—■---------

    Acesta .fâia ese C'-A
cate 3 cile pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
1 galbenu cu porto I,
poștei. tfv

Q -«rb-----------va/g’Ă





                TRANSILVANIA.




            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



       ------------.----
WtS'

Abonamentulu se p
face numai pe cate |

     1 anu intregu. I
  Se abonedia la Comi-
  tetulu asociatiunei in
  Sibiiu. seu prin posta
  seu prin domnii co-

<? lectori. i
-----------------


Nr. 23.                            Brasiovu 1. Decembre 1872.                           Amilii V.


Sumariu: Limbi universali. Limbi destinate la morte. Limb’a romanăsca. — Instrucțiunea. — Colectiune de diplome istorice
transilvane. (Continuare.) — Tabaculu si efectele lui. — Raportulu comisiunei de 5 esmisa pentru revisiunea ratiociniiloru.


        Limbi universali. Limbi destinate Ia morte. Limba
        romanesca.

      Geografii, etnografii si filologii numera si clas-
sifica limbile si dialectele vorbite pe tăta facia pa-
mentului după sute si mii, fără inse că pana astadi
se cunăsca essactu numerulu loru totale, si fără că
se fia invoiti intre se-nesi asupra numerultii limbiloru
mame, filie, dialecte, gerguri, provincialismi, pentrucă
ei le classifica in diverse moduri.

      Intr’aceea venu filosofiii carii calea pe urm’a lui
Leibnitz si isi sfarma mereu mentea cu inventarea
unei limbe universale, pe care se o adăpte ome-
nimea intrăga intregusiora, incependu dela Italiani si
Franci păna colo departe in nordu la Eschimos,
păna la Maori d’in A u s t r a 1 i’ a si la N e g r i i celi
mai deformi d’in Afric’a centrale.

      In același tempu filologii moderni făcu barba-
tesce la studiu comparativu intre unu mare numeru
de limbi, incependu ărasi d’in Europ’a si strabatendu
. păna in fundulu Asiei pe sub muntele Himalaya si
pe riurile Indus si Ganges inainte. Scopulu filolo-
giloru se pare a fi destulu de frumosu, pecatu nu-
mai că eli se perdu deșii in labirintulu preparatu de
eli inșii, in cătu nu mai potu esi d’in elu in tăta
viăti’a loru , ăra folosulu practicu pentru cultur’a
vreunei limbi in specie si pentru cultur’a omenăsca
in genere care ar fi se resulte după atăta bataia de
capu si sudăre, se arata prea anevolia.*)

      Pre candu filosofii si filologii se sbuciuma si isi
incărda poterile spiritului pentru că se ajunga la
scopu, ii intempina cosmopolitii socialiști si
m.aterialisti d’in dilele năstre si le dicu, mai alesu
filologiloru: Mei ămeni, nu fiți nebuni, nu ve sacri-
ficati viăti’a pentru unu studiu carele nu dă ămeni-
loru pane de locu. Incetati de a mai cultiva căte si
mai căte limbi si dialecte sarace, râncede, barbare.
Mulțimea limbiloru, adaoga cosmopolitii si socialiștii,
este unu adeveratu blâstemu pentru omenime, una
d’in căușele principali ale nefericirei ămeniloru. Di-
versitatea limbiloru stă in cale, pentru că se nu se


        *) Studiulu comparativu s’a inceputu si la noi inca d’in
dilele triumviriloru Micu, Sincai, Maiorii, pe care l’au continuatu
altii. loanu Maiorescu (in Foi’a pentru mente etc. d’in 1848 et
1849), a iuatu si sanscrit’a in de apropo consideratiune.


păta intielege omu cu omu; d’in caus’a multoru limbi
sufere comerciulu, se impedeca propagarea culturei,
a scientieloru si arteloru, se născu versari de sânge
si alte rele mai multe.

     Observati bene, că intre cosmopolitii socialiști
celi mai multi sunt nisce ămeni cu capete pline de
theorii vescede, carii dascalescu pe lume, pe omenime,
fără că se o cunăsca mai multu, decătu se păte
aceea cunăsce d’in unele cercuri fărte anguste ale
unoru societăți ce vorbescu una, său celu multu duoe
limbi.

     Inse pe urm’a cosmopolitiloru venu pangeripa-
nistii, si uneori sub masca de cosmopoliti, alte-ori
fără picu de masca si reserva, spunu curatu, că d’in
tăte limbile pamentului celu multu patru merita a
fi invetiate si cultivate de cătra omenime, ăra acelea
limbi aru fi după opiniunea loru, limb’a angla,
limb’a germana, limb’a spaniăla si limb’a fran-
că s c a. Unii mai făcu gratia inca si limbei rusesci,
de si cu multu resimtiu si aversiune.

     Cosmopolitii mascati si nemascati aducu in fa-
vărea celoru patru limbi unele temeliuri.

     Limb’a anglo-sacsăna, acelu amestecu, a-'
celu amalgamu infricosiatu de limbi diverse căte fu-
seseră vorbite in Britani’a, mai a sugrumata dialectele
d’in Scoți’a, Irlandi’a,Valesu, si s’a substituitiț
pe se-ne loru, după aceea s’a intensu preste tăta
Americ’a septemtrionale care ește de duoe-ori mai
mare decătu Europ’a, de acf incolo a trecutu in
Australi’a, Nova-Seelandi’a, Vandiemens-
land, in mai multe grupe de insule, apoi in Afric’a
pe la Promontoriulu bunei sperantie, in fine in I n-
di’a orientale si păna pe tiermii Chinei. Preste .
acăsta, limb’a angla său englesa are literatura minu-¹
nata si in multe respecte classica. Preste totu, acea
limba este vorbita păna acuma de vreo nouedieci
(90) de miliăne de ămeni. Asia tienu cosmopolitii;
noi inse sustienemu că acestu numeru este essage-
ratu, pentrucă neci pe de parte nu vorbescu si nu
scriu limb’a englesa toti ămenii căti sunt supusi do-
mniei britanice său nordamericane.

     După limb’a angla cosmopolitii si pangermanistii
punu pe cea germana, ,'apoi se intielege de sene că
acăsta limba fărte grea de invetiatu si mai grea de
pronunciatu, pangermanistii o incarca cu laudele cele


45

— 266 —


mai mari; ei afla că ddca limba angla este limb’a
lumei practice, apoi cea germana este limb’a eru-
ditiloru si a toturoru filosofiloru; după acesta eli punu
numerulu dmeniloru carii vorbescu limb’a germana
la sieptedieci si cinci (75) de milidne, adeca in Ger-
man i’ a propria, in A u s t r i’ a, Elveția, una parte
a Rus si ei, in Americ’a septemtrionale, inca si
in Mexico, in Australi’a, si cine mai scie in ce
parte de lume, pe unde transmigra saracimea, prole-
tariatulu si mulțimea venturatoriloru de tieri, carii
essu d’in Gerrnani’a, pentrucă in adeveru, rara parte
de lume, in care se nu afli nemți mai multi sdu mai
pucini.

      La loculu alu treilea după susu numitele duoe
limbi cosmopolitii si pangermanistii nu punu limb’a
francisca, ci pe cea s p a n i 61 a sdu i s p a n i c a, care
afara de Spani’a mai domina in insulele Fiiippine,
in Cub’a; in Mexico si in tdte republicele d’in
Americ’a midiulocfa si meridionale, Peru, Bue-
nos-Aires etc. Tdte acelea tieri si staturi in care
domina limb’a ispanica, pe langa ce au intendere
indoitu mai mare decătu Europ’a intrdga, sunt si
fdrte fertili (roditdrie) si incarcate de avutii mineralice.
D’in acestea urmedia că limb’a spaniola ar avea unu
venitoriu mare, dra păna acumu ea este limba vor-
bita camu de cincidieci si cinci (55) millidne de su-
flete.

      După limb’a ispanica se pune la loculu alu
patrulea limb’a francdsca, care după pangerma-
nisti numai in Europ’a isi mai are insemnatatea sa
practica. Caus’a este, că francii nu simtu necessi-
tatea de a emigra că anglii si că germanii, preste
acdsta se si născu franci relative multu mai pucini
decătu de ess. nemți si angjii*). Asia dara limb’a
francdsca in alte parti de lume nu o vorbescu masse
mai mari de poporu, afara numai de Canada si de
faimds’a Caienna, unde domina cele mai afurisite
friguri galbine. Limb’a francdsca este vorbita circa
de patrudieci si cinci (45) milidne de dmeni. Pan-
germanistiloru le place a degrada fdrte multu limb’a
francdsca dictmclu, că literatura ei nu s’ar potea me-
sura cu cea germana (?), si că ea a castigatu atăta
vddia si auctoritate de care se mai bucura in Europa,
numai prin impregiurarea, că curțile cele corrupte
adoptandu căte si mai căte blastematii dela curtea
Franciei, cu acelea adoptara si limb’a francdsca si o
făcură de moda. Acestu adeveru stă, intr’aceea pan-
germanistii uita alte adeveruri si mai mari: Nenume-
ratele si nepretiuitele tesaure ale literaturei francesci
multu mai inainte de străbaterea corruptiunei pe la
curțile domnitoriloru si ale aristocratiloru, cumu si
de alta parte saraci’a cea mare a literaturei germane

      *) Chiaru si scripturi naționali francesci spunu câ dmenii
d’in poporulu tieranu in unele provincii ale Franciei se ferescu
a produce copii mai multi, pentru câ se nu li se impartia mo-
siior’a in mai multe bucăți; adeca totu blastematia inradecinata
c& la sasii d’in Transilvani’a, de a face numai căte duoi prunci,
ᵣₜZweikindersysthem.“


păna inainte circa cu 120 de ani; ei uita că păna
inainte cu 60—70: de ani chiaru si burgesiei nem-
tiesci ii mai placea se parlirudsca francesce, decătu
se vorbesca nemtiesce, buna-dra cumu facea si fflol-
davoromanii păna pe la 1821—31, că le mai placea
se „paradosesca“ grecesce, mai apoi francesce, pre-
cumu mai „beseduescuⁱ£ multi romani d’in, Ungari’a
magiaresce, dra romanesce iti vorbescu atătu de latu,
grosu si neregulata, in cătu iti vene se’ti astnpi ure-
chile si se fugi cătu colo. Insusi Carolu Rotteck re-i
numitulu professoriu si historicu germanii disese cu-ț
rata in histori’a sa universale, că ddca limb’a rusdfeca|
este limba că făcută pentru sclavi (Mancipium, Ser-
vus). apoi cea germana este limb’a servitorilorii (Fa-
muli). Dara pangermanistii mai uita inca si unu lucru
de tdte dilele, că ei păna in did’a de astadi nu sunt
in stare se scria in limb’a loru neci diece linii, fără
că se nu amestece macaru căte 5—6 cuvente fran-
cesci, laținesci, elinesci.*)

      Cosmopolitii spera că cele patru limbi, engles’a,
german’a, ispanic’a,francesc’a, au se inghitia successive si
se estermine pe tdte celelalte limbi ale pamentului, adeca
camu conformu teoriiloru lui Darwin; dra pangef-
manistii sunt siguri că chiaru si limb’a francdteca are
se dispara de pre faci’a pamentului. Unii că si altii
afla că limb’a englesa are gramatica simpla si fdrte
regulata, că inse orthographi'a ei este cea mai he-
beuca (hebes, stupida) d’in lume, care strica fdrte
multu limbei; deci anglii se’si simplifice acea ortho-
graphia desiuchiata, si atunci limb’a loru pdte se a-
junga de limba universale. Asia tienu cosmopolitii.

      Limb’a germana are gramatica fdrte nere-
gulata, complicata, adesea oppusa de-ă
dreptulu rată unei sanetdse, dra orthographi’a
ei inca aștepta mai multe reforme. Asia tienu despre
limb’a germana nu numai cosmopolita, ci si panger-
manistii. Dara inca ddca vei mai lua in cumpănă si
greutatea pronunciatiunei acelei limbe incarcate de
consonante claia preste capitia, aprdpe că si in lim-
bele slavice**); dara lungimea nemesurata a cuvep-
teloru, dara literele cele gotice anghiulate si coltiurate,


       *) Se ia ori-cine amâna ori ce actu oficiale publica, ori-ce
carte scientifica său de arte, cumu si ori ce articlu de fondu său
corespondentia de ale celoru mai bune diarie nemtiesci, pentrucă
se vedia si asia dicundu se pipaia nenumeratele plagiate pe care
le făcu germanii d’in alte limbi. Dec’a limb’a germana este
tocma asia de bogata, precumu o tienu germanii, cumu se pdte,
câ ei cu neci unu pretiu nu’si potu curati limb’a loru de atâtea mii
si mii de cuvente latine, elina, francesci etc., incependu. dela
Kaiser, Minister, General, Armee, Corps, Division, Brigade, Re-
giment, Batallion, Compagnie, Cadet, Civilisation, Natibn, Re-
fer m, Politik, Centralisation, Princip, Tractat, Theorie, Praxis,
Elaborat, Deputation, Majorităt, Minoritat, Punct, Linie, Korper-
schaft, Dictator, Departement, Garanție etc. etc. etc. până diosu
la nomenclaturele ; care se audu in gur’a profestionistiloru si a
comerciantiloru nemtiesci, ărasi cu miile. Asia apoi nemții potu
se strige in gur’a mare, câ limb’a loru este cea mai bogata d’in
lume.


**) Scblecht, Schlange, schrăg, schropfen. schrumpfeă.
Strumpf, stracks, Stroh, Strunk, Briistcben, Bruststreifen etc. etc;

— 267 —


riunatorie de ochii dmenilor u; dara periddele cele
lungi cătu una di de vâra, si sierpuitdrie că intr’unu
labirintu egiptenu; preste totu, geniulu si tdta struc-
tur’a ei differitdria si fdrte străină de a limbiloru
neolatine.

   / Limb’a ispanica este cea mai latita, mai sondra
si mai; energidsa d’in tdte limbele romanice, care
adeca împreuna la unu locu sunetele gutturali ener-
gidse ale gotilorn si ale arabiloru cu frumseti’a si
puritatea vocaleloru limbei latine si a celoru neolatine
sdu-romanice, dra gramatic’a ei este bunisidra, si or-
thographi’a cea mai rationata d’in tdte, precumu credu
cosiriopolitii.                              *   '

î • U’in contra, in limb’a francisca atătu gramatic’a,
cătu si ortbographi’a sunt fdrte neregulate.

     D’in tdte acestea vedemu că cosmopolitii punu
temeliu mai virtosu numai pe trei limbi, dra pe a
patr’a si pe a cincea le considera dresicumu numai
că provisorie. Neci chiaru limb’a italiană vorbita pre-
ste totu in Itali’a si in alte parti că de duoedieci si
optu (28) milidne de dmeni,; si limb’a portugalia vor-
bita circa de optu milidne, nu le considera in cathe-
gori’a limbeloru care se merite vidtia mai lunga, era
de altele neci că voliescu se mai audia ceva.

     Cu planuri de ale cosmopolitiloru, fia acelea ra-
tionabili, fia chimerice, au tempu de a se ocupa ge-
netatiunile venitdrie; noi ne marginimu numai la ale
pahgermanistiloru, carii tragu si limb’a ndstra si tdta
essistenti’a ndstra naționale in cerculu activitatei loru.

     Planulu celu mai de aprdpe alu pangermanisti-
loru este, a lucra d’in tdte poterile, d’in totu cuge-
tulu si d’in totu sufletulu loru, că mai, inainte de tdte
se dea d’in cale si. se esternjiibe limb’a slavo-cecha
vorbita de cechi, de moravi si de slavaci, si
de una-data cu aceea se omdre si pe limb’a ma-
g i a r a. Toti germanii filologi si nefilologi, căti se
ocupară si căti se" mai ocupa cu acestea duoe limbi,
adeca cu slavo-cech’a si cu mag iar’a, sustienu
tară si virtosu, că acestea că nesce limbi asiatice cu
totulu străine in Europ a, preste acdsta, d’in natur’a
loru barbare, fdrte grele de invetiatu si gretidse,
nu aru merita neci-decumu că se mai fia suferite in
Europa, si că prin urmare toti căti cultiva acelea
duoe limbi si cu atătu mai virtosu aceia carii au in-
pertinenti’a de. a impune iuvetiarea loru la alte po-
pdra cu fortia, corni tu crima in contra civi-
li sa tiu n ei, pentrucă ei făcu că tenerimea se’si
pdrda tempulu cu invetiarea unoru limbi, care asia
ori asia, totu sunt destinate că se mdra si se dispara
cătu mai curendu d’in Europ’a. Cechii se. afla in
sinulu Germaniei, in midiuloculu Oceanului germanu:
ce mai voliescu ei cu limb’a loru cea insuflatdria de
urgia, difiu pangermanistii. Magiarii si de altumentrea
isi au tdta cultura loru dela germani, in capit.al’a
loru Bud’a-Pesta se vorbesce intreitu mai multu nem-
tiesce (si slavonesce) decătu magiaresce, mulțime de
cetati, orasie, inca si sate d’in Ungari’a sunt germane
sdu germanisate; jidovii celi numeroși propaga ne-


incetatu germanismulu; diariele germane d’in Ungari’a


au lectori neasemenatu mai multi decătu cele magiăre ;
literatura germana nu mai lașa că se crdsca si se


se consolide una literatura magiara sanetdsa; păna
ce ese unu opu, una carte magiara, au esitu diece
germane; neci unu magiaru nu are ce cauta afara
d’in Ungari’a, ddca nu va cundsce bene limb’a ger-
mana, că-ci cu cea magiara este peritoriu de fdme
si de sete, nimeni nu’lu intielege nicairi pe lume.
Deci inchiaie pangermanistii, invetiatii magiariloru si
preste totu poporulu magiaru se nu mai amble per-
diendu’si tempulu cu invetiarea limbei proprie, care
este numai una sețatura; se’si mai astempere fana-
tismulu care’i pdte duce la perire, se introducă cătu
mai curendu limb’a germana in tdte scdlele si in
tdte afacerile publice, se incdpa a se amalgama inca
de acuma cu națiunea germana, pentrucă ofi-ce voru
face magiarii, de acdsta sdrte totu n’au se । scape.
Magiarii prin drb’a loru alipire de limb’a loru cea
străină in Europ’a si aprdpe inapplicabile intru Con-
ducerea afaceriloru publice, nu numai intardie pro-
gressele culturei preste totu , dara ei dau si liberta-
tiloru omenesci loviture fdrte grele si brutali, că-ci
adeca pentru că se’si inpinga inainte limb’a loru, se
tiena cumu amu dice, sufletulu in trenșa, se o mai
inpuna si altora, eli ataca libertatea bene intieldsa a
toturoru. popdra loru conlocuitdrie, d’in care causa ma-
giarii voru mai patf fdrte reu. Asia dară limb’a
magiara se nu mai fia, dicu pangermanistii*).

     Este adeveru nedisputabile, că positiunea limbei
magiare e cătu se pdte mai critica ; este inse totu
asia de tristu, că mulțime nenumerata de magiari
orbiti cu totulu de trufi’a înnăscută; loru, inca neci
păna in dio’a . de astadi nu vedu adeverulu acesta.
Intr’aceea magiarii se simtu in tempulu de facia tari
si mari, vddia ei cumu isi voru alege cu pangerma-
nismulu; noi dacoromânii se ne vedemu de capulu
nostru, pentrucă, vorb’a romandsca: Mi la’mi e de
tdta lumea, dra deme-ne mi se rupe ânim’a.

(Va urma.)



        Instrucțiunea.

    Instrucțiunea buna este acea pdrghia, care re-
dica popdrele la stare materiale si spirituale fericita,
li-face plăcută vieti’a si societatea omendsca^ si li-
areta mii de mediuldce, spre a ajunge la scopulu
pentru care sunt create.


      *) Vedi intre altii dr. Aug. Th. Stamtn: „Die Erlijsung
der darbenden Menschheit,¹¹ Ziirich 1871 la pag. 258—271. —
Arkolay (pseudonimu, mai bene v. colonellu Bartels de Bart-
feld): Das Germanenthum und Oesterreich. Oester-
reich und Ungarn. Eine Fackel fur den Vblkerstreit. Zweite
Ausgabe. -’Darmstadt und Leipzig, 1872. Auctoriulu acestei
cârti cundsce prea bene Ungari’a si Transilvani’a, este omu do-
tatu cu multe cunoscientie frumdse, inse pangermanistu fanaticu,
dra limbagiulu lui este celu mai brutale d’in căte s’au vediutu
in tempulu nostru, adessea si obscenu, limba de casarme.


45*

— 268 —


      Instrucțiunea adeverata, basata pre principiele
morali, cari le propaga religiunea creștina, este unu
rîu recoritoriu; că-ci precumu rîulu vivifica tote plan-
tele de pre tiermurii sei, si li-ajuta desvoltarea orga-
nismului intr’unu modu mai perfectu, decătu cumu
se intemplă acesta la plantele lipsite de acestu fa-
voru: asia instrucțiunea cea adeverata, de-drace ea
corespunde toturoru indigentieloru omenesci, petrunde
in tdte facultățile omului, i-preface vieti’a in celu mai
scumpu tesauru de pre pamentu, produce concordia
intre facultatjle spirituali si corporali, cari lucra după
aceea in comunu pentru perfectiunarea atătu a cor-
pului, cătu si a spiritului, si prin lucrarea acdsta
continua, care este: adeverat’a chiamare a omu-
lui pre pamentu, midiulocescu, că vidti’a omului
se appara una primavdra durabile si neîntrerupta,
vediendu, că lucrulu seu se semena neincetatu in so-
cietatea omendsca si infloresce in diferite ramuri ale
desvoltarei genului omenescu. Numai de aici se pdte
esplică, că tdte popdrele alerga după instrucțiune,
precumu alerga cerbulu setosu la isvoru, asia cătu
se pdte dice, că instrucțiunea renasce popdrele si li
dă una vidtia noua, mai ilare, mai perfecta si mai
conforma cu destinatiunea omului.

      Semnificati unea primitiva a cuventului Instru-
cțiune nu este invetiare, desceptare si alte
de aceste; ci edificare, redicare, asiediare
i n o r d i n e. Si cu dreptu cuventu se pdte dice, că
instrucțiunea cea adeverata edifica pe popdre, le ve-
dica, la stare materiale si spirituale libera si indepen-
dente ; si le asiedia intr’o ordine sociale, in care neci
unulu nu este impedecatu in esercitiulu drepturiloru
sale de omu si cetatianu liberu alu patriei.

      Multi s’au nisuitu a dă defînitiune cuvenita in-
structiunei, unora li-a succesu, dar numai in parte;
si numai dupa-ce cestiunea instructiunei fă desbatuta
prin scrieri periodice, opuri classice, ma chiaru si prin
parlamente, numai după aceste se pdte dă instructiu-
nei defînitiune adecuata, dra aceea este: Desvol-
tarea mintei d’inpreuna cu facultățile ei,
si formarea animei in consonantia cu aple-
cările ei, conforma chiamarei si scopului
pentru cari sunt create, sdu mai pre scurtu,
este: ar tea de a face omu d’in omu.

      Artea acdsta are doue ramuri: un’a este edu-
carea, alt’a este invetiarea (to docere); ambele
ramure si-au campulu pre care si-desvdlta activitatea
loru. Educarea are de obiectu formarea ânimei
in consunantia cu aplicările ei; dra invetia-
rea se referesce la desvoltarea mintei si a fa-
cultăți loru ei. — Inse de dra-ce tdte ideile, no-
țiunile si conceptele abstrase, cari si le-a formatu
mintea, au impressiuue buna sdu rea asupra ânimei,
pentru aceea invetiarea influintiedia in mocjulu celu
mai naturale asupra educatiunei, si este midiuloculu
celu mai acomodatu spre înaintarea si promoverea
ei, candu nu purcede unilateralu, sdu nu neglige neci
interesele mintei, neci ale ânimei; pentrucă invetiarea


sdu desceptarea face pre omu intieleptu; dra educarea
lu-face bunu; dar omulu intieleptu, inse reu, strica
altora, dra omulu neintieleptu, inse bunu, e insielatu
de cătra altii, — si numai omulu intieleptu si bunu
se pdte numi perfectu (deplinu). Națiunile si po-
pdrele numai prin educatiune si instrucțiune intein-
tielesu mai strinsu au ajunsu la însemnătate istorica*
că-ci numai prin fapte mari si nobile, cari sunt totu-
deaun’a resultatulu culturei, si-au atrasu simpathi’a
istoriciloru. Ce mica a fostu Fenici’a, si totuși unu
istoricu mai pre largu si mai interesantu va vorbi
despre acdsta tidra, decătu despre imperati’a Assirie-
niloru si a "Babilonieniloru. D’in fia-care ruina, ce
a fostu la Feniceani, se pdte conchide la cultur’a si
scienti’a loru.

     Deca vomu cercă istori’a popdreloru, cari au
una rola mai însemnata in desvoltarea si progresulu
genului omenescu, vomu află la cele mai multe edu-
catiunea inaintandu paralellu cu instrucțiunea; — dra
ddca vomu consideră productele mintei si ale ânimei;
ce le arata acele popdre, vomu ajunge la resultatulu
acela, că productele celei de antaia sunt mai peri-
tdrie decătu ale celei de a dou’a. Numai căteva ruine
anuncia inca întreprinderile grandidse ale Babilonie-
niloru si Egipteniloru, d’in căte le-au succesu in lu-
mea materiale, cea mai mare parte a loru acoperita
dejă in pulbere; d’in contra cătu se lupta cu vitre-
gimea tempuriloru vieti’a spirituale a evreiloru si a
eliniloru!

     Desvoltarea mintei se intemplă prin invetiare;
dra invetiarea produce scientia. <

     Animalele au instinctulu, prin care se conducu
in vidti’a loru, si conduse, de acesta isi alegu nutri*-
mentalii corpului si se folosescu de lumea materiale,
fără a-si periclită sanetatea corpului. „Omulu este
mai pre susu de animale prin aceea, că. elu nu se
conduce de instinctu, ci fiendu donatu cu minte, sdu
intielesu si voia libera, e condusu de acdsta in acti-
vitatea sa atătu interna, cătu si esterna; pentrucă
inse mintea se-si pdta împlini funcțiunea acdsta in
armonia cu interesele materiali si spirituali ale omu-
lui: are lipsa de desvoltare. care- se intemplă prin
invetiare, dra aceea produce scientia.

     Intielesulu este acea potere spirituale, sdu
facultate a mintei omenesci, prin care destin-
gemu binele de reu. Desvoltarea acestei facultati este
necessaria, pentrucă se pdta corespunde chiamarii sale.

     Voi’a libera este acea facultate a mintei,
prin care alegemu liberu midiuldcele pentru esecu-
tarea unei lucrări anumite, si ni stă in potentia de
a implinf binele si de a incungiură reulu.

     Ambele au lipsa de instrucțiune sdu invetiare,
care se castiga in scdla, prin urmare scdl’a fără de
invetiare nu se pdte intipuf.

     Prin invetiare se descepta omulu la cunoscinti’a
demnitatei sale, istori’a ni arata, că popdrele, la cari
n’au petrunsu radiele civilisatiunei si prin urmare
n’au avutu parte de efectele binefacatdrie ale instrui

— 269 —


ctiunei, stau pre unu gradu atătu de diosu alu des-
voltarei intielesuali, cătu sunt lipsite mai de totu si
de noțiunile cele mai simple.

      Tdte popdrele,*) cari le numimu popdre culte
ale evului vechiu, au considerata desvoltarea faculta-
tiloru mintei de una problema essentiale a scdlei, de-
și modulu sdu loculu destinatu acestei desvoltari an
diferita de alu. tempului nostru. Anume: invetiatii
renumiti, cari si-au castigatu scienti’a d’in esperienti’a
vietiei, adunau in giurulu loru pe poporulu doritoriu
de scientia, fără distingere de etate, rangu sdu genu,
pre strade, in locuri publice, sdu in veri-care casa
privata, care’i ascultă cu multa dorintia de a invetia,
dra ei ’i propuneau cunoscintiele fără vreunu sistemu
determinata.

      Acestea, sdu camu astufeliu au fostu scdlele d’in
evulu vechiu; dar si aici, precumu in tdte lucrările
omenesci, aflamu mai tardiu desvoltare si înaintare.
In aceste scdle filosofii lumei, cari au jocatu rolulu
de magistri ai evului vechiu, au trebuita se comunice
prin graiulu viu cunoscintiele loru cu poporulu, care
eră setosu de scientia, sdu: ei au trebuita se’la
i n v e t i e.

      Șe consideramu acuma invetiarea sdu instrucțiu-
nea popdreloru d’in evulu vechiu.

      Ddca vomu cercă artile, vomu află, că chinezii
in evulu vechiu au potutu stă pre unu gradu inaltu
alu desvoltarei, că-ci comerciulu cu metas’a, te’a si
diferite vapsele de colori s’a latitu dela ei in cele-
lalte parti ale lumii. Ei au cunoscutu cu multu mai
nainte pulberea de pușca, porcelanulu, compasulu si
tipariulu, decătu popdrele occidentali. Aceste arata
desvoltare intielesuale,. precumu si aceea, că chinezii
au avutu mare grija de desvoltarea facultatiloru mintei.
Că ei au remasu înapoi de civilisatiunea moderna:
acdsta e de a se atribui domnirei orgolidse a poter-
niciloru, precumu si isolatiunei loru. Cu tdte acestea
se ingrigescu si acuma de instrucțiune, pentrucă pe
prunci începu a-i invetiă degiă in etate de 5—6 ani,
care invetiare se începe cu numirea obiecteloru visi-
bili, si astfeliu ocupa facultatea imaginatdria, care este
unu genu anumitu alu sistemului intuitivu. Numele
cârtii prime, care servesce de manualu, este: Pekia-
sing, care cuprinde numele persdneloru d’in vreo suta
de familie. A dou’a carte este: Tha-ta, colectiune
de cunoscintie reali; a trei’a: Thien-the-ouen; îm-
preunarea a loru una miie de litere; a patr’a: San-
thea-king; cunoscintie fundamentali d’in moralu si
istoria. Obiectele principali ale invetiarei sunt: limb’a
si scrierea, pentrucă acestea sunt impreunate cu cele
mai mari greutati.

      La elini invetiatur’a fusese familiarisata atătu
intre lacedemonierii, cătu si intre atenieni. Lacede-
monienii consideră pre Licurgu nu numai că pe le-


      *) Datele referitdrie la cultur’a chineziloru si a greciloru
sunt culese d’in: „Skizzen und Bilder aus der Erziehungsge-
schichte“ von L. Kellner. Essen 1862. Bedaker I. Bând.


gislatoriulu, ci si că pe invetiatoriulu loru, care, prin
legile sale aprobate si de oraclulu d’in Delphi, a re-
formatei constitutiunea loru si li-a organisatu scdlele.
Principiulu fundamentale ălu legislatiunei sale a fostu,
că tdte trebue se conlucre mai inainte de tdte pentru
promoverea intereseloru statului; acestui principiu a
subordinatu elu si scdlele, conformandu intereseloru
statului desvoltarea tinerimei.

     Lacedemonienii, numiti si spartani, formau dresi-
cumu una familia mare; prunculu indata după nas-
cere eră cercetatu, nu cumuva are ceva scădere na-
turale, si ddca ’lu aflau șchiopii sdu orbu, sdu cu
altu defectu, atunci ’lu suieau pre muntele Taigetn si
de acolo ’lu aruncau in vale că se pieră; dra pruncii
sanetosi erau instrqiti pre spesele statului incependu
dela anulu alu 8-lea. Invetiarea constă d’in gimna-
stica, sub care se intielege nu numai castigarea de-
steritatii corporali, precumu notulu, saritulu, suitulu,
joculu (saltulu), ci si esercitie militarie si mânuirea
armeloru, dra in serbatori se duelau; aveau jocuri
mimice, sdu se luptau. Obiecte estraordinarie erau:
cetirea si scrierea.

     Atenienii, cari celebră pre Solonu că pe funda-
toriulu scdleloru la ei, au condusu langa pruncu unu
sclavu, care se numea „paedagogu." Acesta n’a fostu
atătu invetiatoriu, cătu mai multu padîtoriu, si avea
datorihtia de a conduce pre pruncu la gimnasiu, u©de
se află invetiatoriulu celu adeveratu, dela acestua
invetiă prunculu d'inpreuna cu ceialalti colegi: a cu-
ndsce literele, a silabisă, a ceti, a scrie bine, precumu
si unele bucăți mai însemnate d’in opurile lui Ho-
meru a le enară fără carte; mai tardfu primiră. in-
strucțiune d’in artea musicale dela magistrulu de mu-
sica, care avea datorinti’a de a-i propune si legile
bunei-cuviintie; dra in etate de 18 ani au luatu parte
la esercitiele publice d’in gimnastica, de care se tie-
nea: luptarea, lupt’a cu pumnii, fiigirea pre întrecute,
sarirea, aruncarea discului, notulu, joculu si eserci-
tiele militarie.

     Scdl’a lui Pythagoras d’in Croton avuse cara-
cteriu familiariu, si s’a impartitu in trei classe; pre
ascultătorii d’in classea prima ’i invetiă a se dedă la
totu feliulu de lipse si necadiuri, in classea a dou’a
invetiau music’a si gimnastica, si numai in classea a
trei’a se propuneau: matematic’a, astronomi’a, filoso-
fi’a si medicin’a. Scdl’a lui Pythagoras au avutu de
scopu, că se desvdlte in ascultători priceperea iute si
memori’a fidele, precumu si facultatea deductiuniloru
essacte; si chiaru d’in aceste cause scdl’a d’in Croton
fh recunoscuta de modellulu scdleloru d’in Greci’a,
precumu Pythagoras de invetiatoriulu celu mai mare.

     Socrates care fă declaratu de cătra oraclulu d’in
Delphi de celu mai intieleptu intre moritori*), a con-
siderata scienti’a de fontan’a virtutiloru, dra ignoranti’a
de cuibulu pecatului, si precumu densulu n’a sciutu


       *) „Intieleptu a fostu Sofocles, mai intieleptu Euripides;
dara celu mai intieleptu intre intielepti Socrates."

— 270 —


multu, asemene nu s’a nisuitn a invetiă multe pre
discipulii sei, ci mai multu s’au adoperatu a desceptă
in ei cugetarea practica si ratiunale printr’unu me-
, todu,. care si păna astadi ’lu urmarescu barbatii re-
numiti pre campulu instructiunei; si precumu spune
Xenophonu, d’in geometria s’a indestulitu cu atăta,
dăca cineva a sciutu mesură una bucata de pamentu.
De gimnastica nu s’a interesata multu; ci afara, de
cele amintite a invetiatu aritmetic’â, astronomia, fi-
sic’a si filosofi’a.

      Platone a fostu de părere, că chiamarea peda-
gogiloru este de a veghiă asupra pruhciloru si a-i
conduce la jocuri si festivități, era invetiarea a voitu
a o concrede invetiatoriloru luati in intielesu strinsu;
aceștia aveau de a propune cundscerea litereloru, ce-
tirea sj scrierea, mai tardfu gimnastic’a intr’unu gi-
mnasiu separata, apoi citer’a si violin’a împreunate cu
jocu si cantare. Invetiaceii lui, cari s’au numita aca-
demici, dela edificiulu in care invetiau, au inve-
tiatu mai tardfu aritmetic’a, geometri’a, astronomi’a
si filosofi’a si pre acăsta d’in urma a pusu mai multa
diligentia. Platone s’a abatutu dela calea contempu-
reniloru sei prin aceea, că a neglesu poesi’a, pe care
o a considerata de molesirea caractereloru, si traindu
in societatea lui Socrates, ambii au invetiatu si au
propagata nemurirea sufletului.

    k Aristoteles, dupace a fostu invetiatoriulu lui Ales-
sandru celu mare 8 ani in Macedoni’a, mai tardfu a
invetiatu 13 ani in liceulu d’in Aten’a,<elu amblă
d’intr’unu locu in altulu, de aici invetiacii lui s’au
numitu „peripatetici.¹¹

      Plutarcu intr’o disărtatiune, despre carea unii
supunu ca a,r fi apocrifă, vorbesce in terminii urmă-
tori: „Numai educatiunea buna si invetiarea făcu pre’
omu fericitu. Pentru alte bunuri pamentesci nu me-
rita a se luptă. A fi de origine nobile, este meritulu
parentiloru. Bogati’a este pretiăsa, depende inse dela
fortuna, care o dă unuia, ăra altuia i-Q denega. A
se luptă pentru gloria este permisu, dar aceea nu
este constante. Frumseti’a este pompăsa, dar nu
tiene multu. Sanetatea este plăcută, dar schimbatiăsa.
Poterea e de invidiatu, dar e perităria. Numai scien-
ti’a este singura, carea e divina si neperităria. Qo-
legiloru sei a datu consiliu că se propună rnedicin’a
d’in consideratiuni sanitarie; ăra gimnastic’a pentru
întărirea corpului. Fildsofi’a o a numitu rnedicin’a
neajunseloru si patimeloru sufletului. A ipsistatu fdrte
pre langa contemporanii sei, că se-si dea pruncii la
invetiatu'ra; ăra despre Aristipu, care’a fostu invQ-
tiacelu alu lui Socrates, ni-a lasatu scrisu, că pre
acelua ’lu a intrebatu candu-va unu parente, pentru
cătu i-ar invetiă prunculu? „Pentru una miie de
drachme¹¹*) respunse Aristipu; „Ceriule, căta plata!
pentru atăta pociu cumperă si unu sclavu,¹¹ replică


      *) Circa 214 taleri nemtiesci, seu 428 până la 450 fior,
val. austr.


parentele. „Fără indoiăla, continuă -Aristipu, ațunci
vei avă doi sclavi, pe fiiulu teu si pe celu cumparatu."

      Pre candu la greci eră ineglesa cultivarea femei-
loru, pre atunci la romani aflamu scăle regulate de
fete, ijfi cari se cresceau fiptoriele matrăne romane,
si acestea ’si puneau tăta grigea in crescerea buna
a fiiloru. Ce influintia mare păte avă una mama
asupra fiiului seu, caruia nu i-a denegatu educatiunea,
se vede d’in pasiulu Veturiei, care a sciutu învinge
cu vorba pre fiiulu seu Coriolanu, candu a venitu
contra Romei. Dar mai .frumosu essemplu avemu pre
Corneli’a, mam’a celoru doi Gracchi, care ’si presentă
cu una superbia nobile pre fiii sei că pre tesaurii
cei mai scumpi amicei, ce venise a o cercetă. — La
romani erau tenerii sub conducerea tatalui si edu-
carea mamei păna in etate de 16 ani, si numai, atunci
au potutu îmbracă toga virile usitata la solemnități.

      Stracurandu-se cultura dela greci la romani, a-
căsta impregiurare au avutu mare influințiă asupra
invetiatoriloru poporului romanu, a carora ’ datofintia
a fostu a propune cetirea, scrierea si aritmetic’a. Vir-
gini’a, cea persecutata multu de cătra Apiu Claudju,
pre la a. 449 inainte de Chr. a cercetata scăl’a ‘ pu-
blica; prelegerile șe tieneau in locuri publice, său in
casciăre de lemnu, precumu si pre strade — in tri-
viis, — pentru, aceea Quinctilianu a numitu primele
cunoscintie eastigate in scăle: cunoecintie triviali. Te-
nerii incepetori se deprindeau in' ntirte pre: campulu
Iui Mărte, ăra in Tiberu invetiaunotulu; music’a inse
nu a fostu. atătu de pretiuita că la greci. -

      De-si romanii au primita cnltur’â dela greci, cu
tăte aceste a fostu mare diferintiă ' intre invetiarea
romaniloru si a greciloru, câre in tempurile năstre
se păte asemenă cu invetiarea la germani si franci.
La greci puneau mare pondu pre aceea, că tenerulu
se scia trai frumosu; d’in contra la romani mai multu
se adoperau, că tenerulu se’si câștige inVetiatura,' prin
care se ajunga a fi folositoriu patriei. De aceea la
romani gimnastic’a se propunea mai multu pentru
aceea, că se aiba desteritate in manuarea armeloru
’si nu atătu pentru infruinsetiarea corpului.

      Acăsta sistema o aflamu aprobata de Cicerone
care scrie: „Candu me intrebu si > cugeta aduncu,.
cumu a-si potă fi folositoriu mai multora, nu’mi vine
in mente ceva mai momentosu, decătu că se îndrepta
pre concetatienii mei cătra calile scientieloru.*) Tăta
istori’a romaniloru ni invetia, că pi’incipiulu instru-
ctiunei loru nu a fostu întemeiata atătu pre teoriele
filosofice, ci mai multu pre viăti’a practica.

      Acestea sunt unele lineaminte generali despre cul-
tur’a popăreloru antice: a chineziloru, greciloru si a
romaniloru, d’in cari se vede, că si aceste popărC an
considerata desvoltarea mintei de adeverat’a problema
ce are se deslege scăl’a, său că scopulu scălei este
in vetiatur’a. Pest’a.                  Vasiliu Deciu.


      *) De Div. 2. 1.

— 271 —


Colectiune de diplome
d’in; diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care
privescu mai alesu pe romăui (valachi).

(Urmare.)

1427. App. D. Tr. T. V.

      Regele Sigismundu face donatiune oppidului Bai’a-de-
Crisiu in comitatulu Zarandu duoe comune rurali (sate), nu-
mite Chyba et Ryska. In acestu documenta Bai’a-de-Crisiu
• e numita pe nemtiesce Altumburg si inca cu adaosu, că intre
locuitorii ei se află si ospeti, adeca colonia venetica si lucratori
de mine său baiasi.*)

      Conventus monasterii B. M. V. Clusmonostra.
Omnibus Christi fidelibus tam praesentibus, quam
futuris praesentium notitiam habituris salutem et gra-
tiam in omnium Salvatore! Quoniam ea quae fiunt
in tempore pereunt, si ergo ad futurorum notitiam
pervenire debeant, necesse est, ut perpetuitatis signa-
culo signentur. Proinde ad universorum tam prae-
sentium , quam futurorum notitiam volumus harum
serie pervenire: quod nos litteras serenissimi Princi-
pis, et Domini Domini Sigismundi Dei Gratia Ro-
manofum Regis semper Augusti, ac Hungariae, Bo-
hemiae, Dalmatiae, CrOatiae, Regis Domini noștri na-
turalis introductorias, simul et statutorias sub ejus-
dem minori sigillo clause emanatas, nobis directas,
reverenda qua decuit, recepimus in haec verba:

      Sigismdndus Dei Gratia Romanorum Rex sem-
per Augustus, ac Hungariae etc. Rex. Fidelibus no-
stris Conventui Ecclesiae de Clus-Monostra salutem
et gratiam. C.um nps turn pro fidelibus servitiis fi-
delium nostrorum providorum virorum Judicis, et
Juratorum, ac universorum ciyium et hospitum, nec
non Montanorum nostrae civitatis Altumburg**) vo-
catae, turn etiam pro utilitate et commodo ipsius no-
strae civitatis, quasdam possessiones Chyba er Ryska
vocatas, juxta Montanas ejusdem nostrae civitatis si-
tuatas et adjacentes, juxta contenta aliarum literarum
nostrarum snperinde confectarum, in perpetuam du-
ximus conferendas, volumusque ipsos in dominium
earumdem per Nrum, et vestrum homines legitime
facere introduci. Igitiir fidelități vestrae Urmissime
praeeipiendo mandamus, quatenus Nrum mittatis ho-
minem pro testimonio fidedignum, quo praesente An-
dreas filius Simonis de -Mikefalva per nos de Curia
nostra ad id specialiter destinatus, ad facies praedi-
ctarum possesșionum Chyba et Ryska vicinis et com-
metaneis e. c. t. (reliqua juxta solitum stilum man-
dati stătătorii). Datum in descensu nostro exercituali,
in Campo Barammezeu vocato, secus confinia par-
tium Transalpinarum. Feria III. prox. post fest. visit.
B. M. V. a. D. 1427. Rgnor. Nror. anno Hungar.
41. Roman. 17. et Bohem. 7. —



      *)       Eca asia se donă in tempulu feudalismului satele in
possessiunea oppideloru si a cetatiloru, pentrucă acestea se do-
mnăsca preste ele, că si aristocratii preste cele donate loru.

Red Trans.

      **       ) Korosbănya comit. Zarand.


      Nos itaque mandatis dicti Domini Nri Sigismundi
Regis obedire cupien. uti tenemur, una cum praeno-
minato Andrea filio Simonis de Mykefalva homine
siio Regio per ipsum Dominum Regem de Curia sua
ad id specialiter destinate, Nrum hominem, videlicet
virum Religiosum fratrem Blasium sacerdotem, so-
ci um nostrum conventualem ad praemissa peragenda
Nro pro testimonio transmisimus fide dignum. De-
mum iidem ab inde ad nos reversi, nobis concorditer
retulerunt, quod ipsi Feria III. prox. post festum B-
Jacobi apost. nune praeteritum ad facies praedicta-
rum possessionum Chyba et Ryska vicinis et corn-
'metaneis earundem universis inibi legitime convocâ-
tis, et praesentibus accedendo, introduxissent praefatos
cives, et montanos dictae civitatis Altumburgh in Do-
minio earumdem, statuissentque easdem eisdem per-
petuo possidendas. Et prout moris est, et hujus Re-
gni conșvetudo, legitimis diebus, et horis continuis
ad id aptis et sufficientibus, in faciebus earumdem
commoran. nullo penitus contradiatore inibi apparente.
In cujiis roi memoriam, firmitatemque perpetuam prae-
sentes nostras litteras privilegiales sigilii Nri pendentis
et autheptici munimine robo.ratas, Alphabetoque trium
Litterarum medio intercisas, eisdem civibus ac mon-
tanis et hospitibus dictae civitatis Altumburgh*) du-
ximus concedendas. Datum sedecimo die diei întro-
ductionis et statutionis praenotatorum. a. D. 1427.
antedicto.

1427. App. D. Tr. T V.

      Pre candu Sigismundu petrecea ărasi la Brasiovu, aflandu
că romanii transilvani d’in districtele romanesci,
care se tienea de fortareti’a Devei, nu mai voliescu a se su-
pune la totu feliulu de servitie căte li se cerea, scrie cu măre
mania cătra vicevoivodulu Lorandu L ă p e s , amerintia c n e-
ziloru romanesci si auctorisădia pe Lăpes, că in casu de ne-
supunere se faca romaniloru tdte relele spre a’i supune si în-
frânge.**)


      *) Has Litteras an. 1781 pro dicto oppido Korosbănya in
Transumto conventuali exscribi curavit: Franciscus Pakular Ju-
dex, ac Micbael Sztan et Belej :Pask Jurati dicti oppidi.

      Originale harum Literarum exstat in Arch. K. Monostorien.
conventus inter fasc Cttus Albae Lit. A. Nr. 10.

      Apparent in superiore earumdem margine intercisae literâe
Alphabeticae A. B. C., in inferiori, autem margine exstant duae
fissurae pro appensîone sigilii (quod deest) adaptatae, suntque in
Pergameno patentei- confectae..

      Copia in Archivo Gubern. in T. IV. Transumt. Conventua-
lium p. 16.


      **) Acestu documentu trebue se se ia in legătură strinsa
cu altele d’in anii precedenti si d’in cei carii urmedia immediatu.
Sigismundu pe nobili ii scutesce de obligațiunea de- a esi in
contra turciloru, cere inse că romanii se mărga. Sigismundu dă
iu 1428 porunci înnoite, mai aspre si decătu ale lui Ludovicu I.
in contra ritului si confessiunei religidse a romaniloru, in același
tempu inse elu este decisu a readuce in tiera pe cavalerii teu-
toni, firesce, nu numai pentru că se apere tiăr’a de turci, dara
si pentru că se propage cu armele ritulu apusene si domni’a
papei, cu ajutoriulu careia cugetă elu se’si asigure apoi domni’a
preste toti romanii. In modurile si pre calile acestea se prepară
catastrofa cea mare d’iiitre anii 1437—1438, in care steo’a ro-
maniloru transilvani cadiuse pentru multu tem*pu. Not’a Red.

— 272 —


      Sigismundus Dei Gratia Romanorum Rex semper
Augustus, ac Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae, Croa-
tiae e. c. t. Rex. Fideli nostro Lorando L6pes de
Vâroskeozy, vice vajvodae nostro partium Regni Hun-
gariae Transsylvanarum salutem et gratiam. Castel-
lanis castri noștri Deva ad honorem vajvodatus di-
ctarăm partium Regni noștri Transylvanarum alias
tenti, ast nune noștri ad rationem pro tempore pos-
sessi, gravi cum querela nobis exponentibus, quod
nonnulli populi in Districtibus Olachalibus dicti castri
existentes, malesanis, et frivolis keneziorum suorum
suggestionibus, et consiliis agitati, et inducti, variis
sub coloribus se cum manifeste dicti castri noștri de-
trimento, a solitis castri servitutibus subducere co-
nantur; quum autem 01 a c h i, quorum videlicet per-
sonae ipsae, quam et terrae, et agricolationes eorum
eidem castro nostro inseparabili vinculo adstrictae ha-
bentur, non tantum agricolationes castri, proprios
licet in usus, inabalienabiliter tamen procurare, cer-
tosque census praestare, sed etiam opera servilia ma-
nualia ad conservationem castri oportuna, ut sunt:
munimenta struendi, et reparandi, aggeres fodiendi,
ligna secandi, et alia id genus servitia facere, juxta
antiquam et laudabilem consvetudinem teneantur; bine
fidelități vestrae harum serie firmiter mandamus, qua-
tenus dictos kenezios, a similibus suggestionibus de-
hortare quam severissime, antelatis vero Castellanis
in reprimendis malesanis dictorum populorum in Di-
strictibus Olachalibus castri noștri Deva constituto-
rum consiliis, et moliminibus adhibita etiam omni vi,
et auctoritate quam vobis praesentibus omnimodam
impertimur, adsistere noveritis, ne castrum ipsum,
ejusque ulterior conservatio, ob hanc dictorum Ola-
chorum renitentiam detrimentum aliquod pati con-
tingat. Secus ergo nequaquam facere ausuri. Prae-
sentes autem habita eorum notitia praesentanti sem-
per reddi volumus. — Datum Brassoviae feria tertia
proxima post festum sanctissimae Trinitatis. Anno
Domini Millesimo quadringentesimo vigesimo septimo.

      Copia vidimata habetur Viennae in Arch. con-
silii aulici bellici, inter acta erectionis militiae in
Transilvania limitaneae.

1427. App. D. Tr. T. V.

      Sentontia regăsea, prin care comun’a V u 1 c a n n in distri-
ctulu Brasiovului, e sustienuta in possessiunea unui munte si a
unei păduri.*)

      1427. Feria 6. prox. ante festum convers. B.
Pauli apost. Sigismundi Regis manutentionales, Po-
puli de Volkăny Districtus Barcensis, super monte
et silva ab antiquo ad ipsam Possessionem Volkany
spectantibus.

      Originale in Tabulario nat. Saxonicae.


      *) Acesta comuna sasâsca se bucura de una favore d’in
cele mai rare, că ea adeca possede unu munte mare tocma iu
a trei’a comuna, adeca in midiuloculu muntiloru comunei Zer-
nesci, alu cărei territoriu se marginesce immediatu cu Tier’a ro-
manesca de cătra Rucaru si Campulungu.


1404. Sigmond kirălynak az erddlyi nemess^g sza-
mâra adott oklevele, mellybe regi szabadsâgainak
megtartăsât igeri. Egy 1428beli hiteles masolatban.

1428. 3. May. App. D. Tr. T. V.

     Aristocratii, boierii Transilvaniei, castigasera dela câțiva
regi ai Ungariei si mai alesu dela Ludovicu I. drepturi, privi-
legiuri si scutintie s6u immunitati estraordinarie, iu partea loru
cea mai mare forte stricatidse pentru tiera si poporu, 6ra unele
aparatorie in contra despotismului regiloru. Regele Sigismundu
confirmase tdte acelea privilegiuri ale nobililoru prin diploma d’in
19. luliu 1404. In an. 1428 nobilii simțiră trebuinti’a de a’și
scote de pre acea diploma una copia authentica dela conventulu
monasteriei d’in Clusiu, care s’a si scosu prin duoi deputati tra-
misi inadinsu la conventu.

     Nos Conventus monasterii Beate Mărie Virginis
de Clus Monosțra. Memorie commendamus tenore
presentium quibus expedit universis. Quod magister
Emeriqus filius Petri de Bogath, et Ladislaus filius
Nicolai filii Apa de Almaker4k, in ipsorum ac uni-
versorum nobilium partium Transsilvanarum personis,
nostram venientes in presentiam, exhibuerunt nobis,
et presentaverunt quasdam literas Serenissimi Prin-
cipia, et Domini Domini Sigismundi .... Romano-
rum Regis semper Augusti, ac Hungarie, Bohemie,
Dalmatie, Croație e. c. t. Regis Domini Domini no-
ștri naturalis, ad commissionem propriam dicti domini
noștri Regis........eisdem minori sigillo in perga-

meno patenter emanatas, et ab intra consignatas, te-
noris șubsequentis, petentes hos suis, ac nominibus,
quibus supra, ut tenorem earumdem, de verbo ad ver-
bum sine diminutione, aut augmento aliquali tran-
scribi, et transummi faceremus, transcriptumque ea-
rundem nostro sub sigillo ipsis dare et concedere
dignaremur. Quarum tenor is est:

     1404. 19. July. Nos Sigismundus Dei Gratia
Rex Hungarie, Dalmatie, Croație e. c. t. Marchioque
Brandenburgen. atque sacri Romani Imperii vicarius
Generalis, et Regni Bohemie, Gubernator. Memorie
commendamus tenore presentium significantes quibus
expedit universis. Quod de Regie excellentie diligenti
meditatione advertentes, inter alias nostre sollicitudi-
nis curas, circa ea precipue studiosius et diligentius
debere nos invigilare, per que nostrorum subditorum
utilitati provideamus, et quieti, ut exinde Regalis po-
testatis gloria augmentetur, Regnicoleque nobis sub-
jecti munificentia regia pariterque et libertate predo-
tati, numero pariter et devotione augeantur, univer-
sos, et.singulos nobiles partium nostrarum Transsil-
vanarum nostros fideles de specialis prerogative gratia,
et Regie potestatis plenitudine, et eorum quemlibet,
tam conjunctim, quam divisim in universis, et singuliș
eorum libertatibus, immunitatibus, gratiis, privilegiis,
et quibuslibet prerogativis, in quibus per serenissimos
Principes Reges Hungariae, predecessores nostros,
felicis memorie, et presertim dive reminiscentie Domi-
num Ludovicum Regem Hungarie patrem, et pre-
decessorem nostrum carissimum, ipsorumque, et ipsius
tempore prefuerunt, volumus, et decernimus manu-
tenere, et absque difficultate conservare, mandantes

— 273 —


idcirco Wayvodis, et Vice Wayvodis partium nostra-
rum Transsilvanarum predictarum, et Comitibus et
Vice-Comitibus siculorum aliis etiam Regni noștri
Judicibus et justitiariis, ac aliis alia forsitan auctori-
tate fungentibus, ut ipsos fideles nostros nobiles pre-
tactarum partium nostrorum Transsilvanarum contra
premissas ipsorum libertates, quibus, temporibus pre-
dictorum Regum Hungarie, nostrorum predecessorum,
et presertim Ludovici patris, et predecessoris noștri,
ut premisimus, carissimi, usi fuerunt, et gavisi, in
nullo impedire, aggrâvare, molestare, et quitquam at-
temptare audeant, vel presummant modo aliquali.
Secus nullatenus sub obtentu nostre gratie facere
audentes in premissis, presentes tandem in perpetuam
firmitatem premissorum.-semper apud prefatos fideles
nobiles nostros volumus remanere. Datum in de-
scensu nostro campestri terre Moravie juxta civitatem
Podyewyn, alias Costel vocatam, feria secunda pro-
xima post festum b. Jacobi apli. anno domini mille-
simo quadringentesimo quarto.

     Nos itaque justis et legitimis petitionibus prefa-
torum magistri Emerici de Bogath et Ladislai filii
Nicolai filii Apa ..... juste annuentes, prescriptas
literas dicti Domini noștri Sigismundi Regis patentes
de verbo ad verbum, sine diminutiune, et augmento
aliquali, presentibus literis nostris similiter patentibus
transcribi, et transummi facientes, transcriptumque
eorundem, et transumptum sigilii noștri appressione
munitas, eisdem magistro Emerico et Ladislao, prius-
que dictis universis nobilibus prefatarum partium
Transsilvanarum duximus concedendum .... eorum
uberiorem ad cautelam. Datum in festo inventionis
8. Cruciș, anno Domini millesimo quadringentesimo
vigesimo octavo.*)

1428. 9. Oct. App. D. Tr. T. V. .

     Epistol’a regelui Sigismundu câtra marele magistru alu ca-
valeriloru teutoni, prin care’si descopere • de nou volienti’a sa de
a trage una linia militaria de cavaleri teutoni intre Ungari a,
Serbi’a si Valachi’a, si ale da loru câteva fortaretie in vecină-
tatea Dantibiului**).

     1428. Sebisch am Tag Dionisii. Literae Sigis-
mundi Regis germanicae ad magistrum ordinis Teu-
tonici, sibi in animo esse: Equitibus Teutonicis cer-
tas arces in vicinitate Danubii inter Hungariam, Ser-
viam et Valachiam defensionis contra Turcas causa
resignare.

     Originale in Archivo Regiomontano Cista IV.
Nr. 54. 56.                      ‘

     Inndit Voigt: „Geschichte Prussiens“ T. VIII,
p. 534. Nr. 1.

(Va urma.)


      *) Vide Privilegiales anni 1366.

      Descripsit ex Originali quod possidet. Jos. C. Kemâny.


      •*) Vedi si la a. 1426.


        Tabaculu si efectele Ini.

      Tabaculu ajunse câ se fia sociu nedespartitu alu
vinarsu-rachiului la căteva classi fdrte numerdse de
poporu. Asupra vinarsu-rachiului câ beutura imbe-
tatdria, care tempesce, naucesce, scurta vidti’a, de-
grada si ruinddia generatiuni si popdra intregi, s’a
vorbita si scrisa, se vorbesce si se scrie mai ades-
sea, — cu ce resultate, ne-a spusu iu Nr. 22 alu
acestei folie rev. sa dn. parochu B. Baiulescu. D’in
calculele comunicate cu acea ocasiune s’au vediutu
si enormele sume pe care poporulu le platesce, pen-
tru câ se’lu omdre vinarsarii. Dati se facemu cuno-
scientia mai de aprdpe totu d’in asemenea cause inca
si cu tabaculu, cameradulu nedespartitu alu vinarsu-
lui, pentrucă de si tabaculu a străbătută cu fumulu
seu păna susu in saldnele cele mai elegante , de si
elu au apucata a se pune alaturea cu cafeo'a , cu
ceiulu, cu ciocolad’a si cu vinurile cele mai alese,
totuși petrecerea lui cea mai plăcută este pe diosu,
prin locuintiele cele scunde si mai strimte, pe care
le infecta cu putdrea sa.

      Tabaculu cunoscutu si sub numele asiatica
Tu tu nu sdu Tutun, dra sub numele scientificu
Herba Nicotiana, este specie de planta care se renu-
mera la tamili’a Solanaceeloru, d’in classea 5, ordinea
1 a sistemei lui Linnd. Varietățile tabacului sunt
mai totu plante care crescu, se coca si apunu in-
tr’unu anu, pentrucâ in altu anu drasi se resara.
Patri’a primitiva a celoru mai multe varietati de ta-
bacu este Americ’a, numai unele d’in ele s’au fostu
aflatu si in Australi’a, dra vreo duoe in Asi’ă meri-
dionale; inse vorbindu preste totu, sementi’a tabacu-
lui s’a transplantata si in Asi’a totu numai d’in Ame-
ric’a. Originea numelui tabacu o deducu unii dela
insul’a Tabago, care este una d’in Antillele mici
in Indi’a occidentale in distantia de 15 milliarie dela
Grenad’a si 5 m. dela insul’a Trinitad; dra altii ilu
deducu dela rollele acelea cilindriforme, in care sel-
batecii indiani stringn tabaculu cu căte una fdlia de
papusioiu câ se’lu fume, dra acelea rolle ei le numea
Tabacos, d’in care apoi s’au formata Papelitos ale
ispaniloru si portugaliloru si sugarele de astadi. Nu-
mele Nicotiana ’ia remasu dela franculu Jean Nicot,
carele fiendu ambasadorii in Portugalli’a, pe la 1560
aduse tabaculu seu in Franci’a, unde’lu cultivă mai
antaiu in gradin’a sa si’lu recomandă câ de medicina
minunata pentru cine scie căte bdle. Asia apoi acdsta
planta se numf in ondrea lui Nicot, Nicotiana.

      Păna acuma sunt cunoscute câ vreo duoedieci
varietati de ale tabacului, d’in care se cultiva mai
virtosu acestea: Nicotiana Tabacum, sdu asia numita
Virgini’a comuna; Nicctiana macrophylla, sdu taba-
culu de Maryland, cu folie mari; Nicotiana rustica
sdu tabacu tieranescu, si Nicotiana peniculata sdu ta-
baculu verguru. Tdte patru varietati crescu lungi in
cotorulu loru, differu inse mai multu sdu mai pucinu
in forma si in marimea frundiei, cumu si in calitatea
46

— 274


loru. Mai- este si a cincea varietate ce se cultiva
multu in Cliin’a, in insulele Filippine si in lav’a;
acesta se numesce Nicotiana cliinensis si trece de
tabacu fdrte finu.

      In comerciu tabaculu nu se cauta după varie-
tățile sale botanice, cătu mai virtosu după tieri si
tienuturi in care se cultiva, pentrucă calitatea lui de-
pende fdrte multu dela calitatea locului pe care, si
dela clim’a in care cresce. La cultivarea tabacului
se cere pamentu grasu si totuși gunoitu si aratu fdrte
bene si meruntu, dra tractarea lui cere atăta lucru
si grija, căta cere si cultur’a viiloru. Si cu tdte ace-
stea, sementiele cele mai bune transplantate d’in Ame-
ric’a seu d’in Asi’a in diverse tieri europene, ori cătu
de bene se fia cultivate, degenerddia fdrte curendu
asia, in cătu de ess. tabaculu ce cresce in Germani’a,
Ungari’a, Transilvani’a si pe airea, fumata fiendu, in
partea sa cea mai mare pute infricosiatu asia, in
cătu putdrea lui străbate si infecta tdte localitățile
in care se fuma, ea se simte inca si in vestmentele
aceloru dmeni carii nu’lu fumedia, decătu numai pe-
trecu la unu locu cu fumătorii.

      Despre metodulu cultivarei tabacului noi nu vomu
dice nimicu, pentrucă spunemu dreptu, amu dori că
se nu se cultive nicairi pe faci’a pamentului, afara
ddra pentru scopu de medicina, ddca cumu-va in
unele cașuri se pdte ajunge acela scopu cu tabaculu.*)
In locu de aedsta ne vomu ocupa pucinu cu istbrir
culu tabacului, mai alesu cu scopu că se se vddia,
cumu societăți si popdra, care pretendu pentru se-
nesi celu mai inaltu gradu. de cultura, invetia si
addpta dela selbateci nesce datine demne intru ade-
veru totu numai de selbateci.

      Cbristoforu Columbu, descoperitoriulu Americei,
vediuse fumandu tabacu mai antaiu in an. 1492 pe
locuitorii selbateci d’in insul’a Guanahani. Las Casas
scrie, că la locuitorii insulei Haiti inca era in usu
tabaculu, dra calugarulu Romano Pane care a de-
scrisu aedsta planta mai antaiu in a. 1496, o aflase
la locuitorii d’in Hispaniolas, la carii se numesce
Cohoba. In Yucatan si in Mexico fumatulu tabacu-
lui a fostu cunoscutu mai inainte de a străbate euro-
penii in acelea parti ale Americei. La indianii sel-
bateci d’in Americ’a septemtrionale fumatulu de ta-
bacu se prefăcuse in ritu religiosu, in sacrificiulu ce
se aduce sdrelui si spiritului celui mare.
Indianii americani sunt fumători passionati păna in
dio’a de astadi.

      Se spune că tabaculu fu transplantata in Europ'a
mai antaiu de cătra Gonzalo Hernandez de Oviedo,
care adusese sementia d’in Americ’a in Spani’a si o
a plantata tnai antaiu că de lucsu in gradina, dra
apoi lui Nicolo Menardes ’ia venita in mente se o
aplice că medicina. De aci tabaculu frecă si in Fran-
ci’a, inse abia după vreo siesedieci de ani, unde Ni-


*) Mi se pare câ. oierii isi spala oile rîiose cu zama de
tabacu, câ se le vindece, nu sciu deca se spala si cânii rapanosi.


cot ilu cultivă totu numai că pentru medicina, pre-
cumu se observase si mai susu. Preste vreo cinci
ani, adeca la 1565, Adolfu Occo, fisiculu cetatei An-
gusta (Augsburg) aduse • tabaculu d’in Franci’a si in
Germani’a. Cătra anulu 1600 tabaculu petrunse si
in Itali’a. Intr’aceea in Spani’a si Franci’a s© des-
chiseră fabrice pentru tabacu de nasu, pe care apoi
călugării caletorindu pe la monasteriele loru, ilu adiv
sera si in alte tieri. Inse pap’a Urbanu VIII, pu-
blică in a. 1624 bulla sa, cu care interdicea strinsu
usulu tabacului si afurisea pe Celi carii nu arm volf
a se supune. N’a folosita nimicu. Mai alesu tra-
gerea tabacului pe nasu s’a latitu cu adeverata furia,
in cătu republica Veneției, totudeauna speculanta
buna, in a. 1662 trase d’in arend’a fabricarei taba-
cului de nasu unu castigu de 40 de mii de ducati.
Fumatulu se incepii in Spani’a dela 1550 inedee,
dra dela 1586 inainte coloniștii d’in Virgini’a. rein-
torcunduse in Anglia, invetiara pe compatrioti loru
a fuma. De aci inainte studentii si soldatii trans-
plantară fumatulu in Hollandi’a, Germani’a (1620),
in Sveti’a si Russi’a (1650), pucinu după aceea un .
Turci’a si pe la noi. Acumu. asia, numit’a medicina
se prefacă in articlu de luxu si de plăcere cu tdte
consecentiele sale cunoscute păna astadi. Bâseric’a
si politi’a de stătu se schlara preste totu in contra
tabaoului, luaudu cele mai aspre mesuri pentru ester*
minarea lui; fumătorii era supusi la pedepse, adessea
fdrte barbare. Asiă de ess. in Russi’a fumatorilcnm
li se taliă nasurile, jn Turci’a li se spargea nasurile
cu tievile de pipa; in Elveti’a fumătorii era tractăti
că ori-ce criminali; pe airea era declarați de.infami.
Theologii si moraliștii predică in contra tabacului că
in contra inventiunei unoru diavoli impelitiati; fuma-<
torii era declarati de herețici mai rei decătu au fostu
Ariu si .toti arianii, si nu era suferiti se calce in ba-
serica, după mdrte nu luă deslegare dela popi. In
fine vediendu atătu călugării crestiniloru, cătu si der-
vișii mohamedaniloru, că in mani’a toturoru anathe-
meloru, fumatulu tota se intende cu adeverata furia
preste popdra, tienura consiliu cu respectivele regime,
alu cărui resultatu a fostu, că se decretedie, că ddca
este asia trdb’a, deca lumea tdta s’a prefăcuta in tu-
rnatoria de tabacu, fumătorii potu se’si vddia d^.drumu
ducenduse dracului, dara mai antaiu se platesce grosu,
că incai statulu se se cundsca cu ceva pe urm’a loru,
Asiă se introduse regi’a si monopolulu de tabacu mai
antaiu in Austri’a c.ea totudeauna lipsita de bani, la
a. 1670, in Franci’a la 1674, in Prussi’a la 1765—
1781, dra in alte staturi parte s’au impusu taxe pe
tabacii, parte s’a datu in arenda, si numai in pucirie
tieri se mai cultivă tabaculu că ori ce planta, in de-
plina libertate.

     Intr’aceea cultivarea tabacului a facutu si mai
face progresse spaimantatdrie, in mani’a toturoru mo-
nopdleloru si taxeloru cu care se incarca aedsta planta
si care au succesu vechieloru anatheme si pedepse;
că-ci adeca usulu ei cresce pe anu ce merge in pro-

— 275 —


  porțiuni abnorme, care inca se păru a ne indigita
unu felin de morbu sociale, de care sufere omenimea.
Nu a mai remasu unu singurii anghiuletiu alu pa-
mentului, in care dmenii se nu fumedie, seu incai se
nu’si imple nasulu cu pulbere de tabacu. Dela unu
tempu incdce acesta passiune urîtidsa a petrunsu ici-
colea si la secsulu femeiescu. Mai inainte vedeai fu-
mandu numai pe tiegancele betrane de cortu., astadi
vedi si dame de cele mai elegante, afumandu’si na-
sulu si ochii si imputiendu’si vestmentele si camera
de toaletta, alaturea cu cameriele, cu jupanesele loru
si cu tdte cărciumaresele. Dara acesta passiune dmenii
o si platescu scumpii, fdrte scumpii, ceea ce se cu-
ndsce de ess, si d’in venitulu curatu pe care’lu au.
differite staturi d’in regia si respective d’in tacs’a de
consumu aruncata asupra tabacului.

       In Americ’a septemtrionale tacs’a de consumu
trece preste 20 (duoedieci) milidne de dolari, adeca
preste 42 milidne de fiorini v. a. venitu curatu an-
nuale.

       In Franci’a venitulu annuale curatu d’in mono-
polulu tabacului ajunse la 180 milidne de franci.

       In imperiulu austro-ungurescu acelasiu mOiiopolu
aduce preste 40 milidne de fiorini v. a.

       In regatulu Italiei preste 60 mii. de lire (franci).

       In Germani'a tacs’a pe tabacu nu e mare, ea
aduce pe anu numai circa 3 milidne de taleri; de
alta parte inse esu sume fdrte mari pe tabacu si
sugari aduse d’in străinătate.

       In Germania si in Austri’a se venu circa căte
trei punți de tabacu-tutunu pe fia ca re persdna,
păna la pruncii sugători. Dara fienducă nu toti lo-
cuitorii fumedia, ceea ce nu fumedia femeile, pruncii
si unu numeru drecare de barbati, fumedia ceilalți cu
• atătu mai multu. Destulu că de ess. in imperiulu
austriaca se prepara pe anu in cele 23 de fabrice
la siepte sute de mii de cantarie (Centenarii) de
tabacu, in care se computa preste 1 miliarda (miie
de milidne) si 120 milidne (120,000,000) de sugari.
Tdte acestea se consuma, in cătu adessea lipsescu
pe la fabrice. Sugari de lucsu, de celea scumpe
domnesci, cu căte 10, 20, 30, 40 cruceri una, se mai
aducu si d’in Arheric’a, tutunu d’in Turci’a, Totulu
se consuma.

(Va urma.)



AM’ICULU poporului.

 Calindariu pe anulu 1873 (alu XIII.) a esitu d’in
tipariu dilele aceste si se afla de vendiare la edito-
riulu seu Visarionu Romanu in Sibiiu, cărui sunt
a se adresă tdte scrisorile de procurare. Contiene:

      A. In partea calindariului: Pre langa dilele anu-
lui si multe alte însemnări usitate in cdl’a roșia,
„Amiculu poporului*¹ mai aduce ceea-ce nu se ga-
sesce in altu calindariu, adeca la fia-care luna „ca-
lindariu istoricu,“ „calindariu agronomica" si „se-
mnele de tempu," cari după legile naturei si după


esperientia de secuii sunt adeveratele prevestitdre ale
tempului. „Calindariutu agronomica" e inavutitu, con-
tienendu acunfu de.ddue-ori atătu materiala cătu anulu
trecutu. S’au mai adaosn apoi acestei parti urma-
tdrele materie ndue: calindariulu evreiloru, cursulu
caliloru ferate după tdta estinderea acestora in părțile
locuite de romani; tabelle de monetele tuturora tie-
riloru, si altele.

     B. In partea instructiva: Continuarea istoriei
Ardealului cu privire la romani. — Continuarea isto-
riei inventiuniloru. — Institutulu¹ nostru de credita si
economii „Albina." — Davidu barbnu Ursii de Măr-
gineni, cu portretu.— Stuparitijlu, cu ijustratiuni.—
Ce insusiri se aiba barbatulu si muierea, că se le
mdrga bine? — Poesii, sentintie, notitie economice
si folositdre. — Umoristica: Jelea ne mai-audița a
unei veduve. — Unde-a tunatu de v’a aflatu? Tîga-
nulu, bețivii, etc. etc.

     Conditiunile de vendiare sunt: Pretiulu de bolta
alu unui essemplariu e 50 cr.; cu tramitere francată
prin posta 56 cr.; 10 ess. costa 4 fr. 50 cr.; 25 , ess.
10 fr.; 50 ess. 18 fr. 50 cr.; 100 ess. 35 fr. Co-
mandările se potu face prin epistole, prin asstemnftte
poștale de bani si prin avise poștali.



        Raportulu comisiunei de 5 esmisa pentru revisiunea
        ratiociniiloru

asociatiunei pentru literatur’a rom. si cultur’a pono-
               rului romanu pe an. 187 '/ᵥ


     Subsemnat’a comisiuhe are ondre a raportă on
adunari generale urmatdriele:                    ■ ₜ >

     1.      Ratiociniulu pentru perceptiunile si ero^atiu-
nile fondului asociatiunei.

     2.      Ratiociniulu fondului academiei, si

     3.      Ratiociniulu cancelariei asociatiunei-   '

     Esaminanduse si revedienduse d’in ₜpositiune in
positiune, s’au aflatu in cea mai buna ordine si exa-


de


ctitate, cu acea observatiune, cumuieăsd’in sum’a
200 fr. v. a. preliminată pentru. spesele cancelariei,
s’au erogatu numai 140 fr. 75 cr., prin urmare "e-
mane unu restu activu de 59 fr. 25 cr., cari st nt'
de a se refundă la cass’a asociatiunei prin ra^opi-
nantele respectiva secret. II. dn. I. V. Rusu.. ,

     Deci subsemnat’a comisiune are ondre cu plăcere
a propune că onor, adunare generale se binevoidsca,'
pe langa esprimarea multiamitei a dă respectivilorn
ratiocinanti absolutoriulu recerutu.


     S. Sebesiu 5. Augusta 1872.


   Georgiu I. Popu,
că presied. alu comissiunei.
Nicolau I. Mihaltianu,
refer, comis.


D. Stofa,
membru in comis.
Nic. Săndor,
membru comis.

G. Popa m. p.

— 276 —


R ATI O CI NI L

despre starea fondului unei radicande academia romana de drepturi pro 187

Art. jurnalului |                                                                                                                                                                                                               Cass’a de pă-                                                                                                                                                Banc’a gener. de                                                                 i  
                                            Intrate                                                                                                                                                            A u r u          strare                                                                                                                                                       asecur. reciproca                           Obligațiuni de                   Sum’a  
                                                                              Banco-Note  Argintu                                                                                                                               i                                       .                                                                                                                 1  „Transilvani’a11                            stata                                   
                                                                               fr. jcr.   fr.                                  cr.                                                                        bucăți        fr. cr.  fr. cr.                                                                                                                                                      fr. cr.                                      fr. cr.                     fr.     &
1                 La adunarea generale a XI. tienuta in Fagarasiu in 7.                                                                                                                                 12’/2 nap.      227 50  1856 60                                                                                                                                                      280                                                                                
2                 si 8. Augustu 1871 au remasu in restu ....                                                                                                                                            si 34 galb.       5     1037 92                                                                                                                                                                                                                                         
3                 In annlu acest’a 1877a an intralu:                                                                                                                                                    1 galbenu                                                                                                                                                                                                                                                               
4                 Colecte si oferte .............                                                                                                                                                       12’y/j nap.                                                                                                                                                                                                                                                             
5                 Venitulu curatu dela unu concertu datu in Fagarasiu                                                                                                                                   si 35 galb.                                                                                                                                                                                                                                                             
6                 cu ocasiunea adunarei generale.......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         
7                 Venitulu curatu dela uuu baiu arangiatu de societatea                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         
8                 de lectura in Blasiu ..........                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      2657     
9                 Venitulu curatu dela o representatiune teatrale data in                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              3006   58
10                Bogsi’a rom. (comitatulu Carasiului) . . . . .                   98                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     246 89
11                Venitulu diumatate dela unu baiu arangiatu de teneri-       1174 39     II        I I 1     1 N5 1 i 1 1 1 1 1 l                    । i 1             1             । 1 S 1 i i i 1 i                                                                                                                                                                                                                                                                    63 90
12                mea romana in Pest’a..........                              241  90                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     123 65
13                Interese după obligațiunile urbariali transilvane           63   65                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      40 50
14                „       „        „        de stătu conv. inBV.si in arg.    123  50                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      63 47
15                „      „ actiile bancei generale de asecuratiune            40   47                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      75 60
16                reciproca „Transilvani’a*4.........                         63   10                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      13 05
17                Pentru argintulu si aurulu schimbata in BN. . .             34   05                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     291 66
18                S’au elocatu in cass’a de păstrare d’in Sibiiu . . .        13   66                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    1037 92
                  D’in cass’a de păstrare s’au ridicatu capitalulu . .        291  29                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    800                             2860 29
                  Si interesele conveninde pana la ridicarea capitalului .    2860 32                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     1325                         98     32
                  S’au cumparatu obligațiuni urbariali transilvane . .        98   *                                                                                                                                                                                                                                                                                                              |i 1 1 ! 1 1 III 1     1 i ।        l|  5130 Ui । t । i ui i i । i i 5130   ■w
                  Sum’a                                                       5005   31   41                                   50                                                                                   232     50  2894 52                                                                                                                                                      280  ---■                                   7255  ---                      15708 83
                  E r o g a t e                                                           1             5 1 1 1 1                                                                                                                                                                                                                                                                                 _____-1 1 1 III’                                                              
                  Argintulu si aurulu schimbatu sub Nr. cur. 10 . . .                                                                                                                                   127® nap.                                                                                                                                                                                                                                                         274   
                  Banii elocati in cass’a de păstrare sub Nr. cur. 11                                                          50                                                                       si 35 galb.     232 50                                                                                                                                                                                                                                         ' 1037 92
                  Capitalulu ridicatu d’in cass’a de păstrare sub Nr. cur. 12 1037 92                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    ?860 29
                  Pentru obligațiunile cumpărate sub Nr. cur. 14 s’au platitu 3953   41                                                                                                                                         2860 29                                                                                                                                                                                                                                  3953 41
                  Sum’a intrateloru.........                                  5005 31     41                                   50                                                                                   232     50  2894 52                                                                                                                                                      "280                                        7255  1111 1 1 1               15708 83
                                                                                     33   41                                   50                                                                                       232 50  2860 29                                                                                                                                                      ---  ---                                    --- . ---                     8125   62
                  Subtragbndu erogatele cu ......                             4991                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               
                  Remane la adunarea generale a XII. in restu                 13     98                                    --- ---                                                                                      ---     34   23                                                                                                                                                      280  ---                                    7255  ---                     7583   21
                  Speeiflcatiunea acestui restu.                              13     98                                                                                                                             II II 1                                                                                                                                                                       ---                                                                         98
                  In bani gat’a..............                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 23
                  In cass’a de păstrare d’in Sibiiu .......                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     
                  In 7 actii de ale bancei generale de asecuratiune reci-                 ---                                  ---                                                                          ---             --- 34   23                                                                                                                                                      280                                                                           13   
                  proca „Transilvani’a11 â 40 fr. . . . . . . .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            34   
                  In 19 obligațiuni de stata convertite â 100 fr. . .                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     280   
                  In obligațiuni urb. transilvane si anume 3 â 1000 fr.,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 1900                          1900     
                  1 â 500 fr. si 16 â 100 fr. m. c. = v. a.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              5355  ---                     5355     
                  Sum’a cea d’asupr’a                                         13   98     ---                                  ---                                                                                          --- 34   23                                                                                                                                                      280  ----                                    7255 •---                      7583 21
                                       B I L A N T 1 U.                                                                                                                                                                              _                                                                                                                                                         __ ---                                    ---   ---                       2657 58
                  In anulu trecutu au fostu remasu in restu ....              ---  ---    ---                                  ---                                                                          ---         --- ---  --- ---                                                                                                                                                      --- ■---                                                                 4925   63
                  După atragerea aceluia au crescutu in acestu anu fond, cu                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                     
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                

Sibiiu, 3. Augustu 1871.


Vasilie Ardeleana mp.,                              Const. Stezariu mp.,

   controloriu alu asoc.                   c. r. capîtanu in pens. si cassariu alu asoc.


          Conformu-‘conclusului adusu in siedinti’a a II. a adunarei gen. a asociatiunei transilv. tîenuta in S.-Sabesiu in 6. Au-
gusta 1872 punctu XVI. se dâ pr’in acGst’a d’in partea presidiului asociatiunei d lui cassariu si c. r. capitauu in pens. Const-
Stezariu absolutoriulu cu privire la ratiociniulu seu despre fondulu infiintiandei academia romana de drepturi.

S.-Sebesiu, 6. Augustu 1872.                                                 Ladislan BasillU Popn mp., presiedinte.

Edltorlu sl provedietoriu; Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu l. alu asociatiunei. — Tlpografl'a RSmer & Kamner.

       ---------—

ț-*³ Acesta fâia ese A J
। cate 3 c61e pe luna
ai costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, 6ra pentru
nemembrii 3 fr.

    Pentru straînatate

1 galbenu cu porto )
Vo poștei. y >

ro'&Va-—----------





                TRANSILVANI’A.




            Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana
            si cultur’a poporului romanu.



--

  Abonatnentulu se Ș
face numai pe cate


1 anu intregu.
Se abonedia la Comi-


tetuhi asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
sdu prin domnii co-

<? lectori. ?





Nr. 24.                           Brasiovu 15. Decembre 1872.                           Amilii V.


S u m a r i u : Limbi universali. Limbi destinate la morte. Limb’a romanâsca. (Fine.) — Tabaeulu si efectele lui. (Fine.) — Co-
lectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Ratiociniu despre intratele si erogatele fond. asoc. trans. — Bibliografia.


        Limbi universali. Limbi destinate la morte- Limb’a
        romanesea.


(Fine.)


     Ddca pangermanii denega limbei slavo-ceche, ce-
lei magiare si toturoru dialecteloru slavice d’in im-
periulu Austriei, d’in alu Germaniei (Posen etc.) si
d’in celu Otomanu ori ce dreptu la vidtia, chiaru si
in casu candu nu s’aru indoi despre poterile loru vi-
tali, apoi se intielege de se-ne, că limbei ndstre da-
coromanesci inca nu’i voru recundsce neci-unu dreptu
de essistentia. Ei presupună că acesta inca trebue
se apuna si se dispara de pre suprafaci’a Europei,
alaturea cu celea susu memorate. Cu tdte acestea,


 pangermanii se ocupara păna acf de limb’a ndstra
mai pucinu că de ale altoru popdra de prin pregiuru.
S’ar parea că pentru acdsta loru seu le va fi lipsitu
tempulu, sdu că prudenti’a le dictddia câ se nu se
apuce d’intru-odata de spargerea mai multora muri.
Se si mai pdte că ei păna acumu aflasera cu cale a
o despretiuf. Intr’aceea apparitiunea scrieriloru pro-
fessoriului Rdsler publicate despre romani si in con-
tra romaniloru, dra mai virtosu laudele si applausele
cu care au fostu intempinate acelea de cătra panger-
manisti preste totu, probedia cu totulu altu ceva: că
adeca inca nu aflasera metodulu, cu ajutoriulu caruia


se prepare si se câștige opiniunea publica a popd-
raloru celoru mari, pentru câ se se involidsca la
esterminarea limbei, prin urmare si a natiunei daco-
romanesci.


      Celi tari in credentia despre vitalitatea elemen-
tului daco-romanescu ne voru objecta pdte, că noi
amu vedea acf nu sciu ce fantome, si că numai cătra
acelea amu cugeta se tragemu attentiunea lectoriloru
nostrii. Dara imaginatiunea ndstra este astemperata
prin etate, pros’a vietiei, esperienti’a ne-au deprinsu
ochii spiritului prea de ajunsu, in cătu se scimu dis-
tinge intre apparentia (Schein) si intre realitate (Wirk-
lichkeit). Amu petrecutu ani multi cu pangermanistii,
le-amu vediutu tendentiele de aprdpe, si amu auditu
desfasiurandu’si planurile la nenumerate ocasiuni, apoi
ne stau de inainte si scrierile loru. Cu tdte acestea,
se nu creda nimeni că acelea planuri ne voru fi in-
[ suflatu vreo frica, ele au desteptatu numai simtiulu con-
i servarei proprie naționale in gradu ddca se pdte, si


mai mare decătu ilu aveamu inainte de aceea, si ne-
au impusu datorinti’a de a reflecta si pe altii la starea
lucruriloru, asia precumu sunt ele in tempulu nostra.
Curatu si respicatu dicu pangermanistii in mii de
variatiuni: Se stamu intru ajutoriu germaniloru d’in
imperiulu austriacu, pentru câ eli in unu periodu
drecare de ani se substitue limb’a germana toturoru
celoru-lalte, prin urmare si celei romanesci, in inte-
ressulu culturei si chiaru intru alu libertatei omenesci,
dra acestu planu se fia realisatu pre cătu numai se
pdte, totu numai prin midiuldce paciuite, precumu
sunt: introducerea producteloru literaturei germane
in tdte grapele si la toti individii căti cunoscu limb’a
germana; attragerea tenerimei cătra scdlele si cătra
tdte institutele ndstre de educatiune, scientifice, lite-
rarie, artistice etc.; insuflarea dresicarui despretiu
cătra originea poporului si tragerea ei la indointia;
cuceriri colossali pe calea economiei naționale, si
anume accapararea de calile loru ferate; colonisare
di si ndpte cu germani si cu evrei, «pe incetu, pe
nesimțite, si asia mai departe.

     Facia cu acestea incercari ale pangermaniloru,
limb’a daco-romana are mai multe midiuldce de apa-1
rare, precumu credemu noi, destulu de efficaci, in-)
data-ce voru fi applidate fără pregetu, cu aceeași
energia si perseverantia, cu care lucredia si altii.
D’in tdte limbele Pannoniei si ale Daciei neci-una nu>
este asia homogena si asia bene intieldsa pentru noue
sdu diece milidne de suflete, precumu este cea roma-,
ndsca. D’in tdte acelea limbi neci-una nu e asia
usidra de invetiatu, precumu este limb’a ndstra, ceea
ce se cundsce si d’in impregiurarea, că in Transil-
vani’a ea este aceea prin care se potu intielege sasii ■
si magiarii intre se-ne, fără câ se fia fostu limba a
statului; sasulu adeca nu pdte invetia unguresce, dra
magiarulu necumu se invetie sasesce, dara se sparie
si de greutatea celei nemtiesci si nu o invetia. Asia
in Romani’a grecii si bulgarii invetia fdrte usioru
romanesce si inca celi mai multi perfectu. Limbei
romanesci ii stau la dispositiune terminologiile totu-
roru specialitatiloru de scientie, de arte, de industria,
de comerciu, navigatiune, strategia etc., luandu câ
d’in ale sale d'in latin’a, de unde’si are Capulu, Frun-
tea, Ochii, Urechile, Facila, Nasulu, Barbi’a si Barb’a,
Gingi’a, Dentii si Masellele, Limb’a, Gutuia, Peptulu


47

— 278 —


si celelalte mai multe mii, totu asiă luanda si d’in
limbele neo-latine ceea ce’i lipsesce. De aici provene,
că pre candu de ess. limb’a magiara scdse d’in vo-
cabulariulu seu terminologiile latinesci si acumu lupta
infricosiatu spre a se renasce numai d’in se-nesi in-
sasi, pre candu acesta se isoledia totu mai multu de
cătra ceealalta Europa, pe atunci limb’a ndstra re-
luandu’si thesaurulu propriu perdutu odenidra, ba in
parte chiaru furata, se apropie totu mai tare de po-
pdrale cele mai luminate si anume de națiunile neo-
latine. De aici minunatulu progressu ce a facutu
limb’a daco-romana in unu periodu relative fdrte
scurtu si in mani’a celoru mai mari obstacule preste
care a datu si mai dă inca iu unele tieri locuite de
romani, precumu si in mani’a slavomaniei unora ro-
mani de sânge amestecatu. Regalele grammaticali
ale limbei daco-romane sunt cunoscute si trasse in
sisthema păna in dilele ndstre intru atăta, in cătu
amu ajunsu in acestu pnnctu pe națiunile cele mai
înaintate. Cu regulele orthographice mai avemu dresi-
care difficultati, mai sunt unele neintielegeri intre noi;
inșe păna se scape de ess. anglii, francii, germanii
de orthographiile loru cele monstrudse, cătu absurde
si ridicule, cătu si revoltatdrie de spiritu, păna atunci
noi amu trecutu preste difficultatile căte mai intem-
pinamu de cdlea păna cdlea, unii d’in lips’a tempului
fisicu carele nu ne ajunge că se ne invetiamu regulele
limbei, altii d’in fatalitate că de candu iau datu la
scdla, au roșu totu numai la grammatice străine, un-
guresci, nemtiesci, grecesci, serbesci si ce mai sciu
eu de care, dra pe cea romandsca neci cu ochii n’au
vediut’o, in fine' altii curatu numai pentrucă nu’i lașa
lenea romandsca, care este mare ddmna si mai
mare tirana.

     Sintactica ndstra nu ne este inca trasa in re-
gule; atăta inse scimu că sintactica mai usidra de-
cătu a ndstra nu are neci-una limba europdna; or-
dinea, legatara cuventeloru este atătu de naturale,
in cătu constructiunea romandsca curge că unu riu
linu; inse bene se fimu intielesi: constructiunea ro-
mandsca curge linu. dra nu cea latindsca, elindsca,
nemtidsca, ungurdsca, serbdsca investita in cuvente
romanesci, de care ne batemu jocu in modulu acesta
si vetamamu audiulu romanescu păna la scandalu,
nu numai candu traducemu, ci adessea si candu scriemu
căte ceva originalii, că si cumu ar scrie romanesce
unu germanu, unu magiaru, unu serbu, in a cărui ca-
patiena ideile se afla dispuse in ordine fdrte multu
differitdria de ordinea in care se afla acelea in creerii
romanesci. Celu care voliesce se cundsca sintactic’a
romandsca, se se ocupe barbatesce cu lectur’a aceloru
scriptori ai nostrii, carii au respectatu geniulu limbei
ndstre atătu in prosa cătu si in poesia, in traductiune
că si in o'riginalu, cu conscientia si pietate. Acelea
scripte se ne fia de modellu, dra nu scripte că se
dicemu asia, bastarde, care si atunci candu aru fi se
fia originali, suna totu că traductiuni.

     Phraseologi’a limbei ndstre ni-o va da in abun-


dantia dictionariulu celu mare ce se publica de cătra
comissiunea lexicographica sub auspiciale societatei
academice; dra in pronunciarea limbei ndstre vomu
face fdrte bene, ddca ne vomu accomoda cu totii
după aceea ce se aude mai alesu in capital’a Româ-
niei, in cercurile literatiloru si in partea mai de frunte
a societatei romanesci, nude, esceptiune facdndu de
căteva errori gramaticali nesuferite si de cătiva bar-
barism! grosolani turco-arabici, sdu serbo-rusesci, pro-
nunciatinnea este in adeverii frumdsa, dulce, attraga-
toria, că si music’a buna. Se essilamu d’in vorbirea
si d’in scrierile ndstre ori-ce cuventu barbaru, a cărui
necessitate nu se simte de locu. Este unu adeveratu
scandalu, că mai alesu in unele diaria de ale ndstre
inca totu mai damu preste cuvente barbare, tocma si
turcesci.

     Si ce trebuintia mai avemu noi de ingaduire
(concedere, permittere, lasare), vremelnicu (provisorin,
interimale), stârnire (insistere), chipzuire (planuire,
proiectare), si de altele că acestea.

     Se introducemu critic’a in literatur’a ndstra, pen-
trucă ’ia venitu tempulu. înainte cu treidieci si vreo.
cinei de ani loanu Eliadu disese tenerimei romanesci:
Scrieți baiati romanesce ori-cumu, numai scrieți. Eliadu
avea dreptate se dica tenerimei inainte cu 35 ani că
se scrie ori-cumu, numai se scria, pentrucă se i n-
vetie a scrie, adeca a traduce si a compune căte
ceva romanesce, in limb’a patriei si a natiunei, dra
nu totu in limbi străine, pe alocurea chiaru barbare.
Astadi inse, du pace amu facutu scdla de duoe gene-
ratiuni aprdpe, avemii se formulamu provocarea lui
Eliadu cu totulu altumentrea: Scrieți baiati bene,
seu nu scrieți de locu, ddca ati fostu atatu de nepă-
sători si leneși, că se nu ve invetiati limb’a perfecții.
— Critic’a va avea apoi se decidă si intre scdl’a
numita a latinistiloru radicali, latiniști cu ori-ce pretiu,
si intre a slavistiloru, scdla cunoscuta la tenerime si
sub numele de bajocura Ton bat era, care sub.pre-
testu, că nu toti dacoromânii isi potu reduce origi-
nea loru la coloniile lui Traianu, ceea ce concedemu
si noi, ar voii se ne impună unu galimathias de
limba slavo-greco-turco-romandsca, de care astadi
fugii inca si portăreii de pe la tribunale, conductorii
posteloru, ba inca si băcănii. Asia este, criticei ’ia
venitu tempulu, nu scimu inse ddca amu ajunsu că
se avemu destui dmeni demni de a porta pena de
critici, pentrucă nu toti dmenii carii au mancarimea
de a critica in dilele ndstre, merita numele de critici.
Se invetiamu si noi a distinge strinsu intre critici si
criticaștrii. Dela unu omu erudita care simte in se-
ne vocatiunea de criticu, se cere fdrte multu; d’in
contra criticaștrii bajocoriti de Martialis in person’a lui
Zoilus, sunt dmeni de aceia plini de vanitate, despre
carii tienu latinii că’ia inganfatu scienti’a (scientia
inflat); dmeni carii dupace ascultata trei patru col-
legiuri la vreo universitate si mai citiră inca vreo
trei patru cârti erudite, se spatia ei inșii de inaltimea
eruditiunei proprie, capulu li se datina de greutate

— 279 —


scientieloru si caciul’a le sth. pe urechia, pentrucă ni-
meni nu este invetiatu câ densii, numai ei au sorbitu
scienti’a cu lingur’a si au beutu lumin’a cu litr’a cea
de fluide. Critic’a manuita de cătra asemenea dmeni
va degenera fdrte curendu, precumu s’a intemplatu
de ess. la greci si la magiari in tempulu nostru, la
nemți si mai înainte, câ si astadi, in insulte perso-
nali, in confusiune babilonica, in cătu se nu mai alegi
adeverulu d’in minciuna. Criticulu trebue se fia nu
numai omit erudiții, ci si de prea buna educatiune,
de simtiemente nobili înnăscute, de caracteru mo-
i'rale, probatu, nu cumn-va șe fia ceea ce se dice
■ pe romanesce, brandia buna in fdle de cane. Voca-
tiunea criticiloru este d’in natura sa neplăcută, ea
semena multu cu a chirurgiloru, carii au nu numai
se faca diagnosea morbului si se scrie la recepte, ci
se si curăție si se spele ulcori, purdie, se faca com-
presse si se lege bubele, era candu nu merge cu
midiuldce mai blânde, se apuce si lantiett’a, inca si
petr’a iadului. Ce ati dice inse dvdstra despre unu
chirurgii, carele intrandu-ve in casa cu caciul’a pe ochi,
cu caltiamentea necurata, cu manile pline de sânge,
s’ar lungi pe sofa si ti-ar striga in tonulu unui
manatoriu de magari: me, stai se ’ti scotu acea mas-
sea afurisita cu acestu ciocanu; dra.,intorcănduse cătra
soci’a ta. o ar înfrunta mojicesce dicilndu: dta totu
bolnavdsa, dara cine dracii te pune se mai faci la
copii. Se intielege că la unu badaranu de calibrulu
aceluia in locu se’i dai ascultare, ’iai arata usi’a si
treptele.

       Intr’aceea se nu intramu mai departe in ame-
nințe filologice, si neci in natur’a criticei; se le la-
samu pe acestea filologiloru si buniloru critici.

       In interessulu limbei ndstre se indemnamu pe
generatiunile tenere că se invetie limb’a latina mai
bene decătu ori-care alta tenerime si se o cultive in
tdta vieti’a loru. Limb’a daco-romana e destinata de
₍Provedenti’a cerdsca câ se succdda limbei latine in
vidti’a publica a natiunei romanesci d’incdce, si se
reocupe loculu limbei eline d'incolo de Carpati, pre-
cumu acolo l’au si ocupații intru tdta poterea cuven-
tului.

       Numai limb’a romana e in stare de a midiulocf
cointielegere durabile intre nationalitatile d’in Tran-
silvani’a, d’in Banatu si d’in comitatele Ungariei lo-
cuite si de romani. Numai cu ajutoriulu limbei ro-
manesci se pdte midiulocf transplantarea ideiloru sa-
lutarie si a toturoru cunoscientieloru omenesci, atătu
■d’in classicii antici, cătu si dela popdrale apusene si
meridionali. De aici nrmedia, că noi ne implinimu
datorinti’a de buni patrioti, candu recomendamu al-
tora popdra conlocuitdrie câ se invetie bene roma-
nesce. D’in contra, numai prin limb’a magiara ne-
amu isola cu totulu de cătra Europ’a luminata,
■ sdu in casulu celu mai buuu ne-amu preface in unu
■poporu bastardu germanisatu. Spre a evita inca si
acestu pericolu, nu avemu se crutiamu nimicii dela
cultivarea limbei romanesci. Ori-cine s’ar mai oppune


acestui scopu, ar commite crima nu numai in contra
natiunei romanesci, ci si in contra patriei. A volt se
impedeci cultura si latirea limbei romanesci, semnifica
a te oppune culturei europene, a compromitte si im-
pedeca progressulu unui poporu de mai multe milidne,
a’i nega individualitatea naționale si dreptulu seu de
essistentia. A nu faca limbei romanesci locu largu
in afacerile publice, in legislatiune si administratiune,
semnifica a denega natiunei care vorbesce si scrie
acdsta limba, dreptulu de a fi gubernata si admini-
strata bene, semnifica mai in scurtu, a-o tiend sub
jugula tiraniei, ceea ce inse nu se mai pdte in neci-
unu modu si pe neci-una cale. Este prea tardfu,
multiamita lui Ddieu, prin urmare in acdsta direcțiune
ori-ce fatiga e indesiertu. Pedece, amanari, traganari
voru mai fi, dara in fine, limb’a si cu ea națiunea
totu va ajunge acolo, incătrau a pornitu. Cincidieci
de ani si chiaru unu seculu intregu inca nu decidu
in modu definitiva asupra unei națiuni de 9—10 mi-
lidne. Pangermanismulu isi va încerca fortun’a cu
perseverantia demna de una causa multu mai buna,
depende inse numai dela energi’a, prudenti’a si dela
credentiele romaniloru, pentru câ se i se pdta dice
drecandu: Ai intardiatu, cerca’ti fortun’a iu alta parte.
Magiarismulu! Pecatu de tempulu celu pretiosu pe
care’lu perde cu planurile sale cele desperate. Cau-
tati de ess. la nou’a universirate d’in Clusiu, sdu si
la cea vechia d’in Pesta, cumu junimea ei se isoledia
de cătra Europ’a, cumu ajunge successive, câ se nu
mai intielega pe nimeni si se nu o intielega nimeni
in afara, cumu limb’a in care asculta ea collegiale,
devene curata anomalia pentru popdrale europene,
pentru intreg’a societate europena. Vedeți inse d’in
contra, cumu tenerimea romana care trece dela scdlele
midiulocii romanesci si dela facultățile d’in Bucuresci
si Iași la Itali’a, Franci’a, Ispani’a, chiaru si in An-
gli’a, in scurtu tempu s’a familiarisatu cu acelea limbi,
cumu ea se si simte câ a casa; terminologi’a o are
câ si d’in una limba universale; tenerii pricepu pe
professori, si aceștia potu veni in attengere imediata
cu ascultătorii loru de naționalitate daco-romandsca.

      Asia dara, ocupese filosofii de limb’a loru uni-
versale, lucre cosmopolitii in sensulu loru pentru sco-
puri humanitarie, provdce pangermanii pe tdte cele-
lalte popdra la lupta, perdia’si magiarii tempulu loru
cu încercările cele mai desperate de a impune limb’a
loru la toti compatriotii loru, tdte acestea voru trece
preste daco-romani, precumu au trecutu goții, hunnii/
avarii, turcii si tatarii, numai noi se fimu si se re-
manemn tarf si neclatiti in convicțiunile ndstre, in
poterile vitali, in facultățile spirituali si morali, nu-
mai noi se nu fimu leneși intru desvoltarea acelora
poteri si facultati admirabili, care ne-au asecuratu es-
sistenti’a ndstra naționale intre pericle estraordinarie,
a caroru parechia abia o mai afli in istoria, si prin
care alte popdra au si disparutu d’intre cele vii.
Astadi câ totu-deauna, inca ne amerintia pericle;
Astadi avemu se luptamu pentru essistenti’a ndstra,
47*

— 280 —


inse intre conjuncturi neasemenatu mai favorabili de
cătu le-au avutu vreodată parentii nostrii in totu de-
cursulu secleloru, decandu Daci’a si Panoni’a fuseseră
desbinate de cătra imperiulu Romei antice. Stefanu
Szdcheni disese despre națiunea magiara, că aceea
după totu trecutulu seu istoricu nu a fostu, adeca
nu essistase că națiune in sensu mai inaltu, ci că
ea de acf inainte, in venitoriu, are se fia națiune.
Cu mai mare dreptu potu dice astadi daco-romanii,
că ddca ei păna acumu n’au fostu națiune, au se fia
de siguru in venitoriu, pentrucă acumu asecurarea
essistentiei, desvoltarea, consolidarea politica si dresi-
cumu fortificarea morale si fisica depende mai multu
dela ei decătu dela ori-care altulu. Asia dara se
avemu in vedere ori căte curse ni-se prepara, inse
prin nimicu se nu ne descuragiamu, si cu atătu mai
pucinu prin misieliile unoru renegati si prin acei
dmeni mici de sufletu, carii fiendu-că n’au avutu in
tdta vieti’a loru incredere in propri’a loru individua-
litate, le lipsesce si Încrederea in individualitatea na-
ționale si in poterea de vietia a natiunei.

________________ G. B.

        Tabaculu si efectele lui.

(Fine.)

      D’in acestea date fia-care fumatoriu isi pdte face
computulu seu fdrte usioru după cantitatea si cali-
tatea de tabacu si de sugare ce consuma. Celu mai
moderata fumatoriu consuma pe anu 10 punți de
tutunu, seu căte 3 sugari pe di, fia in pretiu numai
de căte 2 cruceri. Eca contributiune de circa 22 fior,
val. austr. pe fia-care anu. Se punemu că d’in trei
milidne de romani fumedia numai una suta de
mii de barbati: 100,000 >< 22 =. 2,200,000, adeca
duoe milidne duoe sute mii de fiorini pe fiacare anu!
Dara incdrca-te de cere dela aceli fumători, că se
fumedie numai căte 2 sugare pe di, dra pretiulu dela
1 sugara, adeca 7 fr. 30 cr. se’i numere pe taxe si
cârti scolastice pentru filii sdu pentru frații sei; candu ii
s i dă, pare că ’si da d’in vederile ochiloru, dra candu
ii dici se mai ajute si elu literatur’a naționale cu
căte ceva, mai abonandu la vreo carte, la vreunu
diariu, pare că vrei se’i scoți tdte masselele, te în-
jura si ’ti dice că elu n’are se dea bani pe fldcuri,
pe nimicuri si pe minciuni de ale carturariloru.

      Sunt destui dmeni carii nu se ajungu cu căte
50 si păna la 100 fr., 10 păna la 20 de galbini pe
tutunu si sugare. Sunt carii nu fumedia sugare mai
eftine de 6 păna in 10 cri una, căte 6—7 pe fia-
care di. Se ăicemu inse că aceștia făcu esceptiune
dela regula.

      Intr’aceea se nu ne aflamu noi mai intielepti
decătu tdta lumea, neci se ne aratamu nedrepți cătra
dmeni, prin urmare mai inainte de a ne da opiniunea
despre intrebuintiarea tabacului, se intrebamu: nu
cumuva fumatulu de tabacu si trasulu lui pe nasu
este priintiosu organismului omenescu intr’unu modu


sdu altulu asia, in cătu spesele care se făcu pe ta-
bacu, se correspundia la folosulu ce ar aduce elu.
Acdsta întrebare o amu pusu in epoce diverse la mai
multi medici, intre carii unii fumă si ei inșii, dra
altii nu fumă de locu. Neci-unulu d’in acei medici
n’au avutu curagiulu a ne spune apriatu, că tabaculu
ar fi folositoriu dmeniloru preste totu; dara unii d’in
ei făcură dresi-care esceptiuni numai pentru unele
organisme, altii spuseră verde: nu e de neci-unu fo-
losu, d’in contra, la multi strica fdrte tare; dara ce
se faci lumei, ea voliesce se fia insielata, — insie-
le-se. Alti medici fdrte seriosi, carii considera ce-
stiunea d’in mai multe puncte de vedere, sciu se
enumere mulțime de stricatiuni pe care le aduce ta-
baculu dmeniloru; apoi fără a volf se lase pe lume
că se se insiele, ei d’in contra, dau dmeniloru con-
siliu că se se lase de tabacu. Intre argumentele a-
cestoru medici aduse in contra tabacului aflamu unele
că acestea:

     1. Tabaculu cere solu (pamentu) fdrte bunu,
gunoitu si lucratu cu mare grija si diligentia. Anume
in Europ’a este fdrte raru acelu tienutu sdu coltiu
de tiera, unde locuitorii se aiba pane de ajunsu, in
cele mai multe cașuri le lipsesce panea buna, sane-
tdsa si intaritdria, de grâu sdu,de secara. Deci dmenii
flamandi de pane buna, se nu fia nebuni si se nu
plantedie tabacu puturosu in agrii in carii le-aru
cresce granele cele mai frumdse, dra ddca au lipsa
de bani, se vendia d’in prisosii, grâu si secara in
loculu frundieloru de tabacu.

     De aici urmedia, că cultivarea tabacului consi-
derata d’in punctulu-de vedere alu economiei națio-
nale si alu vigdrei si tăriei fisice a dmeniloru, este
fdrte stricatidsa, pentrucă prin acea cultivare se mic-
sioredia indirecte nutrementulu celu sanetosu si da-
tatoriu de vidtia, dandu dmeniloru in locu de acesta
numai fumu innecatoriu si orbitoriu, sdu pulbere
tempitdria de mirosu.

     2. Tabaculu nu este bunu neci de medicina pen-
tru dmeni. Analisea chemica ce s’a facutu mai de
multe ori tabacului arata, că părțile constitutive ale
acestei plante in starea sa naturale sunt: Oleiulu
etericu ce se numesce Ni coti ani nu, unu alcaloidu
fdrte fluidu că ori-ce gasu, anume Nicotinu, apoi
albusiu (albumen ovi), gummi, resîna, cumu si duoe
acide organice, adeca acrime de m a r u si acrime de
lamîia (citrdna, Malum citri). D’intre acelea sub-
stantie Nicotianinulu si alcaloidulu Nicotinu sunt
duoe veninuri (Venenum, toxicum) narcotice d’in
cele mai periculdse, care estrasse si date in dresi-
care cantitati, omdra indata. Acestea sunt acelea ve-
ninuri care se desvdlta si prin fumatulu tabacului si
incepetoriloru le făcu dorere de capu, grdtia mare
cu versatura si adessea cu urdinare, păna se mai
deda organismulu cu acestea veninuri si substantie
irritatdrie, cumu se deda cu altele multe, păna si cu
arsenicu (pdtr’a siorecelului), cu opium (afionu), cu
estractu veniuosu de canepa verde numitu bagis,,cu

— 281 —


(facutu in fumu si
;i’a aerului atmos-
iie si anume unu
ammoniacu, pa-


și
la care se adaoga


e esperimente pen-
ară resulta pentru
use prin turnarea


ar alina dorerea
d’in unu milionu
iperienti’a de tdte
: aatori, cumu amu
; lio’a, perdu apeti-
i oncoctiunea sufere
jii ce se numescu
ai anume fumarea


stitutiune delicata.


vinarsu etc., care inse tdte au injurintia destructiva
asupra corpului.

      o. Tabaculu arsu, adeca p
dresi-cumu destillatu, prin inriuri
fericu se desface in alte substa
feliu de oleiu rancedu si usturos
rafinu, ceva acide, apoi in gazur; cunoscute, adeca
carbonicu, oxidu carbonicu si 1 Irogenu, cumu
salitru (nitru, silitra. Salpetrae)

si cele duoe substantie narcotice lescrise mai susu.
Physioloșii moderni au facutu mi
tru câ se afle foldse positive car
omu d’in acestea substantie pr<
tabacului, păna acumu inse n’amflatu neci-uniculu.
Se dice, inse numai se dice, că imatulu ar inainta
concoctiunea (mistuirea) in stomaiu, că ar apara de
infectiuni (molipsiri) miasmâtice
de massele. Se pdte la căte unu
de dmeni. De alta parte inse
dilele invetia, că cei mai multi f
dice de professiune, fumandu tdt
tulu si manca fdrte pucinu, că-ci
tare prin impucinarea umedimil
scuipatu si bale; mai departe si
de sugari ataca adessea ochii, dr fumulu celu totu-
deauna caldu ataca si innegresceientii, usucă pep-
tulu, adeca are inriurintia strica sa asupra pluma-
niloru, mai virtosu la dmeni de c
Cautati numai la aceli tenerei n< .rbosi carii in Ro-
mani’a se numescu putioi, cumu i la unele femei
fumatdrie, cumu se cunoscu efi ele pe faci’a loru
cea palida , sarbeda si dresi-cun
tieganceloru d’in corturi si bordeie
si albe, vocea loru răgușită sdu :
teca, pare că ar fi vocea unoru m
irritatiuni es.traordinarie, dra re;

simte cătu colo. Mai cautati si Iacei dmeni inain-
tati in etate, descordati cu totul orin fumarea cea
escessiva, in cătu nu potu petrec aici unu patrariu
de dra fără irritatiune noua, nu )tu lucra nimicu
fără a’si aprende dra si dra pipa, tubucu (turcescu),
sdu sugara. Asemenea stare a or jismului nu pdte
se fia simptoma de sanetate, ci n
contrariu. Sunt physiologi carii
matulu de tabacu ar avea inriuriii destructiva inca
si asupra poterei generatdrie, ca
adeveri pe deplinu, ar merita c
luare-amente a toturoru dmeniloi
totu dreptulu, câ națiunea se s<
numai cu individi in totu respectu
vigorosi, adeca plini de potere,
odenidra individii spartani si leparii Romei. In
ori-ce casu, noi suntemu si păna cumu de părere,
că băieții mucosi si balosi prin ^atu isi prepara
directe si indirecte impotenti’a
candu voru avea a se casatori.


afumata câ si a
mdiele loru uscate
:ai inchisa, mola-
bundi după nesce
Jratiunea loru se


curendu de ceva
du asia, că fu-


  lucru ddca s’ar
mai de aprdpe
carii doresc u cu
;< 'eintregdsca totu

  intregi, sanetosi,
recumu fuseseră


u pentru etatea
matulu pe langa
ce debilitedia organismulu cu a' i mai multu cu
cătu acesta este mai fragedu, mai udu, mai teneru,


mai nematoru, apoi si dă ocasiuni desse la insociri
si cameraderii de cele mai perverse, anume la beția
si desfrenare cu femei destrămate, cu lapedaturele
toturoru femeiloru, care au dusu pe atăti teneri ne-
patiti la mormentu. De altumentrea se ve spună in
acestu punctu medicii buni insutitu mai multe de-
cătu scimu noi. Mai in scurtu, suntemu de opiniune,
câ tenerimea frageda si nematora neci-decumu si sub
neci-unu pretestu se nu fia suferita a fuma.

     Noi romanii nu avemu de perdutu neci-unu feliu
de potere, neci fisica, neci spirituale, neci de bani si
de alte averi si cu atătu mai pucinu de tempu. Tocma
pentru acdsta

     4. Se mai luamu in cea mai de aprdpe consi-
deratiune tdte daunele cele colossali si enorme, care
provinu dela fumatu prin nenumeratele incendiuri
causate prin trasnit’a de pipa si sugara, aruncata sdu
uitata intre obiecte combustibili, sdu prin aruncarea
de asia numitele catranitie sdu lemnusie de aprinsu,
de cătra unii desiuchiati. Diariele d’in tdta lumea
ne aducu pe fiacare di essemple nenumerate despre
infricosiatele devastatiuni causate prin foculu de pipa
sdu sugara. Cetati câ si sate, palate câ si cascidre
tieranesci, recoltele anului, averile câștigate cu suddre
de multi ani, chiaru vieți de omu sacrificate intr’unu
momentu la idolulu selbateciloru Indiani, caroru ei
aducu profumu de tabacu. Unu lalau, unu stren-
gariu sdu unu motoflete arunca sugar’a sa in drumu,
nesce dame trecu inainte, sugar’a apuca in depen-
denti’a (slepulu) rochiei loru colorate cu substantie
oledse, rochi’a se aprende si femei’a cea mai frumdsa
este fiic’a mortiei intre dorerile cele mai crâncene.
Unu altu hebeucu addrme cu sugar’a in gura, straiele
de patu se aprendu, arde si elu, dra in unele cașuri
si famili’a lui, sdu că mdre innecata de fumu, adim-
cita in somnu. De căte ori s’au vediutu ardiendu
vestmentele dio’a mare pe căte unu fumatoriu naucu,
care ’si bagă pipoiulu nestinsu in bosdunariu. Alte-
dati se vedu cara cu marfa, cu granatie si cu fenu
ardiendu d’in caus’a pipei si a sugarei, in cătu dmenii
abia potu se’si scape vitele si vidti’a loru cu fug’a.

     Scimu bene că nu noi voma fi aceia carii se
abatemu prin vocea ndstra pe dmeni dela fumatu,
cu tdte acestea ne simtiramu obligati a reflecta pe
publiculu nostru la effectele tabacului, ddca nu mai
multu, incai d’in punctulu de vedere alu economiei
naționale. In ce punga mergu milidnele pe care le
aruncamu noi pentru tabacu? Credu că merita câ
incai noi cești de d’incdce se ne punemu acdsta În-
trebare mai adessea.

     In fine, mai inainte de a ne inchiaid appretiarile
ndstre asupra tabacului, rogamu pe fumătorii pas-
sionati, câ se’si domine passiunea celu pucinu in
unele cașuri esceptionali. Asia de ecs. se nu fumedie
in chiliile femeiloru (in Grineceon), pentrucă cele mai
multe femei sufere fdrte greu fumulu de tabacu, dra
altele nu’lu sufere neci-decumu, le apuca dorere de
capu, lesînu, si in totu casulu se turbura, pentrucă

— 282 —


li se imputa si ingalbinescu vestmentele de furau,
dara ărasi cele mai multe se getiedia a spune bar-
batiloru verde in facia, că nu le place. Se se feră-
sca a deda pe prunci cu fumu de tabacu. Se ob-
serve unu felin de buna cuvenintia, conteninduse dela
fumatu macaru in adunați de celea seridse, unde nu
incape tandalitur’a cu sucitulu de sugari. Urni nu
se potu conteni că se nu faca la sugari inca si in
baserica, păna candu se mai audu cuventele finali
(Otpust) d’in gur’a preotului; semnu că neci-odata
n’au sciutu a’si calea pe poftele loru, neci ale domina.

     Altele multe căte aru mai fi de disu despre ta-
bacu, se potu afla, cumu se observă si mai susu, dela
medicii cei buni si intielepti (nu dela toti),
cumu si d’in unele cârti seridse care s’au scrisu in
acăsta materia.                              B.



Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care
privescu mai alesu pe romăni (valachi).

(Urmare.)

1428. post. 11. Nov. App. D. Tr. T. V.
Sigismundi Regis consensuales — super collato Jure
regio in posesione Alsd - Fiild habito pro Georgio

Erdelyi ejusque filio Andrea,

     Regele Sigismundu face donatiune comun’a rurale Fildulu
de diosu d’in comitatulu C 1 u siu 1 ui la unulu Georgie Ar-
d ele nu, pe care’lu lauda fdrte multu pentru meritele lui mili
tărie mai virtosu in contra turciloru, despre carii dice, că nein-
cetatu făcu invasiuni in tierile lui si că ’i sunt cei mai pericu-
loși inemici. Acelu Georgie Ardelenu era recomendatu lui Si-
gismundu de cornițele Pipo si de loanu lacsiu comite pe
atunci alu secuiloru.

     Nos Sigismundus Dei Gratia Romanorum Rex
semper Augustus, ac Hungariae, Bohemiae, Dalrna-
tiae, Croatiae etc. Rex. Memoriae etc. quod nos, qui
ex noștri regalis regiminis officio, cunctorum nostro-
rum fidelium obsequia, et actus virtnosos, dignis re-
munerationum antidotis, et retributionum donis sole-
mus premiate, recensitis, et in noștri cordis armario
digne promeritis fidelibus, ac uberrimis, et laude di-
gnis servitiorum meritis, multifariis obsequiis, ac sin-
ceris, et virtuosis complacentiis fidelibus nostris, di-
lecti Egregii Georgii Erdelyi dicti filii quondam Gre-
gorii filii Eliae de Tamăsfalva, alias quondam ma-
gnifici Comitis Piponis, nune vero fidelis noștri sin-
cere dilecti magnifici Joannis Jakch de Kusal co-
mitis siculorum nostrorum familiaris, per ipsum no-
bis, et sacro nostro Regio Diademati sincero cum
affectu, in plerisque nostris, et Regni noștri arduis
agendis, et expeditionibus difficillimis, sicuti prosperis,
sic et arduis, agilitate strenua, et sollicitudine inde-
fessa, rebus suis, et personae non parcendo, locis
debitis, et temporibus opportunis, et praesertim in
diversis nostris exercitualibus expeditionibus contra
saevissimos Turcos Cruciș Christi persecutores, et


Regnorum nostroritai continuos invasores, et emulos
capitales, in his in; îrioribus, et Transalpinis partibus
nostris multiplicați»
jestatis libitum, et tonoris incrementam exhibitis lau-
dabiliter, et impens
gorium Erdălyi nos
omne et totum Jus

sessione ipsius Gec rgii Erdălyi Also Fiild vocata in
Comitatu de Klus p
situata, ipsum Geor
acquisititio concern

gius se, et nemint n alium a tempore ademptionis
ejusdem pacifice sine motione perstitisse,
persistere adserit,
haberemus, et nosiram quibuscunque rationibus, et
de causis concerneijet Majestatem, simul cum cunctis
suis utilitatibus et iertinentiis quibuslibet, locis sci-
licet sessionalibus, terris arabilibns, cultis et incultis


                         vicibus habitis, juxta nostrae Ma-


                      s; volentes propterea ipsum Gre-
                     ro Regio favore prosequi gratioso,
                     nostrom Regium, quod in pos-


                   irtium nostrarum Transylvanarum
                   ;'inm, ut ipse refert juri suo tftulo
                   nte, in cujus dominio ipse Geor-





                     et nune
                     quomodolibet, et qualitercunque





  agriș, pratis, păscut, silvis, nemoribus, montibus, vi-
  neis, aquis, fluviis ,i aquarum decursibus, molendinis,
  locisque molendinotum, et generaliter quarumcunque
  utilitatum integritatibus, quovis nominis vocabulo vo-
  citatis, ad hujusmodi Jus nostrum Regium rite spe-
  ctantibus, sub suis veris metis, et antiquis limitibus,
  quibus, idem hacteaus legitime tentum fuișset et pos-
  sessum, ex certa Măjestatis nostrae sententia, et animo
  deliberato, annotato Georgio Erdălyi, et per eum
  Andreae filio suo, ipsorumque haeredibus et posteri-
  tatibus universis, dedimus, et contulimus, imo damus,
  donamus, et conferimus, jure perpetuo et irrevocabi-
  liter possidendum pariter et habendum salvo jure
  alieno. Harum nostrarum vigore, et testimonio lite-
  rarum mediante, qțias in formam noștri privilegii re-
  digi faciemus, duna nobis in specie fuerint reportatae.
  Datum in Kevi feria secunda proxima post festum
  B. Martini a. D. 1428.

       Copiam obtinuit Josephus Benko a Josepho Dobo
  de Alba-Julia.


1429. 31. July. App. D. Tr. T. V.

       Regele Sigismundu dedese unu feliu de privilegiu acelora
  călugări franciscani, carii se numescu pe sene Minoriti, si
  carii locuiă pe atunci in claustrele seu monasteriele dela Ce vi,
  Sebesiu, Hatiegu'si Orsiova. Ladislau (Vladu) Ciacu
  vaivodu alu Transilvaniei dă calugariloru d’in Hatiegu unu tran
  sumptu, adeca copia authentica după acelu privilegiu*).


*) Călugării minoriti fuseseră destinati de papa si de regii
Ungariei multu mai inainte de Sigismundu, pentrucă mai anume
aici in Daci’a se faca propaganda confessionale, se tiena lupt’a
cu călugării greci, se apere auctoritatea papei si cu aceea pe a
regiloru „apostolici“ unguresci, se le ajute acestora spre a sub-
juga tdta Daci’a si a departa de aici ori ce influentia a impe-
riului bisantinu si a greciloru preste totu. In adeveru că tocma
| in acestea regiuni ale ndstre romanesci isi dedera in capete mai
de multe ori capii basericesci si politici, ăra calugariloru minoriti
le amblă uneori fdrte feu, că ci era persecutati, omoriti. trași in
tiepa, mai alesu de cătfa unii domni ai Munteniei. Semena multu,
că acei călugări era in acelea tempuri multu mai ignoranti, bru-
tali si barbari decătu au fostu călugării grecesci, carii chiaru se
nu ailîa neci unu feliu de invetiatura teoretica, totuși de comunu


1

— 283 —


Datum in oppido Hitzak in vigilia festi
de Chak, Waivodae


     1429.

Beati Petri ad vincula. Ladislai

Transilvani, et Comitis de Zolok transumtionales,
vi quarum ad preces fratruni
Francisci de Claustro de Hacz
legiales Sigismundi Regis 1428

eisdem fratribus in Claustris de Chevi, de Sebeș, de

Haczak, et de Orșova commora tibus elargitas.

     Ex tabnlario fratruni minopm S. Francisci Re-
formatorum

     Edidit

        n


tninorum ordinis S.
k transummit Privi-
post 30. Novembris


n


Cassoviensium.

P, Vincentius Blabc
Batthyâny Leg. Eci
Nota f.            I

FejSr C. D. T. XL
has transumtas.


in annalibus suis.

T. III. p. 408. in


p. 458. (sed solum


). Tr. T. V.


         1429. et 1430. App.

     Estrasu d’in Regulamentulu mihriu de insurrectiune ge
nerale datu de regele Sigismundu. I
vede curatu, câ poporulu romanescu ' n Transilvani’a in secu-
lulu alu 15-lea mai era consideratu d
separatu, de sene statatoriu, ori-candcie cerea câ se se inarrne
si se essa in contra inemiciloru; totu ladata aflamu si d’in a
cestu documenta , câ precumu Sașii,
Romanii (Valachi) avea a se scola si i lupta cu tote poterile,
adeca cu t.6te braciele câte era capac
tota potentia). Preste acâsta banderia
si vaivodesci se compunea in partea


n acestu regulamentu se


rege câ corpu naționale


mdata aflamu si d’in a
ecuii si Nobilii, asia si


                                    de a invertf arme (cum
(Batalionele) episcopesci
' u cea mai mare totu nu-
mai d’in romani, adeca d’in iobagii r< anesci locuitori in satele
supuse episcopului si vaivodului câ d ini feudali*).

Sigismundi Regis regulan itum insurrectionale
generale, ex quo evenit, quo Eppus Transilvanus
habuerit Banderium ununi, ¹ ajvoda Transilvanus
Banderia duo, quod
hi insurrexerint cum
uli subministraverint
4000 milites, nobilitas Transilv iica 3000 milites, co-
100 milites. Uter-


generale, ex quo evenit, quo


Banderia duo, Comes șiculorui
Saxones, siculi, nobiles, et Val
tota potentia. — Saxones, et s


mitatns Kraszna subministrave:

que comitatus Szolnok 400 mies.

     Edidit FejSr C. D. T. X. d. VII. p. 243
ponit ad a. 1430.

     Kovacsics ponit ad a. 14$


et


cru-
câtu


mai
in
a si francisca, altii nu


sunt mai fini, âresicumu mai subțiri ii lortarile loru,
tiatori pentru debilitățile, poporului, n raffinati asia,
afara de călugării de naționalitate ital

potu rivalisa cu cei grecesei in nec mu respectu. De altu-
meutrea documente de natur’a aceston si au loculu loru si
istori’a eclesiastica a Daciei.

       *) Acestu documentu, adeca r
insurrectiune d’in dilele regelui si i
merita câ se fia reprodusa după Cod.
tota estensiunea lui, pentru câ cu atâi nai limpede se vedemu,
in ce mesura mare partecipâ romanii
patriei cu armele, si totu-unadata se
neadeveru vorbescu aceia carii pretenc
sustienutu acâsta tiâra, si adeca fâra
candu ei au tractata pe romani câ pe 'aini,
in abissuri diverse si o au perdutu.
mat’a de linia una suta diece mii de
gard’a mobile, si apoi se vedemu cu


in


de
ar


damentulu militariu
eratului Sigismundu
pl. alu lui Fej6r intru


sustienerea si apararea
ndscemu, câtu de mare
câ numai ei de ei au
mani. D’in contra, de
’, au rapeditu tiâr’a
iteti si astadi d’in ar-
lani si totu atâtea d’in
veți implea loculu loru.

          Red. Trans.


1430. App. D. Tr. T. V.

     Nicolae Gara palatinulu Ungariei dâ unu attestatu, d’in
care se vede, câ trei filii ai unui loanu Gereb dela comun’a Vin-
gardu au protestatu in contra venderei grebionatului d’in comun’a
regâsca Câlnicu, inpreuna cu casele si curtea ce se tîenea de
acelu grebionatu*).

     1430. Nicolai Gara Palatini Hungariae attesta-
toriae super protestatione Nicolai, Andreae, et Joan-
nis filiorum Joannis Ger6b de Wyngarth contra ven-
ditionem Grebionatus in possessione Regali Kelnek
partium Transilvanarum, domusque et curiae ad eun-
dem Grebionatum pertinentinm, a praefato condam
genitore suo communitati incolarum de Kelnek se
invitis, et contradicentibus factam.

     Exstant in Archivo Camerae Regiae Hung. au-

     Edidit extractum Fejdr C. D. T. XI. p. 491
—492.

1430. 30. Nov. App. D. Tr. T. V.

     Vaivodulu Ciacu si vicevaivodulu Lâpes dau grebiona-
tulu, grafi’a, prefectur’a, primari’a in comun’a C â r c e a, popii dela
E ti el lu si fratiloru lui cu dreptu de hereditate, de si sasii
(hospites) protestară**).

     1430. Ladislaus de Chaak Woywoda Transil-
vanus, et Comes de Zolnok cum Lorando L£pes de
Varaskezi Vice-Waywoda, et cum potioribus civibus,
et senioribus septem sedium Saxonicalium, cum eis
in Judicio considentibus, Grebionatnm villae Keores,
simul cum universis ejusdem utilitatibus, contra pre-
tensiones hospitum ejatum adjudicant Ladislao Ple-
bano de Eczel, et Nicolao, aliisque fratribus eorum
perpetuo tenendum, possidendum, pariter et haben-
dum. Datum in Civitate Cibiniensi in festo b. An-
dreae Apost.

     Originale exstat in Archivo Mediensi.

     Edidit Schuller in „Umrisse der Geschichte Sie-
benbiirgensu I. Urkundenbuch p. 28—31.

(Va urma.)


      *)        Acestu documentu are interessu istoricu intru atâta, in
câtu se vede dresi-care urma de amestecu alu palatinului Unga-
riei in affaceri transilvane, ceea ce până acilea nu s’a vediutu;
apoi erasi se arata urmele asia numitului grebionatu sasescu,
carele pare câ ar semena cu cneziatele romanesci. Unguresculu
Gereb este corruptu d’in nemtiesculu Graev, Graef, Graf, care
mai de multu semnificâ unu functionariu pusu preste vreunu di-
strictu, plasa, plaiu, investitu cu jurisdictiune si civile, si mili-
taria. Graf, Graf mai tardiu ajunse de simpla titulatura, câ si
lat. Comes etc.

     **        ) Comunele Cârcea (nemt. Kirtsch, ung. Kbrds) si Etiellu
(nemt. Hetzeldorf, ung. Aczâl) sunt in scaunulu Medeasiului.

— 284 —


g
&





2

3


Tacse


dela


membrii

T>


La adunarea generale a XI. tienuta in Fagarasiu in 7. si 8. August i 1871 au remasu in restu


  4

  5

  6

  7

  8

  9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22


Tacse

n


membrii


              Pe anulu curente 187'/₂ au intratu:
a) La susu nmiiit'a adunare generale,
fundatori si ordinari si restantii d’in anii trecuti .

ordinari pro 1877a

              b) De atunci pana la acesta adunare generale,
fundatori si ordinari pe anulu acesta ....


dela

restante d’in anii trecuti dela membrii ordinari

anticipative dela membrii ordinari pro 187²/₃
dela membrii ajutători ai despartiamenteloru cercuali


 n

Ajutoriu dela camer’a României libere .........

Dela dn. secretariu II. sum’a crutiata d’in spesele cancellariei pro 187%

Dela unu baiu tienutu cu ocasiunea adnnarei generale in Fagarasiu in 8. Augustu 1871

Dela comitetulu arangiatoriu la acea adunare generale ......

Pentru diplome .............

Colecte

Interese


n

n


sî oferte ............
după obligațiunile de loteria ........

             „ de stătu convertite in BV. si in argintu

             „ urbariale transilvane .......

             „          „ banatiâne si bucoviuâne ....

       priorități si actii de drumulu feratu transilvanu .         .    .     .

       actii de ale bancei generale de asecuratiune reciproca „Transilvani’a
argintulu si aurulu schimbata in BN. .......





23

24


Pentru

S’au cumperatu obligațiuni urbariale transilvane .     .     .    .     .

Prenumeratiune la Fâi’a asociatiunei pana ultima Decembre 1871
       „                „   „        » pana la acesta adunare generale

D’in esemplariele acestei ft'iia d’in anii trecuti s’au vendutu

Spre crearea unei fundatiuni pentru comitatulu Dobocei au depusu 5 domni


31

467


55


(nenumiti), care fuma s’au
________ L ' —


elocatu la Albin’a

Sum’a intrateloru


E r o g a t e.

25 Secretariulu I. o remuneratiune pentru redactiunea Foiei asociatiunei .........                                             400 1!     1111 II II         1
26 „  II. d’in onorariulu anuale de .............                                                                              150                            
27 „   „ pentru acoperirea speseloru cancellariei   ...........                                                                120                            
28 Cassariului o remuneratiune de .      .      .      .      .      .      .      .      .      .      ..     .               400                            
29 La 2 juriști că actuari d’in stipendiulu anuale de câte   ...........                                                       400                            
30 Servitoriului cancellariei d’in simbri’a anuale de   ............                                                           50                             
31 Chiri’a pentru ’ cancellari’a comitetului centrale .............                                                            50                             
32 Stipendii pentru ascultătorii de filosofia Ales. Grama iu Vien’a si Petru Deheleanu în Gratiu â .                           50                             
33 „      „       „de technica Vas. Mihailu in Vien’a si Const. Barbes in Miincben â     ...                                   25                             
34 „    „     „de silvicultura Pintea Ternaveanu in Mariabrunn .......                                                                                        
35 „       „   gimnasistii Auxentiu Muresianu in Naseudu, Nicolau Neamtiu d’in Sibiiu si loanu Turcu d’in                                                     
36 Brasiovu â ..............                                                                                                                                  
37 „       „   realiștii Dumitru Munteanu d’in Sibiiu, Ioane Gog’a si Nicolau Trandaburu d’in Brasiovu â                                                      
38 „    „  studentulu de comerciu Radu Balasiu d’in Brasiovu .........                                                                                        
39 Ajutoriu pentru 4 sodali, carii s’au facutu maeștrii â    ...........                                                                                      
40 „   „ 10 invetiacei de osebite meserii â  ............                                                                                                     
41 Spese de caletoria pentru oficialii asociatiunei pe anulu trecutu        .     .     •     .j           .     •     .     .                                
42 Argintulu si aurulu schimbatu ad Nr. cur. 20 ......••••••  •                                                                                               
43 Pentru obligațiunile cumpărate ad Nr- cur. 21 s’au platitu     .   ...    .,   ....                                                                        
44 Spese estraordinarie pentru comitetulu centrale                                                                     •                                      
45 Pentru bibliotec’a asociatiunei s’au spesatu       .............                                                                                           
   Anticipatiuni despartiamenteloru cercuale pentru spese estraordinarie                                               .                                      
                                                                                                                        Lăture                                
                                                                                                                                                              


285 —

                                       1                      T         R            A    T    E                                         
                                                                      Cass’a de pă-     Banc’a gen. de     Obligațiuni                   
  Banco-Note   Argintu       A u                    r     u               strare       asecur. reciproca    rla atat.n    S n m’ a       
                                                                                        „Transilvani’a"                                  
 fiorini | cr. fiorini | cr.         bncati         | fiorini | cr.  fiorini cr.       fiorini cr.        fiorini cr.     fiorini  cr.   
 502     37    ----    ---   ---                    --- •     ---     3138   ---         840   ---        47780   ---     52260    37    
 875                                                                                                          200         1075           
 10      ---   ---     ----  ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     10       ---   
 1060          ---     ---                          ---                ---               360   ---        1115    ---     2535           
 490     ---                 ---                              ---            ---                                          490      ---■  
 10                                                                                                                       10             
 737     ---   ---     ---                                                             ---     ---                ---     737            
                                 89% napoleoni      805       50     ------  ---                          ---             805      50    
 11      29    ---     ---   ---                    ------    ---      ---   ---       ---     ---        ------  ---     11       29    
 205     50                                                            ---                                                205      50    
 140           _       ---   ---                              _              - -       ---     _          _       ---     140            
 139     77    ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     139      77    
 227                                                                                                                      227            
 12                                                                                                                       12       10    
 23      85    188     25    ---                    ---       ---    ------  _         ---     ---        _       _---    212            
 1696    64%   ---     ---            ---.          ---       ---      ---   ---       ' ""    ---        ---     ---     1696     64%   
 86      29    ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     86       29    
    5    35    270     ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     275      35    
 53      50    ---     ---   ---                              ---.     ---   ---       ---•    ---        ---     ---     53       50    
 1358    59    ---     ---   ---                    ---       ---     ----   ---       ---     ---        ------  ---     1358     59    
 ---     ---   ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        1365    ---     1365     ------
 498     55    ---     ---   1 l/j, nap. si 2 galb.    22     ---      ---             ---                ---     ---     520      55    
                                                                                                                          35             
 oo      ---   ---111  ---   --- .                  .---      ---     1000   ---       ---     ---                ---     2000     ---   
 1000                                                                                                     . ---                          
 9177    70%    ■ 458  25      91 nap. si 2 galb.   827       50      4138   ---       1200    ---        50460           66261    45%   
                             E                      R         O         G            A    T    E.                                        
 400                   ---                                             ---                     ---        ---     ---     400      ---   
 400     _     _             _                                               _         _                                  400            
 200     ---   ---     _              ---           ---       --- ,    ---   ---       ---     ---                ---     200      ---   
 200     ---   _       ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     200      ---   
 256     66    ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ■     1 ■ ---     ---        ---     ---     256      66    
 120     ---   ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     120      ---   
 100     _     ---     _     ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     100      ---   
 600     _     ----    _     ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---. ■     ---     ---     600      ---   
 800     ---   ---     _                            ---       ------   ---   ---       _       ---        ---     ---     800      ---   
 400     __    ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ---               ---        ---     -       400      ---   
 150     __    _       ..    _                      ---                      _         _       _          ___     _       150      ---   
 150     _        ■    _     ■                        - ---   ----           ---■            - __                 ---     150      ---   
 50      ---   ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ---               ---        ---     ---     50       ---   
 200     ■---  ---     ---   ---                    ---       ---     . ---  ---       ---     ---        ---             200      ---   
 250     _     _       ---   ------                 ---       ---.     ---   ■         ---                        _       250      ---   
 39      _     _       __              _            _         ---       _    ---       ---     ■          ---             39       ---   
 _       ---   458     25    _                      827       50       ---   .---              ---        ---     ---i--- 1285     75    
 1022    45    ___     ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ----    _          ---.    . ii--- 1022     45    
 172     17    _       _     ---                    ---       ---      ---   ---       _       ---        ---     ---     172      17    
 83      66    ---.    _     ---                    --- .     ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     83       66    
 241     50    ---     ---   ---                    ---       ---      ---   ---       ---     ---        ---     ---     241      50    
 5835    44    458     25    ---                    827       50       ---   ---*      ■ • --- --         ---     ---     7121     19    
                                                                                                                                         

48

— 286 —


curenta


Erogate


Translatare


46

47

48

49


Pentru edarea Fdiei asociatiunei pana la

   »      „      „         » si pana

Unu ajutoriu technicului Basiliu Mihailu
Banii elocati la institutulu Albin’a


ultim’a Decembre 1871 .........

la acdsta adunare generale .........
in Vien’a ............

        Sum’a intrateloru
        Subtragendu erogatele cu
        Remane la adunarea generale a XII. in restu


306 55

636 —


                      Speciflcatinuea acestui restu.

   In bani gat’a in BN. si mernntu ...............

   In o cărticică a cassei de păstrare d’in Sibiiu si alt’a a institutului Albin’a .......

   In 30 actii de ale bancei generale de asecuratiune reciproca „Transilvani’a “ h 40 fr.

   In 3 obligațiuni de loteria serie ⁵⁰⁴/₃, ⁶⁰⁸/₉, ¹⁵⁹²/i9 & 100 fr. .........

   In 7 B de stătu convertite in BV. â 100 fr. .......... .

   In 33 „  „    „in argintu, d’intre care 2 h 1000 fr., 29 â 100 fr., 2 â 50 fr. .

   In 85 „ urb. transilv., d’intre care 2 â 5000 fr., 17âl000fr., 5ă500fr., 57 â 100 fr. si 4 â 50 m. c. sdu v. a.

   In  8 „                                                        „ banatidne ă 100 fr. m. c. sdu v. a. ..........

   In  1 „            „ bucovindna â ..............

   In 26 priorități ă 200 fr. de drumulu ferata transilvana ...........

   In 1 actia â 200 fr. „ „ „ „                   ...........

Sum’a cea deasupr’a

B I L A N T 1 l.

   In anulu trecutu au remasu in restu

   In anulu curente 18 au intrata venita curata . ..........

                                     La olalta cu restulu d’in anulu trecutu

         Chieltuelele după detragerea sumeloru manipulatdre atatu la intrate câtu si’ la erogate au fostu
         Subtragendu acestea erogate, remane la adunarea generale a XII. restulu susu aratatu .

         Combinandu restulu d’in anulu trecutu cu celu d’in anuln curente, au crescută fondulu cu


    Asociatiunea acdst’a numera pana la acdsta adunare generale membrii fundatori ...... 74
    D’intre aceștia s’au inscrisu in anulu curente următorii domni:

        Ioane Rodeanu, economu in Seliste, cu 2 obligațiuni urbariale transilvane . . .

        Constantinu Mariasiu, proprietariu in Visnia, cu bani gat’a .........
        Comun’a Resinari cu 2 obligațiuni de stata convertite â 100 fr.

        lacobu Ciuceanu, economu in Resinari, cu 5 actii de ale bancei gen. Transilvani’a â 40 fr.

        Pavelu Dunc’a, cons. gub. pens., pe lenga o obligațiune oferita mai d’inainte, au mai depusu si a dou’a obli-
    gațiune de stătu convertita pr. .............
    Membrii ord., carii au depusu odata pentru totudeaun’a 100 fr. suntu ........ 68
    D’in aceștia s’au inscrisu in anula curente următorii domni:

        Comun’a Capacielu in bani gat’a ..............
        Nicolau Cipu, perceptoriu in Fagarasiu, 1 obligațiune de stata convertita .......
        Ioane Românu, advocatu „   1    „   „    „    „    .......

        Isidoru Procopoviciu, parochu in Dorn’a Candreni, 1 obligațiune urbariale transilvana . . . ,

        Demetriu Varna, protopopu in M. Laposiu, 1 obligațiune de stătu convertita..................

        Teodoru Rosiu, profesoriu „ „ 1   „ n b »             .                     .....

        Nicolau Oprea Popa, economu in Seliste, 1 „             „ „ „     ......

        Bucura Cioranu, economu in Resinari, 1    „             „ „ „     ......

        Ilariu Muciu Ureche, jurista si notariu in Resinari 1 „ „ „ „     ......

        Bucura A. Dancasiu, economu in Resinari 2 actii de ale bancei gen. Transilvani’a â 40 fr. si 20 fr. in bani gat’a

    Domnii membrii ord. arata conspectulu respectiva de curbndu tipărită;  '

    D’in aceștia au platitu:

        145 tacs’a pe anulu curente

        199 „  restanta d’in anii trecati;

         6  „ atatu pe anulu cutente catu si restantii deodata;

         2  ₙ  anticipative pro 187%.


210

200

200

200

100


100

100

100

105

100

100

100

100

100

100

— 287 —

                                    E          R       o          G         A T                E                                                  
                                                               Cass’a de pă-   Banc’a gen. de               Obligațiuni                            
Banco-Note     Argintu      A u                r     u            strare      asecur. reciproca               de stătu                  Sum’a      
                                                                               „Transilvani’a"                                                     
fiorini cr.    fiorini cr.        bncati       fiorini | cr.   fiorini cr.    fiorini | cr.      fiorini                1cr-         fiorini cr.  
5835    44     458     25          ---         827     50        ---   ---    ---     ---                           --- ---          8120    19   
942     55       ---   ---                     __      - ---      _    _              _          _                      ___________. 942     55   
120     ---    ■       ---         ---                 ---        _    ...    ■                                         -            120     __   
1000    ---      ---   ---         ---         ---     •---      ---   ---    ------• ---        ' -------------------- ---          1000    ---  
9177    7O'/„  458     25   91 nap. si 2 galb. 827     50       4138   ---    1200    ---.       50460                               66261   457a 
7897    99     458     25          ---         827     50        ---   ---    ---     ---                           --- ---          9183    74   
1279    7178     ---   ---         ---•        ---     ---      4138   ---    1200    ---        50460                  ■---         57077   71%  
                                                                                                                                                  
1279    ---•     ---   ---        . ---        ---     ---       ---   ---            _          ---                    ---          1279    71 Va
---     ---    ------  ---         ---         ---     ---      4138   ---    ---     ---        ---                    ---          4138         
---     ------         ---         ---.        ---•    ---       ---   ---    1200    ---        ---                    --- ■        1200    ---  
---     ---    ------  ---  ---                ------  ---1 '•   ---   ---.   ---     ---        300                    ---          300     ---  
        ---      ---   ---                     ---•    ---       ---   ---            ---        700                    ---          700     ---  
---     ---    ---     ---  ---‘               ---     ---       ---   ---    _       _          5000                   ---          5000    ---  
---     ---    ---     ---         ---         ---     ---       ---   ---    ---     ---        37170                  ---          37170   ---  
------  ----   ------  ---        ------       ---     ---       ---   ---    _       ---        840                                 840          
---     ---      ---   ---         ---         ---     ---       ---   ---    ---     ---        1050                   ---          1050    ---  
               ---     ----        ---         ---     ---       ---   ---         MW ---        5200                   ---          5200    ---  
---     ---    ---     ---         ---         ---     ---       ---   ---    ---     ---        200                    ---          200     ---  
1279    71%      ---   ---         ---                 ---      4138   ---    1200    ---        50460                  -r-          57077   71 Va
        _      _       _    _                                                                                                        52260   37   
---     ---    ---     ---                     ---     ---       ---   ---    ---                                       ---          10692   887a 
---     ---    --- ■   ---         ---         ---     ---             ---    ---                ---                    ---          62953   25 y2
---     ---    ---     ---                     ---     ---       ---   ---    ---     ---        ---                    ---          5875    54   
---     ---    ---     ---  ---                ---     ---       ---   ---    ---     ---        ---                    ---          57077   717a 
---     ---    ---     ---         ---         ---     ---       ---   ---    ---     ---        ---                    ---          4817    34%  

           Sibiiu, 3. Augustu 1871.

Const. Stezariu mp.,

c. r. capitanu in pens. si cassariu alu asoc.

                                      Vasilie Ardeleanu mp.,
                                      *                                                                   controloriu alu asoc.


           S’au scontratu cass’a ei s’au aflata intru tdte amesurata computului de mai susu.

           Datu că mai susu.

Paula Dunca mp.                 Ioane Tulbasiu mp.

           Conforma conclusului adusu in siedinti’a a II. a adunarei gen. a asociatiunei transilvane tienuta la Sabesiu in 6. Au-
gusto 1872 sub Nr. prot. XVI. se dă pr’in acdst’a d-lui cassariu alu asociatiunei si c. r. capitanu in pensiune Const. Stezariu
absolutoriulu cu privire la ratiociniulu seu despre starea cassei asociatiunei pre anulu 187 */₂.


          Sasu-Sebesiu, 6. Augustu 1872.


Ladislau Basiliu Popu mp., presiedinte.

— 288 —


        Bibliografia.

BĂILE LUI ERCULE
sdu Scaldele dela Meedi’a, de dr. Alessandru
Popoviciu. Pest’a, 1872.

      Acesta carte (8° pag. 181) este dedicata de
  auctorulu ei:

      „Inaltiei sale imperiale si regie-apostolice, archi-
ducelui' principe de cordna si clirOnomu de tronu
Rudolfu, Francisca, Carolu, losifu, domnului domnu,
patronu de arti si de sciintie, amdrei si sperantiei
tuturora fideleloru popdra ale marelui imperiu austro-
ungureșcu, in profunda veneratiune si in celu mai
deplina omagia, (cu pfegratidsa permisiune) dedica
acestu opu auctoriulu.“

      La calcaiulii cartiei sunt adaose patru tabelle
litograficei,, și adeca:

      1.      Câteva monete antice, aflate la băile lui Er-
cule.

      2.      Podulu lui Traianu.

      3.      Anticitati romane desgropate la băile lui Ercule.

      L Plahulu topografica alu bailoru lui Ercule.

      Ne pare fdrte reu, că nu avuramu ocasiune câ
se anunciama si noi multu jnai de inainte acdsta
carte ce-ne dă una lectura, pre cătu de folositoria,
întomna pe atătu de plăcută, Caus’a intardierei anun-
ciuhîi vene mai alesu dela îndelungate absentari de
acasa, priij care unele cârti ni se amestecară cu al-
tele mai vechi.

      Aflamji de bene a mai repeți inea si acestea:

      Sunte'mu invitati de cătra administrațiunea Mo-
nitor ului comunei Vien’â a face locu anuncia-
lui sed de abonamentu in modestele coldne ale Tran-
silvaniei Suntemu următori acestei invitări. Cetatea
capitala si de resiedentia a imperiului pe alu cărei
territoriu locuescu preste noue sute de mii de su-
^flete, are mulțime de institutiuni d in cele mai bune,
multe d’in acdlea (nu tdte) se potu aplica si ar trebui
se se applice si infientiedie pe la tdte cetatile, inca si
pe la oppidele provinciali, ba unele tocma si pe la
comunele rurali, de ess. in ceea ce se tiene de regu-
laritatea administratiuni, curatia, mesuri sanitarie, me-
suri in contra pericoleloru de focu, securitatea pu-
blica, institute filantropice si de instrucțiune etc. etc.



CURSU DE PRACTICA GRĂDINĂRITULUI

 si de economi’a casei. Compusa de Georgiu.
Vintiîa, absoluta de economi’a rurala si profesoriu
sapienta la scdlele reale si comerciale romane in
' BraSidvu. Editura auctorelui. Brasiovu, 1871.



  ECONOMIA PENTRU SCULELE POPORALE.

Compusa -de¹Tebdpi’U Rosiu, invetiatoriu la scdl’a


principale gr. cat. romana d’in Lapusiulu-ungurescu.
Gherla, 1870. 52 pag. Pretiulu 35 cr. v. a.


        ‘ istorta Transilvaniei

si a tiereloru d’in giuru pentru adulti si cla-
sele gimnasiali superiori, de Beniaminu Popu, pro-
fesoriu la gimnasiulu completa d’in Blasiu. Blasiu,
1872. 80 pag. Pretiulu 50 cr.



          MOLI^RE. MISANTROPULU.

COMEDIA in cinci acte. (11566.) Traductiune noua
de G. Sionu. Bucureșci, 1872.             Pretiulu

1 leu 60 bani, ;

-------------------------------ii—m.. _

             fipTfC' Cu acestu Nr. 24       <.

„Transilvani’a^

fdli’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a și
cultur’a poporului romanu isi inchiaie anulu alu V-
lea alu essistentiei sale si pasiesce inainte cu ajuto-
riulu lui Dumnedieu si cu incuvenintiarea adunarei
generale dem Sabesiu, care se vede că a foștu con-
vinsa câ si antecessdriele sale, de marel4/>de0f3BW<laăo*i
prinsu in sententi’a latina:         :..........

     Gutta cavat lapidem. non vi, sed saepe cadendo.

     Scrierile periodice de coprinșuJjj acesteia au de
comuna acea sdrte, câ se remana Neobservate de mul-
țime, de vuTgu, ar dice, Horatiu. La lectura cumu
este si acdsta a ndstra, afla gusta niim^ dmeni de
aceia carii sciu ce însemna a arunca fundamente so-
lide si durabili pentru templulu scientîeldru, pentru
essistenti’a si ondrea naționale. Fundamentele se a- I
runea in pamentu, de aceea ochiulu nedeprensu neci
că le scie apretia. Cu cătu inse fundamentulu se
arunca mai afundu si mai largu, cu cătu elu este
construitu d’in materiala mai solida, cu atătu edificiulu
va fi mai durabile.

     Cu publicarea documenteloru istorice amu ajunsu
păna in secolulu alu 15-lea, sdu păna cătra finea
vietiei imperatului Sigismundu; dara mai avemu inca j
unu numeru fdrte considerabile, de aceea ne vomu
adopera se publicamu si pe anulu ce vene, cătu se
pdte mai multe.

     Abonamentulu la „ T r a n s i 1 v a n i’ a “ este celu
aratatu in frunte alaturea cu titlulu ei, si adeca pe
1 anu 2 fiorini pentru membrii asociatiunei, 3 fior,
pentru nemembrii, dra afara d’in imperiu căte 1 gal-
binu d’in caus’a îndoitului porto poștale.

     Banii de prenumeratiune se transmittu de-adre-
ptulu la on. Comite tu alu asociatiunei tran-
silvane in Sibiiu, sub ale cărei auspicia esse
fdli’a.

     Summariulu anului 1872 se alatura la acestu
Nr. d’in urma.                 Redactiunea.


I'¹ ¹  ¹¹          'i"⁻'¹. H i । ii» in            —            i                              '           ।

Editoriii si pruvedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. «lu asociatiunei. — Tipografi’a Rdmer & Kamner.