------------ 'Jj-XțSi X Acesta f6ia ese “' cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto <, w u poștei. jy" v ------------- TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. ----------- ji Abonamentulu se j I face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Ni’. 18. Brasiovu 15. Septembre 1872. Alllllll V. Sumariu: Cuventulu Escel. sale dlui preș. asoc. L. B. Popu la deschiderea adun gen. (Fine.) — Raportulu delegationei pre- sentatu societatei academice. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — t Dumitru Bolintinenu, — Raportulu âectet. II; despre activitatea comit, asoc. pre an. 187]/₂. Cuventulu Ecsel. sale dlui presied. asoc. Lad. Bas. Popu la deschiderea adunarei gener. in Sabesiu la 5—6. Augustu 1872. (Fine.) XII. In adunarea gener. dela Siomcut’a mare 1869 s’a primitu introducerea regulamentului pentru infientiarea reuniuniloru tienutali si a agentureloru comunali ale asociatiunei, proiectata de dn; I. Bologa, primitu cu unele modificatiuni si recomendatu adun, gen. prin comitetulu asociatiunei; insarcinanduse a- cestu comitetu cu punerea in lucrare a acelui regu-* lamentu, ceea ce s’a si facutu in unele tienuturi ale patriei cu celu mai bunu si frumosu resultatu intru deșteptarea, nutrirea si consolidarea simtiului natio- nalu, precumu si cu privire la sprijinirea materiale a asociatiunei, in tienuturile adeca, unde se păte laudă națiunea cu barbati deplinu devotati causeloru na- ționali. XIII. Totu in acea adunare gen. recunoscun- duse necesitatea infientiarei unei catedre pentru limb’a si literatura romana la universitate^ d’in Vien’a, — care cestiune a fostu sulevata de cătra tenerimea rom. studiăsa lâ acea universitate, — s’a insarcinatu co- mitetulu prin acea adunare, că in cointielegere cu celelalte dăue asociatiuni romane —=• cea dela Aradu si cea dela Cernăuți — se întreprindă tăte si se faca toti pașii de lipsa pentru realisarea acestei do- rintie generale. XIV. La initiativ’a dlui Vis. Romanu luata in adun. gen. d’in Gherl’a in urm’a insarcinarei primite dela acea adunare, comitetulu asoc. a substernutu a- dunarei gen. d’in Siomcut’a mare unu regulamentu pentru folosirea bibliotecei asociatiunei, si adunarea gen. l’a primitu. XV. Totu in adun. gen. dela Siomcut’a mare s’a decisu a se esprime recunoscientia toturoru con- lucratoriloru intru infientiarea unui gimnasiu romanu in comitatulu Satumarelui proiectata de inteligenti’a romana d’in acelu comitatu, — oferindu totu spriji- nulu seu morale in interesulu acelui institutu, a cărui infientiare s’a recunoscuta a fi necesitate imperativa. XVI. Totu in adun. gen. dela Siomcut’a mare s’a primitu propunerea dlui L. Vajda de a premiă cârti de lectura pentru scălele poporali, intretiesute cu istori’a patriei si a natiunei năstre, a strabuniloru noștri romani, cu enaratiuni d’in istori’a naturale, cu istoridre combatatărie de vitiuri si laudatărie de vir- tuți, tăte cu ilustratiuni si cu icăne. XVII. Adunarea gen. dela Naseudu in 1870 in urm’a inițiativei luate totu de dn. L. Vajda in adun, gen. d’in Siomcut’a mare a decisu in urm’a opinarei comitetului a perenă memori’a barbatiloru romani mai destinși si binefăcători ai asociatiunei — prin asie- diarea unui „Albumu“ de biografii si a unui regi- stru alu numiloru aceloru barbati (carte de auru), in- sarcinandu comitetulu că se-si procure biografiele bar- batiloru romani mai destinși, si candu va fi colectiu- nea destulu de completă, comitetulu se 6 presenteze adunarei gen. XVIII. In adun. gen. dela Naseudu s’a primitu mai încolo opulu dn. I. Chita intitulata: „Viti’a cul- tivata,“ spre a se dă tipariului, cu acelu adausu inse, că antaiu se se ingrigăsca comitetulu asoc. pentru stabilirea terminiloru technici in acelu opu, precumu si pentru purificarea stilului, si apoi opulu astfeliu completata se-lu substerna de nou adunarei gen. XIX. Totu in adun. gen. dela Naseudu s’a de- cisu a se face passii cuviintiosi pentru schimbarea statuteloru in direcțiunea aceea, că si persănele mo- rali că membri ai asociatiunei, se posăda votu in adunările gen. ale asociatiunei. XX. In adun. gen. dela Fagarasiu 1871 nu s’a intemplatu ceva mai memorabile in ceea ce pri- vesce dispusetiunile adunariloru gen. cu privire la promovarea scopui^loru asoc., esceptandu numai con- clusulu adusu la propunerea dlui cons. E. Măcelăria, că adeca la impartirea stipendieloru se se adauga clausula, ca: „stipendiatii se oblega prin reversu, ca după absolvirea studielora voru servf in patria, in cătu voru află postu corespundietoriu.“ Tăte aceste dispusetiuni si mesuri, ddloru, le-a luatu asociatiunea resp. adunările gen. si comitetele ei cu cea mai buna intentiune, precumu si cu celu mai curatu zelu de a inaintă prosperarea asociatiunei; in tăte lucrările asociatiunei in totu decursulu a loru 10 ani a domnita cea mai buna armonia intre mem- brii asociatiunei resp. a adunariloru gen. si a comi- tetului, asia cătu abstragundu dela cătevu espectora- tiuni mai multu de dosu provenite d’in gelosia con- 35 — 206 — fesionale, ca adeca la conferirea stipendieloru s’ar preferi cutare, confesiune, precumu de alta parte, ca d’in veniturile asoc. se remunerâdia dmenii de cutare confesiune — abstragundu dicu dela aceste, cari nici candu nu au patrunsu in publicitate, —- negresitu pentru ca nu au avutu nici unu temeiu — tdte afa- cerile asociatiunei atătu prin adunările ei gen., cătu si prin comitetu s’au stabilitu si efeptuitu in cea mai buna cointielegere si spre multiamirea toturora! Unu singura tonu disarmoniosu' si potu dice durerosu s’au auditu in decursulu celoru 10 ani, care a turburatu animele celoru binesimtitori si i-a intri- statu! Mi-pare reu, ddloru, dar sum silitu se atingu acdsta cdrda disarmonidsa si se sulevezu o cestiune sdu causa, pre care ’si a enunciatu verdictulu seu adunarea gen. respectiva, sum silitu pentru ca sum datoriu problemei mele ce mi-amu propusu, a ve presentâ ddloru o icdna chiara si fidela a activitatei asociatiunei, — in tdte direptiunile! — Acelu tonu durerosu s’au auditu in adunarea gen. dela Fagarasiu. Sciti bine, ddloru, ca in statutele asoc. e pro- vediutu (§ 33), câ asociatiunea se aiba fdiea sa pe- riodica. După sidpte ani de dile adun. gen. (dela Clusiu) decretdza edarea fdiei, si cu efeptuirea decisului in- sarcindza pe comitetulu asoc. Acestuia ei succede a sa- tisface conclusului adun. gen. si respective a statu- teloru asociatiunei; cu l-a Ian. 1868 a inceputu a apard fdiea asociatiunei sub numirea „Transilvani’a.* Redactiunea fdiei asoc. după § 16 d’in statutele asoc. s’a concrediutu secretariului ei primariu dlui G. Ba- ritiu, (care după cumu credu, eu chiaru cu respecta la acdsta dispusetiune a §-lui 16 s’au alesu la tdte adun. gen. de secret. I., socoțindulu câ pre celu mai apta si mai aplecata a se cuprinde cu redactarea unei foi). Asociatiunea si cu ea dn. redactoriii a tre- buita se crddia, ca membrii asociatiunei pre temeiulu oblegatiunei care li-se impune in § 35 alu statuteloru, voru subministrâ pentru fdia materiala de ajunsa si corespundietoriu scopuriloru asociatiunei, adeca nu numai alu literaturei, ci si alu culturei poporului rom., — s’a insielatu inse atătu asociatiunea, cătu si re- dactoriulu, — acesta nu a avutu ce redactâ, sdu nu- mai fdrte pucinu, — prin urmare mai ca nici nu a redactata, ci a totu scrisu si dra scrisu mai singura singurelu pentru fdia, câ se aiba ce tiparf in ea, se nu o dea afara in bianca! Firesce, ca elu a scrisa despre materii si lucruri, la cari s’a priceputu si de- spre cari a trebuitu se presupună, ca inteligenti’a ro- mana va trage folosulu spirituale d’in ele — neaba- batenduse nici candu la materii, cari nu s’ar tiend de sier’a activitatei asociatiunei! ba d’in contra, s’a tienutu strinsu de conclusulu adunarei gen. d’in Si- biiu, după care fdiea periodica ce va esi pre spesele asociatiunei, are se se ocupe per eminentiam — cu publicarea de documente istorice in originalu si iu traductiune. Precumu amu disu, redactoriulu nu avea ce re- dactâ, ci elu scriea; — la multi li-au placutu scrie- rile redactorelui, la unii s’ar vedd ca nu li-au pla- cutu, s’ar pare ca chiaru la acdia, cari nici ca le-au cetitu! — Si ce au facutu acuma acei domni carora nu li-au placutu materialulu d’in „Transilvani’a", sdu cari nici ca l’au cetitu ? Au subministratu ddra ei ma- terialu mai bunu, mai corespundietoriu scopuriloru asociatiunei? au facutu ddra propunere, câ se se tipa- rdsca in fdiea asociatiunei materii si lucruri după, placulu si gustulu loru, d’in cari se pdta trage si ei folosu spirituale; — au dara au dovedita sdu baremu afirmatu, ca redactoriulu a indositu articlii mai co- respunâietori scopului foiei si a tiparitu de ai lui de; cei fără folosu spirituale? ori ca au facutu moțiune si au stăruita, câ se se concrdda redigerea fdiei altui redactoriu mai aptu? Nemicu d’intre tdte aceste, do- mniloru, ci pura si simplu au propusu se in ce ie fdiea, se i-se ascunda sdrele acelui organu alu aso- ciatiunei, care de o parte este chiamatu a respandf lumina, dra de alta a fi unu semnu vederatu despre ecsistenti’a si activitatea asociatiunei! d’in motivu, ddloru, ca „prin edarea fdiei nu numai nu s’au adusa nici unu venita fondului asoc., ci d’in contra, pre