sf&X'’---------- w;® . i\ Acesta fâia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate a 1 galbenu cu porto poștei. WX^ --------------- TRANSILVANI’A. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. (Ș Abonamentulu se j face numai pe cate , 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- <ț lectori. ------------’-zaf-SS. Xr. 4, Brasiovu 15. Februariu 1873. Anulu VI. A Sumariu: Focurile si tetiunariile in ti^ra. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Scienti’a si artea mili- taria, scole militarie. — Contribuiri pentru fondulu academiei. — Bibliografia. Focurile si tetiunariile in tiera. Transilvani’a inca este una dein acelea tieri ne- fericite, in care se intemplă prea de,su pericule de focu, dra anume in unele tienutiiri si comune incen- diulu si tetiunari’a se păru a fi la ordinea dilei. Unii voliescu a sci, că de candu societățile de âsecurare in contra focului isi intendu si pe la noi dein anu Negrij’a, i,.ᵣ_____________________, ______₇ ... ce merge activitatea loru, pericolele de focu inca j fatalismu orientale omoritorin de spirite, s’au immultitu, si in specie tetiunari’a, adeca punerea dere <5rba in nu sciu c e, i de focu inadensu, cu scopu satanicu, ar obvenf mai desu acumu că mai inainte. Se vedu, ce e dreptu, pe la tribunalele criminali mai multe cașuri, dein care se cundsce învederată, că unii dmeni egoiști, blastemati si afurisiti, dupace se asigura cu dresicare sumusidra in contra focului, dau eli inșii focu, ddca ri u chiaru casei, nesmentitu inse siurei. si celorulalte superedificate, dra acdsta crima se committe mai alesu primavdr’a, dupace se scota vitele la drba, adeca după ce nu mai este in batetura (in curtea casei) neci unu feliu de nutretiu carele se pdta arde. De aci incolo tetiunariloru nu le pasa nimicu, că mai ardu casele si superedificatele altoru dmeni dein căte una strata intrdga, in care nimicu nu fusese asecuratu. In luniu alu anului 1853, pre candu ardea fdrte desu in unele comune sasesci, s’au vediutu in oppidulu Rosnovu (Rosenau) dmeni sasi, carii batea pe romanii ce aler- gaseră dein partea de susu a oppidului, că se le ajute a stinge. „Mergeți la draculu, cine v’au chiamatu se stingeți ?“ Reulu se lățise atătu de multu, in cătu Societatea cea mare dela Triestu a fostu interdisu agentiloru sei luarea de asecurari dein anumite co- mune. înainte cu 7 sdu 8 ani unu sasu dein co- niun’a Helchiiu (Heldsdorf) plati bene sierbitoriu- lui seu de romanu, că la unu tempu anumitu se" dea focu siurei. Sierbitoriulu essecută volienti’a princi- palelui seu, crim’a inse esi la lumina, si ambii, sa- snln si romanulu, fusera condamnati la temniti’a dela Gherla. S au mai vediutu si alte cașuri, unde nici- unu omu dein comuna nu mergea se stingă. „Arde, arde, săriți dmeni buni că arde!“ — „Taca’ti gura mei, dara nu scii tu, că aceia la carii arde sunt asecurati?“ Asia este, sunt si potu se fia unele cașuri, unde dmenii isi dau ei inșii focu la averea loru, cu tdte acestea, se potu numera fdrte multe alte cașuri, unde căușele incendiului sunt cu totulu altele si anume: negrij’a, vindict’a sdu resbunarea colcaitdria, in- vidi’a seu pism’a, reutatea innascuta, fără invidia si fbra cugeta de vindicta, in fine si cașuri nepreve- diute, adeverate desastre, precumu e trasnetulu, es- . plosiuni s. a. Negrij’a, nepasarea, lenea, sdu adeca acelu , acea încre- dere <5rba in nu sciu c e, in sdrte, in ursita, sdu in provedentia, este caus’a principale a celoru mai multe pericule de focu. Mai antaiu de tdte constructiunea celoru mai multe case dela comunele rurali este de acea calitate, in cătu candu le vedi, trebue se te miri, cumu. de nu arde pe fiacare di in comune de acelea. Mai alesu asia numitulu caminu sdu cotlonu, focu- lariu, cu vatr’a dein tenda, ce are de asupra sa unu feliu de capacu, in mai multe cașuri impletitu numai dein nuiellej afumatu si plinu de funingine, iti insufla adeverata terrdre candu vedi cum flacar’a inaltiata in susu ilu prelinge, amerintiăndu la totu momentulu cu incendiu. Cele mai multe case n’au nici-unu ur- loiu (hornu, cosiu) scosu afbra de-asupra coperisiului; inse ce le-aru si folosi urldiele, candu mai tdte ca- sele sunt coperite cu palie. Se pare că in locu de a scadă, fatalismulu pe la noi prende radecine totu' mai afunde. Mai de multu, dri-si cumu, incai pa- tronii si patrdnele casei (gazdele, stapanii) privighiă cu mare grija, că nici-unu omu alu casei se nu cu- tedie a ambla pe afbra cu luminarea aprensa, neci in podu, neci in cameri, unde se tiene de essemplu canepa si alte obiecte care prendu focu iute, dra pe sierbitorii dela vite si pe cocierii ii pedepsea sdu ii dimittea, indata-ce’i află cu pipele aprense p’intre nu- tretiu sdu in grasdu. Astadi este cu totulu altu-men- trea: multi patroni de casa si filii loru dau essemple de adeverati barbari, sdu de dmeni smentiti de capu; ii vedi adeca dio'a ndptea amblandu nu numai cu pipe, ci si cu sugari aprense, fumandu prin tdte păr- țile economiei loru, in siura, intre claile de fenu si palie, in grasduri, in poduri, alaturea caraloru încăr- cate cu nutretiu, si aruncandu catranitieleₜ(lemnusiele de aprensu) cu nepăsare demna de unu dervisiu tur- cescu, preste totu in ori-ce parte de locu, fbra nici- unu respecta la materiile combustibili. Aceiași eco- 6 — 38 — nomi nu mai sciu de falinarin, mai alesu pentru gras- durile de cai; acuma cocierii aprendu luminarea si o radîma de unu părete, fbra grija că pdte se se aprenda vreo grinda, sdu se cada nutretiu asupra laminarei aprense, precumu s’a intemplatu de nenu- merate-ori. Cocieriulu in grasdu, că si patronulu seu in camera de dormitu, s’au dedata se ddrma cu lu- minarea ardiendu si cu pip’a in gura. In mai multe case femeile scotu cenusi’a me- stecată cu jaratecu in căte unu vasu de lemnu, apoi • o punu in poda; dein acdsta negrija criminale s’au escatu multe incendiari; Se afla chiaru si pe la orasie asia numiti arclii- tecti, murari, mesteru-strica, adeverati cărpaci igno- ranti si bețivi, carii nu sciu se asiedie si se scdta in susu urloiulu in alta modu, decătu numai con- struindu’lu pe căte una grinda de ale casei, care trece in acea direcțiune; acea grinda apoi se lipesce cu ceva lutu, seu se tinciuesce cu vara, inse asia sub- tire, că după cătuva tempu cadiendu Intuia sdu va- rulu, grind’a uscata păna deincolo remane gdla si espusa la schinteile si ferbentidl’a ce esse in susu, se aprende si arde incetu că si dsc’a in direcțiune horizontale, păna ce foculu apuca si in scânduri, candu apoi locuitorii casei se vedu copleșiți de focu că prin minune. La mai multe case vei afla tocma in partea in care este urloiulu , materii combustibili, fenu, palie, penusie de papusioiu, căiti, lemnarfa, care lacaderea unei singure schintei potu se ia focu. In mai multe tieri sunt legi si dispositiuni de- stulu de precise, că primarii sdu căte unu jurata alu comunei' se visitedie dein tempu in tempu tdte lo- cuintiele dein comuna, si ori-unde afla că sunt căl- cate legile de securitate in contra focului, se si glo- bdsca. Dara in mai multe comune primarii si juratii aru trebui se se globesca mai antaiu pe sene si pe femeile loru, pentru lene si nepăsare. Dein vindicta sdu resbunare se intempla fdrte multe incendiarii Celu mai miserabile poltronu, care n’are curagiulu de a’si cere sdu lua alta satis- factiune pentru vetamarea ce i se pare lui că ’iai facutu, da focu la casa sdu Ia alta avere. Am ve- diutu in vidti’a mea secuiu in comun’a Orfalau (Văr- falva), care a datu focu la cas’a vecinu-seu numai pentrucă acesta aflanduse dominec’a la dantiu, săru- tase pe nevast’a celuia. Asia pentru unu sarutatu arsera in acea ndpte patru case si tdte celelalte su- peredificate. In tempulu absolutismului nisce ștren- gari dein comun’a romandsca Branu au datu focu la casele judelui in capu de ndpte, in cătu au arsu si elu si una femeia. Dara cine se incerce a enumera tdte tetiunariile căte se intempla dein vindicta, con- semnate sunt acelea pe la tribunalele criminali, multe dein ele se publica prin diarie, millte inse — dein nefericire remanu nedescoperite. De altu-mentrea tetiunariile dein vindicta diabolica sunt mai immerdse in acelea tieri si la popdrale acelea, unde admini- stratiunea justiției este decadiuta, asupritdria, parte- nitdria, sdu si sierbitore umilita a politicei, mai in scurtu, unde domina tirani’a si asuprirea, unde ni- meni nu e sigura de dreptulu seu, unde inșii jude- cătorii sunt spoliatori, dra in administratiune se afla si dmeni de aceia, carii făcu causa comuna cu tetiunarii si cu bandiții, pentru care avemu si mai de curendu essemple de cele mai fiordse cu acelea căteva mii de processe criminali, care se petractddia si decidă tocma acurnu in dilele ndstre in Ungari’a la Segedinu. In comitate reulu acesta era si mai cumplita, pre cătu tempu jugulu celu greu si spurcatu alu ioba- giei apasă cerbicea locuitoriloru, pre cătu tempu le- gile tierei denegă iobagiului personalitatea, dreptulu de omu si dreptulu de a potd porta processu cu ci- neva. Sub asemenea conditiuni unii romani si secui isi caută satisfactiune Ia tetiune. Fiordsa stare a lucruriloru, despre care generatiunfle june n’au de locu idea. Invidi’a sdu pism’a omendsca inca inpinge pe unii dmeni corrupti Ia tetiunarfa. Sunt adeca unele suflete spurcate, care prefăcu in cenușia averile al- tora numai de necasu, pentrucă ceia le au, dra loru Ie lipsescu, ceea ce drasi se pote vedd dein mai multe processe criminali dela diversele tribunale. „Mei, dara pentru-ce ai datu focu la claile de fenu ale domnu- lui Sebastianu?“ „Pentrucă densulu are prea multe vițe grase si frumdse." Dein reutate înnăscută inca se intempla tetiunarii. Sunt tetiunari, cumu amu dice, nascuti, precumu sunt si furi nascuti, sdu celu pucinu de aceia, la carii te- tîunari’a ori furtulu s’a prefăcuta in a duo’a natura. In an. 1845 candu au arsu la Brasiovu preste vdra de none ori Ia noue locuri, in fine tocma la scdlele sasesci prensera pe tetiunariu, carele fusese unu stu- dente sasu. Intrebatu fîendu că pentru ce a datu focu si a causatu daune de sute de mii, a respunsu că asia ’ia placutu lui, că se se mai otieldsca sân- gele celu flegmatecu sasescu. Pe atunci fusese pro- clamata legea marțiale si furcile fuseseră inaltiate tocma in faci’a promenadei publice; cu tdte acestea pe acelu monstru nu’lu spendiurara, ci declarandu’lu de nebunu, ilu transportară la Gherl’a. In tempulu absolutismului au adasu la tribunalulu dein Brasiov^j pe unu tetiunariu secuiu deinTreiscaune. „Mei Jancsi, dara pentru-ce ai datu tu focu la siur’a sărmanei veduve dein capulu satului? Ce ai avutu tu cu acea femeia? Ce reu iti va fi facutu ea tie?“ „Lelea Zsuzsi nu’mi făcuse neci-unu reu in vidti’a sa, si neci- că am datu focu siurei dein vreo mania; dara fiendu drna grea, nea grdsa, drumulu coperitu, si plecandu eu dein ndpte la taliatu de lemne in pădure, me te- meam se nu perdu drumulu; asia am datu focu siurei dein capulu satului, care ’mi si lumină minunatu, păna ce me apropiam de pădure. “ Vorbindu preste totu si anume luandu in con- sideratiune marele numeru alu casuriloru de incendiu căte se publica in diariele dein patria, apoi se pare — 39 — că foculu nu face nicairi atătea stricatiuni, căte face in Secuime, unde sunt multi dmeni, si bețivi, si fa- talisti, si resbunatori. Intre romani fatalismulu cau- sedia cele mai multe desastre. Intre sasi inca vinu cașuri de incendiu, deintre care unele bătu cu atătu mai multu la ochi, cu cătu comunele sasesci sunt mai preste totu edificate mai bene decătu cele ro- manesci si secuiesci. Ce este in Transilvani’a, este si pe airea, in alte tieri ale imperiului, incendiari mai mari sdu mai mici, mai multe sdu- mai pucine se intempla la tdte popdrale, cu acea , distinctiune inse, că pe airea ase- curarile in contra focului sunt aprobate si imbracio- siate de cătra locuitori in mesura neasemenatu mai mare decătu pe la noi; preste acesta, administratiunea politica, scdl’a si preotimea se adopera dein tdte po- terile a estermina reulu dein radecina, dra in caruri candu apuca vreunu tetiunariu in potestatea tribuna- leloru, pedâps’a lui este sigura si insuflatdria de frica asupra celoru scelerati. Tetiunari’a este crim’a cea mai periculdsa dein lume. Tetiunariulu este adessea in aceeași persdna asasinu si banditu sdu talchariu. Ati vediutu pe a- celea femei cu faci’a palida de fdme, corpulu loru tremurandu de frigu, cersiendu pe la usiele dmeni- loru pe langa una cartiulfa subscrisa de nu sciu ce primariu? „Suntemu de cei arși. Eu, Ana, mi-am. scapatu dein focu numai pe acești duoi copilași, dra unulu au arsu in cas’a care a cadiutu preste densulu." Eu, Mari’ă, imi perduiu si barbatulu carele mai in- trase cea dein urma, data, pentru câ se scdta p’intre flăcări lad’a cu vestmentele si cu ceva banisidri. L’au innecatu fumulu si l’au culcatu la pamentu una grinda. Am remasu veduva cu cinci copii." Colectiune de diplome .d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Urmare.) 1436. App. D. Tr. T. V. Eegele Sigismundu aflase, câ sasii dein Sibiiu si dein cele siepte scaune sasesci tienea ascunse la senesi averi considerabili, odăra, adeca vestmente, cârti, potire, monstrantie si alte multe, pe care densii le răpiseră si furaseră dein baseric’a episcopesca dela Alb’a-Iuli’a; asia le committe strinsu câ se restitue totu ce au furatu; amerintiandule nu numai cu perderea gratiei regesci, ci si cu iadulu si cu anathem’a clerîciloru. 0. ppria Imperatoris. Sigismundus Dei Gratia Romanorum Imperator semper Augustus, ac hungar. Bohem., Dalmacie, Croatiae etc. Rex. — Fidelibus nostris Magistro Civium, Judicibus, et Juratis senio- ribus, nec non Civibus, universisque Saxonibus Cittis nostrae Cibiniensis ac septem sedium, sed et aliarum quarumlibet sedium Saxonicalium partium nostrarum Transylvanarum harum continentiam, et notitiam con- cernentibus atque habituris salutem et gratiam. No- stre in audientiam deductum est, iterum Mattî. rela- tione fidedigna, qualiter et rebus, et bonis, pută, or- namentis. libris, et calicibus, ac monstrantijs, et cle- nodijs ecclesie beati Michaelis Archangeli Alben. Tran- sylvan. temporibus disturbiorum Regni noștri jam dudum sedatis, per saxones scilicet praedecessores vestros, nonnullosque ex vobis de ipsa Transylvana ecclesia mânu sacrilega ruptis, receptis, et ablatis nonnulla ymo plurima apud vos, et in medio vestri, seu erga aliquos ex vobis in specie haberent, que hactenus ipsi Ecclesie sancti Michaelis reddere, et restituere dissimulassent, et distulerunt, dissimularent- que et recusarent etiam de presenti, quod in detri- mentum animarum suarum, et vestrarum cedit nimis grave. Verum cum vos ad restitutionem talismodo ablatorutn, etiam divina lege jubente, que dicit, quod peccatum non dimittitur nisi restituatur ablatum, te- neamini in effectu. Igitur volumus, vestreque, et cu- ilibet vestrum fidelități firmissime., et severissime precipimus, et mandamus, quatenus habita presen- tium notitia, omnibus dissimulationibus, et difficulta- tibus procul motis, omnes, et singulas res, atque bona, nec non ornamenta, libros, calices, monstrantias, si- mul quelibet clenodia annotate ecclesie beati Michaelis Archangeli Transylvan. preseftim eas, et illa .... apprehensioni eidem ecclesie, et per consequens do- .minis de Capitulo modis omnibus deputatis. Secus gratie nostre sub obten......Zegedini feria sexta proxima post festum beati Georgii Mris, anno domini MCCCCXXXVj. Regnorum nostrorum Hun- gariae Quinquagesimo. Romanorum 26. bohemie XVj. Imperii vero tertio. Ex authographo Capit. Alb. Transylvaniae. 1436. 8. May. App.' D. Tr. T. V. Epistola a episcopului Georgie Lăpes, dein care inca se adcverădia, câ doctrinele lui loanu Huss petrunsesera si in Tran- silvani’a, veniendu incăce dein Moldov’a. Episcopulu care se află petreciindu in functitine inalta la curtea regesca, iuvita pe fairaosulu calugaru lacobu, că veniendu se’i ajute a estermină pe Hussiti. 1436. Literae Georgii Eppi Tranni in aula Re- giș absentis ad suum Clerum, quod Jacobum de Marchia apostolicum in Bosnia operarium in Tran- sylvaniam mvitaverit, „ut Hussitas, qui ex Mol- davia Transylvaniam sunt ingressi ex- stirpet." — Fragment: edidit: Szeredai Eppi Tranni p. 152. „ Katona T. XII. p. 740. „ Pavich Ram. v. o. p. 28. „ Fejdr C. D. T. X. voi. VIL p. 808. 1437. post. 6. Julii. App. D. Tr. T. V. Tractatu de pace, inchiaietu indata după batali’a cea mare dela Bobaln’a si Alparetu, intre aristocrația si democrația, intre boieri si tierani, seu cumu se esprime acestu docu- mentu, intre universitatea nobililoru si uni- 6* — 40 — versitatea lo cuitoriloru tierei, unguri si romani. Acestu documentu se publicase de istoriculu Pray in un’a dissertatiune a sa in Anna.les pag. 163, inse numai in estrasu scurtu, precumu se vede si la Benko Milkovia II. pag. 319, la Eder Observa- tiones criticae in Felmer nag. 71—72, si totu la Eder in fragmentu la Supplex libellus valachorum pag. 15—16, ăra. mai tardfu ilu publică cornițele los. Kemăny in Magazinulu lui Kurz tornu III. fasc. 360 in unu fragmentu mai lungu, cărui inse’i lipsesce nu numai inceputulu, ci partea mai mare si chiaru cea essentiale insusi dein documentu. După Kemăny ilu luă si Fejăr in Codice diplom. T. X. voi. VIL In collectiunea dein care publicamu noi acestea documente istorice, acesta dela 6.’ luliu e trecutu sub 2. luliu si totu numai asia, precumu se afla in Magaziniflu lui Kurz. Destulu s’a sbuciumatu cornițele losifu Kemăny in viăti’a sa, că se dea un- deva preste acestu documentu intregu, pentru că’lu interessase si pe densulu in gradulu supremu dein mai multe cause, pe care le păte pricepe ori-cine scie se judece despre asemenea evenimente; dara precumu ne asigura dn. canonicu prepositu Stefanu Moldovanu dein gur’a aceluiași istorica, cautarea ’i fusese cu totulu indesiejrtu, pentrucă dupăce in archivulu dela monasteri’a Clusrului se aflase numai atăta cătu se vede la Eder, Benkfl etc., Kemăny crediendu că dăra ’lu va descoperi intregu la capitululu dein Alb’a-Iuli’a, a cautatu acolo multu după acelu instrumenta me- morabile ,. inse după osteneli îndelungate află dein elu numai duoe bucăți rupte un'a de cătra alt’a, a- runcate in ciste diverse la câte unu locu, unde se păstră documente cu totulu de alta natura. Cornițele losifu Teleki fusese multu mai iericitu, pentrucă elu dete preste intregu documentftlu care tractedia despre pacea dein 6. luliu 1437, apoi ilu si publică intregu la Hunyadiak kora in tomu X. indata sub Nr. 1. Se vede că unu essemplariu dein acelu tractata de pace s’a , fostu transmissu regelui Sigismundu mai inainte de aduo’a batalfa dein an. 1437, ăra apoi dela Sigismundu a trecutu la succes- soriulu si generele seu Albertu austriaculu si apoi a remasu in archivele austriace. Asia dara noi inca vomu reproduce aici acelu tractatu de pace intregu, după com. los. Teleki, era nu numai in fragmentu, precumu se vediuse păna acilea. Dara istoriculu cri- ticu nu’si va pregeta a compara fragmentulu cu do- cumentulu intregu, pentrucă se afla căteva variante, care potu se interessedie si pe altulu, precumu ne interessara si pre noi. Chiaru si unele nume suna altu-mentrea in essemplariulu lui losifu Teleki, ceea ce păte se' provină si numai dela modulu de a lege cutare manuscriptu vechiu (paleographia). Asia de ess. la Kemăny vei afla Ladislans filius Benedicti de Sarkad, candu la altii este deFarkas; la Kemăny este „Valentinus Judex,“ la Teleki „Vincentius Ju- dex“ etc. etc. In totu casulu, noi essemplariulu pu- blicatu de Teleki intre documentele adunate si ală- turate in 2 tomuri la Hunyadiak kora ilu conside- ramu de authenticu; apoi fiendu-că acestu tractatu de pace are fărte mare valăre istorica, mai inainte de a’lu reproduce in limb’a originale, vomu scăte pun- ctele de împăciuire si in limb’a năstra daco-roma- născa. Representantii plenipotenti ai nobililoru dein a- cestu principatu Transilvani’a (hujus Principatus Transylvanie) si representantii plenipotenti ai popo- rului ungurescu si ai celui romanescu (Universitas Regnicolarum Hungarorum et Valachorum hujus Prin- cipatus Transylvanie) veniră pe la inceputulu lunei luliu (lun’a lui Cuptorin) la Conventulu monasteriei Fetiărei Măriei dela Clusiu, că la unu locu, său di- cesteriu publica alu tierei, unde ge inchiaiă, estradă si se păstră documente publice. In faci’a călugări - loru dela acea monastire plenipotentii partiloru belli- gerante arata pe largu tăte căușele dein care s’a escatu acelu bellu civile, acelea versari de sânge ter- ribili si tăte devastatiunile dein acea văra. Șe constata rapacitatea si tirani’a episcopului Georgie Lăpes, interdictulu si tăte bajocurele căte a facutu elu locuitoriloru tierei, cumu adeca ămenii se ingropă după mărte că selbatecii, cnmu se facea cu- nuniile fbra preoți s. a. Se adeveresce si tirani’a boieriloru, cumu adeca ei tractă pe poporu si chiaru pe connationalii loru, că si cumu aru fi fostu nisce sclavi cumpărați cu bani, cumu nobilii oprea. migrarea libera, cumu spo- liă pe locuitori de tăte averile .loru si de tăte dre- pturile libertatei loru (Juribus libertatum), subjugan- du’i cu totulu, in fine cumu ii incarcasera cu sarcine pe care nici-decumu nu le mai potea supporta. Deci, adaosera plenipotentii, poporulu dorindu ferbente că se'si recâștige si se’si restaure vechile sale liber- tăți, date si concesse, „de cătra regii cei santi la toti locuitorii acestui regata, “ s’au adunatu in mun- tele B o ba In’a, in terfitoriulu comunei Ol preț u (Alparăt) spre a șe consulta, ăra apoi locuitorii adu- nati acolo au tramisu deputati (nuntiis) la nobili, prin carii se rogă, că aceștia se respecte libertățile date de regi (sanctorum Regum) si se ridice de pre cerbicea loru jugulu sierbitutei nesuferibile (a jugo intolerabilis servitutis). La tăte acestea rogamenti no- bilii au remasu cu totulu surdi (obtusis auribus), ăra Ladislau Ciacu vodă alu Transilvaniei prindiendu pe deputatii poporului, ’iau taliatu in bucăți (truncari et dismembrari), apoi a pornita cu bataia asupra po- porului, si s’a facutu mare versare de sânge, cadiendu mulțime de ămeni dein ambele parti. După aceea mai multi barbati deintre nobili si dein poporu lu- minati de spiritulu santu s’au invitatu unii pe altii la inchiaiere de pace, care s’a si inchiaietu pentru că se se tiena neviolata sub pedăps’a calcarei de juramentu si pe langa urmatăriele conditiuni: 1. Mai antaiu poporulu declara curatu, că elu nu s’a sculată nici in contra lui Ddieu si a dreptatei — 41 — lui, neci in contra basericei, neci asupra cordnei (a- supra statului), sdu asupra monarchului, ci numai in contra nobililoru si a persdneloru eclesiastice, care au calcatu libertățile poporului date lui de cătra regi dein tempuri străvechi (libertates jam du- dum a sanctis regibus concessas) si au introdusa abusuri nenumerate, subjugandu si impilandu preste totu. Poporulu este decisu a reintra in vechile sale libertăți. Poporulu nu a volitu se iaca nici-unu reu nobililoru si persdneloru eclesiastice,’ ci numai se apara de rapacitatea loru. Asia dara 2. Locuitorii voru da de aci incolo episcopului in locu de diecime in natura, câte 1 florinu de auru sdu 100 denari in moneta currenta dela căte duoe- dieci de clăi (capitie). Diecimele acestea se nu le adune dmeni de ai episcopului, nici amici si patroni de ai nobililoru. 3. Nici-unu nobilu, fia de ori-ce rangu, se nu : mai cutedie a lua dela poporulu neprivilegiatu a nou’a parte dein producte, nici dein cereâlii, nici dein vinuri. 4. Locuitorii carii voru fi luandu pamenturi dela alti nobili dein alte comune spre cultivare, se dea numai taxele usitate dein vechime. 5. Fiendu-că tdta violenti’a, șpoliatiunea si sub- jugarea locuitoriloru tierei de cătra nobili purcede dela impregiurarea, că locuitorii inca si dupace sunt spoliati de tdte averile loru, totu nu sunt suferiti a se muta dela unu locu la altulu, asia se decide, câ locuitorii se aiba libertate deplina si sigura a se muta ori-unde le va placea loru, indata ce voru fi regulatu si platitu taxele si alte datorii, cu care voru fi obligati cătra boieriu, in a cărui possessiune voru fi petrecutu păna atunci. 6. Pe iobagii carii s’aru muta pe furisiu la altu locu, boieriulu se’i recera prin tribunalulu compe- tente, se jure inse elu si alti duoi martori, că in adeverii iobagii aceia s’au mutatu airea fbra scirea lui. 7. Dein averea tieraniloru repausati fbra a fi lasatu clironomi dein cdpsele loru, boierii se nu pdta lua mai multu, decătu numai căte un’a vita de trei ani, tdta ceealalta avere se remana veduveloru si consangeniloru pe cari’i voru fi avutu acei repausati. 8. Omenii carii n’au nici nevasta, nici prunci, nici alti consângeni, se aiba dreptu de a face testa- mentu ^spre tdta averea loru, dra nobilulu, boieriulu, se nu pdta infrange asemenea testamente. Boierii se pdta heredita si tiend pe sam’a loru numai averile aceloru locuitori tierani, carii lipsiti de orice consân- geni, aru morf fora testamentu. 9. Se decide si se asiedia, câ lege nestrămutata (ordinassent etiam et firmiter observandum statuis- sent), pentru totu venitoriulu (perpetuis tuturis tem- poribus), câ se se adune in muntele Bobaln’a pe fiacare anu totu-deauna inainte de Inaltiarea Domnului dein fiacare satu, possessiune si oppidu (orasiu) căte duoi betrani mai destepti si mai demni de credentia, impreuna cu căpitănii popo- rului, sdu incai cu unii dein aceiași, sdu cu altii carii voru fi aleși mai tardfu, in decursulu tempuri- loru. Acolo, pe acelu munte, acei căpitani, sdu unulu dein ei, se fia in dreptu a cerceta si a intreba pe betranii adunati ai poporului, ddca nobilii ii lașa in pace câ se se bucure poporulu de libertățile sale, sdu că nu’i lașa, si ddca unii sdu altii deintre nobili punctele acestui tractatu de pace si căte mai urmedia, le voru fi violatu preste totu sdu in parte; dra ddca ar esi la lumina, că vreunu nobilu a cal- catu acestea conditioni, acela se fia declaratu de per- juru, adeca de calcatoriu alu juramentului, si ceilalți se nu’lu apere*). 10. Se mai decide, că ddca poporulu va castiga dela imperatulu (ab imperiali Majestate) acelea di- plome (literas) remase dela s. Ștefana si dela alti regi successori ai lui, in care se coprendu libertă- țile si statutele poporului, atunci poporulu se dea censulu annuale, darurile si servitiulu conformu coprinsului aceloru diplome si statute; .... se dea fiacare iobagiu pe fiacare anu in dio’a de s. Ștefana căte diece denari in moneta currenta, dra mai multu nu. Boieriloru carii au morf, se li se mai dea pe la Craciunu căte una galdta (cubulus) de ovesu si căte duoe turte (colaci, pogaci?), la pâsci duoe turte, la patronulu (hramulu) basericei drasi doue turte si uhu puliu; dra nobililoru carii n’au mori, se li se dea numai la Craciunu căte una galeta de ovesu si duoe turte. Tieranii se si mai cosesca sdu se se- cere la boieriu căte una di (nu se spune de loco, pe septemana, pe luna sdu pe anu? Red.) si se tiena morile in stare buna. Diecime sdu alta taxa pentru porci si stupi, care le luâ dela unu tempu incdce atătu dela unguri cătu si dela valachi, cumu si cen- sulu numita A ca a (dela vino) se nu mai fia obli- gata nimeni a da boieriloru. Iobagii regesci dela saline se fia obligati a implinf numai servitiulu usi- tatu dein vechia, dra camerarii salineloru se nu cu- tedie a’i obliga la mai multu. Camerariulu se nu aiba dreptu a vende beutura in alte case, decătu nu- mai in cas’a propria, si se nu pdta opri pe alti dmeni dela carciumaritu. 11. Mai incolo cele duoe parti paciscente, adeca universitatea nobililoru si universitatea unguriloru si a valachiloru declarara, că ddca cumu-va in diplo- mele sântului Stefanu, sdu in tendrea acelora, acestea dispositiuni si acestu usu nu s’ar coprende respicatu, câ se scia locuitorii tierei, pe langa ce conditiuni sunt ei subordinati boieriloru, atunci locuitorii tierei (ipsrRegnicolae) se’si alega dein sinulu loru de- putati, dtneni de caracteru onestu (fide dignos), te- metori de Ddieu, carii aleși fiendu, se se adune la unu locu cu alti deputati nobili, dmeni probi, carii se fia aleși de cătra universitatea nobililoru, si se ia *) Interessanta dieta democratica, cu deputatii si cu tri- bunii sei. — 42 — la discussiune matora tdte conditiunile, pe langa care poporulu are se mai fia subordinatu boieriloru. 12. S’au luatu si mesuri pentru cașuri de espe- ditiuni bellice, candu avea se ăssa la bataia atătu episcopulu, vodă., comiții secuiloru, cătu si locuitorii tierani (Regnicolae) si alti dmeni de ori-ce stare si conditiune, obligati a sta sub arme. Anume pentru aprovisionarea ăstei patriotice s’a ingrijitu, că <5stea se stea ver’a afbra in campu, ărn’a in sate si cetati, dra belliducele sdu capitanulu se chiame la se-ne pe primarii comuneloru, se le ia juramentulu că nu voru cere pretiuri essagerate pentru victualii, si că voru ingriji că se se aduca de ajunsu la castre, dara si ostasii se platdsca omenesce, se nu insiele, nici' se rapdsca dela omeni. 13. Baronii tierei, adeca boierii cei mai de frunte, sunt obligati prin aedsta conventiune, oă se asculte de poruncile regesci si in tempuri bellice se stea totu-deauna gata cu banderiele (companii, batalidne), se tiena spioni, esploratori siguri, se nu mai scdle pe locuitori, nici se’i duca in campulu de bataia numai asia orbesce, luandu-se după faime desierte si după minciuni gdle, neci se asuprdsca pe locuitori sub a- semenea preteste. 14. Se rfiai decide, că oriunde nobilii conduși de passiunea loru s’aru incerca se faca reu locuito- riloru, se’i omdre, se’i bata, atunci se fia de ajunsu a cornproba faptele loru prin duoi sdu trei mar- tori, se fia tractati că perjuri, si nobilii tierei se nu mai sara in ajutoriulu acelora. Dein contra, drasi ddca s’aru afla si deihtre iobagi carii se faca reu nobililoru, comprobandii-se faptele loru totu cu căte duoi sdu trei martori, se fia condamnati cu sententi’a capitala si se’si perda tdte averile loru. 15. Se mai decide si decretddia inca si in acestu ptmctu cu mare tarla (firmiter inhibendo), că nici- unu nobilu, nici vodă, nici comiții secuiloru si epi- scopulu, nici vicevoda sdu comiții provinciali (distri- ctuali, dein comitate) si nici-unu omu fia de ori-ce rangu si conditiune, se nu mai asuprdsca, se nu conturbe, sdu se damnifice, nici pe susu numitii că- pitani si pe deputatii aleși ai poporului si nici pe unu locuitoriu dein universitatea poporului, se nu cutedie a le mai face vreunu reu; dra ddca totuși s’aru incerca se le faca reu, atunci se trdea de per- juri, apoi chiaru universitatea nobililoru sdu unii dein ei se se intrepuna la vodă, la comiți, la episcopu, că se’i apere si se le stea intru ajutoriu; ne facundu aedsta, perjuri se fia. 16. Se decide că decimele episcopesci, care nu s’au platitu de cătiva ani, se se platdsca acuma cu cinci denari moneta currenta, adeca 100 denari de 20 de clăi (că mai susu), dra cincidiecimea cuvenita regelui se o numere fbra a mai aștepta alte dispo- sitiuni. 17. Părțile paciscente mai decidu si se obliga tare si virtosu, că ddca cumu-va deputatii nobililoru si ai locuitoriloru tierei voru potea castiga si aduce. diplomele regelui s. Stefanu si coprinsulu loru sub sigillulu regelui Sigismundu, sdu alu palatinului, ori alu comitelui curiei regesci, ori sub sigillulu vreunui capitulu, atunci asiediementele si dispositiunile co- prinse in acestu documentu de împăciuire se remana cassate si anullate, si relatiunile deintre nobili si po- poru se se reguledie conformu libertatiloru recuno- scute si date poporului de cătra regele Stefanu. Era ddca acelea diplome remase dela s. Stefanu nu s’aru mai potea afla, si neci coprinsulu loru nu s’ar mai potea descoperi dein alte acte si documente, atunci conditiunile si decretele coprinse in acestu tractatu de pace si tdte căte aru curge dein acestea, se stea si se remana in valdre deplina si se fia obligatdrie pentru totu-deauna cu acea legătură, că ori-care dein ambele parti, sdu că totalitate, sdu că persdne pri- vate, ar cutedia vreodată se calce sdu tdte, sdu ma- cara numai nn’a dein acestea conditîuni de pace, atunci ori-cine se fia acela, se trdea de perjuru, si nimeni se nu se pdta scula in ajutoriulu lui. Datu in 6. luiu 1437. După acestu estrasu romanescu se urmedie in limb’a originale acestu documentu minunatu, carele pre langa lumin’a de multu dorita ce reversa elu preste anii 1437 et 48, arunca radiele sale inca si preste seculii precedenti. Adeca odenidra poporulu inca ’si avuse libertățile sale, care apoi i s’aq rapitu tiranesce. Conventus Monasterii Beate Mărie Virginis de Klus-Monostra, omnibus Christi fidelibus, tam pre- sentibus, quam futuris presentium notitiam habituris, salutem in. nomine Salvatoris. •— Ad Universorum notitiam harum serie volumus pervenire: quod No- biles viri Ladislaus filius Benedicti de Farkas, alter Ladislaus filius Gereu de Zamusfalva, Benedictus de Suk et Dionisius de Farnas, per Universitatem No- bilium ab una, parte vero ab altera — providi viri Ladislaus Bird, Vincentius Judex, et Ladislaus Bana, Egregii Ladislai filii Johannis Bani de Mardth in Alprdth et Antonius Egregii Ddseu de Losontz Job- bagiones in Magyar Bogăth commorantes, per An- tonium Magistrum et Gallum in Kend, Thomam Ma- gistrum in Zddk, Johannem filium Magistri Jacobi in, Kluswăr ex Hungarorum — et Ladislaum filium Galii in Anthus residentes Capitaneos et Belligeros, — nec non Paulum Magistrum de VajdahWa Vexil- liferum Universitatis Regnicolarum Hungarorum et Valachorum hujus Principatus Transylvanie, et per- eandem Universitatem ad infrascripta effectui dedu- cenda electi, coram nobis personaliter constituti pa- rili voce et unanimi relatu detexerunt et confessi sunt in hune modum: quod quamquam predicta Universi- tas Hungarorum et Valachorum in hisPartibus Tran- sylvanie et quorumcumque possessionibus commoran- tium, turn pro eo, quia Reverendus in Christo Pater Dominus Georgius Lepes Episcopus Transylvanus suas Decimas ex parte ejusdem Universitatis Hunga- rorum sibi debendas currente moneta vilium Dena- — 43 — riorum exigere nolens fere tribus annis ad ipsos ac- cumulando, moderno tempore cum magna et ponde- rosa moneta extorquere voluisset, ipsos manifeste et indebite pregravando; propter quarum Decimarăm nori solutionem injuste imposuisset interdictum, sub quo interdicte Parentes ipsorum Patres scilicet et Ma- tres, fratres et sorores, Filios ac Filias, aliosque ad eos pertinentes absque perceptione Sacramenti Eucha- ristie ac ceterorum Sacramentorum Ecclesiasticorum ab hac luce transmigrantes. extra Ecclesiam ac Ce- meterium humi tumulassent, amarissimo corde ac dolore mestissimo; — ceterum Sorores ac Filias eo- rum contra stătută ac ritum Sancte Romane ac Uni- versalis Ecclesie observandum, ab Ecclesia minime observatum maritassent, seu nuptui tradidissent, — dein item quia per ipsorum Dominos terrestres velut emptitii in gravem servitutem fuerint redacti, — cum enim de aliquorum possessionibus ad alia loca se transferre voluissent moraturos, rebus et bonis eorum etiam omnibus spoliatis abire minime permitterentur, et omnibus eorujn Juribus libertatum privati penitus oppressi et importabilibus oneribus aggravati, — pro reacquirendis et reobtinendis pristinis libertatibus, per Sanctos Reges cunctis hujus Regni Hungarorum In- colis datis et concessis, importabilibus onerum sar- cinis deponendis et abjiciendis maturo inter se inito Consilio in montem Bâbolna in territorio possessio nis Alpr6th predicte adjacente convenientes, super eorum negotiis maturius deliberando, missis nuntiis ab ipsorum Dominis in dictis libertatibus Sanctorum Regum se conservări et a jugo intolerabilis servitutis colla eorum exsolvi humillime et devote supplicarunt. —• Hujusmodi ipsorum suppliicationibus iidem Domini ipsorum obtusis auribus non accedentibus, sed pre- fatis nunciis eorum per Magnificum Ladislaum Chaăk Wayvodam Transylvanie dețineri jussis et truncari et dimembrari, — cum ejusdem Wayvode, Lorandi Vice Wayvode ipsorum et Magnificorum Henrici de Thamasi et Michaelis Jakch de Kusal Comitem Si- culorum auxiliis Belii certamine insilentes, se ipsis opposuissent, et inito conflicte, multi ex utraque parte corruentes interiissent, tandem Omnipotentis Dei an- nuente Clementia ex eorundem Nobilium ac Regni- colarum seuPopulorumUniversitatibus certorum Deum timentium Nobilium et proborum virorum per Gra- tiam Spiritus Sancti illustratorum cordibus ad facien- dam pacem inter partes se interponentium mitigatis, et sedatis ipsius belii certaminibus ad totalis pacis et concordie devenissent unionem, quod se se mutuo et eorum alterutrum super universis, et quibuslibet interfectionibus ac mutiîationibus, dimembrationibus, ceterorumque malorum generibus per eos sibi ipsis alternatim factis, et irrogatis expeditos, quietos et per oînnia absolutos committentes, tăiem unanimi volun- tate fecissent ordinationem et dispositionem sub gra- vimine fractionis fidei inter se inviolabiter observan- dam, hoc principaliter declarate: Quod ipsi cum sub- scripția eorum dispositionibus, Deo et ejus Justiție, ac Sancte Matri Ecclesie, Sacreque Sancte corone, nec non Serenissimo Domino ipsorum Naturali, Do- mino Sigismundo Dei Gratia Romanorum Imperatori semper Augusto, ac Hungarie, Bohemie, Dalmatie, Croație etc. Regi, Juribusque Regalibus in nullo pre- judicare intendentes, sed Omni fidelitate servata — solum libertates ipsorum dudum a Sanctis Regibus concessas, nune vero diversis superinductis abusioni- bus notabiliter opressas et omnino abolitas, reassu- mere satagentes laborassent ipsi InCole; Regni Do- . minis ipsis scilicet Nobilibus seu Eclesiasticis perso- nis in qualicunque dignitate constitutis et preeminen- tibus rebellare, et malum inferre eisque nocere no- luissent, imo nec attentaverint in futurum, — et quum ex variatione monetarum Denarii pro tempore cur- rentium non solutione Decjmarum Episcopalium dum se (inter) contrarietates, et discordie ac pericula pre- missa tacta fuissent et enata, pro precavendis in fu- turum talibus periculis et vitandis disposuissent, et ordinassent: quod a modo in futurum in solutione ipsarum Decimarăm Episcopalium pro viginti Cape- ciis unum florenum aut centum Denarios pro tem- pore currentes, ipsos florenos auri equivalentes dare, et solvere teneantur, tempore autem dicationis ipsa- rum Decimarum Episcopalium Decimator eorundem familiaris et fautor Nobilium dicare non valeat; no- na» autem frugum et quorumcunque Bladorum sive seminum vel vinorum nullus omnino Magnatum, No- bilium et virorum Magnificorum aut quorumcumque hominum tam a propriis Jobbagionibus quam ex- traneis terrarum vel vinearum cnltoribus de cetero accipere nulla tenus presummat. Illi vero qui in te- nutis aliorum Dominorum viheas seu terras habere dignoscuntur, de vineis terragium consvetum, de țer- ris arabilibus censum seu proventum solitum solvere teneantur. Quum dein omnis violenta predatio et opressio Incolarum Regni ex eo oriri videbatur, ut qui voluissent se alias transferre moraturos, etiam spoliati abire non permittebantur, ideo ordinassent, ut universi et singuli libere conditionis homines justo ipsius deposito terragio, suisque debitis persolutis, quocunque maluerint liberam et securam se transfe- rendi habeant facultatem. Si quis autem Nobilium tales Jobbagiones alias ire volentes, calumniare et in eorum rebus damnificare veflet, tune Comes Pro- vincialis cum tribus marcis deducere teneatur. Illi autem, qui pro eorum excessibns judicio aut terragii depositione convenirentur, non alias nisi expurgati abire valeant, — Jobbagiones vero clam, terragio minime deposito recedentes, seu a facie Juris et Ju- sticie se absentantes, Dominus eorum juridice, Juris Regni consvetudine, a suo Judice ordinario repetat, suo proprio, ac aliorum duorum Juramentis clam re- cessos, seu a facie Juris absentantes comprobando. Item ordinassent quod de rebus illorum — qui abs- que sobolis solatio, uxore remanente — decessissent. Dominus Terrestris non plus, quam unam pecudem triennem recipere valeat, et omnes res sic deceden- — 44 — tium ad uxores et consangvineos eorum, si quos ha- buerint, condescendant. Si qui vero uxore, heredi- bus ac eonsangvineis forent destituti, de rebus et bonis eorum, quibus maluerint, testamentum facere valeant; et talium Testamentum Domini Terrestres mutare non valeant, illorum autem res, qui uxore, prolibus et eonsangvineis carerent et absque Testa- mente decederent, Domini Terestres possideant, — ordinassent etiam et firmiter observandum statuissent, quod singulis annis perpetuis futuris temporibus sem- per ante Festum Ascensionis Domini de quibuslibet villis et possessionibus ac Oppidis duo senes, animo sagatiores et fidedigniores, una cum prefatis Capita- neis, vel aliquibus saltem. eorum, aut aliis pro tem- pore constituendis, ad predictum montem Babolna conveniant, ibique iidem Capitanei vel alter eorun- dem ab eisdem senibus inquirere et investigare va- leat, utrum Domini eorum ipsos in eorum libertati- bus conservaverint, aut non, et si aliquis Nobilium premissam ordinationem cum infrascriptis clausulis in toto vel in aliqua parte violasse; et eisdem con- trari um fecisse repertus fuerit, perjurus habeatur, et ceteri nobiles ab illius defensione se retineant, et re- trahant. Item in censibus solvendis, muneribus dan- dis, servitiis exhibendis ordinassent; .... quod si Literas Sancti Stephani Regis, aut successorum eius- dem in quibus libertates et Stătută habentur ab Im- periali Majestate possent impetrare, censum annualem solvere, munera dare et servitia exhibere hoc modo teneantur; . . . quod pro censu annuali quilibet Job- bagionum decern Denarios pro tempore currentes, non plures, in Festo Sancti Stephani solvere teneantur. — Pro miineribus ^utem eorum ... talibus Domi- nis Terrestribus qui molendinum, seu molendina ha- berent, in Festo Nativitatis Domini unum cubulum avene et duas tortas, in Pasca similiter duas tortas, et in Festo Patroni Ecclesiarum similiter duas tortas et unum pullum dare teneantur. — Illis autem Do- minis qui molendina non haberent in Festo Nativi- tatis Domini unum cubulum avene, et similiter duas tortas — et in predictis aliis Festivitatibus alia ut prenarrantur dare debeant, in servitiis vero exhiben- dis una die falcare, aut metere, et obstacula molen- dinorum relevare, suoque more alias consveto in de- bita structura conservare teneantur. Item Decimam seu alitlm censum porcorum et apum, sicuti in ali- quibus tantum temporibus, signantur sub castris tam ab Hungaris quam a Valachis hue usque exigeban- tur, et. censum vulgo Ako apellatum Dominis Ter- restribus nemo solvere teneatur. Item in locum Ca- merarii Salium Regalium justa et consveta servitia Regie Majestatis Jobbagiones in eisdem locis Came- rariis residentibus semper fideliter exhibere debeant, ad coacta autem servitia, tam in salibus quam aliis oneribus deferendis Camerarius eosdem violenter com- pellere non presumat. Item idem Camerarius vina non in aliis domibus vel locis, quam in propria do- mo Camere propinare valeat, et tempore propinato- rum vinorum suorum, alios a propinatione . . . vina propinantes interdicere non valeat. — Item hoc de- clarando statuunt, quod si, in Literis Sancti Stephani Regis seu tenoribus earundem totales constitutiones, et ordinationes consvetudinis expresse non habentur, — sub quibus ipsi Regnicole sub Dominis constituti remanere debeant, ex tune ipsi Regnicole ex se ipsis dictos fidedignos, et Demn timentes atque in gremio sagaces eligere debeant, — qui electi una cum ce- teris et probis Nobilibus per Universitatem Nobilium ad id eligendis, simul considentes, et super his ma- ture tractantes disponant et ordinent in quibus riti- bus et consvetudinibus perpetuis temporibus tam ipsi, quam successores eorum pacifice et quiete valeant ] permanere. Item statuisseut et ordinassent ac irre- j fragabiliter observandum Commisissent, ut quâcunque > exercitualis Expeditionis necessitate superveniente, pre- ' fati Domini Episcopus, Wayvode et Comites Siculo- * rum atque Regnicole seu alii cuiuscunque status et conditionis homines, ₜ qui exercituare tenebuntur, vi- - ctualia necessaria hoc modo recipiant, —- quod tem- pore estivali in campp, tempore hyemali in villis seu j civitatibus descendant, et Ductor Belii seu Capitanens | Villicos circum jacentium Possessionum vel Judicem | Civitatis ad se convocare, et super eo, quod victualia | Foro seu precio chgriori vendere non permittant, nec j aliqui presummant — jurare faciat et sic exercituan- tes ipsa victualia juste precio estimato et non vio- lentia ac defalcato valore, sicuti hue usque fecisse perhibentur — emant, et in quantum ipsa victualia inveniri possunt non abnegentur et abunde admini- strentur; — voluissent etiam et ordinassent, quod Barones qni juxta preceptum Regium et dispositio- , nem Regie Mattis pro tuitione Regni Banderia sua | semper prompte apparatu habere tenentur, et certos 5 exploratores atque fideles conservare, in futurum ta- | Ies exploratores țeneant, et ipsos Regnicolas pro in- I certo exercitualiter consurgere non adstnngant, et | per frivolas et vanas, atque fictitias novitatum adin- | ventiones Regnum et Regnicolas non opprimant. — | Item ordinassent et commisissent ut quiscunque et । ubicunque quispiam Nobilium, in qualicunque animi | sui merore, seu indignatione interfectiones seu ver- | berationes, aut sangvinum effusiones prenarratas Job- | bagionibus suis, aut extraneis premissis factis inte- .1 ressentibus exprobrandi, vel vindicandi animo in facie | opponeret, et hoc adminus duobu's aut tribus testibus | idoneis legitime comprobari posset, ex tune talis fi- | defragus, sive perjurus habeatur et Regni Nobiles a | defensione eiusdem se abstrahant; e contrario si etiam | quicunque ex Jobbagionibus ipsorum Nobilium tam | propriis Dominis, quam aliis Nobilibus se extollentes | hoc idem facere attentarent, aut previa ratione con- I tra eosdem Nobiles insurgerent, et in eos modo si- 1 mili duobus aut tribus. testibus comprobarent, in Ca- I pitah sententia et amissione omnium bonorum con- 1 vincantur ipso facto. — Item firmiter inhibendo corn- | misissent, ut nullus ex Universitate Nobilium preno- ■ | — 45 — minatos Capitaneos et electos homines, aut quospiam ex eorum Universitate, ratione premissa, motivoque ullo unquam tempore, impedire, perturbare, molestare, et damnificare et eis quoquo modo nocere presum- mant, aut quoscunque Domini Wayvode et Comites Siculorum seu Dominus Episcopus, nec non Loran- dus Vice Wayvoda, vel Comites provinciales, sive quicunque alii cujuscunqub status et dignitatis, ac preeminentie homines, et quocunque forsitan inducti ingenio contra prenotatos Capitaneos, ipsorumque Universitatem, aut quempiam ex ipsis insurgere at- tentarent, et eis nocere vellent, ex tune perjuri ha- beantur. — Commisissent etiam ut Decimas Episco- pales aliquibus annis non solutas, cum quinque De- nariis nune currentibus, videlicet pro viginti Capecijs centum Denarios, quinquagesimas vero Regali juri dicatas, pro ut est dicata, non exspectando relationem a Regia Majestate super alleviatione ejusdem, exsol- vant. Statuissent preterea et firmiter observandum ordinassent; ut si Litteras Sancti Stephani Regis, aut earum tenores sub sigillo Regie Majestatis, aut Do- mini Palatini, sive Comitis Curie Regie Majestatis, vel alterius Capituli, nuncii Nobilium et Regnicola- rum ab ipsa Regia Majestate obținere et apportare voluerint, — ex tune prescriptis constitutionibus et ordinationibus cassatis, et annihilatis juxta libertates, per ipsum Sanctum Regem Stephanum concessas — —---------Litterasque super eisdem emanatas, aut in quibus tenores earundem continentur, invenire et habere non possent, — ex tune prenotate constitu- tiones, seu decretationes cum constituendis, ut pre- mittitur, et decretandis in eorum vigoribus perpetuis futuris temporibus permaneant irrevocabiliter valiture. Tali obligationis vinculo interposito, ut si que partium predictarum Universitatum Nobilium scilicet . et Regnicolarum, vel quivis.ex iisdem Universitatibus singularis videlicet persona, in premissis omnibus, aut premissorum aliquo articulo, vel aliquibus arti- culis persistere nollet, aut quoquo modo retractare attentaret, ex tune talis ipse, vel quispiam ex ipsis, contra partem alteram in premissis perseverantem fi- defragus habeatur, et Regnicole a defensione talium se retineânt et abstrahant, — adque omnia premissa et premissorum singula, prenorainati Ladislaus filius Benedicti — alter Ladislaus filius Gereu, — Bene- dictus de Suk, et Dionisius de Farnas se personali- ter — dictorum vero Nobilium Universitatem aucto- ritate per eandem ipsis concessa, — annotati vero Ladislaus Biro, Vincentius Judex, Ladislaus Bana et Antonius se similiter personaliter — memoratos vero Capitaneos, seu Belligeros et Vexilliferum eorum, ipsorumque Universitatem auctoritate modo simili ip- sis concessa qjjligarunt coram nobis;, — in cujus rei memoriam firmitatemque perpetuam presentes Litteras nostras privilegiales sigilii noștri appensione munitas duximus concedendas. — Datum Sabatho proximo post Festum Visitationis Beate Mărie Virginis. — Anno Domino millesimo quadringentesimo trigesimo septimo. (Va urma.) Scienti'a si artea militaria, scole militarie. Detori’a sdu obligațiunea de a servi in armat’a statului au ajunau a fi in tempurile ndstre, generale mai in tdte staturile europene, dein care mai face inca numai Angli’a dresi-care esceptiune. Asia si trebuea se se intemple acdsta. Pacea perpetua va mai remanea tempu indelungatu frumosulu visu alu filosofiloru. Precumu drepturile omenesci nu mai potu se devină privilegiu numai alu unoru caste, asia si portarea si mânuirea armeloru nu mai are se fia nici privilegiu reservatu numai unoru classi, nici drasi sarcina incarcata numai asupra altora. Era fdrte reu atunci si in acelea tieri, candu si unde numai privi- legiatii avea dreptu de a porta si a se essercita in arme; era inse totu asia de reu, candu privilegiatii se bucură numai ei de tdte drepturile si beneficiele tierei, dra de obligațiunea servitiului militariu era scutiti, si sub arme stă mai totu filii poporului celui spoliata de drepturi civili si politice. Drepturi egali, obligamentu egale, atunci apoi vomu sci pentru ce se ne versamu sângele. Popdrale adeca ’si perdura gu- stulu de a’si arunca vidti’a in siantiu numai pentru interessele si drepturile unora, pentru vanitatea, ca- pritiele si desiert’a gloria a celorulalti. Regimurile in fine se luminară abia, vediura că nu mai merge cumu a mersu, si asia privilegiatii inca fusera obli- gati a reintra sub arme. Se mai făcu inca esceptiuni multe; mai sunt popdra, care inca totu nu vedu pen- tru ce trebue se stea filii loru la gurile tunuriloru, pentru ce se ingrasie pamentulu cu sângele si cu osementele loru. Acelea sunt adeca departe de a se bucura de tdte drepturile căte le competu loru dein voi’a lui Dumnedieu, ddca nu si dein a dmeniloru. Totuși acelea popdra se nu despere, pe filii loru se nu’i subtraga dela arme, ci tocma dein contra, se’i indemne, se’i inbarbete la essercitiu in arme, la scien- tiele militarie si se tramita pe mai multi dein ei la scdlele militarie. Acei teneri carii intra la sorti si jura sub standartu, se se folosdsca cu zelu ferbente de diversele scdle care le stau deschise si de care sunt multe, scdle de compania, scdle de batalionu, de regimentu, de suboficiari, de cădeți*), scdle bellice (Kriegsschulen), scdle de artilleria si de geniu, scdle de stătu majoru, academii militarie si bellice. Astadi asiă numitulu avancementu, adeca înaintare in rangu, stă deschisu pentru ori-cine, numai se fia in stare a depune essamenele cerute prin legi si regulamente. Ce e dreptu, acelea essamene in dilele ndstre nu *) Scdle de cădeți, dein care au se dsa oficiari, mai iuainte era numai trei, acuma sunt 14. 7* — 46 — prea sunt usidre; la <5ste inca se cere, pe langa portare buna, si scientia multa. Despre unu oficiariu cumu se cade, se presupune că a invetiatu celu pu- cinu duoisprediece ani, seu incai că a desvoltatu in tempuri bellice unu talentu ostasiescu . estraordinariu. Se nu cautamu totu numai la ce este mai usioru. Unu barbatu intregu va sci se înfrunte ori-ce greu- tăți. Panea ostasiăsca este adesea uscata si amara; dara căti in lume mananca totu pane alba, indie si mediata in grăsime? Numai la dste este greu? La carausfi de di si ndpte, la caletorfi de ale comercian- tiloru pline de pericule, la taliatu de lemne in pă- dure, la cdsa si la sapa, la mulțime de professiuni uritidse si puturdse, in cancelariile cu aeru inneca- tiosu pentim căte unu fiorinii multu duoi pe di, la nutrirea de familii numerdse si grele, in fundulu mi- neloru de mineralii, la tdte acestea ocupatiuni si al- tele asemenea, nu simtimu nici ilna greutate? Armat’a cea de linia a imperatului, regelui si marelui nostru principe câ belliduce supremii, are in tempu' de pace unti numeru de oficiari păna la 15 (cincisprediece) mii; dra pentru tempuri bellice se mai cere, câ se aiba celu pucinu patru seu cinci mii ofi- ciari in reserva. Dein acestu numeru de oficiari care se pdte dice colossale, de naționalitatea ndstra ro- ! manăsca abia sunt vreo patru sute. Apoi patru sute de oficiari sunt si deintre evrei. Duoe mii de oficiari de naționalitate roinanesca in armat’a imperatului Francisco losifu este numerulu celu mai modestu pe care ar trebui se’lu aiba romanii in totu tempulu. Au nu vedeți dvdstra, că la regimente constatdrie mai totu dein romani, său in maioritate romani, abia.se afla căte noue său diece oficiari, carii se cundșcâ limb’a regimentului. Sunt porunci repetite, care obliga pe oficiari că se invetie limb’a regimentului; dara o invetia? De aici apoi urmădia multe si mari rele, pe care se vi le spună aceia carii le sciu dein espe- rienti’a propria. Unu poporu care fuge de arme, fuge.de liber- /i'tate. Junimea careia nu’i plăcu armele, va fi si va remanea totu-deauna despretiuita. Desarmati astadi pe uatiunea cea mai numerdsa si cea mai potente, si ea in 24 de dre a devenita jucari’a toturoru tre- catoriloru. Unu individu essercitatu in arme isi simte cu totulu altu-mentrea demnitatea sa de omu, decătu unulu cârtii i s’a disu dein mic’a copilăria: Eca ca- tan’a, fugi dragulu mamei! Aprobatele si compilatele au schitu fdrte bene, pentru ce au interdisu poporu- lui atătu de strinsu portarea de arme. Se marturi- simu că acelea la alte asemenea legi spurcate au trecutu dein generatiune in generatiune in sângele nostru. Dăca amu fi in scientiele militarie dmeni de spe- cialitate, precumu nu suntemu, amu recomenda juni- mei ndstre differite cârti, producte de ale literaturei milit. Fbra ceva scientia militaria pe unii auctori classici său nu’i intielegemu in unele pericope de locu, său ii intielegemu reu. Chiaru si numai dein acăsta cansa tenerimea ar' trebui se se ocupe si cu artea militaria. Volimu se dicemu acf, că scientiele militarie mai potu folosi si altoru classi de dmeni, nu numai osta- siloru de professiune. Dorimu se se afle cineva, care se ne comunice unu cathalogu de cârti care traciădia despre artea si scienti’a militaria. Intr’aceea noi si păna atunci vomu inregistra la loculu acesta incai unele regulamente, de care au trebuintia ostasii in totu decursulu servitiului loru. Nu le avemu roma- nesce, le luamu in limb’a in care le avemu aici in tiăr’a ndstra, Celu care voliesce se le aiba roma- nesce, le pdțe trage prin librari dela Bucuresci. Articlulu de lege 40 dein an. 1868 sancționată in 5. Dec. 18.68 „Despre poterea armata," con- statoriu dein 59 §§-i, ilu presupunemu câ cunoscutu de toti parentii si de toti junii căti sciu carte. Dupace recrntulu jura sub standartu si se de- cide a invetia la scdla, are se’si câștige deocamdată: Abrichtungsreglement fiir die kaiserlich-kbnig- lichen Fusstruppen. Dienstreglement fiir die kaiserlich-kbnigliche In- fanterie (dăca e inrolatu la pedestrime, dăca nu, pen- tru care trupa va fi inrolatu). Felddienst fiir das kais. kbn. Heer. Militărstylistik. Mai tardfu alte opuri, precumu: Geografia mi- litaria, Istoria bellica, Studiu de terrenu, Tactic’a, Strategi’a etc. etc. Limb’a francăsca si limb’a regi- mentului. In matematica si in desemnulu liniariu ar trebui se se prepare tenerimea ndstra inca dein scdlele ci- vili multu mai bene decătu se intempla acăsta păna acilea. Uitati-ve, atăti oficiari buni matematici, se aplica la calile ferate cu căte 2—3 păna la 700 flo- rini plata ficsa pe 1 u n a.. -- Dein scientiele militarie in limb’a romanăsca nu avemu la mana in momentele de facia mai multu decătu patru tomuletie 16° adeca: Regulamente asupra essercitiului si manevreloru de infanteria. Scdl’a de soldatu. Scdl’a de compania. Scdl’a de batalionu. Scdl’a de brigada. Bucuresci. Imprimeri’a statului 1870 et 1871. Ad Nr. 20-21 1873. Contribuiri pentru fondulu academiei romane de drepturi dela 14—25. Ian. 1873. (Fine.) 10) Dela domnii: Manoila Spitereanu, economii in Samar- git’a 50 cr. 11) Alecsa Moldovanu, econ. in Samargit’a 50 cr. 12) Ioane Corebianu, econ. in Samargit’a 50 cr. 13) Teodor’a Rusu vidua in Samargit’a 1 fr. 14) FM rea Ujgguru, vedua in Samargit’a 1 fr. 15) Procopiu Popu, preotu in Sasmiresiu 1 fr. 16) Collecta dein Sasmiresiu 4 fr- 1?) Georgie Bobinasiu, pa- rochu in Ciab’a 1 fr. 10 cr. 18) Collecta dein Ciab’a 4 fr. 19) Collecta dein Valea rea 80 cr. 20) Collecta dein Malutiu 30 cr. 21) Nicolae Banu, curatoriu in Semisn’a 1 fr. 22) Pan- tilimone Kiss, curat, prim, in Semisn’a 1 fr. 23) Ioane Kiss — 47 — Fetu in Semisn’a 1 fr. 24) Onutîu Popu, economu in Semisn’a 1 fr. 25) Ioane Pocolu, econ. in Semisn’a 1 fr. 26) Vasilie Olteanu, econ. in Semisn’a 1 fr. 27) loanu Mirza, econ. in Se- misn’a 1 fr 28) Tanasie Balanu. econ. in Semisn’a 1 fr. 29) Ni- colae Petrice econ. in Semisn’a 1 fr. 30) Dumitru Campianu, econ. in Semisn’a 1 fr 31) Teod. Purcariu, econ. in Semisn’a 50 cr. 32) Sim. Balanu, econ. in Semisn’a 50 cr. 33) Sim. Purcariu, econ. in Semisn’a 50 cr 34) Ioane Ceontea, econ. in Semisn’a 50 cr. 35) Vasilie Mirza, econ; in Semisn’a 40 cr. 36) Lazaru Chiforu. economu in Semisn’a 30 cr. 37) Timofteu Popu, econ. iu Semisn’a 20 cr. 38) Zach. Morosianu, econ. in Semisn’a 20 cr. 39) Ioane Christe, protopopu in Semisn’a 5 fr. 40) Vas Musta, jude proces, in Coroieni 1 fr. 41) Simeonu Tecariu, parochu in Vima mare (Torda Vilm’a) 1 fr. 42) Atha- nasiu Georgiu, invetiatoriu in Strembulu 5 fr. 43) Teodoru Bu- sîtia, cantoriu in Copleacu 1 fr. Sum’a 53 fr.' 80 cr. (Dein aceli bani 40 cr. s’au retienutu dein partea directiu nei pentru porto poștale.) II. Prin dn. capelanu gr. cath. in Clusiu, Gregoriu Chiffa s’au tramesu: 1) Collecta dela biseric’a dein Fenesiulu sas. 5 fr. 20 cr. 2) Dela domnii Nicolau Popu, parochu si protopopu onorariu in Fenesiulu sas. 1 fr. 5 cr. 3) Petru Silagianu, propriet. in Fe- nesiulu sas. 1 fr. 4) Zach. Sigiarteu, propriet. in Fenesiulu sas. 1 fr. 5) Vas Popu, docente in Fenesiulu sas. 50 cr. 6) Nic. Blagu, clisiariu in Fenesiulu sas. 25 cr. Sum’a 9 fr. Sibiiu in 25. Ian. 1873. Dela secret, asoc. trans. TABELE ISTORICE SINCRONISTECE ale colonieloru romane dein Daci’a Traiana si Tie- nuturele mai tardfu numite Daci’a Aureliana, de dr. Ioane M. Lazaru, directoriu si profes. ginim in Na- seudu. Fascichdu I. (Dereptulu de versiune si-lu reserbdza auctoriulu.) Bistriti’a, 1872. 4°. pag. 24. POTEREA ARMATA A ROMANILORU dela Radu-Negru 1290 păna la 1859, er’a noua a Româ- niei. Bucuresci, 1870. 8°, pag. 96. Pretiu 84 bani. MONUMENTELE STRABUNILORU DEIN ROMANI’A. (Tdte originale culese după pietre mo- numentale.) Urmate de unu tablou chronologicu du- blu pentru 651 ani, dela 1215—1866, fiendu asie- diati in cea mai buna regula: anii creatiunei vis-a-vis de cei dela Christosu, spre a cundsce fia-cine anii cei vechi, care adesea se gasescu pe monumente, de preot. Gr. Musceleanu. Bucuresci, 1873. 8°, pag. 96., Pretiu 2 lei noi. STAREA CLERULUI IN ROMANI’A, de C. Slobozeanu. Bucuresci, 1872. 8°, pag. 54. Bibliografia. Dein lips a cea mare a spațiului de care sufe- rimu, ni s’au immultitu drasi cărțile si foile literarie pe rndsa, .de si pe unele dein acelea doriamu se le inregistramu si noi indata după esirea loru si se tra- gemu asupra-le attentiunea lectoriloru. Ne consolamu cu impregiurarea, că diariele care dispunu de spațiu mai multu, le au si adnsu la cunoscienti’a publicului. Mai înainte de tdte trebuea se facemu locu la edi tiunea a duo’a a C h r o n i c e 1 o r u R o maniei, ddca dein fatalitate chiaru tomulu L, pe care dn. M. Co- galniceanu ni l’a oferitu inca dein Septembre, nh ne- ar fi venitu la mana mai antaiu înainte cu vreo diece dile, dra tom. II. inca nu l’amu vediutu. Asia anun- ciamu deocamdată ceea ce avemu la mana. CHRONICELE ROMÂNIEI, sdu L e t o p i s e- tieleMoldaviei siValachiei. A duo’a editiune. Revediuta, înzestrată cu note, biografiii si facsimile, cuprindiendu mai multe chronice nepublicate inca; si că adaosu: Tablele istorice ale României dela 1766 păna la 11. Febr. 1866, de Mich. Cogal- niceanu. Tom. I.: Prefacia. — Cuventu introductivii la istori’a naționala, de M. Cogalniceanu. — Carte pentru descaleeatnlu d’antaiu aluMoldovei, de Mironu Costinu. — Carte pentru descalecatulu d’antaiu alu Moldovei, de Nicolae Costinu. — Fragmentulu chro- nicei atribuita lui Nicolae Milescu. — Domnii Mol- dovei (1354—1594), de vorniculu Greg, Urechi. — Letopisetiulu Moldovei (1594-—1662), de logofetulu Miron Costinu. — Apendice. Bucuresci, 1872. 8° mare, pag. 496. MAGAZINU de CANTURI NAȚIONALE vechi si none. Culese si înmulțite prin proto-psaltulu G. Ucenescu. Brosiur’a anteia. Editiunea a trei’a. Bra- siovu, 1872. 16°, pag. 160. Registru: Sabi’a lui Traianu. — Prochiemare. — Toastu vechiu. — Urare. — Mersulu lui lancu, eroulu romaniloru. f — Unu resunetu ocasionalu. — Imnu populariu. — Imnu șco- lărim — Chiemarea patriei. — Transilvani’a. — Im- nulu bunului nostru metropolitu. — Cea după urma ndpte a lui Michaiu celu mare. — Floric’a. — Mam’a lui Stefanu celu mare. — Marsiulu romanescu. — Mersu scolasticu la 1. Maiu. — Cuculu. — Canta cuculu. —• Romanulu cătra tataru. — Limb’a roma- ndsca. — Respira romanime. — Mersulu lui Stefanu celu mare. — Romanu verde. — Dantiulu romanescu „Romanulu.“ — Unu resunetu. — Saltulu romanu ardeldnm — Salta romane. — Imnu la impartirea premieloru. — Hor’a Arddlului. — Patri’a romana. — Instreinatii. — Mersu nationalu. — Vivat Ro- mani’a! — Mersulu ostasiloru romani in Basarabi a. — Eroi romani. — Se traidsca. — Pandurulu. — La munca! — Hor’a bea la fagadam — Romanulu. — Viitorinlu romanului. — Costumulu romanescu. — Planso-cantulu romanului. — Saltulu.. — Hor’a lui Alecsandri. — Ostenulu romanu. — Bravii osteni. — Imnu: Romanulu bine simtitoriu. — La Maialu. 1872. — Imnu la intrarea in scdla. — Dio’a de libertate. — Adio la Romana. — Hor’a unirei. — Militariulu. — Avemu multe soridre. — Atunci. — Ir- mosu la mese. — Ajunulu plugusioriului. — încheiere. — 48 Deintre foii ele periodice romanesci, lite- rarie, scientifice, belletristice, eclesiastice, economice, adeca de acelea care nu au a face cu politic’a dilei, ne vena parte că continuatiuni, că cursuri noue, parte că apparitiuni noue, acestea: Archivu pentru filologia si istoria. Editoriu T. Cipariu. Anulu V-lea. Continua totu numai la căte 2 luni odata. Pretiulu 5 fiorini in laintru, 1 Napoleonu in afbra. Essemplaria intregi dein cursurile trecute se mai afla. Indicele cursuri- loru trecute se vede in Nr. XL. Dein C o 1 u m n’ a lui T r a i a n u de B. P. Has- deu, nu ne-a venitu dela Dec. incăce nici-unu Nr., acelasiu inse ese in Bucuresci. Pretiulu in afbra 20 fiorini val. a. Familia, foia belletristica, red. los. Vulcanu, an. IX-lea. Pretiulu 10 fr. pe 1 anu. Ese regulata. Convorbirile literar ie, red. Iac. Negruzzi, Iași in tipografi’a naționale, publicatiune lunaria, for- mata 4°, an. VLlea, pretiulu pentru Austri’a 6 fior, v. a., ne veniră păna la Nr. 10 dein 1. Ian. 1873. Revist’a Stientifica de P. S. Aurelianu et Gr. Stefanescu, Bucuresci, an. III-lea, publicatiune semilunaria, pretiulu pe 1 anu 20 lei noi, ne veni păna in 15. lanuariu. Lumin’a, fdia oficiale eclesiastica din Aradu, an. L, 4°, ne veniră duoi Nri dein urma. Pretiulu . . fior. Economulu, organu periodica pentru toti ra- mii de economia, industria si comerciu. Apare de 2 ori pe luna. Pretiulu pe 1 anu 4 fior. v. a. Dein program’a acestei folie noua de specialitate scotemu acestea: F r a t i 1 o r u agricultori! „Intre t<5te, dein cari se pdte trage ce-va folosu, nemicu este mai bunu, nemicu mai manosu, ne- micu mai dulce, decătu agricultur’a; nemicu mai demnu pentru unu omu liberu, decătu eă. Cicero, offic. I. 42. Poporulu romanu mai intregu — chiaru si in- teliginti’a — se ocupa cu agricultur’a eredita dela străbunii sei, romanii antici. Se pare că sententi’a sonora, de mai susu a stramosiului Cicero, a stră- bătută si s’a inradecinatu in pieptulu fia-carui ro- mana, intru atăta, in cătu nu voliesce a-si parași ocupatiunea eredita dela stramosi, neci atunci, candu fortun’a pdte dr suride mai bene pre o alta cariera. Elu remane sinceru aratrului ereditu de mii de ani. Ni-se pare inse, că de unu tempu incdce a in- ceputu poporulu nostru a desperă, caindu-se, că „pa- mentulu nu mai produce, că mai de multu;" dr elu pre di ce merge totu seracesce. Au nu vedemu in tdte dilele cașuri, unde romanii si-vendu vitele, agrii si moșii intregi, strainiloru speculanti si altoru pro- prietari mari, fiendu siliti a-si cumpără bucate si a solvi contributiunea ?! (5re bene e, că romanulu plugariu se-si cumpere bucatele, vendiendu-si proprietatea castigata cu su- ddre, si sângerândă sute de ani?! Inca căti-va ani totu asia si cea mai mare parte a romaniloru a de- venita proletaria! O impregiurare acdsta, care imple de ingrigiare pre totu romanulu bene simtitoriu. — Si dre unde jace reulu celu mai mare? — De se- curu nu in calitatea rea a pamentului nostru stra- mosiescu, ca acesta e pamentulu promisiunei; dar noi nu-lu scimu folosi. Cătu de pucinu se pre- cepe poporulu nostru la cultivarea pamentului, ne arata — durere — starea cea deplorabila si demna de compătimită, in care se afla cea mai mare parte a aceluiași. Celi mai multi agricultori suntu de acea părere scalciata, că elu economiseza asia de bene, in cătu unu ce mai bunu nu esista, si neci ca voru se audia de progresu in economia, chiaru neci atunci, candu si-vendu vitele si moșiile spre a-si cumpără bu- cate! Vedeți, domniloru, chiaru acdșta părere a a- dusu pre economii nostrii la starea acea deplorabila in care se afla astadi. Un u inemicu poternicu acesta dloru, care ne amenintia cu ruinare totale. Trebue deci se ne intdrcemu tdte poterile spre a-lu nemici, păna inca nu e tardiu! Pamentulu nostru contiene o mulțime de tesauri, cari trebue preceputi ai esplotă. Noi avemu dreptulu si poterea de a scdte dein pamentu atăta cătu se afla in elu, fbra de a-i debi- lită inse poterea sa producatdria, ci dein contra acd- sta trebue se o inaltiamu. Chiaru acdsta e maestria, care economii nostrii nu o precepu, dar trebue se o invetie, ddca nu voliescu se perima, facîmdu locu altora, cari voliescu si sciu invetiă. Acestea sunt dloru, motivele, cari m’au înde- mnata a intreprende edarea acestui organu, care are chiamarea de a conlucră intru acolo, că se se intro- ducă unu modu de economisare mai raționale, core- spundietoriu cerintieloru de astadi. Candu va înflori la noi agricultur’a, mam’a nu- tritdria aloru milidne de dmeni, si bas’a industriei, atunci voru luă unu sboru avantagiosu si industri’a si comerciulu; va înflori si prosperă patri’a si scump’a ndstra națiune etc. Stefanu Popu. DKTIOXAHUU UNGURESCU-ROMANESCU compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° mare, 41 cdle, se afla depusa spre vendiare la librariele d’in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu 3 fr. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v. a. leg. usioru. Anume pentru comitate sunt depuse in Clusiu la librariele dloru I. Stein si L. Demjen. In Sibiiu la librari’a- lulius Spreer. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. Tipografi a Romer & Kamner.