I ------------ Acesta foia ese J 5 cate 3 c,6le pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate t galbenu cu porto 1, < > poștei. -------------------— TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului rAmanu. ■gg;^------------ Abonamentulu se i face numai pe cate 1 anu intregu. Se abonedia la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiin, seu prin posta sdu prin domnii co- <ț lectori. ? jtfSV-u--------:— i\r. 22 Brasiovu 15. Novembre 1872. Anulu V. Snmariu: Avramu lancu. (Fine.) — Disertatiune despre stricatiunea vinarsului. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Avramii lancu. (Fine.) Mai deunadi in unu diariu romanescu era’pro- vocati Laurianu, Baritiu si A. Papiu, că unulu d’in ei se descria vidti’a lui Avramu lancu; intr’aceea ea se publicase inca fiendu elu in vidtia, de cătra dn. Vulcanu. După mene, partea cea mai illustra si mai gloridsa a vietiei lui Avramu lancu se coprende in raportulu seu d’in lun’a Novembre 1849 redacta tu de cătra repausatulu loanu Maiorescu d’in actele si da- tele comunicate lui de cătra insusi lancu si de cătra cătiva tribuni ai sei, acolo in munți, la faci’a locului, unde Maiorescu, câ ori-ce bunu istoricu, a visitatu tdte locurile si positiunile in care au decursu aface- rile bellice d’intre romani si unguri. Acelu raportu se afla publicatu nemtiesce in Romanen der bster- reichischen Monarchie II. Heft. Wien 1850 dela pag. 1—68, dra romaneSce in Foi’a pentru mente dela 1850, incependu dela Nr. 2 păna la 7 inclusive, unde apoi s’a precurmatu, pentrucă voliendu eu se publicu atătu acelu raportu, cătu si pe alu lui Balintu si Axente, amu fostu chiamatu la asia numit’a capitanfa, adeca la politi’a militaria, unde mi s’a interdisu pu- blicarea d’in porunca mai Înalta, după care apoi in Februârin am fostu departatu si dela redactiune in modu brutale. Pe atunci adeca sasii d’in Sibiiu scor- niseră grds’a minciuna, că romanii s’aru fi impacatu cu ungurii si că aceștia voliendu q. se folosi de marea popularitate a lui lancu, aru fi datu man’a cu elu si cu toti romanii, câ cu poteri unite se reîncepă re- yolutiunea si se scdta pe austriaci d’in tiera. Acdsta minciuna o audiramti si noi cu dn. dr. Vasiciu dela nisce oficiari imperatesci, aflandu-ne cu ei la mesa in S. St. Griorgiu in 27. Decembre 1849. Minciun’a se fabricase in Sibiiu , in cerculu patricianiloru sasesci, inse cu adaosu, că romanii si secuii aru fi decisu a face vespera siculica, sdu ndptea lui Bartolomeiu, a- deca a omori pe toti sasii si pe austriaci. Austriacii inse mai avea si alta causa de a interdice publicarea aceloru raporturi, dra aceea era, că prin adeverulu ce coprendea ele, se compromittea greu mai multi oficiari de tdte rangurile păna susu la generări, d’intre carii unii au si cadiutu in cercetare aspra, precumu au si meritatu, pentrucă in adeveru isi făcuseră de capu cu portarile loru. Altii drasi morea de necasu, pentrucă romanii s’au schitu apara in munți atăta tempu.*) Partea vietiei lui lancu căta se coprinde in ra- portu, este scurta după tempu, ea inse este lunga după abundanti’a minunateloru evenimente bellice căte se afla descrise in acelasiu. Unu anu si respective numai 10 luni au facutu atăta, cătu n’au facutu mai inainte alti siesedieci si patru de ani. Perlegeti baiati si studiati' acelea raporturi d’in an, 1849, pentru câ se cunâsceti, pentru ce astadi ve este possibile a ve numi romani, a vorbi si a scrie romanesce, a ve avd scdlele si literatnr’a vdstra si a spera in venitoriu. Eca biografi’a lui lancu, dea si celu mai pomposu monumentu ce i se potea pune vreodată: acela este raportulu lui. Ce e dreptu, partea vietiei lui lancu căta a tre- cutu d’in Augustu 1849 păna la retragerea sa totale de pre scen’a vietiei publice, adeca păna pe la finea anului 1852, inca nu e scrisa de nimeni; ea inse coprende căteva episdde fdrte interessante, care luate si judecate in legamente strinsa cu situatiunea ndstra politica d’in acelu tempu, aru fi pline de invetiatura, ddca s’aru aduce la cunoscienti’a generatiuniloru pre- sente. Indata după sugrumarea preste totu a revolu- tiunei unguresci, comandanții armatei austriace des- armara si pe romani in totu coprinsulu tierei, dra unu punctu alu instructiunei sedrete ce luase gene- rariulu br. Lud. Wohlgemuth in calitatea sa de gu- bernatoriu militariu si civile tienea, câ elu se deș- fientiedie indata ori-ce comitetu naționale sdu poli- ticu, in cătu neci urma se nu’i remana. S’a intemplatu si un’a, si alt’a. Intr’aceea ro- manii asteptâ si pretendea, câ pentru fidelitatea,-pen- tru devotamentulu si sacrificiale loru cele enorme se fia consolați si remunerati de cătra stătu si de cătra cordna. Unu episcopu si unu numeru frumosu de deputati staurâ mereu in Vien’a, cerendu si insistendu pentru drepturi politice, naționali, eccle- s i a s t i c e. In acelasiu tempu inse aristocratii magiari con- *) Vecii despre acelea intrige unu articlu inFdi’a pentru mente etc. Nr. 13 d’in 26. Dec. 1849. 43 — 254 — servativi, carii ceruseră prin supplica formale a- j jutoriu armatu dela imperatulu Russiei in contra par- titei Kossuthiane, esiendu de prin vagaunele si an- ghietiele loru si dandu man’a cu patricianii sasiloru, incepura a lucra d’in tăte poterile in contra romani- lorp; atătu la curtea imperatăsca, cătu si la guber- niulu impusu tierei, cu resiedenti’a in Sibiiu. losifu Bedeus de Scliarberg, pe atunci consiliariu si comis- sariu provinciale supremu, unulu d’in cei mai inver- siunati inemici ai romaniloru, pre cătu se aflase in retragere la Bucuresci, in a. 1849 elaborase unu Memorialu cătra regimulu austriaco, pe care apoi ilu si presentasera sasii la Vien’a*). In acelu actu alu loru sasii dau regimului consiliu că, indata după sugrumarea revolutiunei, uniunea Transilvaniei cu Un- gari’a se fia desfientiata cu totulu; cele cinci regi- mente confiniarie romanesci si secuiesci se fia des- armate si cumu se dice, provincialisate; desarmare ge- nerale, cu șingur’a esceptiune de gardiștii dela cetati, caroru se li se lase armele; se se aduca in Transil- vani’a barbatesce colonii nemțiesci, inse cu multa precautiune, pentru că se nu se irrite romanii si secuii fără tempu, ăra acelea colonii nemtiesci se fia ajutate si favorate in mai multe moduri; tiăr’a se se impartia după nationalitati, pentrucă sasii si ro- manii se scape de funcționarii cei tirani ai magiaro- secuiloru etc. etc. După asiă numit’a pacificare a tierei, petitiunile, protestele, memorandele, audientiele isi succedea unele la altele, pentru că d’in chaosulu in care ne aflămu, se esimu in vreuna parte. Inse pe acestu terrenu inemicii romaniloru era măiestrii neasemenatu mai mari decătu ei. Recadiuti de atătu amaru de tempu dela acțiunea politica, partea cea mai mare a roma- niloru facea „politica¹¹ totu cu acea naivitate copi- larăsca, cu care o făcu mai multi romani transilvani : si Ungureni păna m dio’a de astadi, politica care dă cu băt’a in balta, TOna-ăra că ,.ᵥAlbin’a.“ Ceea ce inse ne lipsea pe atunci d’in mare fericire, era politic’a unui soiu de ămeni batuti de DdieU, carii că si unele passeri, isi spurca cuibulu propriu. Intre acelea con- stellatiuni numai ce ne desteptarămu in una di fru- măsa, că organele noului gubernia incepu a ne are- sta si pe noi romanii, că si cumu arestă pe magiari, si asia se implea prinsorile cu lobonti austriaci, că si cu curntii Kossuthiani. Inceputulu se facă mai antaiu cu arestarea catoru-va preoți romanesci, pe carii in ,⁴/₂ Decembre ii transportară la Sibiiu sub pretestulu de nimicu, că ei aru fi adunatu subscrip- tiuni la nesce plenipotentie destinate pentru deputatii nostrii dela Vien’a**). Pe fostulu prefectu loanu Axente Severu ilu ridicară d’in locuinti’a sa si ilu trantira in casarm'a dela Sibiiu sub pretestu că elu, ăra nu mai virtosu v. colonellulu Losenau, ar fi *) Vecii acelu memorialu tradusa in romanesce in limb’a de atunci si publicata in Foia Nr. 3 si 4 d’in 1850. **) Vedi Gazet’a Nr. 30 d’in 1849. produsu catastrofa dela Aiudu. Eta inse că voliescu se pună man’a si pe Avramu lancu. Despre acea blastematfa aflamu in Gazeta Nr. 22 d’in 15. Dec. 1849 urmatări’a corespondentia dela Sibiiu, tramisa redactiunei de cătra amicii sei. Sibiiu, ¹²/₂₄. Decembre. Nu sciu dăca păna la primirea acestei scrisori a mele vei capata scire . despre unu lucru fărte neplăcutei, ce s’au intemplatu inainte cu vreo 9 dile eroului nostru lancu; — deci me grabescu a ti’lu face cunoscutu, după cumu am aflatu d’in isvoru autenticu. înainte cu o septemana si ceva mai bine, s’au dusu bravulu nostru lancu la Halmagiu la tcrgu, unde ajungăndu si preumblan- duse pe ulitie; poporulu romanu ce se află acolo la tergu, se luă după densulu,. care de care intrecen-. duse de a’lu potea vedea si saluta pe vredniculu fiiu- alu natiunei sale. Intr’aceea eata! o patrola de po- leci vine, intrăba după lancu si voiesce se prindia pe unu romanu anume Fodoru, carele inca se află < la tcrgu -— soCotindu, ca acesta ar fi lancu; dara Fodoru nu se lașa se’lu arestedie; candu deodata sosf • si lancu acolo, si aflandu cumu-că soldati voiescu pe densulu se’lu arestedie, au respunsu 'cumu-că merge elu si de buna voia. Intr’aceea intielegendu popo- rulu, cumu-că lancu este prinsa, indata se aruncă asupra garduriloru, rupse parii, merse la varda si navali asupra soldatiloru, cerendu afara pe. lancu. Atunci, capitanulu celu ce comandă militi’a de acolo se duse minteni la loculu unde se află lancu si ’lu rogă, că se domolăsca furi’a poporului, că-ci arestarea lui s’au intemplatu d’in gresiăla. Asia lancu indata . tiene cuventare la poporu, dojenindulu că se fia lini- știta, că-ci densulu nu se afla in neci-unu pericolu, apoi încalecă pe calu si porni cătra casa. Guberna- toriulu indata ce ihtielese lucrulu acesta, au tramisu comissiune cercetatăria, spunendu, ca pe soldatii .cei vinovati ’i va „pedepsi- cu tăta strasnici’a." Se intielege si nespusu de noi, că deputatii dela Vien’a si cătiva barbati romani dela Sibiiu n’au per- dutu tempulu, ci au alergatu indata in tăte părțile, că se afle caus’a acestora insulte infame si se midiu- locăsca delaturarea loru. In fine a esitu la lumina, * că in urmarea intrigeloru tiesute la Vien’a in contra romaniloru, br. Wohlgemutli recepuse dela ministe- riulu celu brutale Schwarzenberg-Bach instrucțiuni severe, că se arunce in prinsore pre cei mai multi prefecți si tribuni si se’i traga la respundere pentru faptele loru îndeplinite sub decursulu bellului civile. In acelasiu tempu „Siebenbiirger Bote" d’in Sibiiu, totu-deauna hostile romaniloru, avuse nerușinarea, că se căra inca si furcile pentru cătiva prefecți si .tri- buni. Intr’aceea energiăs’a aparare d’in partea intel- ligentiei care pe atunci traiă in concordia că neci-> odata, cumu si alarm’a produsa in poporu, constrinse pe Wohlgemuth că se relationedie la Vien’a, „că nu e inca tempulu accomodatu spre a pune man’a pe- prefecții si pe tribunii romanesci; deci elu răga pe ministeriu că se mai amane acea mesura." — 255 — D’in acelea dile inainte s’a cerutu câ barbarii cei mai luminați si mai devotati ai natiunei ndstre se desvdlte pe terrenulu politicu energia spirituale totu asia de mare, pre cătu fusese cea armăta d’in inunti, nu numai pentru câ se abata noulu periclu dela capetele loru, ci si pentru câ se demasce si de- mintia spurcatele intrige, se dea informatiuni essacte, se correga opiniunile false ale ministriloru, restau- randu preste totu adeverulu. Acdsta inse era pro- blema atătu de grea, in cătu ea trecea aprâpe preste poterile ndstre. Barbarii natiunei traiâ pe atunci cu prea pucina esceptiune, in harmoifia deplina; inca nu apucase a’si baga vreunu diavolu cdd’a pintre densii, pentru câ se le-turbure concordi’a; cu tdte acestea facia cu acelea impregiurari chaotice, facia cu neau- ditele calamitati remase preste poporu d’in bellulu civile, dra mai alesu facia cu numerulu celu mare alu inemiciloru pre cătu de inversiunati, pre atăta si rafinati si nerușinări, romaniloru le lipsea si midiu- Idcele, si pracsea, essercitiulu pe terrenulu politicu. In fine totuși romanii reesisera câ se câștige mai antaiu pe gubernatoriulu br. Wohlgemuth in partea loru; inse patrociniulu acestuia fu de durata scurta, pentru că elu mori in Martiu 1851 pe druinu cătra Vien’a, unde mergea câ se se spele de calumniile patricianiloru sasi d’in Sibiiu, carii ilu denunciasera in multe moduri la Vien’a, numindu’lu inca si „wa- lachischer Tribun." In acelasiu tempu Avramu lancu partecipâ in modu eminente la tdte lucrările intelligentiei roma- ₓ nesci, caletoriâ candu la Vien’a candu la Sibiiu, dra mai de aprdpe se ocupâ multu de sdrtea cea trista a compatriotiloru sei munteni, a le caroru cause le luâ in aparare nu numai câ confrate alu loru, ci si in calitatea sa de advocatu. Acelu periodu alu acti- vitatei lui Avramu lancu merita a fi luatu in cea mai de aprdpe considerațiune. Inca neci păna in dio’a de astadi nu se scie caus’a directa si imme- diata, care a infrantu poterile spirituali ale lui lancu si l’au adusu la starea de melancholia si desolatiune totale in care a cadiutu. După cătu ne amu potutu informa noi, mie imi vene se credu, că nefericirea lui lancu nu a fostu produsa prin vreunu evenimentu isbitoriu la momentu, ci precumu la mai multi alti individi de calitati spirituali eminente, asia si la lancu au conlucratu mai multe cause psichice tempu mai indelungatu, păna ce l’au trantitu cu totulu la pa- mentu. Dedatu a comenda si a fi ascultata de unu poporu intregu; nutritu de sperantie vii, că sacrifi- ciale si devotamentulu estraordinariu alu poporului isi va aduce fructele sale pe care lancu i le promis- sese in numele statului si alu imperatului de atătea ori, de căte ori ilu ducea la gur’a tunuriloru ungu- resci, lancu se vede tocma d’in contra, candu incon- giuratu de gendarmi, candu amerintiatu in alte mo- duri de cătra nisce dmeni carii mai inainte se cu- ceriâ pe la ușile lui, dra drepturile poporului le vede calcate d’in nou in pitidre, si devotamentalu lui res-- platitu numai cu căteva decoratiuni. Mai virtosu starea cea precaria a processeloru secularie pe care le avea poporulu munteanu cu do- mnii feudali si mai alesu cu fisculu (cu statulu), a trebnitu se causedie lui lancu diverse torture sufle- tesc! si se’i irrite mani’a sa. Revolutiunea lui Horia, Cloșca si Crisianu fusese mai multu effectulu aceloru processe, adeca alu tiraniei feudalistice pe atunci, pe candu partea mare a deregatoriloru fiscali se potea asemena prea bene cu bandiții carii esu le drumuri si spoliddia pe caletori. Acelea processe' n’au ince- tatu neci-unadata. • In fine neci că se mai aflâ vre- unu advocatu, cătra care se fia avutu poporulu cea mai pucina încredere. Acdsta fu caus’a, că mai pe urma una parte de poporu mergea de cerea invetia- tura dela una femeia veduva, anume Varga Katalin (rom. Catarina Papucariu), ungurdica de naționalitate, care locuiâ in Buciuma, aprdpe de Abrudu si cnno- scea atătu calamitatile poporului, cătu si blastematiile amploiatiloru fiscali si ale celoru municipali uniti intru tdte spre a spolia pe poporu, intocma câ si ciocoii d’in tempulu fanariotiloru in Romani’a. Se spune că acea femeia inca suferise unele asupriri dela funcționari. Lasamu inse că nu e datu unei femei câ se pdrte processe de vidtia de mdrte, dela care dependea sdrtea mai multoru mii de locuitori, dara apoi sciti că fusese prinsa si acea femeia prin mare insielatiune, si sub pretestu că ea ar revolta pe po- poru in contra „domniloru,“ fu inchisa in Alb’a-Iuli’a, de unde fu liberata numai mi se pare, in a. 1850. Punctulu 6 d’in protocollulu adunarei dela Blasiu 1848 despre ștergerea decimei metallurgiloru, si cererea egalitatei intre asia numitii metallurgi si urb urări, se adoptase in unanimitate in favdrea locuitoriloru munteni. Punctulu 11 in care se cerea comissiuni mixte spre a regula relatiunile territoriali, de agrii, de păduri etc., drasi fusese adoptatu per eminentiam in favdrea munteniloru si in a locuitori- loru romani d’in scaunulu Sibiiulpf si d’in districtulu Brasiovului. Dara cui pasâ in a. 185°^ de asemenea cause particularie, districtuali, locali, pre candu im- periulu inca totu se mai cutremură d’in temelii? Ii pasâ poporului pe care’lu durea amaru, si’i pasâ lui lancu si consociloru sei de arme in acei munți. Ei, dara cerculu activitatei loru se strimtorâ si se an- gustâ totu mai multu, dra unu temperamentu si spi- ritu câ alu lui lancu nu voliâ se scia de mesuri dictate de legea marțiale, despre care noi credeamu in naivitatea ndstra cea romandsca, că nu este ap- plicabile la noi, pentrucă nu noi amu fostu rebellii. Dara inemicii portasera bene de grija, pentru câ si romanii se trdca, de rebelii. In fine totuși incepura se dssa commissiuni la faci’a locului, si se spune că anume pe la 1852 regimulu ar fi fostu fdrte aplecatu a face d’in partea fiscului mari concessiuni poporu- lui; acumu inse lancu irritatu preste mesura, se op- punea in multe moduri, dra intre altele la una oca- 43* — 256 — sinne arangementulu cadiii numai d’in caus’a limbei, pentrucă lancu pretindea că protocollulu se se pdrte esclusivu romanesce, la care comissarii nemți respun- dea câ ei nu cunoscu de locu limb’a ndstra, prin ur- mare neci nu potu lucra in- trensa. Ne aflamu in an. 1852, celu mai fatale pentru Avrama lancu. In ver’a acelui anu imperatulu Fran- cisca losifu veni si in Transilvani’a. Avramu lancu, socii sei de arme si tăta ceealalta intelligentia roma- nica d’in munții apuseni luara mesuri diverse pentru receptiunea demna de unu imperatu; lancu insusi veni la Sibiiu cu scopu de' a midiuloci, că Mai. Sa intrandu. de cătra Banatu se’si scaimbe drumulu, aba- tenduse prin munții apuseni la Abrudu, Rosiia etc. Cu siese dile inainte de ajungerea Mai. Sale pe pa- mentulu acestei tieri, A. lancu imi scriă dela Zlatna d’in locuinti’a protopopului Grigorie Mihali, că se mergu si eu indata la densii, se le fiu de ajutoriu la primirea suveranului, si anume se’i tienu unu scurtu cuventu de buna venire. Ii respundiu că cu respectu la midiuldcele de comunicatiune precumu era pe atunci, cumu si la preparativele de receptiune pe care le faceamu si noi in Brasiovu, me aflăm in impossibi- litate de a me mișca d’in locu. Imperatulu face pe voli’a munteniloru, vene la ei cu tdta comitiv’a sa cea strălucită; inse celu care nu se presentă la imperatulu d’in toti barbarii romani de renume, este uuiculu si singura Avramu lancu. Acdsta scire petrunde in scurtu că fulgerulu in tdta Romanimea transilvana, si inca cu adausu, că absen- tarea lui fusese observata fdrte aprigu in cercurile imperatesci, in care a produsa si prepusuri atătu de grele, in cătu gubernatoriulu de atunci principele Carolu Schwarzenberg simtf necessitatea de a intreba pe Simionu Balintu: „Suntemu siguri aici?“ „Stamu buni cu capulu nostru,“ fu respunsulu laconicu alu curagiosului protopopu. Faime diverse, unele mai fabuldse decătu altele, se latira despre acea absen- tare misteridsa a lui lancu. Unii voliă a sci că Sim. Barnutiu l’ar fi provocatu dela Iași că se nu se pre- sente la raonarchu; altii d’in contra spunea, că lancu s’ar fi disgustatu fdrte multu in urmarea unei certe ce avuse in Sibiiu cu căteva dile mai inainte. si drasi altii caută caus’a acelei absentată fatale in nu sciu ce ir.fluentia amordsa a unei domnisidre de naționalitate magiara. Multi drasi voliescu a sci, că monarchulu cu acea ocasiune fusese determinatu a inaltia pe A. lancu la ranga de baronu, a’i face si oresicare donatiune in proprietate de pamentu d’in averile fiscali, a si decreta usiorari essentiali pentru locuitorii de naționalitate romanesca d’in munții apu- seni. Noi inca amu fostu si mai suntemu fdrte ap- plecati a crede in acelea scopuri generdse ale impe- ratului Francisca losifu I., inse nu ne potemu ab- tiend că se nu observamu, că ddca scopurile impe- ratesci au fostu acelea, apoi -organele administrative politice au lucrata in dosulu monarchului in direc- țiune cu totulu oppusa, că si cumu aru fi volitu se estermine ori-ce încredere d’in ănimele romaniloru, dra complimentulu toturoru mesnriloru brutali d’in căte luase in aceleași dile politi’a centrale si gu- bernatdriulu provinciale, a fostu calcarea politiendsca a cancellariei archiereului Alessandru S. Siulutiu in Blasiu, calcarea locuintiei lui loanu Maiorescu in Vien’a si aspr’a bajocurire că d’in chiaru-seîiinu a mai mul- • toru romani de frunte. Mai adaogemu la acestea in- sultele care s’au publicata in contra romaniloru in unele diarie de acelea, despre care se sciă că stau in relatiuni intime cu politi’a centrale si cu ministe- riulu de interne, in alu cărui capa se află Alessandru Bach. Cu tdte acestea, adeverat’a causa immediata, pen- tru care A. lancu nu a volitu se se presente la im- peratulu in luliu 1852, este si.remane unu secreta, pe care densulu l’a dusu cu se-nesi in mormentu, ddca cumuva nu’lu va fi incredîntiatu vreodată la vreunulu dintre intimii sei. Intr'aceea despre acelu evenimentu, că ci evenimentu a fostu, precumu si despre casulu celu fdrte fatale alu arestarei lui lancu in Septembre 1852 ne-aru potea informa in interes- sulu adeverului istorica mai bene si mai essactu dd. S. Balintu, Andreica d’in Câmpeni, Corchesiu^si cons. Elia Macellariu, intimulu amica alu repausatului. •Care au fostu căușele sdu pretestele arestarei lui Avramu lancu? După ce’lu inchisera in Alb'a- luli’a, pentru ce l’au maltratata (batutu) actuariulu Hohn (sasu de naționalitate) in camer a in care lancu se află închisa? Candu l’au datu in grij’a domnului locotenenta Siandra că dsa se’lu conducă dela Alb’a la Sibiiu, in ce stare psichica se mai află lancu? In Sibiiu lancu a trasa dreptu la vechiulu seu amica E. Macelariu, unde a petrecuta, de nu me insielu, vreo duoe septemani. Tatalu lui lancu inca venise in aceleași dile la Sibiiu, pentru că se vedia de ne- fericitulu seu filiu, care păna atunci fusese fala si glori’a lui. In dilele petrecerei lui lancu in Sibiiu s’au in- templatu mai multe scene, d’intre care unele in ade- veru tragice. Martoru alu acelorași per eminentiam a fostu dn. Macelariu. Scen’a dela băile de aboru, plansulu celu amara alu lui A. lancu, atătu in baia cătu si acasa la Macellariu, si strigatulu celu dore- rosu: „Nu me lasati, nu me lasati, că me prendu gendarmiiN După aceea lancu adormi fatigatu fisi- cesce si infrantu sufletesce. Dupace se deșteptă, in- cepii se cera mereu la — vinarsu, că si cumu aru încerca se-si amortiesca dorerile! Acestea sunt totu atătea impregiurari, care merita că se fia descrise ăm fidelitate, pentru că se le aiba de înaintea sa nu nu- mai psichologulu, ci si biografulu si istoriculu. lancu fantasă multu despre archiducele Maximilianu, frate alu monarchului si nefericita imperatu in Mexico; cătra acelu archiduce lancu se simtiă attrasu de mari simpathii. Ce destina! D’in care momentu se pdte ficsa concaderea in spiritu a lui Avramu lancu? De candu a fostu mal-’ — 257 — tratata in Alb’a-Iuli’a, sdu d’in dio’a arestarei sale, ori d’in luliu, de candu s’a feritu a da facia cu im- peratulu? Una impregiurare se pdte constata: lancu nu a cadiutu d’intru una-data in apathia spirituale, ci elu a fostu preparata la acdsta successive prin diversele mesuri absolutistice, care’i strimtoră cerculu seu, de activitate, maltrată pe poporu si se încercă se inchida venitoriulu de înaintea natiunei ndstre. Auctoritatile austriace d’in Sibiiu, fia că inca totu le mai pasă ceva de opiniunea publica, pe care inse unii o compară cu femei’a publica, fia d’in alte sco- puri superiori, puseră pe colonelulu br. Heidte, pe atunci capu alu cancellariei presidiale, că se chiame pe lancu la se-ne si se încerce a’lu inbuna si recon- cilia, mai intr’unu modu mai in altulu. lancu merse la Heidte cu amiculu seu Macellariu. Heidte ii pro- puse că se’si alega unu f^liu de funcțiune in servi- tiulu statului, sdu la Vien’a cu 2400 fr., sdu la Sibiiu cu 1800 fr. m. conv. lancu multiamf si refusă, apoi inse incepti se vorbdsca că intr’airea dicundu: Voi’a mea este, că se avemu universitate si baia de abori la — Vidr’a-de susu. Heidte aflandu cine scie de unde, că lancu ai- fi datoriu ici-colea, ilu întrebă despre sumele ce ar avea se dea, dra lancu ’i re- spunse că si cumu ar vorbi cu gur’a altuia: 100 fr. In adeveru inse elu era datoriu că la 300 fr. Heidte scdte se’i dea 500 fr. m. c., lancu inse refusa rotunda. Cu tdte acestea gubernulu platf in dosulu lui lancu tdte datoriile căte făcuse acesta mai alesu in Sibiiu. Pe la inceputulu lui Octobre, candu se află A. lancu in Sibiiu, eu inca petrecusemu acolo patru dile. In acelu tempu, provocatu de cătra ai nostrii că se incercu si eu, ddra asiu fi in stare se aflu dela lancu adeverat’a causa a turburarei sale sufletesci, am mersu la dn. Macellariu, unde intr’o sdra am conversatu multu cu densulu. Eu am aflatu pe lancu destula de lini- știta sdu calma precumu dicu francii, inse melancho- lica, scurta la vorba si dresicumu infrantu de do- rere, că unulu ce a luatu cele mai cumplite lovituri ale sdrtei, dra vreuna secreta sdu ori-si ce vorba ce ar fi semenatu cu nu sciu ce secreta, d’in gur’a lai nu a esitu. Pre cătu tempu lancu petrecu dresicumu inter- nata in Sibiiu, locuitorii d’in munții apuseni mereu ' tramitea dmeni in adensu că se afle ce se intempla cu elu, nu cumu-va „nemții voliescu se’i ascundia sdrele.“ Atătu de inradecinata este neîncrederea tra- diționale intemeliata pe esperientia secularia, in po- porulu nostru dacoromanescu. Asia o pățise si loanu Axente in an. 1861, pre candu fusese invitata in Alb’a-Iuli’a la una prandiu sdu ospetiu de cele care se numescu diplomatice; la septemana’i si veniră dmeni de pe la comunele rurali vecine, că se’i spună si se’lu rdge, „se nu prea manance multe cerasie cu domnii de unguru, că-ci aceia candu ilu voru iubi mai tare, ii voru scdte unu ochiu.“ N’ai ce se’i faci, asia este poporulu patitu-, arsu si fripta d’in tdte părțile, elu necumu se dea crediementu la ndmtiu si la unguru, ii intra vehinulu prepusului (suspiciunei) inca si asupra celoru de unu sânge cu elu, ddca ’i vede numai cevasi angagiati cu celi de alte nationa- litati. Cu totii ama patit’o, — in cașuri analdge a- supra toturoru se ridica unu feliu de prepusu, candu mai greu candu mai usioru. Dela 1852 eu nu am mai vediutu pe Avrama lancu păna in Augusta 1865 la adunarea ndstra dela Abrudu. Atunci drasi imi disera dmenii nostrii că se incercu, ddra l’amu potea îndupleca se se lase de beate si se se reapuce de advocatura. L’am luatu frumosiellu numai dela diplom’a sa de advocata (stal- lum agendi), ’iam accentuata nenumeratele calamitati ale poporului, si necessitatea de a i se da ajutoriu pe la tribunale si la auctoritatile politice. Păna la unu locu lancu ’mi vorbia cumu se dice, in tdta firea, că ori-ce om a cu mentea sanetdsa si respundea precisa; d’intr’odata inse ficsandu-me ’mi dise: „Hm, că ddra nu ai vrea si dta că se mie mai arestedie nemții austriaci?“ Acdsta apostrofa a lui lancu me desarmă, cau¹ sfandu’mi si mie întristare profunda. Asia dara atten- tatulu dela Halmagiu, arestarea si maltratarea d'in 1852 lasasera in sufletulu lui lancu impressiuni atătu de dorerdse, in cătu ele se prefăcură in idea ficsa, care’lu urmarf că unu spiritu necuratu in tdta vidti’a lui. Nu ve mirati de acdsta, că-ci multi au mai pa- titu totu asemenea, unii in grada mai mare, altii mai micu. Căti magiari n’au înnebunită si căti nu’si luara vidti’a incependu dela com. St. Szdcheni, com. Lad. Teleki, păna la Bart. Szemere, fosta ministru in an. 184%! Si d’intre barbatii Franciei căti n’au patit’o după fiacare catastrofa de stătu. Este cunoscuta sen- tenti’a care tiene, că revolutiunile isi mananca că si Saturnu, pe filii sei. Ddca revolutiunile ’si mananca filii, apoi despotismulu ii amutiesce, ii sugruma, le ia graiulu, nu numai la filii revolutiunei, ci si la ai libertatei preste totu. Compatriotii nostrii magiari vorbiră in diariele loru cu mare ura si urgia despre Avrama lancu si in genere despre toti romanii căti au luptatu in con- tra insurgentiloru d’in 184%. Reu judeca magiarii in căușele ndstre de certe patriotice. Ei tocma d’in contra, ddca aru avea ochii mai limpedi, si aru judeca cu sânge rece, aru trebui se’si gratuledie sie si patriei comune, că romanii au sciutu se le insufle respecta cu armele inpumnate si au datu proba de ceea ce aru potea ei face in societate cu ceilalți compatrioti in contra unui inemicu comuna. In totu casula ma- giarii au avuta fdrte mare trebuintia de lectiunile d’in Maiu si luniu 1849; dra ddca romaniloru le-ar fi successu a lua in fuga pe dstea insurgentiloru dela Alb’a-Iuli’a cu una luna mai înainte de reintrarea in tidra a trupeloru ruso-austriace, atunci lectiunea era se fia si mai salutaria pentru venitoriu. Magiarii se- menă fdrte multu cu ceea ce numimu copilu stricata (enfant gatd); unu copilu stricata, desmerdatu, resfa- tatu abia se mai pdte correge altumentrea, decătu 1 — 258 — prin vergea. Asia dara magiarii se lase in pace um- bra lui Avramu lancu, se nu se incerce a o perse- cuta indesiertu, pentrucă nu’i mai potu face neci-unu reu. Avramu lancu a fostu sacrificiu alu simtiului seu de libertate si ondre, alu inflacaratei sale ambre cătra națiune si alu devotamentului seu sublime pen- tru patria, — totu atătea virtuti, pe care dmenii de origine nobile si de buna educatiune le respecta si la inemicii loru. Aducă ’si amente magiarii de cu- ventele sultanului pronunciate după receperea scirei despre mdrtea lui loanu Corvinu, si se nu sufere a fi. rușinați in ale loru simtiemente de cătra turcii mohamedani. Tdte relele căte au facutu romanii ma- giariloru in tempulu revolutiunei acestora, au fostu numai nesce repressalii, numai defensiva in contra celei mai crude barbarii, care acumu este adeverită intru tdta uritiunea ei prin istoria, prin chiaru măr- turisirea loru. Preste acdsta, nu s’a vediutu de candu lumea, că bellulu se se fia portatu in mânuși albe si cu batiste de metasa. Era noi acei romani contemporani, carii amu trecutu prin aceleași probe de focu, prin care a tre- cutu si Avramu lancu, carii amu luptatu alaturea cu elu in unu modu sdu in altulu pentru emanciparea ndstra naționale, se invetiamu d’in casulu celu funesta alu lui căteva lucruri. Se ne incredemu totu-deauna neasemenatu mai multu in poterile proprii decătu in ajutoriulu altora. Se. nu ne incordamu prea tare spe- rantiele și așteptările ndstre, pentru că illusiunea se nu fia cu atătu mai amara si se nu aiba consecentie funeste. Se nu credemu neci-unadata in stabilitatea lucruriloru omenesci, prin urmare se nu si desperamu indata ce Vedemu că a pusu pitiorulu si s’a intiepe- nitu vreuna sistema inemica, pentrucă ap’a trece, pietrile remanu. Se avemu totu-deauna ănim’a calda pentru poporu si se ne tienemu solidari cu elu, dara nu totu-deauna se asteptamu ajutoriu activu, si neci totu-deauna recunoscintia, pentrucă gratitudinea este virtute fdrte rara, dra ingratitudinea unu vitiu ce in- \ tempini la fia-care pasu in lume Se nu preten- demu a secera indata ce am si semenatu. Se inve- tiamu patientia dela mama natura. G. Baritiu. Disertatiune despre stricatiunea vinarsului, tienuta in 16. luliu in adunarea generale a despartiementului de cultura, la Brasiovu, de parochulu Bartolorneu Baiulescu. Prd stimatiloru domni! Permiteti’mi se ve ceru atențiunea pentru o tra- tare scurta despre inimiculu celu mai aprigu, care a subjugatu pe poporulu nostra romanu. Făcu acdsta conforma §.5 p. 9 d’in regularea midiuldceloru pen- tru ajungerea scopului asociatiunei Transilvaniei. Folosescu de thema cuventele d’in resunetulu dlui G. Tautu: „Sclayi’a s’ ignoranti’a aducu vai! nesimțirea Pe-a cărei urme vine cu pasu pre furiosu ■ Fantom’a miliana numita : Cutropirea Si’n bratiulu astei idre caintia’â de prisosu!“ Este unu inimicu, care domnesce preste poporu la intunerecu, care i opresce cultura, lumin’a si des- voltarea lui, care impedeca pe asociatiunea Transil- vaniei pentru cultura poporului romanu, că se ajunga cătu mâi curendu la scopulu ce și-la pusu. Descrierea acestui inimicu o face unu literata germanu dn. Jean Paul (Pol) prin urmatdriele cu- vente: „Nenorocirea pe care aduce gustarea Aceea, ce o tiene poporulu de folositdria, este mare; ea nu cuprinde numai pre unu omu, ci pre toti confrații si următorii lui. Pre cătu se crede că se vede reulu acesta, pre atătu de desu se vedu urmările lui, cari intuneca, slabescu, ruinedia si nimicescu spiritulu si v'dti’a individului si cu incetulu si a unui populu. O de amu cundsce pe acestu inimicu. — dice dn. Jean Paul, — amu afla pre cehi mai mare facdtoriu de rele, care ne opresce desvoltarea si cultura; de l’amu fi cercetata si de l’amu fi esaminatu mai in- ainte, amu fi aflatu, ca e blastemulu celu mai mare de care ne infioramu. Asia este prd stimati domni! Este unu ce pretiuitu si imbratioșiatu de individi, unu feliu de amicu cu care credu ei că se voru ajuta fo- losinduse de elu la nutrementu, la petreceri si la portarea greutatiloru, pe candu elu este inimiculu celu mai mare alu toturoru si prin urmare si alu româniloru; este unu banu falsu. unu ce care se pretiuesce fără de a avd vr’unu pretiu, pentrucă cu elu poporulu remane seracu lipitu; este unu ce, care pe omulu celu mai modestii ilu farmeca si ’lu face se producă scene scandaldse, dar tdte dnrerdse; este unu puiu diabolescu, care usucă inim’a, ruginesce plumanile, face de scânteie ochii, buhaesce fati’a si naucesce. Astfeliu de inimicu e, care a luatu sub sclavia si tortura nu numai pre omu, dar si pre fii si famili’a lui. Scurtu disu, ehi cutropesce individa si avere, ilu impinge la prapaste; la nimicire. Acestu inimicu este v i n a r s u 1 u seu rachiu Xu, care domina si ruina pe poporulu nostru romanu, pentru care potemu asemenă cuventele de oftare ale dlui Bolentineanu: „0 populu neferice, s6u populu miserabilu Ce mori cu totu minutulu sub reu’ti incurabilul Vieti’a ta si-averea si-onbrea ne’incetatu Suntu sparte vestejite, in sufletuti stricatu. Acestu inimicu face de oftamu astfeliu, pentrucă poporulu nostru ’lu tiene de amicu, ilu tiene că midiu- locu de nutrementu si chiaru de Întărire. D’in ne- fericire, poporolu manecandu d’in acdsta părere ră- tăcită, pretiuesce si folosesce vinarsulu. Este prd cunoscutu toturoru celoru ce s’au in- teresatu de acdsta, că vinarsulu este imbratioșiatu mai de tdte familiile romane. Este asemenea cuno- scutu, că cei mai mari neprieteni ai româniloru suntu speculantii acestui articula, carii chiaru prin acdsta — 259 — specula preste pucinu voru aduce mii de familii la sapa de lemnu. Si pre cătu de cunoscuta este acăsta membriloru asociatiunei Transilvaniei si inteligentiei romane, pre atătu de pucinu — cumu mi se pare mie — se lucra contra acelui inimicu, că pe: popo- rulu nostru se’lu scape de acelu veninu,: care i cau- sedia nenorocire, demoralisare, ruina, care incetu ilu duce la prapaste. Eta caus’a si indemnulu, care m’a facutu a ri- dică mic’a mea voce spre a da ansa la cugetări si lucrări mai seriăse asupra acestui inimicu, si numai spre acestu scopu voiu trata in scurte cuvente ur- matoriele întrebări : • I? Ce au facutu alte națiuni culte contra vinar- sului?* < II. Aduce vr’unu folosu acestu vinarsu poporu- lui nostru? — III. Cine s’a interesata d’in Transilvani’a d’intre romani a lucră contra vinarsului? : L Se amintescu mai intaiu ceea ce se scie dejă. Unii scriu, că vinarsulu fii inventata de unu medicu arabu anume Razi, camu pe la an. 1000 după Chr.; altii inse pomenescu, că inca pe tempulu lui Ales- sandru celu mare, 325—333 inainte de Chr. esistă in Indi’a unufeliu de beutura preparata d in urediu sub nume de vinarsu. Arabii in secolulu alu 1-lea d. Chr. aflandu’lu l’au latitu. Istori’a vinarsului si a asociatiuniloru contra lui scrisa de D. Baiard d’in statele unite, arata latirea lui, ce contiene, si cumu s’au infientiatu societăți con- tra lui. Multi medici aduce inainte, incepe dela sec. alu 13-lea cu doctorii, carii au fostu pentru vinarsu. Astfeliu medicala Arnold de Villa d’in Europ’a me- ridionale a recomendatu vinarsulu că medicina la' unele băle. Lulu si Theornu. școlarii lui au latitu meritulu vinarsului, incătu i au datu nume de aqua vitae (ap’a vietiei). Acestu meritu numai ceva mai tardfu o mulțime de medici intre cari dr. Musei, i l’au denegatu si i au datu nume de aqua morțiș et damnationis (ap’a mortii si a condemnarii). Cu tăte acestea, in sec. alu 14-lea d. Chr. s’a latitu vinarsulu si in Europ’a că una medicina preparata d’in trestie. In sec. alu 15-lea ilu foloseau mai multu pentru băle. In alu 16-lea seculu medici mai multi, intre cari Cooper, cercetandu acesta fluiditate storsa d’in pro- ducte, au aflatu si air constatatu, că contiene multu alchoholu (tarfa), care produce beția si strica corpu- lui in felurite moduri, si cumu-că elu consta d’in ³⁴/₀₀ oxigenu, d’in ¹³/₀₀ hidrogena si d’in ⁵²/₀₀ car- bonica. Acesta ese d’in dospirea substantieloru plă- mădite, d’in cari se stărce fluiditatea vinarsului si acesta fluiditate e veninu. Omenii se minunau si nu poteau se crăda, cumu păte se ăsa veninu d’in acele producte neveninate, d’in care se storcea vinarsulu începură a invetia si a scrie o mulțime de doctori, intre cari Drake, Chene, Frank, Trotle, că vinarsulu e unu reu mare, că e unu veninu,' si că unu noru greu, care se intinde asupra omenimei si amerintia cu potăpe si innecare, că elu consta d’in alcoholu (veninu) si acesta se nasce d’in plămădeli si putre- diediuni, cari se producu prin preparatiune, prin fer- bere si prin destilatiune; că acestu veninu este că o ciuma, că o băla epidemica, si mai multu, că elu produce feliurite băle celoru ce ’lu beau. Astfeliu incepura Anglii si Hanoveranii a camu pricepe reulu vinarsului. In alu 17-lea seculu pre la a. 1600 după Chr. pre candu in alte tieri lucrau ămenii a delatură vrn- arsulu, se arată acestu ospe reu si a inceputu a se latf si la noi in Transilvani’a. In Transilvani’a folosescu ămenii vinarsulu că substantia, că beutura atătu de necessaria, in cătu ei credu nefericitii, că neci nu aru mai potea fi fără elu. Totu asia ’lu folosescu si alte popăra d’in alte tieri neculte. Vinarsulu se prepara adi d’in feliurite materii si producte spirituăse, cari cuprindu in urm’a destila- tiunei de substantie putrede ce trecu prin machine, asia numitulu alcoholu (veninu), Care arde, aprinde nervii, mușchii, ranz’a si matiele celui, ce’lu bea, e. veninosu si stricatoriu omenimei. Americanii, francesii, germanii si alte popăra culte inca d’in secululu trecutu constatandu reulu celu mare, pe. care’lu produce acăsta beutura, au in- ceputu a face asocieri contra vinarsului. Preoții, pro- fessorii, medicii si tăta inteliginti’a, ba chiaru ămenii gubernului cercetandu si sarutandu cu scriositate a- căsta beutura, au scrisu o mulțime de opuri despre stricatiunea cea mare cea duce omenimei acăsta flui- ditate. Cine a cetitu scrierile lui Balling, Tromer, Otto, Wagner si ale altoru barbati, va fi aflatu, că adi vinarsulu candu este mai curatu, are o amestecătura de ⁴⁰/₀₀ apa si ⁵“/₀₀ alcoholu. Pentru acăsta s’au infientiatu societăți cu scopu de a sterpi vinarsulu, si după o perseverantia energica si lucrare umanitaria mai dela incepuțulu acestui seculu, precumu se scie, s’a inceputu in Americ’a, Angli’a si in tăre statele Germaniei se nu’lu mai bea si se’lu inlocuăsca cu berea. Ei bine, pentru ce? Va cugeta cineva. Eta pen- tru ce: Pentrucă mai inainte acăsta fluiditate nu era de beutu, ci că o taria servea de midiulocu ajutatoriu la parfumarii si vapsitorii, si astfeliu s’a fostu abatutu dela scopulu pentru care era de lipsa societatiei. E dreptu că d’in an. 1494 a inceputu vinarsulu a se intrebuintia că medicina si a se lua pentru tari’a lui pe zacharu, cu tăte că păte atunci ardea mai pu- cinu că astadi, candu popululu s’a dedatu a’lu bea. Mai tardfu s’a preparatu vinarsulu d’in vinu si d’in alte cerealii, si acuma se bea de obiceiu. D’in car- — 260 — tofi*) a inceputu a se prepară dela a dou’a diecime a acestui văcu. Mai incăce, adeca inainte de 30—40 de ani au ajunsu fabricanții a’lu potea produce d’in feliurite producte, fiendu-că se caută fdrte tare. — Astfeliu se face d’in secara, cucuruzu, picioici, d’in morcovi, trestia, d’in pdme stricate, păna si d’in multe producte ertate si neertate. Pentrucă se ăsa spirtulu mai tare si cu mai multe probe, astadi jidanii punu in elu prafu de pușca, pătra veneta, cenușia si căte alte materii gretiăse. Se prepara chiaru si d’in ga- zulu carbuniloru de pătra, care amestecanduse cu apa, produce celu mai tare spirtu. Lepel a recoman- dați! prepararea vinarsului cu substantie de puciăsa (acidu sulfuricu). Eta căușele, pentru care acea flui- ditate a rachiului beuta in cantitate mai mare, pro- duce dureri de capu si după o beutura a unei can- titati de ’/₄ si mai bine, chiaru ametiala si slabitiuni, in cătu nu’lu mai tienu pre omu piciărele, i slabesce judecat’a, si mintea ’si-o perde. Vinarsulu arde inaintru pre cei ce’lu beau, de le isbugnescu semne roșii la ochi si la nasu. Scurtu, scrierile despre acăsta beutura veninăsa constată, că ea bolnavesce pre dmenii carii o beau, si că ori-cumu ar fi preparata, nu este calificați! că se producă ape- titu de mancare, precumu i atribue unii meritulu, fiendu-că mai tardfu face pre celu ce’lu bea se părda ț poft’a de mancare. Elu nu contiene neci o materia I de nutrementu, ci contiene numai o potere niomen- j tana, care i o dau căldările de arama. Acăsta irrita pre celu ce gusta său ’lu bea, in cătu crede că ’lu ajuta. Candu aru fi se me esprimu mai pppulariu, a’si dice: picaturele spirtului, cari amestecate cu apa făcu rachiulu, suntu că si acelea, care pica d’in ur- loiulu de feru in urm’a fumului celui grosu, ce se inaltia d’in lemnele cele putrede ce ardu in focu. De acăsta, fiendu-că vinarsulu se ferbe si se prepara d’in putreditiunile dospite, si fiendu-că d’in prepararea lui esse că veninu, națiunile culte au opritu intrebuin- tiarea lui că midiulocu de, nutrementu, pentrucă ele s’au convinsu de stricatiunea cea mare ce causădia acăsta beutura. II. Folosulu ce aru aduce vinarsulu poporului no- stru — după constatarea celoru dise mai nainte — lipsesce cu totulu. D’in contra, elu produce unu reu mare omenimei, prin urmare si poporului nostru, fiendu- că este beutura otraviciăsa. Vorbindu despre vinarsu cu aplecare la romanii, o dicu cu accentuare, că elu le aduce cele mai mari si mai multe rele, aduce: băle, hebeucia, traiu reu, fapte criminali, saracfa si nimicire totale. Bălele care se producu prin vinarsu, le voiu numeră mai tardfu; aci voiu dice numai, că beti’a insasi e băl’a cea mai rea si ea e latita la po- porulu nostru, ea aduce o sinucidere indelungata. *) Se numescu si cartofi, picioci, erutnpene, pere de pa- xaentu etc. Unu bețivii nu păte duce viăti’a sa mai multu că 15 ani, de aci incepe a se inflă, a se hebeucf, si după 2—3 ani piere. Traiuri rele, cari se inmultiescu d’in - di in di in căsătoriile crestiniloru romani, suntu cu putiene esceptiuni — după cumu s’a potutu convinge ori-cine a cetitu processe divortiali — causate de vinarsu. Crimiualistii romani marturisescu in apararile loru, că au fostu sedusi de betfa, candu au facutu faptulu reu. Pemnoratulu seu zalogirile si chiaru in- voielele ce le făcu romanii la jidani pentru a potă bă vinarsu, a facutu că se cetimu adesea corespon- dintie durerăse in diuâriele năstre prevestindu, ca romanii d’in multe comune voru ajunge robotari, servii jidaniloru. Latirea intrebuintiarei vinarsului la prunci*, la ămeni tineri, la generatiunea fiităria, prevestesce o nimicire totale a spiritului agerii pe care’lu are romanulu si a materiei putiene, ce mai are poporulu nostru. O statistica despre catatimea vinarsului care se consuma in Transilvani’a s’a publicatu in anulu trecutu. Amu vediutu cumu cresce cantitatea si ne- cesitatea lui d’in anu in anu. Amu cetitu folosulu de unu milionu si mai bine celu ia statulu după vinarsu numai d’in Transilvani’a, si amu potă dice, că trei parti d’in acesta suntu bani romanesci. în- mulțirea beutoriloru se vede in tăte părțile d’in anu in anu. Locuitorii unei comune romane cu 700 de familii, că la 2800 suflete, au beutu in an. 1860 — după datele ce mi-au comunicata arendasiuhi acelei comune — la 3500 vedre vinarsu, său de familia camu o jumetate petrariu pe di, său.'40 cofe (cinci vedre) pe anu. După diece ani, in anulu 1870 totu acele familii au beutu preste 7000 mii de vedre, va se dica, fiacare familia preste unu patrariu pe di si preste diece vedre pe anu. In anulu 1860 au fostu 9 bețivi si in a. 1870 23 de bețivi. Esecutiuni pen- tru beutur’a vinarsului in a. 1860 s’au facutu 24 si in a. 1870, 73. Pentrucă se vorbimu mai la intielesu. despre reulu ce aduce vinarsulu întregului nostru poporu romanu, si pentrucă se ne convingemu. se luamu că o familia un’a cu alt’a (si cele care beu vinarsu preparata finu) bea pe di numai de 8 cr. v. a.; acea familia va bea pe anu de 30 fr v. a. si in treidieci de ani bea de 900 fr. v. a. Doue sute familii ale unei comune ro- mane cătu de mica, beu in treidieci de ani 180,000 de fiorini v. a., si un’a miie de familii beau in trei- dieci de ani de 900,000 fr. v. a. Romanii d’in Tran- silvani’a aprăpe la 1 '/₂ milionu suflete luandu’i la patru sute de mii de familii, beau intr’unu anu de 12,000,000 fr., adeca duoesprediece miliăne florini prapadescu pe otrava. In treidieci de ani beau ei de 360,000,000 fr., adeca trei sute siesedieci miliăne fiorini v. a. Eta capitalu naționale, avere romana, care se perde in zadaru, că si candu s’ar arde. Si dăca vomu merge si mai departe socotindu după a- căsta chiaie la tăte douesprediece miliăne de suflete romane d’in tote tierile pre unde locuescu ei, si dăca vomu lua numai doue miliăne dș familii romane ca- — 261 — rora le place vinarsulu, ca a bea fia-care familia nu- mai de 8 cr. pe di, ele prapadescu pe anu pentru vinarsu 60,000,000 di siesedieci miliăne fiorini, si in treidieci de ani 1,800,000,000 seu unu miliardu optu sute de mii fr. v. a. — Eta bani de spariatu, pe carii i-au arnncatu romanii in 30 de ani in focu fâra se le aduca celu mai micu folosu; bani carii i potea avea fără că se folosăsca rachiulu, de dre-ce inainte de doue sute de ani au traitu romanii fără se bea vinarsu. Candu amu socoti, ca se infientiamu unu capitalu nationalu, deca ne amu opri dela vinarsu in acești ani si aru da fia-care familia numai 8 cr. pe di, cari î da pe vinarsu, ăta ce capitalu nationalu amu avea. Afara de acăsta, ce scutire de rele si pagube mari aru avea romanii, fiendu-că cine se socotăsca perderea si pagubele ce producu bălele, care le nasce vinarsulu? Băle de’peptu, de apa, de imflaturi, de smintire si alte. La diumetate d’in numerulu smin- titiloru beutur'a e caus’a. O mulțime de medici a documentatu in scrierile loru, că vinarsulu strica sân- gele, că este unu veninu care omăra, dar omăra iu- cetu, că produce feliurite băle, intre care si trernu- ratur’a, si ca tempesce mentea. Cine nu crede, se ce- tăsca pe renumitii dr. Hufeland, Heiroth, Kirk si pe altii, carii arata intre alte, că cei ce moru de rachiu, cumu dice poporulu nostru, că s’au aprinsu rachiulu in elu, moru fărte iute, că sinucrsi, Mai încolo cine se socotăsca pagubele si ruinele dopa viăti’a si tra- ctarea betiviloru patimasi; dilele perdute pe luna dela 10—17 fără se lucre ceva. Socotindu cineva pre bețivii romani, aru fi modestu dăca aru luă la o miie diece, la unu milionu o hiiie, la diece miliăne diece mii de bețivi, carii nu lucra, ci ruinăza averea, se sinucidu si producu fiintie hebeuce. D’in aceștia se socotimu, că aru bea si aru prăpădi unulu numai 30 cr, pe di, pe anu va se dica aru prăpădi o suta si noue fr. 50 cr., si diece mii de bețivi prapadescu pe anu unu milionu si nouedieci si cinci de mii de fiorini v. a. Cine se mai socotăsca aceea ce se perde prin lene, trandavia, care o invetia la carciume, standu guri cascate, candu arde altoru omeni inim’a de doru, că se lucre; aflamu chiaru candu e toiulu lucrului pe acei trândavi omorindusi tempulu. Cine se soco- tăsca pagubele ce făcu criminalii impinsi de vinarsu? Urmările si pagubele d’in mania, d’in certe, d’in bă- tăi, d’in processe? Si cine se mai socotăsca pagub’a cea mare, că adeca vinarsulu schimba viăti’a si ca- racterulu celu tare alu romaniloru, dejosindul’u, ca se si venda si dreptulu seu celu mai santu, dreptulu de alegeri, pentru o cantitate de vinarsu ? In fine, cine se judece tăte căte urmădia d’in viăti’a imorale, care mai in totu loculu este efectulu vinarsului, său alu unei vieți petrecute prin cârciumi? Deci, prea stimati domni! Dăca ve dăre de romani si cautati cumu se delaturati intunereculu si saracia care do- mnesce la poporulu nostru, atunci — după a mea părere — aci ei poteti află isvorulu. 1 Vinarsulu este acelu isvoru alu reului, că-ci elu tempesce mintea romanului si prin elu i suge jida- nulu că o lipităre totu sângele, tăta puterea; elu a- magesce pre romani se faca legaturi umilitărie. Vin- arsulu cufunda cu totulu pre romani la intunerecu si seracia, ii duce la proletariatu. Deci dara vinarsulu nu numai că nu e de fo- losu poporului nostru, ci este reulu celu mai mare, celu mai aprigu inimicu. Inteliginti’a romaniloru — sumu convinsa — că o scia acăsta, si aru potea se o scia ori-ce romanu cătu de simplu, pentrucă vede că beutur’a vinarsului ilu trantesce la pamentu, sem- nulu celu mai semtibile de folosulu celu dă. Acumu, prea stimati domni! facia cu acestu reu mare, cu acăsta otrava care scurta viăti’a romaniloru, cu acestu despoliatoriu de avere, este se mai stamu indiferinti? Nu, că-ci după a mea părere ingrigirea că se apere pre poporu de acestu reu trebuea se o ea inteliginti’a romana mai de inainte. Eu inti;ebu, că n’ar fi datoria se apere pe poporu mai anteiu de mărte, apoi se’i dea cultura, că nu cumuva păna se priimăsca cultur’a, se măra. Jidanii si Romani’a imi aproba ceea ce dicu. Si dăca amu sustienea adeve- rulu, că cultur’a e midiuloculu de a aperă pre ro- mani de acestu reu, atunci a’si argumenta dicăndu, că omulu da semne de cultura candu cunăsce reulu, candu ilu parasesce si incepe a inbratiosiă binele. III. In Transilvani’a inca d’in a. 1843 s’au aratatu barbati, carii s’au convinsu despre reulu ce aduce vinarsulu locuitoriloru si tierei. D’intre străini au fostu professorulu Nagy Ferencz, mediculu Szilăgyi Nicolae si chiara baronulu Nic. Vesselănyi, calcandu interesulu seu in diece comune iobagesci ale sale, au oprita pe locuitorii loru a mai bea vinarsu. Preotulu evangelicu Teutsch a infiintiatu o asociatiune contra vinarsului. D’intre romani mai multi barbati d’in Blasiu pre la anulu 1846 s’au consultata si au scrisa despre acestu reu. In Brasiovu pre la inceputulu a. 1847 prea on. dn. protopopu si presiedinte alu des- partiementului asociatiunei d’in Brasiovu loanu Petricu a infiintiatu aci o societate in carea se oblegă mem- brii moralicesce, a nu mai bă vinarsu, dn. senatoriu Stefanu Rusu, ddnii comercianti Persioiu, Baboianq, eu si mai multi eramu membrii acestei societăți. Pre la an. 1854 dn. loanu PetriCu in contielegere cu re- pausatulu dn. directorii! Gavr. Munteanu a lucrata, a scrisu si a datu o brosiura asupra vinarsului, care la a. 1868 a esitu in editiunea a dou’a. Resnltatulu său succesulu acestoru începuturi a fostu neinsem- natu, că-ci cu durere disu, inteliginti’a romaniloru a socotita reulu ne’nsemnatu. Amu auditu rationa- ■•mente seriăse, că vinarsulu nu strica romaniloru, ba d’in contra, că le ajuta la mistuirea bucateloru celoru pitea simple, cu care s’au indatinatu a se nutri po- porulu romanu. Nisce raționamente, care după a mea părere n'au meritata nici respunsu. S’au luatu 44 — 262 de cătra unii, — trebue se adeverimu, —• lucrarea cea umana in dispretiu. Au fostu inse si barbati seriosi, carii au scrisu, au propoveduitu prin diuariele de acf si de airi, cu multa durere contra vinarsului. Dar o voce doue si căte o. lupta contra unui reu asia de latitu si atătu de imenșii a disparutu. De acesta poporulu nostru, nu că s’a mantuitu macaru in unele locuri de acestu reu, ci s’a lasatu’ a fi co- plesitu de acestu reu mai multu. Cresce, se imbra* tiosiedia de cătra fia-care fientia romana crescută, d’in di in di, si asia mergemu, .cu pași repedi cătra prapastia. Urmâdia in fine că se ne intrebamu, este că se mai lasamu aedsta beutura: a vinarsului se co- plesidsca si se bântuie pe poporulu nostru? Este se o mai lasamu de arma jidaniloru, pentru că cu ea se prindă pe romani, că cu unditia, rapindu-le averea loru? Este se mai lasamu vinarsulu a fi nutrementu de postu, pe candu elu e pricinuitoriulu tuturora pe- cateloru, de unu milionu de ori, mai vinovata decătu carnea? Este se mai suferimu amenintiarile de fdmete ce ne aduce cu sine vinarsulu, de 6re-ce scimu, că in anulu acesta si alta-data masinele de vinarsu prin ferberea bucateloru au suitu pretiurile cereale- loru si au causatu amenintiare de fdmete? In fine mai este se suferimu scăl’a demoralisatiunei, a cor- ruptiunei, pe care o face vinarsulu? Credu ca nu, că-ci poporulu, candu nu e coplesitu de vinarsu, cu- ndsce aedsta. Elu insusi canta‘: Pop’a toca si-ii chiania La biserica se merg a,; Ei la cârciuma alerga Cu beția de diminetia > ’Si tameie tota vi6tia, Tu’lu beai pre densulu; Elu te bea pre tine. Incheindu, prea • st. domni, cutediu a face apelu, pentru că se ne interesamu si se lucramu mai seriosu pentru sterpirea acestui reu. Se damu ansa asocia- tiuniloru, că se lucre cu energia contra lui, s’au se infiintiamu asociatiuni anume pentru aedsta. Se fa- cemu cumu făcură americanii la 1826, că la ei in căteva dile 3,000,000 membrii s’au inscrisu ca nu’lu voru mai bea; astfeliu si noi; se imitamu pre dmenii culti d’in Elveti’a, d’in Angli’a, pre unde suntu 250 de asociatiuni pentru sterpirea vinarsului; se imitamu pre germanii d’in tdte locurile, carii l’au inlocuitu cu berea. Si păna va ajunge inteliginti’a romana la o me- sura dre-care contra acestui inimica, imi iau voia a face si la tempulu seu a propune spre desbatere ur- matoriulu Proiectu de conclusu. Considerandu că vinarsulu riu folosesce popo- rului românu, ci strica prea multu; considerandu că elu seracesce poporulu si că elu impintena la crime, adunarea cercuala din Brasiovu pentru literatnr’a si cultur’a poporului românu aduce conclusu a propune asociatiunei Transilvaniei pentru cultur’a pop. rom.: I. Se ea in pertractare si se aduca hotarire in adunarea generale d’in astu anu mediele pentru ster- pirea vinarsului. II. Se cerce pe venerabilele consistorie ale epi- scopiiloru romanesci a fi de ajutoriu in asta privintia. III. Se cerce pe membrii asociatiunei se infiin- tiedie asociatiuni pentru sterpirea acestui inamicu. B. Baiulescu. Ad.Nr. 272. 274. 278—1872. Publicarea baniloru incursi la fondulu .asociat, trans. dela siedinti’a comitetului d’in 12. Oct. ; 1872 pana in 1. Novembre a. c. I. Prin dn. secret, minist. si deputatu diet. Petru Nemesiu s’au tramesu câ legatu facutu in favorea fondului asociat, de re- pausatulu locotenente I. Petru Pui si incassatu prin neobosit’a staruintia a dlui adv. in Clusiu, loanu Petrunu sum’a de 98 fr. . II. Dela susunumitulu dn. Petru Nemesiu tacsa de m. ord. pre 187%, 1877a si 187% 15 fr. III. Prin direcțiunea despart.' cerc. de Alb’a-Iuli’a (VIII.) s’au tramesu la asoc. câ contribuiri si colecte, si anume: A. Prin staruinti’a parochului Nic. Repede d’in Gidgiulu de susu: 1) dela Nic. Repede, par. 1 fr. 2) Pamfiliu Szabo 1 fr. 3) Nic. Morusca 1 fr. 4) Teod. SianfSu 1 fr. 5) Savu Neagoe 1 fr. 6) loanu Beldeanu lui Ignata 1 fr. 7) Melenteu luncanu 1 fr. 8) loanu luncanu lui Nicolae 1 fr. 9) Michailu Repede lui Candinu 1 fr. 10) Fantea Ciora 1 fr 11) Filimonu Siuteu 1 fr. 12) Michailu Repede lui Costantinu 1 fr. 13) Spiridonu Rancea 1 fr. 14) Gligoriu JBeldenu lui luonu 1 fr 15) Petru Tricu 20 cr. 16) Moise loanu lui luonu 20 cr. 17) Mafteiu Bobaila 50 cr. 18) Chirila Bologa 21 cr. 19) Toma Micu lui Milintonu 20 cr. Sum’a 15 fr. 31 cr. B. Prin staruinti’a capelanului Ursa d’in comunitatea Me- tesiu, si anume: 1) dela Petru Bogdanu 5 cr. 2) Vas. Here- gusiu lui Todoru 15 cr. 3) Nic. Stanu, jude 20 cr. 4) Vasilie Heregusiu lui Georgiu 4 cr. 5) luonu Stanu 10 cr. 6) Toda- rutz Parastie 4 cr. 7) Țoma Davidu 20 cr. 8) luonu Many 20 cr. 9) luonu Dădu 10 cr. 10) loanu Heregusiu 10 cr. 11) Gavrila Gavrila 15 cr. 12) Gregoriu Stanu lui loanu 6 cr. 13) Petru Irimie 4 cr. 14) Marinca Nicolae 10 cr. 15) Filipu Parastie 8 cr. ■ 16) Nic. Katsor 5 cr. ' 17) Demianu Stanu 4 cr. 18) Vas. Zgeuzsanu 4 cr. 19) Ilie Dumitru 4 cr. 20) Matye Parastie 3 cr. 21) Petru Parastie 3 cr. 22) luonu Rotariu 4 cr. 23) Grigorie Gavrila 6 cr. ‘ 24) Tanasie Makre 8 cr. 25) Antonie Gyermanu 10 cr. 26) Marcu Heregusiu 8 cr. 27) Teod. Morariu 4 cr. 28) Alesă Parastia 4 cr. 29) Andre Ursa 12 cr. 30) Nic. Dădu 5 cr. 31) Mich. Nutiu 4 cr. 32) Tri- fonu Totoianu 4 cr. 33) Nicolae Heregusiu 10 cr. 34) Irimie Krevianu 20 cr. 35) Sim. Petaru 10 cr. 36) Gavrila loanu a Vervarei 10 cr, 37) Teod. Many a Versiuki 15 cr. 38) luonu Rozjina 10 cr. 39) Gavrila Dora 10 cr. 40) Vasilie Seusianu lui Todescu 10 cr. 41) Trifonu Rotariu 10 cr. 42). Vasilie Gyermanu 5 cr. 43) loanu Irimie 20 cr. 44) Ilie Heregusiu 5 cr. 45) loanu Bogdanu 10 cr. 46) Toaderu Rotariu 10 cr. 47) Pavelu Mareea 20 cr. 48) Nic Seminica 10 cr. , 49) La- zaru Vervara 10 cr. 50) Toma Priporanu 8 cr. 51) Vasilie Priporanu 10 cr. 52) Georgiu Stanu Ini Todoru 20 cr. 53) loanu Ursa 14 cr. Sum’a 5 fr. O. La staruinti’a parochelui Stefanu Papu d’in comun’a Mibaltiu, si anume: 1) dela St. Papu, parochu 2 fr. 2) Petru Blancu 1 fr. 3) Culitia Lâszlo 1 fr- 4) Petru Lâszlo 60 cr. 5) Cula Hetieganu 40 cr. 6) Georgiu Draganu 40 cr. 7) Da- nila Comsia 40 cr. 8) Cula Davidu 40 cr. 9) Ona Usca 40 cr. 10) Petru Bradiu Culichi 40 cr. 11) Culitia Bradiu lui Petru 40 cr. 12) Vas. Barnescu 40 cr. 13) Petru Ordeanu a Guliei 40 cr. 14) Vasilie Bradiu Niculitia 40 cr 15) Nic. Barchesiu — 263 — 40 cr. 16) Nntiu Decianu 40 cr. 17) Irimie Hetieganu 40 cr. 18) Țodoru Lâszlo 4'0 cr. 19) Sonea Bârnă 36 cr. 20) Petru Carnatiu 30 cr. 21) Dio Bradiu 30 cr. 22) Cula Carnatiu micu 30 cr. 23) Culitia latahuia 30 cr. 24) Petrutiii Preadiu Da- niela 20 cr. 25) Nic. Bradiu donu 28 cr. 26) Iluca Breadiu 20 cr. 27) Petru Barna alu Culi 28 cr. 28) Georgiu Breadiu Simescu 20 cr. 29) Oliu Barna Tomei 20 cr, 30) Toma Barna 20 cr. 31) Sonea l’rutia 20 cr. 32) Cula Malautiu 20 cr. 33) Cula Chifonescu 20 cr. 34) Vas. Carnatiu 20 cr 35) Vas. Bara postului 20 cr- 36) Georgiu Clodeanu 20. cr. 37) Onutiu Comsia 20 cr. 38) Giurco Daianu 20 cr. 39) Radu Dacianu 20 cr. 40) Onu Breazu Ilie 20 cr' 41) Milintoru Barna 20 cr. 42) Michailu Comsia 20 cr. , 43) Parascheva Carnatiu 20 cr. 44) Petru Comsia 20 cr. 45) Ohu Ciutak 12 cr. 46) Ohutju Munteanu 12 cr. 47) loanu Breadiu 17 cr. 48) Cula .Bradiu a Deacnlui 16 cr. 49) Petru Silivesianu 10 cr. • 50) Simionu Georgitiu 10 cr. 51) Simionu Bradiu Frencu 10 cr. 52) Cu- litia-Munteană 10 cr. 53) Petru Bradiu Elorichi 10 cr. 54) Cula Bocosiu 10 cr. 55) Ohu Margineanu 10 cr. 56) Petru Carpaciu, neorusticu 10. cr. 57) Culitia Sabau 10 cr. 58) Petru Hatieganu Dinului 10 cr. 59) Vas. Goldeanu,. pecurariu 14 cr. 60) Petru Munteanu-10'cr. 61) Georgie Bedeleanu, pecurariu 10 cr. 62) Dumitru Comsia, economu 10 cr. 63) Ana Comsia veduva 10 cr. 64) Pavelu Banchiesiu, economu. 10 cr. 65) Cula Banchiesiu 6 cr. 6$) Georgie Stanea 10 cr. 67) Onutiu Mu- rariu W cr. 68) Pavelu Christea 10 cr. 69) Onucu Ponoranu 10 cr. 70) Petru Ordeanu, grdpanu 10 cr. 71) Petru Potope 10 cri 72) Simeonu Bradiu danulu 10 cr. 73) Cula Kerestes 10 cr. 74) Onu Hetieganu 10 cr. 75) Avramu Hetieganu 10 cr. 76) Sim. Mardia, 10 cr. 77) Sim. Braedui 10 cr. 78) Cula Sandru 8 cr. 79) Vas. Silvasianu 5 cr. 80) Cula Mânu 5 cr. 81) loanu Voicu, pecurariu 6 cr. 82) Gligoriu Uriesiu 6 cr. 83) Maria Butu veduva 6 cr. 84) Maria’ Usea veduva 8 cr. 85) Stoiâ Stanea 6 cr. 86) Georgiu Stanea 6 cr. ' 87) Petru Ciobota 6 cr. 88) Vasilie Ciobota 4 'cr. 89) Dionisiu Breadiu 4 cr. 90) Onu Ciobota 3 cr. 91) Pavelu Comsia 5 cr. 92) Ma- ria Breadiu 5 cr. 93) Onu Barna baronu, econ. 20 cr. 94) Preadiu Petrntiu Simionn 1 fr. 95) Vasilie Fugaciu 32 cr. 96) Simionu Comsia 20 cr. 97) Simionu Barna 8 cr. 98) Anica Decianu veduva 12 cr. 99) Serionu Cula 10 cr. 100) Cirila Ordeanu 10 cr. 101) Onu Ordeanu 8 cr. 102) Petru Hetieganu 10 cr. 103) Onilu Stanea 40 cr. 104) Gertnanu Mardia 7 cr. 105) Sim. Stanea 3 cr. 106) Sonea Prundariu 12 cr. 107) Petru Poporânu 3 cr. 108) Cula Stanea 30 cr. 109) Mich. Comsia 50 cr. Sum’a totala 24 fr. 9 cr. D. Prin staruinti’a parochului loanu Pataki d’in Mihaltiu, si anume: 1) dela Ioane Pataki, parochu 2 fr. 50 cr. 2) Sim. Pecurariu, notariu 2 fr. 3) Ioane Florea, jude comunalu 2 fr. 4) Sim. Carnatiu, econ. 1 fr, 5) Cula Aldea 50 cr. 6) Alecsa Georgiu 1 fr. 7) Petru Breadiu 40 cr. 8) Ordeanu Simeonu 30 cr. 9) Breadiu Vasilica 30 cr. 10) Breadiu Cula 30 cr. 11) Goda Onu 20 cr. 12) Breadiu Vasilica 20 cr. 13) Davidu Michaila 12 cr. 14) Breadiu Petru 10 cr. 15) Breadiu Onu 10 cr. 16) Potopia Truicanu 10 cr. 17) Breadin Sacsonu 10 cr. 18) Breadiu Sonea 5 cr. 19) Margineanu .Danila 5 cr. 20) Culitia Drambareanu 10 cr. 21) Onu Tursanu 5’. cr. 22) Vas . Barna 10 cr. 23) Pavelu Fatahuca 5 cr. 24) Iac. Carapeanu 10 cr. 25) Nicodinu Sabau 10 cr. 26) Cula-Stanea 10 cr. 27) Inaria Barna 10 cr. 28) Sonea Breadiu 8 cr. 29) Stroia Nicolae 10 cr. 30) Culitia Potopea 10 cr. 31) Veronica Cleasca 20 cr. 32) Sofronu Aldea 20 cr. 33) loanu Pecurariu 30 ev. 34) Nonea Aldea 20 cr. 35) Maria Pataki 30 cr. 36) Cula Saleanu 10 cr. 37) Onutiu Silivasianu 10 cr. 38) Stefanu Moldovanu 2 fr. Sum’a totala 15 fr. 70 cr. E. Prin staruinti’a parochului Alecsandru Nobili d’in Lo- padea romana: si anume: I) dela Lazaru'Nicolae Marcului 1 fr. 2) Oprisa Vasilica 1 fr. 3) Campeanu Ilie 1 fr. 4). Vestinar Jânos 1 fr. 5) Campeanu Simionu lui Todoru 1 fr. 6) Naik Todoru 1 fr. 7) Groza Michaila 1 fr. 8) Lazaru Constantinii a Marcului 50 cr. 9) Groza Vasilie, buhaiu 50 cr. 10) Costanu Georgie 50 cr. 11) Campeanu Todoru Iui Nicojae 50 cr. 12) Marcu Limpia 50 cr. 13) Munteanu Georgie 24 cr. 14) Popa Sandru a preotesei 30 cr. 15) Fanya Gligoru 10 cr. 16) Ales- sandru Nobili 50 cr. 17) loanu Ciunganu, parochu d’in comun’a Mirasleu 2 fr. 18) Demetriu Stoianu, protopopu in Aiudu 1 fr. 19) Mânu Candinu, cantoriu in Aiudu 1 fr. 20) Costanu Cicu 1 fr. 21) Irimie Vasilie 1 fr. 22) Tarda Georgiu 1 fr. 23) Salomie Tanase 1 fr, Sum’a totala 18 fr. 64 fr. F. Prin staruinti’a parochului Georgiu Repede d’in comun’a Ripa, si anume: 1) dela Georgiâ Repede, parochu 1 fr. 2) Ciora Chîrila 50 cr. 3) Mafteiu Christe 50 cr. 4) Dim. Epure 40 cr. 5) Michaila Ciora lui Filipu 50 cr- 6) Vasilie Cotora 40 cr. 7) Luca Irimia 20 cr. 8) Luca Sava 20 cr. 9) Michaila Cio- canie 20 cr. 10) Danutiu Murariu 30 cr. 11) Sava Stanu (fe- meia) 10 cr. 12) Savu Popa 20 cr. 13) Rusanu Taltabetiu 25 cr. 14) Chîrila Clamba 40 cr. Sum’a 5 fr. 15 cr. G. Prin staruinti’a protopopului Alessandru. Tordasianu d’in Alb-a-Iuli’a, câ tăcse de membrii ajutători, si anume: 1) dela Nic. Birlutiu d’in- comun’a Mogosiu 1 fr. 2) loanu Birlea 1 fr. g) Gavrila Cristescu 1 fr. 4) loanu Birlea, deacuiu 1 fr. 5) Clemente Popescu, parochu 1 fr. 6): loanu P. Birlea, locuitoriu in Mogosiu 1 fr. 7) Nic. Ursa, parochu in Matesiu 1 fr. 8) loanu Nann, notariu in Ampoitiu 1 fr. 9) Elia Trifu, economu in Ighiu 1 fr. 10) loanu Medrea, economu in Ighiu 1 fr. 11) ■Georgiu Popa, econ.. in Ighiu 1 fr. 12) Nic. TJcenicu, econ. in Ighiu 1 fr. 13) Georgie Barbu, econ. in Siardu 1 fr. -14) Nic. Tiutiuiann, econ. in Siardu 1 fr. 15) loanu Popu, teologii ab- solutn in Siardu 1 fr. 16) loanu Barabasiu, econ. in Siardu 1 fn 17) Georgie Lucaciu, econ, in Siardu 1 fr. 18) Moise Popa, econ. in Siardu 1 fr. 19) Vas. Rusanu, ceon. in Tibru 1 fr. 20) loanu Ghiurca, econ. in Tanti 1 fr. 21) loanu Rusn, econ. in Cricău 1 fr. 22) Stefanu Munteanu, econ. in Cricau 1 fr. Sum’a 22 fr. Sum’a 105 fr. 89 cr., d’in carp subtragunduse 18 fr., ie- rnași pentru suportarea speseloru curente ale subcomitetului d’in Alb’a-Iuli’a, a remasu 87 fr. 89 cr., s’au tramesu inse la fondulu asociat. 88 fr. v. a. ■ IV. S’ati tramesu deadreptulu la cass’a asoc.: a) dela dn. diurnistu in Becleanu, Petru Muresianu Sireganulu tacs’a de nu- ord. pre 187% 5 fr. b) dela dn. proprietâriu in Coroeni, Vas. Muște tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr. Sibiiu 1. Novembre 1872 Dela secret, asoc. trans: Catalogata librăriei Socecu & Comp. (Urmare.) Ciocanelli, T. E. Principie de gramatica fran-' ceso-rom. a 3. ed.- 1 leu 50 bani. Collocotide I. Gramatica eleno-romana a 2. ed. 3 lei 36 bani. — Chrestomatia elena a 2. ed. 4 lei. -— Siutacsa elena 3 lei. Cor desen D. R. Abecedar fonet. pentru clas. I. prim. 30 bani.. — Manuducere la abecedariulu fonetica 20 bani. EustatiuJa. . Dial. rom.-franc. .1 leu 68 b. — Aritmetica teoretico- practica pentru clasele primare 84 bani. H e 1 i a d e I. R. Istori’a romaniloru său Daci’a si Rorriani'a a 2. ed. 1 leu 50 bani. Iar cu Dim. Aritmetic’a practica pentru clas, prim. 30 bani. — 264 — •— Comptabilitatea agricola 1 leu. — Istori’a sacra prescurtata 20 bani. — Mithologi’a 20 bani. Ion eseu Dini. Elemente de istori’a romani- loru 84 bani, lonescu I. Carte de cetire cu deprinderi asu- pra limbei si asupra stilului pentru clasele primare 45 bani. — Carte de lectura pentru clasele primare a 5. ed. 55 bani. — Fisic’a populara pentru scdlele primare, ilu- strata 1 leu. Laurianu A. Treb. A.tlantele mare romanu după Bonnefont 11 lei 75 bani. — Istori’a romaniloru part. I. pentru clasele I. gimn. 84 bani. Mas si mu I. C. Elemente de gramatica rom., autorisata pentru scdle 1 leu. — si Badilescu. Nou Abecedariu roman, in 2 parti, fia-care căte 33 bani. — Idem anecsatu de unu micu conductoriu 1 leu 68 bani. Micliailescu S. Compendiu de istori’a natu- rala pentru scdlele primărie de ambe secse a 3. ed. 1 leu N a n i a n u B. Elemente de istori’a naturale. Pentru invetiamentulu secundariu de ambele secse cursulu inter. Part. I. Zoologia 1 1. 85 b. Part. II. Botanica 1 1. 50 b. Part. III. Mineralogia 1 1. 50 b. — El. de Phis. eesp. 3 1. 50 b. (Tdte ilustrate in tecstu.) Pisone I. Dictionariu romanescu, latinescu, germanescu si francescu 5 lei. Pontbriant Raoul de. Alfabetu francesu in paralela cu limb’a romana 1 leu. — Inventatorulu limbeloru sdu metodu practica pentru a invetia limb’a francesa part. I. 1 1. 50 b. Idem part. II. 1 1. 50 b. Idem Cheia 1 1. 50 b. Preda D. N. Dictionariulu latino-romanu 7 1. Rasianu S. Esercitii de lectura pentru clas, prim. 3. ed. 30 b. Sander. Caligrafia mare, theoretica si practica 40 b. — Idem mica 15 b. Siaicaru B. Elemente de geografie antica, 6. ed. 42 b. — Elemente de istori’a geografiei după Malte- Brun, pentru clas. IV. gimn. 75 b. Spinazzola O. Fldrea literaturei italiane ed. 2. coressa si ameliorata 3 lei. S t i 1 e s c u B. Gramat. limbei latine după Long- champ-Blignidres, 5. ed. 1 lei 10 b. Urechie V. A. Istori’a romaniloru. Biografii romane, pentru scdlele primărie, satesci si militare 84 bani. Wartha H. C. Dialogi germano-romani pre- cedate de unu Abecedaru. Pentru ambele secse 1 1. 68 bani. II. Beletristice etc. Alecsandri V. Opere complecte, (sub tipariu.) Balcescu N. Cantarea româniei traduct. in versuri de Bolintindnu 40 bani. Bolintindnu D. Poesii, culegere complecta (sub tipariu.) — Traianida, poem. ep. 2 1. 50 b. — Vidti’a lui Mich. Bravuhi 11. — Vidti’a lui Stefanu celu mare 1 1. — Vidti’a lui Vladu Tiepesiu si Mircea 84 b. B o 1 i a c n C. Colectiune de poesii vechi si noui 2 1. 50 b. Bujordnu I. M. Culegere complecta a tutu- loru legiloru, regulamenteloru etc. 1 voi. de preste 80'Cdle, 8° mare. Comandorulu de Malt a. Trad. de Raco- vitia 4 1. 20 b. Dionisie Traianopoleos. Adunare de ru- găciune 3 1. 36 b. Dorulu. Culegere de cantari naționale, editi^ XII. cu multu adaogata 1 1. 50 b. D u m a s A. Paulin’a 84 b. Flechtenmacher A. Col. de melodii nat. rom. pentru piano si cantare 5 lei. F un dese u I. C. Basme, orații, păcălituri si ghicitori, cu o introducere despre literatura populara de Hasdeu 2 lei. Goldsmith C. Vicarulu dela Vakefield 84 b. Grandea G. H. Miosotis. Poesii 5 1. (Va urma.) DICTIONARIULU UNGURESCU-ROMANESCU compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° mare, 41 cdle, se afla depusa spre vendiare la librariele d’in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficșii 3 fr. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v. a. leg. usioru. Anume pentru comitate sunt depuse in Clusiu la librariele dloru I. Stein si L. Demjdn, In Sibiiu la librari’a lulius Spreer. A dou’a editiune d’in Infricosiatele stricatinni ale beutiirei de vinarsu-rachiu. Invetiaturi mantuitore, culese si reproduse in romanesce de I. Petricu, parochu si protop. de legea resaritdna, si G. Munteanu, profes. si direct, alu gimnasiului rom. d’in Brasiovu, au esitu de sub tipariu in an. 1868. — Pretiulu 01111131 10 CI*. V. 3., si se pdte trage de-adreptulu dela tipografii Romer & Kamner in Brasiovu. Editorii) si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi a Rfimer & Kamner.