a.g,^ f")/⁰ Acesta Mia ese “■ cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorin» v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto £ Vp poștei. (O /Zr®V^----------- TRANSILVANIA. F6ia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. . ----------------- iȘw-----------W £fi . , . A Abonamentulu se p face numai pe cate i 1 anu intregu. Se aboneza l’a Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- cț lectori. ' Nr. 17. Brasiovu 1. Septembre 1872. Alllllu V. Sumariu: Cuventulu Escel. sale dlui preș. asoc. L. B. Popu la deschiderea adun gen. — Coler’a. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Procesa verbale. — Cuventulu de bineventarc, tienntu de dn. Sim. Balomiri. — Societatea academica romana. Cuventulu Ecsel. sale dlui presied. asoc. Lad. Bas. Popu la deschiderea adunarei gener. in Sabesiu la 5—6. Augustu 1872. Strălucită adunare! Me semtiu fericitu, ddloru, candu a patra ăra amu onăre a cuprinde scaunulu presidiale spre a conduce afacerile adunarei gen. a asoc. pentru lite- ratur’a romana si cultur’a poporului romanu! Multu amu regretatu ddniloru, ca in anulu. trecutu nu ’mi a iertatu starea sanetatei se potu luă parte la adunarea gener. d’in Fagarasiu, prim’a ăra că presiedinte rea- lesu; dar de trei ori me semtiu fericitu astadi, candu amu ocasiune a me convinge, ca d’in partea p. o. membrii ai asoc. trans. intruniti aici in părțile me- ridionali ale patriei cu aceleași simtieminte de sim- pathia si bucuria suntu intempinatu, cu cari m’au in- tempinatu frații noștri membri ai asociatiunei d’in părțile patriei nordice in anulu 1870 realegându-me de presiedente alu asociatiunei ! Me semtiu pră ferice ddniloru, candu vediu cătu de tare s’a latitu si s a intaritu simpathi’a cătra institu- tulu, alu cărui representante suntu, cătra asociatiunea trans. etc., — nu numai la barbatii natiunei năstre, ci si la secsulu celu frumosu! pentrucă ce insemnăza alt’a ddniloru, cunun’a acăsta frumăsa de dame romane, cari ne infrumsetiadia adunarea năstra si ii redica splendărea ei prin preaplacut’a si simpathic’a loru pre- sentia, decătu ca damele romane inca se interesăza de progresarea asociatiunei năstre, de promovarea scopuriloru ei, — ele suntu demnele urmatărie ale femeiei romane, ele acurgu acolo, unde suntu bar- batii, frații si părinții loru intruniti spre înaintarea scopuriloru publice; ubi tu Cajus ibi ego Caja! Damele romane ’si implinescu cu scumpetate oblegamentele impuse secsului loru inpregiurulu casei si alu familiei, inse nu ’si uita neci de afacerile publice, ci acurgu spre a ne animă pre noi barbatii, si spre a redică splendărea si valărea lucrariloru năstre prin presenti’a loru! Se nu creda cineva, că numai curiositatea a adusu pre damele năstre la acestu locu, nu ddniloru, de siguru nu, ci simpathi’a si iubirea cu care imbratio- siadia densele întreprinderile năstre salutarie, si acăsta ne da garanția, ca asociatiunea năstra va prosperă! Diece ani s’au implenitu dd. in 5. Noembre 1861, de candu s’a constituitu asociatiunea năstra, — unu sîru de ani destulu de frumosu, pentru că d’in cele ce s’au petrecutu in acei ani se ne potemu face o icăna chiara atătu despre trecutulu, cătu si despre venitoriulu asociatiunei năstre! De si cu ocasiunea adunariloru gen. in totu an. s’au facutu raportu preste cele ce s’au petrecutu in decursulu flăcărui anu; — de si tăte aceste raporte se afla tipărite mai antaiu in actele adunariloru gen., — ăr dela intemeiarea făiei asoc. in „Transilvani’a," prin urmare ori si cine ar dori a cunăsce progresulu si resultatele asociatiunei năstre in decursulu acestora 10 ani si mai bine, ar potă-o fade acăsta cetindu protocălele adunariloru gen. si ale siedintieloru comi- tetului asociatiunei! Totuși fiendu-că, — precumu s’au esprimatu unii membri ai asociatiunei in adunarea gen. dela Alb’a- luli’a si in cea dela Fagarasiu, — acele protocăle, resp. făi’a asociatiunei, in care se afla tipărite acele protocăle, durere! nu se prea citescu, de o parte, ăra de alta pentru ca d’in o asia massa de protocăle totuși ar fi greu, si ar costă multa ostenăla, — la care pucini voru avă voia ă se supune — ar costă multa ostenăla de a’si scăte d’in ele o icăna chiara a resultateloru produse prin asociatiunea năștra intru promovarea scopuriloru pe cari si li-a propusa, credu că nu voiu întreprinde lucru superfluu, neci voiu abusă de patienti’a strălucitei adunari gen., dăca pre scurtu, asia dicfindu in summis apicibus, voiu enu- meră si descrie resultatele asociatiunei năstre in de- cursulu celoru 10 ani, adeca dela constituirea ei in 4. Noembre 1861 păna in Octobre 1871. A fostu ddniloru o idea fărte fericita si salutaria a intemeiă asociatiunea pentru literatur’a si cultur’a poporului rom., si barbatii, cari ne-au desteptatu, cari au alergatu si esoperatu infientiarea acestei asocia- tiuni, ’si au facutu merite nestergibile pentru națiune! Că icăn’a ce amu se vi o presentediu ddniloru de- spre activitatea asociatiunei, se fia mai chiara, voiu se atingă inainte de tăte partea finantiaria, care e fundamentulu edificiului, ce ’si a propusu asociatiunea a-lu redică; voiu trece apoi la dispusetiunile si me- surile ce a luatu asociatiunea intru promovarea sco- 33 194 — puriloru ei, si in fine voiu enumeră productele lite- rarie că eflucsu alu activitatei membriloru asociatiunei! Cu căta simpathia si zelu a fostu imbratiosiata asociatiunea de cătra inteligenti’a romana, se pdte vedd de acolo, ca indata la constituirea asociatiunei, in 5. Noembre 1861, intr’o di s’au subscrisa si adu- nata o suma respectabile de 7040 fr. v. a. Capitalulu acesta de 7040 fr. a crescutu păna la adunarea gen. d’in Brasiovu 1862 la 11,000 fr.; păna la cea d’in Blasiu 1863 parte mare cu oca- siunea si după adunarea dela Brasiovu la 20,500 fr.; dela adunarea d’in Blasiu păna la cea d’in Alb’a- luli’a 1866 abia s’a urcatu capitalulu la 24,300 fr.; păna la adun. gen. d’in Clusiu 1867 la 28,100 fr., păna la cea d’in Gherl’a 1868 la 30,000 fr., păna la cea d’in Siomcut’a mare 1869 la 40,300 fr. si păna la cea d’in Naseudu 1870 la 43,800 fr. v. a.; păna la adun. gen. d’in Fagarasiu 1871 cea mai mare parte d’in marinimdsele oferte ale locuitoriloru d’in districtulu Naseudului (7000 fr.) s’a urcatu fon- dulu asociatiunei la 52,300 fr., la cari adaugunduse inca intratele păna in Octobre 1871, cu finea aloru 10 ani dela constituirea asociatiunei, acesta avea in proprietatea sa unu capitalu de 54,500 fr. v. a. Erogatiunile cari s’au facutu pentru înaintarea scopuriloru asociatiunei, precumu si pentru suportarea speseloru cancelariei, s’au urcatu la sum’a de 34,000 fr. v. a. 54,500 fr. capitalu si 34,000 erogate, — făcu o suma respectabile de 88,500 fr., care, ddca nu s’ar fi infiintiatu asociatiunea, s’ar fi erogatu pdte in partea cea mai mare pre lucruri desierte, pre lucruri a caroru ddra neci urm’a nu li s’ar mai vedd astadi. Intru unu tempu devenise, ddloru, sprijinirea asociatiunei cu midiuldce materiali tare debile si ne- însemnata, intru atăta, cătu cassariulu asoc. fericitulu I. Brotie in raportulu seu cătra adunarea gen. dela Hatiegu in an. 1864 a fostu nevoitu se observe urmatdriele: „Averea fondului (asociat.) cresce prd incetu si corespunde scopului prd pucinu, asia cătu luandu de base venitulu actuale curente — abia la vreo 30 de ani vomu ajunge la unu capitalu de 50 de mii.“ O aparitiune memorabile, domniloru! in vidti’a asociatiunei ndstre! in anulu d’antaiu după infientia- rea asoc., candu gemeamu inca sub absolutismu — aedsta a fostu cu mai multu zelu si căldură sprijinita că in cei trei ani următori, candu ajunsese si națiu- nea romana a fi recunoscuta de membru alu legiș- latiunei si factoru intru asiediarea si dirigerea desti- neloru patriei! — dra dupace s’a introdusu pentru națiunea romana d’in nou absolutismulu, acuma na- ționale constituționale, si națiunea ndstra fii descon- siderata, respinsa de pre tdte terenele publice politice, — romanii dra au acursu d’in tdte părțile inca si cu mai mare zelu spre a sprijini asociatiunea. Se pare ca geniulu bunu alu natiunei ne con- duce si ne arata calea pre care avemu se mergemu, că se nu mai fimu totu jucaria in manile stapaniloru, se nu ne mai lasamu a fi considerat* tractati numai' că lutulu in man’a olariului! pre care ’Iu frementa si folosesce cumu ii place, — ne arata calea care este calea culturei. La cultura ddloru, la cultura, ca astadi numai aedsta ne mai pdte dă potere! Se vedemu acuma, ddloru! ce mesuri a luatu si ce dispusetiuni a facutu asociatiunea pentru promovarea scopuriloru ce ’si a propusu. • . I. In cea d’antaia adunare gener., in adunarea dela Sibiiu 1861 s’a decisu la propunerea dlui G. Baritiu, că se se reclame dela ministeriulu d’in Vien’a unu tesauru naționale pentru literatura naționale de mare pretiu, manuscriptele nemuritoriloru barbati S. Clainu si G. Sincai, dra efeptuirea acestui decisu s’a incredintiatu comitetului asociatiunei. In adunarea gen. dela GheiTa 1868, — adeca după 7 ani de dile, — amintindu dn. E. Macelariu, ca acea decisiune a adun. gen. I. inca nu s’a efeptuitu prin comitetu, propusese a se insarcină comitetulu că se staruidsca cu deadinsulu a procură acele ma- nuscripte pentru asoc., ceea ce s’a si primitu de cătra adunare cu acelu adausu, ca ddca acele manuscripte. : nu se potu câștigă pentru asoc., celu pucinu se se midiulocdsca tipărirea loru, că se se predea literaturei naționali! Aflandu mai tardlu comitetulu, ca acele manu- scripte se afla la consistoriulu gr. cat. d’in Orade, a recercatu pre acelu consistoriu, că se estrade acele manuscripte. Cu datulu 21. Ian. 1869 a respunsu consistoriulu, .că manuscriptele d’in cestiune se voru transpune metropolitului gr. cat. d’in Blasiu. Comitetulu s’au adresatu apoi cătra dn. metropo» litulu dr. Vancea, care cu datulu 15. luliu 1869 a facutu cunoscutu comitetului, că nu a primitu mânu-. scriptele si că totu-deodata a provocatu pre consi- storiulu gr. cat. d’in Orade, că se se dechiare in ob- iectulu d’in cestiune. In 6. Dec. 1870 d’in nou s’au adresatu comite- tulu asoc. cătra Esc. sa dn. metropolitu Vancea ro- gandulu, că se faca cunoscutu comitetului ce resul- tatu au avutu passii facuti facie cu consistoriulu gr. cat. d’in Orade. In 26. Dec. 1870 drasi a respunsu dn. metro- politu dr. Vancea, că nu i s’au mai tramisu acele manuscripte nici lâ repetitele recercari. II. Inca nu trecuse anulu dela infiiutiarea asoc. si zelulu unoru barbati romani adeveratu naționali a efeptuitu espusetiunea manufaptureloru — a indu- striei —< romane, cu ocasiunea adun. gen. d’in Bra- siovu in luliu 1862, care espusetiune a datu probe vederate si frumdse despre gradulu culturei si alu industriei poporului românu, pre terneiulu carora s’a potutu convinge fia-cine, că asociatiunea ndstra la edificarea templului culturei naționale nu are se in* cdpa dela fundamente, — ci are se- continue numai edificarea dejă redicata d’in pamentu — afara! III. Totu in adunarea gen. dela Brasiovu s’a — 195 — stabilita formarea a trei comisiuni. scientifice, filolo- gica, istorica si istorico-naturale. In. adunarea gen. dela Hatiegu s’au. alesu presiedintii pentru tdte trei secțiunile, pentru cea filologica dn. Cipariu, pentru cea istorica dn. Munteanu, dr pentru cea istorico-na- turale dn. metrop. bar. Siaguna, indatoranduse aceștia a raportă despre constituirea si activitatea sectiuni- loru celei mai deaprăpe adunari ■. gen. Presiedintii inse păna acuma inca nu au raportata, si in cătu sciu eu nici că s’au constituitu acele secțiuni! IV. Totu in adunarea gener. dela Brasiovu s’au acceptatu si inauguratu scrierea cu litere străbune după ortografi’a comisiunei .filol. d’in Sibiiu, că ge- nerale in tdte afacerile romane! Unu evenimentu acesta, ddloru, de totu memorabile! unu resultatu seu acuisitiune de însemnătate si importantia mare pentru literatur’a romana!, la care cu privire la cele între- prinse numai cu 10 ani mai înainte in contra litere- loru străbune, abia ne mai poteamu tinde sperantiele ndstre. V. Totu in acea adunare gen. recunoscunduse meritele poetului nostru Andr. Muresianu, câștigate prin productele sale poetice, s’a decisu premiarea lui, cu unu premiu in sine micu, amesuratu starei finan- tiarie a asoc., dar cu atătu de mai mare pretiu moralul In adunările gen. dela Blasiu si Hatiegu nemicu nu s’a intemplatu memorabile. VI. In adunarea gen. dela Abrudu s’a primitu in principiu propunerea, resp. provocarea asoc. nat. d’in Aradu in privinti’a tienerei unei conferintie cu scopu de a stabili unitatea ortografiei cu litere . străbune, inse constituirea, respective întrunirea acestei conferintie s’au amenatu pre unu anu, păna candu se se desbata in foile publice divergintiele ortografice. VIL Totu in acea adunare s’a decisu a se pre- miă unu dictionariu etimologicii si alu limbeloru pa- triei, dăca se va presentă unu atare opu asociatiunei si se va află apoi corespundietoriu, ingriginduse apoi asociatiunea de tipărirea lui. In adun. gen. dela Alb’a-Iuli’a inca nu s’a in- templatu nemic’a memorabile; — conferinti’a mai mul- tora barbati distinși ai natiunei, care s’a tienutu cu acea ocasjune in cestiuni politice, necadiendu in sfer’a activitatei asociatiunei, nu pdte fi aici amintita, — si fără de acea n’a potutu arată nici unu resultatu! VIII. In adun. gen. dela Clusiu s’a datu celu d’antaiu impulsu pentru infiintiarea unei academie de drepturi cu limb’a invet. romana prin dn. direct, si redact. Iac. Muresianu d’in Brasiovu, facundu totu- deodata unu ofertu de 1602 fr. pentru academia si o scola agronomica. Ide’a acăsta salutaria fu imbraciosiata cu căldură de cătra comitetulu asociat, la propunerea dlui vice- presied. alu asoc. I. Bolog’a, ăr la propunerea comi- tetului totu cu asemenea căldură de cătra adunarea gen. d’in Naseudu, care in siedinti’a sa d’in 9. Aug. 1870 a decisu cu unanimitate, ca recundsce necesi- tatea infientiarei unei academie romane de drepturi si ca primesce proiectulu comitetului pentru castigarea midiuloceloru trebuintidse, resp. pentru efeptuirea ace- lui planu, insarcinandu comitetulu cu punerea la cale a dispusetiuniloru necesarie spre realisarea acelui planu. Comitetulu a si facutu passii necesari, intre altele a recercatu si pre sororile asociatiuni dela Aradu si Cernăuți că se vina si densele intru ajutoriu spre a realisă acelu proiectu (1871 .pag. 134). IX. Adun. gen. d’in Clusiu salutata prin unu telegrama, de cătra academi’a romana d’in Bucuresci, a resalutatu academi’a, dandu semnu vederatu despre solidaritatea ce intrunesce pre toti romanii sub stan- dartulu culturei naționali! X. Totu in adun, dela Clusiu s’a decisu edarea făiei asociatiunei prevediute in § 33 alu statuteloru asoc., dar in decursu de 6 ani nerealisate, concre- diendu comitetului asoc. efeptuirea acelui decisu, ceea ce s’a si implinitu si cu 1. Ian. 1868 a inceputu a apare fdi’a asociat, sub redactiunea secret. I. dn. G. Baritiu cu numirea „Transilvani’a." Totu romanulu binesimtietoriu si iubitoriu de prosperarea si luminarea natiunei a trebuitu se sa- lute cu bucuria realisarea acestui postulata alu sta- tuteloru, potendu astfeliu asociatiunea dispune despre unu organu propriu alu seu, prin care se păta re- spandf radiele binefacatărie ale scientieloru si arte- loru etc., si avendu astfeliu însemnele sale, semne vederate ale ecsistintiei si activitatei sale neîntrerupte! XI. In adun. gen. dela GheiTa la an. 1868 s’a decisu la propunerea dlui Vis. Romanu, că asociat, pre spesele sale se edea cârti de instrucțiune pentru scălele poporali romane, insarcinanduse totu-deodata comitetulu, că același după cointielegere cu ordi- nariatele respective se elucre unu proiectu detaiatu in privinti’a acăsta. Acestu decisu salutariu alu aso- ciatiunei, durere, că nu s’a potutu efeptui, pentru că ordinariatele resp., după cumu a raportata comitetulu asociatiunei la adunarea gener. d’in Siomcut’a mare, privindu cu jalusfa la jori-ce amesteca străina (?) ce ar potă periclită caracteriulu confesionale alu scăle- loru poporali, au dechiaratu, „că afacerile școlari suntu afaceri proprie ale loru," si asia adunarea gen, dela Siomcut’a mare s’a vediutu silita a se abate dela conclusulu luatu in adun. gen. dela Gherl’a si a se restringe numai in premiarea celoru mai bune cârti poporali! In consunantia cu acăsta decisiune in adunarea gen. dela Naseudu s’au si aplacidatu si escrisu duoe premii, unulu de 500 fr. pentru cea mai buna carte agronomica; si altuia de 50 galbini pentru cea mai buna igienia poporale. Concursele resp. s’au escrisu d’in partea comitetului in Noembre 1870. (Va urma). 33* • * — 196 — C o le r' a. Morburile epidemice sunt acelea care ucidu si estermina sute de mii si milliăne de ămeni. In tem- pulu nostru medicii cei mai intielepti si mai practici punu celu mai mare temeiu pe cautarea causei morbului si apoi pe delaturarea ei. Morburi epidemice«sunt nu numai fisice, ci si spirituali. Intre cele fisice mai formidabili se renu- mera: Pești lenti’a, Coler’a, Frigurile gal- bine, Bubatulu (versatulu) celu mare, Frigurile epidemice ale femeiloru. leuse (iu patulu nascerei) (mai alesu iu spitaluri si in locuintie Umede puturăse), Tifus d’in făme, fămete, traiu reu, Tifus de mafie, numita si friguri nervăse. Morburi epidemice spiri- tuali se numescu: Fanatismulu religiosu, Fana- tismulu politicu, Materialisinulu grosolanu com- plicatu său cu avariti’a, său si cu passiunea de a risipi ceea ce ai adunatu, si altele că acestea. Aici ne vomu margini a vorbi ceva numai de- spre unulu d’in morburile epidemice fisice, adeca de- spre Colera, care că de patrudieci de ani incăce a- junse a fi spaim’a si terrărea popăreloru europene, precumu inainte de aceea fusese numai a Indiiloru orientali. Noțiunile năstre despre colera le vomu re- produce după dr. med. et filos. Aug. Teod. Stamm, medicu in Berlinu, membru alu câtorva societăți eru- dite, omu carele a caletoritu in diverse parti a le bunei si a investigatu morburile cele mai periculăse la faci’a locului. Morbulu coler’a s’au aratatu mai antaiu in an. 1830 pe continentulu Europei si a venitu cu furia infricosiata, trantindu la patu si omorindu pe ămeni cu miile. Ea se aratase mai antaiu in Russi’a pe la Astrachanu, de unde a luat’o pe fluviulu Volga in susu spre Moscva, ăra in 1831 ajunse la St. Petropole, de acf descinse incăce păna,in Ungari’a, era in an. 1831 fă transportata prin corăbii preste Oceanu tocma la Quebbek»si de acolo pe fluviulu Misissippi inainte. Dara de unde a venitu coler’a in Russia? Ea a venitu dela Indi’a orientale. Fost’a coler’a in Ostindi’a morbu epidemicu stră- vechii!? Neci-decumu, ci ea a fostu numai resultatulu fămetei celei fiorăse la care au fostu supusi ămenii in Benga li’a pe la a. 1817, cumu si alu celei mai mari necuratii de care este dominata populatiunea mai virtosu in urmarea fanatismului si a fatalismului religiosu si a lipsei de cultura. La tăte acestea s’au adaosu si relele causate prin tirani’a si rapacitatea coloniiloru angle. Intre popărale orientali a domi- nata totu-deauna fanatismulu si alaturea cu elu totu feliulu de necuratii si spurcatiuni; inse tăte relele a- celea păna pe la 1817 au fostu ajunsu, anume in Bengali’a la gradări cu totulu escessive. Superstitiunea religiăsa face pe ămeni că se se nutrăsca mai in tăta viăti’a loru numai cu legume, cu plante, său verdetiuri, buruiene, si cu radecinele loru. In tempu de lipsa ămenii mananca plantele crude, necăpte si chiaru stricate. In mai multe tienuturi apa de beutu se afla numai in lacuri si bălti adessea imputite si pline de spurcatiuni pe care le arunca ămenii intrensele. Conformu unei dogme fanatice a religiunei loru, cadavrele ămeniloru morti se arunca in fluviulu Ganges, carele trece de sacru. Ce e dreptu, dogma tiene că cadavrele trebue se fia mai antaiu arse, apoi aruncate in Gan- ges; dara fiendu materialulu de arsu fărte scumpa, cea mai mare parte a locuitoriloru numai cătu per- lesce cadavrele, adessea le arunca, nearse de locu, ăra Brahminii si Bontii (călugării) in asemenea cașuri sunt indulgenti, ărta pecatulu, si asia se intempla că vedi innotandu pe Ganges destule cadavre, d’in care > au crescută bureți si alte vegetabilii. Se prea intie- lege că in modulu acesta nu numai ap’a, ci si atmos- fer’a se inpute, se infecta, se învenina. Cu atăta inse neci-decumu nu este de ajunsu. Essundatiunile re- gulate periodice ale fluviiloru Ganges, Brahmaputra si ale altora, lassa pe urm’a loru cantitati enorme de corpuri putrede; preste care vene arsiti’a tropica a sărelui, care le desface in elementele primitive, in ga- suri puturăse si innecatărie. Adaoge la acestea po- pulatiunea dessa, locuintiele miserabili, apoi spurcat’a necuratia, despre care ’si păte face cineva idea, nu- mai dăca cunăsce locuintiele jidovesci dela Iași si d’in Galliti’a. Inse neci cu acestea blastematii nu este de ajunsu. Indianii fiendu fărte fanatici, pere- grinădia in . tăte tempurile cu miile pe la idoli de ai loru si pe la alte locuri care la ei trecu de sacre.’ In acelea peregrinagiuri locuitorii sunt supusi la mari fatige, făme, pedepse de penitentia, inse si la desfre- nari scărnave, apoi si platescu pe la locurile acelea la brahmini, bonti si chiaru la auctoritatile publice,»’ de le sară ochii d’in capii. Stupiditatea totu-deauna! costa bani multi. Relele mai susu enumerate se potu considera că hereditarie nu numai in Bengali’a, ci si in partea cea mai mare d’in Asi’a. Au venitu inse anglii cu rapa- citatea loru cunoscuta, si ocupandu mulțime de ter- ritoriu, l’au datu spre cultivare de opium (afionu); pe locuitori ’iau supusu la tacse si alte imposite fărte grele, ăra dăca n’au potutu plati, iau espropriatu; in fine coplesiendu tier’a cu fabricate d’in Angli’a, in cătiva ani au omoritu vechi’a si intens’a industria a Bengaliloru. Urmarea mai de aprăpe a fostu una fămete d’in cele mai neaudite, care a duratu in anii 1816 et 1817. Omenii mancă totu feliulu de plante necăpte si reu nutritărie, ăra mai alesu urediu verde. De aici se nască dissenteria său asiă numit’a anim’a cea rea, inse înveninata si contagiăsa (lipitiăsa). Acăsta este originea colerei, e insasi C o 1 e r’ a. Dela 1817 si păna in 1866 a mai fostu in Ben- gali’a de repetite-ori fămete infricosiata, ăra in urm’a ei a proruptu colera, care omăra fără alegere, pe pamenteni si pe coloniști, trece preste mari si fieri¹) annuntiandu lumei consecentiele despotismului insularii, — 197 — niloru brittani. Intre acestea medicii anglii si altii umblă păna eri alaltaeri orbecandu pe intunerecu, cautandu fantan’a renlui ori-unde, numai nu acolo unde este ea. In fine domnii medicii veniră la con- vicțiune că mam’a colerei esteffimetea con- federata cu stupiditatea, ăra mam’a fămetei e tirani’a confederata ărasi cu stupiditatea. După diariele angle in a. 1866 morea in Ben- gali’a căte duoe treimii de ămeni pe septe- mana de fdme absoluta. Cadavrele jacea ac- cumulate alaturea drumuriloru respandindu putdrea cea mai infricosiata, ăra siacalii (câni că vulpile) mancă d’in ele păna se satură. Mărtea serb’a trium- fulu seu celu mai fiorosu preste totu coprinsulu acelei provincii nefericite.' Coler’a este morbu cdntagiosu (lipitiosu), inse numai prin contacta immediatu si anume prin ga- zările puturdse care esu d’in e sere mente le si d’in vomiturile celoru atacati de colera. Prin aeru coler’a nu se propaga, ci numai prin contactu. De aceea cei carii scapa la aeru curatu, departe de loculu infectatu, sunt buni scapati, numai se nu fia neci fricoși, neci escessivi in mancari si beuturi. Intr’aceea pentru că locuitorii se remana scutiti si aparati si mai bene de morbulu colerei, urmedia firesce d’in cele deduse păna acilea, că ei au se ia mai multe mesure preventive si anume: 1. Se mă- nânce numai bucate sanetăse, curate si prea bene preparate. 2. Se se ferăsca de pdme necdpte tocma că de contactulu cu morbosii de colera. 3. Locuintia cătu se pote de curata si aerita regulatu. 4. Ap’a cea mai curata si buna de beutu, mai buna de putiu, de fontana, 5. Depărtare d’in tiemituri baltăse, re- giuni inchise, nepetrunse de cursulu aerului. 6. Fe- rirea de caiduri mari, pentrucă prea marea căldură face morbulu colerei si mai periculosu. 7. Separarea dmeniloru, că se siedia cătu se pdte mai pucini in aceeași camera, chilia, sala, casa. 8. Dăca d’in nefe- ricire -va fi proruptu coler’a, depărtarea la momentu a escrementeloru si vomitureloru si nimicirea loru prin îngropare seu prin ardere. •Belele acelea de care vediuramu că sufere atătu de infricosiatu locuitorii d’in Indi’a orientale, se afla in mesura mai mare său mai mica intense preste tăta faci’a pamentului, ăra unu Eldorado essiste dăra numai in fantasi’a poetiloru. Dăca ar lipsf nescienti’a, stupiditatea, fanatismulu, lenea si sor’a ei, necurati’a, despotismulu, tirani’a si sor’a loru rapacitatea, atunci ămenii aru potea se scape de partea cea mai mare a morburiloru de care sufere, si mortalitatea ar fi neasemenatu mai pucina. Istori’a si statistic’a ne arata mulțime de essemple, unde anume in unele cetati mari, morburile si mortalitatea s’au micsioratu numai prin intretienerea unei politii sanitarie cătu se pdte mai severe, prin lărgirea strateloru, prin canalisare, procurare de apa curata si sanetdsa, cumu si de viptualii bune, eftine si de ajunsu. Dara cine se in- vetie pe poporulu tieranu, pentru că se scia a’si pre- tiui viăti’a, si sanetatea? Cine se invetie pe femei a nu se sacrifica la atătea snperstitiuni scurtatdrie de viătia ? Mari probleme mai are omenimea se deslege. Dara păna se’si vedia omenimea intrăga de capulu seu, se ne vedemu noi poporulu daco-romanescu de capulu nostru. G. B. Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Urmare.) Esententionalibus Vajvodarum Transilvanor. Jacobi Lachs de Szanto, et Joannis Henrici de Tamăsi, in quibus Joanni filio Gregorii de Bethlen, in causa Elisabethae Nicolai Bo- gath consortis, filiae vero Salamonis fîlii Arnoldi de Bogath, et Catharinae filiae Andreae filii Jacobi ma- gni de Bethlen.......ejus quartae puellaris in pos- sessionaria excisione . . . assignatur de anno 1408. C. D. T.Al. p. 352—355. Sententia de judecata adusa in caus’a unui germanu seu sasu nenobilitatu, anume Solomonu filiu alu lui Arnoldu dela Bogata, care luase de socia pe una femeia nobile; asia candu a fostu se se impartia, conformu usului introdusu mai de multu in tidra, femei’a luă. numai ¹/ᵢ parte d’in averea remasa. spre pedepsa că se maritasse după unu nenobile, ăra acesta nu avea se ia nimicu, decătu numai ceea ce’si va fi castigatu elu insusi prin diligenti’a sa; dara deca cumpără mosiia dela unu nobile, prin insusi actulu cumpăratei se facea si elu nobile, aristocratu, boieriu.*) Excerpta haec habe: „Salamon filius Arnoldi deBogath, homo ignobilis,. et impossessionatus, juxta Regni consvetudinem, du- cendo dominam Catharinam matrem Elisabethae Bo- gathi, hâeredițarium jus quartale habuit, in Bethlen, Kethel, Beud etc. item in Possessionibus Keresd, Bese, Burzas, et Feolzintelke, ac Zentmarton appel- lati, jus foemineum sequentibus congruentes portiones habuit, îpse vero a parte sua, ut ignobilis, praeter portionem emtitiam in Cornetelke nullum jus posses- sionarium habuit, quia tamen juxta attestationem Judicum, Nobilium, et Juratorum assessorum septem comitatuum dictae partis Transilvaniae submissam declaratum fuerit, praefatum Salamonem filium Ar- noldi, et ejus successores usque modo, eamdem por- tionem emtitiam in Cornetelke pacifice nullo contra - *) Asia fusese mai de multu; dara mai tardiu s’au sebim- batu lucrurile fdrte tare, in cătu adeca unu nobile nu’si potea vende pamentulu seu fără concessiunea Coronei, si atunci inca numai nobile la nobile, ăra omu lipsitu de diploma nobilitaria, fia fostu de ess. cetatienu ori cătu de avutu si cultivatu, nu potea cumpără pamentu nobilitarin cu dreptu de proprietate irre- vocabile. Jus aviticitatis. 198 — dicente possidere, ideo hominem nobilem*) in eadem possessione nobilitari reputari, et tales qupslibet no- biles esse unanimi et concordi testificatione haberi.“ etc. Privilegiales Jacobi Laczk, et Joannis Herrrnann de Tamăsi Vaj- vodarum Transilvaniae, pro possessione Achymus Polyana (hodie Zaikăny in Cttu. Hunyad, vi quarum Pagus hic ab omni praestatione immunitatur sub conditione, ut singulo anno 200 Denarios Castellanis de Hatzeg solvant. 1409. — App. D. Tr. T. IV. Comun’a romanăsca numita'mai de multu Poian’a lui A chi mu, cunoscuta astadi sub numele Z ai câni, situata la Port’a-de feru in districtulu Hatiegului, sparta si risipita prin bellulu civile si prin bande hotiesci, avea mare trebuintia de locuitori. Vaivodii de atunci, că ci era duoi deodata, adeca la- cobu Lasou si loanu Hermanu, aflandu că patru barbati romani, anume Stanciu alu lui Dionisie si Beroiu filiu alu lui Tatu, ambii d’in comun’a (Jstra, Dragomiru filiu alu lui Zaicu**) si Vladu filiu alu lui Ilie, toti patru c n e z i d’in districtulu Ha- tiegu, voliescu a restaura si reimpopora numit’a comuna, aceiași vaivodi le dau in numele regelui Sigismundu si in alu loru propriu privilegiu, că ei, cnezii, heredii loru si totu poporulu cătu se va aduna in acea comuna, se fia aparati si scutiti de ori-ce contn- butiuni, de collecte, daruri si de ori-ce sierbitie feudalistice, se fia numai obligati a custodi acelu tienufti de invasiunea hotiloru si a toturoru facatoriloru de rele; era inșii cnezii se dea pe fiacare anu numai căte 200 de denari noi, vaivodiloru seu castellaniloru dela Hatiegu. Nos Jacobus Laczk de Szănto, et Joânnes Her- man de Tamăsi Vajvodae et Comites de Zonuk me- moriae commendamus per praesentes, quod nos pos- sessionem seu villam Achynus Polyana *) vocatam in loco Vaskapu dicto sitam per providos viros Stanczul filium Dyonisii, et Berove filium Thatul de Ostra²), Dragumir filium Zeik de Jordavize, et Vlad filium Eliae Kenezios in Districtu Hattzok³), commorantes, denuo ex novo plantulam populosam efficere, et multitudine populorum decorare volentes, quorum multitudine et numeri augmento via in praeattacto loco Vaskapu tendens, ubi latrocinarii seu malefac- tores in Sylvarum densitatibus eorum antra disponenr et habitacula, cunctos per eandem progredien. diversis inficiebant terroribus, aliis siquidem dirae morțiș pocula immaniter propinabant, ab eorumdem malefactorum insultibus, et perturbationibus saevissimus, salvior possit praemuniri, eisdem Sztanczul, Berove, Dragumir, et Vlaad, successoribusque eorumdem universis hanc *) Ignobilis si portionem possessionariam emit a Nobili, tune pro nobili reputabatur. Lege integras Sententionales in .Dipl. Transilvanico IL D. Com. Kemăny T. II. p. 352 —356. Originale produxere CC. Bethlen in causa Apafiana — Transmiss. p. 1248. ** ) l£ca una alta urma de originea, său romanăsca, său jude- candu numai după numele slavonesci, in totu slavonăsca, a fa- miliei Zejk, care astadi este cu totulu magiarisata. Red. Trans. *) hodie Zaikăny in Cttu. Hunyad. ²) Ostrov, — ³) Haczeg „ ₙ libertatem praerogativae formam in persona Domini Noștri Regis Sigismundi, et Nostris Vajvodarum au- thoritatibus dtiximus annuenda, conceden.,- ut ipsi. et eorum haeredes, popolique in eadem Villa com-: morantes a modo in antea temporibus suecessivis, Nostro scilicet durante placito de praeattacta Villa, seu possessione novella, nullum Censum, Datum Seu Collectaneam, munera, servitia, aut quaecunque alia facere, et administrare sint adstricti, quin a singulis talium generibus exempti sint, et supportati habean- - tur. Volumus denique ut iidem Kenezii, et posteritatea in signum dominii annuatim festo B. Georgii Mar- tyris singulos 200 Denarios novos aut pro tempore currentes, et nihil plus nobis vel Castellanis de Hattzok*) dare et solvere teneantur, praesentium no- strarum testimonio litterarum. Datum in Hattzok se- cunda die festi Beati Barnabae apost. a. D. 1409. . ^4. 1409. 18. Oct. App. D. Tr. T. IV. Regele Sigismundu prin acăsta diploma face donatiune ce- tatea Hunedor’a oficiariului militariu d’in gard’a curtei sale, anume Voicu, filiu alu lui Sierbu său Sierbanu, pentru eminentele siervitia si pentru fidelitatea lui. Aceeași donatiune - inse o făcu Sigismundu nu numai pentru Voi cu, ci si pentru frații lui, anume Mogusiu et Radulu, pentru unu veru (pa- truelis) alu acestora, carele se numea totu Radulu, precumu si pentru filiulu lui Voicu anume loanu si pentru tăta posteritatea loru, cu totu territoriulu si cu tote folosele care se tienu de acea fortaretia.**) Propria commissio Domini Regis. Nos Sigismundus Dei gratia Rex Himgarie, Dalmacie, Croacie etc. Marchioque Brandenburgensis, et Sacri Romani Imperii Vicarius generalis, et regni Bohemie Gubernator. Memorie commendantes tenore praesentium significamus quibus expedit universis. *) Ergo fuit in Haczeg Castrum, nam habuit suos Castellanos. Originale in Arch. Capit. Alb. Tran. Copia „ „ Cibiniensi Thesaurar. sub Nr. 740. 1732. Has literas edidit Schuller in „Umrisse der Geschichte Siebenb." T. I Urkundenbuch p. 8. Edidit. Fejăr C. D. T. X. voi. VIII. p. 493. Editaein „Arpadia honi tortenetek zsebkonyve“ T. II. p. 41. NB Hae privilegiales ad mandatum Caroli VI. Imperat. anno 1727. pro parte nobilium Joannis Bocsath Judicis, Martini Gaspar, Micbaelis Bocsath Juratorum, ac reliquorum universorum Incolarum, et inhabitatorum Possessionis Zaikăny Cttus. Distri- ctusque Haczeg transumtae sunt per Capitulam Albense. Copiam vero Transumti hujus authentisaruuț in Officio Tricesimae Zajkaniensis die 3. nov. 1731. Georgius More de Puklisia In. Ctt. Hunyad jur. asses. G. Csolnakosi de eadem Jur. I. Ctt. Hunyad Notarius, et Stephanus Bothani de Hatzeg I. Ctt. Hunyad Vi. Judex Nobilium. Vide Copiam Transumti Supp. C. D. T. II. p. 401—404. J. C. Kemăny. **) Eca originea romanăsca a lui loanu Corvina de Hunedor’a restabilita mai presusu de ori-ce dubietate. Cu tăte acestea, inca totu se mai afla omeni orbiti cu totulu de vanitate naționale propria, de ura si urgia cătra națiunea romanăsca, carii decătu se recundsca originea romanăsca a lui loanu filiu alu lui Voicu, oficiariu si boieriu de frunte, mai bene au impertinenti’a de a degrada pe loanu Corvinu voliendu a’lu face bastardu alu lui Sigismundu. De ăltumentrea despre famili’a Corviniloru mai urmădia si alte documente. Red. Trans. — 199 — Quod nos considerația fidelitatibus et fideliifm servi- tiorum preclaris meritis Woyk filii Serbe aule nostre militis, per ipsum nostre majestati locis, et tempori- bus oportunis exhibitis, et impensis, volentes sibi pro hujusmodi fidelibus obsequiis, regali occurrere cum favore, ut deinceps ferventius in nostris. servitiis ex- pediendis animetur, dulcedine regalis remunerationis pregustata, quandam possessionem nostram regalem Hunyadvdr vocatam in Comitatu albensi (sic !) par- tium nostrarum Transylvanarum habitam, simul cum ejusdem universis utilîtatibus, ac quibuslibet pertinen- tiis, et fructuositatibus, videlicet terris arabilibus cultis et incultis, pratis fenilibus, silvis, nemoribus, aqqis, piscinis, aquarumque decursibus, et generaliter qui- buslibet ejusdem utilitatem integritatibus, sub ipsarum veris metis et antiquis limitibus, quocunque nominis vocabulo vocitatis, ex certa Nostra Scyentia, Prela- torumque, et Baronum Nostrorum consilio, ac Nove Nostre Donationis titulo, et omni eo jure, quo eadem ad nostram spectant collationem, memorato Woyk militi, et per eum Magas et Radol carnalibus, ac Radol patrueli fratribus, nec non Johanni filio, suis, ipsorumque heredibus et posteritatibus universis de- dimus, donavimus, et contulimus, ymo damus, dona- mus, et conferimus jure perpetue, et irrevocabiliier tenen. possiden. pariter et haben. salvo jure alieno, presentium nostrarum testimonio literarum, quas, dum nobis in specie fuerint reportate, in formam' noștri privilegii redigi faeiemus. Datum in Visegrad in festo beati Luce evangeliste anno Domini Millesimo qua- nono. L. S. appressi. Originale in Archivo Camerae R. Budensis. Copia autlientica in arch. Fisei Transilvaniei. Edidit Fej^r C. D. T. X. voi. VIII. ,p. 492. item T. XI. p. 32. et extractus Ț. XI. p. 484. 485. Sigismundi Regis mandatum. Ex quo evenit, quod Jobagiones nobilium, eo- rumtjtie famulos impossessionatos nemo nisi Posses- sores, et Domini ipsorum in prima Instantia judicare valeant. Coricessa tamen ab hinc appellatione ad Re- gem, aut Judices Regni ordinarios pro Jacobo de Ujfalu expeditum. . 1410. 8. febr. Supp. C. D. T. II. p. 413. 414. Decretulu lui Sigismundu, prin care se constata de nou, că judecători ai iobagiloru si ai sierbiloru d’in curțile boieresci in prim’a instantia era inșii boierii (Nobiles), că inse iobagii si sierbii avea dreptu de apellu si de recursu chiaru si la regele si la ori care judecatoriu ordinariu. Numai in cause criminali publice nobilii nu potu fi judecători asupra iobagiloru si sierbi- loru proprii. Acestu deeretu se dă in favirea unei familii nobile; dara decisiunile luate cu acăsta ocasiune se generalisădia. Sigismundus Dei Gratia Rex Hung. Dalm. Croat, etc. Marcfiioque Brandenburg. Sacri Romanii Imperii vicariue Generalis, et Regni Bohemie Gubernator. Fidelibus suis universis Praelatis, Baronibus, Comiti- bus, Castellanis, Nobilibus, eorumque officialibus item Civitatibus, et liberis villis, ipsorumque Rectoribus et Villicis praesentium notitiam habituris salutem et gratiam. — Cum antiqua Regni noștri Lege requi- rente: quilibet nobilis, et homo possessionatus suos jobbagiones, et famulos impossessionatos in quibus- cunque possessionibus ipsorum onere, et ad instar caeterorum jobbagionum suorum residentes, in causis quibuslibet, exceptis publicis criminalibus duntaxat, videlicet, turti, latrocinii, homicidii, et aliis consimili- bus, ipsemet habeat judicandi facultatem*), fidelități igitur vestrae nostro Regio damus sub edicto, omnino volentes, quatenus a modo in posterum Jobbagiones et famulos impossessionatos fi$elium nostrorum Mtri. Martini filii Jakobi de Ujfalu*) majoris Cancellariae nostrae Notarii, dictique Patris, et fratrum suorum, in quibuscunque ipsorum possessionibus ubilibet ha- bitis, intra ambitum Regni noștri commorantes, in nullis causis demtis solum praemissis judicare, vel vestro' adotare Indicatui compellere, resque et bona eorumdem in vestris tenutis, possessionibus, et ho- noribus, ac vestri in medio prohibere, et arestări facere quoquomodo praesummatis, signanter pro de- bitis, delictis, et excessibus aliorum, si qui enim quidquam actionis, vel questionis contra praefatos Jobbagiones et famulos impossessionatos annotatorum Mgtri. Martini, ac dicti Patris, ac fratrum suorum habent vel habuerint, id prius in praesentia ipsorum vel eorumdem officialium in Possessione ipsorum le- gitime exequantur. Qui si in reddenda justiția modo quodam tepidi exstiterint, vel remissi; et tune non iidem Jobbagiones ac famuli impossessionati contra quos agitur, in Nostram aut alterius Judicis Com- munis ordinari praesentiam, pre querulantes legitime evocentur, ex parte quorum nos vel idem Judex ' ordinarius medellam juris et justitiae, indilateque satisfactionis exbibebimus, et exhibebit complementum cuilibet querulanti, prout dictaverit ordo juris. Aliud Sub obtentu Gratiae nostrae facere non âusi. Prae- sentes vero perlectas semper reddi jubemus prae- sentanti. Datum Budae Sabato proximo ante Domini- cani Invocat, a. D. 1410. 1410. 28. Aug. Supp. O. D. T. II. p. 417. Acesta este unu testimoniu pe care l’au datu Pavelu Ciapo judele si juratii d’in oppidulu (orasiulu) rom. Beiusiu, situatu in tienutulu celu intensu cunoscutu sub nume de Biharea in Ungari’a. D’in acestu testimoniu esse că s’au infaciosiatu la judecata in Beiusiu care era capitala acelui districtu romanescu, vaivodulu Petru si toti cuezii si juratii acelui tienutu, pentru câ se adeverăsca, cumu ei in dio’a de Șanta-Mari’a mare se a- dunasera la unu locu comunu pe mosii’a unui aristocratu, pe *) In alia Copia hujus Diplomatis scribitur Jacobus de Ujfalu. Copia in Colleetione Ms. Comite Szăkelyiana Bibliothecae Collegii Reform. Claudiopolitani T. III. p. 322—323. —, „Ubi in fine harum literarum haec connotata leguntur.” Renova „turn anno 1412 cum extensione." — Ctr. C. D. Kemănyiani T. I. p. 113. — 200 — care auctoritatile municipali d’in Beiusiu ilu numescu domnu alu loru si care se chiamă Fenyezad (nume sehimositu). Totu acolo era citati că se via duoi omeni, anume Bogdanu si Merigyo de una, si unu filiu alu lui Moga Sierbanu dela Crisiulu-albu, de alta parte, pentrucă avea judecata intre sene. Bogdanu s’a pre- sentatu, ăra filiulu lui Moga Sierbanu nu a venitu pe acea di.*) Nos Paulus Chapo Judex Juratique Cives de Oppido Belănes Memoriae commendamus, quod no- stram veniens in praesentiam Petrus Vajda, ac Uni- versi Kenezii, et Jurati de pertinentiis ejusdem Be- lenes ex una enim voluntate fassi sunt, quomodo in Dominica secunda proxima post festum assumptionis Virginis Mariae, stetissent in communi loco in Pos- sessionibus Domini noștri Fenyezad vocati in causa inter hune Boddan, șt Merigyo ab una, et filium Moga Serban de Fejerkeres venissent coram eos nonnulli homines, et quam plures probi fidejussores, qui fide eorum mediante examinati fassi fuissent, ut in omnibus causis, et negotiis dictarum partium am- barum personaliter inter eos assumptarum, ita fecis- sent fidejussiones, quod quae pars in dicto communi loco comparere non videtur in termino praedicto, suam causam annihilare, et perdidisse videatur in om- nibus. Ubi iști electi homines, cum isto Boddan per multum stetissent, exspectassent, idem Boddan satis testan. comparuisset, ipse vero filius Moga Serban non comparuisset, neque misisset, sed suam causam perdidisse misisset. In cujus rei memoriam praesen- tes nostras literas sub sigillo nostrae Civitatis dedimus munimine roboratas. Datum in Belenes in festo B. Augustini Doctoris. 1410, Copia in Coli. Mst. Bibliothecae Collegii Refor- matorum Claudiopolitani T. VI. p. 360. (Va urma.) Nr. 200 -1872. Procesu verbale alu adun. gen. a asoc. trans. pentru literatur’a rom. si cultur’a poporului rom., tienuta la 5—6. Augustu 1872 in Sabesiu. S i e d i n t i’ a I. tienuta la 5. Augustu 1872. Membrii asoc. intru uninduse in numeru frumosu in baseric’a gr. orientale romana, la propunerea lui Elia Macelariu, esmitu d’in senulu seu, un’a deputa- tiune de 12 membrii, carea se invite pre Escel. sa dn. presie.dente alu asoc. la siedintia. I. Presiedintele invitatu, se infatisiăza la 9 */₂ 6re, si este primitu cu Însuflețite eschiamari de bu- *) Adică districtulu Beiusiului inca si in secolulu alu 15- lea era organisatu si administrata după sistem’a cneziateloru, că si in Transilvani’a, unde acea sistema bulgaro-romanăsca s’a tie- nutu câteva sute de ani, păna ce in fine cnezii romanesci. de tote gradurile si rangurile, s’au prefacutu successive in ungu- rescile biro, szolgabiră, vicespăny, fobîro, fdispăny, si cnezii ro- manesci că proprietari de pamentu intensu s’au metamorfosatu in aristocrati magiari, său asia numiti Nemeș, d’in carii apoi au mai resaritu si baroni, grafi etc. Red. Trans. curia, la "Cari respunde in termini caldurosi, salutandu publiculu presentu, si multiamindu’i pentru simpathi’a si Însuflețirea dovedita. Apoi ocupandu scaunulu pre- sidiale, intr’unu discursu petrundietoriu, ascultatu cu Încordata atențiune, presenta unu viu tablou despre starea, activitatea si progresulu facutu de asoc. in tdte direptiunile, dela infientiarea ei păna astadi, — j si cu acestea dechiara adun. gen. deschisa. | Interesantulu discursu se primesce cu distinsa plăcere, si se alatura sub A). II. Simeonu Balomiri in numele inteligentiei ro- mane si alu poporului d’in Sabesiu si tienutu, saluta . pre membrii infatiosiati ai asoc. in termini bine simțiți. Discursulu se asculta cu plăcere si se alatura sub B). III. Presiedintele invita adun, a’si alege trei no- tari pentru redigerea procesului verbale alu siedin- tieloru adunarei. Se alegu prin aclamatiune, loanu M. Moldovanu, Augustu Horsia si A. Claudiu Vladu. IV. Presiedintele amentesce pre membrii asoc. ■; repausati după adunarea gen. tienuta in Fagarasiu: Sabin’a Tobiasiu, Gregoriu Mihali, Ioane Panoviciu, Ioane Bobu, Georgiu Crisianu, losifu Popu Mace- < donfi, Clemente Tamasiu, Demetriu Boeriu si Georgiu . Romanu. Adun. gen. isi esprime condorerea prin sculare. V. Presiedintele anuncia, că a sositu telegrame salutată rie dela redactoriulu „ Gazetei“ d’in Brasiovu, si dela Axentie d’in Carlsbad. Cetinduse se iau spre plăcută scientia si se ala- tura la acte sub C) si D). VI. Presiedintele invita adunarea a alege comi- siunile prevediute in statute, si rogatu de adunare, propune: a) pentru comisiunea conscrietăria pre loanu P. Maieru, Fridericu Uveges, Nicolau Lazaru', loanu Deacu si Nicolau Sav’a; b) pentru comisiunea cen- v suratăria pre Nicolau Siandoru, Georgiu Popu, Nic. Mihaltianu, dr. Nic. Stoi’a si Georgiu Pop’a; c) pen- tru comisiunea bugetaria pre Alecs. Micu, dr. Ioane Mihali, Sim. Balintu, Mich. Dobo si Alecs. Onaciu; d) in comisiunea pentru moțiuni pre Servianu Popo- viciu, losifu Romanu, dr. losifu Hodosiu, Vas. Iurc’a, Alecs. Romanu, Augustu Munteanu si Mich. Stoic’a. Se accepta in unanimitate. VII. Presiedintele conformu programului stato- ritu de comitetu, invita pre secret. II. a ceti rapor- tulu despre activitatea comitetului asoc. in decursulu anului 187 ’/₂. Secret. II. I. V. Rusu da cetire raportului ce se aclude sub E). VIII. Presied. invita pre cassariu a raportă a- dunărei despre starea cassei asoc. Cassariulu Const. Stezariu dă cetire raportului aclusu sub F). IX. Presied. aratandu, că bibliotecariulu substi- tutu Ioane Cretiu, n’a potutu veni la adunare, invita pre secret. II. a ceti raportulu bibliotecariu lui. — 201 — Secret. II. I. V. Rusu dă cetire raportului aclusu sub G) si H). X. Presied. provocanduse la raportulu bibliote- cariului, propune a se esprime multiamita celoru ce au binevoitu a darul cârti pentru bibliotec’a asoc. Adunarea le esprime toturoru multiamita cordiale. XI. Presied. arata, că fostulu bibliotecariu alu asoc. Ioane Maxirnu, numita jude reg. in cerculu Se- listei, a renunciatu dela postulu seu; deci invita a- dunafea a’si alege altu bibliotecariu, si fiendu rogatu propune a se alege substitutulu de păna aci, loanu Cretiu. loanu Cretiu se alege bibliotecariu alu asoc. prin aclamatiune. XII. Presied. invita comisiunile a se apuca de lucru iăra intardiare, pentru a potă raportă in sie- dinti’a de mane — si provoca pre membrii adunarei, carii voiescu a face propuneri, se si-le insinue. D’in parte-si trage atențiunea adunarei asupra urmatărieloru puncte, in parte sulevate său decise in adun. gen. precedenti, inse neessecutate, si o consulta dăca voiesce a luă ceva decisiune in privinti’a loru, si anume: Afacerea sectiuniloru scientifice instituite la adunarea gen. tienuta in Hatiegu. b) Moțiunea asoc. aradane in obiectulu unificarei ortografiei. c) Procurarea manuscripteloru lui Sincai si Clainu pentru tipărire. d) Eternărea memoriei lui Andreiu Muresianu prin redicarea unui monumentu. e) Tipărirea ori netiparirea discursuriloru d’in reuniunile tienutali in făi’a asoc. f) Recercarea redactiuniloru romane, pentru a inseră fără tacse publicatiunile asoc. g) Tipărirea ori netiparirea pre spesele asoc. a Albului, lucratu de cav. I. Puscariu. Iac. Bolog’a avendu in vedere momentositatea obiecteloru atense, propune a se invită comisiunea pentru moțiuni, că se le iea in desbatere si in sie- dinti’a de mane, se faca propunere in privinti’a fia- caruia. Se adăpta in unanimitate. XIII. . Presiedintele observa, că după programu ar avă a se ceti disertatiuni, inse e casulu celu de antaiu, că nu s’a insinuatu nimene. Elia Macelariu descopere , că profesoriulu Stef. losifu are o disertatiune, care numai pentru scurtimea tempului n’a potut’o insinuă. Presentanduse disertatiunea presiedintelui si ve- dienduse d’in titlulu ei, că nu ese d’in sfer’a statute- loru, prof. Stefanu losifu este invitatu a ceti diser- tatiunea sa: „despre Omeru, eposulu elinu si influen- tiele lui asupra vietiei si educatiunei.* Disertatiunea cetită se asculta cu plăcere si se aclude sub I). După aceste presiedintele incbiaia siedinti’a la 1 ăra. după amiadi, si anuncia siedinti’a venităria pre mane la 9 ăre a. m. D. u. s. Ladislau Basiliu Popu, presied. asoc. loanu M. Moldovanu. Aug. Horsia. Al. CI. Vladu. S i e d i n t i’ a II. tienuta la 6. Augustu a. e. XIV. Presied. deschide siedinti’a la 10‘/₂ ăre si provoca pre notari a ceti procesulu verbale alu sie- dintiei I. pentru a se verifică. Procesulu verbale alu siedintiei I. se verifica cu pucine modificări. XV. Presied. dă spre cetire trei telegrame dela Dev’a, Vien’a si Betlănu, prin care tăte se saluta a- dunarea si se cere tienerea adunarei gen. prosime in Dev’a si Reghinu. Se primescu spre plăcută scientia si se acludu sub L) si M). XVI. Presied. invita comisiunea censuratăria a’si face raportulu. Nicolau Mihaltianu că raportoriu alu comisiunei cetesce raportulu alaturatu sub N) si adunarea la propunerea comisiunei, decide a li se esprime multia- mita ratiocinantiloru si a le dă absolutoriulu cuvenitu. XVII. Presied. invita comisiunea bugetaria a ra- portă despre lucrările sale. Dr. Ioane Mihali, că raportoriu alu comisiunei cetesce raportulu alaturatu sub V), pre bas’a caruia adunarea după desbateri viue la unele puncte, . sta- toresce pre an. 187% urmatoriulu bugetu: 1) Remuneratiunea secret. I. că redactorii! alu făiei „ Transilvani’a “ 400 fr. 2) Remuneratiunea secret. II. 400 fr. 3) Remuneratiunea cassariului 200 fr. 4) Remuneratiunea bibliotecariului 60 fr. 5) Spesele cancelariei 200 fr. ' ’ 6) Pentru scriitorii! 200 fr. 7) Stipendiu pentru unu ascultâtoriu de filosofia 400 fr. 8) Doue stipendia pentru doui technicPa 400 fr., la olalta 800 fr. 9) Stipendiu pentru unu elevu de silvicultura 400 fr. 10) Doue stipendia pentru jdristi in patria a 150 fr., la olalta 300 fr. 11) Patru stipendia pentru gimnasisti a 60 fr., la olalta 240 fr. 12) Patru stipendia pentru studenti la scălele reali a 60 fr., la olalta 240 fr. 13) stipendiu pentru unu elevu la scăl’a comer- ciale 60 fr. 14) Siese ajutoria pentru sodali de meseria, cua- lificati a se face măiestrii, a 50 fr., la olalta 300 fr. 15) Douedieci ajutoria pentru invetiacei de me- seria a 25 fr., la olalta 500 fr. 16) Pentru înavuțirea bibliotecei 60 fr. 34 — 202 — 17) Spese estraordinarie 200 fr. 18) Chiria pentru localitatea cancelariei 100 fr. 19) Pentru procurarea de documente istorice na- tiunali 100 fr. 20) Pentru culegerea de obiecte archeologice si numismatice romane d’in patria 100 fr. 21) Pentru spriginirea stenografiei rom. 100 .fr. 22) Pentru sierbitoriu in cancelari’a asoc. 120 fr. Sum’a 5480 fr. Cinci miie patru sute optudieci de fior. v. a. XVIII. Totu raportulu comisiunei bugetarie arata, că Găborfy a substernutu o suplica. Se recomenda comitetului asoc. d’inpreuna cu alta suplica de asemene coprensu intrata dela gim- nasistulu Stefanu Deciu, spre a fi cu reflesiune la impartirea stipendialoru si ajutorialoru votate. XIX. Presied. invita pre comisiunea conscrietdria se’si dea raportulu. loanu Maieru câ referente alu comisiunei raporta, că s’au incassatu 1199 fr., d’in cari 268 fr. pentru academia, ăr 931 fr. pentru asociatiune, si cetesce numele membriloru noui, ceea ce se se primesce spre plăcută scientia. XX. Presied. invita comisiunea pentru moțiuni, a’si face raportulu. Raportoriulu Augusta Munteanu dă cetire rapor- tului alaturatu sub P), pre bas’a caruia, adun, decide: Vad p. XII. lit. a). Secțiunile scientifice se se susu- tiena, si se se recomende membriloru competenti a se inscrie intr’insele. . ad, p. XII. lit. b). Unificarea ortografiei se se lase in dispusetiunea societatiei academice rom. d’in Bucuresci, carea este anume chiamata spre acăsta. ad p. XII. lit. c). In obiectulu procurare! ma- nuscriselor lui Sincai si Clainu, se incredintiăza los. Romanu, advocatu in Oradea mare, a se informă de- spre starea lucrului si a incunoscientiă pre comitetu, ceea ce los. Romanu promite a implinf. ad p. XII. lit. d). Provocările la contribuiri pen- tru monumentulu lui Andreiu Muresianu se se con- tinue, si comitetulu se se pună in privinti’a acăsta in cointielegere cu Brasiovenii, spre a sci ce s’au fa- cutu d’in partea loru. ad p. XII. lit. e). Ori-ce discursu de valdre lite- raria, se se trametia dela reuniunile tienutali la re- dactori ulu fdiei „Transilvani’a," care va alege si va publică, totu ce va fi de interesu. ad p. XII. lit. f). Redactiunile romane se fia rogate a află modulu si calea, cumu s’ar potd tiparf publicatiunile asoc. fără tacse de insertiune. ad p. XII. lit. g). Comitetulu se intre in core- spondentia cu auctoriulu spre a cunăsce valărea lu- crarei, si se raporte venitoriei adunari gen. XXI. Raportoriulu comisiunei pentru moțiuni ce- tesce mai incolo propunerea comisiunei, că pentru înaintarea literaturei, fdi’a asoc. se se dea toturoru membriloru, culegunduse deodata cu tacs’a de mem- bru inca 1 fr. pentru făia dela fiacare. Adunarea decide a se susutienă statulu quo. XXII. Totu acelu raportoriu cetesce propunerea comisiunei pentru moțiuni, adunarea se recomende comitetului a staruf, că productele industriei si iw nufacturei romane, se fia representate la espusetiunea d’in Vien’a. , Propunerea se primesce. S XXIII. Presied. propune, că in loculu repausa- tului G. Munteanu, se se alăga presiedinte pentru secțiunea istorica. La propunerea lui dr. los. Hodosiu : Georgiu Baritiu se alege presiedinte alu sectiu- nei istorice prin acclamatiune. . XXIV. Simeonu Balintu propune că toti stipen- distii asoc. se dea reversu, că ajungându la stare, se voru face membrii ai asociatiunei. Propunerea se primesce. ^XXV. Gregoriu Mezei propune, că asoc. se es- scrie premiu "pentru cea mai buna istoria despre Hori’â si evenementele d’in 1848. Adunarea recomenda comitetului, că la prosim’a adunare gen. se faca propunere in respectulu acesta. XXVI. La propunerea lui Const. Stezariu adun, decide, că înainte de fiacare adun. gen. se se Scon- teze cass’a asoc. si pentru evidenția se se substerna ' adunarei conspecte despre obligațiunile asoc. că cele alaturate sub 2). ' XXVII. Cassariulu O. Stezeriu si secret. II. I. V. Rusu cetescu numele celoru ce, in decursulu an. 187 '/₂, s’au distinsu ajutandu asoc. si contribuindu pentru infientiarea academiei. Se asculta cu viia plăcere si consemnările resp. se alatura sub R. si S. XXVIII. Presied. pune la ordine statorirea lo- > cului si tempului pentru tienerea venităriei adun. gen. Adunarea primindu fratiăsc’a invitare a Devani- loru, decide, că adun. gen. prosima a asociat, se se tiena la Dev’a in lun’a prima a lui Augustu 1873. XXIX. Presied. propune a se alege o comisiune de 5 membrii, carea se verifice procesulu verbale alu siedintiei de astadi. ■ Se alegu: Simeonu Balomiri, I. Deacu, I. Tipeiu, Nicolau Popu si loanu Parascbivu. După aceste presiedintele esprime cordiale mul- tiamita pentru primirea caldurăsa, cu deosebire comi- tetului de primire si protopopului Tipeiu pentru lo- calitate, — comisiuniloru adunarei gen. si referenti; loru acelora, carii au usioratu lucrările adunarei, fru- măsei cunune de dame, cari prin presenti’a loru, au redicatu splendărea adunarei, si in fine, in numele asoc. toturoru, carii au participatu Ia adunare. loanu Tipeiu in numele inteligentiei si alu popo- rului esprime multiamita mai antaiu presiedintelui asociatiunei pentru intielept’a conducere, apoi toturoru ăspetiloru. Dr. losifu Hodosiu propune si adunarea votăza multiamita protocolaria comitetului asociatiunei. — 203 — Cu aceste presied, dechiara inchiaiata adunarea gen. a asociatiunei, si membrii se despartu intre sa- lutari fratiesci si urări pentru națiunea romana. D. u. s. Lad. Bas. Popu, presiedinte. I. M. Moldovanu. Aug. Horsia. Al. CI. Vladu. S’a cetitu si verificatu Sabesiu 7. Aug. 1872. Simeonu Balomiri, loanu Deacu, jude regiu. protop. loanu Tipeiu, Nic. de Papii, protop. • senatoriu loanu Paraschivu. Cuventiihi de bineventare, tienutu de dn. Sim. Balomiri in 5. Augustu 1872 in Sabesiu. Escelenti’a Ta domnule presiedinte! si multu onor, adunare! In decursulu vietiei omenesci vinu momente, cari atingu cele mai delicate cdrde ale ânimei, deștepta in- tr’ensa una plăcere viua indestulitdre. Momentele de facia sunt acelea, preven. adunare, cari pre romanii d’in cetatea Sabesiu si d’in pregiuru, si in specie inteligenti’a ei o au implutii de bucuria fericitandu-se a primi cu ocasiunea de facia in sinulu seu pre bravii barbati, prea demni membri ai asocia- tiunei literarie romane. Si in adeveru, candu o adunare strălucită că aedsta ar fi convenita singura d’in boldulu delecta- tiunei- si alu petrecerei fratiesci, si atuncea amu avea inca destula eausa spre a ne manifesta bucuri’a năstra; - candu inse scopulu conflucsului acestui alesu este a lati gustulu spre totu ce e bunu, onestu si nobilu, a de- șteptă prin inprumutata însuflețire poterea cătra scien- tia, industria si totu ce nobilitddia ânim’a, atunci dicu, bucuri’a ndstra e insutitu mai mare. Pentruca ocu- patiune mai mardtia, decătu respandirea scientieloru, plăcere mai durabile, decătu care provine d’in înain- tarea in cunoscientiele literarie nu se pdte cugeta. însușirile celea mai geniali înnăscute omului, fără cultivare nu potu produce nimicu folositoriu omului, . precumu nu aduce tesaurulu ascunsu in senulu pa- mentului, — de aceea a disu celu mai mare odinidra oratorii românu, ca precumu pamentulu cătu de grasu fără cultivare neci candu va aduce fructe; asia neci ânim’a. omului fără invetiatura nu se va nobilita. De aceea si noi prd pretiuimu ostenelele presti- matiloru domni membri, cari a-ti acursu la acestu locu, nu numai a ve stempera setea, ce o aveți cătra scientia, ci a-ti ostenitu si pentru aceea, că zelulu si foculu invapaiatu ce’lu nutriti in peptu-ve de a vedd dulcea națiune înaintata pe terenulu scientieloru si alu industriei, se’lu latiti si intre noi romanii locuitori ai acestui tienutu. Că se nu ve rapescu tempulu atătu de scumpu; in numele inteligentiei si alu poporului românu din Sabesiu si tienutu intendiendu-ve drdpt’a, ve rogu, ono- raveriloru membri ai asociatiunei literarie, se ve aflati in giurulu nostru că confrați, inbratiosiandu-ne cu dra- goste. Societatea academica romana. Societatea academica romana 'si a redeschisu es- tempu sessiunea sa anuale a siesea intre auspicie multu mai bune decătu in ori-care altu anu d’in jun’a sa vidtia, căta avu păna acuma. In '/I₃ Augustu a fostu numai siedintia preparatdria, d’in causa ca inca nu ajunseseră atăti membrii in capital’a căti se ceru conformu regula- mentului, că se se pota incepe lucrările. Indata inse a ddu’a di in ²/₁₄ fiendu membrii de ajunsu, dn. A. Tr. Laurianu că presiedinte a deschisu sessiunea a. c. prin unu discursu, in carele recapitula lucrările de preste anu ale delegaliunei academice, ale comissiunei lecsico- grafice, cumu si ale unoru membrii, cari au lucratu preste anu pe la casele loru; era mai departe dn. pre- siedinte se provdca la raportulu anuale alu dlui Ioane Maximu că secretariu generale, carele fu destinatu a se perlege in un’a d’in urmatdriele siedintie. După a- cesta societatea se prefăcu in partea sa cea mai mare in comissiune cu scopu de a ecsamină numerdse ma- nuscripte căte au intratu pe anulu acesta in urmarea concurseloru publicate la tempulu seu. Se ne revocamu adeca in memoria, câ societatea academica de una parte avendu totu-deaun’a in vedere fondulu Alecsandru loanu destinatu pentru traducerea de auctori clasici, de alfa drasi convinsa ea insasi, că este supremulu tempu, in care tesaurele clasicitate! eline si latine se fia traduse in limb’a romandsca, a fostu compusu unu regulamentu d’in 18 articlii, cuprindietori de metodulu, după care densa crede, că ar trebui se purced» cătra deslegarea acestei probleme mari. Conformu art 1 inceputulu se face cu acești auctori: 1. Oper. a lui Salustiu. 2. ale lui Titu Liviu. 3. Cicerone. 4. Polybiu. 5. Dionisiu de Halicarnassu. 6. Dione Cassiu. 7. Plutarchu, viețile pa- ralele. Si pentru că traducătorii se nu fia cbiamati la căte unu lucru greu, fără că se siba dresi-care per- spectiva de reusire; asta-data s’au pusu la concursă d’in fia-care auctoriu clasicu numai câte 20 pagine (edi- tiunea stereotipa Tauchnitz) asiă, că pentru cea mai buna traditiune de 20 pag. se se adjudece premiu de căte 120 franci si respective pentru 2 elini căte 100. Conformu art 6: „Celu care va obtiend premiulu eâ celu mai escelente traducatoriu, va fi insarcinatu de so- cietate a face traductiunea auctoriului intregu cu pre- miulu ficsatu de 120 sdu 100 franci pentru fia-cari 20 de pagine“; dra după art. 8 traducatoriulu va fi able- gatu a da pe fia-care anu căte 200 pagine d’in edi- tiunea luata de norma. (Mai departe vedi insusi Regu- lâmentulu.) Păna la finea lui luliu au intratu la societatea aca- demica 17 manuscripte si anume d’in Salustiu 5, Cice- rone 4, Titu Liviu 3, Plutarchu vidti’a lui Cicerone 3, — 204 — Polybiu 1, Dione Cassiu 1, d’in Dionisiu de Halicar- nassu nimicu. Indata d’in prim’a siedintia a comissiunei si reșp. a subcomissiuniloru, se arata, că acestea manuscripte, de si scurte, voru dă totuși recensentiloru si criticiloru forte multu de lucru. Păna se avemu la mana raportulu anuale alu se- cretariului gen., carele se va publică, scotemu d’in a- celasiu unele momente, care ni s’au parutu prea inte- resante. S’au tiparitu pe spesele fonduriloru societatei aca- demice: D’in Dictionariu si Glosariu 35 căle 8° si au intratu la elu păna astadi preste 500 abonati; luliu Ce- sare Coment. de Bell. gali, traduse; Analele pe 1872 1 tomu; Cantemiru Descriptio Moldaviae; Collectiune de statutele si regulamentele societatei acad. Societatei academice i s’au mai facutu estempu si unele donatiuni generose in bani, anume noulu membru actuale dn. dr. med. Fetu dela Iași donă la fondulu a- celeia pentru scopu strinsu scientificu 10,000 (diece mii) lei noi (franci),; părintele protosinghelu Melchisedecu Ra- deanu la 400 (patru sute) gălbini; era venerabilele membru septuagenariu Petru Poenariu dete 20 de gal- bini in favărea bibliotecei acestui institutu scientificu. In ⁴/₁₆ se tienu a dou’a siedintia ordinaria, in care se ascultă raportulu secretariului generale, si cumii acela stă, d’in trei parii, se alesera trei comissiuni că si in alti ani, spre a-si dă opiniunea asupra diverseloru puncte. Se perlese si program’a agendeloru societatei academice pe acăsta sessiune actuale d’in 1872. Acea programa ne a surprinsu in cătuva. Ne ăducemu amente d’in a- nulu trecutu candu s’a disu, că dupace gubernulu si ca- merele aflara cu cale a taliă 10 mii de lei d’in sub- ventiunea de mai inainte a societatei. academice, cu a- cesta i s’a pusu pedeca, pentru că membrii societatei academice se nu mai pota tiene siedintie in siese se- ptemani intregi, pre cătu adeca se prevede in regula- mfentu, ci se scurtedie, de ecs. multu pe 2 septemani. Dara dăca acea programa a delegatiunei are se fia ecse- cutata (ceea ce după noi nici că se pote altumentrea), atunci membrii societatei academice trebue se stea im- preuna nesmintitu macaru 4 septemani. Inse de unde spese in acăsta capitala, in care astadi traiesci multu mai scumpu decătu in Vien’a, Parisu, si totuși destulu de reu. Lumea rea vrea se scia, că acea parte a sub- ventiunei s’a taliatu cu cugetu reservatu, că prin acăr- sta se se impedece indirecte venirea membriloru mai alesu d’in imperiulu austro-ungurescu, se le lipsăscă adica viaticulu si diurnele. Fia si asia; dara cu atăta societatea academica nu este lovita in viătia. D’in no- rocire, majoritatea membriloru ei este.de d’incăce, si astadi se afla adunati in capitala 14 membri actuali ai societatei academice, se mai astăpta inca 3. Nici odata n’au fostu mai multi adunati in căte una sesiune, adesea numai căte 12 inși. Este cunoscutu, câ precumu alti multi, asia in anii I d’in urma profesorulu Rossler (precumu se crede, unu evreu botezalu), in cartea sa tilulata: „Romanische Stu- dien“ si-a propusu a falsifică prin deductiuni sofistice, pe d’in intregulu, tota istori’a daco-romaniloru si a tie— riloru locuite de romani. Este de multu, de candu in Vien’a s’au sustienutu, ajutalu si incuragiatu unii bar- bati de scientie inadinsu, pentru că se se ocupe cu istori’a daco-romaniloru in modu tendentiosu asia, in cătu d’in asemenea deductiuni istorice se li-se pota de- negă dreptulu istoricu asupra teritoriului, pe care locuiescu ei d’in secuii si secuii, pe carele se afla a- stadi, si bunu e Dumnedieu, voru petrece si voru domni totu-deaun’a. Cătiva membrii ai societatei academice au o cerutu, că critic’a scientifica a cartiei lui Rossler W inca se se suscăpa in program’a lucrariloru acestui anuJ Acăsta cestiune se va luă in disensiune in una d’in sie- dintiele septemanei venitorie. Odeniora singuru Petru Maioru a luptatu -— si inca bine — dintru una-data, in contra mai multora inimici ai ecsistentiei daco-roma- niloru, precumu Engel, Eder, Sulzer, slavulu Kopitar si altii mai multi. Astadi ore se nu se afle nici unu romanu eruditu, carele se-si mesure poterile sale cu căte unu Rossler, los. Vass, Schmidt etc.? Cartea Iui Rossler a inceputu se seducă fdrte tare inca si pe erudiții d’in Franci’a, cari inca au inceputu a crede, că daco-romanii au venitu in Daci’a numai in sec. alu 13-lea, că pastori, că va- gabundi, că sierbi ai maghiariloru, cari pe atunci ar fi dominata cine scie păna unde. Pastori cu milionele, vagabundi totu cu milionele, sierbi totu milidne! Si lumea totu crede ori-ce minciuna se fia, numai se o spună unu sofistu dela vreuna universitate, mai alesu nem- tiăsca. Pangermanismulu se prepara barbatesce, ăra romanii dormu seu se certa intre sinesi pentru scaune » de deputati Ia diet’a d’in Pest’a si la cea d’in Constan- tinopole. — ■* G. B. DICTIONARIULU UNGURESCU-ROMANESCU compusa de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form. ' 8° mare, 41 c<51e, se afla depusu spre vendiare la librariele d’in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, Aradu, M. Sigetu; cu pretiulu originale ficsu 3 fr. 70 cr. leg. tiăpenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v. a. leg. usioru. Anume pentru comitate sunt depuse in Clusiu la librăriile dloru I. Stein si L. Demjen. In Sibiiu la librari’a lulius Spreer. A ddu’a editiune d’in Infricosîatele stricatiiini ale beuturei de vinarsu-rachiu, Invetiaturi mântuit ore, culese si reproduse in romanesce de I. Petricu, parochu si protop. de legea resaritena, si G. Munteanu, profes. si direct, alu gimnasiului rom. d’in Brasiovu, aii esitu de sub tipariu in an. 1868. — Pretiulu mimai 10 cr. V. a., si se pdte trage de-adreptulu dela tipografii Romer & Kamner in Brasiovu. ‘ Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.