75-
w®
Acesta fâia ese '■'’-T’
] cate 3 cdle pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
| 1 galbenu cu porto l
V? poștei. £/>


       -----------

(O³ .,           .

A Abonamentului se
face numai pe cate
1 ann intregu.

  Se aboneza la Comi-
  tetului asociatiunei in
  Sibiiu, seu prin posta
  s6u prin domnii co-

<? lectori. ?

P9(j^

JtS’'8SrV-------■—





                TRANSILVANIA.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.


Nr. 15.  '      Brasiovu 1. Augustu 1872. Aliuld V.


Sumariu: Imperatulu si regele Sigismundu. (Urmare.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Socie-
tatea amiciloru beleloru-arte. — Publicarea baniloru in curși. — Contribuiri la fondulu academiei romane. — Consemnarea contri-
bniriloru incurse si subscrise la fondulu acad. (Fine.)                                                                        \


        Imperatulu si regele Sigismundu.

(Urmare.)

     Regele Sigismundu era si omu desfrenatu in
gradulu supremu, in câtu neci-una femeia de ceva
frumsetia nu era sigura de seductiunile lui. Pre langa
ce si altumentrea era fdrte risipitoriu de bani, apoi
pe ospetie si pe orgii desfrenate versă milliăne. Ori-
unde mergea, trebuea se’r aduca femei pe alesu. Avea
acelu monarchu de nimicu si câțiva soci ai desfrena-
riloru șale, intre carii la loculu antaiu stă: Fride-
ricu de Habsburg, ducele de Tirolu, numitu „celu
cu pung’a găla,“ pentrucâ si acela risipea totu ce
câștigă. Cu acești duoi rivalisă contra-pap’a loanu
XXIII, unu adeveratu mascariciu si omu spurcatU,
care vorbea si facea cele mai mari scârnăvii. Acelu
trifoliu de domnitori ducea in dilele loru una răla ce
se pdte asemena fdrte bene cu portarea dmeniloru
cunoscuti in Bucuresci sub nume de berbani, său
cumu se dicea mai inainte, Crai de-curtea ve-
chia, său ce se dice la noi in Transilvani’a ștren-
gari. Pe tempulu conciliului dela Constanti’a, Si-
gismundu si Fridericu făcură una caletoria prin Ti-
rolu, inse asia, câ petrecura totu in dantiuri si beții,
in adulterin si fornicatiune, până candu se certara
amenduoi tieganesce.

     Cu pap’a loanu XXIII, vorbea totu feliulu de
măscări, in audiulu altora, si inca la una ocasiune
inbracatu că subdiaconu (hypodiaconu), precumu se
imbracă imperatii după unu vechiu usu, totu-deauna
candu facea pap’a liturgi’a. Acestu loanu fusese adeca
acelu papa, pe care conciliulu dela Constanti’a l’a
trasu in judecata criminale si l’au convinsu pe de-
plinu, câ a comisu adulteriuri (preacurvii, cu neveste
măritate), incestu (curvfa cu nevast’a frate-seu) sodo-
mia si pederastia; câ pe tempulu câtu a locuitu in
Bologna, si-a tienutu unu haremu, său mai precisu,
unu bordellu, locu de femei desfrenate, in numeru
de duoe sute, câ avuse inpreunare trupăsca cu mai
bene de trei sute calugaritie, pe care apoi le remu-
nerasse facundule egumene, priorie, abatisse, pe la
diversele monasterie, alu caroru numeru inainte de
reformatiune fusese enormu; in fine câ același a com-
missu inca si omoruri si lotrii de drumu; ăra dupa-
ce s’a fiuitu investigarea asupra celoru sieptedieci de


puncte de acusatiune, fiscalulu, său asia numitulu *a-
cusatoriu său procuroru publicu inchiaiese acusatiunea
sa cu acestea cuvente; „Acestu omu (pap’a loanu)
nu pdte fi consideratu altu-mentrea, de-
câtu că inemicu alu ori-carei virtuti, că
mocirl’a rusînei, că pecatulu pecateloru;
ori-cine’lu cunăsee, vorbeșce despre den-
sul u că si de diav.olulu inpelitiatu." Apoi dea,
d’intre cei trei contrapapi carii luptă pe atunci unii
in contra altora, imperatulu Sigismundu tocma pe
acestu loanu XXIII, ilu avea de celu mai bunu a-
micu si’lu apară de man’a dreptatei. Bene sciă Si-
gismundu, câ pap’a loanu XXIII, numitu mai inainte
Balthasar Cossa, fusese in teneretiele sale cor-
sariu (piratu); câ pe atunci numai cu mare greutate
scapase de furci 5 câ rangulu de cardinalu ilu cum-
părase dela Bonifaciu IX. pe bapi; câ in acăsta cali-
tate tramissu fiendu la Bologna turburata că se o
impace, puse juramentu câ nu i se va intempla la
neci-unu cetatienu vreunu ren, ci cu totii se voru
bucura de pardonu generale, si totuși după aceea
curendu îsi calcâ juramentulu, spoliâ pe toti locuitorii
de averile loru, le rapî mulțime de femei si fete fru-
măse si macelâ vreo duoe mii de barbati; dra dupa-
ce s’a intorsu la Roma, începuse a omorî cu veninu
ori pe câți ii stă in cale, până ce assasinâ si pe
pap’a Alessandru V., pentru că se se faca elu in
locu’i, precumu se si facă. Bene sciă Sigismundu,
câ acelu loanu era unulu d’in cei mai mari simoniaci,
carele adeca vendea tăte sacramentele, tăte funcțiu-
nile si gradurile totu numai pe bani, inca si Ia ba-
stardă sei. In fine Sigismundu cunoscea câ loanu
XXIII, era totu-unadata unulu din ereticii cei mai
periculoși d’in lume, pentrucâ elu isi batea jocu in
publicu nu numai de tăte dogmele christianismului,
ci despretiuiă si morala evangelica, ăra im-
mortalitatea sufletului si reinviiarea d’in
morti le numea fabule de nimicu.*) Cu tăte acestea -
imperatulu si regele Sigismundu a fostu ainicu alu
papii loanu XXIII, si a votatu pentru concremarea
lui Huss, care â fostu omulu celu mai morale d’in
tempulu seu. Dara nu: pap’a loanu a fostu degra-


       *) Se se vedia actele conciliului de Constanti’a si tdta
istori’a acelui tempu.


29

1


— 170 —


datu in a. 1415 (25. Maiu) d’in rangulu de papa si
pusu la prinsăre fărte comoda, era in a. 1418 pap’a
Martinii V. l’a eliberata d’in captivitate si l’a facutu
erasi cardinalii si presiedente alu colegiului cardina-
liloru. Asia era dreptatea si moralitatea in dilele im-
Iperatului Sigismundu, innocentii se ardea si spendiură,
'bandiții si veneticii se remuneră.

     Păna la ce gradu era corruptu si decadiutu mo-
ralicesce imperatulu Sigismundu, se mai cunosce si
d’in acea impregiurare, că avendu elu pe fiia-sa
Elisabetha, pe acesta, fiendu inca numai in etate
de duoi ani, o desponsese (incredentiase, logodise)
principelui Albertu de Austri’a;. dara dupace domni-
sidr’a se făcuse de duoisprediece ani, spurcatului de
tata ii casmnă câ se venda pe filia-sa pentru hare-
mulu - sultanului turcescu, carele pdte că ’iar fi datu
multi bani pe ea, pentru câ se păta dice că in ha-
remulu seu este si fili’a sultanului Giauriloru. După
aceea Sigismundu mai încercă si alte specule cu fili’a
sa, că-ci lasanduse de planulu de a o face rnohame-
dana, isi propuse a o da regelui Poloniei; inse cu-
rendu se intdrse si de cătra acela si o promisse lui
Sigismuridu Corbutu, nepotu si elironomu la
tronu alu marelui duce W i t o 1 d u d’in Litvani’a, prin
urmare unui paganu si inca paganu fărte barbaru,
pentrucă poporulu si cas’a domnităria a Litvaniei
păna in acelea tempuri inca nu adoptase christianis-
mulu neci macaru in scorti’a, necnmu in spiritulu lui.
Dara ce’i pasă imperatulpi Sigismundu de acestea
impregiurări? Scopulu lui era cu acea ocasiune, că
dandu pe fili’a sa păgânului Corbutu, se păta sparge
prin acăsta casatoria confederatiunea inchiaieta intre
Litvani’a si Boemi’a in contra sa. Asia dara scopu
curatu politicu de vindicta. In fine totuși Sigismundu
află că va corespunde mai bene interesseloru sale,
deca va da pe fili’a sa totu lui Albertu de Austri’a,
pentrucă acestuia era imperatulu debitorii! cu duoe
sute de mii, de galbini luati dela elu impramutu,
pentrucâ se aiba spese in bellulu civile d’in Boemi’a;
preste acea suma Albertu mai numeră lui Sigis-
mundu inca siesedieci de mii de galbini; asia cu to-
tulu 260 mii de galbini, si apoi in an. 1422 se cu-
nună cu tener’a Elisabet’a. A.celu Albertu adeca avea
bani, pentrucă fiendu si elu unu tiranu fărte fanaticu,
persecută in modulu celu mai fiorosu pe eretici (huS-
siti), âra pe jidovi ii ardea cu sutele si confiscă
tote averile, atătu ale asia numitiloru eretici, cătu si
ale jidoviloru. Acestu tiranu nebuna successe apoi
socru-seu atătu in Ungari’a, cătu si in Germani’a.

     Sigismundu dete lui Albertu că dote provinci’a
Moravi’a, pe care inse acesta trebuea se o ia dela
boemi cu armele, pentru că se o păta avea; boemii
inse bătură de repetite ori atătu pe Albertu, cătu si
pe Sigismundu si depredara cumplitu inca si ducatulu
Austriei.

     Sigismundu necumu se fia fostu bigotu si fana-
ticu in religiune, dara d’in contra, elu nu era neci
macara religioșii in sensulu theologiloru dogmatici,


pentrucă istori’a ne păstră essemple, unde si acesta
monarchu isi batea jocu de lucrurile religiăse preste -
totu, precumu bajocurea si legile moralei in fapta,
calcandu-le pe tdte. Deci deca Sigismundu persecută ■
cu tăta furi’a pe hussiti, deca elu decisese estermi-
narea „valachiloru schismatici," acestea fapte ale sale
trebue se se esplice d’in alte motive si anume d’in
cele politice. Precumu au crediutu multi alti mo-
narchi, mai credu si unii d’in dilele ndstre, asia cre-
diuse si Sigismundu, că unitatea confessiunei religidse
si a ritului religiosu ajuta la consolidarea potestatei
monarchice si la unificarea, nivellarea provinciiloru si
a popdraloru. Unu Sigismundu nu potea se sufere
fundarea de baserice naționali. Contradicerea cu si-
nesi insusi a .lui Sigismundu in materia de religiune
se mai pdte esplica inca si d’in caraeterulu lui că se ,
dicemu asia, destrabalatu. Dela unu omu că elu cine
se aștepte logica, cine consecentia in acțiune?

     Eca ce omu a domnitu cincidieci si relative 40
de ani preste una parte mare a Europei dela Renu
păna in Carpatii Transilvaniei.

     Aduo’a socfa a lui Sigismundu, adeca comitess’a
Barbara Cilley, inca nu a fostu cu nimicu mai .
buna decătu barbatu-seu. Pe langa ce era una Xan-
tippe, adeca femeia rea si spurcata de gura, cumu
si tirana, apoi in asia numitulu punctam sexti a fostu
si acdsta femeia una adeverata Messalina. Ddca bar-
batu-seu alergă după femei prin tdte tierile, apoi ne-
vașta-sa sciă se’si aduca la casa barbati ori-de unde’i
placea ei. De altu-mentrea tdta famili’a comitiloru
Cilley a fostu una d’in cele mai blastemate, la care
minciun’a, perfidi’a si assasinatulu trecea de virtuti,
ceea ce se adeveredia si mai tardfu pe tempulu Cor-
viniloru loanu si Mateiu. (Vedi in Biografiile
acestora.)

     Considerandu pe Sigismundu că pe regele Un-
gariei si alu tieriloru annessate la aceea, se pdte sus-
tiend cu multu dreptu, că elu in celi de antaiu duoe-
dieci de ani, adeca dela 1383 păna la 1404 a domi- '■
natu si gubernatu aprdpe numai cu numele, dra in
realitate mai nimicu, pentrucă era totu dusu si capti-
vată cu totulu de plăcerile si desfrenarile sale, preste
acdsta ’si perdea si tempu multu alergandu inca si
după cordnele altora tieri. Asia in Ungari’a domină
oligarchi’a, sdu mai dreptu vorbindu, in primii duoe-
dieci de ani d’in regimulu lui Sigismundu a dominata
bellulu civile, rapacitatea boieriloru si a episcopiloru,
anarchia generale. Numai dupace se mai astemperă
in cătuva sângele lui Sigismundu, adeca in etate de
42 de ani, pe la an. 1404 isi mai veni in simțiri si
incepii a reflecta, că in fine s’ar cuveni că se se mai
ocupe ceva si cu afacerile interne ale tierei. Sigis-
mundu era de altu-mentrea omu desteptu dela na-
tura, candu voliă, sciă ce se faca; dara volubilitatea
spiritului seu, temperamentulu sanguinicu si lips’a de
constantia că efectu alu acelui temperamentu, aducea
cu sene, că Sigismundu se strice cu una mana totu
ce făcuse cu ceealalta, se derime astadi ceea ce a

— 171 —


edificata eri. Intre anii 1404 si 1406 Sigismundu a
tienutu in Ungari’a trei diete, precurmi nu se mai
tienusera in un’a serie lunga de ani. In acelea diete
s’au codificata mai multe legi, care cu referintia la
tempurile acelea se potu numi in adeveru bune. Dre-
ptulu de proprietate fa regulata de nou, pentrucă
acela fusese turburata si compromissu fărte greu prin
anarchi’a îndelunga. Se facă încercare seridsa de a
reinfrena inca si abusurile si escessele cele scandalăse,
intrigile si simoni’a papei, a cardinaliloru si a epi-
scopiloru, pe carii Sigismundu ii favorase fărte multu,
păna candu acelora le casiunase a’lu destrona si a
pune in locu’i totu pe Ladislau neapolitanulu. S’a
trasu drecare miediuina intre potestatea civile si ecle-
siastica. S’au mai luatu unele mesuri spre a regula
si asecura in cătuva afacerile finantiali, transactiunile
comerciali, mesurele, montanistic’a, vămile. S’a facutu ;
si mai multu, că in diet’a d’in 1404 s’a decretata
liber’a migrati ane a poporului rurale, a ioba-
gimei, regulanduse totu-unadata raporturile d’intre
tierani si boieri, sarcinele si prestatiunile celora, pe
care boierimea le imultiâ cu tăta ocasiunea si sub
tăte pretestele.

     Intr’aceea tăte acelea reforme avea se remana
litera, mărta, pre cătu tempu oligarchi’a cea brutale
si barbara nu era reinfrenata si pedepsita pentru
fărădelegile sale. Inse cumu era se infrene pe oli-
jfarchi unu Sigismundu, care commissese atătea ra-
pine, venduse si risipise atătea aven ale statului,
lipsise pe multi ămeni de drepturile loru, si carele
cu tăte acelea rapine, totu-deauna era cu pung’a gola.
In fine totuși Sigismundu sătulii abia si elu de le-
gionulu plansoriloru si alu processeloru care se ac-
cumulasera după anarchi’a de 20 de ani, in duoe
diete care s’au tienutu una după alta in anulu 1405
s’au luatu unele mesuri spre a reinfrena rapacitatea
oligarchiloru. Spre acestu scopu Sigismundu a de-
cisa, câ diet’a se se conchiame mai desu, câ Ia aceea
se fia invitati si nobilii de conditiune interiore, câ se
fia adeca representati prin mandatarii- sdu deputatii
]oru; totu asemenea s’a involitu, câ urbile si cetatile
inca se fia representate la dieta. Prin acestea me-
suri, adeca prin lărgirea dreptului representativu alu
tierei, credea Sigismundu că va infrena si tienea in
respecta pe aristocratii cei mari. Totu cu acelu scopu
s’au adusu si ăresicare legi municipali, s’au luatu
mesuri pentru prosperarea comerciului si a industriei,
s’a imultitu numerulu urbiloru regesci si li s’a per-
missu câ se se incongiure cu muri, pentrucâ in mo-
dula acesta se fia asecurate de rapacitatea oligarchi-
loru, carii in Ungari’a câ si in Germani’a, esia d’in
castellele loru cu argatii loru, tienea drumulu comer-
ciantiloru caletori, facea incursiuni asupra oppideloru
si sateloru, rapea vite si totu ce âpucâ. Magistratele
municipali castigara dreptu de instanti’a prima in
ramura judecatorăsca, cumu si dreptulu săbiei (Jus
gladii), precumu ilu avusera păna atunci si asiâ nu-
mitele foruri dominali, adeca tribunalile oligar-


chice compuse pe la dominiale boieriloru d’in in-
spectorii, prefecții si epistatii loru. Pentru câ popu-
lati unea cetatiloru se se mai imultiăsca, s’a decretata
de nou migratiune libera pentru iobagii căti voliâ se
se asiedie cu locuinti’a pe la cetati.

      Tăte acelea reforme, care intre alte impregiurari
si sub unu altu monarchu de caracteru solidu aru fi
potutu fi fărte salutarie, au duratu de joi păna mai
apoi. Amu observata mai susu, că Sigismundu de-
rimâ cu una mana ceea ce făcuse cu ceealalta. Păna
aici vediuramu, că elu a fostu de căteva ori in pe-
riculu invederatu de a’si perde coron’a si tronulu, că
ungurii l’au si aruncata in captivitate. In tăte acelea
cașuri fatali pentru Sigismundu, cătiva oligarchi l’au
ajutata d’in tăte poterile loru. Ei inse, atunci câ
totu-deauna, sciâ fărte bene pentru ce’lu ajuta si ilu
tienu pe tronu. Cunoscăndu cătu este de risipitoriu,
aristocratii ăra certi, că Sigismundu ii va remunera
strălucita. Asia s’a si intemplatu. Sigismundu con-
fiscă dela unii si dâ cu man’a plina la celilalti. Asia
dara anume bligarchii Gara, Cilley, Stiboriu,
Frangepan, Kanizsai si alti mai multi att fostu
donati cu territoria atătu de intense si cu drepturi
atăta de multe, in cătu fia-care d’in ei se potea con-
sidera câ si unu rege mai micu. Aceli reguleti facea
orice le placea loru, plesnea in facia si legi, si aucto-
ritate regăsea, si totu, rapea averile ori-si-cui si ori-
candu le placea, ucidea si assasinâ intocma câ, si
ori-care bandiți sdu lotrii de drumuri. Afara de ace-
stea, Sigismundu camu dela a. 1409 inainte ărasi nu
s’a mai ocupatu de afacerile interne ale tierei, pentru
că după aceea ărasi o luă la drumuri, alergăndu după
coron’a imperiului germanu, pe care o câștigă abia
in a. 1411. Inse si păna atunci mai avii se inchiaie
unu bellu civile in Croati’a si Bosni’a, unde elu in
Dec. 1406 ărasi patră una crudime infricosiata, pen-
trucă ocupandu fortarăti’a Dobor in Bosni’a, la
126 nobili unguri si boieri slavi aflati acolo le taliă
capetele, ăra cadavrele loru le aruncă in riulu Bosnia
de mancare pesciloru. Slavii meridionali abia s’au
potutu impaciui cu Sigismundu pe la a. 1409, atătu
le era loru de nesuferitu acelu rege.

(Va urma.)



Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care
privescu mai alesu pe romăni (valachi).

(Urmare.)

LiteraeCastellani et duodecimJuratorum
Provinciae Hatzeg

in certa contraversia inter Kenezios subversante.

1398. Supp. C. D. T. II. p. 303.

Stiboriu de Dobusky in calitatea sa de Castellanu de ce-
tate si 12 jurati d’in provine i’a Hatiegu adeverescu, câ
„domnii" Dragota et luonu frați si cnezi dela Riulu albu
29*

— 172 —


au reclamata la Stiboriu »a ivoriu alu Transilvaniei*)
in contra fratiloru lanustinu, Basarabu si Costea, cnezi
d’in Riusioru, că aceștia nu voliâ se dea partea ce se venea pe
ei d’in una marca de argentu, care era contributiunea ce avea
se numere acestea familii fruntasie romanesci la tesaurulu re-
gelui său alu vaivodului,

     Nos Styborius de Dobusky Castellanus, et duo-
decim Jurati Provintiae Hăzăk**) notum facimus uni-
versis praesentem paginam inspecturis, quod coram
magnifico viro D. Styborio Vajvoda Transylvaniae
constituti famosi Domini Dragota et Juonu fratres,
et Knezii de Riulu Alba propo^entes, et querulose
agitantes contra honestos viros Janustinum et fratres
suos Basarabe, et Guste Kenezios de Riusor dicentes,
quintam partem unius marcae argenti ab antiquis
annis per ipsos Janustinum, Basarabe, et Custe ac
per Parentes ipsorum pro ipsis Dragota et Juoan ad
Cameram Domini Regis, vel Domini Vayvodae tra-
ditam, ad dandum jam recușarent, uter de Jure dare
debeant, et ad dandum tenerentur; ubi tune praeno-
tati Knezii Janustinus, Basarabe, et Custe responde-
runt et dixerunt, quod per ipsos, seu Parentes ipso-
rum nunquam pro eis data, et persoluta fuisset, quia
nunquam causam fide dignis et ipsorum hominibus
ac sermonibus nobis suprascriptis Styborio, nec non
duodecim Juratis ad Judicandum in Hăczăg, dictus
Dominus Vajvoda commisit, pro quo de nemine se-
cundam juris exigentiam et sententiam definitivam
quod memorati Knezii Dragota et Jnonu pro parte
ipsorum dare debent, sine omni dilatione et contra-
dictione, quintam partem unius marcae argenti, et de
eadem summa et sepe dicti Knezii Janustinus, Ba-
sarabe, et Custe pro parte ipsorum residuas quatuor
partes et non plus, ut tota marca praescripta adim-
pleatur, debent persolvere de eisdem summae. In
cujus rei testimonium, praesens scriptum sigillorum
nostrorum signaculo est signatura. Datum Hăczăg
feria secunda ante festum B. Laurentii Martiris anno
Domini 1398.

1398.  7. July. App. D. Tr. T. IV.

     Rescriptu alu regelui Sigismundu cătra congregatiunea său
diet’a boieriloru Transilvaniei, ărasî in caus’a decimeloru. Nobilii
tramisesera la Sigismundu deputati d’in partea loru cu preten
siune că se ia dela episcopu si dela capitululu d’in Alb’a-Iuli’a
decimele pe care le scotea acei basericani dela romani. Sigis
mundu respunde boieriloru că nu pdte se faca acăsta, d’iu causa
că episcopulu era obligatu a tienă B a n d e r i u propriu, adeca
oste, era capitululu avea se dea sume de bani totu pe sam’a
ostei, prin urmare trebuea se’i lase că se despolia (exactionari)
pe valachi. Dara totu cu acăsta ocasiune Sigismundu consolă
pe boieri, că dăca va scapa de espeditiunile bellice in .care se



      *)        Acăsta familia Stiboriu a fostu adusa d’in Polonia, do-
nata de regele Sigismundu cu mari avutii si ranguri. După tra-
ditiunea poporului, Stiboriu vodă ar fi fostu unu mare tiranu;
dara in documente nu prea sunt urme de tiraniile lui. Red.

      **        ) i. e. Hatzeg, proin a. 1398 nondum fuit Districtus, et
vocabatur Provincia Haczeg.

      Ex Transumtionalibus causae Catharinae Riusori Kenderesi
consortis, de a. 1778. edidit Fejăr C. D. T. X. voi. VIII. p. 447.


află iucurcatu, va veni că se tractedie mai pe largu cu ei si se
faca la toti dreptate.*)                                . '

     Fidelibus nostris universis et singulis nobilibus
partium nostrarum Transylvanarum nobis sincere di- .
lectis. Sigismundus Dei gratia .... venientes ad
nostrae Majestatis conspectum nobiles viri Nicolaus
filius Apa de Almakerek, et Ladislaus filius Gyerfi ’
de Zamosfalva.. noștri fideles dilecti. Legationes ve-
stras**), seriatim, plene, prudentei¹, et facunde Maje-
stati nostrae exponere curaverunt, quas nos eo» rece-
pimus Regiae gratitndinis majori beneplacito, quo ex
illis nil, nisi sincerae fidelitatis, et debitae subjectio-
nis, ut debitum est, benevolentiam novimus a vestra
fidelitate nobis intimari. Unde dilecti et fideles no-
ștri auditis hujusmodi vestris legationibus, nostras ad
easdem, et earum quaslibet responsiones Regias, nqn
minus vobis gratas, ut speramus, eisdem vestris nuu-
ciis et legatis uti nobis fidelibus et quibus ex utra-
que parte integra sit creduli tas adhibenda, commisi-;"
mus fidelitatibus vestris referendas, ad eos plene in-
formandos, de omni nostra voluntate, super praemis-
sis vobis explicanda, quibus et vos plenam in illis
sincere referendis, et puram velitis fidem adhibere.
Inter alia tamen vestrae fidelități ingratius apparere
non debet, quod nos instantibus ad haec satis vestris
nunciis, decimam Valachorum Episcopalium, 8t ec-
clesiasticorum exigere distulimus, causis rationalibus
subsistentibus, hiș videlicet: quod Episcopus Bande-
rium proprium, Capitulam autem, et alii viri eccle-
siasticales summas pecuniarum ratione exercitus sol-
vere, et propter illas expediendas eorum Valachos
exactionari habent. Tamen exonerati, Deo juvante,
ab his expeditionibus quibus involuti sumus, venturi
tandem ut ex iisdem nunciis vestris referentibus ple-
nius discetis, in vestri medium, deductis nobiscum
inibi expediendis longioribus tractatibus, et consiliis,
in his, et aliis disponemus finaliter Deo adspirante,
id quod cuilibet statui aequum fiet, secundum justam
rationem. — Datum in Wissegrad in vigilia festi vi-
sitationiș virginis gloriosae. Regnorum nostrorum anno
Hungariae XI. Romanorum vero II. Bohemiae VI.
(MCCCXCVIII).***)

     Edidit Benko Milcovia II. p. 321.

„ Fejer C. D. T. X. voi. III. p. 213.

1399.  App. D. Tr. T. IV.

     Stiboriu vaivodu alu Transilvaniei se adressedia cătra toti
Nobilii, atătu unguri, cătu si romani, cătra castellani si
vicecastellani (comandanți de fortaretie si de fruntarie), ăra mai


       *) Pe atunci Sigismundu se află in cea mai mare strimtore,
pentrucă croatii si una parte considerabile a ungureniloru era
determinati a’lu destrona d’in caus’a nebuniiloru si a tiraniei lui.
Croatii si serbii era resculati in contra lui, ăra elu adunandu
dieta (după cea dela Temisiăra) la Crisiu, totu in acestu anu
1398 prinse si taliă acolo fără neci-una judecata pe renumitulu
magnatu Laczkoviciu.


       **) Legatip haec probabiliter comitialiter fuit per Nobiles
Transilvanos decreta.


       ***) Vide inferius ad a. 1426 p.

173 —


virtosu cătra castellanii d’in H a t i e g u si d’in H u n e d ă r’ a, si
le demanda strinsu, că pe negutiatorii d’in Sibiiu carii caleto-
rescu in părțile acelea se nu’i arestedie sub pretestulu unui onloru
ce se intemplase.*)

      Stiborius Vajvoda Transilvaniae Comesque de
Zolnuk.' Universis et singulis nobilibus tam Ungaris,
quam Olachis, Castellanis, et Vice Castellanis, et
praesertim Castellanis de Haczak et in Hunyad con-
stitutis, nec non aliis Universis Officialibus, qui prae-
sentibus fuerint requisiti, salutem cum omnis boni
augmento. Commitimus vobis, et Regiae Majestatis
persona, cuilibet vestrum strictissime praecipiendo
mandamus, quatenus dum et quando fideles noștri
Cives de Cibinio tam pedites, quam equites, cum
eorum rebus mercimonialibus ad yos, et ad vestra
territoria pervenerint, eosdem praetextu homicidii,
nune de proximo per eosdem in familiaribus regali-
perpetrati non impediatis, non arestetis, nec. quovis
modo perturbare praesummatis, et aliud in praemissis
non. facturi. — Datum Cibinii feria tertia in Vigilia
Circumcisionis Domini anno M. CCC. XC. IX.

      Ex originali inseruit Manuscriptis suis Eder T. I.
p. 232. Edidit Fejdr C. D. T. X. voi. II. p. 719.

1400.   1. May. App. D. Tr. T. VI.

      Estrassu d’in una Bulla a papei Bonifaciu IX., in care se
enumera acelea baserice, abbatii, prepositure monastiresci, care
de si se află fundate si asiediate afara d’in territoriulu diecesei
de Strigonu (Strigonium, nemt. Gran, susu in Ungari’a pe
malulu Danubiului), totuși se tienu de acea diecese; ăra de acelea
sunt in Transilvani’a: Abbati’a numita Monasteri’a Clusiului, care
se mai vede păna in dio’a de astadi, prepositur’a Sibiiului, care
nu mai este, a Brasiovului, a le cărei urme inca au disparutu.
De acelea s’au tienutu si unu numeru ărecare de eclesii paro-
chiali, plebanii, decanate, seu cumu se dice in Orientu, protopo-
piate. Cu acăsta ocasiune papa Bonifaciu vorbindu de diecesea
romano-catolica d’in Alb’a-Iuli’a, o numesce diecesea Transilvana,
adaoge inse că aceea se numea odeniăra diecesea de Argesiu.**)


      *) Asia dara in Transilvani’a era inca si in secululu alu
14-lea atătu de multi nobili romani, in cătu capulu tierei, adeca
vaivodulu, se adressă cătra ei că cătra una corporatiune națio-
nale romanăsca, aratandu adeca ceea ce era in adeveru, că tiăr’a
avea nobili de duoe nationalitati, ungari si romani. Red. Tr.


     **) Istori’a eclesiastica a Transilvaniei este neaseme.natu maî.
întunecata decătu este cea politica. Dara si aceea s’ar potea
lumina si complini in multe lacune ale sale, dăca theologii cei
mai de frunte si anume arebiereii, professorii de istori’a eclesia-
stica si alti basericani fruntași, dotati si cu midiulăce materiali
de ajunsti, s’aru decide macara acuma la 1872—1880 dela Isusu
Cbristosu, că se mai curăție de fabule si de conjecturi vane inca
si acăsta parte a istoriei generale eclesiastice, care se numesce
Istori’a eclesiastica speciale aDaciei lui Traianu.
Candu a petrunsu in adeveru christianismulu in Daci’a ? Candu
s’au fundatu mitropoliile si episcopiile in Daci’a? Candu anume,
cea d’in Transilvani’a? Cumu vene episcopi’a r. catolica d’in
Transilvani’a că se fia numita episcopia de Argesiu? Ce este
cu prea desu memorat’a si prea multu disputat’a episcopia a
Milcoviei ? Ce semnifica mitropolitu dlu Uugrovlachiei si exarchu
alu Plaiuriloru? Precumu se afla documente eclesiastice in Rom’a
vechia, nu se afla si in Rom’a noua? Ce au facutu patriarchii
si in genere hierarcbi’a grecăsca cu acelea documente? Afara de
căte s’au vediutu publicate, nu mai sunt neci-decumu altele?
Amu mai potea adressa mulțime de alte întrebări, anume la ba-
sericanii nostrii; asta-data inse fia de ajunsu si numai cu atăta.

Red. Trans.


      1400. Datum Romae apud S. Petrum. Kalendis
maj. Pontificatus anno XI. Bonifacii IX. Bulla, in qua
enumerando eas ecclesias, abbatias, praeposituras,
quae licet extra Dioecesim Strigoniensem sita sint,
tamen, jurisdictioni A. Eppali Strigoniensi subsunt
(inter quae occurrit etiam abbatia de Kolos Monostra,
Praepositura Cibiniensis, item Decanatus Cibiniensis,
et Brassoviensis, „cum certis parochialibus ecclesiis,
et Plebaniis ac Decanatibus *) quorum nomina prae-
sentibus volumus haberi pro expressis, in dicta Tran-
silvaniensi, olim Argensi Dioecesi .... existentibus)
eas Universas has ecclesias iterum jurisdictioni Ar-
chiepiscopatus Strigoniensis addicit et confirmat.

      Originale exstat in , arch. Primatiali Capsula L.
Nr. 15.

      Edidit Pazman in append. III. ad acta Synod.
dioec. ac 1629. p. 136.

      Edidit Fejer C. D. T. X, voi. II. p. 789.

1402—1404. App. D. Tr. T. IV.

      Epistol’a lui Xicolae vodă, in care e sustienuta ărasi mi-
gratiunea libera a iobagiloru, la care inse aristocrati’a se oppunea
d’in tdte poterile.

      Egregii viri fratres noștri carissimi. Vestras dili-
genter petimus fraternitates, quatenus illos jobbagio-
nes, qui de honoribus vestris, jusțis eorum terragiis
d,epositis ad possessionem Demetrii filii • Nicolai de
Parazfalva causa commorandi venire voluerint, eosdem
cum universis rebus, et bonis libere, pacifice, ac sine
omni impedimento abire permittatis, et permitti facia-
tis. Secus nostre fraternitatis ob respectum non fac-
turi. . Datum in Chanad in festo beati Augustini.

      Nicol. de Marchaly**) Vayvoda Transsilvanus etc.

      Intitulatio exterior: „Egregiis viris magistris
Petro filio Stephani de Debrenche, Georgio dicto
Chelnek fratribus nostris earissimis, vel eorum homi-
nibus in Chad, et ejus pertinentiis constitutis. “

      Descripsit ex Originali Cimelii Diplomatici Bibli-
othecae quinqueecclesiensis T. II. p. 302. Quinque-
ecclesiis die 14. aug. 1845. J. C. Kerneny.

      Edidit Fejdr C. D. T. X. voi VII. p. 608, sed
erronee, nam 1. in originali harum literarum nullus
est appositus annus 2. Nicolaus iste non 1434. sed ab
anno 1402, usque 1434. fuit Vajvoda Transilvanus.

1403. 1 Juny. App. D. Tr. T. IV.

      In acestu anu croatii si ungurii ărasi se resculasera asupra
lui Sigismundu si era prea deciși a’lu destrona, precuma in ade-
veru si meritase. Resculatii adunati in Slavoni’a asiediara unu
consiliu administrativa păna la alegerea altui rege. Acela con-
siliu nu numai denumea fanctionari, ci facea si donatiuni, d’intre
care una este si acăsta coprinsa in acestu documentu, prin care
se dau trei sate unui ardelenu anume Nicolae.



       *) Intelligendae sunt hic loci ecclesiae Capitulorum Nagy
Sinkenis, Leschkirchensis, Bistriciensis, Kyzd, et Kozd item iu
Siculia existentes, quae non suberant jurisdictioni Episcopi
Albensis Transilvaniae, sed Episcopi Milkoviensis. Vide Benkci
Milkovia II. p. 201.

       **) En! subscripție Vayvodae.

— 174 —


      Nos praelati, barones, proceres, milites, et nobi-
les Regni Hungariae notum facimus . . . quod quia
Magister Johannes filius Nicolai de Somkerek*) in
cunctis Regni negotiis, prosperis ut pută et adversis,
et praesertim in hoc negotio**) per nos Deo propitio
utique ad utilitatem, et augmentum reipublicae prae-
vie inchoato, pro stiis principibus se multipliciter
reddidit commendabilem, utilem, et agilem, se ipsum,
et quaeque bona sua, ad rotam fortunae exponendo,
anhaelatque in futurum totis viribus ad praemissa
prompto promtior inveniri. Nos itaque reipublicae
utilitatem exiride resultare arbitrantes, et ut ipse, ce-
terique per eum exemplati, ad prosecutionem publicae,
et communis utilitatis, eo reddantur promtiores, et
magis attenti, quo se prospexerint digne proinde re-
munerandos; ideo praemissorum intuitu possessiones
Haryna, Vylak, et Neech vocatas, in partibus Tran-
silvanis adjacentes, quas turn pro miile florenis auri
puri, tum etiam pro fidelibus servitiis sibi in perpe-
tuam collatas, et donatas pretendit, a Domino nostro
futuro Rege Hungariae, quem nos Dei favente cle-
mentia super solium Regni Hungariae in proximo
in Regem ooronabimus, cum debita instantia, pro
eodem magistro Joanne suisque haeredibus volumus
impetrare, confirmări . . . Datum in descensu nostro
exercituali prope Posegavăr in festo Ascensioniș Do-
mini anno ejusdem M. CCCC. tertio

     Edidit Fejer C. D. T. X. voi. IV. p. 198.
     harum meminit Fejăr etiam ibid. p. 183.

1404. 29. July. App. D. Tr. T. IV.

     Regele Sigismundu scrie d’in Moravi’a, câ elu nu mai este
maniosu pe nobilimea d’in Transilvani’a, pentrucă au revoltatu
asupra lui.

      1404. Datum in descensu nostro campestri terrae
Moraviae juxta oppidum Podyevyn alias Costel vo-
catum, feria 2. proxima post testata B. Jacobi Apos-
toli. Sigismundi Regis annuentionales, tenore quarum,
ad supplicationem Barnabae de Zentpaal et Gregorii
de Kecliety Transilvanorum „omnem indignationem
et animi sui rancorem contra universos, et singulos
partium Trensilvanarum nobiles conceptum ex corde
deposuit.“

      Exstant in Archivo Camerae R. Hung. aulicae.
Edidit extractum hune Fejăr C. D. T. XI. pag.
481-482.

(Va urma).



        Societatea amiciloru beleloru-arte.

(Vedi Nr. 13.)

      Societatea amiciloru beleloru-arte, care s’a con-
stituita acumu de curendu, cu scopu d’a respandf gu-


      *) Fuit ex familia Erdâlyi de Somkerek.


      **) Intendebant quippe hi, exauctorato Sigismundo Rege,
Ladislaum Neapolitanum in Regem Hungariae praeficere. Com-
bina Fejer C. D. T. X. voi. IV. p. 199 in Nota.


stulu arteloru in Romani’a, crede că nu ’si pdte in- , J
cepe activitatea sa intr’unu modu mai nemeritu de- '
cătu invitandu pre toti artiștii, pre toti amatorii de
bele-arte si pre toti possessorii de obiecte artistice
d’in Romani’a, că se ’i inlesnăsca midiuldcele de a
organisă o eespositiune generala a toturoru produc- /
tiuniloru artistice, căte se voru fi aflandu adunate in
tiăra la noi. Dăca, precumu spera, societatea va reuși
se intocmăsca p asemenea eespositiune, ea socotesce
că va aduce publicului României, si păna la dre-care
puncta chiaru si arteloru in genere, unu indoitu ser-
viciu.

     Pe de o parte acăsta eespositiune pdte deveni unii -
adeverata inventaria alu toturoru tesaureloru artistice,
care stau mai multu său mai pucinu cunoscute si
uneori chiaru cu totulu nepretiuite, pe la posessorii
loru. Prin eespositiunea proiectata vomu sci căte si
ce felu de obiecte de arte contiene tiăr’a ndstra;
cumu si prin ce midiuldce ele au fosta produse său
adunate; carii au fostu dmenii ce ’si au dobândita
mai multu meritu, său lucrandu său collectandu in
cerculu productiuniloru artistice.

     Apoi inca, publiculu capitalei, vediendu întrunite
opere alese si variate, mai multe de căte s’au potutu
aduna păna acumu la unu locu in tiăra la noi, isi
va potă mai bine, da socotăla de meritulu relativu
alu obiecteloru de arte in genere, si astufeliu isi vă
formă unu gusta mai luminata.

     Nu mai pucinu pdte fi de folosu o asemenea
eespositiune artistiloru si literatiloru noștri naționali,
dăca intrensa se voru potă adună tdte fragmentele'
remase d’in operele artistice ce s’au produsu in tre-
cuta, pe pamentulu României.

     In fine, industri’a naționala chiaru pdte se pro- ’
fite din acea eespositiune, cautandu a’si inspira for-
mele si ornamentatiunile decorative d’in obiectele de
arte care voru figura intrensa.

     Privindu proiectat’a eespositiune d’in aceste fe-
liurite puncte de vedere, comitetulu societatiei, de-
odată cu apelulu ce adresădia prin aceste rânduri lă
toti posessorii de obiecte artistice, crede de a sa da-
toria d’a schitia dre-cumu caracterulu ce trebuiă se
aiba acea eespositiune, spre a satisface pe deplinu
tendentiele multiple si avantagiele practice, ce socie-
tatea isi propune a intruni in acesta prima eesposi-
tiune, in care artele României voru fi presentate sub
tdte fasele ce ele au încercata in tiăr'a ndstra, si in
tdte cercurile unde s’a ecsercitatu influenti’a loru bine-
facatdria.

     In adeveru, fără d’a perde d’in vedere acele trei
mari divisiuni ale beleloru-arte numite plastice, adeca
pictur’a, sculptur’a si architectur’a, comitetulu soco-
tesce că s’ar cadea că aceste trei ramuri de bele-
arte se fia presentate sub unu întreita aspectu, astu-
feliu că se pdta corespunde celu pucinu la trei sco-
puri diverse.

     Mai antaiu, productiunile artistice care voru con-
stitui eespositiunea trebuescu alese printre operele de

— 175 —


unu meritu necontestabile, care, pre cătu se va potd,
se represente perfecțiunea si frumosulu in arte, astu-
felu cumu le intielege astadi lumea culta, adeca con-
formii legiloru estheticei. Acesta s’ar pote numi pnn-
ctulu de vedere ecsclusivu artisticu, că unulu ce n’are
altu stimulanta decătu idealulu frumosului.

     Alte opere cu unu meritu relativu, voru repre-
senta in ecspositiune starea arteloru d’in trecutu, mai
alesu in Romani’a; pentru densele, conditiunile de
esthetica sunt păna la dre-care punctu subordinate
epoceloru in care au fostu produse, astufeliu in cătu
adesea anticitatea va potd fi scus’a imperfecțiune! ar-
tistice. Folosulu intrunirei unoru asemenea produc-
titini ar fi in reconstituirea istoriei arteloru naționale,
in dobândirea de noțiuni precidse pentru artiștii de
dre-ce natura, care voru voi se se inspire de sub-
iecte naționale. Acesta este punctulu de vedere ar-
cheologicu, său cumu i s’a disu dejă in ecspositiuni
de asemenea natura, făcute in Manchester, Vien’a,
Paris etc., punctulu de vedere retrospectivu alu ar-
teloru.

     In fine nu trebue se uitamu ca spiritulu practicu
fiendu un’a d’in principalile insusiri ale epocei mo-
derne, elu n’a potutu lipsi d’a ’si cauta loculu seu
in bele-arte; in adeverii, pretutindeni astadi in lumea
culta, se simte o vina teridentia de a da industriei
unu caracteriu pre cătu se va potd mai artisticu.
Ide’a acăsta, care la unele epoce fericite ale civilisa-
tiunei a predomnitu in feliurite ramuri industriali,
mai multu că unu instinctu decătu că o intentiune
raționala', o potemu constata, totu in acesta-si stare
spontanea, si in poporulu nostru. Nu este dara fără
de interesu se cautamu a alege d’in productiunile
popularie, pe acelea care invederădia unu poternicu
simtiementu de arte. Totu-deodata, atătu aceste pre-
tidse productiuni ale industriei popularie, cătu si re-
produceri de pe obiectele de arte antica său moderna,
ecsecutate in tidra la noi, potu se dea, in feliurite
specii de industrii, forme si motive de ornamentația
care ar avea cea mai fericita inriurire asupra năs-
cândei ndstre industrii. Ne oprimu la acestu ultimu
punctu de vedere, care este acela pentru care s’au
creatu in tdte capitalele Europei, societăți si musee
ale arteloru industriali.

     Se ne fia iertatu acurnu. dupa-ce amu ecspusu
in trasuri generali, cele trei tendentie ce voimu a da
viitdrei ecspositiuni, că se intramu in dre-care ame-
nunte asupra feliuriteloru productiuni cu care s’aru
potd completa ecspositiunea ndstra artistica, astfeliu
că ea se corespunda la tdte căte societatea amiciloru
beleloru-arte astdpta dela densa.

     Vomu urma intr’acdsta ecspunere divisiunea ce-
loru trei mari ramuri ale arteloru plastice, intrandu
pentru fia-care in amenunte ce decurgu, atătu d’in
deosebitele procederi artistice, cătu d’in varietatea
producteloru artei retrospective si d’in feliuritele specii
de industrii pe care s’a reversatu inviatoriulu simtie-
mentu alu artei.


     Incependu cu pictura, pentru care osebitu de
numerdsele monumente in care ea figurddia că deco-
ratiune murale interidre si chiaru ecsterna, s’au for-
mata prin tierile ajuhse la unu gradu inaintatu de
cultura, atătea musee, colectiuni si pinacothece, vomu
cuteza a arata credinti’a ce avemu cumu-că, ddca toti
particularii carii lă noi in tidra posedu căte unulu seu
mai multe tablouri de măiestri renumiti, aru binevoi
se le intrundsca pentru cătuva tempu intr’unu singurii
localu, am potd atunci si noi se admiramu, in tidr’a
ndstra, o avuta colectiune de produceri artistice va-
riate si pretidse; amu potd se facemu cunoscutu in-
vetiatiloru si amatoriloru d’in străinătate, opere re-
marcabili care stau aci, inlaturate d’in cerculu publi-
citatiei artistice; amu potea astfeliu se dobandimu si
lămuriri asupra acelor u lucrări de meritu, ai caroru
auctori si provenintie sunt indoidse sdu necunoscute.

     Pe langa tablourile maiestriloru străini carii au
traitu si au Iqcratu in alte tieri, ar fi fdrte interesanta
se se pdta aduna in ecspositiunea artistica, si atătea
frumdse portrete ce se gasescu iu familii si care ve-
descu cumu-că si in tempii trecuti, mai multi artiști
de meritu au visitatu tidr’a ndstra si au lasatu in-
trensa, opere care astadi au pentru noi unu indoitu
meritu, că lucrări de arte si că monumente icono-
grafice si costumiarie.

     Si candu vorbimu acf de pictura, nu intielegemu
numai pendiele si tabelele zugrăvite cu uleiu, ci tdte
productiunile artei picturale, in feliuritele ei proce-
deri : aquarela, pasteluri, miniaturi, picturi transpa-
rente pe sticla; apoi inca si desemnuri cu craionulu,
cu cărbunele (fusinu) si ori-ce alte procederi care
permitu artistului de a’si manifesta talentulu in opere
Însemnate si de bunu gustu.                 •

     Ceea ce s’a disu pentru măiestrii vechi renumiti,
carii au lucratu in străinătate sdu la noi in tidra, se
aplica fără indoiela si artistiloru contemporani; că-ci
societatea ar fi fericita se pdta intruni in ecspositiu-
nea ei, productiunile trecutului si ale strainatatiei, cu
cele ce presenta starea actuala a desvoltarei artistice
la noi. De aceea, cu totu d’inadinsulu ea invita pe,
artiștii romani și pe cei străini carii locuiescu in Ro-
mani’a, că se via se se asociese la oper’a sa, facendu
se figuredie in acea ecspositiune cele mai alese ale
loru productiuni. D’in parte’i, societatea, - conformu
obligatiuniloru ce’i impunu statutele ei, se va sili se
inlesndsca venderea acelora tablouri vechi sdu mo-
derne care sunt destinate pentru acestu sfersitu.

     Că arte accessorii pe langa pictura, ecspositiunea
ar trebui se contiie si productiunile de meritu emi-
nente ale gravurei, fia pe otielu si pe arama (chal-
cografia), fia cu apa tare (aqua forte), fia pe lemnu
(xylografia), care s’aru afla pe la amatori; in fine si
fotografi’a perfecționată ’si ar afla unu locu, candu
productiunile ei si subiectele representate ’i ar da
unu caracteriu adeveratu artisticu, sdu celu pucinu
unu interesu monumentale si archeologicu.

     Ddca inse, remaindu totu in cerculu artei pictu-

-.a


— 176 —


rale si alu aplicatiuniloru ei, vomu cerceta prin ce
felia de productiuni amu potd se culegemu materiale
pentru istoriculu acestei arte in Romani’a, adeca ddca
vomu arunca privirile ndstre asupra artei retrospective,
vomu recundsce mai antaiu cătu de importanta lucru
ar fi si pentru analele arteloru in tidra la noi, si in
genere pentru scienti’a archeologiei, că se potemu
intruni intr’o ecspositiune, multe din acele străvechi
icdne, de stilu bisantinu, care se vedu prin unele an-
tice biserici si chiaru pe la particulari, representandu,
cu o arte imperfecta dar archaica, sdu numai figuri
de santi, sdu chiaru si scene d’in istori’a religiei si
d’in legendele locali. Nu mai pucinu însemnata ar fi
o avuta colectiune de decopiari fidele de pre portre-
tele murali care, in vechile biserici, representa pre
domnii tierei si pre alte personage ctitoricesci; in-
trensa amu avea o interesanta iconografia a roma-
niloru iluștri d’in trecuta; intrensa ar găsi si picto-
rnlu, si sculptorulu, si artistula dramatica, si litera-
torulu si chiaru eruditulu, clementele necesarie spre
a reinvia trecutulu nostru, cu adeveratulu seu cara-
cteriu. Invitamu dar pe tdte acele persdne care po-
seda asemeni decopiari că se binevoidsca a le face
se figuredie in proiectata ecspositiune; invitamu pe ar-
tiștii a lucră, in minutele loru de studii, la acea des-
mormentare a vechiloru datine-


     In secolii trecuti, si mai alesu in părțile orien-
tali ale Europei, art’a picturei a fostu intrebuintiata
cu o mare măiestria la ornamentatiuni de totu feliulu.


D’intre multele productiuni. in care răbdătorii zugravi
d’in trecuta ’si au desvoltatu ingeniosulu loru talentu,


— si care productiuni in mare parte sunt acuma
perdute, — aflamu inca pe ici si colea, cârti vechi
scrise de "mana, ale caroru pagine sunt ilustrate cu


fine picturi, representandu sdu scene cu personage,


sdu ornamente capricidse si originali, sdu numai litere,
împodobite cu arabesce gratidse si viu colorate. Acele


cârti contienu in mare parte si pentru multi secoli,
istori’a picturei in Orienta si prin urmare si la noi:
ele sunt pretidse pentru archeologu; dar ele potu in-


« spira si pe artistulu care scie a discerne ide’a geniale


si armoni’a coloritului printre imperfecțiunile plastice
si lips’a de cunoscientie practice.

      Vomu adaoga pe langa aceste cârti manuscrise,
o alta ramura bibliografica, care nu este fără de in-
teresa in studiuln retrospectivu alu arteloru; aedsta
este încercările de gravura pe lemnu, despre care ne
dau ecsemple unele d’in cele mai vechi cârti tipărite
in Romani’a, si in care gasimu pagine sdu litere or-
namentale , infatiosiandu lucrări xylografice, dar in
forme interesante pentru istori’a artei la noi in tidra;
asemenea cârti bisericesci s’au produsu in Romani’a
inca de sub Ndgoe Basarabu, si mai sunt specimine
curidse d’in tempii lui Mateiu Vodă, ai Cantemiresci-
loru, ai lui Constantinu Brancovdnu si ai altoru domni.

      Intr’o legătură si mai strinsa cu practicele in-
dustriale , gasimu in trecuta, pictur’a figurandu pe
lucrările de mosaicu. Anticitatea clasica si tempurile


bizantine ne-au lașatu monumente importante de a-
cdsta frumdsa arte industriale, care s’a pastratu păna
si adi, mai alesu in Italia, luandu la diferite epoce,
caractere diverse. Lucruri artistice de mosaicu, fia
de pdtra, fia de lemnu, fia chiaru si incrustatiuni cu
metaluri, isi au loculu loru, atătu intr’o ecspositiune
a arteloru retrospective, cătu si printre productiunile
arteloru industriali.

     Totu asemenea potemu dice si despre picturile
pe faenza (farfuria), pe porcellanu; totu asemenea,
pentru picturile pe smaltu, pentru incrustatiunile ne-
gre pe metalu, ce se dicu Niello, pentru apele ce se
dau otietului sub numele de damaschinare, etc. Au
fostu epoce in istori’a arteloru, candu măiestrii in-
semnati nu s’au sfiita a atinge cu penelulu si cu dai*
titi’a loru, materii ce aveau a trece prin cuptoriulu
olariului sdu sub fdlele faurului. Productiuni esite d’in
asemenea mani au mai adesea unu merita remarca-
bile si nu este fără interesu, nici pentru artiști nici
pentru publiculu cultivata, de a admira talentulu si
bunulu gustu chiaru in unele unelte casnice (farfurii,
vase, arme, etc.), pe care le-au fabricata dmeni cu
adeveratu simtiementu artisticu.

     Unu pasu inca se facemu si mai departe de pro-
cederile curatu artistice, si vomu intalni, pe ultimele
confinii ale arteloru, maiestri’a broderiei, a tiesatureij
carora inse nu le potemu contesta une-ori caracterulu
de lucrări quasi-artistice. In vechime, femeile si chiaru
bresle de meseriași fdrte indemanateci tieseau si co-
seau, pentru lucsulu casnica alu avutiloru, dar mai
cu sdma pentru mobiliariulu si vestmentele bisericei,
stofe feliurite, in care si desemnulu si coloritulu jucau
unu rolu insemnatu; asemenea obiecte sunt pretutin-
deni specimine de arte antica; in tidra la noi ele nu
lipsescu si sunt de unu mare interesu, că-ci denotddia
gradulu de cultura artistica alu epoceloru in care ău
fostu produse.

     Mai importante, inse, in aedsta ramura, sunt tie-
saturele si cuseturele pe care le esecuta cu unu .ta-
lentu remarcabile, păna in diu’a de adi, tieranele ro-
mane, fără de a avd alte modelle in maiestrdsele loru
ornamentatiuni si in armonidsele loru combinări de
colori, decătu usulu tradiționale si simtiementulu loru
artisticu. Acestu instinctu alu frumosului merita de
a fi observatu cu atențiune la femeile romane, că-ci
d’intre tdte popdrele europene potemu dice că nici
unulu nu’lu posede in asia gradu de perfecțiune. Noi,
care d’in copilăria suntemu deprinși a vedd tdte acele
ornamente, pe care le combina cu o nepasatdria în-
lesnire, tierancele, pe vestmentele si pe asternuturile
loru, nu amu potutu se le damu păna acumu unu
asia mare pretiu, si a trebuitu că artiștii străini se
recundsca mai antaiu la românce, o aplecare artistica
pe care n’au intalnit’o aiurea. Constatandu inse acumu
la rondulu nostru acestu fapta interesanta, nu trebue
se neglegemu de a aduna acele floricele artistice de
pe lucrările unde le sdmana cu profusiune maiestre-
tiele ndstre campene, si se ne silimu de a alcatui cu

— 177 —


densele unu museu ornamentalu, care păte fi de celu
mai mare folosu pentru industri’a naționala si chiaru
pentru cea străină.

     Fără de a crede, că am prefiratu aci tdte spe-
ciele de obiecte in care art’a picturei se păte mani-
festa sub unu caracteriu ăresi-cătu de pucinu arti-
sticu, ne marginimu intru acăsta nomenclatura, in
care nu s’a potutu păstră cu o rigurăsa strictetia,
nici rangulu de importantia ce’lu ocupa in bele-arte
fia-care d’in aceste specii, nici o distinctiune sistema-
tica intre belele-arte propriu dise, artele retrospective
si intre cele industriali.

     Totu aceste incoveniente le voînu intalni si in
enumerarea obiecteloru de sculptura ce ar potă se
figuredie in ecspositiunea proiectata, si pe care le
vomu însemnă acumu in prescurtare.

     Productiunile cele capitali ale artei sculpturale
consista, precumu se scie, in grupe, statue, si ana-
glypte (bas reliefs), cioplite in pătra său turnate in
metalu. Amu dori neaparatu că ecspositiunea se păta
contienă productiuni de unu meritu eminentu, atătu
d’ale maiestriloru d’in trecutu cătu si ale unoru ar-
tiști pamențeni; dar inse ne indoimil tare că se se
păta afla in tiăra la noi capete d’opera vechi de
sculptura, precumu scimu ca si numerulu maiestri-
loru sculptori este redusu la cea mai simpla ecspre-
siune. Marginindu-ne dar pretentiunile intr’unu cereți
mai modestu, credemu că s’ar potă aduna ceva frag-
mente, busturi, statuete, anaglipte mai mici, sculptate
in marmora său in alte petre; s’ar potă mai alesu
intatiosia pretidse colectiuni de camee si petre tari
gravate, care in vulgu porta numele de antice; s’aru
potă intruni si ceva sculpturi fine pe osu, pe inorocu
(rinocerosu), pe ivoriu (fildisiu), pe lemne pretidse.
In acăsta d’in urma categoria ar incapă atătu pro-
ductiunile unei arte perfecționate cătn si interesante
specimine de acea săpătură, fdrte fina dăca nu per-
fecta, pe care o practica călugării prin cele mai multe
monastiri ortodocse d’in Orientu. Apoi inca este si
sculptur’a ornamentala in pătra si in lemnu, despre
care mobiliariele bisericesci, si chiaru si cele casnice,
aru potă se presente interesante ecsemple.

     Artele plastice care se serva cu metaluri, potu
dă si ele unu contigentu poternicu pârtiei sculpturale
a eespositiunei artistice: pe de o parte monedele si
meladiile vechi si moderne, d’in care se potu pre-
sentă bucăți si serii, in care inaltimea stilului arti-
sticu se fia unitu cu perfectibnea ecsecutarii mecha-
nice; apoi giuvelaria, in care metalurile pretidse si
petrele scumpe sunt combinate in ornamente de o
finetia si de o gratia adeveratu artistice; dar mai cu
săma orfauraria, care cu multiplicitatea procederiloru
ei, pdte se intrunăsca o varietate infinita de forme
cu decoratiunile cele mai strălucite. Odorile biseri-
cesci (cruci, candele, catiui, imbracamente de iedne,
ferecaturi de evangelii si altele) presenta fdrte desu
modele cătu se pdte de remarcabili, atătu sub ra-
portulu stilului si formeloru, cătu si sub acela alu


ornamentarei cu smalțuri, cu săpături au repoussă,
cu ciseluri etc. Obiectele de filigranu (sirma de ar-
gintu), lucrate in Orientu, suntu si ele adese-ori ade-
verate productiuni de industria artistica. In fine suntu
si lucrări de bronzu, de alama, de feru, care merita
de a atrage atențiunea artistului si a ori-carui omu
de gustu; varietatea loru e asia de mare, in cătu ar
fi peste putintia a le enumeră pe tdte, că-ci in ori-
ce obiectu de lucsu, său chiaru si de usu casnicu,
unu omu de talentu pdte se tiparăsca unu caracteriu
estheticu; astufeliu se gasescu adese-ori vase orien-
tali de alama si de alte.metaluri comune, ale caroru
forme sunt capete d’opera de elegantia; apoi inca,
in trecutu că si in tempii presenti, s’au fabricatu
arme, amenunte de lacatusierie si feliurite alte ferarii,
ale caroru structura si ornamentatiuni merita luarea-
aminte a amatorului de obiecte artistice.

     Ar fi pretiăsa colectiunea in care s’aru potă adună
d’in tiăra dela noi obiecte de acelea, in care industri’a
a sciutu a’si insusi unu caracteriu mai inaltu, mai
perfectu sub raportulu aspectului ecsterioru, intr’unu
cuventu, unu stilu estheticu.

     Că unu altu accessoriu alu sculpturei, si totu in
categori’a specimineloru de arte industriala si retro-
spectiva, trebue se socotimu si obiectele de ceramica
(olari’a antica, porcelanele d’in tem pi mai recenti,
sticlari’a artistica, vasele si anagliptele de faencia si
de terra - cotta). Anticele asiediamente greeo-latine
d’in tiăra dela noi, relatiunile năstre cu Itali’a si cu
Germani’a in mediulu evu si raporturile de comerciu
cu Orientulu trebue se fia lasatu aci de acele obiecte,
care la diferite epoce constituiau un’a d’in ramurile
cele mai artistice ale industriiloru d’in acele tieri.

     Pe langa acestea cauta se manifestamu si dorinti’a
de a intruni in ecspositiunea artistica proiectata, pre
cătu se va potă mai multe reproductiuni in ipsosu,
terra-cotta său ori-ce alta materia, de pre ornamen-
tele care infrumsetiădia monumentele principali d’in
tiăr’a năstra, si care aru potă servi că modelle pentru
decorarea editiciiloru, in loculu atătoru împodobiri de
stilu bastardu si eterogenu, care adi se intrăbuintiădia
in architectur’a usuale a orasieloru năstre. Arabes-
cele sculpturali care adornu frumăsele biserici dela
curtea de Argesiu si dela Trisfetite d’in Iași si altele,
merita că se fia mai bine cunoscute de publiculu no-
stru si mai multu utilisate de cătra constructorii no-
ștri, spre a se dă cu ele si edificiiloru moderne unu
caracteriu de originalitate totu-deodata artistica si na-
ționale.

     Prin aceste Desiderata, trecemu firesce la lucră-
rile de architectura, care ar trebui se figuredie in
ecspositiunea artistica, si care se reducu la specii pu-
cine, de si numerulu bucatieloru eespuse ar fi imensu,
dăca s’ar potă face indata tăte cele ce sunt de facutu
pentru elucidarea trecutului si pentru sporirea viităria
a acestei măreție arte in tiăr’a năstra.

     Noi speramu că toti architectii de talentu cari
practica astadi in Romani’a, isi voru face o plăcere

30

178 —


de a întruni in ecspositiune, principalile loru studii
si acele proiecte de edificii pe care le-au lucratu in
trecutu si prin care si-au dobanditu meritele si repu-
tatiunea ce’i destingu.

     Totu-deodata inse, si avendu in vedere art’a re-
trospectiva, cătu de doritu ar fi că se potemu căpătă
planuri, vederi si detaliuri de tăta natura de pre
monumentele ecsistinte, său de pre fragmentele de
monumente ce s’au claditu in Romani’a in tempii
trecuti! Cătu asemenea de folositărie aru fi modele
plastice de pre cele mai principali d’in acele monu-
mente, său celu pucinu de pe fragmente architecto-
nice romanesci!

     Candu vomu reuși a adună planuri, desemne si
noțiuni despre tăte acele remasitie ale trecutului, a-
tunci se va potă ecsecută o carte de cea mai mare
importantia, pe care o au tăte națiunile europene,
ba chiaru si tăte popărele orientali de ritulu nostru,
adeca rusii, grecii, georgienii si serbii; acea carte
dorita este istori’a architecturei naționale, care mai
multu decătu ori-ce alte noțiuni, ne va dă mesur’a
culturei năstre la diferite epoce ale istoriei. •

     Lauda acelora care voru contribui la inaltiarea
acestui monumentu!

     Terminandu acăsta schitia, vomu notă inca cătu
sunt de interesante si cătu potu fi de folositărie, re-
producerile fotografice bine ecsecutate de pre tăte
monumentele architectonice, sculpturali, si chiaru de
pre speciminele de pictura care nu aru potă figură in
originala la ecspositiunea proiectata.

     Fotografi’a, acea pretiăsa măiestria , servltărea
cea mai fidela a beleloru-arte, va potă inca fi.de o
mare utilitate pentru respandirea cunoscintieloru ar-
tistice, reproducăndu cele mai principali obiecte care
voru figură in acăsta ecspositiune; o asemenea co-
lectiune de reproduceri fotografice va potă servi ar-
tistiloru chiaru si in tempii viitori, spre a constata
si a apretiui primulu pasu ce se va fi facutu in Ro-
mani’a pe calea de publicitate artistica ce societatea
amiciloru beleloru-arte voiesce astadi a inaugură.

     Prin acele reproduceri, printr’unu catalogu ra-
tionatu alu ecspositiunei, prin desemne si prin cerce-
tări critice asupra obiecteloru ce se voru adună, dar
mai cu săma prin studiulu comparativa ce publiculu
romanu va face, preamblandu'si ochii pe asia variate
colectiuni, societatea spera că va ajunge a realisă
folăse multe si variate, d’in care cele mai notabili
sunt urmatăriele:

     —■ va inventaria obiectele de arte ce se afla in
tiăra la noi, le va aduce la cunoscinti’a invetiatiloru
si artistiloru d’in străinătate si va potă lamuri multe
îndoieli si multe nedomiriri privitărie la unele d’in
acele opere artistice;

     — va respandf in publiculu romanu unu gustu
mai viu si mai bine cumpanitu pentru totu ce are
unu adeveratu meritu artisticu, si prin acăsta va sti-
mulă sporirea si respandirea culturei artistice in Ro-
mani’a;


     — va întruni elemente pentru studiulu istorico
alu desvoltarei arteloru naționale si va dă artistiloru;
literatiloru si istoriciloru, noțiuni mai precise spre q
cunăsce iconografi’a, costumele si usurile d’in trecutu
ale patriei;           ᵢ

     — va presentă intr’unu chipu aparentu tăte ten-
dentiele artistice, ce in modu instinctivu, se pastrădia
in unele industrii casnice ale poporului romanu si
va cauta a le face se devia folositărie intr’unu cerca
industriale mai intinsu.

     Am rememoratu aci inca odata efectele ce se
potu așteptă dela o ecspositiune că aceea, pe care Oi
propunemu, si âlu cărui caracteriu ne-amu silitu a
’lu schitia printr’o nomenclatura de obiecte ecsponL
bile. Intr’acăsta nomenclatura inse nu se coprinde
totu ce ar potă se incapa in ecspositiune; posesorii
de obiecte de arte carii ar binevoi se ajute la rea-
lisarea acestui proiectu, potu singuri a completă laj
cunele.

     Noue nu ne mai remane dar decătu a inchiaie
acăsta ecspunere, invitandu pe toti artiștii si amatorii
a face se devia unui faptu roditoriu in resultate bune,
ceea ce in rândurile de fatia, este abia o slaba schitia,
o dorintia, unu proiectu.

     Rugamu dar pre toti căti se voru asociă la a-
căsta idea si cari ii, voru recunăsce utilitatea, de a
se pune in relatiune cu comitetulu societății, aratan-
du'i mai antaiu ce anume obiecte voiesce a face se
figuredie in proiectat’a ecspositiune.                   ’

    , Epistolele se voru adresă păna la 15. luliu an.
curgatoriu la domnulu C. Stancescu, directore-admi-
nistratore alu societatiei in Bucuresci, strada Rafaelu
Nr. 3.

     Luandu cunoscientia despre declaratiunile bine-
voită rie ale persăneloru ce voiescu a ecspune obiecte
de arte, comitetulu, prin comisiuni speciali, va pro-
cede indata la ecsaminarea loru, spre a decide despre
admisiune, si Se va silf cu totu d’inadensulu a face
că ecspositiunea sa se păta deschide in cursulu vii-
tărei luni Octombre, spre a dură in tempu de trei
său patru luni.

     Anunciuri ulteriăre voru face cunoscutu, intr’unu
modu mai precisu, aceste dispositiuni, care depindu
inca dela concursulu ce societatea amiciloru beleloru⁴
arte va intempină d’in partea publicului luminatu si
binevoitoriu. cătra care se adresădia acestu apellu.

     Bucuresci, Maiu 1872.

          Presiedinte: Gr. Gantacuzino.

          Vicepresiedinti: T. Amanu. 0. Esarcu.

          Membrii: D. Berendey. C.Bolliacu. Al. Odo-
                  bescu. Grigorescu. C. Tatarescu.

          Director-administratoriu: C. Stancescu.*)


*) Mare, frumosa si multu folositâria intreprendere. Dea
eeriulu că romanii se’i pricepa importanti’a ei. Red. Tr. ;

— 179 —


Ad Nr. 175-1872.

        Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. trans. cu ocasiunea adunarei gen. cerc, a des
  partiem. Sibiiului (III.) tienute Ia Resinari in 14. luliu a. c.

A.  Tacse de membrii fundatori.

      1)  Dela comun’a Resinari in 2 obligațiuni de stătu 200 fr.

      2)        Dela dn. proprietariu in Resinari. lacobu Ciucianu in 5
obligațiuni dela banc’a Transilvaniei (a căte 40 fr.) 200 fr.

B.  Tacse de membrii ordinari pentru totudeauna.

      1)        Dela dn. proprietariu în Resinari, Bucuru Cioranu in
un’a obligațiune de stătu convertita (a 100 fr.), și in un’a actia
dela banc’a Transilvani’a (a 40 fr.) (cu intentiunea de a se face
in. fundatorii!) 140 fr.

      2)        Dela dn. Ilarianu Mutiu Urechia licențiata in dreptu si
not. com in Resinari in un’a obligat, de stătu eonvert. 100 fr.

      3)        Dela dn. propriet. in Resinariu, Bucuru A. Danchesiu in
2 acțiuni dela banc’a Transilvani’a (a câte 40 fr.) si bani gata
20 fr., cu totulu 100 fr.

      4)        Dela dn. proprietariu in Seliste, Oprea Burs’a 100 fr.
              O. Tacse anuali de membrii ordinari.

      1) Dela domnii: Petru Hoadrea, econ. in Resinari tacsa de
m. ord. nou pe 187 */₄ 5 fr. 2) Vas. Drocu, econ. in Resinari
tacsa de m. ord. nou pe 187¹/ᵢ 5 fr. 3) Petru Albu, econ. in
Resinari tacșa de :m. ord. nou pe 5 fr. 4) Comun’a Ur-
lata tacsa de m. ord. nou pe 187*/ₐ 5 fr. 5) Ioane Drocu jun.,
catechetu si parochu iu Resinari tacsa de m. ord. pre 186%,
18®%ₙ si 187°/, 15 fr. 6) Emilianu Cioranu, parochu in Re-
sinari iu un’a acțiune dela banc’a Transilvani’a , că tacsa rest,
dela 186%—187% inel. 40 fr. 7) Comun’a Boitia tacsa de m.
ord. nou pe 187% 5 fr. *8) Dem. Comsia, economu in Seliste
(acumu in Bucureșci) tacsa de m ord. nou pe 187 % 5 fr. 9)
Comun’a Porcesci tacsa de m. ord nou pe 187% 5 fr. 10) luonu
Cioranu, econ. in Resinari tacsa de m. ord. nou pe 187% 5 fr.
11) Sav’a Barcianu Popoviciu, parochu si ases. consist, in Resi-
nari tacsa de m. ord. pe 187% 5 fr. 12) Nic. Drocu, econ.
in Resinari tacsa. de m. ord. nou pe 187% 5 fr. 13) Paulu
Morandini, intreprendietoriu la drumulu ferata tacsa de m. ord.
nou pe 187% 5 fr. 14) Petru Gotia, econ. in Resinari tacsa
de m. ord. hon pe 187% 5 fr. 15) Visarionu Romanu, direct,
la banc’a Albin’a tacsa de m. ord. pe 187% 10 fr. 16) Sier-
banu Dancașiu, economu in Resinari tacsa de m. ord. nou pe
187% 5 fr.

D. Tacse de membrii ajutători ai despart, resp.

      1) Dela domnii: Petru Bancila, adjuncta de invetiat. in
Resinari 1 fr. 2) Maniu Vidrighinu, adjuncta de notariu in Re-
sinari 3 fr. ; 3) Petru Gligoru lanu, cantoriu in Resinari 1 fr.
4) Nic. Poplaceanu, pioariu in Resinari 1 fr. 5) Stanu Marinu,
pioariu in Resinari 1 fr. 6) Sierbanu Dancașiu Rosica, econ. in
Resinari 1 fr. 7). Vladu Bosdoghina, economu in Resinari 1 fr.
8) Oprea Albu, econ. in Resinari 3 fr. 9) Petru Drocu, econ.
in Resinari 2 fr. 10) Radu Giurcoiu, econ. in Resinari 1 fr.
11) loanu Secuiu, econ. in Resinari 1 fr. 12) Maniu Podariu,
ecou, in Resinari 1 fr. 13) Cotnanu Mitrea jun., econ. in Re
sinari 1 fr. 14) los. Pitariu jun., econ. in Resinari 1 fr. 15)
Petru Podariu, econ. in Resinari 2 fr. 16) Bobesiu, parochu 1 fr.
17) Nicolau Bobesiu, invetiat. in Boiti’a 1 fr. 18) loanu Popu,
parochu gr. cat. in Resinari 1 fr. 19) loanu Romanu, directoriu
scol, in Resinari 2 fr. 20) Ioane Bratu, par. in Resinari 3 fr.
21) Comanu Bucurelu, econ. in Resinari 1 fr. 22) Ioane Tav’a,
econ. in Resinari 1 fr. 23) Danu Galea, econ. in Resinari 1 fr.
24) Sierbanu Bucurelu, econ. in Resinari 1 fr. 25) loanesiu
Baroiu, dileriu in Resinari 1 fr. 26) Zacheiu Comea, econ. in
Resinari 2 fr 27) Ved. Sar’a Al. Mutiu Urechia d’in Resinari
2 fr. 28) Sar’a Stanu Drocu d’in Resinari 2 fr. 29) Petru Vi-
drighinu, econ. in Resinari 1 fr. 30) An’a Petru Omol’a, cosio-
carăsa d’in Resinari 1 fr. 31) Ved. Fldreâ Irimia Israila d’in
Resinari 1 fr. 32) Petru Sasu, econ. in Resinari 2 fr.


E, Ci oferte.

»    1) Comanu Bosdoghina, dileriu in Resinari 60 cr. 2) Mi-

chaiu Susanu, sodâlu de fauru in Resinari 40 cr. 3) Opren’a
Licoiu, scolaritia in Resinari 10 cr.

       Sum’a totale a baniloru incursi sub A, B, C, D ’ si E face
1017 fr. 10 cr.

       Sibiiu. 18. luliu 1872.

Dela secret, asoc. trans,



        Publicarea baniloru incursi

   la fondulu asoc. dela 2. luliu a. c. păna in 18. luliu 1872.

       1)       Dela dn. parochu in Feiurdu, Demetriu Cosm’a, tacsa
de m. ord. pre 187% 5 fr.

       2)       Dela dn. capelanu si protopopu , or. in Clusiu, Gregoriu
ChifFa tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr.

       3)       Prin Rev. dn. canon, metrop. si direct, desp. cerc, alu
XX. (Blasiu), I. Fekete Negrutiu s’au tramesu 125 fr., si anume:
a) dela Rev. dn. canon. I. Fekete Negrutiu tacsa de m. ord. pre
187% 5 fr; b) Ioane Chirilla, can. pre 187% 5 fr. c) An-
toniu Veștemianu, can. ref., m. ord. pre 187% 5 fr. d) Elia Vlassa,
canon, pre 187% 5 fr. e) Stef. Manfi, can. pre 187% 5 fr.
f) Ioane Pamfilie, can. pre 187% 5 fr. g) Etonimu Albahi. su-'
periore alu monastirei pre 186% 5 fr. fa) Teodorn Deacu, vice-'
rect, semin. pre 187% 5 fr. i) Gedeonu Blasianu, profesoriu de
teologia pre 187% si 187% 10 fri k) Simeonu Micu, prof. de
teologia pre 187% 5 fr. 1) Alesandru M. Micu, prof. gimn. pre
187% 5 fr. m) Ioane M. Moldovanu, prof.. gimn. pre 187%
5 fr. n) Nic. Solomonu, prof. gimn. pre'187% 5 fr. o) Ben
ihminu Popu, prof. gimn. pre 187% 5 fr. p) Ioane Germanii,’
prof. gimn. pre 187% 5 fr. q) Stef. Popu prof. de preparandia'
pre 18⁶%₀ 5 fr. r) Georgiu Munteanu, prof. de prfep' pre 187%
5 fr. s) Petru Solomonu, prof. de prep.'pre 187% 5 fr. t) Si-
meonu Popu Mateiu, notariu consist, pre 187% 5 fr. u) Dr.
Victoru Mihali, secret, metrop. pre 187% 5 fr. v) Damianu
Domsia, vicenotariu consist, că m. ord. nou pre 187*% 5 fr.
w) Daniela Mihaîu, degotiatoriu pre 187% 5 fr. x) Nic;' Stoia,'
medicu archi-diecesanu in Blasiu pre T8⁶%₀ 5 fr. y) Dr. Iac.
Brendusianu, advocata pre 187% 5 fr. Sum’a 125 fr.

       4)       Prin dn. protop. si direct, despart, cerc, in ’ferasiovu,
Ioane Petricu s’au tramesu că contribuiri la fondulu asoc., si a-
nume: a) dela comunele Zagonu 2 fr 74 cr.; • Popftutiu 1 fr.
43 cr.; Bodila 2 fr. 53 cr.; Presmeru 6 fr. 52 cr. si Crisbavu
1 fr. 27 cr.; la olalta 14 fr. 49 cr.

       5)       Dela dn. protopopu si profes. Ioane Popescu în Sibiiu'
tacsa pre 187% 5 fr.

       6)       Dela dn. advocata in Sibiiu, dr. ‘Ioane Borcea tacsa de
m. ord. pre 187% 5 fr.

       7)       Dela dn. propriet. in Seliste, Nic. Oprei Pop’a s’au pri-
mita un’a obligațiune de stătu convertita Nr. 789635 că tacsa
de m. ord. (apromisa) pentru totudeaun’a in suma de 100 fr.

       Sibiiu, 18. luliu 1872.                               .   .

Dela Secret, asoc. trâtisi



Nr. 177—178 1872.                                        .

        Publicarea baniloru incursi

la asoc. dela 18. luliu păna in 23. luliu 1872.

       1)       Prin Rev. dn. vice-rect. semin. in Vien’a dr. Gregoriu
Sîlasi s’au tramesu: a) tacs’a de m. ord. pre an. 18⁶%# pentru
Rev. domni’a sa 5 fr. b) dela Uust. sa dn. consil. de curte in
pens. G. Angyal tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. Sum’a 10 fr.

       2)       Dela dn. ases. judecat, m Sibiiu, Petru Rosc’a tacsa de
m. ord. pre 187% 5 fr.

       3)       In nesu cu sum’a publicata in Nr.” 8 alu Transilvaniei
pag. 96 p. 4 după list’a tramesa in 22. luliu a. c. prin* dn. ad-
ministr. protop. d’in Ofenbai’a, Nic. Fodoreanu de dato ,³/ₐ₅ Oct.

— 180 —


1870 se publica urmatdriele contribuiri solvite: a) dela domnii:
Simeouu Simonu, parochu gr. cath. in Salcio’a infer. tacsa de
m. ord. nou 5 fr. b) loanu Danciu, parochu gr. or. in Salcio’a
iufer. tacsa de m. ord. nou 5 fr. c) Efremu Petrutia, parochu
gr. cath. în Ofenbai’a tacsa de m. ord. nou 5 fr. d) Teodora
Cacîoru, notariu în Valea Lupsiei tacsa de m. ord. nou 5 fr.
e) Mich. Cior’a, parochu gr. or. in Salcio’a super, tacsa de m.
ord. nou 5 fr. f) Nic. Fodoreanu, administr. protop. în Ofen-
bai’a tacsa de m. ord. pre 186⁷/₈ si 186% 10 fr. g) Ilie Tim’a,
cantoriu in Latureni tacsa de tn. ajutatoriu 2 fr. h) Alesandru
Rusdâa, parochu gr. orient, in Possiaga tacsa de m. ajutat. 1 fr.
i) Macaveiu Dragusiu, parochu gr. or. in Sub-Pietra tacsa de
m. ajut. 1 fr. k) Greg. Pratea, curatoriu in Vinti’a tacsa de m.
ajut. 1 fr. 1) loanu Morcanu, parochu gr. or. in Cior’a super,
tacsa de m. ajut. 1 fr. m) Ilie Barstanu, parochu gr. or. in La-
tureni tacsa de m. ajut. 1 fr. Sum’a 42 fr.

       Sibiiu, 23. luliu 1872.

                                 Dela secret, asoc. trans.



        Contribuiri in favorea fondului de academia.

       1)        Dela dn. parochu in Feiurdu, Demetriu Cosm'a s’au
primitu I. rata d’in sum’a de 50 fr. apromisa pre sâm’a fondului
academiei anume 10 fr.

       2)        Prin dn. protop. si direct, despart, cerc, in Brasiovu,
Ioane Petricu s’au tramesu cA contribuite la fondulu academiei
dela comun’a Resnovu 5 fr. 34 cr.

       3)        Dn. proprietariu in Clusiu, Gabriele Ily6s d’in ofertulu
de 1000 fr. apromisu in 1871 in favdrea fondului asoc. a sol
vita in un’a obligațiune urbariale trans. Nr. 6482 cu couponii
dela I. Ian. 1873 sum’a de 500 fr.

       Sibiiu, 18, luliu 1872.

                                 Dela secret, asoc. trans.




        Consemnarea contribuiriloru incurse si subscrise la fon-
        dulu academiei

cu ocasiunea adunarei tractuale d’in protopopiatulu
Betleanului, conchiamate prin resp. dn. protop. G.
Tecariu pre 20. Fauru a. c. la Betleanu.

(Fine.)

                                            Cuantulu                   
  Numele si conumele p. t. domnilora     in val. austr.       Observa- 
            contribuitori,                 sub-       sol-      tiuni  
      caracterulu si locuinti’a           scrisa      vitu             
                                            fi. Ier. fi.  cr.          
Const. Mocodeanu, agron. in Sintereagu 1        ---  ---  30  in 2 ani 
Constantinu Popu,     „       „        1             ---  25           
loanu Rusu,           „       „        ---' ■»> 50   ---  50           
lacobu Borgovanu,     ,       „             --- 40   ---  10  in 2 ani 
Veduv’aEudochiaBentian       „              --- 40   ---  10  T)       
George Fogarasianu, „       n          1        ---  ---  25  77       
Michaila Fogarasianu, „        *            --- 20   ---  20           
loanu Rusu soldatu „       „               ---- 10   ---  10           
Butasiu Pascu,         „       „              1 ---  ---  30  in 2 ani.
George Vescanu,      „       „              --- 10   ---  10           
Anastasia Borgovanu, economa   „            --- 10   ---  10           
Gavrilu Rostasianu, sierbitoriu „           --- 10   '--- 10           
Martinu Rusu, cojocariu        „            --- 30        30           
Imre Moți, musicantu          „             --- 20|       20|          
                                                    Cuantulu                                             
    Numele si conumele p. t. domnilora           in val. austr.                     Observa-             
              contribuitori,                     sub-         sol-                   tîuni               
         caracterulu si locuinti’a              scrisa        vitu                                       
                                                ii. cr.    ii.     cr.                                   
Vas. Olteanu, economu in Sintereagu          ---    5      ---       5                                   
losifu Muranschi, maestru fauru    n         ---    15     ---     15                                    
Ana Cimpoiesiu, sierbitore         n         ---    10     -       10                                    
Petra Blaga, agronomu              D         *' --- 20     ---     10                                    
loanu Agrisianu, „                 n         ---    10     ---     10                                    
Ana Belciugu, mdsi’a satului       n         ---    25     ---     25                                    
Lazaru Borgoanu, agronomu          77        ---    40     ---     40                                    
Danielu. Cherestesiu, „            n         ---    10     ---     10                                    
Onitia Belciugu, veduva            n         ---    20     ---     20                                    
loanu Borgovanu, economu           p         ---    15           - 15                                    
Gregore Blaga,       „             77        ---    20     ---     20                                    
Teodora Brendea, dileriu           n         ---    10     ---     10                                    
Din cutei’a beserecei              n            --- 20     ---     20  1 act. a banc. gen.               
M. Fagarasianu, preotu si not. tr. in Teure     --- ---    40      --- Trans. cu 4 eoup.                 
Aritonu Seucea, invetiatoriu       n         2      ----   ---     50  in 4 ani                          
loanu Tohati, cantoriu             77        1      ----           50  in 2 ani.                         
Andreiu Chircu, economu                      2      ---    ---     50  »7                                
Arsene Spatariu,       „           n         2      ---    ---     50  77                                
Dumitra Telceanu,    „             n         1      ---    ---     20  77                                
loanu Zagreanu,       „            n         1      ---    ---     25  75                                
Zaharie Popu,         „                      2      ---    ---     20  77                                
loanu Plaianu,         „           77        1      ------ ---     20  7»                      , .      '
loanu Ciutereiu,        „          77        1      ---    ---     10  7?                                
Luca Mrenesiu,        „            77        1      ---    ---     10  77                                
I. Sangiorzanu Badiucu, „          y>        1      ---    ---■    10                                    
loanu Nica Lorintiu, „             n         1      ---    ---     20  n                     '           
Toma Romanu,       „               n         1      ---    ---     10  n                                 
Ilie Briciu,               „       n         1      ----   ---     10  r>                                
Stefanu Popu,         „            0         1      ---    ---     10  n                                 
Stefanu Sangiorzanu,               77        1      ---    --- --- 10  r>                                
Zacharie Campeanu, „                         1                     10                                    
                                   n                                   T)                                
losifu Colceriu,         „         77           --- 50     ---     10  7?                                
George Fetu,          „            77        1      -      ---     30  •77                               
Andreiu Muresianu,    „            n         1      '---   ---     10  77                                
Isaila Sangiorzanu,     _          77        1                     10  T!                                
loanu Sangiorzanu lui Maximu, eco-                                                                       
nomu in Teure                                       50     ---     10  »                                 
Dumitru Muresianu, economu in Teure             --- 50     ---     50                                    
Vasilie Muresianu,      „                     . --- 40     ---     40                                    
Afrimu Gavrilasiu,      „          n            --- 10     ---     10                                    
I. Sangiorzeanu alu Cilichi, econ.              --- 10     ---     10                                    
Zaharie Chircu, economu            77           --- 20     ---     20                                    
Toderu Borgovanu, „                77        1      ---            40  in 2 ani.                         
lacobu Chifa,          „                        --- 10             10                                    
Anisi’a lui L. Mironu, pastoritia  77        ---    30             30                                    
Andreiu Briciu, economu            77        1      ----   ---     25  iu 2 ani.                         
Iftode Sabo,        „ .            77        2      ---    ---     50                                    
Din cuthi’a basericei              n         1      ---          1     a plătit u aceati 1 fr.           
                                                                       prin p. Mureaiana                 
Dionisiu Valeanu, invet. in Siomcut’a                                  d’in 10 f. BDbac. in              
mica                                         2      ---          2 -   Hst’a d’in DeeeSu                 
                                                                       cea de 1000 f.                    
                                   Sum’a     398 49142 20                                                 
Sibiiu, 15. luniu 1872.                                                                                  
                                   Dela      secret, asoc. trans,                                         

               Ceremu indulgenti’a ddloru corespondenti caroru le
suntemu datori cu respunsuri. După reinsanetosiare deplina ne
vomu face datori’a.                                           Red.


Edltorlu si provedletoriu: Comitetulu, — Bedactoriu G. Barltiu, seeretarluiu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a BSmer & Kamoer.