------------ Acesta foia ese cate 3 c6Ie pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainalate 1 galbenii cu porto l, poștei. TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu./ ogg " J Abonamentulu se * face nuniai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? Nr. 16. Brasiovu 15. Augustu 1873. Anulu VI. Sumariu: Ioana Corvinu do Hunedor’a. (Urmare.) — Dacii. — Dein revolutiunea dela an. 184s/₉. — Procesu verbale. -— Publicarea baniloru incursi. — Contribuiri pentru fondulu academiei. loanu Corvinu de Hunedor’a, originea, genealogi’a, faptele sale im- mortali. (Urmare.) loanu Corvinu a venitu dela dieta dreptu in Transilvani’a cu scopu de a lua cele mai intense inesuri preparative. A si luatu, de si se simtiă forte desgustatu, dupace vedih, că ungurii se pdrta si asta- data cu nepăsare asupra inarei intreprenderi patrio- tice si religidse. Unii scriptori voliescu a sci, că des- gustulu lui Corvinu mersese asta-data asia departe, in cătu uneori stă. in cumpene si se intrebă pe se- ne , dăca mai merita că se’si sacrifice tempu. avere si viătia intre asemenea iinpregiurări. Dara si Georgie se desgustase fdrte tare, mai alesu dein causa, că in urmarea entusiasticeloru cuventari tienute de cardi- nalulu lulianu s’a fostu decjsu in dieta, că dstea ce era se se ridice de nou, numai cătu se trăca prin Serbi’a si Bulgari’a, se lase in potestatea turciloru tăte cetatile si tienuturile căte apucasera a le coprende ei de mai inainte, si se apuce dreptu spre Romani’a (Rumili), se’i scdtia de acolo si dein Greci’a proprie disa. Nici-unu omu cu esperientia militaria nu potea incuvientia planulu acela, dara auctoritatea popăsca si fanatismulu apucase pe de asupra in acelea dile, că si la mii de alte ocasiuni. Intr’aceea mai fusera provocati de nou unii domnitori, că se alerge si ei cu trupele loru. Imperatulu Paleologu fu invitatu prin deputatiune, că conformu promissiunei sale, se lovăsca pe turci dein dosu, indata ce va afla că dstea confederata va fi ajunsu in Bulgari’a si păna la mar- ginile Macedoniei. S’a scrisu si lui G. Castriota (Sken- der-beg), carele bătuse cumplita pe Ali-beg, că se esa si elu intru ajutoriu. Totu asemenea fusera pro- vocati ambii domni romanesci, alu Moldovei si alu Munteniei, cumu si Toma Cristiciu despotulu Bosniei, asemenea si polonii si cavalerii teutoni. Vomu vedea mai la vale, ce s’au alesu dein tăte acelea provocări. Sultanulu Murad aflase despre nou’a campania ce se prepară in tierile creștine asupra capului seu, era faimele căte’i venea lui despre acelea prepara- tive, era neasemenatu mai mari, mai cornurate, de- cătu cumu stă lucrulu in adeveru. Ce e dreptu, pa- rol’a era data dela Rom’a, precumu vediuramu mai in susu: Creștinii se extermine pe turci,, său celu pucinu se’i scătia dein Europ’a in Asi’a. Sultanulu Murad, de si barbatii ’de mare coragîu, in'se si de mare prudentia, vediendu-se..incurcatu forte tare atătu in bellulu civile ce’lu portă in Asi’a in contra cnnîna-¹ tului seu, cătu si in celu pe cțire’Iu avea cu Georgie Castriota, era fdrte aplecata a .se impaca cu popdrala creștine căte stă se se 'scăle de nou asupra Iții, de aceea tramise pe unii deputati ai'sei la Georgie Bran- coviciu, atătu că se scătia dein captivitate pe iubitulu seu pasia Celebfu, cătu si că se incerce cale de pace. Georgie inscientiă indata pe ‘loanu- Corvinu despre acelu passu alu lui Murad. Deputatii turci promis- sera in numele sultanului unu pretiu considerabile pentru eliberarea lui Celebfu, cumu si restituirea for- taretieloru si ale tienuturiloru serbesci, căte' se află in potestatea turciloru. Nu numai lui Georgie ser- bulu, dara si daco-romanului loanu convenira acelea conditiuni intre impregiurarile de atunci, de aceea loanu supuse tăte acestea la cunoscienti’a regelui. Toti s’au bucuratu de acelea sciri, regele dein cău- șele susu aratate, la care se mai adaosu, că impera- tulu Fridericu pandea de nou ocasiunea de a lovi asupra Ungariei; consiliarii poloni, pentrucă nu’si vedea capulu de calamitatile patriei loru; aristocrati’a ungurăsca, pentrucă nu’i voru mai fugi dein sierbi- tute la arme mulțimea de iobagi vigorosi carii se inrolă pe la diversele trupe; in fine toti vedea, că promissiunile laudarăse ale celoru mai multi domni- tori de a esf in contra turciloru, au se remana vorbe in ventu. Intre acestea impregiurari, regele Vladis- lau, Georgie Serbulu si loanu daco-romanulu se in- volira intre se-ne asia, că pre cătu tempu nu se pdte inchiaiă pace definitiva cu imperatulu Fridericu si cu Giskra care defendea interessele copilandrului reguletiu Ladislau posthumu, se nu se mai părte batai cu turcii, ci se se adăpte conditiunile de pace cu care’i imbiie Murad. Asia Georgie serbulu fu auctorisatu că se si incăpa negotiatiunile cu sultanulu. Indata ce află turculu despre acesta prefacere a opi- niunei crestiniloru, tramise la loanu Corvinu una de- putatinne noua, compusa dein 100 individi si con- dusa de unu grecu renegatu deintre cei mnlti greci renegati. Amu disu că sultanulu a tramisu deputa- tiune la loanu Corvinu, ăra nu la regele. Asia este, 29 182 pentruca turcii in nescienti’a loru despre impregiu- rarile Ungariei amețiți de faimele că ungurii aru avea căte duoi, inca si trei regi, ei s’au tienutu de „Iancu,“ pe care’lu cunoscea atătu de bene si de care ducea frica atătu de mare. lancu inse curendu scdse pe turci dein opiniunea loru spunendu le curatu, că elu inca este numai unulu deintre supusii regelui carele este Vladislau, la care’i si conduse. Atunci regele si conchiamă pe consiliul» seu de stătu, apoi si dieta la Segedinu, unde in 30. luliu fu receputa deputa- tiunea cu mare pompa si intre multu fremetu de arme. După mai multe concertatiuni urmate intre membrii consiliului si intre deputatii turcesci, in fine turcii propuseră de base a ulteridreloru negotiatinni urmatoriele puncte: 1. Nici turcii, nici creștinii dein Pannoni’a si Daci’a nu voru mai face incursiuni re- ciproce preste fruntarie in restempu de diece ani. 2. Sultanulu Murad remane in possessiunea Bulga- riei , restitue inse lui Georgie Brancoviciu Serbi’a, Chulm'a, Hertiegovin’a, era celornlalti interessati la acea pace, una parte dein Albani’a si totu ce mai ocupase ici colea dein banatulu Machoviei si dein alu Severinului. 3. Munteni’a remane libera, va plăti inse si pe venitoriu unu feliu de tribut» sultanului. 4. Captivii se schimba dein ambele parti fbra nici unu pretiu de rescumparare, era intre aceștia la lo- culu antaiu filii lui Georgie despotul» Serbiei. Inse 5. Pentru Mahmud Celebi pasi’a Anatoliei se voru plati sieptedieci de mii de galbini. înainte de a trece mai departe, premittemu aci- lea, că tocma in acelea dile dein lun’a lui Cuptoriu sultanulu Murad inchiaiese pace definitiva cu cumnatu- seu in Asi’a, dra apoi întristata fdrte pentru mdrtea celui mai iubitu filiu alu seu anume Aleaddin, se de- cise a se retrage la Magnesi’a, unde petrecea că in una monasteria cu Hamsa-beg, cu sieici si cu der- vișii , ocupanduse de cestiuni religidse si filosofice, dra in loculu seu inaltiă la tronu pe unu altu filiu alu seu, anume Mahomed, dein care mai tardfu s’au alesu unu tiranii fdrte energiosu, carele dete si bi- santiniloru lovitura dein urma. Dein acestea se vede, că Murad era sigurii inca si de inchiaierea pacei cu popdrale creștine confederate. Asia s’a si intemplatu; pentrucă de si cardinalul» lulianu isi reculese tdta poterea elocentiei sale, că se abtiena pe creștini dela inchiaierea pacei si se’i arunce dein nou pe câmpul» sângelui, dara nu’hi mai ascultă nici chiaru regele si nici Corvinu, ci toti se determinară a inchiaid unu armistițiu de diece ani pe langa susu atensele conditiuni si cu adaos», că turcii se dsa dein forta- retiele Serbiei neaparatu in optu dile computate dein dio’a pacei ratificate. Acuma se nască alta disputa asupra formei si a cerimoniei juramentului. Turcii pretendea că regele, consiliarii si generării sei se jure pe s. cuminecătură. Archiereii se oppusera dein tdte poterile dicundu, că aedsta ar semnifica, că chri- stianii isi degrada celu mai sublime misteriu alu loru inaintea turciloru. Iu fine se involira că confederatii se jure pe s. E v a n g e 1 i a, dra turcii pe A1 c o r a n u, Mai antaiu a jurata regele, precumu adeveresc» mai toti chronicarii contempurani, ceea ce trebue se ne insemnamu drasi fdrte bene, pentrucă mai sunt unii dmeni păna in dio’a de astadi, carii arii voii bucu- roșii se nege că Vladislau aru fi jurat»; se mai afla si alti, carii sustienu cu impertinentia diavoldsca spur- cat’a țese, că unu catholicn, ori unu grec» ortliodoxu nu .ar fi obligata in conscienti’a sa de a tiend jura- mentulu si sacramentulu depusu si datu necrestini- loru, israelitiloru, paganiloru. Fost’au si mai sunt dmeni carii sustienu că nu ai fi datoriu cu Împlinirea parolei date sdu a juramentului nici chiaru cătra cre- știnii acatholici, sdu asia numiti heterodoxi. Cund- scemu si de aceștia. Cu aedsta țese afurisita si nc- rușinata ei voliescu se escuse infricosiatulu desastru dela Varn’a. Miserabilii, ei nu vedu că cu asemenea¹ doctrina cu totulu anti-evangelica se degrada si se , ptinu in categori’a evreilor» talmudisti, renuncia la demnitatea de omu si la totu ce se dice moralitate, ondre, carâcteru de omu si de barbatu, si că cu aedsta propaga Bellum omnium contra omnes, pentru- că ei dau ocasiune la tdta lumea ceealalta, la tdte confessiunile si sectele, că se le niesure cu aceeași mesura, ochiu pentru ochiu, dente pentru dente; per- juriu cu perjuri», minciuna cu minciuna. (Va urma.) Prea onorate Domnule! Considerandu, că istori’a Daciei vechi si respe- ctive a Dacilor» sta in strinsa legătură cu istori’a patriei si a natiunei ndstre dein acele tempuri vechi, si prin urmare, considerandu că istori’a ndstra na- ționale neci se pdte scrie cu efectulu ce se pretende, fbra de cunoscienti’a pre cătu se pdte mai essacta si mai fundata a istoriei vechilor» daci; — dein aste motive, pucinulu tempu liber», preste care facia c» numerdsele-mi ocupatiuni de tdta diu’a, am potutu dispune, am aflat» cu cale a’lu intrebuintiă spre a preface in limb’a romana tractatul»: „despre daci“ dein opul» lui Rbsler intitulat» „Romănische Stu- dien.“ Acestu tractatuț fiendn-că intr’insulu se tracteza mai pre largii istori’a dacilor», si astfeliu se reversa un’a lumina mai chiara asupra starei si sortiei po- pdraloru ce locuira pre acelea tempuri in patri’a nd- stra, cuget» că va fi de interesu că se se faca cu- noscutu si in limb’a ndstra, aceloru connationali si frați, cari se interesdza de istori’a patriei dein tem- puri asia vechi, si prin urmare, cari suntu setosi de studiulu istoriei natiunali. Ori-cine este nepreocupatu si e cunoscutu cu istori’a nefalsificata a patriei si natiunei ndstre, va afla numai decătu. că o parte considerabila a tracta- teloru ulteridre dein opulu susu-memoratu, tientdza a face pre lumea culta se crddia, că coloniele aduse de — 183 — Trajanu in asta patria, parasindu’si tidr’a lorii, au disparutu cu totulu de pre scen’a istorica in Daci’a vechia. Astfeliu domni’a lui, cu desconsiderarea aucto- riloru patriotici, celoru mai competenti, si mai multu pre bas’a unoru iontani străine, se incdrca a denegă continuitatea essistentiei romaniloru' in Da- ci’a Trajana si inca păna in secolulu XIII. (??!) De si facia cu progressele studiului istoricu dein tempurile ndstre, am temeiu a crede, că atari afir- matiuni mai multu tendentidse nu potu susutiend prob’a adeverului istoricu constatata prin documente neresturnabili: totuși ’mi place a speră, ca istoricii natiunei ndstre nu voru lipsi a refrange cu argu- mente si probe nedubitabili atari afirmatiuni si de- duceri, care au intentiunea că se arunce unu velu nepetrundibile preste trecutulu natiunei pre unu re- stempu de aprdpe 1000 ani, facundu-ne colonii mai tardie, respandite aici dein provinciele situate dein- colo de Dunăre.' Sibiiu 28. Aprile 1873*). loanu V. Rusu mp. Dacii. (Trad. după Rosler „Romanische Studien.¹¹) I. Cea mai întemeiata notitia despre natiunali- tatea Daciloru ne o dă Dio Cassius. După elu, po- poratiunea locuitoria pre tiermtirile de miedia-ndpte ale dunărei, Romanii o numeau cu unu nume col- lectivu „Daci;" de si acelia erau Geti seu si Traci de sementia dacica, carii odinidra an locuitu in Rho- dope si portau numele de Daci sdu Dai (Dăer). Acd- sta notitia luata dein Getic’a lui Critos, cea pierduta, ne probddia, că in imperiulu dacicu vietiuiau doue sementii tracice înrudite, un’a dein acelea sementii erau Getii — Grecii inca i numiau Geti ceealalta erau Dacii proprii dein Traci’a de amiddi, carii dein tempuri necunoscute intreprinsera o invasiune (mi- gratiune) cătra middia-ndpte si deintre tdte sementiele tracice ocupaseră locuintiele cele mai spre middia- ndpte. Atticii, carii numele Daciloru ilu cunosceau in forma de Dai (Davi), aveau de a face numai cu Daii (Davii), carii locuiseră in vecinătatea colonieloru loru, cumu se pare, nu departe de Philippi (cetate). Adese- ori se aduseră la Greci sclavi tracici, parte cumpă- rați, parte prensi in bataia; nu mai pucinu se adu- seră atari sclavi si in Aten’a, carea pre tempulu ba- tailoru persice sustienuse unu commerciu intensa cu *) Manuscriptulu domnului protopopu loanu Rusu, secre- tariu alu asociatiunei transilvaue, vechiu profesoriu de istoria si auctoriu alu cunoscutei istorie a Transilvaniei, publicate iu limb’a ndstra, se afla de căteva septemani la redactiune, precumu se vede si dein dat’a epistolei pe care o publicamu aci că intio- ductiuue. Publicarea traductiunei dein Rosler se amană dein cause pe care ne luaserarau voia a le coinmunica dlui confrate si collegu, pe cale privata. Red. tiermurii tracici. Se crede că pre candu Dacii lo- cuiau inca in Rhodope, s’au esportatu si deintre ei sclavi; numele de „Daos" (Davus), că si numele de Geti, deveni unu nume ce se dă sclavilor», si carele adese-ori vine inainte; despre aceste se afla urme si in comedi’a grecdsca, si inca cu multu mai inainte de dilele de gloria ale Daciloru. — Inca si dupace ’si pierduse independenți’» sa, popornlu dacicu re- mase impartitu in mai multe sementii, intre acelea mai cunoscute erau, a Costuborchiloru si a Carpiloru. După cești dein urma, muntele Alpilorn bastarnici s’a numitu Carpati, care nume se pastrddia păna in presente. După Caucoensi, o alta seminția dacica, s’a numitu pamentulu Cauca (su), despre carele se face amintire pre tempulu Goților». II. Inca pre tempulu migratiunei Cimbriloru (113) a. Chr. Bojerii celtici, carii emigraseră odinidra dein Galli’a la padurea hercynica, si se. estinsera cu locuinti’a dela fl. Main păna Ia laculu Boden, se aflau locuind» langa Dunarea de midiulocu, că vecini spre resaritu ai Taurisciloru; dr aceștia se estindeau cu locuintiele loru dela Alpii norici păna in tidr’a de- Idsa a Pannoniei. Cei mai de aprdpe vecini ai Cel- tiloru spre resaritu erau Dacii; riulu Tiss’a i» des- partiă pre aceștia, pre atunci de Bojeri; dela ambii aceștia spre amiddia-ndpte păna la munții Carpatici, se estindeau, lazigii, o sementia sarmatica, carea spre apusu venea in atingere cu Ligierii. Pre candu preste Daci domniă Burvista (la Greci Boerebistes) după 90 păna la 57 ante Christu) se incepii o bataia infri- cosiata intre Bojeri si intre Daci. Celi de antaiu in- truniti cu Tauriscii celi înrudiți loru, si cu căteva sementii illirice, sub domnirea lui Critasiros, se o pu- seră indelungu tempu, Daciloru, păna candu aceștia, obtienendu preponderantia, pre Bojeri i alungara cu totulu dein locuintiele loru. Asia si acdsta parte (fracțiune) a poporului Bojicu (Bojiloru) trebui se-si desierte locuintiele sale. Curendu după aceea acestu poporu luă parte la migratiunea Helvetiloru, carii cugetaseră a se asiediă in Galli’a. De atunci locuin- tiele desierte ale Bojiloru intre Dunăre si Tiss’a, se chiamara desiertele Bojiloru (deșerta Bojorum); ace- sta se pare a fi acelu teritoriu, carele după cucerirea Avariloru prin Carolu celu mare, deveniendu erasi desiertu, obtienă numirea de „desierturile Avariloru" (deșerta Avarorum). De pre tempulu domnirei lui Burvistas aflamu, ca acesta trecundu Dunarea, percurse Iliri’a, atacă Macedoni’a, ba si cetatile grecesci dela Olbia langa Boristhenes păna la Apolonia, inca semtisera man’a cea crudele a lui Burvistas. Acesta in urma intrunf in regatul» seu si pre Geti, carii de unu secuiu se aflasera in servitutea Bastarniloru. Astfeliu ambele acestea națiuni înrudite (Dacii si Getii), se întruniră in un’a națiune. Grecii continuara si mai departe a numf noulu imperiu dacicu, ce începuse a se inaltiă, totu cu numele de „imperiu geticu." Burvistas se considera de fundatoriu alu acelui imperiu dacicu; 29* — 184 — inainte de elu nu se face nici o mențiune despre acelu imperiu. Burvistas in traditiune se considera si că reformatorii! alu poporului seu, pre terenulu religionariu si morale. Este probabile că dela elu ’si luă inceputulu acea legătură intima, ce esistă intre regatu si intre preoția; acelu amestecu alu ordiniloru politice cu cele-, teocratice. După un’a domnire atătu de memorabile Bur- vistas fă resturnatu de pre tronu prin un’a revolu- tiune, in urmarea careia imperiulu dacicii deveni im- partitu in patru parti. Dara in acăsta epoca a de- cadentiei poterei dacice este de a se pune invasiunea lazigiloru, carii pre Daci’i alungara de pre siesulu Tissei, si ’i strimtorara in tiăr’a muntăsa a Transil- vaniei. Se conjecturedia si aceea, că pre atunci Getii ărasi se emancipaseră de sub Daci, celu pucinu aceli Geti, carii locuiau pre tiermurele dreptu alu Dunărei, adeca in vechile sale locuintie. Candu s’au reunitu ărasi si consolidata Dacii, nu se scia. Dupace inse eli se consolidară, se incnrcara cu noue poteri in batai impilatărie, portate contra Romei si contra ami- ciloru aceleia. luliu Cesare isi propusese seriosu a restaura erasi liniscea, a câștigă pace Macedoniei si lliriei, si Traci’a a o preface de totu in provincia romana. Chiaru pre candu cugetă elu se incăpa cu căteva sute de mii un’a espeditiune contra Daciloru, mori in 44 ante Chr. (strapunsu de pumnariele con- juratiunei democratice). III. După mărtea dictatoriului luliu Cesare, erum- pendu de nou certe si desbinari in imperiulu romanu, dacii potura și mai departe se-si continue invasiunile loru. Dar Octavianu Augustu tienă cu multu mai momentăsa si mai necessaria subjugarea popăraloru, care locuiau intre Itali’a si Iliri’a, cumu: a Dalma- tiloru, lapidiloru si a Pannoniloru, decătu că se se scdle cu arme contra popăraloru mai depărtate locui- tărie la Donarea de josu. adeca contra Daciloru. Espeditiunile portate cu celu mai mare zelu in con- tra acelora popora, cumu: a Dalmatiloru, lapidiloru si Pannoniloru, ilu conduseră la nnu resultatu feri- cita. — Cu ocasinnea erumperei certei de domnire intre Octavianu si intre M. Antonio, Dacii se dedera in partea cestui dein urma, pre candu Getii sub re- gele loru Cotiso, se demisesera la pertractări cu Octavianu. Cu acea ocasiune se vorbi» despre ca- satori’a Juliei fiicei Iui Octavianu cu Cotiso, si dein contra, despre o legătură a triumvirului, cu o fiia a lui Cotiso; lucruri la cari Octavianu cu buna săma nu va fi cugetatu neci odata seriosu. Asia dara regele Dicomes, pas! pre campulu de lupta, că confederații lui Antonio. Cu tăte aceste se pare că poterea prin- cipale au format’o Bastarnii; despre Daci pucinu se vorbesce iri asta bataia, dein contra, se face amintire despre unele turburari interne escate ]a densii. Nu se scie dăca Cotiso s’au amestecatit in batai’a pentru domnire, că ajutoriu alu lui Octavianu. Inse Bastarnii, că confederatii lui Antoniu, invinsera pre Tribalii si pre Dardani si după aceea se aratara in tienutulu Dantheletiloru de langa fl. Strymonu. Regele orbu alu acestora, anume Sitas, chiamă pre romani intru ajutoriu, si după finea neașteptata a bataiei dela Actium, Octavianu ajunse in positiune de a le si potă prestă ajutoriulu cerutu. Deci M. Crassus, co- mandantele lui Octavianu, alungă pre barbari dein Traci’a si Mesi’a, si invinse pre Bastarni sub regele loru Deldo in un’a lupta capitala (724 alu Romei, 30 a. Chr.). Spre a estermina inca si remasitiele dein urma ale Bastarniloru, apară in Mesi’a altu rege Geticii cu numele Roles, carele pentru servitiele sale prestate in interesulu romaniloru, obtienă titlulu de amicu si confederatu alu romaniloru. Dopa Bastarni se mai resculasera inca contra romaniloru unele se- mentii dein Mesi’a, dar si acestea fura supuse că si celelalte. ' IV. In anulu urmatoriu (725 alu Romei, 31 a. Chr.), Bastarnii isi propuseră se-si resbune asupra Dantheletiloru, dara Romanii ‘i aparara si astadata, Marcu Crassu continuandu învingerea sa, pedepsi pre sementiele tracice, anume pre Meldii celtici si pre Serdani, carii cu obasiunea reintărcerei loru cătra casa, in anulu precedente, atacandu’lu i causasera daune; loculu principale alu Serdaniloru fă cetatea Sardica, mai tardlu renumita, nu departe de cetatea Sofia de acumu. După aceea M. Crassu merse in ajutoriulu pro- tegiatului rege Roles, carele cu nnu altu principe alu Getilorn portă bataia in Mesi’a. Lui Crassu ii successe a învinge pre acestu principe, si dupace unu tradatoriu deschise Romaniloru intrare in fortarăti’a aceluia, ilu si ucise. Remasitiele poporatiunei ine- mice isi cautara asilu cu tăta averea loru in spelunc’a (pescerea) spatiăsa „Kiris;“ Crassu demandă că se se inchida cu zidu intrările (ușile) dein acea spelunca, si astnfeliu toti perira de făme. Se mai nnmesce o alta capetema său rege alu Getilorn, Zvraxes. Nu se scie dăca său elu s’a por- tatu că inemicn facia cu Roles, său că Crassu de- termină a nu lasă pre nici unu principe alu Getilorn in pusetiune libera. Ba nici aceea nu se scie, că unde se afla loculu de arme alu Getilorn numitu ,,Gennda.a' Acelu locu eră fărte tare; aici ascunse- sera Bastarnii flamurele de bataia, ce le luasera odi- niăra dela M. Antoniu. Zyraxes ceră ..ajutoriu dela Sciti, inse indesiertu, că-ci său uu obtienă ajutoriulu cerutu, său de’lu obtietiă, era prea tardlu. Genud’a cadiă, si cu aceea se franse si resistenti’a Getilorn in Mesi’a. Intr’aceea Dacii cari dedera impulsulu la tote aceste lupte, se purtaseră de totu linisciti neu- trali; totuși se face mențiune in istoria despre unele tulburări interne, ce ar fi domnitu la densii. V. Pre candu Romanii confederati cu Rhoe- metalkes regele Odrysiloru, tiennra in ascultare f”si supunere regiunile independente ale Traciloru, pre atunci Sarmatii, carii ocupandu locuintiele Scoloti- loru, ajunseseră in vecinătatea Dunărei de diosu, tre- cură de nou preste acestu riu. Inse proconsululu L. — 185 — • Asiniu Galu, i constrinse a se reintdrce drasi in lo- cuintiele loru. Totu pre atunci Dacii, de si desbi- nati in mai multe domnii, in fia-care drna faceau escursiuni depredatorie in Mesi’a si Pannoni’a; eli treceau preste Dunarea inghiatiata. Cu deosebire se face amintire despre unu rege alu loru, cu numele Cotiso; pre acesta, pentru invasiunea sa făcută in Pannoni’a, ’lu pedepsi Cn. Lentulu (744 a Romei, 10 a. Chr.). După aceea mai fii tramesu contra Da- ciloru, Tib. Nero, fiiulu vitregii alu imperatoriului. Elu se bată fericitu cu acești inemici, ucise trei co- mandanți de ai loru, trech preste Dunăre, si i con- strinse la linisce. Pre la anulu 5 după Chr. Sextu Aeliu Catu, se folosi de desbinarea ce domnea in Daci’a, pre atunci impartita in cinci domnii, că prin transmutarea unui considerabile nuineru de locuitori, se debilitedie poterea acelui poporu neliniscitu; decf 50,000 Daci fura colonisati in Mesi’a, unde dispărură intre mass’a celeialalte poporatiuni. Chiaru acesta mesura se pare că iar fi irritatu pre Daci că se-si resbune; că-ci inca curendu după aceea in unire cu Sarmatii, se folosiseră de absenti’a locu- tienetoriloru Caesina si Severu, spre a se resculă contra Romaniloru, chiaru in momentulu pre candu domni’a Romei spre amiddia-ndpte dela Alpi, si in Iliri’a eră seriosu amenintiata de inemici. Tdta Pan- noni’a si Dalmati’a folosinduse de momentulu bene- venitu prorupse in un’a lupta cerbicdsa de libertate, carea a causatu nespusa versare de sânge dela Adri’a păna la Dunăre. Acumu participară la acea lupta si Dacii si Sarmatii. Nu se scie, deca si Traci’a va fi participatu la acea bataia. In acestu casu s’ar fi formatu o confederatiune infricosiata contra Romei. Inse chiaru in acestu momentu decidetoriu, Rhoe- metalkes, regele Odrysiloru, tienh drasi cu Rom’a si i dede ajutoriu dein tdte poterile sale. VI. După finirea bataiei in Pannoni'a (9 in. de Chr.), se luă un’a mesura corespundietdrfa spre a aperă de pericule neașteptate domni’a Romei de pe peninsul’a Haemus; Mesi’a se organisă că provincia romana. Augustu impartise vechi’a provincia Mace- donia , in Iliricu sdu Dalmati’a, carea pentrucă eră espusa deseloru pericule ale bataiei, fii pusa sub pri- veghierea imperatesca, — si in ambele provincii se- natoriale Achaj’a si Macedonia, (luata in intielesu mai strinsu). Acumu dein tienuturile de middia-ndpte ale Macedoniei, in carea se mai află căte unu cercu independente, si dein tdte sementiele păna la Dunăre, se formă o noua provincia romana, cu armata per- manenta si sub administrarea legatiloru imperatesci. Totu-odata se incepuse edificarea de fortaretie, pre langa Dunăre. Se pare, că Dacii acumu mai multu de 50 ani au tienutu pacea cu Romanii. Dein asta causa intre eli si intre locotienetoriulu romanu dein Mesi’a, se desvoltase pre unu tempu, un’a relatiune amicabile; locotienetoriulu romanu le dede indereptu regiloru loru pre frații, carii cadiusera in prinsdri’a inemici- loru sei. Dein contra, Getii nu arare-ori turburară liniștea in tienutulu, carele inca nu fuse anessatu la Mesi’a. Ovidin arata, cumu eli in societate cu Sar- matii si cu sementiele acelora, ce portau diverse nu- miri, petrunsera pre la cetatea Torni si impedecara comunicatiunea, cumu si agricultur’a. Ba eh ocupara Aegissus, o cetate asiediata pre un’a colina langa Du- năre si fdrte întărită. Fusera inse alungati dein a- cdsta cetate, prin unu rege tracicu, altucumu mai de aprdpe necunoscutu. Dar Getii in scurtu tempu drasi ocupara acea cetate, si o conservară inca cătuva tempu, păna candu propretorinlu Vestalis in societate cu legatulu Vitelliu o reocupă prin assaltu. Getii ’si insusira siesi si cetatea Troesmis (acumu Hirsov’a) de langa Dunăre, inse propretorinlu L. Pomponiu Flaccu ii alungă de acolo. Evenimente care arata că, precumu de o parte potestatea romana nu suferea că se se subtraga de sub domnirea sa vreunu locu intaritu in Mesi’a, asia de alta parte, Getii inca nu renunciara la independenți’» loru, si faceau inca încercări de a ’si păstră vechiulu teritoriu independente de Rom’a, dein care drasi se vede, că inca si acumu mai esistă un’a diversitate politica intre Geti si Daci, că-ci aceste manifestatiuni ale indepen- tiei getice cadu intru unu tempu, pre candu poterea dacica se retienh dela ori-ce misicare si activitate in afara, si nu impedecă (suferi) că statulu romanu se se consolideze la confiniile sale, cumu si că Getii cei înrudiți atătu de multu cu Dacii se fia inpilati. Locotienetoriulu Mesiei Plautiu Silvanii Aelianu pre tempulu lui Nero Tiberiu dr incepîi ofensiv’a contra Getiloru. Urmandu esemplulu datu de Aeliu Catu, transplantă preste o suta de mii locuitori cu muieri si prunci in Mesia si le aseinnă locuintia acolo. Nu se scie dein care sementii steteru cei es- silati. După aceea se puse pedeca Scytiloru, carii amenintian cetatea taurica Chersonesos, si după de- vingerea Sarmatiloru, romanii intarira de nou pacea inchiaiata cu regii Bastarniloru, Roxolaniloru si cu ai Daciloru. VIL Despre Daci se face după aceea amintire mai antaiu pre tempulu certeloru de tronu, escate după caderea lui Nerone. Otto atrase la sene si tru- pele dein Mesi’a sub Aponiu Saturninu, carele in- vinse mai de curendu pre Roxolani, cu scopu că acele se le opună armatei lui Vitelliu, Intr’aceea pre Sarmatii tienea in freu prestarea de ostatici (obsides). Inse in momentulu, pre candu Vespasianu si Vitelliu erau încurcați in lupt’a delaCremona, Dacii trecură Dunarea, si amenintiara castrele stative ale romaniloru. G. Liciniu Mucianu indata ce primf scire despre învingerea armeloru lui Vespasianu, a- lergă cu un’a legiune in Mesi’a si respinse pre Daci preste Dunăre. De si acdsta victoria reportată asu- pra Daciloru prin poterea unei singure legiuni nu ne pdte dă un’a presupunere favoritdria, neci despre mulțimea, neci despre organisatiunea armatei loru, cu tdte acestea, romanii nu multu tempu se potura bu- — 186 — cură de linisce in provinci’a loru Mesi’a, că-ci Sar- matii facundu un’a incursiune, bătură pre legatulu Fonteiu Agripp’a, carele si cadih in lupta. Numai lui Rubriu Gallu, carele fuse tramesu dein partea lui Vespasianu, ii succese a alungă pre inemici, si a restaură fortaretiele derimate de pre lini’a Dunărei. In anulu 73, pre candu si Traci’a se prefacă in pro- vincia romana, si astfeliu domni’a romana devenise neoppnmnabile, si estinsa pre totu teritoriulu dela tiermurile Dunărei, păna la tiermurile marei ce in- cungiura peninsul’a Haemus, ’si perdîi si poporulu geticu cele dein urma remasitie ale essistentiei sale independente, si asia, atătu acestu poporu, cătu si alte popdra, care locuira odinidra in Traci’a, după un’a vidtia politica de 6 secoli. dispărură de pre scen’a luinei politice. (Va urma.) Dein revolutiunea dela an. 184⁸/₉ Domnule Redactoriu! Unu patrariu de seculn, aprdpe etatea unei generatiuni de dmeni, a tre.cutu dela anii in veci epocali 184%, candu, intre cele multe popdra, multu pucinu inpilate ale Europei, po- porulu celu mai inpilatu si torturata, națiunea ro- mana, asemene a incercatu a dă tiraniei nemărginite lovitur’a de morte, si a scutură grelele ferre ale sier- bitutei, ce nu lassă pre acestu poporu se vedia alta- ce in scumpula pamentu alu parintiloru sei, decătu numai gli’a, carea avea se o lucre cu sudorile sale si se o ingrasie cu sângele seu spre imbuibarea de- spotiloru fără sufletu si conscientia; si, intristatu păna mai la desperatiune, a calcă in pecidre legile infer- nali, cari nu-i ertau a caută mai departe, decătu nu- mai păna la biciulu călăului, care ’lu lovea fără cru- tiare, candu topitu de arsiti’a sdrelui innocente, si ruptu de fdme, cutediă a dă dseloru sale pucinu re- pausu, ce nu lipsea neci chiaru viteloru. Unu patrariu de seculn, dicu, trech de candu națiunea romana se mântui mai de tdte acestea prin multe, grele si scumpe sacrificie; inse cu tdte acestea, istori’a adeverata a acestora ani epocali neci astadi nu este scrisa si compusa pentru copii, următorii luptatoriloru dein acele tempuri, pentru națiunea ro- mana. Romanii deincdce de Carpati, că-ci aceștia, mai cu sdma ardelenii, au avutu mai multu a face si luptă in miscamentulu dein 184%, au cele mai multe cuvente de a se uimi si vaieră asupra unei astfeliu de negligintie pecatdse. Străinii si in acdsta privintia cu multu ne sunt inainte, asia in cătu inca totu in acestu tempu aparu si critice si recensiuni asupra scrieriloru despre re- volutiunea dein 184%, desvoltandu si lamurindu ast- feliu istori’a, care apoi va trece in archivulu litera- turei si va ajunge a fi santa descendentiloru popo- rului respectivu. Inse bine se bagamu de sdma, că pentru indolenti’a romaniloru, multe dein aceste scrieri ale strainiloru (magiari, sasi etc.) remanu făcute, ere- ' diute si judecate pre contulu nostru. Se consideramu d. e. chiaru cestu mai recente resbelu infricosiatu, portatu in 187% intre Franci’a si Germanime, căte reporturi, recensiuni, reflessiuni, brosiure, si opuri volumindse si numerdse s’au scrisu si se scriu neincetatu pentru omenime după sistarea acestui sangerosu resboiu; se scriu acumu, păna candu traiesce inca cea mai mare parte, dein cei cari au vediutu si partecipatu, si, prin urmare, in mana cu datele vine, neresturnate, cu adeverulu potu purifică, combate si lamuri cele depuse pre papirulu indul- gente. Ddca dara nu se va apucă cu sufletu vreo pena indemanateca, de a adună, studiă si ordină materiele necessarie despre anii 184% , păna nu trece etatea unei generatiuni, a generatiunei, carea a fostu a ani- loru amintiti, păna ce acestu tempu recente inca, cu documentele si marturiele sale viue, nu va ajunge a fi coperitu cu velulu trecutului nechiaru, si a usioră prin acdsta cu nenumerate procente grele sarcin’a.si detorinti’a generatiuniloru venitdrie, o vomu patî chiaru că cu istori’a nemuritoriului erou si martiru rom. dein seclulu alu 18-lea, Horia, adeca, că nu o vomu pos- sede. Vomu alergă după ostenelele si diliginti’a strai- niloru , vomu amblă a ne informă si adapă dein cărțile strainiloru, a neamiciloru, si, pdte, ce nu ni va placea, vomu incercă cu dreptu fără dreptu, a negă, a combate, inse numai cu vorbe, cu cugetulu curatu, cu ânim’a romandsca, fără date intemeiate, fără documente nerestornate. Vomu spune si ne vomu lamentă cătra frundia ’si drba, că suntemu ginte nobile, națiune mare, po- poru vechiu, că avemu patria estinsa si frumdsa, inse — fără istoria. Cine va crede? Amu facutu espe- rientia destula. Ce va dice-lumea? Una parte, ini- micii, ne voru ride; alta parte, neinimicii, ne voru compătimi; dra amicii voru clatină dein capu si ne voru mustră si înfruntă. Si cari voru portă vin’a infrunțarei? Nesmiutitu aceia, ce voru comite crim’a negligintiei si nepasarei! Altii nu! După aceste pucine cuvinte, cari le-amu aflatu necessarie ale premite. binevoiesce a dă publicitatiei schitiele traduse dein limb’a magiara despre unele momente dein revolu- tiunea dela 184⁸/₉, ce voru urmă mai la vale. Eramu se le adresediu sectiunei istorice a asoc. trans.; inse nesciendu ddca s’a infiintiatu sdu esiste, si unde, acdsta multu dorita secțiune, amu aflatu mai cu cale a le tramite de-adreptulu „Transilvaniei de- cătu se remana remase*). *) Secțiunea istorica destinata a se infientia in sinulu aso- ciatiunei transilvane nu s’a infientiatu de locu. De diece ani incoce adunările generali au crediutu câ punu acelei secțiuni una temelia destulu de tare, alegundu pentru ea căte unu pre- siedente, cumu se pare cu acelu scopu si presuppositiune, câ apoi — 187 — In „Foisidr’a“ diuariului politico dein Clusiu, „Kelet" dela 23. Octomvre 1872 s’a inceputu publi- catiunea unui manuscrisu scosu dein museulu Arde- iului. Manuscrisulu are inscriptiunea: „Pagine de con- dolentia dein tempulu revolutiunii. Scurta schitiare istorica a revolutiunei romane (olăh) dela 15. Martie 1848 păna la inchiaiarea lunei lui luniu, dein comi- tatulu Zarandului. Scrisa de Emericu Baternay jun. intru eterna memoria de condolentia buniloru sei amici, cari au suferitu deinpreuna cu elu. 1850. Acdsta scurta schitiare, aceste intr’adeveru triste pagine, scrise cu ânima de unguru, ranița si revol- tata, immediatu după trantirea insurectiunei unguresci, ocupa foisior’a numitului diuariu neîntrerupta dela Nr. 244 păna la 260. Este impartita, si fia-care parte se începe cu căte unu motto fulminante dein poesiele lui Vorbsmarty seu Petofy. Cele mai multe dein aceste parti inse nu sunt altu ce, decătu pagine de lamentatiuni si înjuraturi, după cumu curseră atunci in pena la prim’a furia si dorere. Nu con- tienu alt’a, decătu descrierea detaliata păna in cele mai mice meruntîsiuri ale persecutiuniloru si tortu- reloru, ce unele familie si membrii loru, numiti cu nume toti, au trebuitu se sufere de vindict’a romani- loru zarandani, maltratati mai inainte si irritati păna la estremitate; ceea ce se vede evidente si dein scrierea lui Baternay, după care, romanii, escortandu pre un- gurii prinși, i imboldeau si împingeau, dicundu: I „Fugi dein drumu, că vine Mari’a sa solgabireulu, f'6bireulu“ etc. Deci ddca nu voiu comunică si aceste parti, implute cu personalități neistorice si injurature revoltatdrie, de cari de altumentrea multi scrietori magiari neci astadi nu s’au potutu emancipă in tra- tatele loru seridse, presupuhu că nu violediu neci adeverulu istoricu, nu vatemu neci atențiunea onor, publicu cetitoriu. Astfeliu dara voiu comunică nu- mai versiunea celei mai mari parti a introductiunei, si apoi, trecundu preste amentitele parti, îndesate cu amicii istoriei, scrutătorii, istoriografii nostrii se voru aduna in- pregiurulu aceluia. Nu s’au aratatu nici uniculu până acilea. Acesta portare negativa, seu deca mai vrei, despretiuire a inten- tiunei adunariloru generali, inca nu ar semnifica, câ dacoromânii dein Transilvani’a, afora de Blasiu, nu aru avea amici ai istoriei si anume scrutători de documente pentru istori’a patriei, ci in- sdmna cu totulu altu-ceva, ce nu se pdte spune iu una nota scurta. Actele asociatiunei transilvane tipărite pana in a. 1867 si colonele acestei folie sunt martore, de câte-ori mai anume se- cretarii asociatiunei au recomendatu cu tdta caldur’a studiulu isto- riei nostre naționale si a patriei. Dara pdte câ tocma acdsta va fi fostu errdrea principale: de ce se o recomande secretarii si inca tocma acei secretari; altumentrea abia s’ar potea esplica incidentele dela Fagarasiu dein a. 1870, candu s’a disu, câ este cu totulu de prisosu a publica in limb’a romanesca documente, pentrucă au publicatu si publica străinii destule. Dta incriminedi amaru „negligenti’a peccatdsa.“ Fia-ne permissu a intreba: A Cui negligentia. Pre langa acdsta se nu uitamu nici pe unu momentu, că studiulu istoriei cere multe: talentu speciale, cundscere de limbi multe, patientia extra- ordinaria, curagiu mare de a scrie adeverulu intregu, sacrificiu greu de poteri si de — bani. Red. Trans. felin de feliu de espectoratiuni de ura, patima, ren- tate, voiu continuă si inchiaiă cu părțile, cari con- tienendu lucruri si fapte mai generali, istoria, credu că voru fi primite de unii cu plăcere, de altii cu in- teresu. „Tdta Transilvani’a, dara mai alesu comitatulu Zarandu, tienetoriu de părțile ungurene, inse anessatu Transilvaniei, merita deosebita' atențiune a scrutato- riului istoriei, pentrucă acestu comitatu dein tempurile cele mai vechie, păna la tempulu recente, a fostu in cea mai mare mesura espusa lovitureloru sortii, ce ajungeau aceste duoe patrie unguresci. Nu ’mi e scopulu se estindu pucinele mele notatiuni cu isto- riele de păna acumu, fiendu-că sciu, că ori-cine, care cundsce istori’a ndstra generale, va cundsce si con- tinuele suferinde ale acestui comitatu, mai alesu sub domnirea turciloru, va cundsce cătu a suferitu nu- merds’a nobilime magiara de acolo. Aici se desfata in scumpii tesauri ai baieloru de auru, argintu si metalu poporulu semiselbatecu, care si in acdsta re- petita revolutiune recente, tractata in acestu opusioru alu meu, desconsiderandu legile divine, ale patriei si umanitatiei, si impinsu de furi’a passiuniloru sale, a comisu crudelitatile cele mai necugetate.*) S’a intemplatu adeca, că in intielesulu legiloru sancționate de legislatiunea Ungariei dein lun’a lui Aprile 1848, Eugeniu Bojthi, cornițele Bihariei, unulu deintre comissarii regesci numiți in 15. Maiu 1848 sosi in acestu comitatu, că se esecute reincorporarea acestui comitatu cu Ungari’a. Spre acestu scopu a convocata adunare de poporu. Onoratulu dn. (Beothy), după solen’a enunciare a reincofporatiunii, organisă autoritatile, jurisdictiunea si intreg’a administratiune politica a acestui comitatu, conformu organisatiunei dein Ungari’a; si, esplicandu in limb’a poporului libertățile acestuia, ’lu opri totu-odata dela abusurile, ce începură totu in mai mare mesura a se indatină intre poporu. In fine ordină, in tendrea legiloru, infientiarea gardei naționale, (carea păna atunci con- stă numai dein vreo 40 membri, cavaleria de parada, ce s’a si presentatu la acea adunare). După acestea directoriala, dein deosebita consi- deratiune si la individă inteligentiei inferidre a po- porului, a infientiatu comitetulu centrale, după a le cărui-dispositiuni s’a facutu alegerea representantiloru poporului, dupace comitetele esmise in tdte locurile si cercurile si-au implinitu oficiulu. Inse cu tdte esplicatiunile si capacitarile in multe locuri, ba si in cercuri intregi, respectivii de locu n’au voitu se partecipe; dra in unele locuri, unde după multe per- suasiuni si cu multa nevoia a succes.u a face con- scriptiunea, ceealalta di, intre amenintiari, conscrip- tiunea fu retrasa cu forti’a si astfeliu, proportional- mente, numai pucini alegatori romani s’au folositu *) Se pote, vomu vedea si noi la locu si tempu; dara tdte acelea crudelitati romanii ardeleni si ungureni le au invetiatu mai virtosu dela unguri si anume dela „domni/ Not. Red. — 188 — de frumosulu dreptu legale, prin care s’a facutu in 3. luniu alegerea representantiloru dietali (pestane Trad.) in partea de susu si de diosu a cottului, inse in cea dein urma nu fărr multa certa de partide. In acestu tempu s’a inceputu mișcarea intre ro- mani, că-ci recrutarea escrisa de ministeriala ungu- rescu nu s’a potutu esecută, pentrucă in multe locuri i s’a opusu resistentia. Reportandu-se acesta la lo- curile mai inalte, de acolo s’a ordonatu „verbun- gulu“*) câ astfeliu se domolăsca passiunile. La in- ceputu acăsta aru fi mersu cama binisioru, inse mai tardfu asemene a datu de resistentia; mai alesu in comunitatea Bai ti’a, cu locuitori baiesi romani si germani, de unde verbuncasii numai intre mari pe- ricle se potura mântui. De acumu incolo apoi ne- ascultarea cerbicăsa contra dispositiuniloru comune se latiă totu mai tare, asemene positiunea amerintia- tăria a poporului de rendu, si alte mai multe sim- tome, d. e. apelurile scrise, cari provocă la pregătire, si cari fure prinse de autoritari; cu unu cuventu, tăte aretau limpede, că poporulu se agita cătu se pdte de forte. Comitetulu representativu, dein partea sa facil tăte cele posibili, spre a inlatură fortun’a ce se apropiă cu pași gigantici, tramitiendu dein nou in fia-care comunitate comisari, cari se luminedie pe poporu si se-lu indrume la ordine si pre calea legale; inse comisarii, nedispunendu de neci unu feliu de potere armata, prin care si-aru fi sustienutu autori- tatea, tăte nisuintiele loru au remasu fără succesu, si astfeliu ungurii asceptau cu resolutiune muta pre- simțitele loviture ale sortii. Duoe septemane, după ce s’au intemplatu cele enarrate, au inceputu a se desvoltă infioratăriele in- templamente, ale caroru parecbi se afla in rescăl’a dein 1784, candu Hori’a, Closc’a si Crisianu, su- premii conducători, rescolandu poporulu acestui cottu, au macelaritu in celu mai infricosiatu modu ungu- rimea dein cotulu Zarandu si le-au nimicitu averea loru intrăga. (Amintit’a istoria a an. 1784 se pdte ceti mai pre largu in opulu premiatu alu dlui Paulu Kozma, fostu comite supr. alu acestui cotu, mai tardfu consiliariu la tabl’ă supr. Titlulu opului este: „Descrierea geografica, statistica si istorica a cotului Zarandu" **). Acdsta este introductiunea lui Bateruay. Espe- ptoratiunile ce se afla si aici, potu fi de ajunsu, câ se se pdta conchide la cele dein părțile pagineloru triste, pre cari, după cumu diseiu, le voiu trece si voiu continuă părțile, in cari Baternay inchiaiendu mulțimea lamentatiuniloru si injuratureloru, ni enarra lucruri de interesu generale. Inse duoe notitie, ce Baternay le face in aceste pagine, nu le potu trece. Un’a este că pre tempulu revolutiunei comitatulu *) Inrolamentu de buna volia. Red. **) Se pdte citi si mai bene la Aless. Szilăgyi A Hora- vilăg Erdelyben, 1871 si c. D. Teleki Hora tâmadăs tortenete, 1865 si altele. Red. Zarandului avea 51,323 romani si 710 magiari. Alt’a, că loculu „Monastirea" are numirea de acolo, că mai inainte pre acestu locu a stătu unu claustra alu ro- maniloru uniti, ale cărui pamenturi le folosesce si acuma preotulu rom. unitu dein comunitatea Bucn- resci. Partea a siesea o incepe si continua astfeliu: „După suferintiele magiariloru dein acestu comitatu, trecuti prin atătea pericole si aprdpe de perire, de- vis’a „dr’a a sunata" a inceputu a apesâ si pre ro- mani, că-ci cavalerii luptători au pornitu călări spre a infrenă pe irritatii, cari voiau se estermine pe des- cendentii loru. Botzko, comisariulu reg. si maiorulu Gali, audiendu despre starea magiariloru dein Za- randu, si-au propusa a’i mântui si cu tăta abnega- tiunea, au si inceputu a esecuta propusulu loru. Ast- feliu in poterea nopții atacara cu 350 pedesțri gar- diști naționali, cu 90 si vreo căti-va călăreți ri^ulari ri cu unu tunu de 6 pundi, castrele de mai'multe mii romani dein apropierea comunei Guravoiu si ii luara la fuga astfeliu, in cătu potura petrunde păna la Halmagiu, fără a dâ de vreo resistentia. Ajungundu aici 300 romani rescolati, conduși d£ Chendi, cu temeritate dedură peptu cu ăstea mai giara, inse numai decătu se imprasciara, dupăce un- gurii descarcara tunulu a duo’a ăra: ăra Chendi fu prinsu pre campulu luptei si, dupăce ungurii năpă- diră cu graba asupra orasiului, au mai prinsu pre Eutemiu Moga si alti conducători romani. Totu in năptea dilei aceleia, maiorulu romanu Tobia Mi- h a 1 o v i c i u, desertandu, conformu planului com- pusa in consiliulu de resbehi, tienutu in Bradu, se duse dreptu in Halmagiu, la Ladislau Găll, condu- catoriulu unguriloru, si comunicandu-i planulu ro- maniloru, se imbiiă unguriloru si de conducatoriu. Mai tardfu apoi Gri.ll a avuta se multiamăsca informatiu- niloru lui Tobia Învingerea reportată la Ternav’a, Aici la Halmagiu ăstea lui Gali s’a mai imultitu cu 300 gardiști magiari dein Bihari’a. In 8. Nov. Găll sciindu, că in Baia-de-Crisiu si mai alesu in Bradu se tienu prinse mai multe familii unguresci, a pornitu cu tăta ăstea sa spre Bai’a-de- Crisiu, câ se le mantuiăsca. Inse esindu dein pădure si plecandu cătra drumulu de tiăra, castrele romani- loru de 20,000 barbati stă inaintea unguriloru pre plateaulu dela Tern a va*). Eroiculu co- mandante, cunoscundu dein esperientia apucaturele bellice ale romaniloru, după planulu seu de resbellu, compusu mai inainte, dispuse pentrucă romanii cari voiau se impună numai prin numerositatea loru, se nu scape asia usioru deinaintea loru, că o parte a pedestrasiloru se se postedie pre dealurile de cătra mădia-năpte, călăreții cătra mădia-di, după cursulu Crisiului, impunendu-le totu-odata, că cu incetulu cu incetulu se inchidia drumulu, ce duce la Bai’a-de- Crisiu. Acăsta a facutu-o păte pentru că romanii, *) Duoe mii, nu duoedieci de mii. Baternay a vediutu cu ochii si cu tantasi’a lui Don Quichot. Red. — 189 — nu cumuva scapandu pre acolo, se ajunga înaintea unguriloru la Bradu si se macelarâsca pre ungurii de acolo. Păna candu comandantele ungurescu facă aceste dispositiuni, romanii impuscau câ pldi’a asupra unguriloru, puși in ordine de bataia, inse deintre pucinii unguri nu cadiă neci unulu. Candu apoi aceștia descarcara antaia-si data tunulu, romanii după datin’a poporului selbatecu, strigandu „la dealu", fu- giau câ turm’a de oi pefugata de lupi; fugiau con- fusi cătra dâlurile muntuâse; inse tare se insielara cngetandu a scapâ pre acolo, că-ci ajungundu la dâ- luri, ungurii armati i primiră cu salve cuviintidse astfeliu, in cătu romanii fura constrinsi a se reintârce in positiunea loru anteridre si trecundu Crisiulu a-si cautâ mantuinti’a pre ddlurile deincolo de riu. Dar aici ii preveni Gâl, comandantele ung.; se aruncă asupra loru si se desvoltă una crunta ciocnire, dein care 1186 romani remasera morti pre campulu lup- tei*) , dra ceilalți, apucati de spaima panica, fugiră pre unde potura. Organisatoriulu principale alu ca- streloru romane a fostu Clim’a, locotenente prim, c. r., care, deinpreuna cu 29 ostasi granitieri ai sei, a cadiutu in acdsta bataia. Nobili, conducatoriu primariu alu romaniloru, inca fu prinsu. După acdsta lupta succesa sosiră inca in aceeași di fără neci o pedeca in Bai’a-de-Crisiu. Primulu cugetu alu maiorului Gâl fă, a provocâ cu energia prin ștafeta pre romani spre asecurarea unguriloru incbisi in Bradu, inse neprimindu respunsu la acdsta provocare, o repeți inca in sdr’a acelei dile. Inse neprimindu respunsu neci la repetit’a provocare, cea- laltă di, adeca in 9. Nov. de demanetia plecă cătra Bradu, dupace facă prinși pre Aronu Birta, Nicolae Sieucianu si alti multi deintre revoluționarii romani dein Baia-de-Crisiu. Gâl cu mica sa dste a-si ajunsu fără neci unu periculu in apropierea locului; dara sosindu la dru- mulu de tidra, intre cele duoe ddluri de cătra mddia- di se audf una daruitura de tunu, ce la inceputu a inspaimantatu pe fdrte mic’a dste magiara, temendu-se, că mulțimea romaniloru s’a inmultitu cu dresi-care dste de ostasi regulati si provediuti cu tunuri, inse, insufletîta de . comandantele ei, petrundiendu mai de- parte, se convinseră, că ddruitur'a amintita a pro- venita dein o marisidra piulitia de auru, ce romanii o -intrebuintiau de tunu si care, fiendu preste mesura impluta cu bucăți de feru si petre, a plesnitu, uci- diendu pre multi ce stateau in impregiurare, pre- cumu s a vediutu apoi acâsta acolo in loculu acela. (Va urma.) *) Acestea narratiuni exagerate s’au redusu de multu la mesur’a loru. Vedi intre altele in Romanen der osterr. Monar- chie (Wien 1849) raportulu prefectului Sim. Balintu dela pag. 71—76. Vedi Csutak „Adatok az 184% ^vi szabadsăg harcz- rol, s. a.“ citati de noi la diverse ocasiuni. Red. Trans. Nr. 182- 1873. Procesu verbale luatu in siedinti’a estraordinaria a comitet, asoc. trans. tienute in 30. luliu c. n. 1873 sub presidiulu dlui consiliariu gubern. pens. P. Dunc’a, fiendu de facia domnii membrii E. Macellariu, I. Hanni’a, P. Mânu, I. Tulbasiu, Const. Stezariu, Vis. Romanu, I. V. Rusu, dr. I. Nemesiu, dr. Dem. Racuciu si I. Cretiu. § 86............................................ § 87. Se suleva cestiunea ddca suntu de a se mai primi pre viitoriu la fondulu asociatiunei si alu academiei romane de drepturi, acțiuni dela bancei gener. Transilvani’a? Dn. Romanu propune, câ pre viitoriu la fondu- rile asociat, si alu academiei se nu se mai primâsca charthii de valdre, resp. acțiuni, care nu suntu plătite completa, si care prin urmare, ar involve pentru asociatiune, oblegamentulu de a respunde pre vii- toriu : vreunu restu dein valdrea nominala ataroru charthii. Dn. Macellariu propune, câ se se primâsca atari charthii de valdre, respective acțiuni, ddca oferitorii nu lâga de acele vreunu dreptu facia cu asoc., cumu dreptulu de a fi membrii fundatori, ordinari etc., ci le oferescu numai necondiționata pentru asociatiune, ori pentru fondulu academiei. După disensiune, — in decursulu careia dein partea unoru domni membrii, se face amentire si d^⁴ conclusulu adunarei gen. dela Fagarasiu, prin carele se decise primirea ataroru charthii pentru fondulu academiei, — deintre propunerile amentite, submit- tenduse la votu, propunerea dlui Romanu, aceea se adoptă cu maioritate de 6 contra 4 voturi, prin ur- mare se enunciă de conclusu alu comitetului. Facia cu acestu conclusu inse domnii E. Macel- lariu, Const. Stezariu si dr. Dem. Racuciu, insinua votu separata înscrisa, carele se va alatura Ia acestu protocolu. Totu-qdata comitetulu decide, ca acestu conclusu alu seu, motivata prin interesele asotiatiunei, spre justificare la tempulu seu, șe se aduca si la cuno- scientia adunarei generale. Er acțiunile bancei Tifan- silvani’a, sosite in dilele dein urma si ne presentate inca spre acceptare, in siedintia se se retrametia fe- spectiviloru oferitori. § 88. Dn. bibliotecariu alu asoc. I. Cretiu dă cetire unei consemnatiuni de cârti, ce ar fi de a se procura pre sâma bibliotecei asoc. si aratandu de o parte ca acelea cârti se potu procura cu unu pretiu tare eftinu, de alta parte aratandu ca acelea suntu de însemnătate pentru istori’a Transilvaniei, propune a se procura dein sum’a preliminată pentru biblio- teca asoc. pre an. 187%. Priminduse acesta propunere pretiulu obveni- toriu alu cartiloru in suma 44 fr. se va esolvi dein partea cassei asoc. pre langa cuitanti’a resp. conto dandu dein partea vendiatoriului resp. 30 I 190 — Verificarea acestui procesa verbale se concrede donmiloru membrii P. Mânu, I. Tulbasiu si Const. Stezariu. Sibiiu datulu că mai susu. In absenti’a dlui vicepres. P. Dunc’a. I. V. Rusu, secret. II. S’a cetită si verificata, Sibiiu 31. luliu 1873. Mânu mp. Tulbasiu mp. Stezariu mp. Voiu separat». Sulevarjduse in siedinti’a comitetului tienuta a- stadi cestiunea dăca suntu de a se mai primi pre viitoriu la iondulu asoc. si alu academiei acțiuni de ale bancei gen. Transilvani’a? se făcură doue pro- puneri , si anume de dn. Elia Macellariu: ca atari charthii se se primăsca, deca oferitorii nu lăga de acelea vreunu dreptu fire carele facia cu asociatiunea, precumu dreptulu de a se face membru, său a plati cu atari charthii tacsa de membru, ci le oferescu numai necondiționata pentru asociatiune său fondulu academiei." A dou’a propunere a dlui Vis. Romanu: „că se nu se mai primăsca pre viitoriu la fondurile asociatiunei charthii de acelea, care nu suntu plă- tite completa si care aru invălve pentru asociatiune obligamente de a respunde vreuna rata dein valdrea nominale a aceloru charthii." Punendu-se aceste propuneri că mai de parte mergatorie la votu, si primindu-se cu maioritate de 6 contra 4 si anunciandu-se prin presidiu de con- dusa; subscrisii au insinuata dein urmatdrele motive votu separatu si anume: a) Pentrucă in acăsta privintia au facutu insusi adunarea gen. tienuta in Fagarasiu in 8. Aug. 1871 ad Nr. prot. 22 urmatdriea decisiune: „Adunarea gen. imputernicăsce pre comitetu a primi oferte si in actie de ale bancei „Transilvani’a" facende in favorulu academiei de drepturi, ăr candu banc’a ar mai cere si ratele restante dein acțiuni, comitetulu se aiba voia a se orienta după impregiurari.“ Prin urmare subscrisii *b) nu cunoscu competinti'a comitetului de a a- nulla acăsta decisiune a adunarei gen. cu atătu mai pucinu, pentrucă c) ei in momentu nu vedn pentru asociatiune nici o dauna, de vreme ce chiaru in acăsta siedentia s’au adusu decisiune a se amana cestiunea asupra platirei rateloru cerute prin banc’a „Transilvani’a" si comitetulu are asiedara inca tempu in intielesulu susu amentitului conclusu alu adun. gen. de a se „orientă după impregiurari" fara de a periclita interesele aso- ciatiunei. Acestu votu separatu seda cu rogare de a se alatură la protocolu si de a se aduce la conside- ratiunea proximei adun. gen. Sibiiu in 30. luliu 1873. Const. Stezariu. E. Macellariu. Dr. Racuciu. Publicarea banilor» incursi la fondulu asoc. dela 8. luliu pana in 22. luliu a, c. I. Prin dn. cassariu alu despart, cerc, alu Fagarasiului (II) Nicolae Cipu s’au tramesu: A. Că tacse de membrii ordinari. Dela domnii: Gregoriu Negrea, controloriu municipale pre 187 '/„ o fr. Georgie Boeriu, locot, prim, in pens. pre 187*/₂ 5 fr. Nicolae Garoiu, pretore in Branu pre 5 fr. Nicolae Cintea, chirurgu in Zernesci pre 187y₂ si 187% 10 fr. Nicolae Densusianu, advocatu in Brasiovu pre 187*/₂ 5 fr. Georgie Macaveiu, cancelistu judecat, in Siercăi’a pre 187% 5 fr. Comun’a Tohanulu vechio pre 187% 5 fr. Comun’a Tohanulu nou pre 187¹/» & fr- Ilariu Plotogea, parochu in Tohanulu nou pre 187 % 5 fr. Comun’a Branulu super, pre 187% 5 fr, Comun’a Tientiariu pre 187% 5 fr. Comun’a Vladeni pre 187% 5 fr. lacobu Zorc’a, notariu in Vladeni pre 187 % 5 fr. Nicolae Chiornitia, arendatoriu in Zernesci pre 187’/ₐ si 187% 10 fr. Ioane Ratiu, arendatoriu in Branu pre 187% <5 fr. Nicolae Penciu, jude regiu in Zernesci pre 187 '/₂ si 187% 10 fr. Aldimiru Badiu, notariu in Zernesci pre 187% 5 fr. Comun’a Zernesci pre 187% 5 fr. Ioane Vladu, proprietariu in Tohanulu vechiu că tacsa de tn. ord. nou pe 187% si pentru diploma 6 fr, Ioane Grama, presiedinte la tribunalulu orfanale in Faga- rasiu pre 187% 5 fr. Ilariu Duvlea, asessore orfan, in Fagarasiu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. ■ Georgie Boieriu, archivariu in Fagarasiu pre 187% 5 fr. Nicolae Recsei, revisore districtuale in Fagarasiu pre 187% 5 fr. Ioane Codru-Dragusianulu, vice capitanu in Fagarasiu pre 187% 5 fr. îeronimu Baritiu, inspectoriu de fabrica in Zernesci tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Ioane Gogonea, magistru de posta in Zernesci tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Basiliu Danu, practicante judecat, in Zernesci tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Ioane I. Petricu. administratorii! de fabrica in Zernesci tacsa de m ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Comun’a Olbacu tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Moise Strimbu, practicante la cărțile funduarie in Bînc’a vechia tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Comun’a Branulu interiore tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Ioane Stoianu, primariu in Branulu inf. tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Stefanu I. Proca, comerciante in Cristianii tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. Ioane Garbaci’a, proprietariu in (Branu) Moeciulu inf. m. ord. a solvitu a conto pre 187 % 1 fr. B. Că tacse de membrii ajutători. Dela domnii Ioane Aldica, notariu in Tohanulu vechiu pre 187²/₃ 1 fr. — Ioane Jajia¹, propriet. in Zernesci pre 187% 1 fr. — Georgie Podariu, propriet. in Vladeni pre 187’/.j si 187% 2 fr. — Ioane Gavrila, propriet. in Tientiariu pre 187% 1 fr. — Ioane Stefanu, propriet. in Tientiariu pre 187% 2 fr. — Georgie Plesia, propriet. in Poian’a mărului pre 187% 1 fr. — Bartol Bud’a, decente in Zernesci pre 187% 1 fr. — Ioane Tipeiu- 191 — docente in Zernesci pre 187-/₃ 1 fr. — Nicodimu Danu, doc. in Zernesci pre 187% 1 fr. - Georgie Dragosiu, parochu in Vladeni' pre 187’/₂ si 187-/₃ 2 fr/ — Sim. Balehcsiu, primariu in Vladeni pre 187% si 187²/₃ 2 fr. — Zacheu Angelu, pro- priet. in Tientiariu pre 187% si 187% 2 fr. — Cotnanu Go- gonea, primariu in Poian’a mărului pre 187% 1 fr. — Leonte Puscariu, parochu in Poian’a mărului pre 187% 1 fr. — Aug. Cosm’a, docente in Tientiariu pre 187% 1 fr. — Alecsandru Runcianu, docente in Măgură pre 187’/,, si 187% 2 fr. — Nic. Runcianu, parochu in Măgură pre 187% si 187% 2 fr. — Georgie Ciortea, docente in Tohanulu vechiu pre 187% 1 fr. — Isidoru Bunea, cancelistu jud. in Zernesci pre 187% 1 fr. —■ Stanu Colesiu, propriet. in Zernesci pre 187% si 187% 2 fr. — Teddoru Popu, docente in Branu pre 187% 1 fr. — Teod. Vulsanu, comerciante in Zernesci pre 187 % si 187% 2 fr. C. Dela alti benefacatori. Dela loanu Gârnitia, econ. in Zernesci 1 fr. — Aldimiru Badiu, econ. in Zernesci 1 fr. — Elisie Popa, primariu in To- lianulu vechiu 1 fr. — Georgie Danila, docente in Tohanulu vechiu 1 fr — Davidu Tdcsia, econ. in Zernesci 20 cr. — Andreiu Sienchia, econ. in Zernesci 1 fr. — Dumitru Negru, econ. in Zernesci 50 cr. — Ioane Garoiu, econ. in Zernesci 1 fr. Ioane Danu sen., econ. in Zernesci 1 fr. — Nicolae Dardaicia, econ. in Zernesci 1 fr. — Ioane Bancila, econ. in Zernesci 40 cr. — Alecsandrin’a Moldovanescu născută Belissimus, comer- ciante in Zernesci 2 fr. — Georgie Pantea. econ. in Tohanulu vechiu 1 fr. — Nicolae Minea, econ. in Zernesci 1 fr. — Radu Sperchesu, econ. in Zernesci 1 fr. — Nicolae Baiu, ecou, in Zernesci 1 fr. Sum’a tdta face 237 fr. 10 cr. v. a., dein carea retienen- duse pentru bugetulu despartiementului 22 fr. 10 cr., s’au tramesu la asoc. sum’a de 215 fr. P. S. Dela dn. parochu gr. cat. in Copacelu, Ioane Comsia tacsa de m. ord. nou pe 187% si pentru diploma 6 fr. Prin urmare sum’a tdta tramesa la asoc. prin dn. cassariu alu despart. II. Nicolae Cipu face 221 fr. v. a. II. Prin Rev. dn. canonicu metrop. in Blasiu, Ioane Fekete s’au tramesu câ tacse de m. ord. ICO fr. si anume: • Dela domnii: Ioane Fekete Negrutiu, canonicu metrop. pe 187%, 5 fr. Ioane Chirilla, canon, metrop pe 187% 5 fr. Antoniu Vestemianu, canon, metrop. pe 187% 5 fr. ' Elia Vlassa, canon, metrop. pe 187% 5 fr, Stefanu Manfi, canon, metrop. pe 187% 5 fr. Ioane Pamfilie, canon, inetrop. pe 187% 5 fr. Ioane Antonelli, canon, metrop. pe 187% 5 fr. Leontiu Leonteanu, canon metrop. pe 187¹' 5 fr. Eronimu Albani, superiore aht monastirei pe 186s/s> & fr- Teodora Deacu, vice-rectoriu semin. pe 187% 5 fr. Gedeonu Blasianu, profesoriu dc teologia pe 187%, 5 fr. Alimpiu Blasianu, protopopu in Blasiu pe 187%₃ 5 fr. Nicolae Solomonu, profes. gimn. pe 187²/ 5 fr. Nicolae Popescu, profes. gimn. pe 187% si 187²'. 10 fr. Georgie Ratiu, profes. normale pe 187% 5 fr Dr. Victorii Mihali, secret, metrop. pe 187²; 5 fr. Sim. Mateiu Popu, notariu consist, pe 187% 5 fr. Damianu Domsia, vice-notariu consist, pe 187%. 5 fr. Dr. Nicolae Stoia pe 187%, 5 fr. ³ III. Dela dn. notariu com. in Sasciori, Zacbari’a Mog’a tacs’a de m. ord. pe 187%₃ 5 fr. Sibiiu 22. luliu 1873. Dela secret, asoc. trans. Ad Nr. 155 -1873. Contribuiri la fonduiu academiei rom. de drepturi, pre tempulu dela 10. luniu pana in 8. luliu a. c. (Fine.) loanu Varg’a, agronomu in Poieni 15 cr. — loanu M. Raiu, agronomu in Poieni 20 cr. — Simionu Precupu, agron. in Poieni 10 cr. — loanu Iftene, agron. in Poieni 10 cr. — Simionu Iftene, agron. in Poieni 10 cr. — Clemente Raiu, agron. in Poieni 10 cr. —■ lacobu Raiu, agron. in Poieni 10 cr. — Pantelimonu Raiu, agron. iu Poieni 10 cr. — Andreiu Raiu, agron. in Poieni 10 cr. — loanu Mihoida, agron. iu Poieni 10 er. — Gregore Varg’a, agron. in Poieni 10 cr. — lacobu Briciu, agron. in Poieni 10 cr. — Comun’a Plaiu 2 fr. — Andreiu Dimbulu, prim, in Plaiu 25 cr. — Comun’a Gaureni 50 cr. — Gregore Bobolu, agron. iu Gaureni 25 cr. — Andreiu Bosioru, agron. in Gaureni 20 cr. — Stefanu Bucila, agron. in Gaureni 10 cr. — Vasiliu Sioldea, parochu in Mititeiu 50 cr. — Mafteiu Sangiorzanu, agron. in Mititeiu 50 cr. — Loginu Tamasiu, agron. in Mititeiu 50 cr. — Stefanu Rosiu, agron. in Mititeiu 50 cr. — Macedonu Poppu, agron. in Mititeiu 25 cr. — Macedonu Zagrai, agron. in Mititeiu 25 cr. — Petru Zagreanu, agron. in Mititeiu 30 cr. — Dumitru Timoce, agron. in Mititeu 30 cr. — Stefanu Nechiti, agron. in Mititeiu 30 cr. - Gavrila Lazaru, agron. in Mititeiu 20 cr. — Pachomie Poppu, agron. in Mititeiu 20 cr. — Gerasimu Calinu, agron. in Mititeiu 10 cr. — Ignatu Nechiti, agron. in Mititeiu 20 cr. — Stefanu Oproae, agron. in Mititeiu 10 cr. — Dimitru Sforgace, agron. in Mititeiu 20 cr. — Michaiu Fetinc’a, agron. in Mititeiu 10 cr. — Georgiu Popu, agron. in Mititeiu 20 cr. — loanu Onigi, agron. in Mititeiu 20 cr. — Dimitrie Calinu, agron, in Mititeiu 25 cr. — Gavrila Zagrai, agron. in Mititeiu 25 cr. loanu Oproae, agron. in Mititeiu 25 cr. — Leone Cond. Popu, agron. in Mititeiu 25 cr. — Longinu Popu. agron. in Mititeiu 20 cr. —- Ioane Nic. Fontulu, agron. in Mititeiu 10 cr. ■ Gavrile Popu, agron. in Mititeiu 20 cr. — Stefanu Muresianu. agron. in Mititeiu 20 cr. — Dumitru Lazaru, agron. in Mititeiu 20 cr. — Gavrila Cirila, agron. in Mititeiu 20 cr. —■ Melenlie Ciocanu, agron. in Mititeiu 10 cr. — Vartolomeiu Braicu, agron. in Mititeiu 10 cr. — Ioane Popp, parochu in Runcu 1 fr. — Constantinii Ldnc’a cassariu in Runcu 1 fr — Ioane Constantinu, agron. in Runcu 50 cr. — Alecsandru Popp, agron. in Runcu 50 cr. — lonic’a Cosmi, agron. in Runcu 50 cr. — Ioane Turda, agron. in Runcu 10 cr. — Tanase Marte, agron. in Runcu 10 cr. — Samsonu Mileteanu, agron. in Runcu 20 cr. — Ioane Nerntiu, agron. in Runcu 10 cr. — Pavelu Dânculu, agron. in Runcu 50 cr. ■— Grigorie Dumitra, agron. in Runcu 10 cr. — loanu Dinculu, agron. in Runcu 10 cr. — Mihaiu Petri, agron. in Runcu 10 cr. — Emanoilu Ilerti’a, agron. in Runcu 10 cr. — Aritonu Pintea, agron. in Ruucu 10 cr. — Ioane Mare Ursu, agron. in Runcu 10 cr. — Cononu Dinculu, agron. in Runcu 20 cr. — Costanu Pinti, agron. in Runcu 10 cr. — Carpii Zagreanu, agron. in Runcu 10 cr. — Martianu Mironu, agron. in Runcu 10 cr. — Tanase Mosdroga, agron. in Rnncu 20 cr. —■ Uie Zagreanu, agron. in Rnncu 10 cr. — Ignalu Turda, agron. in Runcu 10 cr. — Arcadiu Contra, agron. in Runcu 20 cr. — lacobu Mironu, agron. in Runcu 10 cr. — loanu Pintea, agron. 1n Runcu 10 cr. — loanu Dumitru, agron. in Runcu 20 cr. — Petru Dumitru, agron. in Runcu 20 cr. — Gregoriu Nemtiu, agron. in Runcu 20 cr. — Andreiu A. Pintea. agron. in Runcu 10 cr, — Teodoru Cosmi , agron. in Runcu 20 cr. — Teodorii Angelinu, agron. in Runcu 20 cr. — loanu Mititeanu, agron. in Runcu 10 cr. — Paramonu Dinculu, agron. in Runcu 15 cr, — Gregore Nestutia, agron, iu Runcu 10 cr. — Vasile Petrescanu, agron. in Runcu 10 cr. — loanu Mosdroga, agron. in Runcu 5 cr. — Gregoriu Robulu, agron. in Runcu 20 cr. — Georgiu Pintea, agron. in Runcu 20 cr. — loanu Dumitru, agron. in Runcu 20 cr. — Comun’a Runcu 3 fr. — Beseric’a dein comun’a Runcu 1 fr. — Petru Popp, agron. in Runcu 20 cr. — — 192 — Tom’a Dumitru, agron. in Runcu 20 er. — Alessiu Popp, agron. in Runcu 10 cr. — Vartolomeiu Ilia, agron. in Runcu 10 cr. — Teodoru Bosiota, agron. in Runcu 10 cr. — Vartolomeiu Mihaiu, agron. in Runcu 5 cr. George Leanca, agron. in Runcu 10 cr. — Mai multi inși 6 fr. 55 cr. Sum’a 50 fr. v. a. II. Prein dn. Basiliu Olteanu câ venitu curatu dela un’a. petrecere, arangiata de junimea studidsa romana dela universi- tatea dein Clusiu, s’au tramesu pentru fondulu academiei 13 fr. val. aust. HI. Dn. proprietariu in Clusiu, Gabrielu Illiesiu tramete a H. rata dein generosulu ofertu de 1000 fr. facutu in favdrea fondului academiei si anume 500 fr. in obligațiuni de stătu, cu couponii obvenitori. IV. Prein direcțiunea .despartiementului cerc, alu Deesiului (XII.) s’au tramesu câ oferte pentru fondulu academiei si anume: a) dela dn. jude reg. in Deesiu Andreiu Francu in un’a acțiune dela banc’a Transilvani’a, solviți 40 fr. b) Dela dn. Asesoriu orfanale Samsonu Martianu, ârasi in un’a acțiune dela banc’a Transilvani’a solviți 40 fr. Sibiiu in 8. luliu 1873. Dela secret, asoc. trans. Contribuiri la fondulu academiei de drepturi. I. Prein dn. cassariu alu despart, cerc. Fagarasiului (II.) Nicolae Cipu s’au tramesu si anume: Dela domnii Ioane Gram’a, presiedinte la tribunalulu orfan, in Fagarasiu I. rata dein cuantulu apromisu de 50 fr., 10 fr. Gregoriu Negrea, controloru municipale in Fagarasiu odata pentru totudeun’a 5 fr. Nicolae Recsey, revisore district, in Fagarasiu a II. rata dein cuantulu apromisu de 15 fr. in suma 5 fr. Petru Popu, vice-notariu district, in Fagarasiu a II. rata dein cuantulu apromisu 3 fr. Nicolau Cintea, chirurgu district in Zernesci odata pentru totudeun’a 2 fr. Georgiu Ciortea, docente in Tobanulu vechiu 1 fr. Isidoru Bunea, cancelistu judecat, in Zernesci 1 fr. Nicolau Guguianu, primariu in Zernesci 1 fr. Stanu Colesiu, proprietariu in Zernesci 1 fr. Ioane Hamsi’a, proprietariu in Tohanulu nou 1 fr. Ioane Gârbacia, primariu in Branulu super. 1 fr. Sum’a 31 fr. v. a. II. Prein dn. advocatu in Abrudu, losifu Crisianu s’au tramesu câ oferte marinimdse la fondulu academiei 16 galbini (seu 160 franci) si anume: Dela domnii Simeonu Balintu, protopopu in Rosi’a de munte 10 galbini (seu 100 franci). Adalbertu Balintu, medicu in Rosi’a de munte 2 galbini (sâu 20 franci). Simeonu Caianu, submedicu in Rosi’a de munte 2 galbini (sâu 20 franci). . Emiliu Dionisiu Basiot’a, studente in a II. classe gimna- siale 2 galbini (sdu 20 franci). III. Dela dn. Zacharia Mog’a, notariu comunale in Sasciori 2 fr. v. a. Sibiiu in 30. luliu 1873. Dela secret, asoc. trans. Bibliografia COLUMN’A LUI TRAIANU Nr. 9 dein luliu coprende acestea materii: Cumu se scrie la noi isto- ri’a? (Continuarea anticriticei in contra dlui Pariu dela Iași), de Gr. G. Tocilescu. — Originea civili- satiunei, de B. P. Hasdeu. — Filosofia idealista si nou’a filosofia reâlisata in Germani’a dela Hegel in- edee, de Gregorie Bengescu II. - Progressulu dia- risticei in Romani’a. — Diariele romane, care au apparutu in Daci’a si alte paiti dela 1825 păna adi, de C. D. Aricescu. — Despre sabii’a si sigillulu lui Tudoru Vladimirescu, de C. D. Aricescu. — Unu assasinatu, de B. M. Misirii. (Cu adeverata părere de reu observamn la art. Diariele romane, că acela este plinu de errori, deintre care căteva sunt essentiali, in cătu au trebuintia de rectificare cătu se pdte mai essacta.) VOCABULARIU COMPLETU pentru opu- rile luiCaiu luliu Cesare si ale continua- toriloru lui. Prelucratu după voeabulariulu lui Chr. Crusius si inavutîtu de Dr. Vasilie Glodariu, prof. de limb’a elina si germana la gimnasinlu ple- nariu rom. dein Brasiovu. 1871. Rbmer & Kamner, tipografi, editori si provedietori. 8° mare, litere gar- mondu, circa 23'/₂ cdle, cu una prefatiune de 29 pagine, despre care nu ne induoimu că va trage de aprdpe luarea-mente a filologiloru nostrii, pentrucă in partea cea mai mare a sa se ocupa de Gestiuni filologice. Voeabulariulu in sinesi va fi de mare folosu tenerimei ce are de lucru cu resp. auctori latinesci. Pretiulu unui essemplariu 1 fior. 80 cr. val. a., sdu i^ lei noi 4 si 20 bani. Se pdte trage dela edi- torii Rbmer & Kamner, prin librari sdu de-adreptulu. MAGAZINU de canturi naționali vechi si noue. Culese si ihmultite prin proto-psaltulu G. Ucenescu. Brosiur’a anteia. Edit. a trei’a. Brasiovu, 1873. 32°, pag. 160. Pretiulu leg. 40 cr. v. a. Este bene si folositorii! câ cântecele ndstre po- pularie (cu esceptiune de cele necalite, gretidse, fri- vole, obscene) se se publice cătu se pdte mai desu si se se latidsca in mii de esseinplarie intre poporu asia, in cătu toti individii căti potu citi, se le si pdta avd. Cu atătu 'făcu mai bene aceia, carii in collectiunile loru intretiesu si poesiile naționali, care mai alesu dela 1848 au ajunsu a fi in adeveru proprietatea natiunei. ERRATE. In list’a contribuiriloru la fondulu academiei publicata in Nr. 14, la pag 167 si anume la contriuuirile tramise prin dn. Alessandru Silasi, protopopu in Bistritia, după dn. Iliutiu, se se adaoge: dela dn. Georgie Peltkesku, c. r. locotenente primariu in regimentulu Nr. 63, 2 fr. v. a. In Nr. 15 pag. 180 coldne a 2-a punctulu 4 e de a se indregta tacsa plătită cu 10 fr. pe anii 18⁶S/g₉ si lg⁶⁹/₇₀ in locu de 187°/, si IS/’/g. Edltorlu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a Riimer & Kamner.