279996? FOI A ASSOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERA URA ROMANA si CULMA POPORULUI ROMANU. * - » _______ • 4-- ' - V ' ASOAarTF? ■ isn * Editoriu: comitetulu associatiunei. < . Redactoriu: secretariulu associatiunei G* Baritiu. Proportiunile creriloru la popdrale imperiului austriaca Date statistice industriali dein Britani’a mare Casatori’a si unele date statistice, de G. Baritiu •x Despre mdr’a de papiru dela Strugari, de I V. Bar- । cianu ......... loanu Bnteanu.^unulu^-Âsjn martirii dela 1848, de E. I.-AFmătu ........ 4ZExpositiunea universale dela Vien’a .... , Stichuri despre resboiulu Russiloru dein anii 1765 si 1769 de visteriulu Nicolae Rusinescu , Constantinu Hangerliu-voivodu, caruia i s’a taiatu ca- pulu in a. 1799, de vist. Nicolae Rusinescu Tieranulu romanu in venitoriu, discursu tie- nutu de Ar. Densiusianu ..... Istori’a ndstra moderna, de G. B. Bibliothecele monasterieloru secularisato in Roma, de G. B. . . . . .................... * Dorerea mea, poesia de Silviu B. Sohorca Unu necrologu nemtiescu alu celui dein urma Branco- vanu Discursu agronomicu. rostitu de G. Vintila ■ ,, Jocurile religiose in Spani’a, de Sim. Michaiescu ! V Expositiunea României la Vien’a, după diariulu „Patri a “ Reflexiuni la discursulu dlui G. Vintila, de G. B. 1—2 2—3 3 3» 3 4 4 5—24 5 5 5 5 5 6 6 6 7 7< 8 8 8 8 8—9 10 10 10 10 11-42 U- 11 13 Necrologu metrop. Andreiu bar. de Siaguna, membru fundatoriu alu asociat, transilvane romane, de G. B. Vien’a, câ capitala si resiedentia, do G. B. Glosse la originea lui loanu Corvinu, de A. Densiusianu Coler’a ......... vCultur’a scientifica la turci si la creștinii dein resaritu, de G. Baritiu . . . . AD a c i i, trad. după Rossler, de I. V. Russu Dein revolutiunea dela 184⁸/₉, după Baternay, de I. V. Barcianu . . . . . . Poesidre popularie. Prepusulu. Testamentulu mi- litariului etc. ....... • Erori monștri si superstitiuni, de Sim. Michaiescu Dissertatiune despre necessitatea instructiunei, de Th. Petrisioru ........ Max Mtiller, biografia, de G. B. Comitetulu centrale pentru serbarea dela Putn’a 1871 (Computu) . . • • Codicillulu generariului Constantinu Năsturelu- Herescu si solemnitatea publicare! aceluia in sie- denti’a societatei academice romane Cârta pentru jidovi, de G. B. - Lab<5re spirituale si labdre fisica, de G. B. xViâtia si mdrte. Populatiunea pamentului . Actulu de donatiune, făcută de dr. A. Fetu societatei academice romane ....... Societatea academica romana, amicii si contrarii sei, de G. Baritiu ........ Discursu, tienutu in adunarea membriloru asociatiunei trans. dein despart. Brasiovului, de prof. I. Popea Publicatiune de concursuri la premiele literarie, puse de societatea academica . . . Honorariulu acestei redactiuni, de red. Recunoscientia naționale, făcută dlui B. P. Hasdeu Subveutiuni la foliele nepolitice rusesci Nr. fol. 14 14 14 14 15 16-17 16—17 17 18 18 19 19 « 20 20 20 * 20 21 21—24 21 22 24 24 24 Documente historice, scdse dein collectiunea comitelui losifu Kerneny, de Stefanu Moldovanu, românite in modu sinopticu si insocite de notele romanesci ale Red. (Continuare dein cursurile aniloru 1871 et 1872.) 1*Ș32. Diploma de donatiune a lui Vladu Draculu-voda, duce alu Omlasiului si alu Fagarasiului ... 1 1434. Michailu laks, comite alu secuiloru, pune pe sasi că se spionedie pe romani ..... 1 1434. Acelasiu Michailu laks auctorisâdia pe sasi, câ se ucidă pe remani ...... 1 1434. Regele Sigismundu dă diploma de nobilitate unui Martinu dein comun’a Bacii’a, in comit. Hunedorei 1 1435. Alta diploma nobilitaria a lui Sigismundu . 1 1435. Diploma de donatiune data de Iustina, ve- duv’a lui Sandu Balcu, la unu altu romanu, anume Radulu in distr. Cetatei de pâtra .... 1 Nr. fol. 1435. Diploma de donatiune a regelui Sigismundu, dein care se vede, cumu trei frați aristocrati omorisera talcharesce pe uⁿu boieriu romanu, anume Sandrinu 3 1435. Deeretu regescu despre nisce iobagi ruteni, de carii nu prea era in Transilvani’a .... 3 <1435. Sigismundu obliga pe aristocrati la dresi-care contributiune 3 1435. Donatiunea lui Ladislau vodă alu Transilvaniei, făcută unoru cnezi romani, in urmarea unei revolu- tiuni romanesci ....... 3 1436. Regele Sigismundu comitte sasiloru strinsn, câ se restitue tdte oddrale furate dela baseric’a dein Alb’a-Iuli’a ........ 4 1436. Epistol’a episcop. Georgie Lepes in caus’a Hus- sitiloru, asupra carora chiama pe calugarulu lacobu 4 1437. Tractatu de pace, inchiaietu indata după batali’a cea mare dela Bobaln’a si Alparetu, intre aristocrati’a si poporulu Transilvaniei ..... 4 1437. Regele Sigismundu numesce pe loanu Corvinu filiu alu lui Voicu ...... 5 1437. Confederatiunea aristocratiloru cu sasii si cu se- cuii in contra poporului ..... 5 1437. Sept. 30. Vicevoda Lorandu Lâpes adeveresce, că in Sept. 1437 inca totu mai durâ revolutiunea poporului si bellulu civile r . . . . 5 1437. Lâpes promitte sasiloru ajutoriu ... 5 1437. Oct. Alu duoilea tractatu de pace, inchiaietu intre aristocrația si poporu , . . . . 5 1438. Duoi nobili declarati de trădători, pentrucâ au tienutu cu poporulu ...... 5 1438. Confederatiunea aristocratiloru, a sasiloru si a secuiloru in contra poporului si a turciloru . . 7 1438. Aristocratii provdca pe sasi in ajutoriu, câ se extermine pe poporu ...... 7 1438. Mandatulu regelui Albertu pentru installarea unei familii aristocratice in domeniulu (cneziatulu) Lupsi’a 7 1438. Albertu apara pe sasi in contra secuiloru . £ 1439. Albertu reinnoesce diplomele nobilitarie ale fa- miliei Candea. . . . . . . 7 1439. Regele Albertu in contra tiranului episcopu Lâpes 7 1439. Regele Albertu erasi emitte unu actu alu seu in favorea familiei Candea ..... 7 1439. Epistol’a papei Eugeniu IV. in caus’a episcopii- loru catholice dela Sevcrinu, Seretu, Bacau . . 7 1439. Regele Albertu numesce pe frații Corvini fiii ai romanului dela Hunedor’a ..... 6 1440. Scrîsorea unui archimandritu dela Cârti’a, in con- tra domnului Munteniei ...... 6 1440. Documentu dein dilele reginei Elisabetei, in care . căteva comune dein districtulu Radna se dicu a fi tostu desierte, de locuitori ..... 6 1442. loanu Corvinu a tienutu dieta la Turda . . 6 1443. Scutire de iobagfa, pentru câ dmenii se pdta merge in contra turciloru ..... 6 1443. loanu Corvinu detnanda a se platf simbriile osta- siloru 6 1444. Donatiunea regelui Vladislau făcută cnezului ro- manu Candresiu seu Candrescu .... 6 1446. Nicolae vodă de Uilacu inchiaie confederatiune cu inemicii lui Corvinu ..... 6 1446. loanu Corvinu face donatiune familiiloru roma nesci dela Cincisiu ...... 6 1447. Urme de urbariu, sdu de regularea relatiuniloru feudali intre aristocrati si tierani .... 8 1447. Urme de câte duoi vaivodi si câte trei vicevai- vodi deintr’odata si de tiranii boieresci ... 8 1447. Mandatu statutariu alu lui loanu Corvinu câ gu- bernatoriu, pentru familiele romanesci Candrea si Candresiu . . . . 1447, Diploma de donatiune pentru familiele romanesci ’ dein’Cincisiu ....... 1448. loanu Corvinu apara pe familiele dela Cincisiu in contra oligarchiloru ...... 1448. loanu Corvinu confirma pe boierîulu Ladislau in possessiunea mai multoru comune .... i 1448. loanu Corvinu aflanduse la Sebesiu, ia mesuri fdrte aspre asupra oligarchiloru bandiți . 1448. Vladu Draculu, domnu alu Munteniei, aflanduse iu Norimberg’a la Sigismundu (1431J, dedese de acolo nesce privilegiuri calugariloru apuseni, carii petrecea in tier’a lui ....... . 1449. loanu Corvinu face unu mare bene oppidului Dev’a ......... 1449. loanu Corvinu face donatiune cndzului Nicolae alu lui Unguru dela Baiesci ..... 1450. Episcopulu rom. cath. Mateiu face donatiune lui Nicolae dela Gârbau, voivodu alu romaniloru . 1453. Regele Ladislau posthumu dâ diploma de dona- tiune familieloru romanesci nobili dein Riusioru, sub conditiunile usitate pe atunci in districtele Valach.iloru 1453. Diploma de donatiune a regelui Ladislau de ace- lasiu sensu, pentru alte familii romanesci, totu cu modulu usitatu in districtele Valachiloru 1453. Alta diploma de donatiune data totu la familii romanesci dein comitatulu Iluneddrei 1453. Regele Ladislau innoesce donatiunea familiei Can- dresiu ......... 1453. Donatiunea regelui Ladislau pentru familiele ro- mauesci Mich. dela Ciula si Andrein Deni- siusiu, pe patru comune . . . . . 1453. Ladislau dâ oresi-care privilegiuri lui I. Corvinu 1453. Sinopsea diplomei regesci, in care se enumera multele merite ale lui loanu Corvinu 1453. Relatiune despre introducerea lui loanu Corvinu - in dominiulu cotatei Bistriti’a cu 25 comune roma- nesci si sasesci . . . 1453. Fortardti’a Tălmăciți se dâ sasiloru . 1453. Sinopsele câtoruva documente despre Ladislau, filiu alu lui Corvinu ...... 1453. Textulu verbale alu donatiunei făcute lui loanu Corvinu pe Bistritia ...... 1454. Dieta la Turd’a, in care se amerintia cu mdrte la toti aceia, carii insielâ pe rege .... 1455. Pap’a publica insurrectiune de cruciati, in con- tra turciloru ........ 1455. Corvinu provdca pe brasioveni, câ se derime for- tareti’a de langa cetate ...... 1455. Regele Ladislau cere contributiune dela sasi 1456. Urme de hostiiitati intre Vladu II. si Corvinu, invasiunea celuia ...... 1456. Urme de tierani iobagi ruteni . . . . 1456. Documentu regescu despre gonirea romaniloru dein 8 a ce le in distr. Brasiovului, si asiediarea de unguri ciangai in loculu loru . . . . 1456 Reînnoirea privilegiului sasiloru dela Medeasiu, câ se se rescumpere dela portarea armeloru cu bani 1456. Regele Ladislau apara pe sasi in contra nobili- loru si a cneziloru . . . . . 1457. Regele Ladislau se impaca cu Michailu Selagea- nulu si cu soru-sa veduv’a lui I. Corvinu 1457. Despre cele siese fortaretie luate dela famili’a Corvinu ................................................. Nr. fol. 8 8 9 9 9 9 9 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11 11 11 12 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 Nr. fol. 1457. Femei’a veduva a unui patricianu sasu isi arrâga dreptulu de a funcționa câ judecatoriu . . . 13 1457. Regele Ladislau confirma pe mai multe familii nobili romanesci in vechile loru possessiuni . . 14 1457. Regele Ladislau confirma tdte privilegiurile si prerogativele nobilimei transilvane, orbesce, fbra a le specifica ........ 14 1458. Michailu Selageanulu câ gubernatoriu interdice unui patricianu sasu rapacitatea .... 14 1458. Regele Mateiu confirma privilegiulu Devei . 14 1458. Regele Mateiu committe sașiloru, câ se traiesca in pace cu Domnulu Munteniei .... 14 1458. Gubernatoriulu Mich. Selageanulu inca recomanda sasiloru, câ se se aiba bene cu Domnulu Munteniei 14 1458. Epistol’a regelui Mateiu câtra Clusiani . . 14 1458. Mateiu Arta sasiloru blastematiile loru . . 14 1458. Unu patricianu sasu câ rebellu ... 14 1458. Regele Mateiu dă Bistriti’a unchiului seu Mich. Selageanulu ........ 14 1458. Documentu despre captivitatea Selageanului . 14 1459. Duoi vaivodi de odata si dieta in Transilvani’a. ' Caus’a comunei Lupsi’a reînnoita . . . . 15 1459. Privilegiu regescu datu Orasteiei . . . 15 1459. Dieta memorabile la Medeasiu. Uniune si com- spiratiune de nobili, de sasi si secui . . . 15 1459. Mateiu numesce pe regii Bulgariei străbuni ai sei 17 1459. Donatiune făcută de regele Mateiu in memori’a tata-seu, a frate-seu si altoru Consângeni inmormen- tati in Alb’a-Iuli’a ...... 17 1461. Dieta la comun’a Ernotu si duoi vaivodi . . 17 1462. Regele Mateiu face donatiune noua Candresie- niloru ......... 17 1463. Mandatu regescu aspru in favârea migratiunei libere ......... 17 1463. Regulamentu militariu pentru armat’a transilv. 17 1464. Diploma de donatiune in favorea unoru familii romanesci dela comun’a Earcadinu . . . . 17 1465. Introductiunea familiiloru dela Earcadinu si Cra geusiu ......... 17 1465. Testimoniulu calugariloru dela Clusiu despre unu processu mare alu unoru familii boieresci _____.______ 1465. Regele Mateiu restitue libertățile Bistritiei ”18 Î46(k Diploma regâsca de donatiune pentru mai multe familii romanesci ....... 18 1467. Regele Mateiu dâ, gratia unei familie aristocra- tice rebelle, anume Apafy . . . . . 18 / 1467. Nov. 4. Regele Mateiu in drumu câtra Moldov’a, I stă la Baraoltu in Secuime . . . . . 18 1467. Dec. 25. Regele Mateiu se reintorsese dela Mol- dov’a după bătăliile avute cu Stefanu . . 18 1467. Epistol’a regelui Mateiu despre dominiale Fa- garasiu, Omlasiu, Radn’a .... 18/ 1467. Diplom’a regelui Mateiu despre starea la care ajunsese comun’a Resînariu . . . ... 19 1468. Diplom’a regelui Mateiu data in favârea roma- niloru conlocuitori cu sasii ..... 19 1468. Decretu regescu fdrte memorabile, câ se se re- aducă toti iobagii fugiti pe la cetati si la comunele sasesci libere ....... 19 1468. Regele Mateiu constringe pe romanii gr. resari- teni, câ se platâsca diecimele la capitululu rom. ca- tholicu dein Alb’a-Iuli’a ..... 19 1468. Regele Mateiu dă gratia la nobilii rebelii . 19 1468. Mandatu regescu pentru readucere de iobagi, inse conditionatu ........ 19 1469. Alegerea lui Mateiu de rege alu Bohemiei 1469. Pongratiu vodă provdca pe sasi, câ se se inarme barbatesce (in contra lui Stefanu vodă) . 1470. Magistratului dein Sibiiu se committe, câ se scdtia contrîbutiunile dela locuitorii districtului Fagarasiu . 1470. Privilegiu regescu pentru migratiune libera 1470. Diploma de donatiune pe averile unui rebellu in favorea unui patricianu .. . - 1471. Regele Mateiu in Clusiu; de unde, dă unu privi- legiu Bistritiei ....... 1471. Dreptulu iobagiloru de migratiune innoitu 1471. Mateiu incurcatu in heliu cu Hussitii, recepe dela sasi ajutoriu considerabile in bani . 1472. Epistol’a regelui Bosniei cătra Elisabet’a, veduv’a lui I. Corvinu ....... 1472. Donatiune regăsea, făcută membriloru familiei Tataru 1472. Mateiu committe, câ locuitorii romani dein Valea Radnei se duca contrîbutiunile la Bistritia, ăra nu la comitatu ........ 1472. Donatiune regăsea noua, făcută sasiloru preste tienuturile Fagarasiu et Omlasiu 1473. Regele Mateiu apara poporulu secuiescu in con- tra aristocratiloru secuiesci ..... 1474. Regularea hotaraloru basericei s. Paraschiv’a dela Resînariu ........ 1474. Regele Mateiu apara pe sasi de romani . 1475. Documenta despre annexarea districtului Radnei la Bistritia ........ 1475. Privilegiu regescu, datu oppidului Deva . 1475. Regele Mateiu dă lui Vladu Draculu-voda sub- ventiune de 200 fi. ..... 1476. Stefanu de Bathoru scrie dein castrele dela Bu- curesci , că a batutu pe turci si a gonitu pe Bassa- rabu dein Tiăr’a rom. ...... 1476. Regele Mateiu amerintia ducelui secuiloru cu furcile ......... 1478. Conchiamare la una alta dieta transilvana 1479. Donatiunea regelui Mateiu pentru filiulu seu na- turale ......... 1479. Dein mandatu regescu, famili’a loanu Unguru dela Nasdasdei’a se introduce in possessiunea mai multoru comune ....... 1480. Privilegiu regescu pentru oppidulu Hunedăr’a . 1481. Adeverintia despre donatiunea făcută de loanu Corvinu, cnezului Theodoru, pentrucă acesta’lu scă- pase de morte in batali’a dein Campulu mierleloru 1481. Carte de ertatiune data femeiei Sofi’a, de cardi- nalulu loanu ....... 1482. Privilegiulu lui Stefanu de Batoru, datu in favâ- rea cătoruva familii nobili romane .... 1482. Urma de processu escatu intre căteva familii nobili romanesci ....... 1482. Regele Mateiu protege pe cnezii romanesci, carii se tienea de fortarăti’a Hunedor’a .... Nr- fol. 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 22 22 22 22 22 23 23 23 23 23 23 24 24 24 24 24 24 Proeessele verbali ale siedentieloru asociatiunei se vedu publicata dein luna in luna, in seri’a in care au urma tu. Annuntiuri bibliographice numerăse, publicate cu scopu de ;;a intretienă comunicatiunea literaria intre diversele parti ale na-, . tiunei, si de a incuragia pe scriptorii naționali. -------— w® A-*³ Acesta fdia ese j ‘ cate 3 c61e pe luna | si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemetnbrii 3 fr. Pentru străinătate ₍,z.4 'galbenu cu porto iVo poștei. • tfV Abonamentul» se face numai pe cate 1 anu intregu. Se abondilia la Comi- tetul» asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Nr. 1. 249996 Brasiovu 1. lanuariu 1873. Anulu H Sunta.riu: Despre bellulu civile transilvana dein anii 1437 — 1438. — Sanetate — Curatia. — Colectiune de diplome, istorice transilvane. (Continuare.) — Procesu verbale. — Coutribuiri la fondulu academiei romane. — Publicarea baniloru incursi. Despre bellulu civile transilvanii dein anii 1437—1438. I Revolutiunea cea mare si bellulu civile de care fusese ea insocita in a. 143 ⁷/₈, a durata aprdpe unu anu si a fostu decidetdria asupra positiunei politice a acestui mare principatu, a sdrtei locuitoriloru ei, dra mai alesu asupra natiunei romanesci. Istoricii moderni ai Transilvaniei s’au adoperatu a scdte la lumina documente cătu mai' multe, după care se pdta descrie cumu se cuvene acea revolutiune si acela bellu civile pentru totudeauna memorabile. Pe langa documentele cunoscute betraniloru au mai esitu si altele la lumina, care inse tptu nu sunt de ajunsu, pentrucă dein acelea se se păta limpedi pe deplinu Vistori’a aniloru 1437 si 1438, carii de altumentrea /Corespunda asia de bene, in unele respecte, la anii , 1848 si 1849, adeca da pa batru sute de ani apr 6 pe. / Documentele d’in 1437—38 decopiate după colle- ctiunea comitelui losifu Kemdny, inca nu sunt de a- junsu, pentrucă d’in ele se ne informamu deplinu de- spre decurșulu evenimenteloru d’in desu citatii ani de memoria nefasta. Pre cătu inse acelea coprindu date de celle mai interessante si mai instructive, pen- tru mai bun’a loru intielegere se simte necessitatea de a le aduce in legătură cu altele care au precessu, cumu si pe celle contemporane intre sene. Care si căte au fosta căușele revolutiunei celei mari transilvane d’in a. 1437—38? Vomu enumera cătu se pdte mai prescurta, numai căușele principali, dra acelea au fostu: 1. Vechi’a persecutiune religidsa a româniloru, sdu adeca lupt’a religidsa deintre baseric'a resaritdna ;si apusdna, deintre capii acelora baserice si călugării loru, carii pe la finea vietiei regelui Sigismundu si cătra finea miserabilelui imperiu grecescu bisantinu, tocma aici in Carpati isi dă in capete că si nisce tauri, cu mani’a cea mai inversiunata, si spre cea mai infricosiata stricatiune a natiunei romanesci, care se află intre duoe focuri. 2. Persecutiunea politica a nobilimei romanesci Kprimatii, cnezii), care mergea alaturea cu cea reli- ițțjgidsa, si tendea a’i micsioră auctoritatea si a’i sub- ^ațîtui pe aristocrația venetica, adusa de pre airea. 3. Tirani’a si rapacitatea oligarchiei, care căl- case tdte drepturile populatiunei rurale recunoscute si confirmate in favdrea ei de cătra mai multi regi, incependu dela regele Ștefana I. si chiara păna la ᵥ Sigismundu, si inca cu dreptulu prea bene respicata de m i g r a t i u n e libera, pe care aristocrati’a se incordă d’in tdte poterile că se o desfientiedie, dra in loculu ei se introducă sierbitutea sdu șclayi’nJn sensulu anticu, paganescu, cu delaturarea totale a; doctrinei evangelice. 4. Calamitatea diecimeloru eclesiastice (Decimae), care apucase a învenina totu corpulu sociale alu Transilvaniei cu atătu mai virtosu, cu cătu clerulft cadiuse si pe aici in corruptiune spurcata păna la - atăta, in cătu de ess. jsecuiL. carii si asia n’aivpiteâ fostu religioși, neci că mai suferea popi in comunele loru, prin urmare neci administrarea sacramentelotu • nu o mai primea dela nimeni. In acdsta epoca epi- scopala catolica latina alu Transilvaniei era Georgie Ldpes, venita aici dela Ungari’a si frate aîti Vice- voivodului Lorandu Ldpes, adusa totu d’in Ungari’a. j Acelu episcopu era mai multu numai cu numele die- cesanu in Transilvani’a, pentrucă elu petrecea in ca- ₐ litate de cancellariu mai totu la curtea regdsca afara dein tidr’a ndstra; cu tdte acestea elu tragea dein Transilvani’a venituri cătu se potea mai mari. Unulu dein veniturile cele mai grase ale episcopului latina era diecimele (Decimae), pe care le luă dela toti lo- cuitorii tierei fbra distinctiune de nationalitati, classe si confessiune, asia dara si dela r'omani. Acelii Ldpes inse ă facutu unu pasu si mai departe. S’a; intemplatu adeca ceea ce vedemu că se intemplă adesse si in secululu nostru, că in unele staturi sC făcu feliuri de specule cu valdrea monetei. Episco- ■ . pulu Ldpes sciendu cu multu mai înainte că se va schimba monet’a, vreo duoi ani nu a scosu decimele’ • care se rescumpară in bani, dra după aceea le-a pretensu in moneta buna. Neci una d’in diversele classi ale poporului n’a volitu se’i platesca in moneta buna. Atunci episcdpulu infuriatu a dispusa inchi; derea toturoru basericeloru d’in tidra (Interdictum) si’ a opritu ori-ce servitiu dumnedieescu. La una parte mare a poporului nu ’ia pasata de acdsta brutalitate a episcopului. — S’a mai observata si airea, că in aceeași epoca doctrinele lui loanu Huss străbătuseră r preste Ungari’a la Moldov’a si de acolo la Transil-¹ vani’a, d’in care causa Ldpes chiamasse pe calugarulu¹ 1 — 2 — lacobu că se estermine dăctrinele lui Huss chiaru cu versare de sânge. Asiă tienu unii istorici, altii inse adaoga, că propagand’a in contra eresului hus- situ a fostu numai pretestu, că-ci in adeveru scopulu lui Lăpes a fostu supunerea prin arme a romani- loru la jurisdictiunea sa. Noi speramu că cu tempu se voru afla documente istorice de ajunsu pentru ambele opiniuni. Se pare că doctrinele lui Huss stră- bătuseră tare la secui, pentrucă altumentrea abia s’ar potea esplica, cumu secuii au luatu la fuga mai pe toti popii loru. Ceea ce mai bate tare Ia ochi in tăte docu- mentele istorice căte s’au descoperitu păna acilea de- spre acăsta revolutiune si de acestu bellu civile este, că nu se afla neci cea mai subțire urma despre par- teciparea clerului romanescu. transilvanii la acea lupta pentru essistentia; nicairi nu se numescu neci archie- rei, neci călugări si neci macaru unu popa că Stan- ciu său că Voicu; pare că pe atunci clerulu roma- nescu ar fi disparutu, ceea ce nu stă; inse ce a fa- cutu elu? Nu se scie. Vediendu episcopulu Lăpes, că nu o scăte la cale neci cu anatheme si interdicte, a cerutu dela regele Sigismundu unu decretu, prin care se con- stringa si se supună pe toti locuitorii la volienti’a lui. Sigismundu care pe atunci era cu unu petioru in grăpa, si că toti desfrenatii, pe la finea vietiei se făcuse fărte bigotu si supusu la tăte volientiele ar- chiereiloru, in 1436 demandă aspru si sub pedăpsa, că locuitorii se dea diecimele întregi in moneta huna. Despre acelu decretu se păte dice ăresicumu, că prin ,acela s’a spartu fundulu vasului. Dein istori’a revolutiunei dela 1437—38 a pu- blicatu mai antaiu Carolu Eder căte ceva fragmentariu dein unele documente care ajunseseră la cunoscienti’a lui păna la a. 1803*). După Eder au mai. scrisu si alti sasi si unguri, inse totu numai pre cătu au aflatu la elu. Abia in an. 1846 cornițele losifu Kemăny publică una dissertatiune istorica cevasi mai ampla, proptita inca si pe alte documente descoperite de elu insusi.**) După Kemăny veniră alti scriptori, că LadislauKovări si Aless. Szilăgyi, ăra dein- țre romani A. T r. L a u r i a n u si 1. V. R u s u , carii in istoriile loru se ocupara mai inadensu cu descrierea aceloru evenimente ingrecate de consecentie fatali. Inse afbra de Kemăny altii n’au publicatu si docu- mentele respective, după care au scrisu. Acăsta im- pregiurare in alte mai multe cașuri si parti ale isto- riei nu ar merita că se fia relevata; acf inse, si mai anume la acăsta epoca, noi romanii avemu necessi- tate neaparata, că se tienemu acelea documente dein- aintea ochiloru nostrii, dorindu ferbente, că dein acea *) Jos. C. Eder observație nes criticae et pragmaticae etc. Cibinii 1803. **) Magazin fiir Gesehichte, Literator etc. von Anton Kurz. II. Bând III. Heft. Kronstadt 1846. Vedi dela pag. 357 păna la 375. epoca se se mai descopere si altele multe. S’a in- templatu adeca si păna acilea, că la multi scriptori ne- romani, fbra a falsifica intru nimicu neci-unu docu- mentu, lea succesu totuși a le esplica in căte ■unu sensu, in cătu nu scii ce se mai alegi dein logic’a loru. Altii ărasi, carii aru joca bucuroși rola de de- mocrati , fiendu-le inse si păna astadi frica de oli- garchia, încurca adeverulu de colea păna colea, in cătu nu mai scii ce se alegi dein deductiunile loru. Revolutiunea dein anii 1437 si 1438 s’a mani- festata intr’unu bellu civile escatn intre democrația: si aristocrația, fbra distinctiune de naționalitate, inse cu caracteru religiosu. In castrele aristocratice se află oligarchi’a dein comitate, patricianii sasiloru; si primatii secuiloru, episcopulu latinu cu clerulu seu si cu toti aceia carii traiă dein grati’a loru. In ca- strele contrarie se află poporulu tieranu de ambe nationalitati, adeca romani si magiari, cumu si una parte dein classea nobililoru, care său că va fi fostu asuprita si maltratata de cătra oligarchi, său si de cătra episcopu si călugări pentru convicțiunile sale religiăse. Acestea era celea duoe castre, care ’si stă facia in facia incependu indata dein prima- văr’a anului 1437. Spiritele fuseseră preparate mai de multu, conflictulu si catastrofa era inevitabili. In cătu pentru romani, amu vediutu că celi dein distri- ctulu Hatiegului isi cercaseră fortun’a armeloru inca in a. 1427, era celi dein districtulu Fagarasiului in a. 1434. Starea lucruriloru nu mai era de suferitu pentru romani, inse neci pentru poporulu ungurescu; asia interessele communi induplecara pe romani si pe unguri, că in lupt’a loru pentru essisten- tia se faca causa comuna si se inpumne armele in contra tiraniloru, atătu a celoru eclesiastici, cătu si a celoru laici (mireni). Dara sunt unele urme, că pe atunci chiaru si căteve comune sasesci se sculasara asupra nobililoru. Prim’a versare de sânge si predatiune s’a ince- putu in sasime, in primavăr’a dein a. 1437. In frun- tea celoru resculati asupra patriciiloru sasesci se pu- sese unu unguru anume loanu Kardos (Celu-cu sa- bi’a), care a inceputu a spolia pe sasi. Aceștia se plangu la vicevaivodulu Lorandu Lăpes, care le si promitte ajutoriu prin epistol’a sa dein Aprile 1837. Nu aflamu care parte de sasime suferea dela insur- genții lui Kardos, aflamu inse, că sasii dein comu- nele Dumitr’a (Metersdorf) si Terpisiu (Trep- pen) inca au fostu inceputu a ocupa si devasta ter- ritoriulu unoru nobili*). Adeca, isi facea dreptu fia- care cumu potea si cumu sciă, pentrucă dreptulu pumnului apucase de multu a predomina. Partit’a democratica, adeca representantii popo- rului, formulandu’si punctele loru de gravamine, ce- rura preste totu usiorare si vendecare, provocanduse inca si la vechile sale drepturi, pe care le sciă asecurate inca dein dilele regelui Stefanu I., *) Vedi la C. Eder Observatioues criticae pag. 99. — 3 — precumu arata si renumitulu istoricu Pray. Oligar- chi’a si episcopulu respingu cu despretiu propositiu- nile poporului. Atunci poporulu află cu cale a se aduna la comun’a Olpretu său Paretu (uug. Al- parăt) langa opidulu D e s i u in comitatulu S o 1 n o c u, ăra candu vediii că partit’a aristocratica se prepara a’lu lovi cu arme, poporulu inca nu perdă tempu, ci armanduse barbatesce, se asiediă cevasi mai susu in castre (in tabara) pe unu dealu la comun’a Bo- baln’a, care astadi nu mai essista sub acestu nume*). La loculu acela poporulu armatu isi asigură positiu- nea sa prin săpături de valluri său siantiuri, despre care Lad. Kovări tiene că s’aru mai vedea păna in dilele năstre. • Cine se nu’si aduca amente aici de retragerea )plebei romane si a ostasiloru in Muntele sacru, distantia de trei milliarie dela Rom’a, intemplata totu dein caus’a tiraniei si a perfidiei familieloru pa- itriciane (496 in. de Chr.). Inse cine se nu vedia si nemarginit’a differentia intre modulu de tractare alu patricianiloru cu poporulu in Rom’a vechia si in Transilvani’a. In Rom’a patricianii vediendu că po- porulu nu le face neci-unu reu, ci că s’a retrasu nu- mai de inaintea brutalei tractari si că voliesce a’si funda cetate separata, aflara pe Menenius Agrippa, pe care’lu tramissera la plebe cu scopu de a o În- dupleca la reintărcere. Menenius care inventă para- bol’a despre stomachu si despre ceilalți membrii ai corpului, luanduse cu blandetia pe langa poporu, ilu induplecă in adeveru că se se reintărca la Rom’a. Cu totulu dein contra s’a intemplatu in Transilvani’a. Ladislau Ciacu vaivodulu, Lorandu Lăpes vicevaivodulu, loanu Tamasiu jun. si Michailu I a k s i, spâni (prefecți) si comandanți ai ostei se- cuiesci, pe care aristocratii o si chiamasera in aju- toriu, plăca in contra poporului, pe care’lu provăca că se se respandăsca si se se duca pe la casele sale. Poporulu inse află cu cale a tramite la Ciacu vodă deputati, caroru le comitte că se intre cu elu si cu celilalti oligarchi in negotiatiuni, comunicandu le po- stulatele poporului si cerendu asecurarea drepturiloru lui. Ciacu vodă si oligarchii afla in orb’a loru trufia că demnitatea loru ar suferi multu, dăca s’aru de- mitte in negotiatiuni cu poporulu; asia Ciacu vodă uitaridu’si de tăte legile ’humanitatei si de tdta do- ctrina cea blanda a christianismului, calcandu preste dreptulu gentiloru mai reu decătu face^ chiaru si turcii dein acea epoca, pune de omăra pe de- putatii poporului. Acea fapta barbara a lui Ciacu vodă fu totu-odata semnalu datu pentru înce- perea versarei de sânge. Oștea democratica era co- mandata de cătra mai multi, dein carii documentele numescu la loculu antaiu pe Antonie Lungulu (Antonius magnus) dela Bud’a romanăsca dein comit. Clusiului si Paulu Lungulu dela Vaidahaza dein comit. Doboc’a. Se si intemplă una batalia crunta intre dstea aristocratica si intre cea democratica. Istoricii carii se iau după Thurdczi, voliescu a sci, că resultatulu acelei bătălii ar fi remasu nedecisu; ade- verulu inse este, că dstea aristocratica a remasu bă- tută de cătra dstea democratica, ceea ce se vede cu- ratu dein impregiurarea,- că indata după acea batalfa crunta Ciacu vodă si toti aristocratii nu mai tienura nasurile asia susu, ci' se induplecara indata că se asculte tdte postulatele poporului, recepura deputati de ai lui si se demissera in negotiatiune cu ei, pre- cumu se vede dein documentele pe care le publi- camu si noi după Kemăny, că se le avemu si noi romanii de inaintea ndstra. Dio’a bătăliei dela Bobaln’a nu se scie, este inse bene cunoscuta dio’a tractatului de pace in- chiaiatu intre aristocrati’a si intre demo- crat i’a tierei, că duoe parti egali. Acea di de împăciuirea poporului cu aristocratii si cu clerulu latinu a fostu 6. luliu 1437. Actulu său documen- tulu ce coprinde conditiunile de pace, in collectiunea comitelui los. Kemăny se afla numai in fragmentu, că si la Eder; dein contra eruditulu comite los. Te- leki, fostu gubernatoriu alu Transilvaniei păna la a. 1848 ilu avuse intregu.*) Conditiunile de pace dein 6. luliu au fostu ace- stea: 1. Episcopulu declara că e indestulitu, dăca i se voru plati diecimele in moneta currenta vechia. 2. Aristocratii feudali renuncia la pretensiunea loru de a mai stărce dela poporu inca si a n o u’ a parte (Nonam) dein tăte productele, precumu s’a fostu in- trodusu si in Ungari’a. 3. Liber’a migratiune a lo- cuitoriloru tierani dela unu locu la altulu, dein un’a comuna in alta, fu recunoscuta de cătra aristocrati că dreptu stravechiu alu poporului. 4. Aristocrati’a se obliga a nu mai impedeca pe locuitori in facerea de testamente, ăra in cașuri de mărte fbra clironomi, a nu mai răpi dela veduve si dela consângeni collaterali averile remase, ci a se îndestula cu căte una vita de trei ani dein făta averea repausatului. 5. Se recu- născe poporului dreptulu de recursu la rege, ăra in casu candu acela ar intardia cu confirmarea dreptu- riloru antice ale poporului si anume cu confirmarea solenne a drepturiloru si scutintieloru, pe care le a- vuse si poporulu tieranu inca dein dilele lui Stefanu, atunci locuitorii tierani (iobagii) se fia obligati a platf boieriului numai căte diece bani, a’i lucră căte una di in septemana, a’i derege măr’a si a’i dă nesce presente la dile anumite. 6. Poporulu isi reservă dreptulu de a se aduna in fiacare anu acolo pe dălulu dela Bobaln’a, spre a se consulta in căușele sale si a midiuloci delaturarea si vendecarea napa- stuiriloru. Acestea conditiuni moderate afbra dein cale, puse de cătra poporu, fusera acceptate de cătra aristocrația si cleru numai de fric’a impusa prin forti’a '*) Este in Transilvani’a una comuna cu numele Bobaln’a, care inse e situata in comitatulu Huneddrei la Murasiu. *) Hunyadiak kora, de unde l’au citata si Kovări, Szi- lăgyi etc. 1* 4 — impregiurariloru. Aristocratii câ si episcopulu, vedea in acelea conditiuni una dein cele mai profunde umi- liri, dein căte li s’ar fi potutu intempla in vietia. Co- missarii plenipotenti la acea inchiaiere de pace au fostu dein partea aristocrației: Ladișlau alu lui Benedicu dela Siarcadea, Ladișlau alu lui Gr ri- gori u (Gereu) dein comun’a Somesieni (de langa Clusiu), Benedicu dela Jucu si Dionisie dela Sfarasiu (Farnas), dra dein partea democrației, adeca a poporului, au fostu Ladișlau Biro, judele Vic|ente, Ladișlau (Vladu) Bana dela Olpretu, si unu iobagiu, anume Antonie. (Va urma.) Sanetate — Curatia. Avemu mai de multu la man’a ndstra opulu in- scrisu: Tractata de Hygiena publica si poli- ti’a sanitaria, de doctorulu F. Felix, professoru de Hygiena la facultatea de medicina dein Bucuresci, membra consiliului medicale superiore. Partea I. Bu- curesci, tipografi’a loanu Weiss. 1870. 8° mare, 458 pagine. Nu ni s’a intemplatu că se vedemu si partea II. dein acestu opu in totu respectulu salutariu, sdu că vomu fi scapatu dein vedere fbra voli’a ndstra essirea la lumina a pârtiei aduo’a; amu cerutu inse informatiune despre acdsta dela Bucuresci; intr’aceea ne vomu ocupa pucinu de partea I. a Hygienei publice elaborate de dn. dr. I. Felix. Noi renumeramu intre celi mai mari benefaca- tori ai omenimei pe aceli medici practici, carii avendu in vedere prosperarea fisica, prin urmare si cea spirituale a dmeniloru, resultatele scientiei si ale esperientiei loru celei bogate le făcu cunoscute lumei prin pressa. Numerulu barbatiloru filantropi in acd- sta direcțiune este mare la popdrale cele înaintate, precumu vomu vedea indata mai la vale dein intro- ductiunea dr-ului Felix; la noi barbatii carii au pu- blicata cârti si dissertatiuni medicali in limb’a ndstra daco-romandsca, incependu dela dr. Paula V a s i c i u. păna la dr. At. Fetu si dr. Felix, se reducă Ia unu numeru fdrte modesta de cinci sdu siesse inși. Cu atătu mai multu se cuvene dara că se apretiamu unu opu cumu este acestu aratatu acf după titlulu seu. Cu cătu unu poporu este mai barbara, cu atătu legile sanitarie sunt la elu mai despretiuite. Cu cătu cutare poporu sdu classe de dmeni ingrijesce mai pucinu de sațietatea toturoru individiloru dein care se compune, cu atătu elu perde mai multu dein vi- gdrea si vitalitatea sa. Candu treci prin unele strate strimte ale orasie- loru sasesci, unguresci, gallitiane, romanesci, si esci silitu a te tiend de nasu, a'ti opri respiratiunea si a o tuli la fuga; candu dai uneori chiaru in stratele mai mari preste câni morti si mîtie aruncate in.cale; candu vedi in unele orasie gruietiele de gunoiu adu- nata si pusu tocma in midiulocu, sdu celu multu de margine, ba tocma si de înaintea promenadei publice, buna-dra că si in Brasiovu; candu necumu pe la sate, dara neci chiaru pe la orasiele unguresci si se- cuiesci mai la neci una dein locuintiele omenesci nu se afla asia numita retirada; candu mortatiunile de cai si de alte vite se tragu de-alaturea drumului si acolo se lașa a putredi restantiele loru căte au re- masu dela câni si dela passerile carnivore; candu daj se intri in locuintiele omenesci si indata in tenda te impedeci de porci, după usia vedi gunoiulu adu- nata si coperitu cu matura, dra dein chili’a locuita de dmeni te talia putdre innecatdria. pentrucă fere- strile necumu se fia fostu deschise candu-va, dara neci că se potu deschide, pentrucă sunt bătute cu cuie; candu te uiți la brandi’a cear muceda scdsa deintr’unu steandu negru de necurata că si schiobulu porciloru; candu vedi pe jupanes’a Rozsi, sdu pe lelea Mari’a cu perulu sburlitu, velfoiu, nepeptenatu dein dumineca trecuta, dra rochi’a ei că si cumu ar fi stersu vatr’a cu ea; candu ii ceri unu castronu (blidu), farfuria (taleru, taliariu), dla, lingura si ti le dă nespălate; candu arunci ochii preste mulțimea penseloru de paienjini prin tdte anghiuletiele casei si peintre grindi; candu te uiți pe după cuptoriu, pe sub patu si in camara si iti întorci ochii cu cea mai mare grdtia: candu mergi de acf drasi la orasiu si dai se intri Ia jupanulu Michel că se’ti cumperi cio- bdte, in curte tdte petecele si gundiele aruncate claia, trecute in fermentatiune si putredire, in usia ciuba- rulu cu laturile tienutu de a-sdra, in tenda dl’a de ndpte cu ingredientiele sale, in chilia putdre si mai cumplita decătu la lelea Mari’a, in camara talp’a si peile, dra mai spre fundulu curtiei nu ai curagiulu se strabati dein alta causa care nu se mai spune; candu apoi dai se esi pe ceealalta parte a orasiului, si ai se treci p’intre nesce baltdce intense, care pe Ia tiermure au prinsu lan’a brdscei si dein care in partea mai mare a anului se desvdlta gazuri putu- rdse, buna-dra că in Alb’a-Iuli’a, pe unde mergi la baseric’a numita Lipoveni, că in Bucuresci pe sub ddlulu mitropoliei; candu ajungi in vreo ulitidra strimta locuita de jidovi, — dara ce se mai insîramu atătea candu si atunci ? mai in scurtu, ddca intempini preste totu urmele cele mai gretidse si mai revoltatdrie de spiritu si de totu organismulu omenescu, urme de barbaria curatu asiatica, atunci te prende cea mai străină mirare si totu-odata întristare, cumu se pdtp că atăti barbati de cultura inalta, carii siedu in gu- bernu, in administratiunile municipali si comunali, in politia, intre adeptii lui Esculapu si Hipocrates, se mai sufere in Europ’a cea inganfata de cultur’a sa, tdte speciile de necuratii si spurcatiuni, desvoltarea toturoru gazuriloru omoritdrie, candu totuși acelea' blastematii si scărnavii scurtatdrie de vietia se potu delatura in partea loru cea mai mare intr’unu moda sdu in altulu, ddca si nu deintru-odata, de sigura 5 — inse treptata, successive, prin educatiune, instrucțiune, energia administrativa si politienâsca. Dara inca deca vei reflecta si la unele seminarie, convicte, pensio- nate, internate, sâu cumu la si mai dicu la institu- tele de unde se aștepta reversarea luminei preste po- porala celu întunecata, in adeveru inse essu essem- ple de lene , disordine, imputietiune, selbatecia. Si candu vei intra in căte unu cenobin calugarescu, unde paretii nu sunt albiti, neci scândurile pavimen- tului nu s’au spalatu de diecimi de ani, unde neci- unu omu nu se scalda in tdta viâti’a sa, dein — re- ligiositate, unde bărbile cele lungi si stufdse ingre- cate de sudori conglutinate cu pulbere s. a. mirosa infricosiatu, că-ci de candu au crescută asia mari, nu s’au mai spalatu, fiendu-că si sapunulu lipsesce cu totulu. Inse nimicu nu este mai desgustatoriu, câ si candu esci condamnata a intra in cele mai multe scdle asia numite popdlarie, elementarie si primărie, auguste, scunde, in câtu se dai cu capulu de grinda, nepodite, sdu podite fdrte reu, umeddse, cu paretii mucedi, si negrii de fumu si de pulberea ingrosiata, neaerite si nematurate cu lun’a intrega. ^ca de unde are se se reverse lumin’a, cultur’a, scienti’a si preste totu înnobilarea poporului; dea essemplulu ce se dă populatiunei, pentru câ se se invetie a tiend curatfa intru tdte! Dara candu vei mai cugeta" inca si la unele baserice, in care ploua si in care se matura si curatia numai dein pasci in pasci: cumu parochulu acelui poporu va avea curagiulu se invetie pe po- poranele sale câ se tiena curatu in casa, câ se’si scalde si spele pruncii câtu mai desu, câ se amble ele si fiicele loru câtu se pdte mai spalate, pepte- nate, si curate, câ se invetie a prepara mancari dif- ferite, gustudse si totu-deauna curate in totu respe- ctulu. Si candu poporanii sei ii intra in casa cu tapalagile pline de tina si de alte blastematii, cu faci’a nespalata de trei dile, cu perulu in disordine că si cumu s’ar fi incaieratu cu cineva, cu sumanulu presaratu de fenu sdu de palie, dra pe pop’a ’lu afla totu cu perulu sburlitu, cu ochii inca urdurosi, cu cișmele nefrecate, neperiate, neunse, ci pline de tina uscata, mai câ petrificata pe ele, cu cidrecii sdu nă- dragii sparti in genunchie, cu sumanulu sdu roculu descusuta subsuori si semenatu cu pete differite, câ si cu jiesce stele (de .reverenda neci vorba), in casa nemafuratu câ si la celu dein urma poporanu dein capulu satului, in fine cu litr’a de vinarsu pe mdsa, inse de 18 graduri, de care nu prea dă man’a se bea . si altii, — ei, bene, unu parochu câ acela ce es- semplu de curatft* pdte da poporaniloru sei ? Unuia dein cei mai renumiti economiști politici si naționali a disu in seclulu nostru, că criteriulu celu mai sigura alu gradului de cultura la ori-care poporu este consum marea de sa- punu, că adeca cu cătu unu poporu consumma să- punii mai multu, spre a’si curati corpulu seu, cu a- tătu elu e mai cultivata et viceversa. Fdrte bunu criteriu acesta; atăta numai, că i s’aru mai potea a- daoge inca si alte criteria si anume dein cele mai comune: peptenele, peri’a, matur’a, lopat’a, dra dein cele mai alesse papirulu sdu chartei’a. — Curati’a in cele mai multe cașuri este identica cu sanetatea, sdu incai ea este de unu ajutoriu si- gura si potente pentru conservarea sanetatiei; de acf încolo este drasi cunoscuta, că,in corpulu sane- tosu siede mentea sanetdsa. Eca totu atătea cause greu cumpanitdrie, pentru care trebue se ne dedamu a pune celu mai mare temeiu pe scienti’a Hygie- nei; dea pentru ce recomendamu publicului nostru si cartea dlui dr. Felix, si inca asia, că vomu repro- duce dein aceea introductiunea si summariulu ei, pen- trucâ cu atătu mai multu se fia justificata insisteuti’a ndstra pentru propagarea cu totu-adensulu, in totu tempulu si in totu locuia a cunoscientieloru hygie- nice. B. Colecliune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Urmare.) 1432. 20. Januar. App. D. Tr. T. V. Acâsta este una diploma de donatiune, remasa dela Vladu II , care s’a disu si Dragulu seu Draculu. Originalulu slove- nescu alu diplomei se afla depusu in archivulu monasteriei Clu- siului, ăra copi’a in archivulu guberniale. Acea diploma s’a tra- dusu in limb’a magiara mai antaiu in 27. Sept. 1727 de proto- populu Toina Sz viridoviciu de acolea dein comun’a numita Monasturu si de docențele dein Clusiu anume Georgie Pot li- ber ger; după aceea in a. 1734 acea traductione s’a mai con- frontatu dein nou in tole punctele sale de pop’a Precupu, pro- topopu totu in Monasturu. Cu tdte acestea, la numele boieriloru scrisi câ martori la calcaniulu diplomei si la titlurile loru au remasu errori numerdse. De altumintrea corpulu diplomei de donatiune este tradusu la intielesu. In acea diploma Vladu Do- mnulu Tierei romanesci si alu plaiuriloru se numesce pe sene si duce alu Omlasiului si alu Fagarasiului, adeca câ si predecessorii sei, ăra apoi iu acestu ducatu alu Fagarasiului dă, donedia câ domnu suveranii, lui Romanu, care era nepotu alu boieiiului seu Stanciu, comun’a Vaivodeni, era in co- munele Sascioru si Sambat’a de susu partea lui Baiculu (ori dâra Voiculu?) si a lui Vladu, apoi muntele Mosiulu si ap’a Fagarasiului, tdte cu dreptu de hereditate Pe alti duoi supusi ai sei, anume Mir ce a si Vladu, ii scutesce de cărăușii si de ori ce sierbitie, era in tienutuln Oltului ii scutesce de plat’a decimeloru dein oi, porci, stupi, cumu si de plat’a galetei, de vinaritu seu decima dein vinu, de datu fenu, cai de posta, câ si de ori ce alte tacse. De aci încolo urmedia formulele usitate in diplomele vechi slovenesci, insocite de amerintiari si de bla- stemele celoru 318 ss. parenti dela Nice’a, câ celi ce aru calcă voli’a donatori ului, se ajunga câ lud’a si câ Ariu etc. Datu in Tergoveste lanuariu 20. anulu dela facerea lurnei 6940.*) Egy igaz Istenben Christusban igaz hittel lâvfi, 6s Christust szeretfi Joan VIad Isten kegyelmâbb'l Vajvoda, 6s az Istento'l fel kenetetett egyedul ur, *) Asia dara in tempulu lui Sigismundu districtulu Faga- rasiului mai era inca totu in possessiunea domniloru tierei ro- manesci. — 6 — isteni jd akaratbol, 6s birăja az egez Olăh-Orszăg- nak az havasokon, az Omlăsnak, 6s Fogaras- nak Herczege, az dn Urasăgom j6 akaratjăbol, 6s j<5 akaratombol, tiszta es igaz szivembol, vilăgos el- membol ajăndckoztam az dn urasăgombol, ez egăsz ajăndăkozott, 6s igen tisztessăges, es minden ajăndă- koknăl tisztessăgessebb urasăgom levelăt, az eu ura- săgom szolgăjănak Boer Sztancs bcsănek Roman- ii ak, hogy legyen nekiek brbksăgek, ket falujok, ugy mint: Vajdafalva, 6s Sessori-Lovistyăn, es Felso Szombatfalvăn a Bajkul, es Vlăd ră- sze, a Moșul nevii bavas, ăs a fo gara si viz ezek legyenek 6v6k orbkbsen ăllandokăppen, gyermekeikă, fiokă, unokăjokă, ăs unokăjoknak unokăiă, senki oket ne akadălyozza, senki tollek el ne vegye, se az ăn urasăgomnak idejăben, se az 6 n elsd-szulet fiamnak idejăben. Urasăgomnak văgeig Myr- cza, ăs Vladul szekeressăgtol, es mas mindenfele szolgălatoktol mentek lăgyenek, az Olt felett juhok- nak, serteseknek, măheknek dezmăjătol mentek le- gyenek, csendessăgek, 6s nyugodalmak legyen a ko- bolnek fizetăsătol, bor dăzmătol, szăna fizetestol, posta 16 adăstol, mindenfăle szolgălattol, es adozăs- tol, minden nagyoktol, 6s minden kicsinyektdl, a mik lesznek, a mi tolliink birandă orszăgunk birodalmăba, 6s az dn urasăgom idejăben, vagy urasăgomban ne legyen băntodăsok, se tisztektdl, se valami hatalma- saktdl, se adoszedoktdl, egy szoval senkitol, kik az 6n urasăgom szolgălatjăba kiildetnek, inert valaki i^eg probălnă, hogy erbszakos lenne rajtok, csak egy hajszălokot is illetne, az olyan nagy nehăzsăget vă- szen, 6s haragjăt az 6n urasăgomnak, mint ’egy tb- kăletlen, 6s meg nem becsiiloje az 6n urasăgom le- velănek. De ugyan halăla utăn az 6n urasăgomnak, a kit az Ur Isten vălaszt, hogy az Olăh orszăgnak Ura legyen, az en urasăgom szives tbrsokăbol, vagy az atyafiak kbziil, vagy a mi buneinkărt măs făle nemzet, ha megbecsiili, es megujitja, otetis megtisz- telje, meg is ero'sitse az Isten az 6 Urasăgăban. De ha felbontya, 6s meg nem becsiili, az ur Isten verje meg, 6s sebesitse meg itt, es a jbvendii ăletben, 6s legyen ătkozott az 318. szent atjăktdl a kik Nycaea- ban bszve gyiiltek volt, 6s Judăssal s Ariussal le- gyen brbksăge, 6s azokkal kik kiăltoztăk az Isten Christusnak, az c> văre legyen rajtok, es az 6 fiain, a mely meg vagyon 6s leszen mind orokke. Amen. Ezen dologban bizonysăgok: Vajkul vornik ur, Thodor ur, Năn ur, Sztancsul, 6s Myrcza, bătja Răcztatul, Pratya, ăsSzăncsul honoj, Kojka Vijsztyr, SzămenAsztalnok, Mănyok Pohărnok. Bagyo Lovăszmester, Ștefan az irodeak, es Mikaila. Datum Tergovist mense, Ianuarie die 20. anno 6940. En Vlăd Vajda Isten kegyelmăbdl valo ur. Vidimatio harum literarum sequitur hoc modo: „Ezen Collationalis, a vagy donationalis levăl, a mint Răcz nyelven 6s betiikkel in suo originali fiiggo pecsătes pergamenăra vala irva, ugy mi is alăbb | subscribăltak szorol szora maga tulajdon magyară- zatjăban minden sză-cserălăs, elhagyăs, es hozzâ-adăs nălkiil magyarra forditottuk, melyrdl lelkiink isme- rete szerănt vâlo bizonysăgot is tesziink, 6s forditot- tuk Kolosvărat 27. Sept. 1727 conecta per eosdem. Thomas Szviridovics archidiaconus K. Mo- nostoriensis mp. L. S. et Georgius Pothberger Ludimagister Claudiopolitanus mp. L. S. Item anno 1734. die 24. Jan. ujjabban conferăltatvăn, ezen Tran- sumtumat originalisăval minden punctumaiban, re- szeiben, 6s czikkelyeiben egyenlonek talăltuk. Pap Lăszlo Colosmonoslori Esperes mp. L. S. Bona llpeasn Kjonocqe. Exstant in archivo K. Monostoriensi. — Copia in archivo Guberniali T. IV. Transumtorum Conven- tualium p. 67. Harum literarum meminit Benkd Milkovia II. p. 283. 1434. C. D. T. III. p. 36. Michailu laks comite alu secuiloru si comandante alu ăstei secuiesci, scrie cătra aucto.ritatile municipali dein Brasiovu, că dupăce turcii cei forte ferosi (saevissimi) au intratu in Mun- teni’a, si dupăce V a 1 a c li i i (Romanii) se afla prin pregiurulu fortaretieloru dein acelea parti, sasii dein Brasiovu se fia cu tăta luarea-amente, că nu cumuva spurca ti unile de valachi (per eosdem nefandissimos Valachos) se insiele pe secui si pe sasi; acelasiu laks promitte sasiloru, că in celu mai scurtu tempu va veni in ajutoriulu loru; intr’aceea ei se mai spionedie, cumu stau lucrurile, pentrucă secuii cu atătu mai iute se păta veni in ajutoriulu loru. Acăsta epistola secreta e scrisa dela oppidulu Giurgiu (Gyergyă) dein fundulu Secuimei. Circumspecția viris Judici, et Juratis civibus Ci- vitatis Brassoviensis amicis nostris Michael Jakch Siculorum Comes. Circumspepti viri amici nobis di- lecti. Uti nobis renunciastis, quomodo saevissimi Turci in partibus Transalpinis torent constituti, et Valachi partes ejusdem in circumferentiis castrorum assistant subplantandi, quare vestras petimus amicitias presentibus, quatenus sitis constantes, et vigiles, ne per eosdem nefandissimos Valachos decipiamur. lam enim dies sexta est transacta, qua familiaribus nostris nunciavimus, ut ipsi sine mora, more exercituali ac- cedere debeant, quos speramus in brevi adesse, et nisi iidem — nos pervenerint, immediate totis nostris viribus auxilio vestri in succursum non lentibus pas- sibus, sed celeri equitatu progrediemur. Pro eo, si quas novitates ulterius habueritis, sine tarditate ali- quali nobis scire detis, ut celerius vestrum in suc- cursum insistere valeamus. Scriptis in Castro Gergiu Sabbato proximo die Rogationis anno 1434. Originale in Archivo Coronensi. Edidit: Marienburg „Kleine Geschicht,e“ p. 193. „ „Tudomănyos Gyujtemăny 1830“ III. p. 102. 103. 1434. — C. D. T. III. p. 36. Alta epistola a lui Michailu laks cătra Brasioveni, in care dupăce le multiamesce pentru servitiele aduse regelui si regatu- lui, provoca pe sasi că se ascenda in munți pe fiacare di, cu tăta ăstea loru, ăra „pe perfidii valachi dein districtulu Fagarasiului" se’i ucidă dăca voru potea, facendu esceptiune nu- — -7 — mai cil pruncii si cu mulierile, pe care se le duca in captivitate, pentrucă ei, secuii, iu fiacare di iau la fuga pe romani. Acesta epistola nu mai porta data dein Giurgiu, ci dein eastre, dein tabara (in descensu nostro campestri), prin urmare mai dein apropiere, pote de pre lini’a Oltului*). Circumspecția Judicibus et Juratis Senatoribus Civitatis Brassoviae totiusque ejusdem Districtus. Amicis nobis dilectis, Michael Jaksch Siculorum Comes. Circumspecti viri, amici nobis dilecti. Vestris multum regratiamur amicitiis, de servitio Domino Nro. Regi, et huic Regno fideliter per vos facto. Igitur adhuc vestras rogaraus amicitias, quatenus cum tota vestra potentia singulis diebus Alpes ascendatis, et perfidos Valachos de Fogaras penitus intercipiatis, demtis pueris et mulieribus, quos captos, si apprendere poteritis abducatis, nos autem ab hinc singulis diebus dante Domino, eosdem fugamus. Scriptis in descensu nostro campestri . . feria quarta proxima post festum Sacratissimi Corporis Christi 1434. Originale in Archivo coronensi. Edidit. Marienburg „Kleine Geschichte" p. 194. „ „Tudomănyos gyujtemeny 1830.“ III. p. 103. 1434. 24. apr. — App. D. Tr. T. V-to. Regele Sigismundu dă diploma de nobilitate unui Martinu dela comun’a Bacii’a si familiei lui, pentrucă a luptatu cu bar- batia in contra hussitiloru**). 1434. Sigismundi Regis Armales pro Martino filio Blasii Dempse de Bachya, ejusque Patre, et fratre *) ' Acestea duoe documente contempurane dein urma sunt a se lua si esplica la unu locu. Vladu II. supranumita si Dragu, Dracu, Dracula, facuuduse domnu alu Munteniei in an. 1430, caletorise la regele si imperatulu Sigismundu, cu scopu că confederanduse asupra turciloru, se ia mesuri comune si cătu se pote mai energidse in contra loru, pentrucă acumu era in peri- culu nu numai Constantinopolea (cadiuta apoi in 1453), ci si tjerile romanesci, si Ungari’a cu Transilvani’a. Sigismundu pro- misse lui Vladu totu, pentrucă se nu tiena nimicu. Dein acelu anu inainte regele ocupatu in alte tieri, seu tandalindu după dătin’a sa, patru ani întregi neci că a venitu la Ungari’a si Transilvani’a. Boemii batea pe Sigismundu mai in tote lovirile, venetianii asemenea, era inlaintrulu tierei anarcbi’a era la culme; tote mergea pe apucate si răpite. Intr’aceea turcii se inbuldiă mereu cătra tierile ndstre. Vladu ii bătuse tare in 1431, inse sultanulu Muradu veni in 1432 cu potere si mai mare; dara Sigismundu si oștea sa nu era nicairi. Acea perfidia a lui că- trăni pe Vladu si ’lu aduse la desperatiune asia, in cătu elu se vediu necessitatu a face causa comuna cu turcii. Pe atunci du- catulu Fagarasiului mai era inca in possessiunea domniloru Mun- teniei; de unde urmedia că sasii si secuii tractă pe locuritorii acelu ducatu de inemici ai loru, precumu si era pe acelu tempu in adeveru si nu fora cause fdrte grele, atătu religidse, cătu si sociali si politice. A. Szilăgyi si a. substitue cuventului interci- piatis pe interimatis (se’i oilioriti). Destulu atăta, că in an. 1434 romanii se află pe pitioru bellicu cu sasii si cu secuii; acelu casu inse nu a fostu celu de antaiu, si neci celu dein urma, pen- trucă s’a repetitu adessea, precumu se adeveredia cu mai multe date istorice. Red. Trans. **) Aedsta diploma pdrta dat’a dein Basile’a (in Blveti’a), unde inca totu mai petrecea Sigismundu, amestecanduse in tdte certele religionarie, era tierile lui era bătute de Dumnedieu. Red. Trans. Gregorio, date vel maxime, quia: „contra perfidissimos hereticos Huzitas, nune proh dolor! in ... . Regno nostro Bohemie, et Marchionatu Moravie in despectum Xpiane religionis pululan . .. ; sepe sepius instauratis, nec non in his Almanie partibus“, in hac scilicet Imperiali nostra Civitate Basileensi juxta tue possi- bilitatis exigentiam culmini nostro studuistr® .... Datum basilee ... in festo S. Georgii martiris anno Domini Millesimo Quadringentesimo tricesimo quarto. Regnor. Nostror. anno Hungar. 48. Romanor. 24, Bohemie 14. Imperii vero primo. Originale in pergamena expeditum ex archivo Segesvâriensi, ubi asservabatur, translatum fuit ad archiv, Guberniale, unde descripsit Jos. C. Kem6ny. 1435. 1. May. — App. D. Tr. T. V-to. Alta diploma nobilitaria a lui Sigismundu, data in favdrea unei familii numerose. (Pe la 1665 avu trebuintia de acea di- ploma unu comite Sigismundu Banfi.) 1435. Datum Posonii in festo beatorum Philippi et Jacobi apostolor. Sigismundi Regis Nobilitatio, vi cujus Magistrum Joannem, et Balthasarem patrem, nec non Laurentium, Jacobum, et Georgium fratres ejusdem Joannis carnales, ipsorumque haeredes, et posteritates universas, — „quia Magister Johannes presertim in Alemaniae, Lombardie, et Italie partibus, quas pro stiscipiendis sacris Coronis Imperialibus jam auspice Deo feliciter adeptis una cum Nostra Sere- nitate procedendo, majestati nostre studuit complacere . . . . ex prelatorum, et Baronum nostrorum ad id accedente consilio prematuro . . . ab omni jugo seu nexu ignobilitatis eximen. praesentium vigore nobili- tamus ac in veros Regni Noștri Hungarie Nobiles prefecimus, instituimus, et creavimus . . . (dando ei possessionem Regalem Zentjănoshegye vocatam. — Sub eodem dato exaratum est Sigismundi man- datam Statutorium ad Capit. Alb. Tran. directum. Statutorio Relatoriae Capit. Alb. sunt de anno 1435. Omnia haec literalia transumsit et efirmav. et in formam privilegii redegit idem Sigismund. Rex. 1436. tertio Calend. feb. (27. febr.) — Cfiririationales hae anno 1436, inscriptae habentur Protocollo Stephani Bardi Requisitoris in arch. Capit. alb. Tran. IV. 558. Cfirmat. has anno 1436. per Requisitores Alben. pro se transummi curavit 1665. Sigismundus Bânfi de Losojicz Comes Ctt. Alb. Csiliar. et Stat. Praes. — Transumtum hoc inscriptum est Protocollo „Ora et laboraK in eodem Arch. reperibilj IV. 614. 1435. 13. May. — App. D. Tr. T. V-to. Diploma memorabile de. donatîune. Dâmn’a Iustina, ve- duv’a lui Sandu B a 1 c u (familia romanesca cunoscuta’ dein alte documente publicate in alti Nri), loanu filiulu ei si alu lui Balcu, cumu si Michailu, filîu alu lui loanu si nepotu alu Iustinei, făcu donatîune unui altu românu, anume Radulu, dan- du’i in possesiune cu dreptu de bereditate, una comuna, numita Sacalasieni in distr. Cetatei-de Petra. Acelu Radulu, seu cumu — 8 se scrie in documenta Redulu, inca era o mu de familia nobile, lustin’a, filiala si nepotulu seu cassara totu-unadata tdte privile giele vechi, contrarie acestui privilegiu.* **⁾) Ea, quae manibus aguntur potentum, cum actus quilibet labente . tempore decidant, ut a futurorum comprehendantur notitiis, perpetiiitatis indigent testi- monio roborari. Nos Domina Justina olim conthora- lis Magnifici viri domini Balk Sandrii, Nos Joannes filius ejusdem Magnifici viri et domini, nec non nos Michael filius domini Joannis filii Balk Sandry bona mente, et animo deliberato, ad perpetuam rei memoriam, coram universis et singulis fatendo rccognoscimus praesentium in contextu. quod intuentes fidelitatis servitia per nobilem. et fidelem nobis dilectum Redul*) nobis exhibita, saepissime, et adhuc, ut speramus fu- turis temporibus per ipsum et suos, nobis, et nostris haeredibus, animadvertendo prae — maxime (sic) horum servitiorum, nec non pecunii sui Nobis con- cessi, videlicet quadraginta fior, auri, qui verși sunt in nostrum usum, non immemores sibi, et suis hae- redibus in restauram dedimus, et contulimus, damus, et conferimus villam nostram Szakăllasfalva tenendam, habendam, pacifice perpetuo possidendam in filios filiorum, cum omnibus ejusdem villae attinentiis, vi- delicet campis, agriș, cum omnibus silvis, virgultis, pascuis, pratis cultis, seu colendis, cum aquis, et aquarum decursibus, usibus, et tructibus, cum omnibus limitibus, gradibus (!) sicut divisionatum, primaevo suae fundationis a termino, etiam damus et conferimus eandem villam praefato nobili, suis et haeredibus le- gitimis, vel successoribus, cum omni jure, et dominio, aut quovis proprietatis titfilo, etiam volumus, cum omnibus nostris haeredibus, ac posteris nostris, dictum nobilem, suos, et haeredes, et eorum subditos de prae- fata villa, summa quavis nos coget (sic) nostros ab omni jugo servitii sint soluti a nobis, et nostris hae- redibus et singulis nostris officialibus, et per amplius supportare (!) eosdem nullo modo impedire, vel per- turbare. Insuper volumus, quod omnes subditi ejus- dem villae dicti nobilis, suorum, et haeredum, ab omnibus aunualibus, et generalibus exactionibus more solito nostris in districtibus capiendis, in dando liberi penitus sint et soluti ita, quod praetactus Nobilis, vel sui haeredes hujusmodi exactiones annuatim, si pla- cuerit, suscipere valeant suis a subditis, in ipsorum proprium melius, vel utile perpetui. Ita ut nemo ho- *) Asia dara dein acestu documenta ar esi, că famili’a vaivodiloru romanesci B a 1 c u avea si dreptu de a face dona- tiuni pe territoriulij romanescu, unde domină densa, era familiele nobili dein districtulu Cetatei-de petra si comit. Solnocu, anume Radu, Tartia, Pop se tragu dein acea familia Radulu. Una radia noua de lumina prin-intunereculu evului mediu. Red. Trans. **) Ab hoc descendunt familiae, Radul, Tarcza, Pop etc. de Szakăllasfalva in Distr. Kovăr. Originale in pergameno patenter emanatum, sigilloque super cera nfgra ductili conchae cereae infusa, pendentique munitum exstat in Arch. K. Monostoriensi. Copia in Arch. Guberniali T. VI. Transum. Conventual. P ¹¹⁶-. minum praedictum Redul vel ejus haeredes in prae- missis haereditatibus possit, neque valeat qualiter- cunque juridice impedire. Cassamus, et irrita facimus vigore praesentium insuper, omnia et singula privi- legia vetera praesentibus contraria super praemissis haereditatibus a nobis, aut a nostris praedecessoribns quispiam (sic!) emanate. Hanc igitur nostram . . . . confirma . . . ratihabitionis, inviolabilis, et conser- vationis, sigillum nostrae Magnificentiae pro muni- mine, et sub appens. praesentibus nobilibus viris nobis dilectis Jalfolli Joannes, nec non Joannes filius Frank. Datum in Erddtzdi anno domini Millesimo quadrin- gentesimo tricesimo quarto tredecima die Mensis May. Indorsatio: „anno Domini 1651. die nona Mensis Junii in Oppido Ăkos in Sedria Cttus Szolnok Medi. exhibitae sunt praesentes literae, perlectae, proclamatae, publicatae, et extradatae, per Georgium Szigethi ju- ratum Sedis Judiciariae notarium. (Va urma.) Nr. 302 -1872. Procesu verbale luatu in siedinti’a lunaria a comitetului asoc. trans., tienuta iu 10. Dec. c. n. 1872 sub presidiulu dlui v. presied. Iac. Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii: P. Dunc’a, E. Măcelăriți, I. Hanni’a, I. V. Rusu. Vis. Romanu, Zach. Boiu, Const. Stezariu, dr. Dem. Racuciu si I. Cretiu. § 145. Dn. cassariu presentăza conspectulu de- spre perceptele si erogatele asoc. dela siedinti’a co- mitetului dein 12. Oct. a. c. păna la siedinti’a pre- sente. Dein acestu conspectu resulta, cumu-că in restempulu numitu, s’au incassatu la fondulu asoc. 511 fr. 91 cr. si s’au erogatu 714 fr. 58 cr. (Nr. 300, 1872.) Spre scientia. § 146. Totu dn. cassariu mai present^za com spectulu despre starea fondului academiei pre tem- pulu acestei siedintie; dein ameutitulu conspectu se vede, cumu-că fondulu academiei are in proprietatea sa 8994 fr. 79 cr. (Nr. 301, 1872.) Spre scientia. § 147. In nesu cu conspectulu dlui cassariu de sub § 145 se raport^za in specialu despre banii in- cursi la fondulu asoc. dela siedinti’a comitetului dein 12. Oct. păna la siedinti’a presente, si anume: a) Prin direcțiunea despartiem. cerc, alu Albei- lulie (VIII.), s’au tramesu că tacse de membrii aju- tători si contribuiri 88 fr. Nr. 272, 1872.) b) Prin dn. secret, minist. Petru Nemesiu s’au tramesu că legatu facutu asociatiunei, de repausatulu locotenente primariu Petru Pui, si incassatu prin sta- ruinti’a dlui advocatu in Clusiu, Ioane Petranu, sum’a de 98 fr. (Nr. 274, 1872.) c) Totu cu aceea ocasiune dn. secret, minist. Petru Nemesiu a tramesu pentru sene tacs’a de m. ord. pre 187%, 187% si 187% in sum’a de 15 tr. (Nr. 274, 1872.) — 9 — d) Prin dn. Petru Muresianu, diurnistu in Bet- leanu s’au tramesu pentru dsa, si pentru dn. proprie- tarii! in Coreeni, Vasilie Muște, tacs’a de m. ord. pre 187°/,, la olalta 10 fr. (Nr. 278, 1872.) ₑ) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovu- lui (I.) sau tramesu dela domnii Andreiu Popoviciu, comerciante in Brasiovu, și Nic. G. Orgidanu, pro- fesoriu la scdl’a comerciale in Brasiovu, că tacse de membrii ordinari pentru totudeauna in obligațiuni de stătu de căte 100 fr. cu couponii dela 1. Aug. 1873, sum’a de 200 fr. m. c. (Nr. 291, 1872.) f) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Siemleului Silvaniei (XI.) s’au tramesu că tacsa de membrii ord. si ajutători 18 fr. (Nr. 298, 1872.) ,g) Prin dn. perceptore si cassariu despart, cerc, dein Fagarasiu (II.) Nic. Cipu, s’au tramesu că tacse de m. ord. si ajutători 162 fr., ăr pentru obiectele espusitiunei dein Brasiovu (1862), vendute in Faga- rasiu 11 fr. 35 cr. (Nr. 299, 1872.) h) Că interesse obvenitdrie cu 1. Noembre a. c. după couponii obligatiuniloru de lotteria, de stătu unificate, cumu si a obligatiuniloru urb. banatiane si bucovinene, s’au primitu cu totuu 55 fr. 45 cr. (Nr. 277 «i 286, 1872); in fine i) Că prenumeratiuni la Transilvani’a 2 fr. (Nr. 295, 1872.) Se iea spre scientia si totu-odata se esprime re- cunosoientia atătu dlui adv. loanu Petranu (de sub lit. b), prin acarui staruentia si zelu, s’a realis_atu in tempu asia scurtu, legatulu repausatului locotenente I., P. Pui, cătu si domniloru And. Popoviciu si N. G. Orgidanu, carii facun$use membrii ord. pentru totu-deauna (cu căte 100 fr.), veniră in modu consi- derabile in ajutoriulu prosperarei fondului asoc. ; In fine secret, se insarcinăza a espedă pre sâm’a pouiloru membrii ord. diplomele respective. § 148. In necsu cu conspectulu cassariului de sub ;§ 146 se raporteza despre banii incursi la fon- duht academiei, dela siedinti’a comitetului dein 12. Oct. a. c. păna la siedinti’a presente, si anume: a) Prin dn. capelanii in Clusiu, Greg. Chiffa s’au tramesu că contribuire pentru dn. Tom’a Popu, pa- rochu in .Feleacu 5 fr. (285, 1872.) b) Prin dn. archidiaconu in Basesci, Greg. Papu s’au tramesu că contribuiri 36 fr. (Nr. 292, 1872.) c) Prin dn, profes. dein Blasiu, Ioane M. Mol- dovanu s’au tramesu că colecte adunate prin sta- ruinti’a dlui protopopii in Panade, Ioane Ignath, dela unele comune si privati 24 fr. 10 cr. (Nr. 295, 1872.) d) Prin dn. perceptoriu si cassariu alu despart, cerc, alu Fagarasiului (II.),. Nic. Cipu s’au tramesu că contribuiri la fondulu academiei 112 fr. 20 cr. (Nr. 209, 1872.) Se iea spre scientia, si domniloru Bas. Siandru, Stanciu si Ioane Codru-Dragusianulu (vedi lista resp. Nr. cuf, 1 si 2), carii contribuira căte 40 fr. in actii dela bapc’a Transilvani’a, li-se esprime prin acesta, recunosQintia protocolaria. § 149. Se presentăza unu documentu, prin ca- rele se constateza, cnmu-că s’a cumperatu dein par- tea dlui cassariu, pre săm’a fondului academiei, una obligațiune urb. de 500 fr. cu sum’a de 400 fr. 8 cr. (Nr. 277, 1872.) Se iea spre scientia. § 150. Dn. cassariu alu despart, cerc, alu Fa- garasiului (II.) Nic. Cipu, cere a se dă gratis f<5i’a asoc. Transilvani’a, pre săma comuneloru, care au contribuitu la fondulu asoc. cu sume considerabile, si anume: Porumbaculu infer., Porumbaculu sup., Sarat’a, Scoreiu, Arpasiulu infer., Ucea infer., Ucea super., Corbu, Vistea infer., Cartiesiora oprena, Car- tiesiora stregăna, Sambat’a super, resarităna, Sambat’a super, apusena, si Sambat’a infer. (se se vădia list’a rep. Nr. 299, 1872.) Asemene cere a se tramete Transilvani’a gratis si la societatea de lectura a tenerimei studidse dein Clusiu. (Nr. 297, 1872.) Se decide a se scrie redactiunei respect, foi, că acăsta se dispună a se espedă Transilvani’a gratis atătu pre sâma susu-amentiteloru comune, cătu si pre săm’a societatiei de lectura a tenerimei studiase dein Clusiu. § 151. Secret. II. presentăza dela mai in diosu insemnatii stipendiati ai asociatiunei, reversele despre acea, cumu-că ajungund la stare, se voru face mem- brii ai asoc. si anume dela următorii teneri: 1. dela Marcu Munteanu, scolariu in clasea I. la scdl’a reale evang. dein Sabiiu (Nr. 269, 1872); 2. dela Petru Dehelianu, ascultatoriu de filosofia in Gratiu (Nr. 273, 1872); 3. dela Ioane Gog’a, ascultatoriu de I. clasa la scăl’a comerciale dein Brasiovu (Nr. 275, 1872); 4. dela Ioane Baiulescu, ascultatoriu de technica in Gratiu (Nr. 276, 1872, reversu si documentu de înmatriculare); 5. dela Adamu Sirlincanu, studente in VIII. cl. la gimnasiulu rom. dein Naseudu (Nr. 287, 1872); si in fine 6. - dela Aurelio lechimu, stud. de VIL clasea in gimnasiulu rom. cath. dein Alb’a-Iuli’a (reversulu si docum. de înmatriculare Nr. 289, 1872), Se iea spre scientia cu acea, că pentru susu- numitii teneri se se asemneze la cass’a asociatiunei, esolvirea respectiveloru stipendia, in modulu indati- natu si păna acumu. § 152. Secret. II. presentăza conturile dela di- recțiunea tipografiei archidiecesene, sunatdrie despre 12 fr. că tacse de insertiune pentru publicarea a loru doue concurse in Telegrafulu Romanu. Se asemnăza la cass’a asoc. esolvirea resp. con- turi, dein sum’a preliminată, pentru spesele estraor- dinarie ale comitetului. § 153. Secret. II. mai presentăza unu contu sunatoriu despre 164 fr. 98 cr. că pretiulu noueloru diplome de membrii fundatori si ordinari, litografate in Pest’a, prin ingrigirea Esc. sale dlui preș, alu asoc. 2 — 10 — Se asemneza la cass’a asociat, esolvirea respect, conto, dein sum’a preliminată pentru spesele estra- ordinarie ale comitetului. § 154. Dn. secret. I., G. Baritiu tramete unu pachetu de cârti diverse cu acea rogare, câ retienen- duse cele desemnate pentru bibliotec’a asoc., celea- lalte se se distribue pre la bibliotecele instituteloru in list’a alaturata. Astfeliu pentru bibliotec’a asoc. se retienura ur- matdriele opuri: a. Enumeratiunea specieloru de plante, de dr. Tettu. b. Bibliografi’a Daciei (Indice). c. Codu comunalu. d. Dictionariulu limbei romane, edatu *:raⁿs dela 1 10- Dec. 1872. I. Prin direcțiune' despart, cerc, alu Siemleului Silvaniei (XT) s’au tramesu, si '«ume: 1) dela domnu Georgiu Maioru, solgabirau in S. Si’emW câ tacsa de membru ord. pre a. 18®%,, 5 fr. 2) câ tacsa de m- ajut, pre 1871 dela domnii Teod. Fon tisiu, parochu in Pe-eiu 1 1*'• 3) loanu Popu, invetiatoriu in Peceiu 1 fr. 4) CiJCa Maiosiu, mireanu in Peceiu 1 fr. 5) Franc, lacobu, evreu in-Peceiu 1 fr. 6) Floiea Lazaru, mireanu in Marinu 1 fr. 7> Georgiu Tirila. mir. in Marinu 1 fr. 8) Sim. Horvath, notari» in Marinu 1 fr. 9) Gaulu Coroianu, parochu in Catielu rom«nu 1 fr. 10) Nicolau Milosiu, mir. in Catielu rom. 1 fr. li) Andreiu Popu, invetiat. in Catielu rom. 1 fr. 12) loanu Pen^e, invet. in Sieredeiu 1 fr. 13) Gh’goru Popu, mireanu in Sieredeiu 1 fr. 14) Elia Aramu, invet. in Cbinesdiu 1 fr. Sup’a 18 fr. II) Prin dn. Nic. Cipu, cass. despart, cerc, dein Fagarasiu (II.) si anume câ tacsa de m. ord. pre 187’/₂: 1) dela comu- nele Eerseni 5 fr. . 2) Dragusiu 5 fr. 3) Sambat’a super. 5 fr. 4) Ssmbat’a apus. 5 fr. 5) Vistea super. 5 fr. 6) dela domnii Vas. Purece, parochu in Ucea super, tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. 7) Nic. Oprisiu, notariu in Ucea infer. tacsa de m. ajut, pre 187*/₂ 1 fr. 8) Georgiu Codru, notariu in Dragusiu tacsa de in. ajut, pre 187’/₂ 1 fr. 9) Ioane Cucu, parochu gr. or. iu Arpasiu infer tacsa de m. ajut, pre 187 '/^ 1 fr. 10) Aronu Densiusianu, adv. in Fagarasiu tacsa de m. ord. pre 18®%ᵤ 5 fr. 11) Basiliu Siandru Stauciu, capit. c. r. in pens. in Vistea inf. tacsa de m. ord. pre 187*4 5 fr. 12) Ioane Cinte, cancelistu in Fagarasiu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. 13) Efremu Pandrea, notariu orf. in^agarasiu tacsa de m. ord. pre 187% ' 5 fr. 14) Ioane Florea,’uses. orf. in Fagarasiu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. 15) Georgie Vintilla, forestieriu in Fagarasiu tacsa de m. ord. nou pre 187% 5 fr. si pentru diploma 1 fr. 16) Comun’a Ucea infer. cu m. ord. nou pre 187% 5 fr. 17) Comun’a Vistea inf. tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. 18) Ioane Aldicu, notariu in Porumbaculu inf. tacsa de m. ajut. 1 fr. 19) Nic. Bacila, proprietariu in Ucea infer. tacsa de m. ajut: 1 fr. 20 Comun’a Arpasiulu inf. tacsa de m. ord.,nou pre-187% 5 fr. 21) Comun’a Porumbaculu inf. tacsa de m. ord. nou pre 187% 5 fr. 22) Comun’a Sarata m. ord. nou pre 187% 5 fr. 23) Comun’a Porumbaculu super in. ord. nou pre 187% 5 fr. 24) Ioane Piltiu, parochu in Sambat’a super, m. ajut, pre 187% 1 fr, 25) Ioane Siandru, psrochu in Vistea infer. in. ajut, pre 187% 2 fr. 26) Vas. Borze», parochu in Vistea infer. m. ajut, pre 187% 2 fr. 27) Georgiu Buzuletiu, docente in Vistea inf. m. ord. nou pre 187% 5 fr. 28) Avramu Stoica, parochu in Cartisiora m. ajut, pre 187% 1 fr. 29) Dum. Banciu, docente in Vistea inf m. ajut, pre 187'4 1 fr. 30) Comun’a Cartisiora opreana tacsa de m. ord. pre 187 % 5 fr. 31) Comun’a Scareiu m. ajut, pre 187’4- 1 fr. 32) Sam: Ganea, cancelistu pretor in Vistea infer. m. ord. nou pre 187% 5 fr. 33) Nicolae Grovu, econ. in Cartisiora m. ajut, pre 187% 1 fr. 34) Ioane Marcu, jude comun, in Scoreiu m. ajut, pre 187'4 1 fr. 35) Dionisie Calefariu, parochu in Sarat’a m. ajut, pre 187% 1 fr. 36) Spi ridonu Gritu, econ. in Porumbacu super, m. ajut, pre 187% 1 fr. 37) Ioane Comsia, econ. in Porumbacu super, m. ajut, pre 187 % 1 fr. 38) Ioane Barzea, notariu in Vistea infer. m. ajut, pre 187% 1 fr. 39) aNic. Budacu, notariu in Cartisiora m. ord. pre 186% 5 fr. 40) Comun’a Sambata infer. m. ajut, pre 187 % 5 fr. 41) Vasilie Musiatu, econ. in Sarata infer. m. ajut, pre 187% 1 fr. 42) Ioane Stanu, docente in Sambata inf. m. ajut, pre 187%" 1 fr. 43) Moise Bursu, parochu in Ucea super, m. ajut, pre 187% 2 fr. 44) Georgie Banciu, parochu in Carti- sior’a m. ajut, pre 187% 1 fr.. 45) Ioane Stoic’a, economu iu Cartisior’a m. ajut, pre 187 % 1 fr. 46) Comun’a Cartisior’a strcgena m. ord. pre 187% 5 fr. 47) Anisia Budacu, notarie- sitia in Cartisior’a m. ajut, pre 187% 1 fr. 48) Alecsiu Islai, arendatoriu iu Cartisidr’a m. ajut, pre 187% 1 fr. 49) Tornas Ghindis, arendat, in Cartisior’a m. ajut, pre 187% 1 fr. 50) And. Barabâs dein Cartisidr’a m. ajut, pre 187% 1 fr. 51) Co- lomanu Budacu, econ. in Cartisiâr’a m. ajut, pre 187% 1 fr. 52) Mateiu Stoic’a, primariu in Cartisiâr’a m. ajut, pre 187’/₂ 1 fr. 53) Ioane Mardanu, parochu gr. or. in Sambat’a sup. m. ajut, pre 187% 1 fr. 54) Ioane Fogarasianu, paroch gr. or. in Dragusiu m. ajut, pre 187% 2. fr. 55) Panlu Petrucianu, lo- cotenente prim, in regim. Nr. 2 m. ord. nou pre 187% 5 fr. 56) Comun’a Corbu in. ajut, pre 187% 1 fr. 57) Tom’a Hanu, notariu in Carti’a m. ajut, pre 187% 1 fr. Sum’a 162 fr. Sibiiu in 10. Dec. 1872. Dela secret, asoc. trans. Ad Nr. 285. 295-1872. Contribuiri in fond, academiei dela 1. Nov.—1. Dec. 1872. 1) Prin dn. capelanu gr. cath. in Clusiu, Gregoriu Chiff’a s’au tramesu dela dn. parochu in Feleacu, Tom’a Popu câ con- tribuire la fondulu academiei 5 fr. 2) Prin dn. archidiaconu Gregoriu Papu dein Basesci s’au tramesu: a) dela domnii: Teodoru Lengyel, preotu gr. cath. in Stremtiu (Fotfalu) 5 fr. b) Const. Berariu, docente in Stremtiu 1 fr. 50 cr. c) Stef. Sabo, preotu gr. cath. in Odesci (Vâda- falva) 2 fr. d) Ioane Papu, preotu gr. cath. in Baiti’a (Mosa- Bânya) 2 fr. e) Vas. Papu, parochu gr. cath. in Tamasesci 1 fr. 50 cr. f) loanu Vasvâry, preotu gr. cath. in Urminisiu 2 fr. g) Vas. Muresianu, preotu gr. cath. in Asomoiulu de diosu 2 fr. h) loanu Popu Vitdz, parochu in Asuagiu de susu 2 fr. i) Dan. Vulturu, preotu in Berseulu de susu 2 fr. k) loanu Simonu, preotu in Berseulu de diosu 2 fr. 1) Mich. Mustea, preotu in Gardani 2 fr. m) loanu Budusianu, docente in Gardani 1 fr. n) Comun’a basericâsca dein Selsigu 2 fr. o) Stefanu Branu, cantoriu in Tohatu 2 fr. p) Marcu Popu, preotu in Tchatu 1 fr. q) Teodoru Lupanu, docente-cantoriu in Monou 1 fr. r) Georgiu Cosma, preotu in Uilaculu Somesianu 2 fr s) Rev. du. arcbi- diaconu in Basesci, Gregoriu Papu 2 fr. 10 cr. t) Comun’a Gardani 90 cr. Sum’a 36 fr. 3) Prin dn. prof. gimn. in Blasiu, Ioane M. Moldovanu s’au tramesu câ colecta adunata pentru fondulu academiei prin staruenti’a' dlui protop. in Panade, Ioane Ignath 24 fr. 10 cr, si anume: a| dela dn. luktinu Siraoneti, parochu dein Lodromanu 1 fr. b) dela poporulu dein Lodromanu 2 fr. c) dein cass’a allodiale a comunitatiei Lodromanu .7 fr. d) dela dn. parochu in Hususeu, Const. Nemesiu 1 fr, 50 cr. e) dela poporulu dein Hususeu 3 fr. 50 cr. f) dela poporulu dein Glogovetiu 1 fr. g) dela dn. parochu in Teuni, Nic. Todea 1 fr. h) dela popo- rulu dein Teuni 6 fr. 50 cr. i) dela dn. parochu dein Santa Maria, Isidoru Barbu 60 cr. Sum’a 24 fr. 10 cr. Sibiiu in 1. Dec. 1872. Dela secret, asoc. trans. DICTIONARilLU UNGUEESCU-ROMANESCU compusa de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la librariele d’in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficșii 3 fr. 70 cr. leg. ti^penu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v. a. leg. usioru. Anume pentru comitate sunt depuse in Clusiu la librariele dloru I. Stein si L. Demjen. In Sibiiu la librari’a Itilius Spreer. Editorin si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a RiJmer & Kamner.