----------■V’sW

A-’⁹ Acesta f6ia ese C' j
l.cate 3 cole pe luna j

si costa 2 fiorini v. a-
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

    Pentru străinătate

1 galbenu cu porto <,
poștei. c/3*

       -----------02?





                TRANSILVANIA.




            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana
            si cultur’a poporului romanu.



----------^^2/

Abonamentulu se Ș
face numai pe cale
1 anu intregu.

  Se abonedia la Comi-
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
। seu prin domnii co-
t? lectori. )
îfâk

---------V'2/^O<


Nr. 3.


Brasiovu 1. Februariu 1873.


Anulu VI.


S u m a r i u : Cuvente turcesci in limb’a daco-romandsca. —■ Papiru — Cliarteia. Fabrice de papirn. — Solennitate secularia in
academi’a scientifica magiara dela Pest’a. (Fine.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare,) — Date statistice despre
comerciuiu Transilvaniei cu Romani’a. •— Bibliografia.


        . Cuvente turcesci in limb’a daco-romanesca.

     Se duce minune cumu unii dmeni isi bătu jocu
de limb’a loru. Caus’a acestui reu este invederata:
ei voliescu se soia limb’a si se scria intrens’a, fbra
că se o invetie de locu. Ei credu că ori-ce limba
este invetiata gata, cu cătu au supt’o dela peptulu
mameloru si au deprens’o in familia si in societatea
dein comuna. Nu cundscemu neci-una dein limbile
europene moderne, pe care membrii natiunei re-
spective se nu o invetie in scdla celu mai pucinu
căte trei patru ani, ddca voliescu se o vorbdsca, cumu
amu dice de suferitu, dra aceli carii voliescu se o si
scria cumu se cade, au se si-o invetie in tdta vieti’a
loru. Asculta pe nemtiulu care nu a invetiatu carte,
său a invetiatu fdrte pucinu, cumu isi vorbesce limb’a
sa, ai se’i compătimești. Anglii, francii, italianii, ispa-
nii, cultivati si literati, abia intielegu gergurile popo-
rului de naționalitatea loru.

     Neci-o bajocura mai mare nu se pdte face lim-
bei ndstre daco-romanesci, decătu atunci candu i se
intretiesu cuvente si frase magiare si turcesci. Ace-
stea duoe limbi, adeca cea magiara si cea turcdsca,
sunt după originea loru, cele mai serace dein căte
limbi se vorbescu si se scriu in Europ’a. Limb’a
magiara fora enorm’a cantitate de materialu impru-
imutatu mai alesu dela slavi, si fbra fraseologi’a nem-
tidsca care ’ia strabatutu fienti’a, abia remane pe diu-
metate dein căta se vede adunata in dictionariulu
magiaru. Limb’a turcdsca este unu amestecu alu unui
dialectu turcomanu asiaticu cu una cantitate fdrte
considerabile împrumutata dein limb’a persana si mai,
alesu dein cea arabica, care la popdrale orientali trece,
precumu si merita, de limba erudita si de limb’a so-
cietatiloru alese. De aici vene, că multe cuvente ma-
giare seu turcesci care se mai audu Ia romani, sunt
transplantate la noi cumu se dice, că dela a trei’a si
a patr’a mana. Cu tdte acestea, cosmopolitii nostrii
striga mereu, că se conservamu materialulu limbei
preste totu asia precumu ilu aflamu la poporu, se
nu cutediamu a’i substitui altulu homogenu, se a-
doptamu termini noi numai pentru idei si concepte
noue, adeca noue pentru noi, carii nu le avuseramu
păna acuma, sdu că le perduseramu cu totulu; cu
alte cuvente: se conservamu si pentru venitoriu tdte


semnele sierbitutei si ale infamiei căte ni le-a inti-
paritu in limba tirani’a; se descenda classele culti-
vate, dra nu dein contra, se inaltie ele pe poporu
la se-ne. Cuventele magiare si turcesci căte au pe-
trunsu in limb’a ndstra, sunt totu atătea inferaturi
(stigmata, • notae inustae) pentru individualitatea si
pentru caracterulu nostru naționale. Intocma este si
cu fraseologi’a, si cu constructiunea asiatica. Se ob-
servamu inse bene, că poporulu nu adoptase con-
structiunea si frasele asiatice, ci suferise a i se im-
pune numai una parte de termini asiatici. Au tre-
buitu apoi se avemu cărturari, adeca asia numiti lite-
rati, carii se strice si constructiunea romandsca, se
mai intortdce si sensulu cuventeloru vechi, se dea
intielesu falsu inca si la cuventele adoptate dein
limb’a latina, sdu dein cele neolatine. Acuma vinu
cosmopolitii dein scdl’a noua calare pe cai de siese-
sprediece pumni si ne striga noue acestoru pedestrii
cu desagii lui Sîncai in spinare: Mei „prostiloru,a
dupace că ati stricata constructiunea „romandsca,"
dupace că nu veniti că se faceți alaturea cu noi stu-
diu comparativii in fundulu Asiei, cu Zendavesta, cu
Veda si cu tdta literatur’a sanscritica in capatiena,
apoi nu vreți nici se vorbiti si se scrieți, cumu vor-
bimu si scriemu noi. Voi bârsani si tiutiuieni de
preste munți, dmeni nesuferiti, aveți se simțiți ples-
niturele de biciu alu criticei ndstre celei atotu'sciu-
tdrie, deca nu veți adopta pe langa barbarismii vo-
strii cei ungurești, inca si pe ai nostrii pe cei tur-
cesci.

      Si acuma se vedemu, că .ce specie de limba ne
recomanda noue vechiloru bărsani si tiutiuieni cu
căciulă de oie, aceli mari filologi esiti de prin tdte
universitățile Austriei, Germaniei, Franciei etc. Ei
ne recomanda tocma limb’a aceea, pe care loanu
Eliadu o a fostu combatutu cu agerimea penei sale
pe atunci, pre candu elu se află in vigdrea vietiei
sale, intre 40 si cincidieci de ani. Pe acelasiu tempu,
intre alte critice si invetiaturi ce deduse I. Eliadu


       *) Apparentia (nemt. Schein), in locu de apparitiune (Er-
scheinung, latin, praesentia, res obiecta, visum, species, phae-
nomenon) ; justificare (nemt. rechtfertigen, latin, purgare, culpa
liberare) in locu de rectificare (nemt. berichtigen, lat. corrigere,
emendare) si vice-versa.


4

— 22 —


despre limba, publicase si unu Vocabulariu de
vorbe străine, slavdne, tur ce sei, uu gu-
reșei, nemtiesci, grecesci. Deca dăscălii no-
strii celi noi s’aru fi demissu la atâta, câ dein tdte
lucrările literarie si filologice căte le-au lasatu si le
mai lașa loru betranii in dispositiune, se arunce ochii
macara numai preste acelu vocabulariu, ei aru fi re-
flectata pdte, la limb’a pe care ni-o recomanda noue
bhrsaniloru câ modellu alu limbei romanesci. Ne a-
vendu de cugeta a reproduce acelu vocabulariu in-
tregu, vomu scdte aici numai unu numeru drecare
de cuvente t u r c e s c i, sdu deca ve mai place, perso-
arabo-turcesci, cu care pretențioșii nostrii literati, dia-
risti, inca si pretensi filologi, beți de stiidiulu loru
comparativa. isi intiortidla scrierile loru. Ridicula
este in adeveru latinomani’a cea parodiata in anulu
trecutu in „Column’a lui Traianu," si totu asia de
ridicula si limb’a trasa de peru totu numai pe me-
sur’a cea augusta a analogiei; este inse pretensiune
cu atătu mai necalificabile, câ inca si cătra finea a-
cestui seculu alu 19-lea se ne turcimu limb’a, se ni
o taliamu impregiuru in gratia cătoru-va cântece
popularie, culese dein gur’a poporului celui incovoiatu
sub biciulu „zapciului," alu „aga-lei,“ alu „imbri-
chorului," alu lui „bostangi-basia," alu „hangearli-
ului,“ alu lui „cafegf-basia,“ totu turci unulu câ
unulu, alu „szolgabirau-lui,“ alu spânului," alu „fibi-
raului," alu „biztosiu-lui," alu „pauduriloru" si „hâi-
duciloru" unguresci.

      Acestea premisse, dati . se ne facemu cunoscuti
deo-camdata numai cu acea parte a „limbei popo-
rului," care ’ia remasu lui hereditate (clironomfa) dela
turci, de candu ₍acestia tientuiâ pe măcelări, pe pa-
neri si negutiatori in Bucuresci si Iași cu urechi’a
de usciorii usiei, pre candu taiâ capetele dmeniloru
si le punea intre pitidrele celoru taiati, pre candu
impuscâ pe barbatu esiendu dein baserica si ’i ducea
soci’a pe aci incolo, in haremu sdu in piatia spre
vendiare, pre candu venia turcii in tergulu publicu,
fîcsâ pretiulu toturoru obiecteloru de vendiare, apoi
interdicea. crestiniloru sub peddpsa de mdrte momen-
tana ori-ce cumpărătură, păna nu cumparâ mai an-
taiu speculantii turci totu ce le placea loru, in fine
pre candu venea turculu la crestinu câ se’i dea de
mancare, dra dupace' se saturâ de nu mai potea,
cerea si unu leu taxa, pentrucă si-a tocitu dentii pe
bucatele romanului. O si cumu se nu conservamu
noi acestea suvenire dulci remase dela filii lui Os-
manu, candu sapientii scdlei celei noue au ajunsa a
comproba identitatea limbiloru romano-latine sdu celto-
latine, sdu greco-celto-latine, cu nu sciu căte limbi
asiatice, pentrucă vedeți dvdstra dmeni buni, inainte
de acesta cu pat r u si cu cinci mii de ani tdte
popdrale căte s’au vediutu si căte se mai vedu in
Europ’a, au venitu inedee dein Asi’a sub atătea si
atătea nume, pentru a caroru autenticitate stau buni
auctorii Zendavestei, ai Vedeloru, ai Sanscritei si toti
filologii germani, quod esset aliquaudo demonstrandum.


       Eca pretidsele suvenire turcesci, pe care le
mai tienu si apara sapientii nostrii, nu numai in
limb’a de tdte dilele, nu numai in acte publice ofi-
ciali, nu numai in articlii de diarie. ci inca si in
literatur’a frumdsa, in asia numit’a belletristica,
pentrucă si in acesta mai damu preste basmâ, belea,
murdaru si murdarfa etc.*)

       A care tu, proprietate, avere immobile, casa cu dependen-
tiele sale; pl. acareturi, bunuri, realitati, averi immobili.

       Agiamfu, nededatu, nedeprinsu, novitiu.

       A lai ti, pompa, cortegiu pentru solemnități publice do-
mnesci; conductu la petrecerea celoru morti.

       Alisverisiu, afacere comerciale, dare-luare, dare-avere,
debitu ; referentie comerciali, trebi negutiatoresci.

       A mane tu, securitate; hipotheca la averi immobili; gagiu
la lucruri mobili (pignus, oris); depositu sdu sequestru in cele
judecatoresci; ostatecu. ostagiu (obses, idiș), candu se dâ "dresi-
cumu in depositu insasi persdn’a unui omu. Asia dara amaneta
la orientali se ia in sensuri diverse.

       Ambaru, granariu (Granarium i), farinariu. farinaria, or-
diariu, după materi’a ce coprende vasulu sdu edificiulu.

       Are ci u, adjudecatu, adeca dupace unu lucru s’a pretiuitu,
licitata, vendutu cu unu pretiu drecare, se striga areciu, adeca
adjudecatu.

       Artanu, cdpsa (coxa, ae); (mai bine) armura (Armum, i,
femur, oris), partea de susu a pitiorului, anume la passeri.

       Atordisire, adjudecare (mai alesu la licitatiuni).

       Bacsîsiu, de beutu, de mana-buna.

       Basmâ, stergura, sudariu, batista (deca este alba), legă-
tură (la gutu), ceea ce se dice si maebrama.

       Bas iu, termina comerciale si finantiale, de scaimbu si de
banca, cunoscutu in lumea europena sub nomenclatur’a neolatina
Agio, era in unele piatie romanesci sub numele corruptu de
1 aj a (l’agio). Beneficiu ce resulta pentru scaimbatotiu dein
scaimbarea unei monete cu alt’a, de ess. galbinu austriacu cu
napoleonii seu cu lira turcdsca, ori duoedieceri de argentu cu
ruble rusesci. Uneori inse turcesculu Basiu se ia si in locu de
Disagio, care semnifica perdere Ia unu soiu de moneta, candu
o seaimbi cu ceealalta, sdu la banii de papiru, candu ii scaimbi
in bani de metallu.

       Belciugu, ănellu, veriga; agrafa, copca.

       Belea, asuprire, nevolia, greutate, calamitate; am datu
de belea, =. am datu de nevolia, de necasu, de grija, de ne-
plăcere, de asuprire, am patit’o, mi s’a intemplatn reu. De aici
si adj. belealiu, adeca omu asupritorii!; omu certaretiu; omu
uritiosu.

    , Berechetu, abundantia, prisosintia; fertilitate.

       Binii, edificiu, clădire.

       Boiâ, vapsea (dela grec. Bv.tyo), coldre, tinctura. De aici
si barbarismii Boiangeria — vapsitdria, boiangiu = vapsitoriu, co-
loratoriu si numele Boiu.

       Boccea, legătură, sacu, batacuia (de ess. de tutunu);
^astura, sudariu, maebrama (femeiesca), unu feliu de invelitdria.

       Bostanii, pepine; de aici si bostangiu ~ pepenariu.

       Brasla, corporatiune, consorțiu, associatiune.

       Calabalicu, mulțime, galagia de dmeni; bagagiu, lu-
cruri de drumu, (desagi, traista, vestmente); catrafuse, pl.

       Caldarîmu, stratu, așternute de petra, pavagiu, pardo-
sea de petra pe strate si piatie.

       Calicii, eersietoriu, saracu, meseru, tniseru. De aici si
Calicia, pe care o amu si mai potea lașa in possessiunea
altora.


       *) Estrassulu ce damu aici dein vocabulariulu lui Eliadu
este reprodusa mai preste totu dein cuventu in cuventu , numai
ici colea adaoseramu si dela noi căte ceva spre mai buna intie-
legere.

— 23 —


      Carvasară, vama, localii de vama, dogana.

      Caza nu, caldare.

       Ceaprazu, galonu, posomanu (ital. passamano, de unde
nemt. Posament); de aici si Ceaprazaru.

       Chienariu, margine, refrecu, bordura, sîtăre, indoitura
pe marginea vestmentului, băta. bărta.

       Chiorii, in tilrcesce semnifica cu unu ochiu, unu-ochiu,
&ra in Muntenia se denota si cautatur’a poncisia, se dice si cetiră
cu căutătură sucita, intărsa (limus, perversus, strabo, nis). De
aici chioria — orbire de unu ochiu; chiorisiu, care se uita
strimbu

       Ciracu, elevu , omu educatu său ajutatu de altulu;
cliente.

       C i o b a n u, pastorii! de oi, pecurariu (pecuarius, forte usi-
tate in Transilvani’a, unde turcescuhi ciobanu e necunoscuta.)

       Ciolacu et Ciulacu, omu cu una mana, ciungu, lipsitu
de una mana, unimanu.

       Ciorapii, caltiunu, coltiunu, scarpa.

       Ciorba, supa, zaina (lat. jus, ital. zuppa, minestra, brodo,
franc, soupe, potage.)

       Conacu, stațiune; ospetaria, ospellu, ospitiu, diversoriu,
locu unde potu descăleca calletorii, locu de masa: resiedentia
a unora auctoritati publice. De aici conacire = desfealecare,
abatere dein drumu, mânere; asia in locu de a întreba, unde ai
conacitu ? întrebi romanesce, unde ai masu, unde ai stătu, unde
ai pausatu, unde ai petrecutu noptea.

       Cula, turnu.

       Cu ram A, proportiune, analogia.

       Cusuru, scadiementu, lipsa, restu, remasitia; scădere,
defectu. Da’mi cusurulu, rom. da’mi restulu. Acestu omu are
unu cusuru; rom. . . . are unu defectu, una scădere.

       Dai ca ucu, lalau; omu ce traiesce dein mesele altora
(parași tus, i).

       De-geaba, indesieitu, in vanu; de a surd’a; pe nimica,
gratisu. De geab’a te lingusiesci, că totu nu’ti va da de geaba,
adeca rom.: Indesiertu te lingusiesci, că totu nu’ti va da pe ni-
micu, adeca fora plata. De altumentrea geaba este sinonima
si cu magiarulu hiăba, biăban, de unde au luatu si romanii lo-
cuitori intre unguri tieranesculu hiab’a, inhiaba.

       Derbedeu, vagabundu, perde-vera, berbanu, comissariu
de strate, craidonu, craiu de curtea vechia, adeca strengariu de
fruute.

       Dibaciu, indemnatecu, indemanatecu, deprinsu, esser-
citatu.

       Dus mânu, neamicu, inemicu. De aici dusmam'a = ine-
micitia, hostilitate; dustnanosu — hostile.

       Fildesiu, oeu de elefantu, eboriu (Ebur, oris).

      Fuddlu, falosu, mândru, superbu, inganfatu.

       G e a m u, tabla de ferăstra, sticla de ferăstra; ochiu de
ferăstra, discu de ferăstra. De aici si barbarismulu Geamlîcu,
ferestrii cu sticla.

       Geambasiu, speculautu de cai; figur. insielatoriu; ho
tidmanu.

      Geam pară, toba.

      Giubea, vestmentu largu si luugu.

       Giuvaeru, pătra nestimata, juvela, gemma, clenodiu. De
aici ceilalți barbarismi, Giuvaeric’a — juVelaria, gemmaria, scule
scumpe; Guivaergiu — juvelariu, aurariu, argintariu, arțistu, care
lucra dein metalle nobili si petrii nestimate.

      Giumbusiu, petrecere, ospetiu, banchetu, benchetu.

      Havuzu, lacu, bassinu, pescuina.

      Ha im an A, vagabundu; perde-vera, gura-casca.

       Hainu, perfida, perjuru, necredentiosu, nesupusa, apostata.
De aici si Hainia (in chronice).

      Halcă, veriga.

      Hamalu, sarcinariu, portatoriu de sarcine, de greutati,
fachinu (ital. facchino), omu dein classea proletariloru, carele’si
sustiene viăti’a ducbndu in spinare său cu caruciăre marfa si
alte obiecte dela unu locu la altulu, — terminu usitatu la comereiu,


de unde si barbarismulu hamaliatica —- fachinagiu, simbri’a fa-
cbiniloru.

      Hareciu, adjudecata, Vedi Areciu.

       Hasnă, tesauru, visten'a; hasnă imperatăsca, tesauru im-
perat. (Vedi in acte istorice).

       Hatâru, (*), favore, părtinire, gratia.

       Hagiu, peregrinii, inchinatu, celu ce a fostu la Mecca,
său la Ierusalimu. De aici si Hagealîcu.

       Hergelia, eparia (Equaria, ae), staulu de cai, se dice
si stava de cai, ăra Eliadu ii dice Armentu.

       Jafu, preda, spoliu, spoliare, depredare, despoliare. De
aici Jafuire.

       Ia na tu, rancuna, rancăre, ura învechita, ai potea dice
ura turcesca, său si ura bigotta.

       Leșin, mortatiune, cadavru.*

       Licheă, macula, păta; figur. omu de care nu poți scapa,
care se tiene pe urm’a ta că si umbr’a.

       Madea, causa, cestiune.                            ;

       Mu caii tu, comediosu, comicii, care face nebunii de risu,
bufle, bufonu. De aici si barbarismulu mucalitlîcu.

       M urda r u , necurata, scărnavu, nespalatu, spurcatu; se ia
uneori si in sensu morale. De aici si Murdăria = necuratia,
scarnavia, spurcatiune, uritiune.

       Mofluza si Mufluzu, falita, bancrotu, negutiatoriu ca-
diutu, insolventu.

      Mai dana, piatia; campu, campia, locu deschisu.

       Nacht, in Nacht, in natura, a numera banii in natura,
in moneta in care s’a convenitu.

       Ocara, nu scie bene dăca acesta cuventu se afla său nu,
si in vreunu dialectu turcescu, se afla inse la tieganii numiti turcesci
si semnifica, Membrum virile Eliadu credea pe la a. 1847, că
de aci inainte celu pucinu femeile nu voru mai suferi că se se
audia cuventulu Ocara, precumu cele care sciu slavones'ce, nu
sufere cuventulu Potea, care inca este cuventu dc balacaria, cu-
ventu obscena, de aceea ar fi bene că se le esterminamu dein
limba căt.u mai iute, si se nu asteptamu păna ce’si voru face toti
dilettantii studinlu comparativu asupra loru prin tierile de unde
voru fi venitu tieganii. In locu de ocara isi pote cineva versa
ferea dicundu bajocura, insulta, oprobriu, rușine; urgia; Înfrun-
tare, după accepțiuni diverse, care se dedese acelui terminu tie-
ganeseu. Se nu ne mai facemu de risulu lumei europene, im-
prumutandu si dela bieții tiegani.

       Odaia, camera, încăpere, despărțire in casa; odaia de
dormita, rom. camera de dormita, dormitoriu; odaia de mancatu,
rom. sala de mancare, refectoriu; odai’a cea mare, sala, salonu.
De aici si barbarismulu odaiasiu, cu terminatiune magiarisata.
In Transilvani’a cuventulu odaia nu este asia usitatu că deincolo,
numai pe Campia se numescu odar acelea Case singuratece
destinate pentru portarea agriculturei, care se afla in campu, pe
la proprietățile mai mari, si locaescu in trensele familii tieranesci
care se ocupa cu agricultura.

       Ol acu, posta si carutia de posta.

       Pechlîvanu, jocatoriu pe fune, prestigiatoriu.
Peschesiu, daru, donu, presentu (Donurn, i).
Peschiru, stergariu, stergura, manustergura.
Pesiecheru, desteptu, agera de mente, istetin, astutu.
Pesînu, indata, prompta/se dice despre bani, ii platesoe
cu bani numerati, in numerariu.

       R a f u i r e, regulare, inchiaiere de computu, platire , sal-
dare, coperirea datoriei.

       Refenea, analogia, proportiune.

       R u b a r u, comparatiune, confruntare, alaturare.

       S i n e t u , documentu, acta de cumpărătură, de proprietate,
de drepturi, datu in scrisu.                                       '

       Sire tu, astutu (viclănu), insielatoriu. De aici si barba-
rismulu sîretlîcu.

       Stacojiu, adj. purpuriu, in coldrea purpurei, scarlatînu.
      Sulimanu, dresu, faiora, rumenele, pl., albele, pl.
      Surghiunu, essiliu, espatriare, lipsire de patria.


4*

— 24 —


      Sirma, fim de metallu.

      Tadi-iru, interrogatoriu, investigatiune, cercetare; pro-
cessu verbale.

      Talazu, valu, unda, flucsu si reflucsu.

      Tacminu, cu tacminu, prin aprocsimatiune, aprocsimativu.

      Ta cum, — de mesa = servitiu de mesa, tdte obiectele
cerute pentru asternerea mesei; — de cutîte, dutiena de cutiete;
asortimentu.

      T e s g h e &, mesa, taraba in bolta, in dughdna ; cantoriu
(comptoir) de bolta.

      Tibisîru, creta.

      Tip ti lu, pe ascunsu, intr’ascunsu, pe necunoscute, inco
gnito; pe panda.

      Tulumba, pumpa (de apa, de stinsu).

      Vechilii, plenipotentu; vicariu, locutienetoriu.

      Vechiletu, plenipotentia, procura.

      V i z i n e a, bilance.

      Zăbrele, pl. grathii, grillagiu, cancelle, pl. ,
      Zacherea, provisiune, viptualii.

      Zaifu, indispusu, reu dispusu (cu sanetatea), morbosu.
      Zalchanâ, macellaria, casa de macellaria.

      Zarafu, scaimbatoriu de bani; baneariu. De aici Zarafia
= scaimbatoria.

      Zări fu, elegantu, delicatu, finu.

      Zapciu, subprefectu

      Zulufu, bucla, smocu de peru. — Etc.

     . — Partea cea mai mare a poporului romanescu intielege
acești barbarismi totu cumu intielege si barbarismii basericesci,
procumu Bogorodicîna, Bogoslovu, Blagocestie, Blagorodnicu, Vos-
glasienie, Svetilna, Pavecernitia, Polunosnitia, Troparîu, Condacu,
Irmosu, Icosu, Podobic, Polieleu, Ypacoi, Poftorire, Iproci, Pre-
mudrogtuprosti s. a. s. a., pe care lenea si servilismulu roma-
nescu inca totu le mai tiene in capulu mesei..




        ir Papiru = Charteia. Fabrice de papiru.

     In Europ’a se consumma in tempurile ndstre
atăta papiru sdu charteia, căta nu s’a mai consummatu
de candu lumea. Atăta inse nu este de ajunsu, ci
acestu consumu cresce neincetatu in proportiunea in
care se imultiescu scdlele si in care totu-odata se
complica afacerile societatei omenesci, cu alte cu-
vente, consumulu de papiru cresce cu înaintarea cul-
turei in diversele ramuri ale vietiei omenesci.

     Acelu feltru sdu filtiu, seu adeca acea pensa, nu
tiesuta, ci numai bătucită si conglutinata, cleita, in
table sdu folie ce se dicu cdle, se fabrica astadi dein
pensa tiesuta, dara portata, adeca dein asia numitele
trentie, sdramtie*), petece, cârpe, cumu si dein căte-
va surrogate, precumu vomu vedea mai la vale.

     Acestu fabricatu sdu producții alu industriei care
se numesce in tempurile ndstre papiru sdu charteia,
in tempurile antice nu era cunoscutu de locu. Cu
totulu altele au fostu odenidra acelea table, place,
folie, pense, pe care dmenii isi ficsâ cugetele si sim-
tiementelc loru, dupa-ce apucasera se invetie a scrie.

     Numele acestui feltru sdu filtiu**) pe care scriemu


       *) Ital. stracci.


      **) Feltru, filtiu, care se dice si pîsla câ barbarismu,


noi, este imprumutatu dela alta substantia, care se
numea mai de multu P a p y r u s si C h a r t a.

     Papyrus este numele botanicii alu unei specie
de planta dein famili’a erbiloru ce se dicu Cype-
riane. dela speci’a Cyperus. Dein cele 15 varie-
tăți ale papirului cea mai demna de insemnatu este
papirulu egiptdnu, ce se numesce cu terminu
scientificu PapyruS antiquorum, dra laLinnd Cyperus
Papyrus. Acea planta minunata cresce adessea la
inaltime de 8 păna la 10 urme, are radecine tari,
lemndse, aromatice si ramurite, dra paliulu sdu mai
bene potorulu ei, adessea grosu câ man’a, pdrta tocma
in verfu unu smocu sdu gamalfa ori maciulfa, înve-
lita de căte optu folie. Acestu arbustu, sdu ddca’ti
mai place se’lu numesci dudaiu, cresce in locuri apa-
tdse, pe tiermi, sdu in bălțile Africei septemtrionale,
inca si in Sicili’a si in Calabri’a. Se pare inse că
in tempurile antice papirulu crescea mai multu de-
cătu ori-unde, in Egiptu, unde in dilele ndstre e
fdrte pucinu. Anticii egipteni tragea mari foldse dein
plant’a numita papiru, ei adeca împletea dein aceea
cosiuri, covdra, caltiuni, funii si camiluri grdsse pen-
tru corăbii, vestmente s. a. Inse folosulu care avuse
cea mai mare inriurintia asupra culturei omenesci,
a fostu acela, că egiptenii antici au invetiatu se faca
dein plant’a papiru materialu de scrisu, carele apoi
inca s’a numitu papiru. Pre cătu s’a potutu desco-
peri dein scirile fragmentarie căte ne-au remasu dela
scriptorii antici, egiptenii radea cdj’a sdu pelea co-
tdraloru de papiru, o prefăcea in fibre si fire subțiri
si fine, pe care le intendea pe căte o tabla uda, după
aceea tornâ preste acea massa unu fluidu glutinosu
(cleiosu) ferbente. Preste aceea punea alta pătură
sdu placenta de fibre, o usca la sdre si apoi o ne-
tediâ cu căte unu dente de animalu. Dela egipteni
invetiara si alte popdra a face papiru. Mai tardfu
prepararea de papiru la Romani se prefacă in unu
ramu de industria Care insuflă respectu; ei avea pen-
tru acea industria asia numiti Glutinatores, adeca
cleitori, Malleatores sdu ciocanitori, batetori, mai bene
batucitori s. a. Se facea mai multe calitati de pa-
piru In periodulu imperatoriloru romani usulu pa-
pirului fabricatu dein plant’a papiru ajunsese a fi
generale in totu coprinsulu imperiului.

   • Usulu acelui materialu de scrisu, pe care ome-
nimea europdna ’lu invetiase dela egipteni, a duratu
păna in secolulu alu 9-lea, dra de atunci inainte ’ia
successu cu incetulu materi’a de scrisu preparata dein
bumb acu, păna ce in secolulu alu 12-lea papirulu
egiptdnu a disparutu cu totulu.

     Fabricarea de papiru sdu charteia dein bumbacu



lat. Coada (orum), ital. il feltro, franc, le feutre, se numesce
ori ce materia netiesuta, care se face batucindu si indessendu, de
ess. peru, lana, canepa, inu. bumbacu, pentru că se câștige co-
hesiune sdu coherentia. adessea păna la grada, in câtu se tiena
ap’a, se nu strabata prin ea, buna-dra cumu sunt pelariile si
multe cuciule cu care ’si copere dmenii capetele s. a. s. a.

— 25 —


este inventiune asiatica, si se dice că Arabii o adu-
seseră dein Buchari’a, ăra pre candu aceiași
arabi domină in Spani’a, ei incepura a fabrica si
acolo papiru ' de bumbacu in secolulu alu 11-lea.
Totu in Spani’a s’au infientiatu mai antaiu si mori
de papiru, in care materi’a brutta se pisă prin
maiuge, că panur’a in pioa, său că pietrile minerali,
si asia se prefăcea in una specie de aluatu său migma,
care se luă in asia numite forme de sita, apoi se
intendea că se se usce. Dela an. 1300 inainte fabri-
carea de papiru dein bumbacu incepb. a se intende
si in Itali’a, Franci’a, Germani’a; se intielege inse
usioru, că in acelea tempuri intunecăse consumulu
de papiru era nespusu de micu, neinsemnatoriu. Pa-
pirulu de bumbacu avea mai multe numiri, precumu
Charta sericea, cottonea, gossypina, xylina său Da-
mascena et Pergamena graeca. In aceleași tempuri
se incercara dmenii se amestece in bumbacu canepa
si inu, pentrucă papirulu de bumbacu nu avea, pre-
cumu se dice, neci-o potere, adeca era mdle de totu
si se rupea fdrte usioru, precumu este, si astadi aceea
ce se face numai dein bumbacu.

     Este de insemnatu, că Mexicanii autoclitoni mai
inainte de a fi fostu subjugata tiăr’a loru prin Spa-
nioli, isi prepară papirulu loru totu camu după me-
todulu cu care se preparase acela mai de multu la
egipteni. Mexicanii adeca luă frundiele cele spindse
ale minunatei si prea frumdsei plante Agave (dein
famili’a Bromeliaceeloru), le storcea miediulu, ăra
preste fibrele remase tornă unu aluatu lutosu, care
le dă consistenti’a si elasticitate. Astadi dein frun-
diele de Agave, macerate, buna-dra, că si canep’a,
«e face atia, șfdra, funii, covdra, rdgojine, tasce de
sugari, cosiuletie s. a.

     Atătu in epoc’a papirului egiptănu, cătu si multu
mai tardiu după aceea, dmenii mai scriă inca si pe
alte materii, precumu piei argasite si preparate ina-
densu spre acestu scopu, membrane, table cerate s. a.

Fabricatiunea moderna.

     Materi’a, adeca filtiulu pe care scriu dmenii in
tempurile ndstre, se numesce in limb’a latina totu
Papyrus, pentrucă papyrus se dicea si mai de multu
nu numai plant’a despre care amu vorbitu mai in
susu, ci si materialulu de scrisu care se prepară dein
aceeași. Se dice inse si Charta, ae, pentrucă asia
se numia frundiele papirului. De aici a venitn in
usu că Charta, ae, semnifica in latin, si acelu mate-
rialu de scrisu, pe care’lu possiede lumea moderna si
care de ess. la italiani se dice Carta, la franci le
Papier, la germani das Papier, la magiari Papir si
Papiros, ăra la noi daco-romanii Charteia*), său si
Papiru.


       *) Acestu cuventu se scrie forte desu chartia. care inse
fonformu cunoscutei regule ortografice, câ t inainte de i urmata
de alta vocale se sune câ ital. si nemt. z, seu tz, sâu cirilianulu
jj, trebue se se pronuncia câ xTpjJi>, ori KTpjyb, era nu câ xip-


     Totu papirulu cătu se fabrica si se consumma de
cătiva secuii incdce, este dein materialuri vegetabili,
cu singur’a esceptiune, că ici colea se amesteca si
cevasi lana, inse numai in calitatile cele mai ordi-
narie. asia numite sugatdrie. In Europ’a si Americ’a
cele mai bune calitati de papiru se făcu dein sdram-
tiele de canepa si de inu (Canabis et Linum).
Totu ce se mai adaoge la acestea spre a imultf ma-
terialele de tabricatu papiru, se pdte considera păna
acuma numai că surrogatu, care se aiba a suplini
lips’a materialeioru de prim’a calitate, adeca canep’a
si inulu. Intre acelea surrogate numeramu bumba-
culu, plant’a Esparto, ce se aduce dein Spani’a si
Americ’a, frundiele de papusioiu, adeca papusi'a său
imbracamentea lui, farin’a său macinatur’a fibrdsa
de lemnu si anume de plopu, de pinu si abiete (bradu),
de teiu si de alte căteva specii, aceeași materia de
lemnu castigata si pe cale chemica, apoi paliele plan-
teloru spicdse, cumu grău, secara, ordiu, ovesu etc.

     Papirulu de metase este simpla fabula; dein me-
tase nu se pdte face papiru. —

     Lectorii nostrii transilvani voru fi avutu destule
ocasiuni de a vedă cumu se face chartei’a dein sdramtie
după metodulu vechiu, ăra altii voru fi vediutu si
după metodulu nou, unde lucra unu mechanismu
complicații, pusu in mișcare atătu prin poterea apei
curgatdrie, cătu si prin poterea de aboru. Fabricarea
de papiru e cunoscuta in Transilvani’a inca dein se-
colulu alu 16-lea, dein tempulu reformatiunei, ăra de
atunci incdce s’au infientiatu successive mori de char-
thia, după metodulu celu vechiu, ăra de 28 ani incdce
avemu si unele fabrice de papiru, care se numescu
mechănice, construite după sisthem’a noua. Essistenti’a
tipografiiloru si a fabriceloru de papiru in ori-care
tiăra este unu criteriu alu gradului seu de cultura.
Credemu că vomu face lucru placutu lectoriloru no-
strii, dăca tocma Ia loculu acesta vomu enumera pe
scurta acelea mori si fabrice de papiru, care s’au
infientiatu in decursulu tempuriloru in diversele tie-
nuturi ale patriei ndstre. Le vomu consemna pre
cătu numai se pdte, in ordine chronologicu.

     Prim’a mdra de papiru s’a facutu la Brasiovu,
pe rinletiulu numitu Gimbasiellu, la loculu ce se dice
stupin’a lui Conrad, in direcțiunea ce duce spre ba-
seric’a romanăsca numita dela stupini. Acea mdra
de papiru s’a facutu de cătra duoi cetatieni sasi a-
nume loanu Fuchs (Vulpes) si loanu Benkner
in an. 154⁶/₇. Se crede că acei duoi patriciani au
fostu îndemnați de loanu Honterus, cunoscuta
in istoria că celu mai aprigu luptatoriu pentru intro-
ducerea confessiunei luterane si că fundatoriulu pri-
mei tipografii in Transilvani’a totu in Brasiovu
cu 13 ani inainte, adeca in a. 1533. Unde era tipo-
grafia , se cerea se fia si papiru, că tipografulu se
nu fia necessitatu a o aduce cu spese grele dein


■fit. Spre a evita unu absurdu câ acesta, unii ilu scriemu Char-
teia, era altii Charthia.

— 26 —


tieri străine. Este cunoscutu, că loanu Honterus si
contemporanii sei au scrisu si publicatu in Brasiovu
mai multe cârti scolastice, religiăse, polemice. După
vreo patrudieci de ani au inceputu a se tipări si
cârti romanesci, precumu se scie de airea.

     Candu va fi disparutu cu totulu măr’a de papiru
stabilita pe siesulu Brasiovului, si candu s’a facutu
in loculu ei acdsta de acumu asiediata la estremitatea
suburbei septemtrionale, nu suntemu in stare se spu-
nemu. Acdsta lucra in dilele ndstre cu una machina
mica, face inse numai charteia sugatoria si pacu.

     Aduo’a mdra de papiru s'a intemeliatu in Transil-
vania la Sibiiu in a. 1573. Camu pe acelasiu tempu s’a
infientiatu si a trei’a mdra de papiru la Clusiu,
dra tocma anulu urdirei nu i se pdte sci. Mai tardiu
acea mdra s’a stramutatu mai susu cătra monasteria,
unde stă inca pe la a. 1635.

     Aprdpe de Alb’a-Iuli’a la comun’a Satu-micu
(ung. Kisfalud) inca a fostu mai de multu mdra de
papiru,' ale cărei urme se afla in chartei’a unei cârti
unguresci, tipărite in a. 1647, si in unele manuscripte.
Se crede că, acea mdra a fostu făcută la dispositiu-
nea principelui G. Eăkotzi I.

     Dupace Transilvani’a scapă de turci, de curuti
si cu ei de prea desele belluri civili, se mai făcură
si alte mori de papiru si anume:

     In a. 1714 se află in activitate cea dela Santu-
Imbru Gurgiului, care essiste si astadi, avendu
si una machina mica.

     In 1725 se facil a patr’a la Fagarasiii, (de-
arsa camu inainte cu 38 de ani, si nerestaurata).

     In 1753 corn. I. Haller făcuse una mdra de pa-
piru la Dev’a.

     1754 mdra dela Sibiiu fu reinoita.

     1770 s’a edificatu mdra de papiru la Or la tu
(dela 1865 a incetatu).

     1787 s’a facutu alt’a la Borgo-prundu.

     1789 s’a infientiatu mdra de papiru la Maierau
(Magyaro) in comit. Turdei.

     In 1797 s’a edificatu alt’a cu totulu ndua in lo-
culu celei vechi dein susu de Clusiu la Monasteria..

     Nu ne este cunoscuta epoc’a in care s’au mai
infientiatu inca si morile de papiru dela Carcesidra
(alias Cartiesidra) *) in distr. Fagarasiului, cumu si
cea dela Strugariu in scaun. Sabesiului, cea dein
Bogat’a-dela Oltu**) si cea dela Aiudiellu (dein
susu de Aiudu).

     Afbra de cele enumerate mai susu s’au ridicatu
in acestu. seculu morile de papiru dela Cicu-St.-
Martinu, dela Gelentiu in Secuime si cea dela
Presmeru, dra in a. 1857 au intratu in activitate
doue fabrice mechamce, adeca cea dela St. Petru
de langa S. Sabesiu***) si cea dela Zer ne sci in


districtulu Fagarasiului, acdsta dein urma totu-odata
că prima încercare a unui consorțiu romanescu pe
terrenulu industriei superidre si că prim’a intrare dein
partea unoru romani transilvani in lupta de concur-
rentia.

      Unele dein aici aratatele mori de papiru au in-
cetatu cu lucrarea, altele au arsu, dra restuln loru
face mai multu numai papiru numitu sbeutoriu, pacu
si de palie, pentrucă in lipsa de capitaluri nu potu
lupta cu concurrenti’a.

      Celu ce voliesce se afle mai multe despre fabri-
carea de papiru in Transilvani’a si in Ungari’a, se
nu’si pregete a perlege unele monografii publicate
de cornițele losifu Kemdny si de losifu Trausch in
Magazin fur Geschichte, Literator und alle Denk-
und Merkwiirdigkeiten Siebenbfirgens, 1844—1847.
Scriptorii transilvani au considerații fabricarea de pa-
piru că si scriptorii altoru popdra, nu numai dein
punctulu-de vederfi alu culturei generale, ci si dein
altulu speciale si anume istoricii si diplomaticii. Dein
etatea, dein semnele, cumu se dice, apele mai mul-
tora cdle de papiru s’a descoperitu etatea si s’a con-
statata authenti’a mai multora documente, dra dein
altele s’a probata că cutare documente sunt apocrife,
false, minciundse.

      Fost’au 6re in Moldov’a si in Munteni’a (Roma-
ni’a unificata) mori de papiyu! Noi nu scimu alt’a
de cătu pe cea dela oppidulu Pdtra in Moldov’a,
infieutiata de repausatulu barbatu eruditu si bunu
patriotu Georgie Asachi dela Iași.

      Acea mdra se aflase in activitate in cursu de
mai multi ani; de si facea papiru numai de calitate
ordinaria, inse de cătiva ani incdce a incetatu cu to-
tulu, precumu se spune, atătu dein lips’a de sdram-
tie, cătu si de lucratori intelligenti si onești, in fine
si dein lips’a de capitalii. Dein Munteni’a nu scimu
se spunemu mai multu despre fabricatiune de papiru,
decătu numai atăta, că repausatulu proprietariu mare
Nicolae Baldnulu, fundatoriulu primei fabrice
de luminări stearine si a uneia de panurarfa, s’a in-
cercatu a intemelia si una fabrica de papiru, ăra
spre acestu scopu a tramisu in străinătate pe una
omu alu seu, pentru, că se caute machine si dmeni,
ăra intr’aceea a-casa a cautatu mai multi ămeni săr-
mani si lipsiti, pentru că se adune sdramtie. Ba-
lănulu inse vediendu că cu adunarea de materialu
bruttu intempina dificultăți insupportabili, ăra de alta
parte, că compararea machinelOru, edificiulu, asiediarea
(montarea) si apoi conducerea fabricei prin ămeni in-
telligenti are se’lu coste sume mari, s’a îndestulata
că se perda spesele preparative, cumu amu dice, de
esperimentu, si a renunciatu la infientiarea unei fa-
brice de papiru *). Despre alte încercări de a infi-


       *) Au arsu.


      **) Au arsu.


    ***) In 1861 a datu fallimentu, in 1862 au arsu ; in 176³/₄
restaurata cu capitaluri mari aduse dein Vien’a.


       *) In Octobre alu anului 1852, pre candu unu consorțiu
de sasi si altulu de romani dela Brasiovu isi propuseseră că se
infientiedie fabrice de papiru, consortiulu romanescu care voise
a face fabric’a dela Zernesci, subscrisese in contractulu prelimi-

— 27 —


entia fabrica de papiru in Romani’a nu mai scimu i
se spunemu nimicu. Totu asia nu scimu se fia in
totu coprinsulu imperiului ottomanu alte fabrice de
papiru, decătu una mica in Turci’a europena la Nissa,
in care se face papiru ordinariu, asia numitu suga-
toriu si pacu, ăra alt’a la Smirna in Asi’a mica, de-
spre care inse audimu că si-ar fi sistatu activitatea
sa. Asia, precumu in totu coprinsulu Turciei, asiă
si in Romani’a, totu ce se numesce papiru, charteia,
incependu dela cea mai ordinaria păna la cea mai
fina, de epistole, de facutu flori, de sugare, de asia
numita pergamena, de desemnu, colorata, in sute de
calitati, se trage dein străinătate. Dein unele date stati-
stice, adeca estrasse oficiali autentice scăse dela vămi
pe a. 1867 si publicate de cătra camer’a comerciale
dein Brasiovu intr’unu memorandu, aflamu că in acelu
anu 1867 a intratu dein Transilvani’a in Romani’a
mai anume prin passurile Temisiu, Oituzu si
Branu vreo noue mii cantarie (Centenarii) de
papiru. Se punemu că a mai intratu in acelasiu anu
inca si prin Turnu-rosiu, si pe la Bucovin’a
alte noue mii, ăra pe Dunăre au venitu dein tierile
apusene circa diece mii de cantarie. Asia consumulu
totale de papiru ar fi pe anu in Romani’a câ de trei-
dieci de mii cantarie, adeca abia atăta, cătu făcu duoe
fabrice austriace, care au căte duoe machine. Ce e
dreptu, acestu consumu de papiru in Romani’a abia
se ridică la ’/₃ inainte cu vreo 12 ani, era inainte
cu 25 de ani, adeca păna la an. 1848, nu era neci
atăta, ci elu s’a imultitu si se imultiesce successive
cu intenderea culturei scientifice, cu multirea scăle-
loru si a tipografiiloru, cu intenderea gustului de
lectura, cu înflorirea comercitțui si cu libertatea pre-
ste totu. De aici vene, că de ess. in tierile libere
constituționali partea cea mai mare a papirului se
consumma prin publicarea discussiuniloru publice par-
lamentarie, municipali, communali si prin diaristica,
mai alesu in acelea tieri, in care diariele essu cu su-
tele , deintre care mai multe isi numera abonatii cu
diecile de mii, ăra unele si cu sutele de mii asia,
cătu bate una fabrica vende totu ce produce la căte
unu singuru diariu.


nana unu capitalasiu de m. conv. fi 80,000, âra apoi tramisse
indata pe G. Baritiu in susu câ se vedia de machine si de omeni
de specialitate. Acesta/oprinduse mai antaiu in Vien’a, spre a
trage informatiuni essacte' despre asemenea intrcprendere , merse
cu loanu Maioreseu anume la Alexander Schuller, la I. M. Miller
proprietariu de fabrice diverse, si la unu fabricantu de machine,
anume Schwartz. Toti câ unulu le disera: Ce vreți dvostra cu
80,000 fl.? La infientiarea unei fabrice modeste, care se faca
pe anu cinci păna in siese mii de cantarie papiru bunu de
scrisu si de tipariu, era nu de luxu, se cere unu capitalu celu
pucinu de 250 de mii fiorini, preste acesta grija neadormita
de di si de ndpte. Asemenea ramure de industria nu se tienn
cu vorbe late, ci cu bani multi si cu labdre intensa. Intocma
asia ’i vorbise si fabricantulu de machine dn. Jean Jacques
Gilain dela Tirlemont in Belgiu, asia dn. Target in Paris,
asia si dn. Escher-Wise si technicii sei la Ziiricli in Elveti’a.
Tote acelea informatiuni si invetiaturi bune au fostu comunicate
consorțiului, pentru câ se se scia întocmi si se’si traga mesurele.


     Pentru câ se se vădia, care este differenti’a in
consumulu de papiru in mai multe tieri europene,
vomu scăte aici uirele cifre despre numerulu fabri-
celoru de papiru asia precumu le aflamu pe acelea
in unu catalogu de adresse, publicatu in a. 1872 in
a duo’a editiune.*)

     In patri’a năstra Transilvani’a vediuramu nume-
rulu fabriceloru mechanice de papiru, adeca duoe
mai mari, la St. Petru dela S. Sabesiu si la Zernesci,
si duoe mai mici, lu Gurgfu si la Brasiovu; tăte ce-
lelalte sunt asia numite mori de papiru.

     In Ungari’a si Banatu sunt fabrice mechanice
de papiru numai — 14 cu vreo 18 machine continue,
adeca pe care curge chartei’a si esse uscata gata.

     In Galiti’a sunt numai 3.

     In Croati’a, Slavoni’a nici-una.

     In Dalmati’a la Fiume 1 cu 4 machine, de re-
nume mare, proprietate a unui consorțiu de englesi.

     Se trecemu in Cislaitani’a, unde aflamu acestea
fabrice mechanice de papiru:

     In Vorarlberg et Tirolu sunt 8.

     In Austri’a superiore et interiore 23 de papiru
si 21 fabrice de macinatu materia de lemnu câ sur-
rogatu.

     In Stiri’a, Carinthi’a, Carnioli’a 12 de papiru si
7 de mac. lemnu.                              ¹

     In Boemi’a, Moravi’a, Silesi’a 37 de papiru si
11 de mac. lemnu.

     Asia in Cislaitani’a sunt cu totulu 80 fabrice
mech. de papiru, deintre care unele au căte 2—3—4
machine si producu căte 50 păna la 100 cantarie
de papiru pe fiacare di. Multe dein ele inflorescu,
pentrucă proprietarii loru dispunu de capitaluri con-
siderabili, că-ci sunt millionari, altele inse numai ve-
getedia, dein causa că său simt construite reu, său
conduse reu, seu lipsite de fonduri. Partea mai mare
a productiunei acestoru fabrice se consumma inlain-
trulu imperiului austro-ungurescu, ăra una parte buna
se espărta, mai alesu in Orientu, pre. cătu adeca po-
părale orientali simtu necessitatea fabricatului ce se
dice papiru, de diverse calitati.

      Se trecemu la fabricele de papiru dein tierile
imperiului germanu.

      In Ba vâri’a propria si Bavari’a renana sunt
49 fabrice de papiru si 15 de macinatu lemnu câ
surrogatu.

     In miculu regatu alu Sacsoniei 40 de papiru si
44 de macinatu lemnu.

     In mai miculu regatu alu Virtembergei 21
de papiru, 9 de lemnu.

     In m. ducatu B a d e n 20 de papiru, 3 de lemnu.

     In regatulu Prussiei (Borussiei) 36 de papiru,
5 de lemnu.

     In Silesi’a prussiana 24 de papiru, 13 de 1.


      *( Adressbuch der Maschinenpapierfabriken uud der Holz-
stofffabriken des deutschen Reiches, Oesterreichs und der Schweiz.
Zusammengestellt von Giinther-Staib. Biberacb, 1872.

— 28 —


     In Provinci’a Sacsoni’a prussiana 25 de papiru,
4 de lemnu.

     In Vestfali’a si Prussi’a renana 82 (ade-
ca mai multe decătu Cislaitani’a intriga) si 6 de
lemnu.'

     In Hannover’a 16 de papiru si 1 de lemnu.

     Electoratulu Hessa (Churhessen) 7 de papiru,
3 de lemnu.

     Nassau 1 de papiru, 1 de lemnu.
    Schleswig-Holstein 6 de papiru.
    Alsati’a si Lotaringi’a 15 de papiru.
    Braunschweig 2 de papiru, 10 de lemnu.
    M. ducatu Hessa 7 de papiru, una de lemnu.
    Altenburg 1 de papiru.

     An halt 6 de papiru.

     Bernburg 1 de papiru.

     Coburg-Gotha 1 de papiru.

     Greitz 1 de papiru.

     Meinkngen 1 de papiru.

     Mecklenburg 1 de papiru.

     Waldeck 1 de papiru.

     Adeca in imperiulu Germaniei împreuna cu Pru-
si’a in tempulu nostru la 364 fabrice mechanice de
papiru de diverse mărimi si valori, cu căte 1 sdu
mai multe machine, la care tdte productiunea de di
computata cu 24 de dre se ia in terminu midiulocfu
la 20 cantarie, dra anulu se computa cu 300 de dile.
De aici se potu calcula usioru enormele cantitati de pa-
piru care se producu in Germani’a. Multe din acestea se
espdrta preste tieri si mari, inse mai multe se con-
suma in laintrulu tierei, pentrucă afacerile publice
ale tierei, milidnele de cârti scolastice, diaristic’a si
miile de necessitati ale comerciului ceru neincetatu
papiru si drasi papiru.

     Dein alte staturi europene nu avemu la mana
date statistice despre numerulu fabriceloru de papiru
si de cantitatile care se producu in trensele. Numai
despre Elveti’a mai scimu, că in acelu stătu se afla
36 fabrice de papiru. Dein Franci’a scimu că acolo
înainte cu vreo 15 ani se află preste 200 de fabrice
de papiru; este inse cea mai mare probabilitate, că
numerulu loru de atunci incdce s’a mai imultitu.
Oland’a, Belgiu si Angli’a au fostu totu-deauna re-
numite pentru acestu ramu alu industriei omenesci,
că si pentru altele multe. In Itali’a fabricațiunea de
papiru este dein cele mai vechi, precumu amu ve-
diutu mai susu; intraceea despotismulu de ambele
nature a retienutu tare fabricațiunea de papiru, pen-
vtrucă ori-unde este despotismu, e si censura aspra,,
(dra unde domina fdrfecile censurei sdu alte legi dra-
conice, acolo dmenii consumma papiru fdrte pucinu,
pentrucă necumu se cutedie a tipări căte ceva, dara
nu cutedia neci macara a scrie. Totu acdsta se po-
tea dice păna acuma si despre Spani’a.

     In lîussi’a dela unu tempu' incdce inca au in-
ceputu a se mai imulti fabricele de papiru.

     In China si in lapani’a inca infloresce fabrica-
tiunea de papiru, care in unele specii intrece pe cea


dein Europ’a, si fabricanții nostrii neci-decumu nu
le sciu imita. In acelea staturi papirulu se face dein
palie de urediu, dein bumbacu si dein una specie de
arbustu (Morus), cumu si dein peliti’a de sub cdja
si chiaru dein cdj’a unui mare numeru de arbori.
Atătu in Chin’a cătu si in lapani’a dmenii se folo-
sescu de papiru nu numai la scrisu, tiparitu si inve-
litu cu elu, ci si la prepararea sdu fabricarea de di-
verse obiecte, unelte si in unele cașuri chiaru si de
vestmente.

     Fabricarea de papiru au ajunsu in tempulu no-
stru că se fia remunerata intre artile cele mai de
frunte, care dela dre-care calitati in susu este si una
dein cele mai grele, la care pe langa capitaluri con-
siderabili-, pe langa machinarii de constructiune ge-
niale, se mai ceru inca si cunoscintie technice inten-
se, dra mai anume chemi’a si mechanic’a jdca si aci
rola mare; preste acdsta se mai cere si privighiare
neadormită, conducere energidșa, insocita de multa
prudentia. Fbra acestea conditiuni si fără altele multe,
care nu se mai enumera aici, ar fi preste potintia a
sustiend concurrenti’a si a se apara de ea. G. B.



        Solennitate secularia in academi’a scientifica magiara
        dela Pest'a,

(Fine.) '

     Asia s’a si intemplatu. In a. 1760 Mari’a Te-
resi’a infientiă gard’a ungurdsca, dein teneri ungureni
carii esisera dein căte unu gimnasiu sdu liceu, cu
ceva cunoscientia de limb’a latina, dra încolo era mai
totu asia de mojici grosolani, că si sclavii loru. In
duoisprediece ani succedendu’si teneri după teneri, in
fine la an. 1772 se află unu june anume Georgie
Bessenyei, că gardistu in Vien’a, carele obser-
vandu distanti’a immensa\deintre compatriotii sei si
deiutre popdrale dein - Europ’a meridionale si occi-
dentale , atătu in’ cultura scientifica, cătu si in cea
sociale, isi propuse cu tdta firmitatea că se adune
impregiuru de se-nesi pe mai multi cameradi, apoi
se’i îndemne și înduplece, că lasanduse de alte frivo-
lități, secaturi si nebunii teneresci, se se pună cu
totu-adensulu pe invetiarea limbei francesci, care pe
atunci era fdrte latita intre germani, se invetie si
nemtiesce, apoi cu atătu mai virtosu se se apuce de
cultivarea limbei magiare. Intr’aceea Bessenyei fă-
cuse progresse surprindietdrie in scientie si literatura.
Epoc’a nouei literature magiare o deschise Bessenyei
in a. 1772 cu una drama titulata „Agis.“ In cursu
de diece ani mai esira dein pen’a lui B. alte duoe-
dieci de opuri si anume drame, încercări epice si
didactice, dissertatiuni filosofice si literarie, monografii
istorice, alu caroru scopu era deșteptarea conscien-
tiei naționale magiare, care pe atunci era cu totulu
adormita. Tdte acestea se scriă sub pressiunea unei
censure, despre a cărei rigdre generatiunile mai noue
nu potu avă nici cea mai mica idea.

— 29 —


       Inacelasiu tempu mai multi barbati literati de
naționalitate magiara locuitori in Ungari’a si in Tran-
silvani’a, vediendu resultatele fatigeloru lui Bessenyei,
care petrecea in Vien’a, rușinați ăresi-cumu de acti-
vitatea celuia, se puseră si ei pe lucru, si asiă pre-
parandu limb’a magiara si desamortiendu simtiulu na-
ționale , desvoltara acea potere de resistentia ener-
giăsa, pe care apoi o aruncata magiarii in calea po-
liticei germanisatărie a imperatului losifu II. Atăta
numai, că după aceea magiarii vediendu’si limb’a
emancipata in cătuva, buna-dra cumu o vediusera
si grecii pe a loru in acelasiu periodu (1790—1820),
indata au si inceputu a se ocupa de planulu de a
impune limb’a loru la alte popăra, ăra realisarea
planului o inpinsera asia departe, in cătu elu pro-
duse reactiune si mai in urma versare de sânge,
precumu ar produce ori-si candu unu asemenea planu
tiranescu si barbaru.

       Bessenyei imparte glori’a regeneratiunei cu .mai
multi contemporani si successori ai sei, intre carii
magiarii numera cu mare pietate pe barbati că D u-
gonics, Răvay, Kazinczy, Virăg, Dayka,
Alessandru Kistalu di, Berzsenyi, Franc. Kbl-
csei, Carolu Kisfaludi, apoi Vo r o s m a r ty, care
la magiari se numesse regele poesiei loru.

       Asiă dara magiarii serbara epoc a regeneratiunei
loru dela 1772; aici inse este loculu a observa, că
tempulu deintre an. 1772 si 1830 a fostu mai multu
de preparatiune, era adeverat’a regenerare si înflorire
a limbei loru se incepe numai de 42 de ani, adeca
dela infientiarea academiei loru de scientie,
despre care s’a mai insemnatu căte-ceva si iu alti
ani in colănele acestei folie. Acea societatea acade-
mica, de si la inceputu prea modesta, păte si reu com-
pusa , a inpiutenatu spiritele, a provocatu rivalitate
intre literati, pentru că se se intrăca care de care
¹ mai multu, a deschisu campu criticei, pe care apoi
a intratu unu Bajza, prea bene preparatu, si nu
atătu pedantu, cătu mai virtosu brutale, adeca camn
după proverbialii romanescu, cumu e santulu si te-
mai’a, cumu e capulu si tichii’a. Avut’a si academi’a
magiara multi adversari si chiaru inemici la'inceputu.
Fost-au si de acei cărturari înfumurați său pedanti,
carii se uită la ea cu celu mai mare despretiu. Asiă
de ess. cunoscutului istorica Stefanu Horvăth ii ca-
siunase a refusa cu ăresicare urgia alegerea sa de
membru alu academiei, cu care ocasiune a si disu,
ca elu e in stare se lucre singuru de diece ori mai
multu de cătu tăta academi’a*). . Alti cartutari dein
classea aristocratiloru tienea ărasi de umilire dein
partea loru a siedă alaturea cu „nisce dăscăli saran-


        *) Acestu Stef. Horvăth dela Pesta se nu fia confundatu
cu unu altu Stef. Horvăth dein Transilvani’a, carele a moritu
numai inainte cu duoi ani, a stătu in funcțiuni înalte de stătu,
a cultivatu inse si elu istori’a patriei cu multa diligentia. Stef.
Horvăth fusese professoriu, omu carele inpreună in aceeași per-
sona eruditiune vasta si mojicia grosa, precumu acăsta se mai
intemplă dein fatalitate inca si in tempulu nostru.


toci, său cu alti cărturari flamendi“. Adea academi’a
magiara fusese tractata, său mai bene maltratata, cu-
ratu asia, precumu vedemu că i se intemplă socie-
tatei academice romane in Romani’a, unde ’si bătu
jocu de ea nu numai unii exmembrii, ci păna si unii
fetiorandrii lipsiti de ori ce cunoscientie solide. Apoi
precumu se intemplă cu societatea academica romana
in dilele năstre, intocma se inteinplase cu cea ma-
giara inainte cu 30—40 de ani, audiai adeca pre
căti abderiti strigandu asupra ei, că nu face nimicu,
că „n’a scosu“ inca nimicu. adeca că si cumu mem-
brii unei academii aru fi nisce paneri, la cari se tra-
miti pe sierbitori că se intrebe, dăca au „scosu“ pa-
nea calda dein cuptoriu. S’au vediutu ămeni simplii
dela tiăra rogandu pe „domnulu celu ce scie se min-
tia pe bani,“ că se’i faca „o jalba de unu sfantin,“
numai de unu sfantiu, că neci nu are mai multi
bani, si dein atăta jalba păte pricepe „domn’a gii-
bernatfa,“ că elu e napastuitu de boierim Ni s’a
intemplatu se audimu si noi cu urechile năstre iu
Augustu 1869 pe unu professoriu dela unu liceu
intrebandu cu mirare si cu ăresicare accentu sati-
ricu, că, ce, dela 1867 de candu s’au adunatu socie-
tatea academica, si inca dictionariulu etimologica
(totu) nu e gata, adeca cumu amu dice, nu e scutu-
ratu dein manec’a sumanului.

’ Mai in scurtu, societatea academica magiara este
adeverat’a regeneratoria a limbei si literaturei ma-
giare, foculu vestale pentru magiari; de aceea ei
voru avea rațiune indiecita de a’i serba candu-va
jubileulu seculariu, cu pompa neasemenatu mai mare
decătu au serbată in 15 Dec. a. tr. epoc’a loru dela-
1772 , care nici-decumu nu are insemnatatea nu
sein ce evenimentu, carele se fia prefăcută dintru-o
data faci’a lucrurilo.ru, precumu preface de essemplu
vreo catastrofa formidabile politica si bellica. Epoc’a
dela 1772 a fostu pentru magiari aceea ce fusese
pentru dacoromâni scurtulu periodu losefinu de diece
ani, in carele barbatii nostrii căti apucasera a invetia
carte mai multa si a esf prin tieri europene, ăra mai
alesu in Itali’a si la Rom’a, se puseră cu totu-aden-
sulu pe lucru, adusera si aprensera lumina intru in-
tunerecu, aruncara ăresi-care temelii solide pentru
literatura si istoria, ăra in a. 1784 sparsera si sfar-
mara inca si căteva lantiuri ale barbarului sclavagiu
feudale.

     Frumăse progresse a facutu limb’a si literatura
magiara in 100 si mai alesu in celi dein urma 42
de ani; se’si ia inse sama prea bene barbatii con-
ductori ai natiunei magiare, se nu mai fia amețiți
de scârnavulu pecatu alu trufiei, se nu mai cutedie
a inpune limb’a loru la alte popăra conlocuitărie, neci
prin forti’a brutale, neci prin legi barbare, neci prin
mesure machiavellistice, pentrucă asia ceva nu mai
merge de locu, si tăte triumfurile ce se pare că ar
reporta limb’a loru, sunt numai părute, bucuria efe-
mera, de joi păna mai apoi. Slavii meridionali in-
ca’si au academi’a loru de scientia in Agramu (Za-



5

— 80 —


grabi’a), societate literaria in Belgradu, Matitia srsbska
in Neoplanta etc. Daco-romanii pe langa societatea
loru academica mai au si căteva societăți s£u reu-
niuni, in sinulu carora limb’a si literatur’a se cultiva,
•prosperedia, si lumina cu radiele sale pe diversele
classi de poporu, pre candu ea in același tempu trage
dein limb a latina si dein cele neolatine nutrementu
datatoriu de vi^tia, vigdre si potere in mesura atătu
de mare, in cătu ea de acf inainte nu mai are se
pdrte frica neci chiaru de limb’a germana, care ame-
rintia cu sugrumare pe cea magiara, precumu se ob-
servase cu alta ocasiune.



■ V Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care
privescu mai alesu pe romăni (valachi).

(Urmare.)

      1435. circa 8. Sept. — App. D. Tr. T. V.

      Diploma de donatîune. Regele Sigismundu voliendu a re-
munera meritele unui aristocratu românu (valacho) anume San-
drinu (pe semne Alessandru, Sandu, Siandru) ii făcuse dona-
tiune trei comune rurali (trei sate), care deveniseră de mai in-
ainte la fiscu , adeca F i 1 d u 1 u de diosu, de midiulocu si de
suâu, aflatdrie in comitatulu Clusiului. Pre candu Sandrinu se
află in possessiunea paciuita a acelei donatiuni regesci, se scdla
trei frați, anume Georgie, Toma si Emericu, filii ai unui
Ilie dela Tamasia si aruncanduse talcharesce asupra roma-
nului Sandrinu, l’au omoritu fără neci-o culpa, ci numai dein
reutate si rancuna, apoi ’iau ocupatu tdte averile. Dara fiendu-
că Sandrinu morise fbră a lașa clironomi dein cApsele sale si
asia după legile tierei averile lui trebuea se recada Arași la fiscu,
■ Sigismundu aflandu de acelu casu, pune de scAte pe celi trei
aristocrati bandiți dein cele trei comune, si cu dreptu regescu
(Jure regio) le face donatîune noua la duoi nepoti ai banului
dela Losontiu dein Ungari’a, anume Stefanu si Vladu.*)

      1435. Tyrnaviae Sabbatho p. p. festum na-
tivitatis Mariae, Sigismundi Regis mandatum, ad con-
ventum de K. Monostor, ut Stephanus, et La-
dislaus filii L a di s lai, filii Bani deLosoncz
statuantur in dominium Juris Regii: „si quod in
possessionibus Ais<5-, Kbz^psfi, cs Felsfi-Fiild
vocația in Comitatu de K o 1 o s partium nostrarum
Transilvanarum habitis, quas a quodam Castro
ipsorum Sebeș vocato, tempore quo idem castrum
apud nostras manus exstitisset, segregantes, cuidarn
Sandrino Valacho pro suis fidelibuS servitiis,
per ipsum nobis exhibitis, in perpetuam contulisse-
mus, nune vero eaedem possessiones per defectum
seminis ejusdem Sandrini Valachi rurșus, et ite-
rum ad maitem. nostram de regni noștri consvetu-
dine devolutae forent, et redactae, quas nune Geor-



        *) Eca Arași unu documentu, păna acumu inca nepublica-
catu, despre fidelitatea romaniloru cătra stătu, pe care monar -
chulu cu tota ur’a sa ce portase asupra numelui romanesc.u,
ăe vediă indemnatu a o remunera, si inca bene; Aca inse si
rancun’a, invidi’a si viudict’a documentate in contra romanului
remuneratu. lîca cumu se mai prepară catastrofa generale ce
ajunse pe tiAra după duoi ani.                              Red. Trans.


gius, Thomas, et Emericus filii quondam Eliae
de Tamăsfalva, qui ex praeconcepta rancoris ma-
liția annotatum Sandrinum nullis culpis suis exigen-
tibus ,• temerarie, et potentialiter miserabili nece in-
teremisse perhibentur, sub taciturnitatis silentio, tam-
quam jurium nostrorum Regalium celatores conser-
varent, qualitercunque haberemus.“

      Dorso hujus mandati adscripta est signatura per-
actae purae statutionis.

      Originale exstat in Arch. K. Monostorien. X. 73.

1435. App. D. Tr. T. V.

      Decretu alu lui Sigismundu, in care este vorb’a despre
duoi iobagi de naționalitate ruteni, pe cari’i avuse aristocratulu
Nicolae Apa, dela care ’iau rapitu unu■ altu aristocratu si
iau stramutatu la una comuna dein tienutulu numitu Valea-
Radnei, cu calcarea legiloru de migratiune. Sigismundu de
tnanda strinsu râpitoriloru, că se restitue pe acei iobagi răpiți.*)

      Sigismundus Dei Gratia Romanorum Imperator
semper augustus, ac Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae,
Croatiae etc. Rex. Fidelibus nostris magnifico M i-
chaeli Jakch de Kusal comiți siculorum
nostrorum ac egregio Ladislao de eadem Kusal
salutem et gratiam. Exponit nobis fidelis noster N i-
colaus filius Apa deAlmakerdk gravi cum que-
rela, quomodo pridem quidam duoRutheni Job-
bagiones sui, de possessione sua Karâcsontelke
vocata, non habita licenția, neque justis terragiis’de-
positis, ac debitis eorum minime persolutis, se ad
Districtum vestrum R a d n a v e u 1 g e vocatum trans-
tulissent moraturos, quos vos sibi pluries petenti red-
dere, et ad pristina eorum habitacula remittere re-
cusassetis, et recusaretis etiam de presenti, in prae-
judicium ipsius exponentis, ac vilipendium noștri
Generalis Decreti, alias nos, una cum Praelatis, Ba-
ronibus, ac Regni noștri Proceribus, superinde editi,
satis grande. Unde nos hujusmodi generale Decre-
tum nostrom, per neminem Regnicolarum nostrorum *
infringi volentes quoquo modo, fidelități vestrae fir-
missime praecipimus et mandamus, quatenus visis
praesentibus, rebusque sic, uti modo praemisso no-
strae expositae sunt majestati, stantibus, et se ha-
bentibus, memoratos duos Ruthenos Jobbagiones sci-


       *) Acestu documentu ne interesedia nu numai că proba
noua de rapacitate boierAsca, ci si dein punctu-de vedere ethno-
graficii. Este sciutu că istoricii slavisti, intre carii renumitulu
Schaffarik, află preste totu urme de colonii antice slave, numai
in Transilvani’a nu. Nomenclatura slavice prea multe, Ara urme
de locuitori slavi mai nicairi pe territoriulu Transilvaniei. Intre
asemenea impregiurari historiografii cauta urme de slavi in tdte
documentele istorice căte au esitu dela fundarea incAce a rega-
tului Ungariei, că dAra aru afla intru acestea urme de slavi,
precumu șerbi, ruteni s. a. Inse lucru curiosu, că păna se afle
nnu singuru docttmentu care se vorbAsca despre vreo familia,
slavica locuitAria in Transilvani’a, va da preste căte una suta,
care se ocupa de individi si familii romanesci, de comune si¹,
districte romanesci, de iobagi si aristocrati romanesci locuitori
pe territoriulu Transilvaniei. Sunt la noi destule familii cu nume
slavonescu-, sunt acelea de origine slavAna, sAu dAca nu. cine
si candu le-au datu numele slavdne?                   Red. Trans.

— 31 —


licet praefati Nicolai filii Apa, qui uti dicitur, se de
praetacta possessione sua Karâcsontelke, non habita
licenția, neque justis terragiis depositis, ac debitis
ipsorum minime persolutis ad praedictum vestrum
Districtum Radnaveulgye transtulissent moraturos,
eidem exponenti cum universis rebus et bonis eorum
reddere, et ad pristina eorum habitacula remittere
debeatis, alio nostro mandato exinde non exspectato,
et nec aliud facere ausuri gratiae nostrae sub ob-
tentu. Praesentes quoque post earum lecturam reddi
jnbemus praesentanti. Datum P o son ii in festo
beati Gregorii Papae. anno Domini 1435.

     , Ex collectione Ms. Andreae Huszti.

      Originale exstat in Archivo fisei Transilvaniei.
Fragment: edidit Eder in Felrner p. 68. 69.
Haram literarum meminit Fejâr C. D. T. X.
voi. VIII. p. 650.

1435. App. D. Tr. T. V.

      Classea aristocratiloru dein Transilvani’a avea se tramita
la regele deputatiuni pe acolo pe unde se află elu, dra acelea
deputatiuni costă spese, care se adună prin collecte publice. Cu
acăsta ocasiune câțiva boieri de frunte mai alesu ungureni. inse
possessionati in Transilvani’a, nu voliă se dea nimicu spre sco-
pulu aci aratatu. Regele Sigismundu obliga pe tdte boierii la
acea coutributiune, scutesce inse dela ea pe' barbatii âclesiaSticî,
pe cleru si pe tdta classea iobagiloru dein Transilvani’a, că ace-
știa se nu mai platăsca inca si spesele ealetoriiloru boierescî.

      Nos Sigismundus Dei Gratia Romanorum Impe-
rator semper augustus, et Hungariae, Bohemiae, Dal-
matiae, Croatiae etc. Rex. Memoriae commendamus
tenore praesentium significantes, quibus expedit uni-
versis, quod fideles noștri dilecti, et egregii viri J et-
an nes de Stok, et Nicolaus filiusApa de Al-
makerdk, nunciii videlicet fidelium nostrorum uni-
versorum et singulorum nobilium partium nostrarum
Transylvanarum, per eos ad nos transmissi, pro parte
eorumdem universorum nobilium celsitudini nostrae
exposuerunt, querulose, quod nonnulli torent Barones,
et filii Baronum ceterique nobiles, et possessionati
homines, tam Ecclesiastici, quam seculares, posses-
siones et jura possessionaria in eis partibus vestris
habentes, et possidentes . . . . ., et praesertim Ste-
phanus filius Bani de Losoncz, Georgius filius David
Laczko Bani de Zanthow, Ladislaus filius quondam
Joannis de Maroth alias Bani Machoviensis, et filii
Bebek de Pelsewtz, qui ad expensas quas ipsi ali-
quando de regio nostro mandato, interdum vero eo-
rum necessitate exigente, pro dirigendis ad nostram
majestatem nunciis tacerent, cum ipsis contribuere
recusarent, imo etiam pro hac vice recusent', quod
eis concederet in eorum laudabilis consvetudinis prae-
judicium non modicum, et gravamen, super quo sup-
plicarunt dicti nimeii universitatis dictorum nobilium
per nostram Majestatem opportune provideri. Unde
nos consvetudinis laudabilis eorum universorum no-
bilium in hac parte per hujusmodi personas singu-
lares indebite derogări nolentes, attenta .... quod
hujusmodi nunciorum missio, universitatem dictorum


nobilium concernit .... et negotium, commisimus,*
et harum serie committimus, ut a modo in posterum,
universi nobiles, et Proceres, tam Barones scilicet,
et filii Baronum........caeteri possessionati homi-

nes, possessioneș, et jura possessionaria in praedictis
partibus nostris Transylvanis tenentes, et possiden-
tes, demptis solummodo universis Ecclesiasticis, Epis-
copo, et Capitulo Ecclesiae Transylvanae, nec non
Abbatibus, et aliis viris Ecclesiasticis possessionibus-
que, et Jobbagionibus in jam dictis partibus nostris
Transylvanis, quas nos rationalibus ex causis, in
aliis litteris nostris pro eisdem viris superinde con-
cessis expressatis, ab hujusmodi contributione pror-
tus duximus supportandos, ad hujusmodi expensas,
secundum limitationem universitatis. universorum no-
bilium contribuere teneantur. Quocirca vobis fideli-
bus nostris viris Vajvodis praescriptarum partium no-
strarum Transylvanarum vel eorum Vice-Vajvodis,
tam praesentibus, quam futuris, praesentibus visuris
firmiter mandamus, quatemus a modo in antea, et
deinceps, omues et singuli tales nobiles, et Barones,
sive filii Baronum, aut alii quicunque nobiles exi-
stant, qui ad praemissas expensas tam in praesen-
tiarum factas, quam in futurum fiendas, demptis dun-
taxat praescriptis viris Ecclesiasticis, et signanter Ca-
pitule, et Abbatibus, eorumque possessionibus, et
Jobbagionibus supradictis, ad contributionem prae-
missarum expensarum, cum gravaminibus, et poenis
per universitatem dictorum universorum nobilium in
hac parte dictândis, et moderandis, compellere, et
adstringere debeatis. Secus facere non ausuri gratiae
nostrae sub obtentu. Presentes etiam perlectas reddi
jubemus praesentanti. Datum Posonii feria 6. pro-
xima ante Dominicani Judica. anno Domini Mille-
simo quadri ngentesim o trigesimo quinto.

Donationales Ladislai Vajvodae Tran-
sy1van i

Medietatem Keneziatus in Ryusor, quam rebelles
Koztha Sthanchul, et Volkul amiserunt, Mich. Ba-
zarad, et Joanni de Ryusor ob praeclara Parentis
eorum facinora eferentis.

1435. App. D. Tr. T. V.

     Precumu s’a vediutu dein documentulu dela 1427, castel-
lanii, adeca comandanții fortaretiei Deva, începuseră a tirani si
maltrata pe romanii dein districtulu Hatiegului, ăra Sigismundu
care luase Deva in potestatea sa immediata, incuragiă pe co-
mandanți in contra romaniloru. Urmarea aceloru tiranii a fostu
revolutiune. Trei cnezi, adeca primati romani, anume Costa,
Stanciulusi pop’a Voi cui n dein comun’a Riusioru, adu-
nandu impregiurulu loru cete considerabili de dmeni, s’au aparatu
cu armele in contra tiraniei, păna candu Lad. de Ciacu vai-
vodu alu Transilvaniei, sculanduse cumu amu dice, cu poterea
tierei asupra romaniloru dein numitulu districtu, ’ia invinsu, dara
nu ’ia supusu, pentrucâ numitii trei primati romani au străbătută
cu dstea loru prin tiera inainte si au scapatu in Mol do v’a.
Se intielege câ averile celoru invinsi au si fostu confiscate. Asia
anume numitii trei primati, Costa, Stanciulu si pop’a Voicu
isi perdura părțile loru pe care le avusera in comun’a Riu-
sioru, cu totulu diumetate, cumu si comun’a libera numita'
5*

— 32 —


«Sie reIlu, cu tote drepturile de cneziatu. Inse Lad. Ciacu
vodă, pe temeliulu dreptului ce avea elu câ capu alu tierei, face
donatiune acelea averi ale celoru trei romani espatriatl la alti
trei romani nobili totu dela Rnisioru si anume lui Mi eh ai lu,
lui Bazaradu si lui loanu filii ai unui altu loanu. Intre
alte laude ce pune Ciacu vodă pe acești trei romani, carii s’au
bucuratu de averea celorulalți trei romani espatriati este si aceea,
câ loanu tatalu acestora, fiendu in una batalia inte.mplata la
cetatea Hatiegu, pre candu vodă alu tierei era tatalu ace-
stui Ciacu, si pre candu se lupta „in contra inemiciloru celoru
mai inversiunati ai religiunei tatolice,u luptandu cu bravura
estraordinaria si indelungatu, aci in presenți’a vaivodului si a
celorulalți nobili, fu ucisu elu, loanu, impreuna cu alti frați si
consângeni ai lui, carii inca au fostu uciși toti.*)

      Nos Ladislaus de Chaak Vayvoda Transylva-
niae, et Comes de Zolnok. Memoriae commendamus
multis Christicolis praesens..........cernentibus pan-

dimus bis scriptis............Koztha, nec non Sthan-

chul, et Volkul sacerdos, alias Keneziis deRyu-
sor Districtus Hatzag simul cum fratribus et
filiis ipsorum contra Sacrum Regium Diadema, et
Dominam nostrom Imperatorem gloriosum, âc no-
strom Vayvodatus honorem ipsorum infidelitate pro-
terviamostendendo, depopulatis, et devastatis Pos-
sessionibus ipsius Domini noștri per ipsos hactenus
pro keneziatu tentis, et possessis, se ad partes
Moldaviae nequiter et infideliter trtinseundo,
et furtiva faciendo, nune simul cum cunctis hujus
Regni hostibus, et inimicis, in depraedationem, et
vastationem ejusdem Regni machinantes, iidem plura
spolia, facinora, et alia malorum genera perpetrasse,
perpetrareque perhibentur, et quia totum Keneziatum
ipsorum, pută, directa medietas totius Keneziatus
Possessionis Ryusor praedictae, nec non liberae eo-
rum Villae Syerel vocatae, in eodem Districtu exi-
stent. (ratione dictae eorum infidelitatis, ad Dominum
nostrom Imperatorem) manibusqoe nostris rite devo-
lutum exstitit, et redactam, pro eo nos, una cum
Juratis, et universitate nobilium, ac Keneziorum
ipsius Districtus Hatzak, sana exinde deli-
beratione, ac consilio et voluntate eorumdem prae-
fatos Koztha, Sthanchul, et Volcul Sacerdotem cum
ipsorum fratribus, et haeredibus, mera auctoritate in


        *) Acestu documentu se afla si la Fejer, âra Schuller ilu
publicase in fragmentu; era inse necessitate neaparata câ elu se
fia presentatu romaniloru undeva, in vreo carte romanâsca, câ
se’lu aiba deinaintea loru, era historicii se’i faca exegesea cumu
voru scî mai bene, pentrucă acestu documentu coprende nea-
semenatu mai multa in sensulu seu decătu iu cuventele sale.
Ce feliu de bellu religiosu a fostu acela in dilele lui Ciacu vodă
senioru in tiâr’a Hatiegului? Ce feliu de nume este acelu Bo-
zorodu sâu Bazarad ? Cumu se pote intempla, câ capii revolu-
tiunei romanesci dein 1435 Costa, Stanciulu si pop’a Voicu in
locu se scape in Munteni’a si anume in Olteni’a. pe calea cea
mai scurta, prin passulu Vulcanului seu prin alte vali, apuca
prin tiera inainte si essu tocma la Moldov’a? Cumu s’a potutu
intempla, câ pe distantia asia mare se nu pună nimeni man’a
pe ei? Scapatau aceli âmeni nefericiti prin Sasime si Secuime
pe la Oituzu, seu că ei au luatu tier’a de alungulu si au esitu
tocma spre Sucev’a? Destulu atăta, că acestu actu de donatiune
memoredia despre unele, evenimente, care merita tota attentiunea
historiciloru nostrii.                                     Red. Trans.


persona dicti Domini noștri Imperatoris, et tota po-
testatis Vayvodatus noștri plenitudine, dicto ipso-
rum Keneziatu, et dicta possessione Ryusor
vocata, nec non jam dicta libera villa Syerel no-
minata habito, et exist, privamus, et prorsus desti- j
tutos, et in aevum orbatoa committimus, cunctisque j
uti dicti Domini noștri ex suae serenitatis Regni in-
fidelibus perpetuum silentium in persona suae maje-
statis imponimus de eisdem ...................sic  legitime

peractis.............nihilominus,  et signanter recensitis

fidelitatibus. et multifariis fidelibus obsequiis nobilium
Michaelis, et Bozorad, ac Joannis filiorum
quondam Joannis de dicta Ryusor per ipsos ju-
giter et solerter, insigniterque sacro Regio Diademati
locis, et temporibus in conventibus, summa cum di-
ligentia , virtute eximia laudabiliter exhibitis, et im-
pensis, et praesertim certae vecordiae (sic?) magni-
ficus quondam Nicolaus de Chaak olim similiter vaj-
voda Transylv. genitor noster .... catholicae fidei
nefandissimis emulis ad Castram Hatzak voca-
tum praelium commisisset, et certamen, tune dictus
Jo an nes pater jam fatorum Michaelis, Bozorad, et
Joannis in area ipsius certaminis, uti Tyro fortiter
fidelitatis constantin snffultus diutius dimicando, atris
ictibus ipsorum hostium in...............in conflictu in

eodem ipso Genitore nostro, ac aliis nobilibus, atque
probis cernentibus sauciatus, et prostratus occubuis-
set, nonnullis etiam aliis fratribus, et propinquis suis
ibidem in acie prostratis, et interfectis, effusione, tam
pro ipsius Domini noștri Regis, quam dicti Genitoris
noștri honore . . . . . . excellentia...........exhibere

curavit obsequia. Idem nos tam pro Patris, quam
ejusdem .M ic haeli s, Bazarad.........................per

dictam Keneziatum jam fatorum Koztha, Sthan-
chul, et Volkul fratrumque et successorum

Ryusor, et Syerel libera villa habit. et existens,
simul cum universis ipsius Keneziatus utilitatibus,
et pertinentiis eorum, terris arabilibus cultis et incul-
tis, sylvis, nemoribus, rubetis, pratis, fenetis, aquis,
aquarumque decursibus, campis, montibus, alpibus,
et generaliter cunctis utilitatum integritatibus, et con-
dependentiis jure ad eum spectantibus, ac sub eis-
dem veris et antiquis metis, et limitibus, quibus m e-
dietas integri Keneziatus antedicti, et hucusque
per annotatos Koztha, Sthanchul, et Volkul tenta
fuissent, et possessa, praenominatis Michael, Bazarad,
et Joanni filiis Joannis, et per ipsos filiis eorum,
ipsorumque haeredibus, et posteritatibus universis, in
persona praefati Domini noștri Imperatoris more, et
ritu liberae villae, ac novae Donationis titulo, et onini
eo jure quo.............liberae villae praevia ratione

nostrae rite..........collationi, perpetue et irrevoca-

biliter tenen. possiden. pariter, et haben. p 1 e n o j u r e.*)


      *) Ergo non „Salvo jure alieno,“ et hoc fors ideo, quod
fuerit pure fiscale (?) — Ex Transmissionalibus causae Catharinae
Rusorî Michaelis Kenderesianae de anno 1785. — Fragmentam
edidit Schuller in „Umrisse der Geschichte Siebenburgens." I.
Urkundenbuch p. 9. — Edidit Fejer' C. D. T. XI. p, 503.

— 33 —


Censuum et Datuura Curiae Regiae..............liberis

villis per nos praevio modo memoratis Michaelî, Ba-
zarad, et Joanni datis, et collatis, proveniențe», eis-
dem et ipsorum posteritatibus duximus perpetuo re-
mitten. et relaxan. remittimus, et relaxamus..........

patrocinio mediante. In cujus rei memoriam firmi-
tatemque perpetuam praesentes litteras nostras pa-
tentes. impressione sigilii noștri roboratas, annotatis
Michaeli, Bozorad, et Joanni duximus concedendas
uberiorem ad cautelam. Datum in Hatzak in
dicta die Dominica proxima post festum Beatae Eli-
sabethae Reginae a. D. 1435.

(Va urma.)



        Date statistice despre comerciulu Transilvaniei cu
        Romani’a.

     In opurile care essu dela asiâ numitulu biurou
statisticu centrale dein Vien’a, miscamșntulu co-
merciale nu prea este specificata după provincii, ci
cu totulu altumentrea. Intr’aceea pre cătu tempu mai
tienu agitațiunile asupra directiunei (Richtung) si a
junctiuniloru (Anscbliisse) de caii ferate, pe atăta una
parte mare a publicului se interessedia câ se afle
date speciali despre miscamentulu comerciale alii a-
numiteloru tieri. Acdsta se intempla si Ia noi in
Transilvani’a.

     Comun’a Brasiovului si camer’a comerciale de
aici in decursulu lupteloru sale pentru castigarea unei
linie de caii ferate recnrgfendu la locurile competente
a midiulocitu de repetite ori scdterea de date statistice
comerciali. Dein acestea cele dein urma au fostu
care s’au scosu pe anulu 1867 despre importu si
esportu, pe mai multe asia numite passuri sdu
strimtori de munți, pe unde se afla asiediate oficiuri
de vama si de carantina. Acelea, date s’au publicatu
in an. 1870 in 5 tabelle câ suplemente la unu me-
morandu alu camerei comerciale. In acestea inse
este coprinsu numai comerciulu de importu si esportu
carele se face cu M u n t e n i’ a preste B r a s i o v u,
Fagarasiu si districtele respective pe la punctele
Buzeu, Siantiu, Temisiu, Branu, Brdz’a, dra cu Mol-
dov’a dein diverse direcțiuni pe la punctele Oituzu,
Gimesiu, Merisieni (Almâsmezfl), Stejereni (Tblgyes),
Belboru. Este de insemnatu că celu mai considerabile
comerciu se face numai prin punctele Temisiu si
Oituzu, dra comerciulu pe Ia celelalte mai că dis-
pare pe langa acestea. Inse si dein acestea duoe
Temisiulu intrece departe pe Oituzu.

     Ne aflandune in stare de a reproduce aici ace-
lea cinci tabelle intocma precumu s’au publicatu dein
limb’a germana, vomu scdte aici mai multu numai
cifrele totali. Asia:

     In a. 1867 s’au importata dein Munteni’a:

     In mărfuri diverse, dra mai alesu in producte
crude 10,668,510 libre sdu punți.

     Vite cornute, copitate, landse, rimatdrie 19,143
capete.


   ' Lemne 186,267 urme cubice.

     Dein mărfi sau importatu prin Temisiu 9,792,779
punți, plus căte au trecutu pe acolo, dara s’au va-
muitu in Brasiovu, 266,085, asia dara preste 1 mil-
lionu punți, si numai restulu a intratu prin alte puncte.

Dela Moldov’a.

     In mărfi diverse 3,126,408 punți.

     Vite 10,148 capete.

     Lemne 506 urme cubice.

     Esportulu dein Transilvani’a in Munteni’a pe la
Brasiovu inainte:                   -

     In mărfi diverse, mai alesu manufacture 7,643,048
punți.

     Vite de specii diverse 37,012 capete.

     Lemnarfa 45,740 urme cubice.

Esportu in Mo 1 dov’a.

     In mărfi diverse 1,475,562 punți.

     Vite 3060 capete.

     Lemnarfa, mai alesu pe riulu Bistriti’a 1,180,446
urme cubice.

     Precumu vedemu, acestu comerciu de esportu
si de importu nu este respicatu in valdrea sa de
baniplasamu inse că acea valdre este supusa la mari
fluctuatiuni, dara comerciantii practici luandu a-
mana cele cinci tabelle si punendu pretiulu la fia-
care obiectu, voru fi in stare de a scdte valdrea loru
approximativa. Comerciu prea modestu acesta; elu
inse totu este unu comerciu activu, unu simbure sa-
netosu, pentrucâ dein acela se se desvdlte altulu, ne-
asemenatu mai intensu. Dein alte fontani aflamu că
comerciulu de importu si esportu deintre Transilva-
ni’a si Romani’a ar joca pe anu intre 50 și 60 de
millidne fipr. val. austr. Comerciulu cu vite, cu ce-
realii, cu producte crude, precumu lana, piei, seu,
casiu, brandia, untu, cdra, miere etc. este celu mai con-
siderabile dein tdte, dra deintre fabricate si manu-
facture se alatura feraria, chartei’a, panur’a de Bra-
siovu si de Cisnadei’a, cumu si alte căteva sute de
articli cunoscuti sub nume de brasiovenfa, sdu ma-
nufacture ordinarie de care făcu sasii, inse nu numai
cei dein Brasiovu, ci si altii dein alte cetati transil-
vane. Acelea manufacture sunt destinate mai multu
numai pentru cerintiele poporului tieranu si ale celui
opidanu de classea aduo’a, dra marfa de lucsu intru
aceea abia vei afla. Acelea manufacte Ie cumpără
dela sasi mai virtosu comerciantii si asia numitii eco-
nomi oieri, de naționalitate romandsca, cumu si mai
multi comercianti armeni si unii bulgari, la scotu in
tierile romanesci si in Bulgari’a, dra in loculu loru
aducu producte crude, dein care sasii se pdta lucra
si continua professiunile loru. In lipsa totale de a-
celea producte crude, una parte considerabile a pro-
fessionistiloru de naționalitate sasdsca in 5—6 luni
s’ar vedea necessitata a’si inchide lucratoriile si a lua
lumea in capu, precumu o si iau multi si se stră-
mută cu locuintiele pe la diversele urbi si oppide
ale României, mai alesu inse la Bucuresci, Ploiesci,
Pitesci, Craiov’a, Buzeu, Rîmnicu, inca si la BraiLa

— 34 —


si Galați. Intr’aceea ddca dein professionistii sasi,
iau multi lumea in capu, apoi numerulu comercian-
tiloru de naționalitate romandsca inca nu cresce de
locu, ba inca ddca amu lua in consideratiune numai
numerulu asia numiteloru firme protocollate la
tribunalu, apoi acestu numeru a descrescuta de
cătiva ani incdce. Atăta numai, că se mai afla mul-
țime de comercianti si speculanti, cumu amu dice,
voluntari, carii nu voru se scia de inprotocollarea fir-
meloru. In totu casulu inse remane adeveru com-
probatu cu esperienti’a de tdte dilele, că atătu dein-
tre comerciantii romani, cătu si deintre economii oieri
se strămută neincetatu in tierile romanesci, cei mai
multi pentru că se nu se mai reintdrca neci-unadata,
dra loculu loru ilu ocupa pe aici mai alesu evreii
veniti dein tdte părțile imperiului, apoi armenii carii
se tragu iucdce dela Armenopole (Gherla) , Elisabe-
topole si dein Secuime.*) Concurrentia, lupta pentru
essistentia, comerciu naționale, capitaluri naționali,
cunoscintie vaste comerciali. Inse la politic’a de
natur’a acesteia noi romanii inca nu ne pricepemu.



        Procesu verbale

luatu in siedinti’a lunaria a comitet, asoc. trans. in 14. Ian. c.
n. 1873 sub presidiulu dlui vicepresiedinte Iac. Bologa, fiendu
de facia domtiii membrii P. Dunc’a, E. Macelariu, L Hannia, I.
V. Rusu, Z. Boiu, Vis. Românu, Const. Stezariu si dr. Dem.

Racuciu,

      § 1.       Dn. cassariu presentdza conspectulu despre
perceptele si erogatele asociatiunei, dela siedinti’a co-
mitetului dein 10. Dec. 1872 păna la siedinti’a pre-
senta. Dein acestu conspecta resulta, cumu-că in
restempulu numitu, s’au incassatu la fondulu asoc.
1419 fr. 93’/₂ cr. si s’au erogatu mai alesu că sti-
pendia 904 fr. 46 ’/₂ cr. (Nr. prot. ag. 13, 1873.)

      Spre scientia.

      § 2.       Totu dn. cassariu mai presentdza conspe-
ctulu despre starea fondului academiei pre tempulu
acestei siedintie; dein amentitulu conspectu se vede,
cumu-că fondulu academiei, are degiă in proprietatea
sa 9355 fr. 9. cr. (Nr. prot. ag. 15, 1873.)

      Spre scientia.

      § 3.        In nessu cu conspectulu dlui cassariu de
sub § 1, se reportdza in specialu despre banii in-
cursi Ia fondulu asociatiunei dela comitet, dein 10.
Dec. 1872 păna la siedinti’a presente, si anume:

      a)       Că procente obvenitdrie cu 1. Ian. 1873 după
couponii obligatiuniloru urb. trans. 866 fr,-63‘/₂ cr.
v. a. (Nr. prot. ag. 5, 1873.)

      b)       Că procente obvenitdrie totu cu 1. Ian. 1873,


      *) Păna in a. 1848 se află in Brasiovu trei familii evre-
esci, astadi după 24 de ani se afla aprdpe de trei sute de su-
flete , dra in alti 25 de ani voru trece preste un’a miie. Păna
a. 1848 era vreo siepte familii armenesci; astadi sunt preste 19.
l5ca concurrentia, lupta pentru essistentia, activitate cu perse-
verantia.


după couponii obligatiuniloru de stătu convertite, in
argentu au incursu 75 fr. 60 cr. (Nr. prot. 7, 1873.)

      c)      Că tacse de membrii ord. au incursu 15 fr.
(Nr. prot. ag. 306, 310, 1872 si Nr. 4, 1873.)

      d)      Că prenumeratiuni la fdj’a Transilvani’a au
incursu 143 fr. (Nr. prot. ag. 305, 308, 309 si 310,
1872 si Nr. 3, 4, 9, 10 si 11, 1873.)

      Spre scientia.                                        j

      § 4.        In nessu cu conspectulu cassariului de sub |
§ 2 se mai raporteza in specialu despre banii incursi
la fondulu academiei, dela siedinti’a comitetului dein
10. Dec. 1872 păna la siedinti’a presente, si anume: ₄

      a)      Că procente obvenitdrie cu 1. Ian. 1873 după
couponii obligat, urb. trans., au incursu 153 fr. 79 cr.
(Nr. prot. ag. 6, 1873.)

      b)      Că procente obvenitdrie cu 10. Ian. 1873,
după couponii obligat, de stătu, convertite, au in-
cursu in argentu 12 fr. 60 cr. (Nr. prot. 7, 1873.)

      Spre scientia.

      § 5.      Se presentdza unu documentu, prin care      j

se constatdza, cumu-că s’a scaimbatu dein partea            ;;

cassei argentulu disponibile in suma 93 fr., cu banc-
note in val. austr. in suma de 98 fr. 34 cr.

      Totu prin acelu documentu se constatdza, cumu-
că dn. cassariu a cumperatu pre sdm’a fondului aca-
demiei 3 bucăți obligat, urb. trans. a căte 100 fr. =      ,

300 fr., cu suma de 234 fr. v. a. (Nr. prot. ag. 8,
1873.}       . .                                           I

      Spre scientia.

      § 6.        Secret. II. presentdza reversulu data dein J
partea stipendiatului asoc. Bas. Mich. Lazaru, ascul- ■
tatoriu de technica in Vien’a, prin carele acela se
deoblega, cumu-că ajungdndu la stare, se va face
membru asociatiunei. (Nr. prot. ag. 307, 1872.)

      Se iea spre scientia.

      § 7.        Dn. secret. I., G. Baritiu așterne computulu
despre perceptele si erogatele fdiei asociat. „Transil-
vani’a" pre a. 1872, si totu-deodata cere a i-se ase-
mnă un’a anticipatiune de 250 fr. pentru suportarea
speseloru edarei numitei foi pre a. 1873. (Nr. prot.
ag. 1, 1873.)

      Conclusiune. Computulu se preda spre essami-
nare si reportare unei comisiuni alese in persdnele
dloru membrii Const. Stezariu si dr. Dem. Racuciu,
dr cernt’a anticipatiune se asemndza la cass’a asoc.

      § 8.        Dn. Dim. Dafinesco dein Pdtr’a in Romani’a
cere a i-se tramete fdi’a asoc. pre a. 1873 pre langa
deoblegatiunea de a solvi pretiulu aceleia, indata după
primirea numerului primu. (Nr. prot. ag. 2, 1872.)

      Se decide a se face dispositiunea de lipsa in
astu obiectu la redactiunea respectiva, pre langa con-
ditiunea indigitata in charthi’a amentitului doinnu.

      § 9.        Direcțiunea despart, cerc, alu Fagarasiului
(II.), pre langa charthi’a dein 7. Ian. a. c. așterne
incdce protocolele siedintieloru adun. gen. cerc, dein
15. Maiu si 20. Oct. 1872, cumu si protocolele sie-
dintieloru subcomitetului dein 16. Oct. 1872 si 4.
Ian. 1873 alaturandu totu-odata si unu proiectu de

— 35 —


regulamentu pentru infientiarea unei biblioteci pentru
despartiementulu respectivu.

     Dein amentitele acte, pre langa afacerile curente
ale despartiementului respectivu, mai resulta urma-
târiele:

     1)       Cil adunarea cercuale, relativu la fondulu de-
stinata pentru ajutorarea teneriloru romani studenti
dein districtulu Fagarasiului, transpusu de ddmn’a
Branu de Lemâny in administrarea jurisdictiunei mu-
nicipale, a decisu, câ acela se se reclame dein partea
comitetului centrale alu asociatiunei, carele apoi se’lu
administreze separata, si la impartirea ajutdrieloru
dein acelu fondu, se fia cu considerare numai la te-
neriii studioși dein districtulu respectivu (vedi p. II.
si III. dein protoc. adun. cerc, dein 15. Maiu 1872.)

     2)       Că amentit’a adun. cerc, a decisu, câ comu-
nitățile dein districtu se se provdce, câ acele se de-
creteze, câ in statutele loru comunali se intre si acea
dispusetiune, prin carea se se îndatoreze fia-care tie-
ranu maiorenu, a solvi căte unu crucieru pentru
fondulu asociatiunei, de-odata cu solvirea contribu-
tiunei regesci, si câ acâsta dispositiune, se se aprobe
atătu dein partea municipiului, cătu si dein partea
comitetului centrale (vedi p, VIL alu prot. adun, cerc,
dein 15. Maiu 1872).

     3)       Că adun. cerc, a luatu spre plăcută cunoscin-
tia dechiararea dlui pretore Popeneciu, prin care a-
cela notifica, cumu-că comunitățile dein pretur’a sa,
s’au deoblegatu a solvi căte 5 fr. pentru fondulu a-
cademiei de drepturi (vedi p. VIII, dein protoc. ad.
cerc, dein 15. Maiu 1872).

     4)       Se constatâza, cumu-că dn. adv. Aaronu Den-
susianu, cu ocasiunea adun. cerc, a despartiem. dein
15. Maiu a. c. a tienutu un’a dissertatiune interesante
despre „tieranulu romanu in trecutu si in presente“
(p. IX. dein prot. ad. cerc, dein 15. Maiu 1872).

     5)       Se constatâza alegerea noului directoriu alu
despart, cerc, in persdn’a dlui vicariu foraneu, Alecs.
Micu (vedi p. I. dein prot. adun. cerc, dein 20. Oct.
1872).

     6)       In fine adun. cerc, cere, câ dn. notariu co-
munale dein Oprea-Cartisidr’a, Nic. Budacu, carele
dein caus’a unei nenorociri venite asupra’i prin focu,
devenindu la stare misera, n’a potutu dein 1864,
solvi tacsele restante de membru ord., dar solvindu,
cu ocasiunea amentitei adun. cerc., tacs’a de 5 fr.
se se considere de membru nou alu asociat, (p. VI.
prot. adun. cerc, dein 20. Oct. 1872).

     7)       Se substernu incdce spre aprobare statutele
pentru infiintiarea unei bibliotece pre sdm’a despart,
respect, (p. VIL prot. adun. cerc, dein 20. Oct. 1872).

     Conclusiuni. Lucrurile atătu ale ad. gen. cerc,
dein 15. Maiu si 20. Oct. 1872, ciimu si ale siedin-
tieloru subcomitetului dein 16. Oct 1872 si 4. Ian.
1873, se iau in generalu spre plăcută cunoscintia, âr
in speciale cu privire la cele coprense sub p. 1—7
se decide a se rescrie respect, direcțiuni urmatdriele:

     a)  ad p. 1) se se rescria, că inteliginti’a contri-


buitdria la cestiunatulu fondu, câ cea mai competerite,
se faca insa’si pașii recerutî in obiectulu dein cestiune,
si astfeliu devenindu odata cestiunea lămurită, comi-
tetulu la dorinti’a respectiviloru, si-va tienea de da-
toria, a coresponde după potentia scopului inten-
tionatu.

     b)       ad p. 2) se se rescria, că acea cestiune, după
parerea acestui comitetu, se tiene de competenti’a
adunarei municipiului; altu-cumu asoc. nu pdte, de-
cătu se salute cu cea mai via bucuria ori-ce intre-
prendere, ce are de scopu prosperarea materiale si
morale a aceleia.

     c)  ad p. 3) se iea spre plăcută sciintia.

     d)       ad p. 4) dn. diserente se se poftdsca in in-
teresulu publicu, a’si tramite disertatiunea sa spre
publicare in fdi’a asoc. „Transilvani’a" conformu con-
clusiunei luate de adun. gen. dela Sabesiu dein 5—6.
Augusta 1872 p. XX.

     e)  ad p. 5) alegerea noului directoriu se aproba.

     f)       ad p. 6) se se rescrie, cumu-că dein consi-
derabilulu motivu espresu la p. prot. VI., carele este
nenorocirea causata prin focu, se accorda cererea re-
lativa la Nic. Budacu, notariu comunale in Oprea-
Cartisidra, in fine

     ad p. 7) se se rescria, cumu-că atinsele statute
s’au predatu spre essaminare unei comisiuni esmise
dein senulu comitetului.

     Totu-odata se alegu membrii numitei comissiuni
în persdnele dloru Zach. Boiu si I. Cretiu.

     § 10.        Dn. secret. L, G. Baritiu aduce la cuno-
scientia, cumu-că a espedatu la adres’a dlui vicepre-
siedinte pentru fondulu academiei 25 fr. tramesi de
dn. V. Nicolescu, studente in Vien’a câ contribuiri
dela unii domni si ddmne de acolo (s’au primitu degiâ
in 15. Ian. 1873).

     Totu-odata preincunoscientidza, cumu-că nume-
rulu 2 alu fdiei asoc. ce va aparea cu ¹⁵/₃ Ian. a. c.,
va constâ numai dein 1 cdla in locu de 1 */₂ cdla),
dein caus’a lipsei de culegători in tipografi’a resp.,
provenita dein causa de morbu. (Nr. 13, 1873.)

     Spre scientia.

     § 11.        Secret. II. aduce inainte legatulu facutu
asociatiunei de repausatulu Ioane Piposiu, si dupace
in acestu obiectu, mai bine de unu anu nu s’au pri-
mitu neci o informatiune dela advocatulu plenipp-
tentiatu alu asociatiunei, cu tdte ca acela prin cbar-
tbi’a sa dein 13. Aprile 1871 promise a reportâ dein
tempu iu tempu despre starea causei, afla de lipsa
a face propunere, câ comitetulu se binevoidsca a
pofti pre respectivulu doranu advocatu, câ cătu mai
curfindu se servdsca comitetului, cu informatiune
despre stadiulu in care a ajunsu degiâ obiectulu ce-
stionatu.

     Propunerea se primesce cu unanimitate si se re-
dica la valdre de conclusu.

     § 12.        Totu secret. II. aduce inainte, cumu-că
după incunoscientiarea dlui advocatu Mateiu Nicola,
prin scrisdrea sa dein 6. Sept. 1871, repausatulu

— 36 —


  .parochu dein Vidr’a de susu, Ioane lancu inca aru
' fi testatu in favărea fondului asoc., dre-care suma
dein averea sa, si că pentru realisarea acestui legatu
s’a denumitu susu-numitulu domnu, de advocata ple-
nipotentiatu ala asoc.; dupa-ce inse păna acumu, a-
cestu comitetu n’are cunoscintia secara neci despre
suma, neci despre starea si stadiulu, in care a ajunsu
degiă cestiunatulu legatu secret. II. afla de lipsa,
in interesulu asociatiunei a propune, că susu-numi-
tulu domnu advocata se se poftăsca a servi cu in-
formatiuni detaiate despre starea obiectului dein Ge-
stiune, si totu-odata a susterne incoce, fără de ama-
nare una copia legalisata dein testamentulu respecti-
vului testatoriu.

       Priminduse si acesta propunere cu unanimitate,
 se redică la valdre de condusa.

       § 13.         Secret. II. arata, ca comisiunea de 3 mem-
brii pentru essaminarea pârtiei formale respective sti-
listice a opului intitulatu: „Viti’a cultivata, elaborata
de dn. I. Chitii, prin depărtarea cu locuinti’a de aici,
a dlui Ioane Maximii, devenindu necompleta, se re-
cere întregirea aceleia, prin alegerea unui altu mem-
• bru dein senulu comitetului; deci dein parte-si pro-
pune, că amentit’a comisiune se se reintregăsca, si
astfeliu comisiunea întregită, se se însărcineze a esa-
mină cătu mai curendu partea formale a opului dein
cestiune (partea materiale fiendu degiă superata de
dmeni de specialitate) •— si despre resultatu a re-
portă in un’a dein siedintiele urmatdrie ale comitet.

       Priminduse acăsta propunere, se alege alu trei-
 lea membru alu comisiunei, in persbn’a dlui secret,
 magist. si membru suplente alu comit. Ioane Cretiu.

       Verificarea procesului verbale alu acestei siedintie
 se concrede domniloru Dunca, Hannia si Macellariu.

       Sibiiu datulu că mai susu.

    lacobu Bologa,                         I. V. Rusu,

        vicepresied.                         secret. II.

       S’a cetitu si verificata Sibiiu in 16. Iau. 1873.
   P. Dunca mp. E. Macellariu mp. I. Hannia mp.




  Ad Nr. 17—1873.

Publicarea baniloru incursi

  la fondulu asoc. dela siedinti’a comit, dein 10. Dec. 1872 păna
             la siedinti’a aceluia dein 14. Ian. 1873.


        1. Dela dn. parochu in Ilva mare, losifu Baiu tacs’a de
  Bi. ord. pre a. 187’/₂ 5 fr-


        2. Dela dn. protop. in Racsi’a, Alecs. Erdosiu tacs’a de
  m. ord. pre, a. 187*/₈ 5 fr.


        3. Dela dn. advocatu in Tasnadu, Georgie Filep tacs’a de
  m. ord. pre a. 187’/₂ 5 fr.

        Sum’a J5 fr.

        Sibiiu in 14. Ian. 1873.

                                Dela secret, asoc. trans.


Nr, 27—1873.                                   .                   I

Publicarea   baniloru incursi                     j

la fondulu asoc. trans. dela siedinti’a comit, asoc. dein 14. Ian.

1873 până   in 25. Ian.  1873.                    !

       I. De adreptulu s’au tramesu:                               I

       a) dela domniilosifu Fiilep, negotiatoriu in Muresiu-Osior-
heiu tacs’a de m. ord. pre 187*/₂ 5 fr. b) Daniilu Moldovanu,
negoț, in M.-Osiorheiu tacs’a de m. ord. pre 187’/₂ 5 fr. c) G. '
Moldovanu, negoț, in M.-Osiorheiu tacs’a de m. ord. pre 187 ’/₂
5 fr. d) Nicolau Sustai, presiedinte de tribunalu in Sighisidr’a
tacs’a de in. ord. pre 187¹ ² ³/₃ 5 fr. e) Ioane Siandru, secret,
magistr. in Sighișior’a tacs’a de m. ord pre 187 */₂ 5 fr. f) Nic.
Popu, parochu si protop. onor, in Sasu Fenesiu tacs’a de m. ord.
pre 187’/₂ 5 fr. g) Ioane Antonelli, canon, metrop. in Blasiu
tacs’a de m. ord. pre 187*/₉ 5 fr-

       II. Prin despartiementulu cerc, alu Deesiului XII.

       a) Dela domnii: Ioane Christe, protop. in Rusu tacs’a de
cu. ord. pre 187’/ₛ si 187²/ₛ 10 fr- b) Vas. Musta, jude proc.
in Coroieni tacs’a de m. ord. pre 187*/₂ 5 fr. c) Clemente         J

Hosszu, propriet. in Glodu, tacs’a de m. ord. pre 187'/₂ 5 fr.     i

d) Ioane Colceriu, protop. in Deesiu tacs’a de m. ord. pre 187 ’/₂ J
5 fr. e) Ioane Titîe, jude regia in Deesiu tacs’a de m. ord.
pre 187y₂ 5 fr. f) Greg. Popu, invetiat. in Lapusiulu romanii
■că membru ajutatoriu 1 fr.                                        |

       III.       Prin "dn. protopopu in Medeasiu, loanu Popescu s’au
tramesu:

       a) Dela domnii: Demetriu Cornea, propriet. in Capaln’a
de diosu tacs’a de m. ord. nou pre 187²/₃ 5 fr. Totu dela ace-
sta tacs’a pentru diploma 1 fr. b) Stef. Borgovanu, capitanu in
c. r. reg, marele duce de Baden Nr. 50 tacs’a de m. ord. pre
187% 5 fr.                                                         ,

       IV.  Prin dn. protop. dein Sabesiu, I. Tipeiu s’au tramesu: |

       a) Dela domnii: Nic. Lazaru, parochu in Sabesiu tacs’a de 1
m. ord. pre 187% 5 fr. b) P. Avramu Davidu, parochu in 1
Sabesiu taes’a de m. ord. pre 187°/, 5 fr.                         '

       Sibiiu, in 25. Ian. 1873.

Dela secret, asoc. trans. |



Ad Nr. 1324- 1873.                                               J

Contribuiri pentru fondulu academiei

romane de drepturi dela 25. Dec. 1872 păna in 25. Ian. 1873. ;

       1. Prin staruinti’a zelosului teneru Vas. Nicolescu, ascul- j
tatoriu de technica in Vien’a, s’au colectatu pentru fondulu aca-
demiei urmatdriele contribuiri: Dela domnii si domnele: C. N.
Cristu; C. Apostolescu; Aristotele Buchlea; N; Constandinescu;   '

C. Papadopolu; Em. Purcheria; G. Peteu; Dim. Ferariu; O. Ba-
raitarescu; Angelaki Rodotento; studenti I. A. Samurcasiu; Eft.
Dîamandescu si Maria Samurcasîu — Domnii proprietari cu câte i
1 fr.; domn’a prima cu 9 fr., adou’a cu 1 fr., si dela dn. Vas. ț
Nicolescu 1 fr., cu totulu 25 fr.                                j

       2) Prin dn. protop. in Sabesiu, Ioane Tipeiu s’aii tramesu: j
dela dn. parochu in Sabesiu, Nic. Lazaru că contribuire 5 fr. 1

Deiu 14—25. Ian. 1873.

       I. Prin direcțiunea despart, cerc, alu Deesiului (XII.) s’au
tramesu:

      •1) Dela domnii: Gr$g. Muresianu, protop. in Samargit’a
5 fr. 2) Teod. Popu, docente in Samargit’a 2 fr.. 3) Teod.
Miches, cantoriu in Samargit’a 1 fr. 4) Cass’a besericei in Sa-
margit’a 2 fr. 5) Payelu Mocanii, curatoriu prim, in Samargit’a
1 fr. 6) Ioane Rusu, economu in Samargit’a 50 cr. 7) Ioane !
Farcasiu, econ. in Samargit’a 50 cr. 8) Mich. Rusu, econ. in |
Samargit’a 50 cr. 9) Pav. Goronu, ecou, in Samargit’a 50 cr. ’

(Va urma.)                             i


                FMitm iu si provedietoriu: Comitetulu, — Bedactoriu fi. Baritiu, seeretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a BSmer & Kamner.