W Acesta f6ia ese ] cate 3 cble pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto 4, Vo poștei. ------------ Nr. 16. TRANSILVANIA. F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 15. Augustu 1872. ----------- £ fi , , . țț Abonamentulu se p face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Amilii V. S u m ariu: Imperatulu si regele Sigismundu. (Fine.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Consemnarea contribuiriloru incurse la fondulu academiei. Imperatulu si regele Sigismundu. (Fine.) Am prenaissu indata la inceputulu acestei schitie biografice, că domni’a lui Sigismundu a fostu forte fatale pentru Transilvani’a si pentru intreg’a națiune roman6sca. Acăsta assertiune trebue se fia proptita si justificata cn multe documente istorice. Neci-una data daco-romanismulu nu a desvoltatu mai multa potere de viătia decătu s’a intemplatu acesta pe tem- pulu domniei de cincidieci de ani ai lui Sigismundu. în tempulu lungeloru domnii ale regiloru Carolu Robertu si Ludovicu I. romanii avura a se a- para mai multu numai in contra fanatismului ace- stora; in dilele lui Sigismundu au venitu de un’a parte turcii cu potere formidabile, ăra de alta dessele pelluri civili si anarchi’a, provocate prin oligarchi, au pusu vitalitatea natiunei la probele cele mai grele. Domnii Munteniei inca totu mai avea d in Transil- vani’a districtulu Fagarasiului si alte ti.enuturi in po- testatea loru, in cătu ei facea si douatiuni că ori-ce rege. Atătu Mircea alu Munteniei, cătu si Ste- fanu alu Moldovei au fostu necessitati a porta belluri defensive crunte asupra lui Sigismundu (1390 —1392). Numeroșii cnezi romanesci se află in bellu civile inca d’in dilele reginei Măriei (1384) păna pe la 1393 si mai tardfu, atătu in contra sasiloru carii se silea se ocupe neincetatu d’in territoriulu roma- nescu, cătu si in contra oligarchiloru venetici, tramisi in tiăra si asiediati in ranguri inalte, pentrucă după aceea se incerce a sugruma vechile libertăți ale mai multoru districte romanesci căte isi mai pastrasera păna in acelea tempuri autonomi’a loru. In fine ro- manii avea se se apere inca si in contra brutalitate! îepiscopiloru dela Alb’a-Iuli’a, carii se bucură de mare potere si jurisdictiune. In ap. 1395 Sigismundu vene in Transilvani’a păna la Brasiovu, unde invita si pe Mircea, cu care se impaca si inchiaie cu elu tractatu ofensivu si defensivu in contra turciloru, cumu si tractatu comerciale.*) In a. 1398 diet’a Transilvaniei tienuta la Turd’a tramite deputatiune la Sigismundu că se’i substerna *) Acestu evenimentu Alessandru Szilăgyi ilu descrie cu multa ura si reutate (Erdălyorszâg tbrtânete. 1866 tom. I. p. 111). mai multe napastuiri mari, inse fără neci unu resul- tatu. Cu acăsta ocasiune se face vorba multa si de- spre romani si anume, cumu se dea diecimele si cumu se fia scosi la bătălii. Revolutiunea era se sparga inca de atunci, dăca faimosulu Stiboriu in calitatea sa de vodă alu Transilvaniei nu ar fi sciutu se con- ducă afacerile si se șuplinăsca pe rege. Dara in 1402 totu prorupse revolutiunea in Transilvani’a, că si in Ungari’a si Croati’a. Acea revolutiune in Transil- vani’a dură păna la finea an. 1404. Domnii Mun- teniei si ai Moldovei au ruptu tractatele inchiaiete cu Sigismundu si s’au apropiatu de Poloni’a. Despre căte s’aib mai intemplatu de aci inainte in Transil- vani’a, vomu afla urme interessante in documentele pe care le publicamu. In a. 1420 Sigismundu se bate cii Danu domnulu Munteniei. In 1421 vinu turcii in Transilvani’a, in 3. Aprile ocupa si Brasiovulu, spoliedia, ardu, si ducu ₉ pe membrii magistratului in captivitate. Sigismundu • pe atunci se batea că turbatu cu hussitii in Boemi’a, pentru opiniuni theologice, era turcii facea aici ce le placea. Abia in 1426 vene Sigismundu in Tran- silvania, unde siede păna in Septembre 1427 petre- cîindu in ospetie si desfrenari după vechi’a sa datina. Totuși au remasu si de atunci ărecare urme ale pe- trecere! sale in acesta tiăra, si anume unele docu- mente, d’in care esse, că acestu rege era se aduca de nou pe cavalerii teutoni in Transilvani’a. Modulu inarmarei poporului inca se mai regulă. Cătra finea domniei lui Sigismundu vene cea mai cumplita crisa preste Transilvani’a si preste na- țiunea romanăsca. Pe langa alte cause care prepară una catastrofa mare, s’a mai adaosu si inpregiurarea, că doctrinele lui loanu Huss incepusera ase pro- paga si a prende radecine si in Transilvani’a, inca si in Moldo v’a. Intre acestea impregiurari episcopii si Sigismundu nemai voliendu se distingă nimicu, porniră bellu esterminatoriu nu numai asupra „hereticiloru,⁴⁴ precumu numea partisanii papei si ai lui Sigismundiț pe Hussiti, ci si asupra „schismaticiloru,* precumu numea ei pe toti omenii de confessiune greco-resari- tăna si de ritu bisantinu. loanu Huss si cărțile lui fuseseră arse la Constanti’a pe rugu in 6. luliu 1415, la care omoru partecipă si Sigismundu cu rolla de essecutoriu, ăra ducele Ludovicu d’in Palatinatu tienă 31 • J >» '' — 182 — J loculu de carnefice. Curendu după acesta bohemii hussiti porniră bellulu celu mai crunta si crâncena d’in căte au devastata canduva tieri si popdra. Acelu bellu dură cu pucine intrecurmari 21 de ani, se in- tense păna in fundulu Germaniei si in una parte a Ungariei. Hussitii bohemi batea amaru pe nemții catholici si pe Sigismundeni, păna candu se impacara abia in Augustu 1436. Inse tocma pe atunci s’a in- ceputu in Transilvani’a si păna susu pe la Oradea si Satumare mai antaiu unu bellu religiosu estermi- natoriu, care mai tardfu se prefacă in bellu civile de caracteru naționale si politicii. Influenti’a ce esserci- tase bellulu hussiticu se intensese, câ si doctrinele lui Huss, păna in Transilvani’a. Fiendu-că totu pe atunci episcopii si capitulile tiranea fdrte multu pe poporu d’in caus’a diecimeloru, si fiendu-că clerulu catholicu luă diecime nu numai dela credentiosii sei, ci si dela romani si dela ori-cine, dra aceștia nu voliâ se i-se supună, asia romanii caută totu feliulu de midiuldce câ se scape de napaste. La cert’a cea mare si învechita pentru diecimi se mai adaogea inca si resistenti’a obstinata a boierimei ungurești si a calugariloru, de a recunosce dreptulu de migratiune libera a locuitoriloru tierani, a populatiunei rurale, ■dreptu recunoscuta de mai multi regi. Secuii inca luasera la fuga pe toti călugării catolici si 4>e multi popi, scotiendu’i d’in tienuturile loru. Romanii câ si secuii sperau usiorare dela doctrin’a cea noua a lui Huss; dara numai Dumnedieu scie cumu li se pro- punea aceea, pentrucă despre acesta nu se afla urme in documente^ De altumentrea doctrin’a religidsa a lui loanu Huss si a partisaniloru lui constâ d’in ur- matdriele puncte: 1. Hierarchi’a si papismulu sunt doctrine anti- christiane. 2. Sarindariele pentru morti sunt unu a- busu. 3. Purgatoriulu este una fabula. 4. Santirea apei, a faclieloru etc. este datina inprumutata dela pagani, prin urmare antichristiana. 5. Predic’a sdu adeca invetiatur’a ce se dă poporului in baserica, trebue se fia libera. 6. Monachișmulu este strica- tiosu, adeca calugari’a fundata numai pe cersietorfa, se se sterga. 7. Hirotonirea de preoți si maslulu'nu sunt sacramente. 8. Mărturisirea pecateloru la preoți este una nebunia. 9. A face baserice si monasterie nu este neci-unu meritu. 10. A cere ajutoriulu san- tiloru câ eli se se roge pentru pecatele ndstre, este pecatu. 11. A canta canonele si a posti nu este neci- unu meritu. 12. Numai dominec’a este serbatoria, tdte celelalte se se sterga. 13. Darea de diecimi sdu dieciueli este numai elemosina, mila, care nu obliga de locu. Multe d’in acestea puncte theologice dmenii nu le intielegea de locu; de unde se le intielega; eli inse au intielesu bine, de minune, candu hussitii le au disu: Mei dmeni, se nu mai dati vac’a si boulu pentru căte unu sarindariu, că nu e neci-unu purgatoriu; se nu mai dati nimicu la baserice si la monastiri; dra mai pre susu de tdte, se nu mai dati diecimea la popi d’in fructele muncei vdstre. Asia dara nu avemu sdl ne miramu că hussitii au strabatutu pe la romanii mai virtosu intr’unu tempu, candu la Alb’a-Iuli’a era’ unu episcopu anume Ldpes, omu de familia frun- tasia, cancelariu ala regelui si omu fdrte rapace câ si domnu-seu. Acelu episcopu intrebuintiâ tdte midiu- ldcele pentru câ se ia. căte duoe peli de pe locuitori. Adeveratii catolici strigă in contra lui că ’i de- spolia, luandu prea multu dela ei, dra romanii si cu hussitii conforma confessiunei loru, nu mai voliâ se dea nimicu neci la episcopu, neci la capitula, neci la monastiri, ba in Secuime mai nu remasesera neci popi de miru. Era in acelea tempuri intre alti multi călugări fanatici, unulu anume JacobusPicenus de Mar- chia,*) vicariu generale alu minoritiloru si celu mai fanaticu d’in toti. Se crede că acela calugaru era de naționalitate slava bosniaca; inse fia fostu elu de ori-ce naționalitate, destula că jocă rola mare atătu la curtea lui Sigismundu, care la betranetie ilu luase de confessariu alu seu, cătu si aici in tierile ndstre. Acelu calugaru lacobu venise in Moldov’a cu scopu de a combate si a estermina pe hussitii incuibati in acea tidra. Dara pe la inceputulu anului 1436, adeca numai cu unu anu inainte de mdrtea lui Sigismundu, episcopulu dela Alb’a-Iuli’a si celu dela Oradea in. desperatiunea loru chiamara pe lacobu câ se le ajute a estermina acelu „eresu pestilențiale.“ Păna in acelea momente populatiunea ajunsese asiâ departe, in cătu nu mai platea de locu diecimile, nu mai postea de locu, si fiendu-că era la cutiete cu popimea, nu ’si mai botezâ neci pruncii. Fiendu-că auctoritatile pu- blice căte se fnai aflâ in partea clerului, cercâ se su- pună pe poporu cu midiuldce brutali, era p’ad că' poporulu se’si omdre pre toti popii. In acelea mo- mente supreme calugarulu lacobu merse mai antaiu fa Oradea, ăra spre tomna veni mai inlaintru in Transilvani’a. lacobu inse nu perdh tempu multu cu predice, cu vorbe, ci adunandu impregiurulu seu pe căti popi a potutu si dandule arme, mai aflandu si pe alti multi de partit’a sa, se rapedf cu furfa asupra locuitoriloru, taliandu si spendiurandu pre toti căti nu se supunea volientiei lui. . Acăsta victoria momentana a călugărului lacobu ametf pe episcopulu Ldpes câ se proceda si mai tira- nesce asupra poporului. Dara episcopulu si partisanii sei pentru astadata nu s’au bucuratu multu tempu de acelu triumfu. Era partisanii episcopului era toti nobilii si sasii căti lnâ diecimi dela poporu. In același tempu cnezii, adeca familiele patri-\ ciane frantasie romanesci transilvane, banatiene si ungurene, mai era inca fdrte numerdse, respandite mai preste tdte tienuturile, dela Caransebesiu, Lugosiu, \ Hatiegu păna la Bre seu si dela Resienariu-»^ *) Pdte Mareea sdu Marcia, connume cunoscuta la slavi, inca si la romani prin unele tienuturi. : ¹ — 183 — Salisce păna la Beiu si u - O r ad e a - S at u mare si păna in fundulu Mar am u r a si u 1 ui, precumu se cundsce d’in mai multe documente. Acelea familii patriciane avendu de direptariu numai traditiunea pa- strata dela tata la filiu, cumu si esperienti’a propri’a, vedea fdrte bene, că dela Bela IV. si mai alesu dela Carolu Robertu si Ludovicu I. incdce regii Ungariei sub pretestulu unitatei cerute in confessiune si ritu, caută se supună pe toti romanii d’in tdta Daci’a scep- trului loru. In a. 1428 Sigismundu luase mesure si mai aspre in contra romaniloru, pe carii ar fi avutu mare plăcere că se’i estermine cu totulu, precumu elu insusi isi manifestase volienti'a si precumu se în- cercase a tace si cu boemii. Totu pe atunci aristo- cratii venetici tramisi de regi in tidra si provediuti cu donatiuni p’intre romani, caută totu feliulu de ocasiuni, nu numai că se scardsca auctoritatea patțicii- loru romani, ci si că se le ocupe loculu si averile. Se intielege că multi d’in acei patriciani gravită intre asemenea impregiurari cătra Daci’a inferidre. ‘ Duca- tele Fagarasiulu si Omlasiulu mai era inca in pos- sessiqnea domniloru Munteniei; prin urmare cnezii credea, că cu atătu mai usioru isi voru apara inde- pendenti’a naționale si confessionale. Ceea ce le lipsea țCneziloru romanesci, era unu planu ficsu si solidari- tate multu mai mare decătu s’a manifesțatu intre pensii in acea epoca critica. Se vede inse, că acuma multi d’in ei se si corciseră prin casatorii, care apoi debilită fdrte tare simtiulu naționale si solidaritatea. In acdsta stare aflase pe Transilvani’a si anume pe romani catastrofa cea mare si decisiva, adeca a- celu bellu civile cruntu si inversiunatu carele se escă jntre cnezii remasi credentiosi natiunei si intre ari- stocratii ungaro-secuiesci uniti cu sasii in anii 1437 et 1438. Acelu bellu civile s’a inceputu in prima- ver’a anului 1437, .pre candu Sigismundu se mai află inca ifk vidtia. Primulu locu alu Bellonei s’au aprensu in comitatulu Solnocului intre Olpretu si Babaln’a, cumu si totu-unadata in contra sasiloru, apoi s’a in- cinsu preste partea cea mai mare a^^i^a^ilvaniei, de unde a trecutu si in comitatele ^îvecînaț&jale Unga- riei, lasandu preste totu urme ftizie dta foruri si devastatiuni mai alesu in comitatts^ Sdțl^ii^^Doboc’a, Clusiu, Turd’a si Alb’a. Intr’aceăă-^giți^Mindu mori in 9. Dec. 1437 la Znaym in Morăyia, fără că se vedia Transilvani’a inpacata. Cu anuhi si dio’a mdrtei lui inchiaiemu si noi acestea fragmente d’in vidti’a lui, dra pentru descrierea tragiceloru catastrofe d’in anii 1437—8 pentru totu-deauna memorabili, dorimu că se castigamu si fontani, si tempu de ajunsu, pen- tru că se ajungemu la cunoscienti’a deplina a epocei aceleia de trei ori nefericite, in care romanii după incordatiuni estraordinarie si după luptele cele mai crunte au cadiutu asia de greu, in cătu ei aici, d’in- cdce de Carpati, că națiune politica, că indi- vidualitate naționale, neci păna in dio’a de astadi nu au mai fostu in stare de a se reinaltia macarr. numai la rangulu si conditiunile in care s’au sustienutu ei păna in an. 1438. G. Baritiu. Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Urmare.) Sigismundi Regis mandatum statutorium, ut Joannes c. Kende filii Kende de Plo- mohyeze statuantur in Possesione Nuxora comitatus Hunyad de a. 1404. Supp. C. D. T. II. p. 337. Acesta este unu documentu, care in legile vechi se nu- mesce Mandatu statutoriu. Prin acesta regele Sigismundu comitte canoniciloru d’in Alb’a-Iuli’a câ se asiedie si se intro- ducă cu titlu de donatiune' noua pe nobilii loanu si Candea (Candidu?) dela Plumân es’a in possessiunea comunei Nuc- sidra d’in comitatulu Huuedorei; luandu de comissari d’intre nobilii acelui comitâtu, d’intre carii cei mai multi au nume totu romanesci, precumu Vladu sâu Michailu Ciula, Nicolae dela Muncellu, Bârbu dela ap’a numita pana astadi Riu-Barbatu, Nicolae dela Baci’a etc.*). Nos Sigismundus Dei Gratia Rex Hungariae, Dalmatiae, Croatiae etc. Marchio Brandeb'. Sacri Ro- mani Imperii Ductor (sic) Generalis, et Regni Bohe- miae Gubernator. Fidelibus suis Capitulo Ecclesiae Albensis Transilvaniae salutem et gratiam. Quutn nos quamdam possessionem Nuxora vocatam, in comitâtu Hunyad existentem, fidelibus nostris J o an ni filio Kende de Malomviz, districtuque de Haczeg, et per eum Kende fratri suo uterino, ipsorumque haeredibus et posteritatibus universis per alias literas nostras exinde confectâs, novae nostrae Donationis titulo, in perpetuum duximus couferendam, ipsosque in Dominium ejusdem, ipsumque per nostrum et ve- ștrum homines legitime vellemus facere introduci, ideo fidelități vestrae firmiter praecipiendo mandamus, qua- tenus vestrum mitțatis hominem pro testimonio fide- dignum, quo praesente Ladislaus suu Michael Chula, vel Nicolaus de Munchel nam Barb sin Leel de Borbatvize, seu Kenderes de Zentgybrgy, vel Nicolaus de Baachan, Dio- nisius de Silvas aliis absentibus homo noster, ad faciem praedictae possessionis Nuxora vocatae, vi- *) Dela numele Candea s’a formatu numele familiei aristo- cratice Kendefi , adeca filiu alu lui Candea. Dara noi marturi- simu, că ne este aprdpe inesplicabile, cumu vene langa nume curatu romanesci neaudite la magiari, unu altu nume totu câ nume propriu baptismale, inse curatu magiaru, adeca Kenderes, care tradusu ad literam semnifica Canepariu seu dela Canepa, in care sensu neci magiarii n’au neci unu nume propriu baptismale. Neci satu cu acestu nume nu se afla in comitatulu Iluneddrei. Se pare că Kenderes este corruptu totu d’in Candea, care este facutu d’in numele propriu Candidu usitatu in munți, precumu Costa, Costea si Costanu d’in Constantinu, Onea d’in loanu; asia apoi d’in Candea s’a mai facutu si Canderellu sâu Candrellu si Canderasiu, de unde unguresce Kenderes. 31* — 184 — cinis, et commetaneis suis nniversis inibi legitime convocatis et praesentibus accedendo introducat prae- fatum Joannem et Kende in dominium ejusdem, statuatque eandem eisdem praemissae nostrae novae Donationis titulo perpetuo possidendam, si non fuerit contradictum. Contradictores vero si qui fuerint citet ipsos contra memoratos Joannem et Kende in praesen- tiam Vayvodarum nostrorum Transylv. ad terminum competentem, rationem contradictionis eorum reddi- turos. Et post haec hujusmodi Introductionis et sta- tutionis seriem, cum omnibus contradictorum, et ci- tatorum si qui fuerint, terminoque assignato eisdem Vayvodis nostris more solito rescribatis. — Datum feria secunda proxima post festum B. Bartholomaei Apostoli anno Domini Millesimo Quadringentesimo Quarto. L. S. ab extra litera- * rum appressi. In dorso hujus mandati de peracta statutione haec consignata leguntur: .... Dionisio de Sylvas nostrum. Martinum .... de choro nostro ..... pia ante festum B. Mathei Apostoli statuissent sine contradictione. Datum in festo B. M. A. Originale superest in Arch. Capit. Alb. Transyl- vaniae. In Transumto capitulări de anno 1756; item de anno 1754 possidet D. Franciscus Kenderesi de Felsd- Szâlăispataka. 1404. Supp. C. D. T. II. p. 341. Documenta emanata dela regele Sigismundu de aceeași na- tura , prin care adeca asiedia in una alta ppssessiune, in unu altu c n e z i a t u romanescu totu d’in comitatulu Hunedorei, pe duoi frați, annme Kenderes et Barbu fiii ai lui Geor- gie, si pe Costa (Costea, Costanu, Constantina) filiii alu lui Nicolae, cnezi d’in Hatiegu, 6ra prin aceia pe Las cu filiu alu lui Nicolae dela St. Giorgiu, care era filiu alu aceluiași Kenderes ; ira de comissari introducatori se denumescu Vladu dela Balia (Bai’a?) Nicolae dela Pestesiu, sâu Blasiu, filiu alu lui Peteu dela Tomp’a, ori Vladu dela Simeri’a, s6u M erei na (?), seu loanu filii ai lui Stoica dela Demsiusu. Sigismundus Dei Gratia Rex Hungariae, Dal- matiae, Croatiae ete. Marchioque Brandeburg. Sacri Romani Imperii Vicarius Generalis, et Regni Bohe- miae Gubernator. Fidelibus suis Capitulo Ecclesiae Albensis Transilvaniae salutem et gratiam. Cum nos quamdam possessionem seu Keneziatum Szâlâspataka vocatam in comitatu de Hunyad existentem, fidelibus nostris Kenderes, et Barb filiis Georgii, nec non Costa filio Nicolai, Keneziis de Hatzăk, et per eos Laczk filio Nicolai de Szent Gybrgy filio ejusdem Kenderes, ipsiusque heredibus et posteritatibus uni- versis, per alias literas nostras exinde confectas, no- vae nostrae Donationis titulo in perpetuum duximus conferendam, ipsosque in Dominium ejusdem per no- strum et vestrum homines legitime vellemus facere introduci, ideo fidelități vestrae firmiter praecipiendo mandamus, quetenus vestrum mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo praesente Ladislaus dd Bdlya, vel Nicolaus filius Pauli de Pestes, aut Bla- sius filius Peto de Tompafalva, aut Ladislaus de Sei meria, aut Mercsina seu Joannes filii Stoica de Den< sus aliis absentibus homo noster, ad faciem praedictae possessionis Szalaspataka vocatae, vicinis et comme-» taneis e. c. t. (reliqua juxta stylum mandati stătătorii); festum B, Quadrinr Datum Tirnaviae feria sexta proxima post Bartholomaei Apost. an. Domini Millesimo gentesimo quarto. L. S. ab extra appensi. Originale in papyro expeditum exstat in Arch. Cap. Alb. Trans. Sigismundi Regis Novae Donationales , pro Bolya filio Boar de Keresztur super possessio- nibus: Vithka, Chernethfalva, Zvalth etc. in Districtn de Fejdrkeres. 1404. C. D. T. II. p. 322—325 Privilegiu de donatiune făcută de regele Sigismundu unei familii romanesci anume Bolia sâu Bulia dela Criscioru d’in • districtulu C r i s i u 1 u i albu, carele astadi face parte d’in comi- tatele Zarandu si Aradn. Acelei familii se donara pentru meritele ei trei comune rurali romanesci, adeca Risca, Cere- tielu si S'drapti in comitatulu Zarandu. Numai censulu s6u darea d’iu oi dela acelea sate regele o reservă pentru sene, pen⁴ trucâ fiendu satele acelea romanesci, darea oiloru s6u oieritulu era alu regelui. l£ca originea familiei nobile Kristsor, care astadi e magiarisata cu totulu.*) Nos Sigismundus Dei Gratia Rex Hungariae, Croatiae, Dalmatiae etc. Marchioque Brandeburgiae, et sacri Romani Imperii Vicarius Generalis, Regni Bohemiae Gubernator. Memoriae commendamus prae- sent........quod nos considerantes, et in Regalibus nostris servitiis digna mentis meditatione diligenter praensațis fidelitatibus, et fidelium obsequiorum laude dignis meritis et servitiis quibuscumque fidelis* noștri Bolya filii Boar de Keresztur’) Districtu de Fejer- keres²), Regno nostro, et fati noștri Regio Diademati sub diversornm locorum et temporum...............juxta suae possibilitatis exigentiam, cum sempiterna fideli- tăți s constantia exhibitis, et imposterum volentes, ser- vitiorum intuita Benevolentiam nostram Regiam ali- quantisper ostendere favorabilem et gratiosam .... beneficiis ad . . obsequia fuerint, in aeternum quasdam portiones . . . . Vithka³), Chernethfalva⁴), Zvalth⁵) . . . habitas dicti Districtus de Fej6rkeres⁶) ........pariformiter desertas, et habitatoribus desti- tutas, cum omnibus earum utilitatibus et pertinentiis *) De acestea câteva mii de familii. Red. *) Kristyor in comit. Zarand. s) Fejâr Kbros fiuvius perfluit comit. Aradien. et Bâkeșien. itern comit. Zarand. ³) debet esse Risca comit. Zarand. ⁴) Csereczel comit. Zarand. ⁵) hodie Zdraptz alias Zarapocz, seu Szărapocz com. Zarand. ⁶) Districtus hic effecit partem hodierni com. Zarand Trans. — 185 — quovîs nominis vocabulo vocitatis, exceptis duntaxat censibus, seu datiis Ovium de dictis possessionibus, seu Villis annuatim, et ad instar aliarum Villarum praedicti Districtus nobis provenire*) debentibus, quas in signum Dpminii noștri realis, nobis, et fisco no- stro Regio Dominio fue..............reservand........... eidein Bolya suisque haeredibus, et posteritatibus uni- versis, de manibus nostris Regiis, nostraeque novae donationis titulo, ac alio eo jure, quo eaedem nostrae site .........collationi dedimus et contulimus, imo damus, donamus, et conferimus jure perpetuo et irre- vocabiliter possidendas, tenendas, pariter et habendas. Salvo jure alieno. Harum nostrarum vigore littera- rum mediante, quas in formam noștri Privilegii re- digi faciemus, dum nobis in specie fuerint reportatae. Datum Tyrnaviae .... festi B. Bartholomaei Apost. anno Domini 1404. 1404.. — App.' D. Tr. T. IV. Regele Sigismundu demanda, că capitululu dela Alb’a-Iuli’a se introducă si se asigure pe Vladu filiu alu lui Petru d’in comun’a Zaicu in comitatulu Hunedărei cu titlu dreptului comunu. Intre comissari denumiti in parte totu d’in familiile anumite si in alte documente d’in acestu anu, appare si una fa- milia luga.**) 1404. ..... Sigismundi Regis mandatam ad Capitulum Ecclesiae Albensis Transilvanae, ut La- dislaus filius Petri de Zeikfalva ad expositionem ejus- dem statuatur in Dominio possessionis suae Zeyk- falva in comit. Hunyad existentis, „ipsum communis juris titulo concernentis.“ Homines Regii ad hanc statutionem designantur Ladislaus de Batiz, Nicolaus filius Stephani de Dedacs, vel Petrus frater ejus, vel Kenderes de Szent-Gybrgy, vel Laczk de eadem, seu Michael filius Laurentii de Losad, vel Stephanus aut Koman filii Jugae de Boohabe. Exstat una cum statutorio relatoriis a. 1404 per- hibentibus quod statutio haec nemine contradicente peracta fuerit. Datum harum relatoriarum sequens est: „Actum in festo S. Michaelis Archangeli anno Domini Millesimo quadringentesimo quarto. Houora- bilibus" et discretis viris Georgio L^pes Praeposito, Joanne Cantore, Michaele Custode, et Marco Decand canonicis ecclesiae nostrae existentibus.“ Inscriptae sunt Protocollo I. Arch. Capit. Alb. Trans. I. 196. *) Datiae ovium, ideo fuerunt fisco regio datae, quia In • colae horum • pagorum fuerunt Valachi. Erant literae hae sigillo ejusdem Regis majori super cera rubra ductili impresse communitae, et roboratae, patenterque con- fectae in pergameno et emanatae. Productae in Processu familiae Kristsor contra fiscum Reg. J. C. Kemăny. His adjacent et statutorio relatoriae capituli alben. de eodem anno „poenitus nemine contradictore apparente tribus diebus con- tinuis, secundum Regni consvetudiuetn, in iisdem moram faciendo.“ Datae in festo B. Mich. Archang. **) Despre famili’a Zaicu, Zeicu, Zeik mai la vale. Red. 1406. 6 Marty. App. D. Tr. T. IV. Capitululu de Alb’a-Iuli’a attestedia despre unu protestu solemne, pe care’lu ridica unu aristocratu anume Petru celu Mare prin duoi plenipotenti, in contra unui altu aristocratu, anume Mich aii u, filiu alu lui Sol om o nu, carele pe atunci era comite alu secuiloru. adeca mare si tare. Acestui Michailu ii casiună că se rapesca dela Petru cunoscutele comune Springu et Sebesiellu cu alte sate romanesci căte se tienea de acesta. Nos Capitulam Ecclesie Transsilvane signifîca- mus tenore presentium quibus expedit universis. Quod Petrus Magnus de Gergtalwa in personis Johannis Greb de Martonfalva, ac Nicolai, ac aliorum filiorum Andree filii Gregorii de Gaath ad nostram accedendo presentiam per modum protestationis nobis significare curaverit, quod magnificus vir Dominus Mychael fi- lius Salamonis de Nados Comes siculorum, quasdam possessiones dictorum Johannis Greb ac . . . . filio- rum Andree filii Gregorii, Spring, et Kys-Sebes vo- catas, ac Villaș Valachales ad eandem Kyssebes per- tinentes, per Regiam Majestatem sibi dări et conferri procurasset, in prejudicium ipsorum et gravamen. Unde facta hujusmodi protestationeprohibuit Regiam Majestatem a collacione et donatione, prefatum vero Dominam Mychaelem comitem siculorum ab impe- tracioue, reCeptione, occupatione, detencione, perpe- tuacione, ac usuum, et quarumlibet utilitatum per- ceptione predictarum possessionum, et cujusvis co- loris titulo se intromittere vellet de eisdem (sic) super quo literas nostras protestatorias, et prohibitorias pecijt emanari, quas nos concessimus communi ju- stiția svadente. Datum Sabbatho proximo ante Do- minicani Reminiscere anno Domini Millesimo qua- dringentesimo sexto. Originale in Arch. Camerae R. Budensis. Edidit Extractum Fej6r C. D. T. XI. p. 482. 1406. post. 1. Sept. App. D. Tr. T. IV. Decretu alu regelui Sigismundu, datu in favdrea episcopu- lui d’in Transilvani’a, prin care’lu confirma de nou in dreptulu de jurisdictiune asupra iobagiloru sei. Acestu documentu este forte memorabile pentru aceea, că regele Sigismundu spune in elu curatu, că in tempulu seu era iobagi, adeca locuitori tierani, agricultori, possessionati si nepossessionati, adeca de aceia carii avea proprietate de pamentu, si de aceia carii nu avea.*) 1406. Datum in Castro Wygles feria VI. pro- xima post festum B. Egidii. Sigismundi Regis man-, datum, ut: „cum antiqua regni noștri consvetudine requirente, qui vis vir ecclesiasticus, et homo posses- sionatus, suos jobgagiones, et famulos impossesiona- tos, more ad instar caeterorum jobbagionum suorum, in quibuslibet suis possessionibus ipsemet judicandi habeat facultatem,“ hinc nemo jobbagiones, et famu- los impossessionatos Stephani Eppi. Transilvani ju- dicare, et suo judicio adstari facere audeat. Edidit Pray Hier. II. p. 265. — Szeredai Epp. Tr. p. 136. — Katona XI. p. 708. . ________________ (Va urma.) *)-De aici inca se vede, că nu in tdte tempurile avuse valăre afurisit’a axioma cunoscuta d’in Verboczi care suna: Ru- sticus praeter mercedem laboris nihil habet. Red. — 186 — Nr. 184—1872. Procesu verbale luatu in siedinti’a comitet, asoc. trans., tienuta in 27. luliu c. n. 1872 sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bologa, fiendu de facia ddnii membrii E. Macelariu. bar. D. Ursu, I. Hanni’a, I. Tul- basiu, I. V. Rusu, V. Românu si I. Cretin. §92. Dn. secret. II. referdza despre banii in- cursi la fondulu asoc. dela siedinti’a comitet, d’in 2. luliu a. c. păna la siedinti’a presente, si anume: a) Prin dn. protopopu in Brasiovu si directoriu despart, cerc. I. s’au tramesu că contribuiri dela unele comune 14 fr. 49 cr. (Nr. prot. ag. 170, 1872). b) S’au administratu de-adreptulu la cass’a asoc. dela dn. proprietarii! in Seliste, Nicolae Oprea Pop’a in un’a obligațiune de stătu convertita Nr. 789,635 cu couponii d’in 1. luliu 1872 că tacsa de membru ord. pre vidtia, apromisa in adun. cerc, a despart. ITT. (Sibiiu) tienuta la Seliste in 20. Noembre 1871, suma de 100 fr. si dela dn. protop. in Sibiiu, Ioane Popescu tacsa de membru ord. pre 187 '/₂ 5 fr. v. a. (Nr. prot. ag. 171, 1872). c) Prin Rev. dn. canonicu metrop. si directoriu despart, cerc. XX. (Blasiu), Ioane Fekete Negrutiu s’au tramesu că tacsa de m. ord. 125 fr. (Nr. prot. ag. 172, 1872). d) Dela dn. advocatu. dr. Ioane Borcea tacsa de m. ord. pre 187 */₂ 5 fr. (Nr. prot. ag. 174, 1872). e) Prin direcțiunea despart, cerc, alu IlI-lea (a Sibiiului) s’au tramesu că tacsa de membrii funda- tori, ordinari, ajutători si contribuiri incurse cu oca- siunea adunarei gen. cerc, tienute la Re.sinari in 14. luliu a. c. considerabila suma de 1017 fr. 10 cr. (Nr. prot. ag. 175, 1872). f) Prin dn. v. capitanu in Fagarasiu, Ioane Co- dru Dragusianulu s’au tramesu 7 fr., d’in care 5 fr. tacsa de m. ord. pentru dsa, dr 2 fr. prenumeratiune la Transilvani’a pre 1872. (Nr. prot. ag. 181, 1872). g) Prin dn. v. rectoriu semin. dr. Gregoriu Si- lasi s’au tramesu că tacse de m. ord. 10 fr. (Nr. prot. ag. 177, 1872). h) Dela dn. secret, de finantia Ioane Tulbasiu s’au administratu tacsa de m. ord. pre 187 '/₂ 5 fr. (Nr. prot. ag. 182, 1872). i) A mai incursu in faci’a siedintiei, că tacse de m. ord. pre a. 187\ dela 11. sa dn. consilianu aul. si v. presiedinte alu asoc. lacobu Bolog’a, cumu si dela dn. secretariu magistr. Ioane Cretiu â căte 5 fr., la olalta 10 fr. (Nr. prot. ag. 183, 1872). k) Prin dn. capelanu in Clusiu, Gregorie Chiffa s’au tramesu că tacsa de m. ord. 10 fr. (Nr. prot. ag. 169, 1872). 1) Dela dn. ases. jud. Petru Rosc’a tacs’a de m. ord. pre 187 */₂ 5 fr. (Nr. prot. ag. 177, 1872). Spre scientia. § 93. Dn. secret. II. mai referdza si despre banii incursi la fondulu academiei dela siedinti’a .d’in 2. luliu a. c. păna la siedinti’a presente, si anume: a) Prin dn. capei, in Clusiu, Greg. Chiffa s’au tramesu dela dn. proprietariu in Clusiu, Gab. Uyds d’in sum’a de 1000 fr., apromisa in a. tr. in favdrea fondului de academia, in una obligațiune urb. trans. cu couponii obvenitori dela 1. Ian. 1873, sum’a de 500 fr., dr dela dn. parochu in Feiurdu,. Dem. Cosma 10 fr. că prim’a rata d’in sum’a de 50'fr. subscrisa in an. tr. in favdrea academiei. (Nr. prot. ag. 164 si 169, 1872). b) Prin dn. protop. in Brasiovu, Ioane Petricu s’au tramesu că contribuire pentru academia dela co- mun’a Resnovu 5 fr. 34 cr. (Nr. prot. ag. 170, 1872). c) Prin dn. parochu in Borgo-Prundu, Teodoru Vrasmasiu s’au tramesu la fondulu acadpmiei că con- tribuiri adunate dela poporenii respectivi, prin sta- ruinti’a si zelulu susu-amentitului domnu, sum’a de 81 fr. (Nr. prot. ag. 180, 1872). Se iea spre scientia, esprimenduse totu-odata re- cunoscientia protocolaria dlui Gabr. Uyes pentru ge- nerosulu daru de 500 fr. si dlui T. Vrasmasiu pentru zelulu seu doveditu, prin contribuirile adunate dela poporenii sei, in favdrea scopului intentionatu, prin intemeiarea fondului de academia. § 94. Direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I.) așterne procesulu verbale alu siedintiei subcomi- tetului d’in 30. luniu s. v. (Nr. prot. ag. 170, 1872). D’in amentitulu procesu verbale resulta, cumu- că subcomitetulu s’au ocupatu in acea siedintia cu dispositiunile pregatitdrie, relative la adun. gen. cerc, tienenda in l⁶/₂ₐ luliu a. c. (Nr. 22) la Brasiovu, cu inpartirea conspecteloru despre membrii ord. ai asoc. (p. 23), cumu si cu incassarea contribuiriloru incurse in favdrea fondului asoc. si alu academiei (a se vedd aceste contribuiri la § 92 lit. a) si § 93 lit. b). ’ Spre scientia. § 95. Dn. secret. II. referdza despre cele co- prinse in procesulu verbale, luatu in siedinti’a adun, gen. cerc, a despart. III. (Sibiiu), tienuta la Resinari’ in 14. luliu a. c.; d’in amentitulu procesu verbale resulta intre altele urmatdriele: a) Dupa-ce dn. consil. gub. Elia Macelariu in siedinti’a d’in urma a subcomitet, si-dede dimisiunea d’in postulu de directore, adunarea esprimendu’i mul- tiamirile sale, pentru conducerea de păna atunci^ alese de directoriu pre dn. protop. Ioane Popescu, si prin aedsta alegere devenindu in vacantia unu postu de membru in subcomitetu, la acesta se alese dn. cancelistu de tribunalu Demetriu Munteanu. b) S’au luatu scientia despre banii incursi cu aceea ocasiune la fondulu asoc. că tacse de membrii fundatori, ordinari, ajutători si că contribuiri, carii făcu considerabil’a suma de 1017 fr. 10 cr. (a se conferi si §-lu 92 lit. e). Au depusu cu aceea- oca- siune tacs a de mm. fundatori căte 200 fr. a) comun’a Resinari, b) lacobu Ciucianu, proprietariu in Resinari; dr tacs’a de m. ord. pre vidtia a solvitu a) Bucuru Cioranu, proprietariu in Resinari cu sum’a de 140 fr., Ilarianu Muciu Urechia, notariu comunale in Resinari cu 100 fr., Bucuru A. Dancasiu, propriet. in Resinari — 187 — cu 100 fr., si in fine Oprea Bursa, proprietarii^in Seliste cu 100 fr.; au solvitu competenti’a an. de m. ord. 16 inși si 32 inși tacs’a de m. ajutători, in fine c) s’au defiptu loculu adun. cerc, viitdrie la co- mun'a Saadu, pre antai’a domineca după San-Petru in 1873. (ad Nr. prot. ag. 175,, 1872). Conclusiune. Lucrările Gestionatei adun, gener. cerc, se iau spre scientia cu plăcere si totu-odata se esprime recunoscienti’a toturoru respectiviloru contri- buitori si in speciala membriloru indigitati sub lit. b), carii oferindu sume considerabili, veniră in aju- toriulu inaintarei scopuriloru asoc. trans., totu-odata secret, se insarcindza a espedâ pentru membrii noui respectivele diplome. § 96. Magistratulu cetatienescu si scaunale alu Sibiiului sub datulu 24. luniu Nr. 5205 a. c. (preș. 10. luliu a. c.) impartasiesce comitetului unu emisu alu inalt. ministeriu reg. de interne, relativii la pro- curarea unei cole^tiuni de producte d’in industri’a domestica, alaturandu totu-odata un’a consemnatiune despre obiectele recerute, spre acelu scopu, cu aceea recercare, câ comitetulu prin <5meni de specialitate d’in senulu seu, se viena in ajutoriulu comisariului reg. esmitencju la tempulu seu, in obiectulu d’in ce- stiune. (Nr. prot. ag. 167, 1872). ' Comitetulu luandu la seridsa desbatere obiectulu cestionatu, pre candu de o parte e aplecatu a satis- face după potentia, recercarei amentite a inclitului magistrata, pre atunci de alta parte doresce, câ in- dustri’a romana se se p<5ta representâ câ atare cu tdta demnitatea la viitdri’a ecspositiune universale tienenda in 1873; prin urmare considerandu cu se- riositate importanti’a acestei cestiuni, carea recere unu studiu maturu cu privire la tdte impregiurarile, si mai alesu in ceea ce privesce modalitatea procurarei obiecteloru de industria, cumu si spesele recerute: la propunerea dlui Vis. Romanu, adoptata cu unanimi- tate, se afla indemnatu a decide: câ obiectulu d’in cestiune in forma de propunere, se se asterna spre pertractare prosimei adunarei generale cu aceea ro- gare, câ aceeași cumpanindu după potentia tdte im- pregiurarile, se benevoidsca a luâ mesurele, ce le va. aflâ de corespondietdrie si de lipsa pentru realisarea scopului intentionatu. § 97. Dn. proprietariu in Cricau si directoriu despart, cerc, alu Belgradului (VIL) Ioane Axentie Severa trametiendu conspectulu membriloru asoc. re- ctificatu: totu-odata arata, cumu-că cu ocasiunea a- dunarei gen. cerc, a despart, tienute la Teu in an. trecutu, s’au incassatu câ contribuiri la asociat, vreo 50 fr., carii s’au predata dlui advocatu in Alb’a-Iuli’a, Nicolae Barbu, carele in cătu scie dsa, păna acumu nu s’ar fi inaintatu la comitetulu asoc. (Nr. prot. ag. 168, 1872)., Conclusiune. De dre-ce sflceli bani păna in pre- sente nu au incursu la fondulu asoc., dn. susu-amen- titu, caruia i-s’ar fi predatu aceli bani se se recerce a dâ informatiuni in acdsta privintia si eventualmente a tramete incdce banii incursi spre scopurile asoc. § 98. Se presentdza scrisdri’a, cumu si actulu fundatiunale de dato 9. luliu a. c. a loru 5 romani (inteligenti) d’in comitatulu Dobacei, carii depunendu unu capitalu de 1000 fr. v. a. in bani gata, rdga pre acestu comitetu, câ se binevoidsca a primi sub in- grigirea si administrarea sa acestu capitalu câ fon- datiune pentru unu teneru romanu gimnasistu d’in comitatulu Dobacei, d’in ale cărei procente se se creeze unu stipendiu an. de 60 fr. Totu-odata se alatura si un’a consemnare despre comunele d’in comitatulu Dobacei. (Nr. 173, 1872). Conclusiune. Comitetulu primesce cu plăcere a- supra’si insarcinarea de a, administrâ si manipulâ fun- datiunea amentita, conformu determinatiuniloru co- prense in r-espectivulu acta fundatiunale, si totu-odata' insarcindza pre casSariulu asoc. a elocâ numai decătu acestu capitalu spre fructificare, in cass’a de păstrare a institutului de credita si economii „Albin’a" cu 6%, dr actele respective, se predau spre păstrare in cass’a Vertemiana a asoc. § 99. Dn. secret. I., Georgie Baritiu așterne consemnarea abonantiloru la Transilvani’a, incursi deepreptulu la redactiunea aceleia, si arata, că cu asta ocasiune d’in caus’a unui morbu n’a potutu tra- mete si conto-curente despre erogatele fdiei asociat., care erogate si altufeliu in priyinti’a cifreloru core- sponda cu cele d’in anii trecuti. (Nr. prot. ag. 176, 1872). Spre scientia, cu aceea câ resp. consemnatiune se se transpună cassei asoc. spre a se tienâ evidenția receruta in privinti’a abonatiloru. § 100. Dn. administratoriu protop. in Ofenbai’a, Nicolae Fodoreanu tramete sub adres’a dlui cassariu alu asoc. un’a lista despre 42 fr. solviți in ¹³/₂₅ Oct. a. c. câ tacse de membrii ord. si ajutători. (Nr. prot. ag. 178, 1872). ' List’a resp. in interesulu tienerei evidentiei re- cerute se transpune dlui cassariu alu asoc. cu. aceea insarcinare, câ se confereze si combineze amentit’a lista cu sum’a baniloru publicati in Numerulu 8 alu Transilvaniei d’in an. cur. fără list’a speciale. § 101. Dn. secret. II. presentâza testimoniale scolastice pre sem. II. an. scol. 187 */₂ dela următorii stipendiati ai asoc.: a) Dela dn. Petru Debelianu, ascultatoriu de fi- losofia in Gratiu, doue testimouia despre colocuiele tienute d’in obiectele referitdrie la acea specialitate cu resultate: „precelentu si fdrte multiamitoriu." b) Dela Elia Danila, jurista in an. alu IlI-lea la academi’a reg. d’in Sibiiu testimoniulu despre eosa- mennlu de stătu depusu cu resultatu destulitoriu, cumu si testimoniulu scol, pre sem. II. an. scol. 187 */₂ cu clase de prim’a. c) Dela dn. Micii. Russu, juristu in an. II. la academi’a reg. de aici, testimoniu pre sem. II. an. 1 —.188 — ' . ;■ scol. 187% cu clase de progresa (mare parte) prima (si un’a ad eminentiam). d) Dela Nic. Trandaburu si Ioane Gogra ambii studenti la scăl’a reale d’in Brasiovu (III. clase), te- stimoniale scolastice pre sem. II. 187 % cu calculi gen. de prima eminentia loculu I. (cu emulu), in fine e) Dela Radu Balasiu, studente in a trei’a clase la scăl’a comerciale d’in Brasiovu, testimoniala scol, pre sem. IL 187% cu clasa gen. de prim’a cu emi- nentia. (Nr. loc. 3). Se iea spre scientia. § 102. Dm v. capitanu I. Codru Dragusianulu tramete pre sdm’a bibliotecei asoc. urmatăriele cârti: a) Directive pentru organisarea comunit. in district. Fagarasiului, ed. Sibiiu 1866. b) Manuariu pentru judecat, com. d’in distr. tierei Fagarasiului, ed. Sibiiu 1866, si in fine c) Statutele despre organisarea mu- nicipiului distr. Fagarasiului. (Nr. prot. ag. 165, 1872). Cărțile oferite se primescu pre langa espresiilnea recunoscientiei protocolarie si se transpunu dlui bi- bliotecariu, spre a se asiediă spre păstrare in biblio- tec’a asoc. § 103. Secret. II. mai presenteza opulu intitu- latu: „Caus’a romana la an. 1872 dăruită pre săm’a asoc. d’m partea comitetului conferintiei natiunale d’in 5—6. Maiu a. c. Ofertulu se primesce cu multiamita si se preda dlui bibliotecariu spre a se petrece in registrulu car- tiloru asoc. § 104. Secret. II. presenteza raportulu seu de- spre activitatea comitetului asoc. in decursulu anului 187%, care raporta aprobanduse, se decide: a se presentă prossimei adun. gen. tienende la Sasu-Sabesiu in 5—6. Augusta 1872. § 105. Dn. bibliotecariu propune a se asemnă esolvirea urmatărieloru conturi: • 1) Unu contu sunaioriu despre 10 fr. 85 cr. că pretiulu unoru cârti, procurate pre săm’a bibliotecei asoc. prin librari’a lui Filtsch de aici. 2) Unu altu conto dela compactoriulu de aici Ioane Cristea sunatoriu despre 5 fr. 49 cr. că pre- tiulu legarei a loru 9 ecsemplaria d’in făi’a asociat. Transilvani’a pre 1869—1871 inel. Se asemnăza la cass’a asoc. esolvirea respectiv, conturi d’in sum’a preliminată pentru trebuintiele can- celariei asoc. § 106. Dn. bibliotecariu I. Cretin presenteza urmatăriele diuarie si opuri oferite pre săm’a biblio- tecei asoc.: a) diuariele romane: Fed erați unea, Albin’a si Patri’a pre sem. I. 1872 dăruite de pro top. I. V. Rusu. b) „Sophoclis Tragoediae.* Ed. Glasguae 1745. „Archaeologiae rituum et morum veteris Romae." Ed. Pest’a 1814. „Orthoepia latino-valachica, hun- garica, germanica et serbo-valachica de Mania Mon- tan Nicolao.“ Ed. Sibiiu 1826. „Ordo judiciarius pro omnibus Tribunalibus et foris judiciariis M. Transil- vaniae Principatas, partiumqueeidem adnexarum prae- scriptus.® Ed. Viennae 1786. „Statistische Skizze de> siebenburgischen Militărgranze,* von J. H. Be.“ nigni v. Mildenburg. Hermannstadt 1834. „Das phi- losophische Problem der Gegenwart.* Sendschreiben an J. H. Fichte von Ch. H. Weisse. Leipzig 1842- „Enciclopedie der Kriegskunst zu Lande, “ von Joh. v. Guerard. Ed. Wien 1833. „Extractus legum de . stata ecclesiastico catholico in regno Hungariae lata- , rum.? Ed. 1792. Tăte opurile de sub b) dăruite de dn. secret, magistr. Ioane Cretin, c) „Taschenwbrter- buch der deutschen und romanischen Sprache," von S. Petri. Ed. Hermannstadt 1863. „Stilistik, oder vollstăndiges Lehrbuch der deutschen Abfassungskunst fur die oberen Classen der Schulen etc.,“ von Ch. J. Falkmann. Ed. Leipzig 1849, aceste dăruite de tenerulu studente Al. Botezu. Cărțile si diuariele dăruite se primescu pre langa espresiunea recunoscientiei protocolaria, si se trans-? punu dlui bibliotecariu, spre a se induce in registrulu cartiloru asoc. § 107. La propunerea secret.*IL se decide ase- mnarea la cass’a asoc. ă unei anticipatiuni de 50 fr. pentru oficialii asoc., carii voru participă la prossima adun. gen. cu însărcinarea de a’si presentă comitetu- lui la tempulu seu computurile respective. § 108. Dn. secretariu magistr. loafie Cretiu ce- tesce raportulu d’inpreuna cu proiectulu de bugetu pre an. asoc. 187%, elaborata de comisiunea esmisa spre acelu scopu, in siedinti’a comit, d’in 2. luliu a. c. si cere a se luă la pertractare. Referentele, pre bas’a aratarei date d’in partea cassei asoc. despre sum’a disponibile, proiectăza a se suscepe in bugetulu an. 187% urmatăriele positiuni: 1) Remuneratiunea secret. I. că redactoriu alu Transilvaniei cu 400 fr. 2) Remuneratiunea secret. II. cu 400 fr. 3) Remuneratiunea cassariului asoc. cu 200 fr. 4) Remuneratiunea bibliotecariului cq_60 fr. 5) Spesele cancelariei asoc. cu 200 fr. 6) Salariu pentru unu scriitoriu stabile in can- celaria asoc. cu 360 fr. 7) Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de fi- losofia cu 450 fr. ■ * 8) Doue stipendia pentru 2 ascultători de tech- nica a căte 450 fr. unulu, la olalta 900 fr. 9) Unu stipendiu pentru unu elevii de silvicul- tura cu 450 fr. 10) Doue stipendia pentru doui juriști, in patria a căte 160 fr., la olalta 320 fr. 11) Doue stipendia pentru 2 gimnasisti a căte 60 fi’., la olalta 120 fr. 12) Trei stipendia pentru 3 studenti dela scălele . reali a căte 60 fr., la olalta 180 fr. • 13) Unu stipendiu pentru unu elevu dela scăl’a comerciale cu 60 fr. 14) Cinci ajutoria a căte 50 fr. pentru 5 sodali cualificati a se face măiestrii, la olalta cu 250 fr. 15) Cincisprediece ajutoria de căte 25 fr. pentru 15 invetiacei de meseria, la olalta cu 375 fr. — 189 — 16) Pentru înmulțirea bibliotecei asoc. 60 fr. 17) Spese estraordinarie 200 fr. 18) Cliiri’a pentru cancelari’a asoc. pre anu 100 fr. 19) Pentru culegerea si publicarea de documente istorice 100 fr. 20) Pentru spriginirea initiatoriloru de stenografia romana 100 fr. 21) Rata servitoriulu cancelariei cu 150 fr. Sum’a 5435 fr. Luanduse in ordine la discusiune positiunile mai susu-indigitate, se statorira in modulu urmatoriu: a) Remuneratiunile de sub p. 1, 2, 3, 4, si spe- sele cancelariei de sub p. 5, se adoptara cu unani- mitate, după propunerea comisiunei. b) Veniendu la discusiune, posit. de sub Nr. 6, relativu la salariulu unui scriitoriu stabile in cance- lari’a asoc., la propunerea dlui protopopu I. Hanni’a, sum’a proiectata de comisiune, cu maioritate de 5 contra 2 voturi, se reduse la cifr’a de 200 fr. (se- cret. II. insinuă votu separatu fatia cu acestu conclusu.) c) Punenduse la discusiune positiunile de sub p. 7, 8 si 9, dn. bar. Ursu face propunere, că stipen- diata aceste, destinate pentru studenti afara de patria se se suie la sum’a de căte 500 fr., comitetulu inse cu maioritate de 5 contra 2 voturi, adoptă propunerea comisiunei, că adeca Gestionatele stipendia se fia de căte 450 fr. d) Pentru gimnasisti la propunerea dlui Romanu se creaza trei stipendia de căte 60 fr. unulu. e) Pentru juriști, stipendiata de sub p. 10 pro- iectate de comisiune, la propunerea dlui protop. I. Hanni’a adoptata cu maioritate de 5 contra 2 voturi, se reducu dela 160 fr. la sum’a de căte 150 fr. unulu. f) Pentru ascultătorii de scdl’a reale, pre langa 3 stipendia de căte 60 fr. proiectate de comisiune sub Nr. 12, se creadia unu alu patrulea stipendiu, asemene de căte 60 fr. g) Pre langa unu stipendiu de 60 fr. proiectatu de comisiune sub Nr. 13, pentru unu elevu de scdl’a comerciale, dn. Vis. Romanu, propune a se mai creă altu stipendiu, totu de căte 60 fr.; acdsta propunere inse cti maioritate de 6 contra 1 votu, neadoptan- duse se primesce propunerea comisiunei resp. li) Ajutoriale de sub p. 14, proiectate de comi- siune pentru cinci sodali de meseria, a căte 50 fr. se adoptă conformu propunerei acelei comisiuni. i) Ajutoriale de sub p. 15 propuse de comisiune pentru 15 invetiacei, de căte 25 fr. se suie dela nu- merulu de 15 la 17 ajutoria totu a căte 25 fr. unulu. k) Positiunile de sub Nrii 16, 17, 18, 19 si 20 se primescu cu unanimitate, conformu propunerei co- misiunei, dr posit. de sub Nr. 21 relativu la plat’a servitoriului, se redica dela 150 fr. proiectati de co- misiune, la sum’a anuale de 160 fr., pre langa acor- darea beneficiului de lemne, d’in lemnele ce se pro- cura pentru incalditulu cancelariei asoc. Sum’a 5435 fr. Bugetulu redactatu conformu modificatiuniloru mai susu-indigitate va constă in urmatoriele positiuni, si adeca: 1) Remuneratiunea secret. I. că redactoriu alu fdiei Transilvani’a cu 400 fr. 2) Remuneratiunea secret. II. cu 400 fr. 3) Remuneratiunea cassariului asoc. cu 200 fr. 4) Remuneratiunea bibliotecariului cu 60 fr. 6) Salariu pentru unu scriitoriu stabile in can- celari’a asoc. cu'200 fr. 7) Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de fi- ^losofia cu 450 fr. 8) Doue stipendia de căte 450 fr. unulu, pentru doui ascultători de tecbnica, la olalta cu_900 fr. 9) Unu stipendiu pentru unu elevu de silvicul- tura afara de patria cu 450 fr. 10) Doue stipendia de căte 150 fr. pentru doui juriști in patria, la olalta cu 300 fr. 11) Trei stipendia de căte 60 fr. pentru 3 gim- nasisti, la olalta 180 fr. 12) Patru stipendia de căte 60 fr. pentru 4 stu- denti dela scdl’a reale, la olalta cu 240 fr. 13) Unu stipendiu pentru unu elevu dela scdl’a comerciale cu 60 fr. 14) Cinci ajutoria de căte 50 fr. pentru 5 so- dali de meseria, cualificati a se. face măiestrii, la olalta cu 250 fr. 15) Sieptesprediece ajutoria de căte 25 fr. pen- tra 17 invetiacei de meseria, la olalta cu 425 fr. 16) Pentru înmulțirea bibliotecei asoc. 60 ir. 17) Spese estraordinarie ale comitet, cu 200 fr. 18) Chiri’a pentru cancelaria asoc. cu 100 fr. 19) Pentru culegerea si publicarea de documente istorice natiunali 100 fr. 20) Pentru spriginirea initiatoriloru de stenogra- fia romana 100 fr. 21) Plat’a anuale a servitoriului cancelariei asoc. 160 fr. (d’inpreuna cu beneficiu de lemne de focu). Sum’a tdta 5435 fr. Acestu proiectu este de a se presentă prossimei adun. gen. in forma de proiectu alu comitetului. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii bar. Ursu, Hanni’a, Macelariu. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vicepres. secret. II. S’a cetitu si verificata Sibiiu 29. luliu c. n. 1872. Ursu. E. Macelariu. I. Hanni’a. Publicarea baniloru incursi la fonduiu asoc. trans. dein 23. luliu pana in 3. Augustu a. c 1) Dela dn. vicecapitanu in Fagarasiu, Ioane Codru Dra- gusianulu tacs’a de xn. ord. pre 187*/ₐ 5 fr. 2) Dela secretariulu fin. Ioane Tulbasiu tacs’a de m. ord. pre 187 */ₐ 5 fr. 3) Dela II. Sa dn. cons. aulicu si vicepresied. alu asoc. lacobu Bolog’a tacs’a de m. ord. pre 187l/₂ 5 fr. / 4) Dela dn. secret, magistr. Ioane Cretiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr. 5) Prin dn. adv. si direct, desp. cerc, in Abrudu, Mateiu 32 190 Nieol’a s’au tramesu 29 fr. v. a., si anume: a) dela dn. advoc. Mateiu Nieol’a tacs’a de m. ord. pre 107"/, si 187% 10 fr. b) Tacs’a de m. ajut, dela d-nii: Andreiu Oprea, not. com. in Musc’a 1 fr. c) Tom’a Circu, economu in Musc’a 1 fr. d) Va- silie Oprea, econ. in Musc’a 1 fr. e) lonutiu Fonage, economu in Musc’a 1 fr. f) Dumitru Petruti’a, economu in Musc’a 1 fr. g) Teodora .Muntea, econ. in Bistr’a 1 fr. h) loanu Bot’a, econ. in Bistr'a 1 fr. i) Georgiu Vadanu, econ. in Buciumu-Satu 1 fr. k) Stefanu Bradeanu, econ. in Buciumu-Satu 1 fr. 1) Georgiu Anc’a, parochu in Abrudu-Satu-Suharu 1 fr. m) Nicolae Anc’a, econ. in Abrudu-Satu-Suharu 1 fr. n) Gerasimu Muncacianu, econ. in Abrudu 1 fr. o) Solomonu Coroiu, econ. in Abrudu- Satu 1 fr. p) Georgiu Balt’a, econ. in Abrudu-Satu 1 fr. q) Ni- colae Ghionea, econ. in Abrudu-Satu 1 fr. r) Nicolae Mer’a, econ. in Abrudu-Satu 1 fr. s) Georgiu Mer’a, econ. in Abrudu- Satu 1 fr. t) Tom’a lanc’a econ. in Abrudu-Satu 1 fr. 6) Dela dn. vicarîu in Hatiegu, Petru Popu tacs’a de in. ord. pre 187% si 187% 10 fr. 7) Dela dn. jude la curi’a regia in Pest’a, Ioane cav. de Puseariu tacs’a de m. ord. pre 187% si 187% 10 fr. 8) Dela dn. dr. Ilariu Puseariu, profesoriu de teologia in Sibiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr. Sibiiu, 3. Augustu 1872. Dela secret, asoc. trans. Ad Nr. 180-1872. Consemnarea contribuiriloru la fondulu academiei prin staruinti’a zelosului parochu in Borgo-Prundu, Teodora Vrasmasiu, dela poporenii sei. Cuantulu Numele si conumele caracterulu in val. a. fi. cr. Teodora Vrasmasiu parochu 5 --- Nicolau Tamasiu cancel, jud. 5 --- Stefanu Thursia notariu opidanu 5 --- Ioane Hasnasiu economu 1 --- Domide Morariu invetiatoriu 5 --- Ioane Andreic’a cantora 1 ---. Dumitru Andreic’a economu 1 --- Stefanu Vrasmasiu invetiatoriu 1 Danila Brusiu jude opidanu 1 --- Mafteiu Usieriu economu --- 40 loanu Usieriu 1 --- loanu Vartolomeiu Vrasmasiu --- 50 Nicolae Pui Forfota --- 50 Mihaiu Hanganu --- 50 Vasile Gorea --- 50 Damascinu Sandu --- 50 Constantinu Sandu ;--- 50 loanu Brusiu Girlia 1 _ Nicolae Stefanutiu --- 50 Dorofteiu Curteanu --- 50 Nicolau Rusu --- 20 Michaiu Vladu --- 50 Stefanu Brosbu --- 50 Michaiu Benti’a --- 30 Alesia Besia 40 Petre Curtianu --- 15 Vasile Burbulia --- 50 Ioane Tanca •wa» 40 Constantinu Dania «MV. 20 Antoniu Vladu _ 20 Grigore loanu Besia --- 50 loanu Andronu Givanu 20 George Forfota ---» 20 Cuantulu Numele si conumele caracterulu in val. a. fi. cr. lovu Andreica economu --- 5 Petre Vrasmasiu --- 20 lacobu Brusiu 15 lacobu Vrasmasiu ---. 20 Grigore Griabu n --- 40 Constantinu Givanu .. ---. 5 Mironu Dania n --- 20 Danila Badiu --- 40 Vasile Dania îi --- 9; Lionte Cercesia țț --- 20 Simîone Balanu >1 --- 10 loanu Rusu li --- 10 loanu Balanu --- 20 Teodora Balanu țț --- 15 Grigore Vrasmasiu îî --- 5 Gavrilu Halosta 11 10 loanu Gugulutiu 11 ------ 10 Samsonu Gitia 11 --- 10 Leonte Usieru 11 ---- 10 Simionu Vladu --- 15 Grigore Tanca ------ 10 Larionu Moldovanu --- 15 lacobu Vladu >1 --- 20 Gacea Galbinu --- 10 Filipu Buleu 11 --- 40 Mafteiu Albu --- 40 Filipu Alecsa --- 20 Pavelu Moisianu ---. 40 Nicolae Moisianu ---. 20 George Tanca --- 5 Elie Bentia --- 15 ■ Panteleimonu Givanu --- 10 Petre Dauea _ 10 Petre Monda _ 10 loanu Bugnariu t ---. 10 loanu Savu Dania _ 10 Constantinu Lazarutiu _ 15 Vasile Pahone Balanu --- 20 Nichita Holbura ---V. 10 Teodora loanu Forfota _ 50 Gregoriu Tamasiu invetiatoriu 2 50 Vasile Bentia economu __ 6 Danea George n ------ 6 Forfota Florea ■ _ 2 Forfota loanu _ 2 . Frijaru Alecsa 3 Halosta loanu _ 5 Dumitru Moisianu 6' Toma Monda __ 10 Damianu Monda 2__ 5 Teodoru Monda _ 3 Michaiu Tanca _ 10 Teodoru Tanca _ 10 Pavelu Tanca 5 Mafteiu Dologa ii --- 5 Ioana Sncilea ț$ _--- 10 Nastasie Badiu __ 10 loanu Stefanu Andreica i> _ 10 loanu Nichit’a Tanca _ 4 Vasile Tanca _ 2 Simeonu Vrasmasiu ---__ 20 Mafteiu ledearu __ 10 Teodoru Cormosiu --- 10 Simeonu Curteanu _ 10 Paramonu Usieriu 11 ---” 10 — 191 Cuantulu Numele si conumele Caracterulu in val. a. fl. cr. Simeonu Bugnariu ț economu --- 10 Nicolau Albulu n --- 15 Larionu Buleu p --- 10 Larionu Andreica n --- 10 Stefanu Holbura 5) --- 10 Pavelu Holbura 91 --- 10 Antonu Tanca 99 ■ ■ •• 5 Stefanu Cismasiu 11 --- 10 loanu Moldovanu n --- 10 loanu Ciobotariu .. --- 5 Gavrilu Georgitia 99 --- 10 Elia Andreica țț --- 10 George Albulu H --- 6 lacobu Buleu țț --- 20 Paramonu Bodasca țț ---- 5 Palagia Bodasca --- 5 Stefanu Bodasca H ------ . 6 Vasile Curtenn 99 --- 10 Stefanu Condra 99 --- 20 Toma Halosta .--- 10 Nichita Hangauu --- . 14 Constantinu Hanganu »» 10 Nicolae Lazarutiu 5» . --- 10 Paramonu Zarea n --- .10 Macsimu Halosta 99 --- 4 Teodora Tocaciu ii --- • 3 Anisca Buleu 19 --- 5 lacobu Pădure 19 --- 5 Vasile Vrasmasiu 99 --- 5 Stefanu Gatia 99 5 Florea Vladu n --- 5 Gavrilu Flamandu .. --- • 15 Paramonu Flamandu 99 --- 10 Danila Purceila » --- 35 Mironu Andreica H --- 10 loanu Galbenu 99 --- 5 Acsente Gatia 99 10 Acsente Leonte «« 5 lacobu Dodulu 1 5 Cirile Vrasmasiu 99 ------ 5 Florea Brosbulu 99 --- 8 Filimonu Vladu ț ț --- 5 Panteleimonn Vladu 11 40 loanu Alecsa Besia 99 w.- 10 Gosma Bodasca 11 --- 10 Dumitru Besia 11 --- 14 Vasile B. Monda ,1 •MMw 15 Panteleimonu Burbulea >9 --- 10 Nichita Cornea •. --- 15 Grigore N. Tanca --- 10 Vasile I. Monda 10 Petra An. Curteanu >1 --- 10 George Gitia . 19 --- 5 Pinteleiu Brusiu --- 10 Ioane P. Brusiu >1 --- 10 Samsonu G. Albulu i, --- 20 Elia Gavanu --- 10 loanu Morariu țț --- 10 Gosma Bucnariu * >1 --- 10 Filipu Albulu 91 ..... 10 Macsimu Albulu 99 l-l 5 Samsonu B; Girlea 20 Simeonu Monda 99 --- 10 George Monda 1» •------ 15 loanu Gismasiu 91 --- 5 Cuantulu Numele si conumele caracterulu in val. a. fl. | cr. Timoteiu Albulu economu 30 Petru Vladu 99 15 Eremia Hornea --- 15 Simeonu Grigore Vrasmasiu --- 4 loanu Pascanu --- 5 Nichita Albulu 5 loanu Ales. Albulu 10 Teodora Titiana Balanu --- 5 Varvara Brusiu • ■ - 10 Ioane Leonte Moldovanu _ 20 Elia George Albu 9> --- 10 Cdstanu Ruscanu V --- 10 Petre Napu 9» 10 loanu Lazaru Balanu 11 --- 10 Varvara Sucila 91 -W 4 Mironu Flamandu 91 <1 • 10 Dumitru F. Greabu 11 --- 20 Pavelu T. Balanu ' --- 7 Gavrilu Danea 11 ------ 10 Teodora Vladu 99 --- 10 Teodora Vrasmasiu 99 _- 4 Alecsa Monda 99 _ 12 Grigore Popu 9» --- 6 loanu T. Besia 99 20 lacobu Besia --- 10 Vasile Besia 99 : _________________________________________ 10 Stefanu Besia ■-M--- 20 Mitrofanu Vladu --- 10 Vasile Vodă 99 --- . 10 Nastasiu Flamandu MW 10 loanu Dablea >9 --- 50 Gosma Hornea 99 --- 20 Simeonu Girlea i. 1 ■ 1 Constantina Curteanu 10 Simeonu Nichita Andreica 9’ --- 5 Grigoriu Moisianu 99 --- 20 Petru Marianu 99 ------ 15 loanu Ciforu Vladu 99 ------ 30 Macsimu Moldovanu --- 30 loanu Teodora Alecsa --- 10 Teodora Mafteiu Usieru 99 ------ 20 Andronu Bugnariu 91 --- 5 loanu Flamandu 99 --- 10 Mafteiu Andreica 99 . -W 10 George Constantinu Monda 11 --- 16 Nastasiu loanu Bugnariu <* 91 --- 5 loanu 'Stefanu Vladu 1' --- 10 loanu Grigoriu Curteanu 99 -- 5 Georgiu Bugnariu r 19 ' ---- 15 Timofteiu Acsente 99 --- 10 Macsimu Marîncutiu 91 --- 10 Alecsa Forfota , 11 --- 10 Alecsandru Filisianu 99 ---- 30 Elia Gavr. Vrasmasiu 91 --- 5 loanu Alecsa 99 10 Andronu Rusu 91 --- 10 George loanu Rusu 91 --- • 6 Dumitru Bozga MW- 10 lacobu Otielea 19 1 . ---- Acsente Balanu 19 --- 10 Grigore M. Brusiu 99 15 Nicolae Curteanu 91 ------ 20 Samsonu Vladu 99 10 Teodora B. Girlea 19 --- 20 Paramonu Galbenu 99 --- 40 192 Cuantulu Cuantulu Numele si conumele caracterulu in val. a. Numele si conumele caracterulu in val. a. fi. | cr. fi. | cr. loanu Condrea 5 Filipu P. Danea economu 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ! 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - 1 1 I 10 Vasile Gugulutiu 10 lovulu Monda a 10 Elia Vrasmasiu 40 Martinu Presner a 10 Larionu Moisianu 40 Stefanu Tanca ii 10 Danila Popu 10 Vartolomeiu Curteanu ii 10 loanu Const. Buleu 10 Petru D. Andreica ii 20 Filipu L. Vrasmasiu 20 Docea Usieriu a 10 Gavrilu Siepelea 40 losifu Balanu a 20 Filimonu Buleu 30 loanu Ig. Sucila a 20 lacobu Besia 10 Nicolae Ostalisiu a 10 Teodoru C. Forfota economu 10 Simeonu Moisianu ii ’ 40 Stefann Popu »>• 10 Floarea Flamandu a 10 Ciforu Vladu H 15 Stefanu L Usieriu a 20 Dumitru Stefanutiu 77 30 Macsimu Venea a 20 Maria M. Curieanu n 10 loanu Campeanu a 10 Costanu Albulu 77 30 loanu Badiutiu a 10 Mafteiu Danea 77 20 ' loanu Sandu a 10 loanu E. Savu >♦ 10 Nicolae Bugnariu , a 30 Danila Sirlu 77 10 Petru B. Alecsa a 30 Nicolae Moldovanu 7; 10 Cirica Sucila a 20 Torna C. Forfota •7 10 Paramouu Alecsa a 10 Paraschiva I. Otielea 5» 10 Michaiu Buleu a 20 Nicolae Andreica 77 20 Stefanu Grasdiu a 10 Danila I. Sirlu 77 5 Antonu Halosta a 5 Vasile 0. Vrasmasiu n 30 loanu Hanganu 77 10 Stefanu Const. Vrasmasiu n 7 Vasile Usieriu a 5 Vasile Ga van u 77 10 Filimonu Moldovann a 5 T. Michaiu Vrasmasiu 77 10 loanu Siovrea a 4 Pavelu Balanu >5 6 Macedonu Usieriu a 10 loanu Ilia 77 ■10 Docea A. Usieriu a 5 Panteleimonu Forfota *7 10 Teodoru Andreica a 20 Simeonu Forfota 77 1 1 l 1 1 1 1 II 1 II 1 1 1 II 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l'll 1 1 li 1 1 1 1 l-l 1 1 1 III IM | 1 1 1 1 1 1 10 Larionu Albulu a 15 Pavelu Gavanu 77 10 Dumitru Albulu a 20 Timofteiu Otielea 77 20 Mafteiu Monda a 20 Docbia Sbircea 77 4 Stefanu Buleu a 15 Filipu Holbura 7 7 10 Toma Sim. Albulu a 20 Sofia Besia 77 10 Costanu Brusiu servit. Ia cane. reg. 10 Costanu Besia 77 20 Larionu Besia economu 50 Leonte Vladu 77 5 George Usieriu a 20 Pavelu Bota 77 5 Stefanu Vrasmasiu a 10 George Danea 5» 10 Grigore S. Balanu 10 Petru T. Vrasmasiu 77 10 Ciforu Albulu 10 Petru Bugnariu n 10 Mironu Sucila Costanu Stefanutiu n 10 Sum’a | 80 | 52 Constantinu Popu 77 ' 10 S’au tramesu 81 fr.; după consemnarea subsumata inse re- Anisca Gavanu ■ 7, 10 sulta numai 80 fr. 52 cr. Petru N. Hanganu 77 20 Sibiiu. 4. Augustu 1872. Stefanu Usieriu 7) 10 Dela secret, asoc. trans. George Moisianu ii 20 Simeonu Manzatu 77 10 Palagia I. Sucila )1 10 Ana E. Givanu a 10 loanu Nacutiu 77 5 Ioana Taloiu i'i 4 DICT10NARIULU Constantinu E. Albulu a • 10 UNGURESCU-ROMANE.SCU Macaveiu Balanu a ■ 5 compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form. Zacharia Balanu a 10 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la Cosma Gavanu a 20 librariele d’in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- lacobu Bodasca a 10 misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu Grigore Gavanu a 10 3 fr. 70 cr. leg. tiepenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v. Stefanu Rusu a 10 a. leg. usioru. Anume pentru comitate sunt depuse Mafteiu P. Brusiu a 15 in Clusiu Ia librăriile dloru I. Stein si L. Demj^n. Savinea Brusiu i a ' 5 | In Sibiiu la librari’a lulius Spreer. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. Tipografi a RSmer & Kamner.