Sg,*'»—---------—-vW Acesta f6ia ese ’ “j cate 3 câle pe luna | si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto <, Vo poștei. tfv TRANSILVANII. F6ia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. -jog/CA.--------- (i Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Corni- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? i? v, * m --------------- Nr. 14. Brasiovu 15. luliu 1872. Anulu V. Sum ari u : Imperatulu si regele Sigismundu. — Materiala pentru istori’a regim. II-lea roman, confiniariu d’in Transilvani’a. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Procesu verbale. — Contribuiri la fondulu academiei romane. — Pu- blicarea baniloru incursi. — Consemnarea contribuiriloru incurse si subscrise la fondulu acad. (Fine.) i Imperatulu si regele Sigismundu. Acestu omu fatale pentru tdte tierile căte s’au fostu supusu sceptrului seu, si cu atătu mai fa- tale pentru Transilvani’a si pentru intrega națiunea romanăsca, a lasatu in istori’a ndstra urme cu atătu mai multe, cu cătu că domni’a lui inca durase cinci- dieci de ani. De aici va urma, că intre documentele istorice latinesci pe care le publicamu si noi, acele care voru esi d’intre anii 1387 si 1437 adeca d’in tempulu domniei lui Sigismundu, voru fi destulu de niițnerdje. Pentrucă inse acelea documente se fia in- tielese si de acei romani carii nu’si făcură d’in istori’a patriei studiu speciale, vomu premitte aici căteva linia- mente d’in vidti’a si domni’a imperatului Sigismundu, care si de altumentrea merita că se fia cunoscuta de aprdpe, d’in mai multe cause. Sigismundu a fostu de naționalitate germano, celu d’in urma surcellu d’in cas’a Luxenburg, filiu alu imperatului Carolu IV. si frate alu lui Ven- ceslau betîvulu, carele a domnitu că rege alu Boe- miei. Sigismundu s’a nascutu in 14. Fauru 1362. Se ne insenrnamu bene anulu nascerei lui Sigismundu, pentrucă vomu avea necessitate de elu, candu vomu ajunge cu publicarea documenteloru la loanu Cor- vinu de Hunedor’a, eroulu immortale alu daco- romaniloru si salvatoriulu Europei de jugulu turcescu. După mărtea tata-seu, lui Sigismundu i-se veni la 1378 marchionatulu Brandenburg, d’in care apoi successive s’a formatu regatulu Prussiei. Prin incredentiarea (logodirea) si contractulu de casatorfa iuchiaietu cu Mari’a, unic’a fiica a regelui Ludo- vicu L, lui Sigismundu i s’a deschisu cale de suc- cessiune la tronulu Ungariei si la alu Poloniei. Inse dopa mărtea lui Ludovicu I. intemplata la a. 1383, polonii n’au volitu se scia de dorinti’a re- pausatnlui rege, ci au alesu de regina pe ceealhlta fiica a lui, adeca pe frumăs’a Hedviga. Dara M a- ri’a, care remasese că se domnăsca in Ungari’a sub epitropi’a mamei sale Elisabet’a, fu respinsa dela tronu prin Carolu dela Dirachiu (Durazzo) numitu si Carolu miculu său Carolu pârvulu, chiamatu de alta partita croato-ungurăsca. Tierile numite ale co- rtinei unguresci se vediura aruncate in furi’a guerei civile. In 1386 Carolu fu assasinatu; după aceea urmă un’a d’in anarchiile cele mai infricosiate. Croatii resculanduse puseră man’a pe ambele regine incul- pate de assasinatu si le aruncara in captivitate, ăra după aceea Elisabeta fu sugrumata de inaintea ochi- loru fiicei sale de croatulu Palisna, ăra cadavrulu ei fu aruncatu preste murii fortaretiei Novigradu, 1387. Audiendu Sigismundu de acelea crudimi , isi adună ceva 6ste d’in Boemi’a, cu care veni in Ungari’a spre a’si salva mires’a si a restabili ordinea. Dara că te- neru usioru de mente, precumu a si remasu in tota viăti a sa, singuru dela sine nu a sciutu se faca ni- micu, l’au ajutatu inse venetianii, ăra ungurii in pri- maver’a aceluiași anu ilu incoronara de rege la ce- tatea Alba-regale. De aci, domni’a lui Sigismundu in Ungari’a si Transilvani’a se computa d’in anulu acesta 1387. Venetianii Înduplecară pe comandanții croatiloru că se restitue pe Mari’a in libertate, ceea ce se si intemplă. In 1. luliu 1387 Sigismundu si Mari’a con veniră mai antaiu in Zagrabi’a (Agram), de unde apoi trecură la Bud’a. Cu atăta inse bel- lulu civile neci decumu nu s’a finito, ci lucrurile s’au incurcatu si mai tare. Hedvig’a intr’aceea se mări- tase. Barbatu-seu Vladislau (Vladu) facundu lega- tuintia (confederatiune) cu ambii Domni ai româniloru, d’in Munteni’a si Moldov’a, s’au sculatu cu arme asu- pra cumnatu-seu. De atunci inainte romanii s’au aflatu- mai totu in acțiune politica si bellică, si inca nu nu-j mai moldavo - romanii, ci preste totu romanii d'in‘ t<5ta Dacia, păna la finea vietiei lui Sigismundu, adeca la bătăliile cele crunte si fatali d’in Transilvani’a, a- deca păna in a. 1437. Dara acea acțiune si activi- tate a româniloru cere că se fia demonstrata si pro- bata prin documente istorice, carele este si scopulu nostru. Se continuamu inse cu impartasirea momenteloru mai de frunte d’in viăti’a lui Sigismundu. Cumnatu-seu Vladislau regele Poloniei se invof a inchiaiă unu armistițiu cu Sigismundu, carele avea se porte batalia si in Dalmati’a. Indata inse după espirarea armistițiului, Vladislau ărasi inchiaiă confe- deratiune cu ambii domni romanesci, adeca cu alu Moldovei si Munteniei, in contra lui Sigismundu, său mai bene, in contra unguriloru. De aici apoi se escă unu bellu cruntu, carele se portă in Galiti’a si in Moldov’a, care inse păna acuma nu e descrisu cu 27 158 — fidelitate si cu destula critica. Scripturii unguri dicu că in ei au invinsu pe moldoveni, că inse au fostu batuti de poloni in Galiti’a. Cu tdte acestea, Mol- dov’a remasse si după aceea Moldova, stătu roma- nescu (1390). In 1394 Sigismundu inchiaiese confederatiune cu Mircea, pentru câ se merga in contra turciloru. Seri-. ptorii unguri spunu, că acea confederatiune s’a in- chiaietu in Transilvani’a. Audiendu inse, că soci’a sa regina Mari’a morise in primavăr’a aceluiași ann, Sigismundu se reintărse iute d’in Bulgari’a in Un- gari’a, unde magnații se si desfacura in partite, d’in causa că celi mai multi nu voliă se recunăsca lui Sigismundu altu dreptu la tronulu Ungariei, decătu numai cellu castigatu prin casatorfa; ăra fiendu-că Mari’a morise, dreptulu barbatu-seu inca se consi- deră că espiratu. De aceea unii chiamâ pe Ladislau filiu alu lui Carolu celui assasinatu, ăra altii pe Vla- dislau dela Poloni’a. Totu scriptorii unguri spunu, că pre candu s’a reintorsu Sigismundu dela Bulgari’a prin Munteni’a, Mircea ’lu intempină cu bratiu armatu, in cătu era p’acf se’lu prindă, dăca nu’lu scapâ una câta de franci auxiliari, carii veniseră cu elu. Caus’a acestei hosti- litati inca nu este esplicața păna acuma. Ajungundu Sigismundu la Bud’a, mai antaiu luă mesure aspre in contra partitei neapolitane, care voliâ se aduca pe Ladislau; la treidieci si duoi partisani fruntași puse de li se taliara capetele fără neci una judecata si cu mare perfidia, in contra cuventului datu că nu li se va intemplă nimicu. Cu acăsta ocasiune unu aprodu (cadetu) anume Csonka, nacajitu pe Sigis- mundu pentru că acesta ’i taliase si pe comandantele seu, anume Kont, ii dîse: „Mai porcu de Boemi’a, eu neci-odata tie nu’ti voliu sierbiU Indata se taliă si capulu acestuia. De aci incolo Sigismundu cade totu mai adencu in ochii locuitoriloru, si ur’a si despretiulu in contra lui cresce neincetatu si cu atătu mai virtosu, după ce ungurii aflara, că Sigismundu pe la inceputulu anului 1396 a mersu la frate-seu Venceslau in Boe- mi’a cu acelu scopu pronunciatu, câ se inchiaie cu densulu unu tractatu familiariu fără scirea tierei. Frate-seu pe atunci era si imperatu ala Romaniloru, rege alu Germaniei. Sigismundu scăte dela elu unu documenta, in care frate-seu câ imperatu ilu denu- mesce de locutienetoriu alu- imperatului si guberna- toriu alu imperiului, remunera inse si pe Ungari’a intre provinciele imperiului romano-germanu. După acăsta Sigismundu plecă in contra lui Baiazet lildirim, perdh batali’a cea mare dela Nicopolis curatu numai prin nebuni’a si vanitatea sa si a franciloru auxiliari si scapă cu fug’a câ vai de elu (28. Sept. 1396). Abia pe la finea anului 1397 s’a potutu reintărce la Buda, pentrucă se afle tiăr’a in cea mai mare desordine si spiritele irritate preste mesura in contra lui. Diet’a tienuta la Temisiăr’a nu’i ajută nimicu. In 1398 tienh alt’a la opidulu Crisiu (Koros), unde ărasi comisse una perfidia spur- cata, pentrucă taliă pe renumitulu Laczkovics , pen- trucă acela se află in oppositiune cu regele. Sigis- mundu se încercă se supună pe oppositiune cu ar- mele, inse fără resultatu. Asia, urinduise ăresicumu de afaceri, luă de nou lumea in capu, că’i placea preste mesura se bata tierile si marile, merse mai antaiu la Poloni’a, de aci la Boemi’a, de unde apoi colindă una parte mare a Germaniei. Sigismundu a petrecutu anulu intregu 1399 în- străinate. In acestu tempu tăta monarchi’a ungurăsca se află in revolutiune. Căușele revolutiunei se voru enumera mai la vale pe largu, pentru câ de aici inca se se cunăsca relele căte au adusu acelu monarchu preste tiăra. Regele abia s’a reintorsu la Buda in 1400, pre candu unu mare numeru de conspirați, archierei si mireni insociti de cete armate străbătură in palatuln regelui, unde infruntandu’lu aspru pentru fara-delegile lui, ilu prinseră si’lu închiseră mai an- taiu in Vissegradu, era după aceea in Siklos, care era in possessiunea familiei Gara. Conspirații au fostu determinati a lipsi pe Sigismundu de cordna si a’lu tramite acolo de unde venise. Cu tăte ace- stea, după 18 septemani de captivitate Sigismundu isi recâștigă si libertatea, si corăn’a, dupace mai an- taiu jură că nu’si va resbuna neci-unadata de cei carii l’au aruncatu in captivitate. Fortun’a lui Sigis- mundu a fostu, că boierii tierei si archiereii neci-de- cumu nu se potura involf intre sine asupra persănei care era se ocupe tronulu si corăn’a. Unii adeca voliă totu pe Ladislau dela Neapole, altii totu pe Vladislau dela Poloni’a, barbatu alu Hedvigei, si ărasi una fracțiune pe austriaculu Albertu. Preste acăsta Stiborius, unu magnatu polonu, ajută pe Sigis- mundu cu armele, Gara cu negotiatiunile sale di- plomatice si cornițele C i 11 e y cu bani -multi. Sca- pandu regele d’in captivitate, pe partisanii sei ii re- mnneră stralucitu; pe Gara ilu facă palatinu, pe Barbara (Varvar’a) fiica comitelui nemtiescu Her- manu Cilley o luă de soda legitima, ăra lui Stiboriu ii donă mulțime de dominia de a le tierei. De aici vene apoi, că acea familia polăna S ti bor, a lasatu atătea urme inca si in istori’a Transilvaniei. Cu tăta acăsta împăciuire părută, spiritele locui- toriloru nu s’au linistitu, conspiratiunile s’au conti- nuata ; insusi Bonifaciu IX. unulu d’intre contrapapii de atunci, surpă mereu la tronulu lui Sigismundu pe atunci, pre candu acesta ărasi alergă prin Germani’a cu scopu câ se’si câștige corăn’a imperiale, pentru care petrecea in mare ura si urgia cu frate-seu Ven- ceslau si cu duoi nepoti ai loru. In 1402 Sigismundu ărasi aduna dieta la Presburg, unde constringe pe 110 boieri si archierei a subscrie unu tractatu, in poterea caruia in casu de a mori Sigismundu fără copii, austriaculu Albertu se’i succeda lui la tronulu Ungariei. Cu acăsta fapta Sigismundu ărasi lovi in dreptulu electorale alu unguriloru, carii că si alte popăra d’in acelea tempuri, nu voliă se scia nimicu — 159 — de altu rege, decătu numai de unulu alesu in dieta tierei. După acestea Sigismundu ărasi a trecutu in Germani’a, pe urm’a lui inse ărasi a proruptu revo- lutiunea, care a tienutu păna pe la finea anului 1403, in care tempu caus’a lui Sigismundu fu aparata ărasi de membrii familiei Gara, de Petru Perănyi. de loanu Marătyi si Pavelu Bessenyei; mai multu inse decătu toti l’au aparatu si acumu totu polonulu Sti- boriu, carele s’a batutu fdrte bine in contra inemici- loru lui Sigismundu si ’iau invinsu. Cu tăte acestea, in Slavoni’a, Croați a, Dalmați a revolutiunea si bel- lulu civile a mai duratu, de si cu intrecurmari, păna in a, 1409, in care tempu s’au commissu mulțime de crudimi si barbarii. Credemu că e tempulu că se cautamu jpausele, pentru care la popărale Ungariei, Transilvaniei, Croa- ției si chiaru la ale Germaniei, era mai pre susu de tăte la boemi se manifestă atăta ura si urgia in con- tra lui Sigismundu, de unde apoi purcedea neliniștea si atătu amaru de calamități preste tieri, in cătu nu- mele lui Sigismundu păna in dio’a de astadi este la multi obiectu de blasțemu si urgia. Sigismundu â fostu unulu d'intre ămenii celi mai scelerati ai tem- pului seu, precumu despre acăsta marturisescu mai in unanimitate toti chronicarii de atunci, cumu si toti historiografii, anume germani si unguri căti au scriau cu critica si fără passiune istori’a lui. Omu fdrte inganfatu; amatoriu in tdta viăti’a sa de pompe de- sierte si de tăte vanitatile lumesci; despretiuitoriu de omeni; caracteru despoticu, brutale, passionatu si fdrte applecatu la vindicta si setosu de sânge, adeca țocma cumu e tiranul u mai periculosu, carele nu se genădia a omorf dmeni sub ori-ce pretestu si fără judecata; minciunosu si calcatoriu de juramente, in cătu nimeni nu mai potea pune temeliu pe vorbele lui. Asia de ess., Sigismundu nu numai si-a calcatu cuventulu dațu lui loanu Hus s si lui Hieronimu, pentru salva gvardia, ci a mintîtu si atunci candu a disu, că elu nu pdte se o scdta la cale cu popii. Elu a fostu acela, care in Martin 1815 după fug’a cea ru- sîndsa a papei loanu XXIII, luase chiaile dela prin- sdrea lui Huss la man’a sa si’lu potea elibera, dara nu a voitu, ci tocma d’in contra, in Aprile 1415 a irritatu pe membrii conciliului dela Constanti’a, că se condamne pe acei barbati scumpi natiunei boeme si se’i ard ia de vii, adaogăndu că si numai una singura d’in doctrinele lui Huss era de ajunsu pentru că elu se fia condamnatu la mărte prin rugu.*) In an. 1418 Sigismundu a decretatu esterminarea totale a natiunei boeme si a scrisu frate-seu Ven- ceslau in sensulu acesta. Asia dara nu avemu se ne prea miramu, dăca acelu tiranu nebunu ceruse bene- cuventarea conciliului dela Pisa, că se păta estermina pe totu poporulu daco-romanescu. In Martin 1420 Sigismundu pune de talia de inaintea ochiloru *) Vedi după scriptorii contemporani si după istoricii boemi F. C. Șchlossers Weltgeschi^hte IX. Bd. Seite 154—155. sei pe 23 (duoedieci si trei) cetatieni d’in Vratislavi’a (Breslau), d’in causa că locuitorii ne mai potendu tolera crudimile si hoțiile membriloru municipalitate! (magistrata), ii luasera pe fuga, ăra pe unii ii arunca- seră pe tereștrii, după datin’a slaviloru. Pe senato- rnlu loanu Kracha d’in Praga, care se mutase totu la Vratislavi’a, puse de’lu legara de cai si asia ’lu hatira păna la loculu de perdiari, unde’lu arsera pe r u g u. Caus’a acestei barbarii a fostu, că Kracha inca aparase pe Huss. Pe același tempu Sigismundu venindu la urbea Leutmeritz in Boemi’a, demandă că « se innece pe duoedieci de boemi in riulu Elb’a. Dara cine se mai enumere tăte cașurile de omo- ruri căte a commissu Sigismundu in. viăti’a sa. (Va urma). Materialii pentru istori’a regimentului II-lea romanescu confiniariu d’in Transilvani’a.*) In numerulu Federatiunei 54 d’in 2. luniu 1872 intre varietati, s’au facutu publicului cunoscutu, curan- tă naseudeniloru li-au succesu a face transactiupe cu regimulu pentru rescumperarea regalieloru. — Pre- tiulu rescumperarei este 100,000 fr. v. a. , cari se platescu in cursa de 32 de ani. Mai la vale vorbesce acelu articula de fondurile scolastice create si creande, dicîindu că fondurile arn fi considerabili. Amintesce că factorii principali la acăsta deslegare au fostu dd. losifu Hossu si Cerf, afara de delegatii districtului Florianu si Pbrcius. Fiendu acestu articulutiu de totu genericu, ăra si lucru acuma finitu, cugetu că numai in interessulu adeverului istoricu voiu face dăca la acăsta voiu ad- auge-inca urmatăriele, lasandu altui condeiu, cate se compună intru o carte tăta decurgerea acestui lucru, pentru fiacare romanu, prea interesantu, d’in documentele aflatărie, cumu credu, in archivulu comi- tetului, si apoi cu spesele fonduriloru, său pre calea prenumeratiunei se o tiparăsca. După desfientiarea institutului militariu de gra- nitia urmata la an. 1851 s’au orenduitu d’in partea guberniului de atunci civile si militariu una comis- siune spre a deschilini si separa bunurile erariali de celea comunali. Acăsta comissiune au provocata pre locuitorii d’in Valea-Rocnei, că se ’si arate drepturile avute inainte si după militarisare, propunendu-le deodata trei intrebari spre respundere; ci numai pre acești d’in Valea-Rocnei, că-ci despre Borgoani si celi dela companiele Monorului si a Budacului, avendu densa nescari acte si documente d’in tempulu militarisarei, d’in care conchidea ca aceștia aru fi fostu iobagi, nu multu si-au sfarmatu crerii. Locuitorii d’in Valea- *) Istori’a unui regimentu, mai alesu confiniariu nu stă numai d’in fapte bellice, ci si d’in multe altele patriotice, eco- nomice: Ele au mai avutu si alte suferintie, nu numai pe celea d’in campulu de bataia. Red. 27* 160 — Rocnei alegiindu-si vreo cătiva barbati de ai loru, si provediendu’i cu plenipotentia, i-au delegata spre a respunde la propusele trei intrebari. întrebările si respunsurile vedi-le publicate in traducere in Fdi’a pentru minte, ânima si literatura d’in 1854 Nrii 22, 23, 32 si 34. Aceste intrebari si respunsuri s’au referita la drepturile loru de proprietate avute inainte si după militarisare, rogandu-se deodata, ca se fia lasati si sustienuti in acestea, care apoi d’in partea comisiunei s’au substernutu la inaltele locuri. Ce se tiene de fondurile scolastice, de acestea n’au fostu vorba neci inainte, dara neci după milita- risare păna la an. 1835—1836, candu la propunerea fericitului Mariana, fostului direetoriu si vicariu foraneu, inaltele locuri militarie au decisa, că dre- ptulu cârciumaritului de trei luni folosita păna atunci de fiacare, se se dea in arenda in favdrea unui fonda scolastica infientiandu pentru scdlele comunali-confe- sionali, pooiectandu pentru comunele celea mari o suma de 4000 fr. , celea midiulocie de 3000 fr. si celea mai mici de 2000 fr. v. a., că asia apoi d’in interessele acestoru capitale se se intretiena scdlele. Acestu fondu manipulanduse de erariulu militariu cu tdta acurateti’a, au crescuții păna la a. 1848 intru atâta, de mai multe comune au si trasa interesse si cumperatu charthii de stătu. Desfientianduse institutulu militariu granitiariu, guberniulu de atunci in ordinatiunea sa urmata de- spre desfientiarea acestui institutu si reasiediarea gra- nitiariloru in stare civila, au recunoscuta acestu fonda de âdeverata proprietate a granitiariloru d’in intregu districtulu, cumu si fondulu de monturu infientiatu sub institutulu militariu d’in relutulu ce’lu capeta gra- nitiarii pentru lemnele de foca date pficialiloru mili- tari, si d’in doi munți dati in arenda la proprietariulu de fodine Manz (Mantia) d’in lacobeni cu 600 fr., dandnle parintieșculu consiliu, că ambe aceste fon- duri șe le lase pentru scopuri scolastice. Represen- tantii toturoru comuneloru tramisi la audirea înaltei ordinatiuni despre desfientiarea institutului militariu, la consiliulu si indemmilu inteligentiei, dra anume alu doceutelui Născu, directoriului Panga, locotenentelui Tanco si alu fostului pe atunci vicariu foraneu Ma- cedonu, care in una predica tienuta cu ocasinnea cetirei ordinatiunei despre desfientiare, au insiratu foldsele cari voru urma d’in acea impregiurare, deca eli nu numai fondulu primu ilu voru lașa pentru școpulu destinatu la infientiare, ci si pre celu de monturu ilu voru declara si lașa de fondu de sti- pendie pentru studentii d’in districtu aflători pre la gimnasia, academii si universități, spunendule in urma si daunele cari voru urmă d’in impartirea acestoru fonduri intre densii, au si lasatu acestea fonduri pen- tru acește scopuri. Adeveratu ca mai antaiu numai representantii celoru 10 companii, dra celi dela com- paniile Monorului si a Budacului stă mortîsiu, că fondulu de monturu se se impartia intre depsiiy di- cfmdui: că eli si feciorii loru si-au stricata sanetatea si poterile fisice cu darea si taliarea lemneloru de foca si si-au ruptu vestmentele prin garnisdna, ne- capatandu cu anii întregi dela erariulu militariu mon- turu, care după regulamentulu datu era obligatu a’lu dă, indata ce granitiarii ’si lasă vetrele loru. Ei pre- tendea egal'a împărțire intre toti; inse după mai multe invetiaturi si consiliuri date chiaru si de vicecolone- lulu Rbsner, care eră comandantu, s’au plecatu si aceștia, — si asia apoi luanduse unu protocolu cu densii, alegănduse si unu comitetu de 12 inși, dra de presiedinte vicariulu spre a lua in sdma fondurile si a portă administratinnea celu pucinu păna Ia fa- cerea statuteloru, s’au dimisu la ale sale, dra proto- collulu s’a inaintatu la gubernia. Acestu comitetu, mai alesu inse Basiliu Născu si locotenentele Petru Tanco sub conducerea vica- riului că presiedinte, au midiulocitu de s’au facutu cunoscute sumele d’in ambele fonduri, cumu si d’in ce feliu de charthii si bani stau, care apoi s’au tie- nutu in evidenția, au dusa computu despre tdte com- petentiele, de si numai pre papiru, au midiulocitu mai incolo de au crescută fondulu de monturu cu vreo căteva dieci de mii că desdaunare data d’in partea erariului militariu pentru vestmentele de casa rupte in garnisdna si in resbelulu d’in 1848 si 1849; — dicu numai pre papiru, că de si nenumerate ori au urgitatu transpunerea, totuși s’au amenatu si pdte s’ar fi mai amenatu, de nu ar fi fostu acestu comi- tetu de totu separatu alu fondului de monturu, care voliă a’lii tiend si a dispune cu elu după plăcu, pre- cumu au si dispusa in contra vointiei atătu a comi- tetului, cnmu si a ordinariatului cu vreo căteva mii anuali pentru intretienerea preparandiei diecesei gher- lane. Numai acesta scie necasurile si greutățile care le-au avutu cu pretura Naseudului sub conducerea lui Canciuschi, care nu odata au propusu desfien- tiarea lui! E de însemnata, că fiendu inca amintit'a comis- siune in Naseudu,* au tramisu erariulu montanisticu pre unu comisatiu alu seu cu numele Blagoevich, care că o vulpe incetu incetu, fără sgomotu au pusa tdte pădurile sub secuestru, numindu o mulțime de inspectori si subinspectori, si resolvindule plati d’in fondulu proventeloru, -— in contra caruia granitiarii au protestatu. — Neci operatulu amentitei comisiuni, neci suplic’a granitiariloru si respunsurile loru lș pro- pusele intrebari n’au avutu ceva resultatu, dara neci fondurile nu s’au transpusu; lucrulu se parea a fi mortu. In primavdr’a anulur 1856 ducenduse vica- riulu Macedonu cu episcopulu Alexi la Vien’a la con- ferintiele episcopiloru, au luata cu sene si o suplica a locuitoriloru adresata dreptu cătra Maiestatea sa imperatulu, prin care aceștia se rdga de o favorabila deslegare a acestei cestiuni, care apoi pe langa ple- nipotenti’a avuta au fostu fericitu intru o audientia capetata in lun’a lui luniu a o si inmanua Maiestatii sale, roganduse si cu vorb’a pentru grabnica desle- — 161 — gare a cestiunei despre dreptulu de proprietate si predarea fonduriloru la comitetulu alesu spre a le intrebuintia pentru scopurile destinate. Deslegarea inse erasi s’au amenatu, asia cătu in 1860 au fostu siliti a tramite una alta deputatiune statatoria d’in căpi- tănii pensionati Georgie Lica, loanu Purceila, Basiliu Născu si loachimu Muresianu cu o alta petitiune, care nu numai că au inmanuat-o Maiestatii sale, dara pentru o mai grabnica deslegare, au lasatu in Vien’a pre docențele Născu, care a petrecuta acolo păna in luliu 1861 faciindu metanii si dandu desluciri refe- rentiloru ministeriali, cumu si lucrandu câ d’in acestu fostu regimentu după desfientiarea pretureloru nem- tiesci, se se infientiedie macaru unu capitanatu, ăra »nu se se incorporedie după cumu proiectase presi- dele cancelariei aulice Franciscu Kemeni, cu comi- tatele Solnocu, Doboca, Turda si Clusiu. Acăsta i-au si succesu lui Născu, dara cealalta cestiune a remasu totu nedeslegata. Vediendu locuitorii atăta traganare si torturati de incertitudine, cu ocasiunea instalare! căpitanului Bohatielu, au tramisu erasi o deputatiune statatăria d’in Macedonu Popu, prepositu capitularii! alu Gherlei câ proprietarii! de pamentu, vicecapitanulu. Gregorie Bota, subprefectulu Macsimu- Lica, docențele Basiliu Nasculu si medicali! Stefanu Popu, câ mai antaiu se multiamăsca Maiestatei sale imperatului pentru infien- tiarea capitanatului, si apoi se urgitedie deslegarea cestiunei si transpunerea fonduriloru. Acea deputa- tinne ' si-au implenitu missiunea cu tota acurateti’a, tienendu conducatoriulu deputatiunei prepositulu Ma- cedonu doue vorbiri, in conformitate cu importanti’a obiecteloru. Resultatulu atătoru deputătiuni si ursoriuri a fostu, că in Augustu 1861 a esitu unu prea inaltu autografii alu Maiestatei sale cătra cancelari’a de curte, prin care se predau locuitorilpru d’in Valea-Rocnei si la doue comune dela compani’a Budacului Santu- loana si Nusfaleu câ unora cari inainte de militari- sare au fostu liberi câ si sasii vecinii loru, pădurile, alpii, drepturile regali si fondurile, lasandu totu-odata a se numi una comisiune regulatoria sub conducerea unui generalii, care aceste se le transpună d’inpreuna cu alte obiecte si realitati tienetorie de scopuri sco- lastice si care i se voru vede a fi de lipsa, si pentru alte scopuri besericesci si comunali, facîmdu totu- odata si alte proiecte necesarie pentru final’a desle- gare a dreptului de proprietate si in Valea-Borgoului si fostele companii a Budacului si a Monorului. Acesta a fostu sensulu acelei prea-inalte scrisori, in cătu ’mi aducu amente. Comisiunea amenandu si traganandu lucrulu, după datin a cornisiuniloru cari tragu diurne grase, au trans-. pusu cu incetulu fondurile, drepturile regali, pădurile, mai multe case si realitati pentru scopuri scolastice si besericesci, voliendu totuși pre bas’a unei prea- inalte decisiuni d’in 24. Septembre 1863, prin care determinatiunile delineate in 1861 in obiectulu mun- tiloru revindecati s’aru fi modificata, a detienă mai multe păduri si munți nu numai in valea Borgoului carnala 72,720, a Monorului si a Budacului la 1035 jugere, dara chiaru si in Valea-Rocnei pentru erariu si pentru familia Kemeniana, care sub institutulu militariu necurmata ii pretinsese, proiectandu totu- odata si o desdaunare la erariu de 118,936 fr. v. a. d’in fondurile scolastice pentru solutiunile date si plătite in tempulu secuestrului paduriloru d’in fondulu proventeloru, la personalulu silvanale, si o noua im- partire a muntiloru lasati in folosulu locuitoriloru. Acesta după ce s’au comunicații cu poporala, l’au iritata si necăjita fdrte, si i-au datu ansa ăra la pro- teste si la compunerea a loru doue suplice, adeveratu doue opere clasice, cătra guberniulu tierei si cătra Maiestate tramise. Asta d’in urma ăra prin o depu- tatiune statatăria d’in prepositulu Macedonu, Macsimu Lica, Florea Porcius, Basiliu Busdugu si Bas. Născu, care in lun’a lui Octobre 1865 au si immanuatu-o pre langa o vorbire a conduCatoriului, in absenti’a Maiestatei sale, inaltiei jsale archiducelui Carolu Lu- dovicu. In acesta aretandu si descriendu nedreptă- țile, daunele celea mari, care negresitu aru urmâ dăca acea nefericita propunere a comissiijnei s’ar realisâ, aretandu că o atare tractare si procedura despre alu mieu si alu teu necumu in Europ’a cea. culta, dara ddra neci in statele barbare nu se intempla, s’au ro- gatu a se recunăsce de adeverati proprietari, si câ atari a se sustienă si aperâ in ppssessiunea acelora obiecte, cumu suntu toti munții, pădurile, pasiunele, estirpatiunile si altele, care comunele mai multu câ o suta de ani pre dreptu si după lege faptice si fără intrerumpere le-au tienutu câ adeverata proprietate, si pre toti pretendentii, cumu este erariulu si familia Kemeniana, a’i îndrepta la calea legei. Aceste doue suplice tipărite in 1865 in Vien’a au avuta acelu re- sultatu, că proiectulu amentitu nu s’a efeptuitu, ci a remasu in starea de mai inainte, păna ce a venita regimulu moderna, cu care desfientianduse comissiu- nea mai multu desregulatoria decătu regulatoria, s’au continuata negotiatiunile si rogarile prin deputatii amintiti in Federatiune păna in tempulu de facia, candu s’a inchiaiatu transactiu.nea cu o suta de mii, insemnandu că acăsta suma se platesce erariului, in cătu sciu, numai pentru drepturile regali si unele păduri d’in Valea-Borgonlui si fostele companii a Monorului si Budacului, pre care i-au considerata a fi fostu de conditiune iobagiăsca. Considerandu acestu tergu d’in mai multe parti, ori si cumu ilu . potemu numi bunisioru, de si com- putandu si spesele făcute de tăte deputatittnile si in- terusur’a ce se platesce erariului după capitalulu a- mentitu păna la total’a depurare, se urca la vreo suta si mai multe dieci de mii, necomputanduse aici spesele care inca le potu ave cu processulu familiei Kemeniane care s’a reinviatu la calea legei. D’in supradedusele se vede: a) că la efeptuirea acestui lucru in tempu de 21 de ani au contribuita — 162 — si lucrata mai multi; b) câ Naseudenii au trei fon- duri pentru scopuri scolastice — fondu pentru scdlele comunali-confesionali, celu de stipendie creatu d’in celu de montura si alu treilea pentru intretienerea gimnasiului, a scdleloru normali si a loru vreo cinci triviali cu trei classi. Acestu fondu este infientiatu d’in dreptulu regale alu carcimaritulai. Adeveratu fru- m<5se fonduri, care multu folosu potu aduce intregei națiuni romane si patriei, numai se se administre si manipuledie cu acuratetia si sinceritate, se domnâsca intre representantii comuneloru unire, se aiba condu- cători practici si circumspecti, cari se pună in lucrare si edificiele necessarie si mai inainte convictulu, care ’lu dorescu cu totii, si care mai tare a contribuita de comunele au lasatu dreptulu regale pentru gim- nasiu si pentru celealalte scdle, si cari edificie s’au pusu in instrumentulu fundationale a se edifica in trei ani după deschiderea gimnasiului. Lipsesce mai incolo câ se se compună statutele, după care strinsu se se tiena. Insemnediu in fine, eh, de si Borgoanii, Mono- renii si Budacanii au fostu inainte de militarisare iobagi, si câ atari s’au luatu la târgulu facutu, totuși in consideratiunea meriteloru câștigate in tempu mai de o suta de ani pentru tronu si patria, aru fi meri- tata si aceștia, câ se li se dea si loru tdte gratisu câ si Rocneniloru; — că-ci nu e lucru micu acela, a te oști si a mori pre campu de batalia si a jace in spitaluri ranitu greu fără mani si picidre, in tieri depărtate, pentru nescari pamenturi acoperite cu me- stecani, arini si spini, care numai după crunta suddre resplatescu ostendl’a, a’ti lașa cas’a, nevdst’a si prunii cu anii, câ se pieră de fome si se se nutrdsca cucu voru potd, sdu după proverbiuln Romanului: a’i lașa in scirea lui Ddieu.*) Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care privescu mai alesu pe români (valachi). (Urmare.) 1394. initio May. App. D. Tr. T. IV. Altu essemplu de dreptulu pumnului. Episcopulu Transil vaniei reclamase că unii nobili ocupaseră cu forti’a decimele episcopesci, precumu si patrariele d’in decime care se cu- veniâ protopopiloru. In acesta causa se aduna mulțime de nobili la comun’a rurale Santu-Imru sub presiedenti’a vicevaivodului GeorgiePasserariu si in presenti’a vaivodului tierei, anume Francu. Aici se decide cumu amu dice, că neci lupulu fla- mendu, neci diea cu duoi miei: nobilii se nu mai fure decimele si quartele popesci, dara se le p6ta lua in arenda, pentru câ eli se le ia de pe spiparea populatiunei.**) *) Acdsta schitia istorica ni s’a tramisu dela Armenopole (Gherla), dara auctoriulu ei nu ne auctorisă câ se’lu numimu. Red. Trans. **) Mari certe si mare ura s’a produsu in Transilvani’a d’in caus’a decimeloru, si sânge inca s’a versatu pentru ele. Red. Nos magister Petrus filiius Georgii de Verâh Vice Waywoda Transilvaniae e. c. t. Significamua .... quod cum in Octavis festi beati Georgii Mar-< tyris, pîurima multitudo nobilium regni pro executione causarum suarum, et ad easdem octavas prorogatarum ' ad villam S. Emerici convenissent, et coram magistro viro Domino Frank Vajvoda Transylvano, et nobia ibidem praesentibus, per procuratores Venerabilis in Christo Patris et Domini Demetrii Dei et apostolicae Sedis gratia Episcopi Transilvani scilicet ibidem in- teressentes uec non capitali ecclesie ejusdem contra quosdam nobiles in facto occupationis indebite et po- tentialis usurpationis suarum Decimarum, nec non etiam quartarum decimalium archidiaconalium fuisset querela posita e. c. t. (causa haec ita fuit dijudicata, ut nobiles possint decimas, et quartas pro se in aren- dam accipere, occupatores vero harum Decimarum, et quartarum paena potentiae puniantur) Datum in S. Emerico quinto die predictarum Octavâram festi B. Georgii Martiri» anno Domini Millesimo trecente- simo nonagesimo quarto. Originale in arch. Capit. alb. Tran. Cista Capit. Edidit Fejâr C. D. T. X. voi. III. p. 163. „ „ accuratius T. X. voi. VIII. p. 388. Szeredai Ep. Tran. p. 129, cum excoribus. accuratius Batthyany Leg. Eccl. III. p. 295. 1394. 26. Dec. App. D. Tr. T. IV. Regele Sigismundu venise. in acestu anu la Transilvani’a si aflanduse la Turd’a, rogatu de Francu vodă, face roma- nului Dobrea filiu . alu lui loanu d’in comun’a L esn e cu de langa JVlurasiu una donatiune „preste Cneziatulu padurei fis- cale (a statului) numita totu Lesnecu, tienetdria de districtulu fortaretiei Deva. Sigismundu observa, că acea pădure ar fi desolata de locuitori, arata miediuinele ei si asigura pe Dobrea, că donatiunea cu titlu de Cneziatu i se face cu dreptu de hereditate si cu tdte foldsele si,commoditatile acelui cneziatu, cu conditiune inse câ se fia subordinatu câ si ceilalți cnezi carii se tîenu de castrulu Deva, dispositiuniloru care se dau d’in a- celasiu. Nos Sigismundus Dei Gratia Rex Hungarie Dal- matie, Croație, et Marchio Brandenburgensis etc. me- morie commendamus tenore presentium significantes quibus expedit universis. quod nos turn pro fidelitati- bus, et obsequiis fidelis noștri Dobre Olahy filii Iwan de Lesnek per ipsum majestati nostre, locis et tem- poribus opportunis exhibitis et impensis, tum etiam ad humillimas supplicationes fidelis noștri viri mag- nifici domini Frankonis Wayvode Transilvani pro eodem Dobre majestati nostre porrectis, Kneziatum cujusdam Silvae nostre Lesnek vocate, in pertinentiis Castri noștri Deva nuncnpati existentis, habitatoribus prorsus destitutae cuidam colii seu Monticulo Kisha- vas vocato, ut fertur contigue, quam quidem silvani duo rivuli uterque similiter Lesznek vocati circumdari perhibentur, cum quibusvis ejusdem Kneziatus utili- tatibus, commoditatibus, et usibus memorato Dobre et ejus heredibus donandum duximus et conferendum, ymo damus, donamus, et conferimus perpetuo possiden. — 163 — tenen. pariter et haben. salvo jure alieno, hac tamen conditione interjecta, ut idem Dobre, ac ejus heredes Castellanis, et Vice Castelanis prefati Castri noștri Deva pro tempore constitutis, pretexta dicti Knezia- tus et ejus utilitatum, ad instar . . . Kneziorum ad dictum Castram nostram Deva spectantium, debita obsequia et servitia, ac șolutiones consvetas exhibere, et facere teneantur, temporibus perpetue affuturis, harum nostrarum testimonio literarum, quas dum nobis in specie fuerint reportate in formam noștri privilegii redigi faciemus. Datum Thorde*) in festo b. Stephani Protomartyris anno Domini Millesimo tre- centesimo nonagesimo quarto. L. S. majoris dorso appensi. 1395. 18. Febr. App. D. Tr. T. IV. Regele Sigismundu dă comerciantiloru d’in Brasiovu unu privilegiu, care pe acelea tempuri era de mare însemnătate. In poterea acelui privilegiu toti comereiantii străini căti venea cu marfa păna la Brasiovu, era obligati a o depune si a o vende acilea, ăra in Romani’a nu era permissu ă o transporta. Preste acăsta, tota cer’a cruda ce venea mai alesu d’in Muntenia, tre- buea se se topesca, curăție si tărne numai acilea. Acestu privi- legiu s’a datu Brasiovenijorii d’in causa, că ei au remasu fideli regelui, pre candu acesta se batea cu Stefanu Domnulu Moldovei, cumu si pentru că se repare cetatea si se o intaresca si mai bene.**) 1395. 12. Kal. Mensis Marții. Sigismundi Regis privilegiales Mercatoribus Brassoviensibus elargitae, ut commercia saa libere absque nllo impedimento Viennam usque exercere valeant, ut insuper nullus mercatorum extraneorum merces suas ultra Civitatem Brassoviensem ad partes Transalpinas transportare valeat, sed merces suas Brassoviae deponere, et ven- dere teneantur. Ac denique universas Ceras Brasso- viam undecunque signanter ex partibus Transalpinis importandas, in eadem Civitate liquefacere, fundere, et expurgare, sicque tandem venditioni exponere te- neantur. Concessae autem sunt privilegiales hae Brassoviensibus tum ideo, quod in bello alias contra Stephanum terrae Moldaviae Vayvodam gesto Regi fidelem prestiterint operam; tum etiam ideo, ut Bras- sovienses „ipsam Civitatem, et ad eam spectantes mani re valeant. et remeliorare.“ Authographum exstat in Archivo Brassoviensi. Per extensum edidit Fejer C. D. T. X. voi. II. p. 294. 1395. 8. Marty. App. D. Tr. T. IV. Mir cea, Domnulu Tierei romanesci, duce alu Fagarasiu- lui si banu alu Severinului, venise la Brasiovu, unde se află si regele Sigismundu. Aci se inchiaie intre aceli duoi domnitori *) Ergo Sigismundu^ Rex fuit 1394. in Transilvania. Originale possidet Nicolaus Jankovics. Edidit Fejăr C. D. T. X. voi. III. p. 139. item T. X. voi. VIII, p 370. **) Brasiovenii au mai castigatu inca si alte mari favoruri dela Sigismundu. Red. Tr. unu memorabile tractatu de federatiune offensiva et defensiva in contra turciloru.*) 1395. Brassoviae in Dominica Reminiscere. Mirchya Vayvodae Transalpini Ducis de Fogaras, et Bani Zewrinensîs literae pactionales Sigismundo Regi, super dandis a parte sua contra Turcas auxiliis ex- Edidit FejSr C. D. T. X. voi. II. p. 270. ex Mts. Prayanis. Edidit Pray. Diss. in annal. Vet. Hunnor. VII. p. 144. — Innuit Eder in Felm. p. 55. 1395. — App. D. Tr. T. IV. Anie’a fiica unui boieriu anume Ladislau dela St. Ioana se măritase după unu sasu, anume Michaiu, nenobile. In asemenea cașuri dreptulu de hereditate alu femeiloru nobili era restrinșu, limitatu la a patr’a parte, dresicumu spre pedepsa că s’au mari- tatu după unu nenobile, ăra ³/₄ parti trecea la alti consângeni. Totu asia s’a intemplătu si in casulu de facia, „conforma anti- cului usu alu tierei,“ ăra Anica isi ia partea sa in alte averi, numai nu in bani. Asia aducea cu sene spiritulu aristocrației feudale importatu d’in Germapi’a păna in Transilvani’a. Anich filiaLadislai de Sancto Joanne (Șzent-Ivan) Michaeli Saxoni de Rudas homini ignobili et impos- sessionatq tradita, obtinet qiiartam puellarem, non in pecunia, sed in bonis excisam, juxta verba in statu- torio Relatoriis de anno 1395. Capit Alb. Transyl- vanae. „Unde quia ipsa Domina Anich homini ignobili tradita fuisset, ex eoque non pecuniarnm solutione *) Acestu documentu se afla intregu la Fejăr; dara fiendu- că collectiunile lui au ajunsu atăta de rare, in câtu neci cu 200 fr, nu le mai poți castiga in căte 1 essemplariu intregu, unu documentu că acesta ar merita cu totu dreptulu că se fia reprodusu si la noi in vreuna collectiune de ale năstre, ăra acă- sta cu atătu mai virtosu, cu catu n’ar' crede ’ cineva, cu câta; perfidia esplica său mai bene sucescu unii hîstorici neromani asemenea documente. De aceea este bene, că se le avemu mai' multi inși d’inaintea ochiloru, candu legemu istori’a patriei. Ales. Szilăgyi d’in partea sa candu vene la documentulu acesta, dă cu bât’a in balta dicându, că Mircea in momentele candu a sub- scrisa acelu tractatu, cugetase la trădare. <5re cine mai curendu? Mircea ori Sigismundu ? Toti istoricii sciu, că Sigismundu era omu forte minciunosu si perfidu, in cătu nu avea crediementu la nimeni; toti sciu asemenea, că elu se incercă se subjuge tiăr’a lui Mircea, ăra nu acesta pe a lui Sigismundu. Apararea de subjugare ungaro-germana, Szilăgyi că si multi alti scriptori un- guresci si nemtiesci. o numescu perfidia. Dara apoi se fia drepți si consecenti, se dica totu-una-data despre magiafi: apararea nă- stra in contra subjugarei nemtiesci, turcesci, rusesci, a fostu si mai este perfidia. Ve place acăsta logica? Positiunea geografica a moldavo-romaniloru si rapacitatea veciniloru unguri, poloni,¹ turci, ’iau facutu si pe romani, că se se unesca candu cu unulu in contra celuia, candu vice versa, adeca se balantiedie intre duoi si trei. Dara câte staturi si poteri nu făcu asemenea in’ totu tempulu; conscienti’a demnitatei unita cu instinctulu conser- varei proprie duce pe popora la mesnre de natur’a acestora. Sunt ele d’in acăsta causa perfide? Națiunea daco-romana are conscienti’a individualitate! si a demnitatei sale na- ționale; ea inse nu ’si pote apara essistenti’a sa in contra rapacitatei veciniloru, decătu numai desteptandu rivalitatea colora intre sine si apellandu la dreptatea Europei. Asia a fostu acăsta si asia va mai fi inca multu tempu. Red. — 164 — mediante, possessionaria ex traditione ipsa nobilis Domina Margaretha nominata, eandem quartam fili- alem ejusdem Dominae Anich ave sue, juxta anti- quam Regni consvetudinem obținere posse eidem Domino Nicolao Vayvodâe visum exstitisset,........... ideo ipse Dominus Nicolaus Vayvoda ex causis om- nibus premissis, una cum Judicibus Nobilium, Jura- tisque assessoribus suis deliberando comisisset, quod homo Suus specialis . . . ad facies universarum pos- sessionum et portionum possessionariarum quondam Ladislai .... accedendo . . . easdem..............in quatuor dividit partes coequales, quarum rectam quartam .... pro quarta filiali Domine Anich . . . statuet et committat perpetuo possiden. salvo jure alieno. e. t. c. Datum feria V. prox. ante festum Ca- thedrae b. Petri ap. anno Domini 1395. etc. Originale in pergameno patenter confectum ex- stat in arch. fisei Lib. I. Cbtt. albae fasc. 2. Lit. L. Donationales Sigismundi Regis Super possessione Gyogy in Ctt. Hunyad pro Gurzone filio Ivan de Marnîaros. 1397. — Supp. 0. D. T. II. p. 295. Regele Sigismundu face donatiune comun’a fiscale Gioa- g i u d’in comitatulu Huneddrei, unui osțasiu, anume G u r z o i u, filiu alu lui loanu d’in Mar amu rasiu venitu la Transilvani’a. Meritele pentru care i se face donatiune, sunt militarie.*) Capitulum Ecclesiae Transylvane omnibus etc. quod nobiles vii’ Georgius filius Jacobi de Deeg in persona Gurzonis filii Iwan de Dyog ad nostram personaliter accedendo praesentiam, exhibuit nobis quasdam literas patentes Serenissimi Principis Domini Sigismundi Dei gratia Illustris Regis Hungariae sub minori sigillo ejusdem confectas, tenoris infrascripti, petens nos debita cum instantia, ut ipsas de verbo ad verbum transcribi, et in formam noștri privilegii redigi facere, ac eidem Gurzoni concedere dignaremur, ad cautelam, quarum tenor talis est. Sigismundus Dei Gratia Rex Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, etc. Marchio Brandenburgiensis memoriae etc. quod nos consideratis fidelitatibus, et fidelium servitiorum meritis, et laude dignis obsequiis strenui militis Gurzonis filii Iwan de Maramarusio fidelis dilecti, per ipsum nostrae Majestati, locis et tempo- ribus oportunis exhibitis, et impensis, volentes sibi, pro hiijusmodi fidelibus servitiis Regali......cum favore, ut deinceps solito..........in nostris servi- tiis exped........................regali ac remunerationis pergu- stata, quandam possessionem nostram Dyog**) voca- *) Insemnamu câ acestu privilegiu s’a datu in urm’a bă- tăliei celei mari dela Nicopole, pe care Sigismundu si cavalerii francesci o perdusera in contra Ini Baiezid lildirim. **) hodie Gyogy. Originale hujus Transumti, ut et Statutorio Relatoriae Cap. eccl. alb. Trans., super peraeta in Sustrato, an. 1897 pura sta- tutione expeditae exstant in archivo Fisei. — Donationales edi- dit Fej6r C. D. T. X. voi. II. p. 521. tam in Ctt. Hunyad in partibus Transylvaniensibus | existentem habitam, memorate Gurzoni, et per eum> 1 universis .... utilitatibus, et singulis pertinentiis J ipsius possessionis, juribus, jnrisdicfionibus etc. quibus j per nostram Majestatem hactenus possessa fuit, et ) servata mera authoritate, et potestatis plenitudine, ex j certa scientia nostra, novae nostrae Donationis titulo J dedimus, donavimus, et contulimus, imo damus, do- namus, et effective ac perennaliter conferimus per Ș ipsum Gurzonem suosque haeredes, et superstites ; universos perpetuo, et irrevocabiliter possidendam^ tenendam, et habendam, pleno jure praesentium pa- trocinio mediante, sine duntaxat perpetuitate juris> alieni. Praesentes tandem nobis allatas in formam noștri Privilegii redigi faciemus. Datum in Temesvăr feria V. proxima ante festum b. Demetrii M. a. D. 1397. Nos enim petitionibus ejusdem Georgii de Deeg justis et legitimis annuentes, tenorem praedictarum Literarum Regalium omni integritate pollentes de verbo ad verbum transseribi, et praesentibus inseri facimus, et pendentis sigilii noștri munimine robo- ramus. Datum in 8. festi omnium sanctorum a D. 1397 praenotato. Hororabilibus et discretis viris Do- minis Joanne Praeposito, Joanne Cantore Canonico nostro existente, Hyncone Custode, ac Plebano Ar- chidiacono de Telegd Decano Ecclesiae nostrae exi- stentibus. 1397. — App. D. Tr. T. IV. Privilegiu regeseu datu urbei Clusiu, prin care acesta este scutita si subtrasa de sub jurisdictiunea Palatinului si a ludelui curiei regesci, dandu-ise dreptu de apellu in cause de judecata la tribunalulu d’in Bistritia, seu fiendu necessitate, la celu d’in Sibiiu. Adeca Clusiulu se incorpora la Sasime in respectu ju- ditiariu. 1397. Sigismundi Regis annuentionales, pro Kolosvariensibus super eo: „Ut ejates Cives nullus regnicolarum, in causis quibusvis in praesentiam Palatini, et Judicis curiae Regiae in causam attrahere, citare, vel avocare quovis modo possit, verum si quis quidquam acquisitionis contra eos habuerit, id in praesentia Judicis, et juratorum Civium civitatis Kolosvăr legitime prosequi debeat, ubi si de judicio supplicaretur, vel ipsi Judices in reddenda justiția tepidi forent, ex tune causam eandem in prae- sentiam Judicatus Bistriciensis, et si opus fuerit, inde ad Judicatum Cibiniensem appellare possit. Exstant in Archivo Urbis Kolosvăr fasc. A. Nr. 1. Has literas confîrmavit Sigismundus 1402. et Confîrmationales hae exstant ibid. f. A. Nr. 2. z (Va urma.) — 165 — Nr. 162 — 1872. Procesu verbale luatu in siedinti’a comitet, asoc. trans., tienuta in 2. luliu c. n. 1872 sub presidiulu dlui vieepres. Iac. Bologa, fiendu de facia ddnii membrii P. Dunc’a, P. Mânu, bar. Ursu, I. Hanni’a, I. V. Kusu, Z. Boiu, V. Eomanu, C. Stezariu, dr. D. Racuciu si I. Cretiu. §. 8 1. Dn. presiedinte aduce la cunoscienti’a co- mitetului, repausarea domnului canonicu metropolitanu Gregoriu Mihali, intemplata in 26. luniu c. n. a. c. si totu-odata propune, câ comitetulu se dea espresiune protocolaria, pentru perderea acestui barbatu meritatu si membru fundatoriu alu asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului românu. Conclusiune. Priminduse cu unanimitate propu- nerea domnului presiedinte, membrii presenti dau espre- siune condolentiei sale pentru perderea amentitului bar- batu, prin sculare, orari du repausatului: „se-i fia tierina usiora si amentirea eterna.u § 82. Dn. cassariu presentdza conspectulu despre perceptiunile si erogatiunile asoc. dela siedinti’a trecuta a comitetului (4. luniu ă. c.) păna la siedinti’a presente. D’in acestu conspectu resulta, cumu-că in restempulu numitu, s’au incassatu 1045 fr. 3 cr. si s’au erogatu 472 fr. 96 cr. (Nr. prot. ag. 159, 1872.) Spre scientia. § 83. Totu dn. cassariu presentdza conspectulu despre starea fondului academiei pre tempulu acestei siedintie, d’in carele se vede, cumu-că numitulu fondu are degiâ in proprietatea sa 6235 fr. 36 cr. (Nr. prot. ag. 160, 1872.) Spre scientia. § 84. In nesu cu conspectulu cassei d’in § 82, secret. II. raportdza in speciale, despre banii incursi la fondulu asociat, dela siedinti’a trecuta păna In siedinti’a presente, si anume: a) dela dn. protopopu in Lipov’a, Ioane Tieranu a incursu că tacsa de m. ord. pre 187 % 5 fr. (Nr. prot. ag. 146. 1872); b) prin dn. perceptoriu grem. si cassariu alu desp. cerc, d’in Fagarasiu, Nic. Cipu s’au tramesu că tacse de membrii ord. noui si pentru patru diplome, cumu si că tacse de membrii ajutători cu totulu 51 fr. (Nr. prot. ag. 148, 1872); c) prin Rev. dn. canonicu metropolitanu si direct, despart, cerc, alu Blasiului (XX.) Ioane Fekete Negrutiu s’au tramesu că tacse de membrii ord,, ajutători si pen- tru 13 diplome cu totulu 38 fr. (Nr. prot. ag. 150, 1872); d) că interese obvenitorie cu 1. luliu a. c. după couponii obligat, urb. trans., s’au incassatu in bancnote v. a. 864 fr. 19 cr. (Nr. prot. âg. 154, 1872); e) că interese obvenitdrie cu 1. luliu a. c. după couponii obligat, de stătu convertite, s’au incassatu in argintu 69 fr. 30 cr. (Nr. prot. ag. 155, 1872); f) pentru 1 esempl. d’in Transilvani’a de pre 1871, s’au primitu 3 fr. (Nr. prot. ag. 151, 1872); in fine g) că interese obvenitdrie cu 1. luliu a. c. după 2 bucali couponii dela acțiunile drumului de feru trans., s’au incassatu 10 fr. 70 cr. (Nr prot. ag. 153, 1872.) Spre scientia. § 85. In nesu cu raportulu despre starea fondului academiei de sub §-lu 83, se refereza in specialu de- spre banii incursi la fondulu academiei dela siedinti’a trecuta a comitet, păna la siedinti’a presente, si anume : a) dela comitetulu infientiatu la initiativ’a dlui pro- topopu in Betleanu, Georgie Tecariu, in favdrea incas- sarei offerteloru facunde pentru academia, s’au tramesu un’a consemnatiune despre 398 fr. 49 cr. subscrisi in favdrea fondului academiei, apoi un’a acțiune dela banc’a Transilvani’a despre 40 fr. solviți, oferita d’in partea dlui parochu in Teuri, Mich. Fogarasianu, si in urma 2 fr. bani gata, cu aceea observatiune, că susu-numi- tulu comitetu, banii gata incursi in suma de 100 fr., i-a imprumutatu pre langa 12% dlui parochu Michailu Fogarasianu,* inse cu conditiunea, dăca se va potd ob- tiend consemtimentulu comitetului asoc. la acelu impru- mutu; altfeliu respectivulu se deoblega a tramete banii numai decătu la fondulu cestiunatu. (Nr. prot. ag. 143, 1872); , . b) prin dn. Red. Vine. Babesiu s’au tramesu 143 fr., d’in care 123 fr. suntu venitulu unei representatiuni teatrale, date in favdrea fondului academiei, d’in partea diletantiloru romani d’in Bogsi’a romană in comit. Cara- siului; dr 20 fr. suntu ofertu totu in favdrea academiei dela dn. capitanu si cavaleriu M. Trapsi’a d’in Gratiu. (Nr. prot. ag. 145, 1872) ; c) prin dn. perceptoriu grem. si cassariulu despart, cerc, d’in Fagarasiu (II.), Nic. Cipu, s’au tramesu că contribuiri incurse cu ocasiunea adunarei gen. cerc, a despart, resp. tienute la Veneti’a inferiore in *% Maiu a. c. 66 fr., pre langa cererea, că d’ih Numerulu Tran- silvaniei, in care se voru publică aceste contribuiri, se se trametia căte 1 essempl. gratis, fia-carei comune', in care suntu membrii, carii au contribuita (Nr. prot. ag. 147, 1872); d) dela dn. protop. alu Sibiiului Ioane V. Rusu s’au incassatu adou’a rata d’in ofertulu de 20 fr. subscrisu in favdrea fondului academiei, in suma 5 fr. (Nr. prot. ag. 151, 1872); e) prin dn. Red. lacobu Muresianu s’au tramesu 60 fr. 50 cr., d’in care 40 fr. 50 cr. suntu diumetatea venitului curatu dela balulu arangiatu d’in partea junimei romane studidse in Pest’a, in favdrea fondului acade- miei si a societatiei „Petru Maioru;* er 20 fr. suntu ofertu in favdrea academiei d’in partea dlui proprietariu dr. Anania Trombitasiu de Betleanu. (Nr. prot. ag. 161 1872); f) că interese obvenitdrie cu 1. luliu a. c. după couponii obligat, urb. trans. s’au incassatu in bancnote v. a. 61 fr. 3 cr. (Nr. prot. ag. 157, 1872); g) că interese obvenitdrie cu. 1. luliu a. c. după couponii obligat, de stătu convertite, s’au incassatu in argintu 12 fr. 60 cr. (Nr. prot. ag. 158, 1872.) Conclusiune. Raportulu asupra contribuiriloru in- curse la fondulu academiei de sub a—e inclus, se iea 28 — 166 — spre plăcută scientia; er cu privire speciale la cele co- prense sub p. a), comitetulu se seinte in plăcută posi- tiune a-si esprime recunoscienti’a sa atătu dlui protop. Georgie Tecariu, prin a carui inițiativa s’a infientiatu re- spectivuiu comitetu pentru incassarea oferleloru incur- rende la fondulu academiei, cătu si celoralalti zeloși contribuitori si in specialu, dlui parochu in Teuri, Mich. Fogarasianu, carele a oferita spre scopulu amentita, un’a acțiune dela banc’a Transilvania, de 40 fr. v. a. solviți, cu couponele dela 1. Augusta a. c. Cu privire la imprumutulu tota de sub a) se de- cide a se rescrie susuramentitului comitetu d’in Betleanu, cumu-că acesta comitetu, conformu regulamentului esi- statoriu pentru administrarea si manipularea baniloru, ce incurgu la fondulu academiei, nu se semte in positiune de a~si potă dă consemtiementulu seu la acelu Împru- muta , ci dupace si insusi respectivulu imprumutatoriu, inca a primita aceli bani (100 fr.) cu conditiunea, de ai reintorce numai decătu, dăca atare procedura nu s’ar aprobă de comitetulu centrale, ma prin un’a scrisdria adresata secret. II. se si angagiâza ai reinapoiă, se se provoce deci a tramete incoci cătu mai curendu sum’a cestionata. ■ Cu privire la cererea de sub c) că adeca se se trametia căte I. essempl. d’in „Transilvani’a⁻⁻, comuneloru, in care s’au facutu oferte pentru academia, si anume nu- merulu, in care se voru publică acele oferte, se decide a se pofti respectiv’a redactiune, că se satisfaca cererei respective dispunendu a se tipări d’in acelu numeru, cu căteva essemplaria mai multe decătu e numerulu defiptu. § 86. D. cassariu presentăza unu documenta despre schimbarea argintului cu B. N. in v. a. in suma 87 fr. 46 cr. (Nr. prol. ag. 156, 1872). Spre scientia. § 87. D. redactoriu lacobu Muresianu cere in- forrfiatiune, deca capitalulu de 1602 fr. tramesu de domni’a sa in 1868, in favorea fondulu academiei, se afla insu- matu in present’a cifra a fondului academiei, ori ca se administrădia separata? Conclusiune. Se i-se rescrie susu-laudatUlui domnu, cumu-că capitalulu tramesu de domnia sa că fondu geneticu alu academiei, se administrăza si mani- pulăza la olalta cu celealalte oferte si contribuiri incurse si incurende spre scopulu intenționata, conformu regu- lamentului datu in asta privintia, d’in partea adunarei gen. dela Naseudu tienute in 8—10 Augusta 1870 p. XVII. (Nr. prot. ag. 161, 1872. § 88. Secret. II. perlege un’a scrisdria a stipen- diatului asoc. Vasilie Michailu ascultatoriu de technica in Vien’a, prin carea numitulu teneru, aratandu multifa- riele sale lipse si neajunsuri materiali, cu care are de a se luptă in carier’a studialoru sale, cere a i-se dă d’in fondulu asoc. unu împrumuta de 120 fr. v. a., că astufeliu se nu fia constrinsu d’in lips’a medildceloru vie- tiei, a-si parași carier’a studialoru sale. (Nr. prot. ag. 152, 1872.) Referentele secr. II., considerandu motivele aduse de suplicantele amentita, propune a i-se conferi nu unu imprumutu (câ-ci la asta nu e impoteritu comitetulu), d unu ajutoriu de 50 ori 100 fr. v. a. Punenduse la disensiune acesta obiecta, dn. proto- popu I. Hanni’a, luandu cuventulu, arata cu colori vii, impregiurarile deplorabili, in care, după scirile sale, se afla numitulu teneru d’in lips’a mediuloceloru celoru mai neincungiurate la susu-tienerea vietiei, si după ce in unu tempu asia scumpu, este cu totulu preste potentia, că unu teneru se păta subsistă in Vien’a cu unu stipendiu asia modesta (de 400 fr.), cumu are si suplicantele, lip- sita de ori-ce alte ajutoria, si că in casulu, candu acela n’ar’ fi ajutata la momentu, pdte ar’ fi necesitatu cu mare dauna a-si intrerumpe cursulu studialoru, d-sa deci d’in aceste motive, face propunerea, că amintitului su- plicante, se i-se confereze 120 fr. că ajutoriu, pre langa aceea dechiaratiune, că in casulu, candu adunarea gen., n’ar incuvenentiă acestu ajutoriu, d-sa — si crede că si alti domni membrii — se deoblega a refundă asoc. acesta ajutoriu. Dupace pentru propunerea d-lui protop. Hanni’a mai vorbiră si alti domni membrii, cu care ocasiune d’in partea d-lui cassariu, se arată, ck ar’ mai esiste inca unu restu de 200 fr. dela unu stipendiu con- ferita unui teneru, carele inse cu finea sem. I. anulu scol. 18 7 */₂ abdise de usuarea aceluia: presidiulu sub- mite Ia votu ambele propuneri si propunerea d-lui protop. I, Hanni’a obtienendu maioritate de 8 contra 2 voturi, se redick la valore de conclusu in totu co- prinsnlu, adeca d’in preuna cu conditiunea respectiva de oblegamentulu espresu in dechiaratiunea propune- toriului, la care conditiune aderă si dn. vicepres. > Pre langa acceptarea acestei propuneri ridicate degiâ la conclusu, votara — afara de dn. propune- toriu — domnii membrii: P. Dunca, Bar. Ursu, V. Romanu, Zach. Boiu, Const. Stezariu, Dr. Dem. Ra- cuciu si I. Cretiu (cestu d’in urma dorindu numai a se reduce ajutoriulu dela 120 fr. la 100 fr.) Contra aceleia votara domnii: P. Mânu si I. V. Rusu. ’ § 89. Secret. II., d"in motivulu, că adunarea gen. se-apropia, propune a se alege un’a comisiune, carea se elaboredie proiectulu de bugetu preliminariu pe an. asoc. 187%, ce este a se substerne prosimei adunari gen. %. ■ Propunerea priminduse de membrii comisiunei cestionate, se alegu domnii: I. V. Rusu, Zach. Boiu si I. Cretiu, cumu si dn. cassariu, carele are se dea deslucirile si informatiunile, ce se voru află de lipsai § 90. Dn. bibliot. I. Cretiu propune a se procură pre sâm’a bibliotecei asoc. opulu intitulata: „Buckle Geschichte der Civilisation in England“ in 3 tomuri cu pretiulu de 9 fr. 70 cr. v. a. Se asemndza la cass’a asoc. esolvirea pretiului opului numitu, d’in sum’a preliminată pre seam’a bi- bliotecei asoc. § 91. Totu dn. bibliotecarii! presenteza unu conto sunatoriu despre 4 fr. 90 cr. câ pretiulu le- garei aloru 5 esempl. d’in actele adunariloru gen. a F — 167 — asoc., a loru 3 essempl. d’in actele conferintiei na- ționale d’in 1869 si a unui essempl. d’in poesiile: „Doine si Lacrapiioredeci propune a se asemnâ esolvirea aceluia. Se asemn^za la cass’a asociat, esolvirea respect, conto, d’in sum’a preliminată pentru biblioteca'asoc. Verificarea acestui procesu verbale se încrede domniloru membrii Dunca, Mânu si Hanni’a. Sibiiu datulu câ mai susu. lacobu Bologa, I, V. Rusu, vicepres. secret. II. S’a cetitu si verificata Sibiiu 4. luliu c. n. 1872. P. Dunca. P. Mânu. I. Hannia. Ad Nr. 162—1872. Contribuiri in favorea fondului de academia. 1) Prin dn. perceptore gremialu si cassariu despart, cerc. II. Nic. Cipu s’au tramesu la asoc. că contribuiri incurse in fa- vorea fondului academiei cu ocasiunea adun. gen. cerc, alu desp. cerc, alu Fagarasiului (II.) tienute la Veneti’a inferiore in ³/₁₅. Maiu 1872, 66 fr. v. a., si anume: a) dela domnii: Nic Răcsey, revisore distr. in Fagarasiu, (1. rata d’in obligat, d’in ⁸/₂₀. Fauru' 1872) 5 fr. b) losifu Stoic’a, notariu corn, in Sinc’a vechia (1 rata d’in obligat, d’in %₀. Fauru 1872) 5 fr. c) Iac. Popeniciu, pretore in Veneti’a inf. (% a primei rate d’in obligat, d’in ⁸/₂₀. Fauru 1872) 5 fr. d) Max Ausiibel, negotiat. in Veneti’a inf. 7 fr. e) Moritz Apfelbaurn, negotiatoriu in Veneti’a inf. 12 fr. f) Nic. Popeniciu, proprietariu in Veneti’a inf. 5 fr. g) Samuilu Popeniciu, propriet. in Veneti’a inf. 1 fr. h) Mateiu Sassebesi, proprietariu in Veneti’a inf. 1 fr. i) Davidu Pop’a, propriet. in Gridu 1 fr. k) George Stoic’a, not. com. in Veneti’a‘inf. 5 fr. i) Const. Buta, jude com. in Pareu 1 fr. m) George Ghindea, jude com. in Caciulat’a 1 fr.' n) loanu fBoeriu Grarna, propriet. in Veneti’a inf. 1 fr. o) Bucuru Sierbanutiu, jude com. in Sier- caitia 1 fr. p) Georgiu Barbatu, docente in Siercaitia 1 fr. q) Georgiu Cocanu, jude com. in Mandr’a 1 fr. r) Ioane Grama, jude com. in Todoriti’a 1 fr. s) Ioane Taflanu, cassariu com. in Mandr’a 1 fr. t) Sam. Stefanu, jude com. in Sinc’a vechia 1 fr. u) Nic. Moldovanu, colectore com. in Sinc’a vechia 1 fr v) Nic. Comaniciu, jude com. in Veneti’a inf. 1 fr, w) George lacobu Bobolia, jude com. in Veneti’a super. 1 .fr. x) losifu Popit, directoriu scol, in Ohab’a 1 fr. y) lacobu Margineanu, notariu com. in Vadu 1 fr. z) Georgiu Popu, silvanariu reg. in Ohab’a 1 fr. aa) Sim. Popu, jude com. in Vadu 1 fr. bb) Nic. Lupu, birtasiu in Veneti’a inf. 1 fr. cc) Nic. Comaniciu Badila, propriet. in Veneti’a infer. 2 fr. Sum’a 66 fr. 2) Prin dn. redactoriu alu Albinei, Vincentiu Babesiu s’au tramesu: a) că venitu curatu dela un’a representatiune teatrale arangiata de bravii diletanti romani d’in Bogsi’a romana, comit. Carasiu in favdrea fondului academiei 123 fr. b) că ofertu ge- nerosu dela dn. capit. si cavaleriu M. Trapsia d’in Gratiu 20 fr. Sum’a 143 fr. 3) Dela dn. protop. Ioane V. Rusu d’in ofertulu de 20 fr. subscrisu in favdrea fondului academiei, s’au incassatu rat’a 2 a in suma 5 fr. 4) Prin dn. redactoriu Iac. Muresianu s’au tramesu 60 fr. 50 cr., si anume: a) că diumetatea venitului curatu dela balulu arangiatu de tenerimea romana studiăsa in Pest’a in 10. Fauru 1872, in favdrea fondului academiei si a societ. „Petru Maioru“ s’au tramesu 40 fr. 50 Cr. b) dela dn. propriet. in Sasu-Reginu, dr. Anania Trombitasiu că¹ ofertu 20 fr. Sum’a 60 fr. 50. (NB. S’au publicatu si in Gazet’a Transilvaniei Nr. 43 d’in 1872.) Sibiiu. 2. luliu 1872. Ad Nr. 162 — 1872. Publicarea banilora incursi la fondulu asoc. trans. dela siedinti’a comitetului d’in 4. luniu a. c. pilna la siedinti’a aceluia d’in 2. luliu a. c. 1872. 1) Dela dn. protop. si colect. asoc. iu Lipov’a, Ioane Tie- ranu tacs’a de membru ord. pre 187’/₂ 5 fr. 2) Prin dn. perceptore grem." si cassariu despart, pere. II. Nic. Cipu s’au tramesu la fond. asoc. 51 fr., si anume: a} dela■ domnii: Nic. Raicu, parochu gr. cat, in Sinc’a vechia, tapsa de membru ord. nou pre 187% 5 fr. b) Georgiu Comaniciu, direct, scol, in Veneti’a infer., tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fr. c) Irimia Pop’a. propriet. in Persiani, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. d) Ioane Pop’a lutiu, parochu gr. or. in Persiani, tacs’a de m. ord. nou pre 187¹/₂ si pentru diploma 6 fr. e) lacobu Popeniciu, pretore in Veneti’a infer., tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diph 6 fr. f) Ioane Turci’a, cancelistu district, in Fagarasiu, tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. g) Georgiu Popu Grîdanulu, pretore in Vistea infer., tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fr. h) Ioane Lang’a, docente in Persiani, tacs’a de m. ajut.'lfr. i) Georgiu Comaniciu, parochu gr. or. in Veneti’a infer., tacs’a de m. ajut. 1 fr. k) lug’a Puscariu, propriet. in Veneti’a infer., tacs’a de m. ajut. 1 fr. 1) Ioane Valerianu, docente in Sinc’a vechia, tacs’a de m. ajut. 1 fr. m) Georgie Stanăsa, jude com. in Persiani, tacs’a de m. ajut. 1 fr. n) Irimia Machidonu, pro- prietariu in Persiani, tacs’a de m. ajut. 1 fr. o) Ales. Liabu, notariu com. in Caciulat’a, tacs’a de m. ajut. 2 fr. p) Nicolae losifu Pop’a, jude com. in Gridu, tacs’a de m. ajut. I fr. qj Bu- curu Achimu Uidea, propriet. in Gridu, tacs’a de m. ajut. 2 fr. r) Gligore Chitia, jude com. in Lupsi’a, tacs’a de m. ajut. 1 fr» Sum’a 51 fr. 2) Prin Rev. dn. canonicu metrop. si presiedinte despart cerc, alu asociat. Blasiului (XX.), Ioane Fekete Negrutiu s’au tramesu: A. Că tacse de membrii ordinari: a) dela domnii: Simeonu Popoviciu, notariu com. in Vămos-, Udvarhely, tacs’a de m. ord. nou 5 fr. b) Ioane Pop’a, parochu gr. cath. in Custelnicu, tacs’a de m. ord. nou 5 fr. c) Sonu Papp, proprietariu in Somostelnicu, tacs’a de m. ord. nou 5 fr. d) Alesandru Suciu, parochu gr. cath. in Bobohalma, tacs’a de m. ord. nou 5 fr? B. Că tacse de membrii ajutători ai despart. ' a) dela domnii: Georgiu Aldea, parochu gr. cath. in Cu- cerdea romana 1 fr. b) Ioane Anc’a, parochu gr. cath. in Sub- padure 1 fr. c) Nicolau Maioru, parochu gr. cath. in Vămos Udvarhely 1 fr. d) Teofilu Popu, parochu gr. cath. in Besineiu 1 fr. e) Ioane Francu, propriet. in Samostelnicu, 1 fr. C. Tacse pentru diplome dela dd. membrii ord. a) dela domnii: Paulu Marinu, prof de gimnastica și de- semnu in Blasiu 1 fr. b) Petru Solomonu, .prof. normale in Blasiu 1 fr. c) Ioane Marculetiu, prof. gimnasiale in Blasiu 1 fr. d) Stefanu Campianu, prof. de teologia in Blasiu 1., fi', e) Michaiu Danielu, negotiatoriu in Blasiu 1 fr. f) Alesandru Surdu, asesoriu judecat. 1 fr. g) losifu Pocsa, fostu jude prim, in San-Martinu 1 fr. h) Petru Ocosiu, cancelistu in San-Martinu 1 fr. i) losifu Nestoru, fiscala 1 fr. k) loachimu Ciadanu, parochu gr. cath. in Ogr’a 1 fr. 1) Basiliu Stoianu, parochu gr. cath. in Cetate de balta 1 fr. m) Petru Miresteanu, parochu gr. cath. in Ernutii 1 fr. n) Basiliu Moldovanu, presiedinte de sedri’a orfanele in San-Martinu 1 fr. Sum’a de sub A, B si C face 38 fr. v. a. Sibiiu, in 2. luliu 1872. Dela secret, asoc. trans. Dela secret, asoc. trans. — 168 — Consemnarea contribuiriloru incurse si subscrise la fon- dulu academiei cu ocasiunea adunarei tractuale d’in protopopiatulu Betleanului, conchiamate prin resp. dn. protop. G. Tecariu pre 20. Fauru a. c. la Betleanu. (Continuare.) Cuantulu Numele si conumele p. t. domniloru in val. austr. Observa- contribuitori, sub- sol- tiuni caracterulu si locuinti'a scrisa vitu fl. cr. fl. |cr. T. Jfrpn^grat, L in: Agrisiql,u_d(i.ausu 1 --- --- --- in 2 ani St. Moldovanu, jude corn. „ 3 --- --- in 3 ani. Irimie Popu, cantoriu „ --- 50 --- --- Teod. Micanu, invetiat. inj^îfitfta. 1 --- --- 50 in 2 ani Sam. Poienariu, fetu „ 2 --- ■ --- --- in 4 ani Teod. Cibwm-4nvet„.ip SieutOdoriieiu 10 --- --- in 5 ani Gavr. Malinasiu, cantoriu „ 2 --- --- in 2 ani.. Ioane Chita, preotu in Mintljîu^roth. 2 --- 2 --- in totu an. loanu Avramu, notariu n 1 --- --- --- n I. Avramu-lui Viconte, jude c. „ --- 50 --- --- Basiliu Muresianu, preotu in Cociu____ 1 --- --- --- » V Mafteiu Muresianu, invetiat. „ 5 --- 1 in 5 ani. Vasîliu Muresianu, cantoriu „ 5 -- 1 --- George Popu, fetu „ 1 1 --- Irimie Serbu, cantoriu in Minthfu-rom. 1 --- --- --- in 2 ani. A. Laurentiu, fetu in Agrisiude diosu ---- 50 --- 50 Vas. Rusiu,,doc. supl. in Mogosmontu 3 --- 1 --- in 3 ani. Ilarionu Rebreanu, curat. I. „ 1 --- --- 50 in 2 ani. Ilie Petrasiu, fetu „ ■--- 20 --- 20 loanu Rebreanu, jude corn. n ---- 80 --- 80 Macarie Poienariu, plugariu „ ----“ 40 ---■ 40 S te fa nu Poienariu, „ „ .--- 40 --- 40 Vasilie Spatariu, „ „ 40 --- 40 Hie Petrasiu jun. „ „ .--- 20 --- 20 loanu Pîrtiu, „ „ .--- 20 --- 20 Istrate Rebrianu, „ „ .--- 20 ---. 20 Eilipu Chifa, „ „ .--- 20 20 Ilie Rebrianu, „ „ ---- 20 --- 20 loanu Petrasiu jun., „ „ , --- 20 --- 20 loanu Petrasiu sen., „ „ --- 20 --- 20 Trifanu Popu, „ „ --- 20 --- 20 Simionu Popu jun., „ „ 40 --- 40 Ilarionu Moldovanu, „ „ --- 40 --- 40 Toma Barburasiu, „ „ --- 80 --- 80 Gregore Rebrianu, „ „ --- 30 --- 30 loanu Darabanu, „ „ .--- 20 --- 20 Precupu Poienariu, „ „ --- 20 --- 20 Condrate Rebrianu, diuariu „ --- 20 --- 20 Martianu Blagu, pastoriu „ --- 20 --- 20 1 Dorofteiu Darabanu, plugariu „ --- 20 --- 20 Chirilu Popu, „ „ --- 20 --- 20 Mihaiu Taleru, israelitu „ --- 20 --- 20 Simionu Popu sen., plugariu „ ------ 30 --- 30 Eremie Popu, „ n 2 ol 20 Gr. Popu lui Simionu, contrasiu „ -r- 30 --- 30 loanu Rusu, plugariu „ --- 20 --- 20 loanu Popu, „ „ 20 --- 20 Tanase Rebrianu, „ „ --- 20 --- 20 Lazaru Rebrianu, „ „ --- 30 --- 30 loanu Muresianu, preotu in Sireagu 2 --- 2 --- pre totu an. loanu Muresianu, invetiat. „ 5 --- 1 --- in 5 ani. Cuantulu Numele si conumele p. t. domniloru in val. austr. Observa- contribuitori, sub- sol- tiuni caracterulu si locuinti’a scrisa vitu fl. cr. fl. cr. Alessandru Rusu, cantoriu in Sireagu Vasilie Ilisiu sen., contrasiu . r Vasilie Ilisiu med., curatoru I. „ I. Muresianu Iui Mihailu, insp. scol. „ Pantelimonu Popu, plugariu „ Toderu Muresianu, curatoru „ 50 Niculau Muresianu, juratu „ 50 ■^Danila Rebrianu, plugariu „ 20 Simionu Poienariu, pastoriu „ 50 20 Stefanu Ilisiu, plugariu „ 20 20 Gregore Ilisiu, june „ 20 20 Petri Ilisiu, plugariu „ 20 10 Pavelu Poienariu, „ „ 20 20 Gregore Flore, „ „ 10 20 Simionu Ilisiu, „ „ 20 20 Mafteiu Rusu, „ „ 20 30 Simionu Rusu, „ „ 20 20 Sams. Moldovanu, „ „ 30 20 Silv. Moldovanu, „ 20 20 Andreiu Rusu, „ „ 20 50 Gavrila Rusu, jude com. „ 20 20 Vasiliu Ilisiu jun., curatoru „ 1 50 20 lacobu Moldovanu, plugariu „ 17 20 20 Gavrila Rusu Oloi, „ „ 1 20 20 in 2 ani. Mafteiu Popu, „ „ 1 20 20 preteng. de datoria Nestoru Moldovanu, „ „ 1 20 1 20 dela m. (Goldstei* lacobu Ilisiu, „ „ 1 20 1 20 in Nemigi’a. Luca Damianu, „ „ 1 20 1 20 i Tanase Poienariu, „ „ 5 20 1 20 in 3 ani. Vasilie Popu, „• „ 1 20 1 20 >> Gavrila Miresianu, subjude com. „ 1 20 1 20 » Danila Muresianu, plugariu „ 1 20 1 10 in 5 ani. Torok Andris, armeanu „ 5 20 1 10 in 2 ani. Vasilie Barburasiu, dîleriu „ 10 10 1 10 in 2 ani. Vasilie Rusu, fetu „ 5 10 1 20 » Gabr. Muresianu, cant, in Nemigia rom. 5 10 20 5? Todoru Salvanu, fetu „ 2 20 10 George Spermezanu, curatoru „ 1 20 20 Niculae Dobriceanu, economu „ 1 10 50 D’in cutei’a comunala „ 1 20 50 Dem. Chita, preotu in Nemigia nng. 50 50 Irimie Miteteanu, decente „ 50 50 Todoru Runcanu, fetu „ 50 50 lacobu Popu, curatoru I. „ 50 50 Vasilia Chita, preotu in Prislopu 50 60 D’in cutei’a besericei --- d’in Prislopu 60 40 Vartolomeiu Muresianu, invetiat. „ 40 20 lacobu Popu, cantoru „ 20 20 Dumitru Nimigianu, fetu B 20 10 loanu Popu, curatoru I. „ 10 10 loanu Ilovanu. curatoru „ 10 20 Luca Ordanu, jude com. „ 20 50 loanu Rusu, invetiat. in Sintereagu. 50 loanu Sava, jude com. „ 50 Alesandru Brendea, agronomu „ Constantinu Belciugu, „ „ Vasilica Ventu, „ „ Danila Vlasinu, „ „ Teod. Fagarasianu, fetu „ n (Va urma.) Editorii! si provedietorlu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu i. alu asociatiunei. — Tipografi’a Riimer & Kamner.