Acesta foia ese 1 cate 3 cdle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto £ v v poștei. Abonamentulu se i face numai pe cate 1 anu intregu. Se abon^za la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. l\r. 7. Brasiovu 1. Aprile 1872. Alllllll V. Sumariu. Căușele pentru care au revoltata romanii in an. 1784. — Mitropolitulu Grigorie — Opiniune despre scfii’a de agri- cultura proiectata pentru districtulu Fagarasiului. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Contribuiri la fondulu academiei romane. — Bibliografia. Causele pentru care au revoltatu romanii in an. 1784. Pe acelea cause le-a enumerata d’in documente autentice insusi cornițele Dominicu Teleki in cartea sa citata de căteva-ori si in acesta fălia. Noi le vomu reproduce aici in interessulu adeverului istoricu cu I atătu mai virtosu, cu cătu se mai afla dmeni inca si păna in dio’a de astadi, carii acea revolutiune o ad- scriu numai caracterului feroce alu romaniloru mun- ! teni, candu d’in contra, ea a fostu resultatulu despe- ■ ratiunei ultime, precumu tdte revolutiunfle esite d’in : poporu si essecutate prin elu insusi sunt de regula : effecte ale desperatiunei la care ajunge, unu poporu maltratatu, impilatu si tiranitu in modula celu mai barbarii, si ajunge păna atunci, păna candu mai este in elu potere de viătia, păna candu n’au apucatu se dispara d’in elu simtiulu de libertate si nobilele in- stinctu alu conservarei proprie. Vomu enumera căușele revolutiunei Horaiane in ordinea in care le-a enumerata si c. Teleki. Eca-le. Dela poporulu iobagitu (robita) se storcu si scotu pe sam’a nobilimei si pe a ostasimei totu feliulu de producte si viptualii, galitie (passeri, adeca galine, gănsce, rație), fără a se dă dmeniloru quietantia, sdu fără a li-se computa in contributiune. (Asiă dara spo- liate, inpilare tirandsca). Iobagii de naționalitate magiara nu pdrta greu- tățile publice iu proportiunea in care sunt nevoiti a le porta iobagii de naționalitate romandsca. Nu numai domnii (possessorii), ci inca si iobagii de naționalitate magiara calumniadia, bajocurescu, ba inca si bătu pe iobagii de naționalitate romandsca, dra alte-ori ii amarescu păna la sufletu cu nomen- clature scărnave, insuflatdrie de urgia si demne de pedepsa aspra. *) D’in aedsta causa romaniloru le este impossibile de a petrece la unu locu cu ma- giarii; de aceea romanii cerura dela imperatulu că se’i separe de cătra unguri si se le dea loru funcțio- nari nemți, dra servitiulu loru iobagescu se’lu regu- ledie prin u r b a r i u. Amploiatii magiari apasa si storcu pe poporulu *) D’in acelea nomenclatura bajocurose câteva se mai audu inca si păna in dio’a de astadi in gurile magiariloru si ale sa- siloru. romanescu, pentrucă pre langa ce smulgu dela elu totu feliulu de viptualii, apoi ii ’despălia si de bani. Iobagii sunt inanati la robot’a boierdsca inca si in dile de serbatori. Dupace asia numitele sessiuni se desfăcu (in ur- marea inmultirei locuitoriloru) in căte 8, inca si in căte 12 parti, boierii (domnii, nobilii, aristocratii) iau dela fi ac ar e i o bagi u totu atăta servitiu urbariale, totu atătea dile de robota, de munca, că si pre candu mosii’a intrdga era numai la man’a unui iobagiu. Asia dara unde mai inaihte a fostu de ess. unu io- băgia cu 2 fetiori pe una sessiune de 40 de jugere, si a muncitu căte 104 dile pe anu cu căte 4 boi, insuranduse fetiorii si impartiendu mosii’a intre sine, au facutu si ei căte 104 de dile, adeca toti trei totu pentru acea mosiia său sessiune, 312 dile pe fia-care anu. Si asia mai departe. Preste acea robota in natura, mai trebuea se dea fia-care iobagiu căte 2 fiorini 33 cr., căte 1 stan- jinu de lemne si căte una cana de untu. Mai de multu se plătiseră de căte una sessiune intre ga la- sata pe manile unui singura iobagiu, numai căte 5 fr. si 57 cr. si căte unu porcu de mărime midiulocfâ. In unele tienuturi iobagii sunt manati la lucru anume in capu de ărna căte patru septemani, (la trieratu, la taliatu de lemne in pădure, in cărăușii etc.), ăra văr’a căte duoe si mai multe septemani in- tensa, fără că se si mai pote vedă si de cas’a, fa- mili’a si economi’a sa. In alte tienuturi ărasi unii membrii ai familieloru iobagesci trebuea se stea regulata preste tdta septeman’a in totu decursulu anului in servitiulu boierescu, seu cu palm’a, său cu carulu, său si in ambele moduri; afara de aceea mai avea se numere fia-care iobagfu de fia-care sessiune căte 22 de fiorini pe anu totu la boieriu. Sociile si fiicele iobagiloru sunt obligate a in- plinf in curtea boierăsca lucruri femeiesci (melitiatu, peptenatu, hecelatu, periietu la canepa, tbrsu si tie- sutu, cernuta la cerealii etc. etc.), fără că acea munca se li se compute intru nimica. Unii iobagi sunt obligati a platf la boierăica inca si pentru femeile loru căte 1 fr., ăra pentru rescum- pararea unora tieseturi căte 30 cr. Iobagii d’in unele dominie sunt necessitati a scăte căte 70—80 de cara cu boi, spre a transporta buca- 13 — 74 — tele domnesc! d’in Transilvani’a la Ungari’a, ăra dăca in acelea drumuri lungi le peru vitele, nu li se face neci-una desdaunare. Unele comune sunt obligate a cumpără dela boieriulu loru vinu de căte 25 fr., ăra in casu candu vinulu ar fi fdrte reu, in cătu se nu’lu păta bea, prin urmare neci se’lu ia, atunci comunele totu trebue se platăsca pretiulu căte 25 fr. Dela tăta cas’a trebue se se dea boieriului una ferdela (metreta) de prune, ferdel’a de 60 cupe căte 60 galete (Cubulus) de ovesu, sân căte 9 cr. de fer- dela. lobagitiele trebue se dea trentie (sdramtie, cărpe, rize, petece) pentru morile de papiru, ăra dăca n’au trentie, sunt obligate a da pensaria (rufarfa) buna d e p o r t a t u. La dile de nascerea vreunui pruncu de boieriu iobagii trebue se dea cățe una galina, ăra la Pasci căste afumate de porcu, său 17 cr. Altii trebue se dea la St. Georgiu căte unu mielu grasu, ăra la Pasci si la Craciunu căte una galina si diece oua. Ver’a sunt obligati a da cate 2 pulli, 2 ferdele de ovesu, 200 melci, 1 bucata de resîna. Ori-ce vinu reu au domnii (boierii), său arendașii loru, ilu punu la căte unu iobagiu in satu că se’lu venda, inse fără a’lu remunera macaru cu .3 cr. de vedra, ci d’in contra, dăca vinulu nu se păte vende, său se strica, bieții iobagi pe carii va fi cadiutu sortea rea că se’lu venda, trebue se’lu platăsca d’in averea loru. In comunele mai depărtate de locuinti’a boieriu- lui fia-care iobagiu este obligatu a prepara căte una milie pari de viia si a’i transporta la loculu unde li se demanda. Sub pretestțilu de nimicu, că iobagii se nu fia obligati a plati taxele loru intre Craciunu si Pasci, locuitorii sateloru mai apropiate de locuinti’a boieriu- lui sunt obligati a’si mana la Craciunu toti boii loru in curtea boierăsca, d’in care elu isi alege atunci unu bou grasu si la Pasci. altuia, pe care’i platesce ce voiesce se defiga. elu insusi. (Adeca curatu asia, pre- cumu facea si turcii păna in a. 1821). Dela căte trei iobagi se dă pe fia-care anu căte unu purcellu in natura său in valăre de bani. Mai de mul tu se luă d’in 10 porci 1 că dieciuela, dara in dilele lui losifu II. apucasera de luă d’in 5 porci 1, ăra dăca porcii era maorii, adeca cumu se dice, numai de sementia, atunci boieriulu luă de fia-care purcellu căte 17 cri. Dela căte 10 oi iobagesci boieriulu luă căte. 1 cu mielu. — La grapatu de semenaturi injugă si pe ămeni, că si pe vite. Pentru ghinda si giru se platea mai inainte 3 cr., in dilele lui Horia 6 cr. Aristocratii supunu si subjuga si pe Omenii liberi la iobagfa. Dupace măre iobagiulu, tăta averea lui cade in manile boieriului, ăra pe fetiorii iobagiuhii ii dă la ăste, său ii face sierbi in curtea sa. Pescuitulu este tpleratu numai ici colea, ăra dăca d iobagiulu prende diioi pesci, unulu este alu boieriu- lui. Boierii rapescu agrii de aratu, livedile si padu- ( rile după placulu loru dela iobagi, ăra după aceea iobagii spoliati de păduri sunt necessitati a cumpără i lemne cu bani scumpi, dela boieri, ăra uneori trebue j se le lacre căte țreidieci (30) de dile pentru căte unu î stanjinu de lemne, ăra dăca vitele iobagiloru scapa in padurea ce fusese mai inainte a loru, sunt supusi ’ la pedepse grele. .) Transportatorii de sare si alti dîleri, de si n’au ] locuri de cultivatu, totuși gemu sub imposite mari si J taxe grele, ăra cei carii nu platescu taxe, muncescu la boieriu căte patru, său si mai multe dile pe se- ptemana. ’ Sunt si dîleri de acei lipsiti de locuri la campu, ! carii adeca au numai cascior’a si gradinior’a. Aceștia ' platea mai inainte căte 51 cruceri cu titlu de taxa,, dara in dilele imperatulu! losifu II. b°ieⁱ’ii (nemeșii) storcea dela ei căte 4 fr. 30 cr., pe langa aceea facea si dîlele de robota. Arendatorii impila preste mesura pe iobagi. Multi iobagi s’au plânsu si au supplicatu in contra loru păna Ia imperatulu; inse nu numai că nu le venea neci-unu felin de resolutiune, dara inca de atunci eră tractati si mai tiranesce. Ce e dreptu, dela gu- bernulu tierei si dela respectivele administratiuni de - comitate (Folytonos tăbla) le-au fostu venitu ăresi- care dispositiuni favorabili, pe acelea inse nu le re- spectă nimeni, si asia ele remanea fără neci-unu re- sultatu. Asupra functionariloru de prin comitate se mai ridicară si alte acusatiuni, de ess. că aceia păna si pe ostasii invalidi, lipsiti de orice locuri de cultivatu, ii torturedia incarcandu-le sarcine publice si contribu- • tiuni.*) Insusi c. Dom. Teleki recunăsce, că d’in susu enumeratele abusuri, escesse, spoliatinni, crudelitati una parte inca ar fi fostu de ajunsu, pentru că se apese infricosiatu asupra poporului. Cu atăta inse neci-decumu nu este restabilita intregu adeverulu isto- . ricu, spre a cunosce starea cea desperata, la care a- junsese tiăr’a si poporulu romanescu păna in dilele < imperatului losifu II. Mai era inca si alte cause de cea mai mare importantia, pentru care poporulu. ne mai potendn suferi acea tirania selbateca si nerusi- nata, redusu la ultim’a desperatiune, a trebuitu se faca Va-banque cu viăti’a, cu averea, cu famili’a si cu totu venitoriulu. Dlui Teleki inse ’i mai place se. arunce mărtea in tiegani, cumu se dice pe la noi, adeca se inventedie fabul’a ridicula, că revolutiunea lui Horia s’ar fi preparata prin iconarii ruși (mai j bene ruteni), carii amblă cu icăne baserisesci d’in satu in satu, si d’intre carii unii au si fostu arestati in acelea tempuri si chiaru torturati, pentru că se spună cine ia tramisu in tiăra. Pentru ce nu potea *) Vedi Teleki: A Hora tâmadâs tortânete pag. 65—67. — 75 — fi nobilele comite celu puținii asia de sinceru si ge- neroșii, precumu fu dn. Franciscu Szilâgyi, carele descriendu starea vechia si mai noua a poporului tieranu in Ungari’a si in Transilvani’a preste totu, recundsce si marturisce, că aristocrati’a si legislatiunea ei fu preste mesura barbara si crudele cătra maiori- tatea locuitoriloru tierei, cumu si că anume asupra poporului romanescu mai adaose la tirania inca si sarcasmulu, infami’a. Aici este loculu câ se aducemu amente comitelui Dominicu Teleki si la intreg’a „na- țiune de aristocrati¹⁴ inca si trist’a insurrectiune d’in Ungari’a dela 1735, cunoscuta sub numire de rebel- liunea lui Per o. Recomandamu comitelui D. Teleki, câ in casu candu ar mai scdte una editiune noua d’in istoria revolutiunei Horaiane, se se arate mai iubitoriu de adeveru si anume se intretiesse in cartea sa totu ce se vede scrisu in cartea dlui Szilâgyi dela pag. 9 păna la 22*). Atunci si abia atunci se voru cundsce tdte. sâu incai cele mai multe cause, pentru care romanii in a. 1784. nu mai avea incătrau, tre- buea se apuce armele , tocma si neindemnati de ni- meni, si tocma de nu se va adeveri in vecii veciloru, că in audienti’a privata ce a datu imperatulu losifu cu unu anu mai inainte (1783) lui Horia in Vien’a, ’iar fi disu acestuia: „Thut ihr das,“ adeca: „apu- cati armele in contra domniei ungurești," precumu voliesce a sci c. Teleki, luanduse numai după una cartiulfa de nimicu, mangita de unulu Ribiczei tocma pe la a. 1830, adeca aprdpe după 46 de ani dela revolutiunea romanâsca. Ceea ce avuse a dice im- jperatulu losifu II. despre selbatecele fapte si portari fale aristocrației tfhnsilvane si ale functionariloru d’in comitate, se pdte cundsce pe largu d’in acte officiali, d’in autografe si rescripte imperâtesci. Asia intre altele, insusi imperatulu recunoscuse, că romanii a- lergasera cu plansorile loru in cursu mai bene de diece ani fără neci unu resultatu. Pentru starea de- sperata a poporului romanescu nu pdte fi neci unu criteriu mai siguru decătu acea fapta istorica adeve- rită cu una summa de documente, că tenerii si bar- (batii romani alergâ cu sutele si cu miile pe la co- i'mandele ostasimei imperâtesci, pentru câ se’i inro- 'ledie in regimente, se le dea arme si officiari. Ori- cine cundsce acâsta impregiurare, dra de alta parte scie ce semnifica a se supune si a sta unu poporu intregu sub disciplina, ostăsiâsca, si inca disciplina străină, nemtiâsca, f<5rte- severa, precumu era inainte cu 80—90 de ani, va potea judeca usioru mărimea tiraniei aristocratice sub care gemea poporulu. „De- cătu iobagiu ungurescu, de miie de ori mai bene ostasiu imperatescu, eu, fetiorii si nepoti de stră- nepoții mei." Mai aratati’mi in istori’â popdraloru europene inca unu asemenea gradu alu inversiunarei si alu desperatiunei. Erâ ce e dreptu, si âristocrati humani; dara insusi dn. Szilâgyi constata la pag. 14, că aceia cadea in esceptiune, si că regul’a era: tirani’a. *) Hora-Vilâg Eiddlyben. Irta Szilâgyi Eerencz. Pest 1871. \ De altu-mentrea acela care voliesce se cundsca tocma t<5te căușele revolutiunei romanesci, se nu’si pregete a frundiari prin Verbficzi, prin Approbate si Compilate, prin istori’a tierei, prin acelea siepte col- lectiuni de documente, la caie se provoca c. Teleki, cumu si la tdte căte le a luatu prin mana F. Szilâgyi si căte mai stau necercetate in archivulu de stătu dela Vien’a. Studiendu bene tote faptele istorice, le- gile respective si caracterulu fiacarei classe de dmeni d’in tier’a ndstra, va trebui se se convingă ori-cine usioru, că fără revolutiunea cea de altu-mentrea fdrte trista d’in 1784, si fără mesurele absolutistice ale im- peratului losifu II., tirani’a vechia era se se continue păna la 1848 totu cu intensitatea si selbataci’a ce se vede caracterisata in atătea acte publice cu atăta a- deveritiune. Gr. B. Mitropolitului Grigorie.*) Este de mare interesu a chiama in aducerea a- minte a cetitoriloru, faptele unoru asemenea pastori, cari intr’o scurta păstoria au facutu fapte pe care nimeni nu le-a facutu in diecimi de ani! Si amu fi prea ingrati, atunci candu amu lașa uitarei asemertea mari pastori, candu inca mai traiescu d’intre contimporanii loru, cari adi cu capetele albite, aducendu-si aminte, negresitu voru lașa se Ie pice lacrime d’in ochi, si se confirme disele, ndstre. O durere ne tormenta! o lacrima ne curge sin- gura ! o umilintia ne impovara grumadii, si o greu- tate ne turtesce pieptulu, candu vedemu că Chriso- stomii, Grigorii si Va silii, nu mai sunt pe amvdne! Candu modesti’a pastorala, . essemplulu societății ne stropesce cu noroiulu aruncatu d’in copitele armasa- riloru, si livrâo’a de pe capr’a potentatiloru, atrage privirea pe capr’a trasurei , decătu asupra celui d’in trăsură, pentru ca modesti’a lipsesce. Si lucrulu mai straniu este, că in tempii regre- tabili, d’in curțile mitropolieloru si ale episcopieloru, curgea nisce isvdre de cârti bisericesci si religidse- scientifice. Vai! adi, vedemu acele cârti retipărite de civili speculanti, că-ci perdu tempulu in griji lumești, contra canonului siâse, in politica, câ membri de dreptu la senatu. Si candu unu clericu d’in cei mici, adeca vreunu preotu seu diaconu, ar vrea se între- prindă aceste afaceri , nu numai ca ceru a fi censu- rate acele cârti ce ar vrea se tipardsca, dar pe data se vedu trași si osândiți câ călcători canonului siesă, că au luatu asupra-si „griji lumesci.¹⁴ Dar se lasamu aceste considerante nefaste, dar esersate cu tdta bun’a-vointia, se revenimu la Gestiu- nea ce ne-amu propusu a descrie, adeca virtuțile si sacrificiele bunului mitropolitulu Grigoriu, *) Deca amu reprodusu viâti’a, de si scrisa fdrte pe scnrtu, a mitropolitului Lupulu, se cuvene se damu locu si acestei scbitie biografice. Red. Tr. 13* I Acestu memorabilii romanu s’a născuta in Bu- curesci pe la an. 1765. Elu a esitu d‘in bai’a bote- zului cu numele Georgie. Trecbudu anii copilăriei si-au seversitu studiele in scdl’a dela santulu Sav’a; s’a perfectionatu atătu in limb’a elena, cătu si in cea latina; in acestu tempu a seversitu si cursulu de teologia. Terminandu aceste scientie, si-au adusu a- minte de cele dise de apostolulu Paulu: „Bine e a se insura, bine e a nu se insura “ Luandu in desbatere cuventele apostolului, a conchisu ca a se insura este bine pentru scopulu de înmulțirea neamului, a nu se insura este bine de a propaga. Cu familia este anevoia de propagatu cu- ventulu domnului, pentru ca legătură de familia im- pedeca dela. acesta sacra missiune, neputendu a’si a- bandona fainili’a. Alese dar viăti’a singuratica , si se duse la mp- nastirea neamtiului de peste Milcovu, unde primi sar- cin’a cea usiora, caruia i se dete numele de Grigorie Monachulu. Primindu acăsta viătia, se atasiă pe langa venerabilulu staritiu Gerontie. Rîvn’a si devotamentulu seu catra patria, deveni pentru densulu a dou’a religinne, acesta ilu sili că se abandone metani’a sa; se intdrse in Bucuresci, unde i se puse insarcinarea de cătra mitropolitulu Dositeiu, câ împreuna cu staritiulu Gerontie pe care ’lu atrăsese cu densulu,*) si impreuna pasira la tra- ducerea cartiloru „Chiri’a Codromionu,“ pe care l’a si tiparitu in tipografi’a mitropoliei d’in Bucuresci. De aci plecă insocitu de staritiulu seu la Iași, unde asiediendu-se in curtea mitropoliei, tradustera • esplicatiunea sântei evangelii după Teofilăctu. De aci se reintdrse in Bucuresci, de unde plecara la muntele Athonului insocitu de betranulu staritiu, unde visitandu tdte monastiriele de acolo si altele d’in mai multe locuri d’in Turci’a, cu scopulu de a găsi cârti, manuscripte si altele, d’in care se culdga totu ce va potd găsi pentru folosulu sufletescu, terminandu sco- pulu pentru care plecase, că doui apostoli simpli si răbdători, ale caroru traiste ce purtau pe spate, tie- neau comorile cele mai nepretiuite, porniră spre mam’a loru patria! Nenorocirea inse care insotiesce pe ori-care in- dividu, lasă singuru pe virtosulu monachu Grigorie, pentru ca staritiulu seu muri pe cale. Plinu de în- tristare morala, veni in Bucuresci cu o mulțime de manuscripte, traductiuni si compuneri lucrate in că- lătoria de ambii părinți. Pe candu sosi in tidra, bucuri’a ’i coprinse su- fletulu, pentru ca sdrele României resarise, domni’a fanariota perise, si domni’a naționala se ridicase pe tronu. Celebrulu monachulu Grigorie se restabili in monastirea Caldurusianii d’in Ilfovu; unde lucră in linisce la operile sale. Tronulu mitropoliei d’in Bucuresci era inca ve- *) Se se apuce de traduceri. Pare că a remasu prin erdre de pena seu de tipografia. Red. Tr. duvu, pentru-ca mitropolitulu Dionisie Lupulu amană intdrcerea in scaunu.*) Tidr’a inse in tempu de re- generare , nu potd se mai aștepte; ea se pronunciă, si monachulu Grigorie care era abia diaconii, fu a- clamatu de mitropolitu alu tierei. O deputatiune ilu aduse dela Caldurusiani, se hirotoni preotu si archie- reu, si se sui pe tronulu pastoralu la 10-. Ian. 1823, si astufeliu pastori turm’a lui Christosu care alergă la glasulu lui. La anulu 1829, pe candu tier’a era inundata de armele rusesci, podvedile, beilicurile si alte angarale, ingenuchiasera tier’a, preoții erau trași dela biserica, si duși cu sil’a după armatele cu provisiuni. Acestu pastoriu bunu, precuiriu dice evangeli’a, sufletulu ’si punea pentru oi. Se opuse armeloru a- pasa tărie si ruinatdrie tierei, elu protestă cu taria con- tra infiniteloru dări si potvedi. Si acăsta civica opo- sitiune o plati cu esihilu.**) Pe candu mitropolitulu Grigorie luptă in Romani’a, respectabilulu si virtosulu mitropplitu Beniaminu, lucră asemenea in Iași. Si astufelu amendoi prelatii patrioti se întâlniră in essi- liulu semnatu de ruși in Basarabia. Tronulu hierarchicu alu României, se geră de Neofitu episcopulu Rîmnicului, care aderă la voin- tiele muscalesci. . La 22. Augustu 1832 bunulu pastoriu se intdrse .d’in essiliu, se sui pe tronulu seu, unde pastoriudu cu blandetie, modestia si iubire de sărăci păna la 22. luniu 1834, adormi gloriosu. Tiăr’a intrăga planșe pe acestu bunu pastoriu, si clerulu care nu vedea in acesta prelata decătu unu părinte adeveratu; regreta si adi, mai cu săma aceia care ’lu cunoscuseră. Caracterulu acestui bunu pastoriu, era ocupatiuni politice, (asia dice la pag. 414 a istoriei biser.), cul- tura clerului, sustienerea religiunei si conservarea bisericelorn. Luxulu, mâncările, era condamnate; elu traiă in cea mai mare simplitate. Aurulu pentru densulu era una ce satanica, nu vrea , neci se se uite la elu. In- frenarea, milosteni’a si ajutoriulu celoru ce aveau ne- voi si iubire cătra turma si patria era zeulu lui. La espirare, nu s’au gasitu comori, fiendu-că le strămu- tase in ceriu, „unde neci moli’a neci rugina nu le strica, si furii nu le sapa neci le fura.“ Că se descriemu virtuțile căte un’a, un’a, ar trebui uuu mare spațiu, ne marginimu numai a in- *) Acestu mitropolitu petrecea pe atunci la Brasiovu, unde se află refugiati boieri, negutiatori, călugări in mare mulțime, in cătu nu numai cetatea, ci si satele vecine era pline de familiile loru. Red. Tr. **) Multu mai mari au fostu căușele pentru care fu essi- latu mitropolitulu Grigorie prin gubernatorii provisorii muscalesci. Acelea cause se reducu la originea si redactiunea Regulamentu- lui organicii alu tierei. Dara mitropolitulu Grigorie avuse multu curagiu in peptulu seu, că ci precumu elu facea frontu lui Gri- gorie Ghica vodă si la toti boierii, intocma asia vorbea si cu generării muscalesci, principe Wittgenstein, comiții Pahlen, Geal- tukin tirauulu, Kisseleff si altii, aparandu drepturile tierei pe vifitia pe morte. Red. Trans. registra cărțile, cu care a dotata Romani’a. Ele suntu urmatăriele: 1. Chiri’a Codromionu. 2. Teofilactu. 3. Teologi’a lui loanu Damaschinu., 4. Tfelculu antifoneloru. 5. Dumnediescile dogme. 6. Antiritis, pentru fetiorie. 7. Santulu Grigorie Nazianzănulu. 8. Eresele armeniloru. 9. Cassianu Romanulu. 10. Exaimeronu. 11. Predicele sântului Chrisostomu. 12. Pravoslavnic’a mărturisire. 13. Spicele de rudenie. 14. Sfatuire la duchovnici. 15. Cuventulu lui Genadie, patriarchulu Con- stantinopolei. 16. Patericulu. 17. Cuventele lui Fotiu, patriarchulu Constanti- nopolei. 18. Cuventele lui Vreniu. 19. Putiulu lui Chrisostomu. 20. împărțirea de grâu. 21. Viețile santilofu pe 12 luni, si altele. Eta păstoria, ăta părinte adeveratu! Pe tempulu acestuia nu se aplică canonulu 6 pentru „griji lu- mesci.“ Elu insusi purtă in spinare griji lumesci, pentru care a preferită a merge in essilu pentru turm’a sa, că se o șcape de lupii ce o sfîsiiă. Candu ne aducemu arnente de asemenea pastori, lacrimele trebue se ne curgă sîrăie, candu vedemu cele ce se petrecu in dîlele năstre! Ce făcu pastorii de adi? Se inchina puternici- loru dîlei, carii sdrobescu totu ce le ese inainte, cari starama bisericele, batjocorescu religiunea, maltrațădia clerulu; si in locu se ridice vocea, se sfarame cărj’a in fati’a usurpatoriloru, in locu se-i alunge d’in pus- eurile semetie ce făcu spre altariu, d’in contra, se prosternu inainte-le, adera la infamele loru plăceri, si se făcu unălta' nesatiului loru, in cătu calea in pi- tiăre legea bisericei, pe care au jurata a o păzi pen- tru elu si pentru turm’a incredintiata păstoriei. ____ B. rom. Nr. 3. Opininne despre scol’a de agricultura proiectata pentru districtulu Fagarasiului,*) Onorabila Commissiune scolastica! Am primitu dela on. presidiu alu acestei com- missiuni scolastice urmatăriele acte: Unu proiecta alu dlui Carolu Pănczăl, parochu reformata in Fagarasiu si commembru alu commis- siunei năstre, cu dat’a d’in 29. Novembre 1871, trans- *) Vedi cele publicate totu in acâsta cestiune in Nr. 4 alu acestei folie d’in a. c. De altu-men trea aceeași se pertractĂ si in siedinti’a senatului scolasticu districtuale d’in 19. Martiu a. c. 7 — . pusa la onor, inspectoratu scolasticu districtuale sub Nr. seu 1166—1871, ăra mie sub dat’a d’in 7. Dec., pre candu d’in intemplare absentăm afara de patri’a năstra. Unu alta proiecta țrlu aceluiași dn. commembfu C. Pănczel, cu dat’a 28. Novembre 1871 insocitu. de comitiv’a aceluiași d’in 11. Ian. si transpusa mie pe langa indorsatu d’in 17. Ian. a. c. Ambele acestea proiecte se ocupa cu infientiarea unei schle agronomice pentru districtulu Fagarasiului, inse combinata cu una schia primăria. In primulu seu proiectu dn. Pănczăl are in ve- dere numai partea materiale a scălei combinate, de- spre care ne este vorb’a. In alu duoilea operata alu seu dn. collegu ne presenta unu planu mai precisa si mai intensa, după care ar fi a se infientia acea schia romanăsca pentru locuitorii romani ai districtului. Onor, presidiu alu commissiunei scolastice d’in care avusem onhre a face si eu parte păna in De- cembre an. tr., benevol a me provoca prin ambele sale indorsate, că se referu asupra acelora duoe pro- iecte, pentrucă după aceea se phta conchiama com- missiunea. De si eu ne mai fiendu membru alu consiliului (representantiei, comitetului) municipale d’in districtulu Fagarasiului, am incetatu prin acăsta de a fi mem- bru alu consiliului scolasticu, prin urmare si alu com- .missiunei sale respective, prin urmare nu asin mai avea cuventu neci la cestiunea de facia: totuși, fiendu- că esirea mea d’in consiliulu municipale s’a intem- platu cumu amu dice, in una epoca de transitiune, si pentru că se nu appara, că si cumu eu prin sim- pl’a remittere a susa citateloru acte asia voi a causa cea mai pucina amanare a realisarei acelora proiecte si respective plana, imi iau voia a’mi desfasiura mo- destele mele opiniuni in respectulu acelora precumu urmedia. Conceptiunea proiectului si a planului elaborata de dn. Pănczăl este in adeverii emanata d’in convi- cțiunea , că poporulu romanescu are necessitate im- perativa de una schia agronomica, si inca pre cătu se phte mai bine organisata, sustienuta si admini- strata. De aici provene apoi, că dsa condusu de ide’a necessitatei, isi formulă postulatele sale pentru una schia agronomica combinata cu alt’a primăria, tienendu in vedere numai acea idea, ăra mițliulăcele prin care s’ar potea aceeași realisa, lasandule cu to- tulu in grij’a altora, adeca cumu ar face ori-ce ar- chitectu, care ti-ar presenta unu prea bunu, corespun- dietoriu si frumosu planu, inse fără a te intreba, dăca ai si midiulhce cu care se fii in stare de a’lu si es- secuta. In fine inse trebue se recunhscemu, că acăsta neci nu era problem’a pe care avea se o deslege. dn. Pănczel. Mai incolo, eu sunt de opiniune că pro- iectele dsale sunt de natura, că se păta fi luate de base la una discassiune ulteriore a cestiunei de care ne ocupa mu. — 78 _ Planulu de organisatinne alu dlui Pănczăl sta d’in doue parti, una pe care o amu potea numi spi- rituale, si alt’a cea materiale. Cu partea administra- tiva a lucrului dsa nu se ocupa mai neci-decumu. Eu la partea administrativa nu me simtiu com- petente a’mi da neci-unu feliu de opiniune, pentrucă nu sunt agronomii de professiune, adeca in acesta materia nu sunt omu de specialitate. Cu tăte acestea, fiendu-că atăta sciu si eu, că in acăsta ramura a vie- tiei năstre naționale avemu fdrte pucini barbati de specialitate, adeca de aceia carii se pricepa a con- duce agricultor’a conformu reguleloru stabilite, de scientia, imi voiu permitte a formula cătra finea de- ductiuniloru mele una propunere inca si in acăsta direcțiune. In partea materiale a planului seu dn. Pănczăl dela §.12 inainte prevede localuri si in §. 13 salarie, simbrii, taxe de locuintie etc., in suma totale de v. a. fr. 5130. UhiT defectu essentiale in acăsta parte a planu- lui aflu eu trecerea cu totulu d’in vedere a fondului de lucrare (fundus instructus). Cunăscerea celu pu- cinu in cifra approximafiva a acestui fondu este după mine absolutu necessaria, pentrucă atătu on. con- siliu scolasticu, cătu si onor, consiliu representativu municipale se fia in stare de a se orienta in casu candu s’ar decide in modu definitiva a infientia desu numit’a scăla combinata, si spre acestu scopu a’i des- chide scaturigini de venituri pe una său alta cale. Dn. Pănczăl prevede in unu altu §. necessitatea unui micu territoriu numai de 20 de jugere, pe care ar fi a se asiedia scăl’a agronomica; dsa prevede, si superedificatele unui agricultoriu tieranu, care s’ar afla in conditiuni mai bune. Las’ inse că eu me indoiescu fdrte, dăca atăta bucatîca de locu ar fi de ajunsu, pentrucă una scăla provediuta cu atăta persoilalu cătu propune dsa, se ’si păta face tăte esperimentele sale agronomice, de căte are trebuintia chiaru si po- pulatiunea rurale, dar apoi de unde se se cumpere vitele de jugu si hamu, vitele de prasila, sementiele, pomari’a si unu apparatu intregu de instrumente a- gronomice, incependu dela cara păna la cea d’in urma sapa si lopata. Scăl’a cea noua agronomica d’in districtulu Bra- iovuhn nu este combinata cu vreuna alta scăla, si totuși fundus instructus s’a preliminate indata la in- ceputu cu una suma de v. a. fr. 10,000 (diece mii) aprăpeț ăta inse că nu trecii anulu, candu si resultă necessitatea de a mai adaoge la acelu fondu inca trei mii fr. v. a. Aruncandu cineva ochii preste sistem’a de agricultura introdusa in acea scăla districtuale dela Brasiovu, cumu si preste preliminariulu stabilitu in regulamentulu aceleia, se va convinge usioru, că fun- dus instructus corespunde sistemei introduse. Este apoi cu totulu alta intrebare, dăca sistem’a cea ado- ptata de municipiulu Brasiovului si de alte 13 co- mune, este cea mai buna, său că se păte afla si alt’a mai buna. Ceea ce credu eu că am se mai reflectediu la acestu locu este, că cu ajutoriulu fondului de 10 păna in 13 mii si alu unui venitu anuale regulatu de căte- 4000 fr. v. a., scăl’a agronomica dela Brasiovu nu păte tienă — celu pucinu deuna-camu-data — mai multi că 12 elevi. De alta parte acestu numeru de 12 considerata d’in punctulu de vedere alu scopului pentru care se fundedia si sustiene una scăla agro- nomica, mi se pare atătu de micu, in cătu nu pociu pricepe candu au se petrunda vreodată reformele agro- nomice in massele poporului, dăca la fia-care 2 său 3 ani aru esi totu numai căte 12 elevi preparati prin teoria si practica pentru portarea rationata de agri- cultura. Germanii au unu vechiu proverbu luatu d’in esperientia, după carele tieranii (die Bauern) au tre- buintia de căte patrudieci de ani, păna a se îndu- pleca se adăpte vreuna reforma sanetăsa in agricul- tura. Voindu inse cineva că se intretiena mai multi elevi, de ess. 24., atunci vene întrebarea, că unde se poți ocupa preste totu anulu atătea bratia pe una mosiiăra său sessiune tieranăsca de 20, fia si de 60 de jugere; pentrucă luandu anulu agricolu numai cu 200 de dîle, si sciendu restulu de 165 in ărna grea si in dumineci, 24 parechi de bratia barbatesci sa- netăse si venjăse inmultite cu 200, dau numerulu dileloru de lucru la campu, la gradina, in pomaria, stuparfa, rotarfa etc., de 4800 de dîle pe. anu. Se intrebamu pe celi mai buni agricultori, că ce esten- siune ar trebui se aiba acea mosiia, a cărei cultivare ar cere 4800 dile de lucru pe anu. Era voindu a lua pentru scopurile scălei agronomice locuri mai in- tense, atunci urmedia că fundus instructus se căra una suma si mai considerabile. . Si apoi nu ar fi se perdemu d’in vedere, că in districtulu Brasiovului mosiiăr’a destinata pentru scăla agronomica nu este cumparata, cumu se dice perităria, ci e luata una villa patriciana (asia numita stupina) pe 10 ani , nu- mai, cu arenda de căte 700 fr. v. a. pe anu. Una villa provediuta cu locuintie bune si framăse, cu mai tăte superedificatele necessarie la portarea economiei mai raționate, cumu si cu 34'/₇ jugere de aratura, 23 de fenatiu si 3 de pascuatiune, care aduce venitu curatu de 700 fr. pe anu, abia se păte cumpără mai diosu de 12,000 fr. Am citatu aici acestea cifre pe care le aveamu mai de indemana si la a caroru dis- cussiune si ficsare partecipasem si eu in unele adu- nări municipali, pentrucă se se păta collima camu din capulu locului la sum’a ce s’ar cere, candu ar fi se se realisedie planulu domnului Pănczăl. De altu-mentrea d’in planulu dsale mai lipsesce inca si partea administrativa, pentru averea si pentru tăte veniturile si errogatiunile scălei agronomice, că-ci acea parte numai cătu este atinsa pe scurtu in § 11; apoi pare-mi-se că administratiunea si comptabilitatea preste totu inca ar cere ăresicare spese neprevediute de dn. Pănczăl, de unde ărasi urmedia, că spesele ar fi mai mari decătu cele preliminate de dsa. Nu sunt de opiniune că cifrele specificate de — 79 — dn. Pănczdl in § 13 se pdta fi scadiute d’in cumu sunt acelea preliminate; ba me indoiescu, că in tem- purile ndstre pe langa acdsta valuta tare devalvata se va potea afla, de ess. unu directoru la scdl’a agro- nomica inpreunata cu alt’a primăria, numai cu mo- destulu apuntamentu de 800 fr. pe anu; si drasi nu sciu cumu aru fi in stare a se sustiend trei profes- sori pentru partea teoretica numai cu căte 600 fr. Eu adeca nu pociu se presupunu acilea, că pentru una scdla combinata după desu citatulu planu aru face vreo trdba nisce docenți esiti de prin scdlele pedagogice transilvane, ci eu credu că aceia ar trebui se fia individi esiti d’in scdlele reali superiori, carii după aceea voru fi absolvita si cursulu la vreuna scdla superidre de agronomia, sdu asia numita aca- demia de agricultura, de care se afla mai multe, nu numai in Franci’a, Elveti’a, Britani’a, Germani'a, ci unele si in Austri’a; dra alu patrulea professoriu ar trebui se’si fia facutu si dresicare practica la una asia numita ferma de modellu. Asia si d’in celelalte po- sitiuni nu asiu cutedia se taliu neci macaru unu fio- rinu. D’in contra, eu me temu că positiunile dlui Pănczdl adunate in sum’a totale de v. a. fr. 5130 s’ar urca indata in anii de antai păna la fr. 5500, si eu asiu felicita pe populatiunea districtuale, candu asiu fi siguru că cu bugetn anuale de căte 5500 fr. ar fi in stare a’si sustiend una scdla agronomica mo- desta, inse totuși scopului corespundietdria, pe unu restempu de 10 păna in 15 ani. Ar fi cu totulu altu-ceva, caudu mosii’a culti- vata că scdla practica agronomica fiendu intensa circa pe 100 de jugere si corespundiendu asia la appara- tulu teoreticu propusa de dn. Pănczdl, ar potea arunca venituri mai considerabili, in cătu personalulu scdlei se fia platitu si cu producte naturali. Convinsu si eu, că si ori-care altu compatriotu benesimtitoriu despre marea necessitate de a se funda celu mai pucinu una scdla agronomica romanăsca in marele principatu alu Transilvaniei; de alta parte inse luandu in de aprdpe consideratiune mărimea re- lativa a planului ce ne stă d’inainte si difficultatile cu care este împreunată realisarea lui in modulu cu care s’a propusu de cătra dn. Pănczdl, adeca com- binata cu una scdla teoretica primăria, sunt de mo- desta părere, că voindu in adeverii se avemu cătu mai curendu una scdla agronomica in districtulu Fa- garasiului, dupa-ce avemu unu felin de proiectu că substratu alu discussiunei si dupa-ce ne sunt indigi- tate in modu approximativu si spesele necessarie la realisarea ei, de acumu incolo cei interessati pentru acestu scopu se’si ia de problema totu-deodata: 1. Cautarea de midiuldce pecuniarie atătu pentru unu fondu de lucrare, cătu si pentru altulu stabile, d'in care se se pdta coperf spesele anuali cerute la intretienerea scdlei. Fără acestea planurile cele mai geniali remauu litera mdrta. 2. In proportiunea in care s’aru castiga fonduri, ar urma că se fia tractatu si proiectulu dlui Pănczdl. Aflanduse adeca fonduri de ajunsu, ar urma că se se adopte planulu combinata, scdla de agricultura cu scdla primăria. In casu contrariu, acea combinatiune ar cadea, remanendu că se se infientiedie numai scdl’a de agricultura. In acelu districtu se afla pre cătu sciu eu, 12 scdle romanesci primărie confessionali, d’in care scdl’a noua agronomica si-ar potea trage neîncetata succursu de teneretu în numeru de 15—25 inși pe fia-care anu. Intr’aceea 3. Planulu elaborata de dn. C. Pănczdl cu data d’in 28. Nov. 1871 se se traduca in romanesce cătu se pdte mai la intielesu, pentrucă tradusa se se pdța comunica nu numai consiliului școlasticu, ci si con- siliului municipale, apoi la tempulu seu se se si dea in tipariu inpreuna cu recensiunile ce i se voru face de cătra respectivele corporatiuni susu atense, sdu de commissiunile loru, pentrucă asia impartienduse pe la toti barbatii cunoscători de carte in districtu, se se dea populatiunei ocasiune de a se familiarisa cu ide’a si a petrunde marele scopu alu infientiarei de una scdla agronomica. ■ 4. Consiliulu (comitetulu) municipale alu distri- ctului, si presidiulu aceluia se fia r.ogate de cătra sena- tulu scolasticu. că la cea mai de aprdpe adunare tri- mestriale se alega una comissiune ad hoc, compusa d’in siepte membrii aleși asia, in cătu aceia se fia locuitori parte in locu in Fagarasiu, parte in comu- nele cele mai învecinate, si amestecati asia, in cătu se se afle intre densii atătu dmeni de scientia, cătu si agricultori practici. Nu e de lipsa că membrii acelei comissiuni se fia totu-una-data membrii ai co- mitetului municipale, sdu ai senatului scolasticu, se cere inse cu atătu mai multu, că cei aleși se aiba si tempu, si vointia determinata de a lucra pentru rea- lisarea scopului. 5. Comissiunea compusa estu-modu ar avea*, a) se’si câștige indata spre mai buna orientare a sa, atătu statutele si regulamentele după care s’a fundata ’ si organisatu scdl’a superiore de agricultura dela Clu- siu, cătu si statutele agronomice ale universitatei sa- sesci d’in 12. Dec. 1868, statutele si instrucțiunile scdlei de agricultura dela Brasiovu, inca si altele d’in alte parti; b) se esmitta d’in sinulu seu unulu sdu duoi membrii pe la scdlele de agricultura care s’au si infientiatu in Transilvani’a, pentrucă se. vedia si se studiede la faci’a locului atătu organismulu acelora in tdte ameruntele lui, cătu si resultatele loru, multe pucine, căte se voru fi aratandu păna acuma; c) după castigarea dateloru necessarie prin studiu si esperientia, se’si dea opiniunea meritoria si cătu se pdte mai de- cidetdria asupra proiectului ce ne sta de faciâ , sdu se elaboredie altulu, mai corespundietoriu, spre alu supune la discussiune si aprobare definitiva; intr’a- ceea, d) se fia auctorisata a face apellu cătra popula- tiune spre a o provoca se concurgă prin subscriptiuni de collecte si ajutorie generdse la realisarea scopu- lui ; e) se caute după una mosiidra in una parte a districtului, unde s’ar afla mai multu pamentu de — 80 — classea L, si pre cătu s’ar potea aprdpe de Fagarasiu, provediuta si cu superedificate cătu mai corespundie- torie; ceea ce s’ar potea intempla prin negotiatiuni immediate, si prin publicatiuni. 6. Atătu on. presidiu, cătu si on. officiolatu alu districtului se fia rogate a intende mana de ajutoriu generdsa si patriotica acelei commissiuni care ar fi a se esmitte in modulu âratatu mai susu, 6ra densa ar fi obligata a se pune in atengere cu auctoritatile politice districtuali, in ori-ce casu s’ar simți necessi- tatea. 7. In casu candu commissiunca ar prevedea in decursulu activitatei sale, că poterile districtului nu voru fi de ajunsu pentru câ se realisedie cele duoe fonduri prevediute la p. 1., se mai fia auctorisata a se adressa cătra locuitorii tierei intregi, 6ra mai vir- tosu cătra populatiunea romana d’in municipiele limi- trofe ale Sibiiului, Brasiovului, Albei. 8. Dupace va fi planulu stabilita in modu defi- nitivu, in cătu se se pdta presentă la locurile mai inalte, atunci se se cerce si cu cererea unei subven- tiuni corespundietdrie d’in fondurile si veniturile pro- vinciali ale Transilvaniei, pentru scopulu infien- tiarei unei scdle agronomice in limb'a ro- man^sca si pentru populatiunea romanica. Pe langa acestea opiniuni ale mele am ondre a remitte onoratului presidiu scolasticu cele trei piese de acte, alaturu totu-unadata si 1 essempl. d’in sta- tutele scdlei de agricultura dela Brasiovu, destinatu pentru bibliotec’a districtului, si me subsemnu Brasiovu, 1872. Febr. 2. cu totu respectulu G. Baritiu. Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny , care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Continuare.) 1375. App. D. Tr. T. III. Ladislau, v. vaivodu alu Transilvaniei, dă testimoniu lul Ladislau dela Tiagu pentru protestulu ce a pusu acesta la elu, d’in causa că in acelu anu pe la Rasei poporulu romanescu dela Oppidu (locu-de tergu, Orasiu, Văsârhely), mergundu la Cetatea-Idoliloru, de acolo au inaintatu in capu de n<5pte asupra possessiunei sale numite Santu-Gotardu, unde stricau du gar- dulu dela curtea unui sierbitoriu de ai seî, au luatu de acolo patrudieci de oi cu mielusiei cu totu si le-au manatu la ei a- casa.* *) *) Se pare că acestu casu 6ra este unulu d’in acelea, unde castelanulu regescu dela Cetatea-Idoliloru venindu in conflictu cu vecinulu aristocrata, a scosu asupra lui pe poporulu d’in oppidu. Loculu de unde au esitu romanii că essecutori, se numesce in acestu documentu Vâsârhely, care semnifica locu-de tergu, op- pîdn, orasiu. Dara sub nume de Vâsărhely se afla in Transil vani’a mai multe locuri si anume: celu dela Murasiu, care e ca- pitala Secuimei, celu de cătra Moldov’a, totu secuiescu, distinsu prin epitetulu Kezdi, altulu in comit. Clusiului numitu si Gyero’, alu patrulea in comit. Solnocu interiore, distinsu prin epit. ro- Nos Ladislaus Vice Waywoda Transylvanus. Damus pro memoria, quod in Octavis festi beati Georgii Martyris proxime praeteritis Ladislaus filius Desew de Czege ad nostram veniendo praesentiam per modum protestationis nobis significare curavit, quod circa festnm Pascae Domini nune proxime prae- teritum populi Olachales de Wăsârhely ad Castrum Balvanyos proficiscentes, ad possessionem suam Zent- (xothard noctis sub caligine potentialiter veniendo, saepes curiae unius famulorum suorum nomine Janku destruendo, quadraginta oves suas simul cum agnellis earundem more furantium deportări fecissent de pre- dicta Vâsdrhely egrediendo, et eodem redeundo, su- per quo literas nostras protestatorias sibi per nos dări postulavit, quas eidem concessimus comrnuni jus- tiția tradente. Datum in S. Emerico Octavo die ter- mini anno Domini MCCCLXXV. Ex originali Archivi Comitum familiae Wass. Privilegium Ludovici I. Regis pro Villa Vala- chorum Felek de anno 1377. Suppl. O. D. T. II. p. 192. Ludovicu I. dă comunei romanesci F e 1 e a c u, situate de asupra Clusiului, privilegiu, prin care scutesce pe romanii (Ola- chos) d’in acea comuna de cincidiecimea oiloru, pe care li-o cerea vaivodulu tierei si essactorii lui. Caus’a pentru care scutesce regele pe acei romani este, pentrucă ei sustienea securitatea dru- mului ce duce la Clusiu, in contra reiloru. Nos Lndovicus Dei Gratia Rex Hungariae, Po- loniae et Dalmatiae e. c. t. Damus pro memoria, quod nos profectum Civitatis nostrae Colosvăr,*) ut tenemur, ampliare volentes, et accessus ad eandem, tam mercatorum, quam aliorum hominum, et etiam recessus tutior sit, et habeatur, eidem Civitati villam Valachorum Felek,**) in Sylva Civitatis praedictae sitam, ubi Viginti Valachi pro custodia positi, et lo- cati existunt, una cum quinquagesima ovium nobis ex parte hujusmodi Valachorum prevenire debente, duximus applicandam et concedendam quapropter vo- bis magnifico viro Vajvodae Transylvaniensi, nec non Exactoribus hujusmodi quinquagesimae nune, et in futurum constitutis, mandatam damus firmiter et di- stricte, quatenus cum hujusmodi Olachis nihil facere m a nes cu si alu cincilea in comit. Dobacei, numitu totu r o- manescu Totu in acestu cornitatu alu Dobacei este si co- mun’a numita simplu Tiagu, 6ra Tiagumare si Tiagusior’a se afla in comit. Clusiului. Cetatea-Idoliloru nu mai essiste; este inse in comit. Solnocu interiore, comun’a Ungurasiu, care pe ungur, se dice Bâlvânyosvârallya, adeca tradusu ad literam, Sub- cetatea-idoliloru. Red. *) Clusiulu pe la a. 1366 anca si in Chrisovele guberne- mentali se numea totu Clusiu, curatu romane.sce, inse incetu cu incetulu se facil Kolos si Kolosvăr. Totu asia s’a intemplatu si cu alte mai multe cetati si sate, numele loru cele vechi in adinsu s’au stramutatu in nume streine. Red. Tr. **) Has literas anni 1377 transumsit et efirmavit Uladis- laus II. Rex anno 1493. easque edidit Engel „Geschichte des Ungarischen Reichs“ in 4. p. 50. 51. — 81 debeatis, neque quinquagesimam, ant alias solutiones ab iisdem recipere praesummatis, et perraittatis ipsos, prout et viam tutain conservant, pacificos permanere et quietos. Datum Budae in Crastino feati b. Mi- chaelis Archangeli anno domini Millesimo tercente- simo septuagesimo septimo. Ludovici R. Metales inter Oppidum Thorda, et Possessionem Otlium, 1377. App. D. Tr. T. III. Ludovicii I. dispune regularea si inpaciuirea unei certe mari si processu care cursese mai multu tempu intre oppidulu Turda si intre nobilii d’in comun’a Aitonu. Totu cu acea oca- siune se incerca si regularea mai multoru diferentie mari, si in- troducerea de reforme. Ludovicus Dei Gratia R. Hungariae, Poloniae etc. memoriae commendamus tenore praesentium si- gnificantes quibus expedit universis, quod fideles Ba- rones noștri videlicet vener. in Christo Pater Domi- nus Demetrius Episcopus Zagrabiensis aulae nostrae Cancellarius, et Magnificus vir Dominus Nicolaus de Zeech Regni noștri Croatiae Banus, quorum fidei et fidelități in cunctis nostris, et Regni noștri negotiis plenarie confidentes, per nostram Majestatem pro no- nullis factis reformandis, et dirimendis causis Inco- larum nostrorum partis Transilvaniae, nec non Jura nostră Regalia, ac Jura Ecclesiar. et nobilium, ac jura nobilium et Eeclesiarum a juribus nostris Rega- libus,*) metalifer distinquendum, et sequestrandum, ad easdem partes Transilvanas, mature deliberando, cum mera authoritate nostra Regia transmissi ad rectificandum, et erigendum metas cujusdam particulae terrae, inter Civitatem nostram Thordensem ab una, et Possionem nobilium de Othun**) parte ab altera litigiosae habitae, prout per eosdem Barones nostros infonnamur, personaliter accedendo, eamdem terram reambulasset, per suas veras metas, et antiquas, novas etiam ubi necesse fuisset erigendo, et............***) Datum in Clusvar feria V-a. prox. ante festum nati- vitatis Beati Joannis Baptistae ao. Domini 1377. Praesentes autem in forma noștri privilegii redigi faciemus, dum nobis fuerint reportatae. Datum ut supra. — 1377. App. D. Tr. T. III. Se tiene in Turd’a una noua dieta generale a Transilva- niei. la care se aduna nu numai representantii aristocrației, ci si alti omeni d’in tote classile si conditiunile (et alterius cujusvis status et conditionis), 6ra că comissari regesci vinu in Transil- vani’a D i m i t r i e episcopulu dela Z a g r a b i ’ a (Agramu in Croa- ti’a) si Nicolae, bauulu Croației. In acea dieta se pertractă intre altele si caus’a unoru nobili, carii se făcuseră lotrii (bandiți = latrones), omorisera si pe unu cnezu d’in conditiunea iobag6sca. *) Productio Fiscalitatum in Transilvaniae. **) Ajton. ***) Typis impress. in Kem6ny notit. arch. Cap. alb. p. 141. Originale in Pergameno scriptura habetur in arch. Kolosmonostorien. Transumtum habetur in arch. Fiscali Tran. fasc. 284 Lit.; (ex quo descripsit Cibinii 19 Jan. 828 Ky.) Nos Ladislaus Woywoda Transilvanus et Comes de Zonuk memoriae commendamus, quod in congre- gratione nostra generali Universitatis nobilium, et alterius cujusvis status et conditionis hominum prae- dictae partis Transilvanae, una cum Dominis Demetrio Episcopo Zagrabiensi, et Nicolao de Zeech Regni Croatiae Bano, per Regiam clementiam ad hoc spe- tialiter destinatis, in quindenis festi Pascae Domini Thordae celebrata, Gyerew de Văsărhely de medio aliorum personaliter exurgendo proposnit eo modo: quod Petrus dictus Fachal*) de Hunyad, Petrus filius Joannis Rufi, et Petrus dictus Furchyn, circa festum beati Georgii martiris, cujus proxima praeterisset re- revolutio annualis, ad possessionem suam Bedech vocatam potentialiter auferendo (cum unus jobbagio suus Bartha Kenesius ipsos inseqnendo) duos boves jobbagionum suorum in eadem possessione existentium latrocinaliter abducendo, convenisset, eundem jobba- gionem suum miserabili nece interficiendo, dictos duos • boves abegissent. Et idem Petrus Fachal, alter Petrus filius Joannis, nec non Petrus dictus Tnrchyn publici latrones et malefactores existant, Judicibus nobilium septem comitatuum, juratisque assessoribus, ac nobi- libus diete partis constaret evidenter, petens nos cum instantia, ut eosdem Judices nobilium, juratosque as- sessores, qualem de praemissis scirent nobis fateren- tur veritatem, requisitos haberemus. Cumque nos dic- tos Judices nobilium , juratosque assessores super praemissis requisitos habuissemus, iidem ad fidem Deo debitam fidelitatemquae Domino Regi, et sacrae suae Coronae Regiae observandam, facto prins vivifico Cruciș signo nobis praestitum, omnia praemissa, et quaevis singulorum promissorum, per jam dictos: Petrum dictum Fachal, et alterum Petrum. filium Joannis, nec non Petrum dictum Furchyn facta et perfecta, unanimi et concordi testificatione suo modo affirmarunt. In- quorum assertionum testimonium praesentes literas nostras eidem Gyerew filio Gyerew duximus conce- dendas. Datum duodecimo die congregationis nostrae praedictae, in loco memorato anno domini MCCCLXX Septimo. — 1377. — App. D. Tr. T. III. Regele Ludovicii I. scrie lui Ladislau vodă alu Transil- vaniei, că. episcopulu Gublinu si eapitululu dela Alb’a d’in Tran- silvania s’au plânsu cu amarii, că in multe comune si posses- siuni romanesci supuse acelei baserice episcopesci si acelui capitulu, cnezii romanesci cu titlu de cneziatu vendea si in- straină la altii cu dreptu de hereditate pamenturi, livedi si pă- duri, de si le avusera si possessera numai pe tempu anumitu, d’in concessiunea data dela episcopu si dela capitulu; preste ac6sta acei cnezi vecsau si damnificau pe celilalti iobagi, storcundu dela eli contributiuni noue si neaudite, apoi inca si amerintiau cu multa cutezare, si asia se încercau a se seapa de sarcinele ioba- gesci. Deci, adaoge regele, eu nu pociu suferi neci-decumu acestu feliu de escessu alu cneziloru; si fiendu-că de sarcin’a sub- jectiunei iobajesci neci chiaru aceli cnezi nu sunt scutiti, pe carii in alte districte romanesci (Districtibus Olachali- *) Ex Mnscpt. Andreae Huszti. 14 — 82 — bus), care sunt appertinentiele fo r tar etieloru (ce tați- lor u) nostre regesci, ’iam lasatu după vechiulu usu iu cneziatele loru si ’iam confirmatu in fiii de filii loru, de aceea iti demandamu tie voivode alu Transilvaniei, si iti committemu seriosu, că se cauți totu feliulu de midiulăce, inca si de celea mai aspre, că se supuni pe toti cuezii d’in dîsulu dominiu episcopescu si capitulariu, si pe celilalli toti, d’in alte comune si possessiuni, pentrucă nu cumuva resistenti’a cneziloru romanesci se traga in urm’a sa mai multe dam ne si stricatiuni. Spre acestu scopu iti si dămu tie auctoritate deplina.*) Ludovicus Dei gratia rex Hungarie, Polonie e. c. t. fideli nostro Ladislao Waywode partium regni noștri transylvanarum salutem et gratiam. Gravis super eo ad aures nostre serenitatis pervenit venerabilis in Xto. patris domini Gublini episcopi transylvani, et Capituli ecclesiae suae querela, quod plerique villarum, possessionum Olachalium ecclesie sue episcopalis et dicti capituli sui Kenesii, terras, prata, et silvas Ke- nesiatus ipsorum titulo, ex concessione ejusdem Epis- copi, et Capituli temporaliter tentas et possessa, aliis ‘ pro lubitu vendere, et in filios heredesque suos cum gravi et manifesto juris terrestralis damno et decur- tatione perhennaliter transfundere, ceteros jobbagiones novis, inauditisque exactionibus vexare ac damnificare, et his aliisque ausibus suis temerariis minas quoque interjiciendo, semeț ab onere debite terrestralis sub- jectionis fraudulenter, exquisitisque coloribus subdu- cere conentur, quum autem tales dictorum Kenesiorum excessus tollerari minime queant, cumque ab onere terrestralis subjectionis nec ii quidem unquam exempti fuerint Kenezii, quos in aliis Districtibus Olachalibus, tamquam pertinentiis Castrorum nostrorum regalium in prebabitis eorum Keneziatibus relinquere, et in filios filiorum confirmare consvevimus. Hinc fidelități vestre harum serie mandamus, et commitimus serio, ut habita presentium notitia, Universos Kenezios tam dicti Domini episcopi, et Capituli sui, quam et reli- quarum villarum, et possessionum quorumlibet, ad premissa vitanda, servandamque dominis suis terres- tralem subjectionem, et obedientiam, prestandaque onera, et servitia ab olim consveta, modis omnibus adhibitis etiam, si necessum foret, arctioribus reme- diis compellatis et cogatis, ne prava eorum renitentie exempla, alia multoque majora post se trahant dampna *) Minunata documentu acesta si plinu de invetiaturi mari Asiă dara pe tempurile lui Ludovicu I. 1) comunele de prin pregiurulu Albei lalici era totu romanesci, că si in dîlele nostre; 2) regele recunosce in Tra'nsilvani’a inca si alte districte curata romanesci; 3) in acelea districte cnezii romanesci avea dreptu de hereditate d’in filii in filii; 4) episcopulu catolicu si căpița- lulu seu vediendu că romanii si cnezii loru neci - decumu nu voiescu a se supune loru in cele religidse, ii denuntia la regele in moduri differite, fără a proba nimicu in contra loru; 5) re- gele fanatisatu de popi, de călugări si episcopi, isi versa tdta mani’a sa in contra romaniloru, tocma in una epoclia, pre candu avea mai mare necessitate de bratiale si de fidelitatea loru; 6) același rege credea, câ insuflandu cneziloru terrdre, cu acăsta va înfrânge ori-ce resistentia a poporului. Intocma că si in dilele nostre, numai ca rolele cevasi permutate. Astadi sunt terrorisati funcționarii si clericii cu archiereii loru in frunte, precumu era odenidra terrorisati fruntașii, aristocratii poporului. Red. et incommoda. Alioquin super reprimendis bis,. plennm vobis praesentium vigore impertimur auctoritatis nostre vigorem. Secus igitur ne feceritis. Datum în Diosgewr, tertio die festi corporis Xpi. anno ejusdem Mill. tre- cent. septuag. Septimo. (Ex originali arch. Capit. alb. transcripsit Domi- nus Fancsali canon, albensis. Ejus Copia habetur inter Ms. ejusdem quondam Canonici in bibliotheca albo Carol. in cista separata asservata.) (Va urma.) Ad. Nr. 77—1872. Contribuiri in favdrea fondului de academia. Prin direcțiunea despartiementului alu Fagarasîului (Il-lea) s’au tramesu in favdrea fondului de academia urmatdriele acțiuni si resp. obligațiuni: 1. Dela Ilustr. sa dn. capitanu district. Ladislau Tamasiu un’a acțiune dela banc’a „Transilvani’a“ solvită cu 40 fr. 2. Dela dn. vicariu foraneu Ioane Antonelli un’a acțiune dela banc’a „ Transilvania “ solvită cu 40 fr. 3. Dela dn. advocata Ioane Romanu un’a obligațiune pri- vata, prin carea se deobliga a plati la fondulu academiei in 3 rate egali anuali, incependu dela an. 1872, 150 fr. 4. Dela dn. adv. Arone Densiusianu un’a obligațiune, prin carea se deobliga a solvi ori candu se va cere, 100 fr. si pana la depunerea sumei 5"/o. 5. Dela dn. Teofilu Francu un’a obligațiune despre 100 fr. cu terminulu solvirei după potentia, si păna la depunerea sumei, se obliga a plati 5% incependu dela 1. Martiu 1872. 6. Dela dn. perceptorii! Nic. Cipu un’a obligațiune despre 50 fr. in terminu de 10 ani â 5 fr. pre anu. 7. Dela dn. assessoriu la scaunulu orfanale, Ioane Florea un’a obligațiune despre 50 fr., solvindi in 5 ani, in fia care anu câte 10 fr. incependu d’in 1872. 8. Dela dn. presiedinte alu scaunului orfanale Ioane Gram’a un’a obligațiune despre 50 fr. in terminu de 10 ani, pre fiacare anu câte 10 fr., incependu d’in 1872. 9. Dela dn. notariu prim. Danila de Gramoiu un’a obliga- țiune despre 30 fr. in. 3 ani dela 1. luliu 1873. 10. Dela dn. cancelistu loanu Iurcea un’a obligațiune de- spre 20 fr. solvindi in 10 ani. 11. Dela dn. esactoriu district. Nicolau Rătsey un’a obli- gațiune despre 15 fr. solvindi in 3 ani, incependu dela 1. Aprile 1872. 12. Dela dn. notariu in Sînc’a vechia, losifu Stoic’a un’a obligațiune despre 5 fr. solvindi pre totu anulu, cătu va fi in postula de notariu comunale. 13. Dela dn. archivariu Georgiu Boieriu un’a obligațiune despre 5 fr. solvindi până la finea lui Aprile 1872. 14. Dela dn. v. notariu distr. Petru Popu un’a obligațiune despre 3 fr. solvindi pre fiacare anu, câtu va fi in oficiu pu- blicu. 15. Dela dn. cancelistu Georgiu Pop’a un’a obligațiune despre 2 fr. solvindi pre fiacare anu, iu restempu de 5 ani, in- cependu dela 1. Aprile 1872. Sibiiu in 10. Martiu 1872. Dela secret, asoc. trans, — 83 — Bibliografia. STENOGRAFIA ROMANA.*) Tablou contienendu in scurtii tdte regulele si essemplele d’in partea I. Scrisorea deplina seu corespondentiala, că si unu tablou comparativii aratandu scrisorile stenogra- fice in limb’a romana, de Eugeniu Sucevanu. Pretiulu 1 fior. v. a. seu 2 franci 50 bani. Pentru p. t. abo- natii la „Stenografulu romanu* gratis. Totu profitulu in favorea unui fondu pentru edarea foiei scientifice- instructive „Stenografulu romanu.* Vien’a, 1872. Cu spesele auctoriului. Autografatu de E. Sucevanu. Im- primatu la W. Zdller. Se afla de vendiare la auctoriulu, Vien’a, III. Matheusgasse Nr. 9 si in librariele cele mai însemnate. Invitare de prenumeratiune la „STENOGRAFULU 'ROMANU.* Organu pentru propagarea artei stenografice, redigeatu de E. Sucevanu. „Stenografulu romanu* va contiene șrticole scien- tifice despre art’a stenografica, că si isiori’a si literatur’a stenografiei la tdte poporele dela inceputu pana in dilele de adi. „Stenografulu romanu* va aduce biografii cu por- tretele stenografiloru renumiti si critice despre diferitele sisteme. „Stenografulu romanu* va contiend o revista in- ternaționala, va inscientia lectorii despre tdte productiu- nile si intemplarile interesante, si va da lectoriloru in rubric’a „corespondentieloru* tdte lămuririle cerute. „Stenografulu romanu* va fi uniculu organu, ce se va ocupa cu latirea artei stenografice intre romani si centrulu stenografiloru romani. Alaturatu cu foi’a se va publica „Cursulu de ste- nografia* intocmitu in lectiuni instructive si pertractatu d’in punctu de vedere scientificu. Fia-care numeru va contiene celu pucinu doue cdle, un’a destinata pentru foia, dr ceealalta pentru cursu. Ele se voru potd dar legă deosebita. Fiendu tempulu prea inaintatu, si auctoriulu si re- dactoriutu foiei cam morbosu si ocupatu cu studiele sale, „Stenografulu romanu* nu va potd apară de 24 ori, ci *) Arfea stenografiei Ia poporale europene luminate se afla in dîlele ndstre atătu de multu latîta, in cătu aplicarea ei a in- tratu si in usulu de tdte dîlele alu multora industriari, alu cal- letoriloru carii voliescu a’si face însemnări d’in căte vedu si pa- tiescu. Cu cătu libertatea omendsca începe a castiga terrenu mai multu, cu cătu vidti’a constituționale, publicitatea, usulu li- bera de pressa ajunge a fi totu mai multu avuția comuna a to- turoru dmeniloru, cu atătu se simte mai multu alaturea cu neces- sitatea altoru scientie si arti, inca si necessitatea artei stenogra- fice. D’in acestea cause recomandamu si noi inca si la ocasiunea acesta tenerimei romanesci, că se se essercitedie si in stenografia. S’a observatu că pe la universități si academii unii juni făcu progresse frumdse in specialitățile de scientie ce’si allegu, mai multu numai cu ajutoriulu stenografiei, pentrucă ei sunt in stare de a rapf si ficsă pentru sinesi totu ce audu dela professorii loru. Red. numai de 12 ori pe anu, neputendu-se altumenlrelea garantă apparerea regulata. Dîlele, anume in carii va aparea fdi’a regulatu, se voru statori mai tardiu. In decursulu anului curentu se va termină partea l-a, adeca scrisorea deplina, dr in anulu viitoriu partea Il-a scrisorea abreviata sdu practica. Presupunendu participare indestulatore, se va incepe cu publicarea celu mai tardiu la pasci a. c. In casu con- trariu banii incursi se voru inapoiă p. t. abonatiloru cu părere de reu. Abonamentele se primescu numai pe anu intregu cu 3 fior. v. a. sdu 8 franci la subsemnat’a redactiune. Culegători de abonamente voru primi că beneficiu la 5 abonamente făcute unu essemplariu gratis. Toți amicii progresului natiunalu sunt deci rugati, a se prenumeră cătu mai curendu, sdu a ne comunică adresele loru, că se le potemu tramite numerulu an- teiu de proba. Vien’a, in lun’a lui Fauru 1872. Redactiunea „Stenograf, rom? III. Matheusgasse Nr. 9. Metod’a de stenografia, ce o oferu aci publicului romanu, este resultatulu unui studiu specialu de siepte ani de dile, este unic’a metoda potrivita geniului limbei ndstre, cu unu cuventu unu sistemu nationalu. Luandu in consideratiune, că stenografi’a n’are nu- mai de scopu a păstră pentru eternitate cuventele ro- stite ale barbatiloru anteluptatori, desbaterile adunariloru si ale camereloru legelative s. a., ci a deveni si scri- sdrea literatiloru, luptanduse cu pdn’a in mana pentru respandirea ideiloru măreție si salutarie de libertate, cultura si scientia, si acelora, carii avendu necessitate mai mare de scrisore si dorescu a nu perde tempu si a-si conserva sanatatea, m’amu incercatu a statori unu sistemu de stenografia, care intr’unesce in modu inain- tatu conditiunile neaparate ce se ceru dela unu sistemu potrivitu nu numai pentru usulu stenografului de profes- siune, ci si pentru usulu fia-caruiu omu cultu. Dupace mi-a succesu a realisă si a statori sistemulu propusu de stenografia, amu facutu cunoscutu publicului romanu intentiunile mele prin „Apellulu* meu, publicatu intr’o foia volanta si in câteva foi periodice. Au trecutu tempurile, in carii a fostu stenografi’a prerogativ’a unei caste deosebite, art’a acesta atătu de folositdre a devenitu in seclulu alu XIX. unu bunu co- munu, si cunoscienti’a ei este o comdra neapretiuibila pentru fia-care. Si ddca totuși romanii inca nu se potu bucură de cunoscienti’a artei acesteia, nu’i vin’a loru, ci vin’a ‘.sistemeloru primitive, ce s’au aplicatu in limb’a ndstra. Este pote prea bine cunoscutu, cumu-că stenografi versati s’au aflatu totudeauna, că-ci aplicarea artei ste- nografice in pracsa depende in cea mai mare parte nu- mai dela capacitatea si inteliginti’a stenografului, dr nu dela sistemu. Popularisarea artei inse depinde dela unu sistemu simplificata si natiunalu. Credu că aru fi de prisosu a vorbi mai multu de- — 84 — spre avantagiele metodei mele după cele dise in „Apelu." Vinu deci, a ine scusa înaintea publicului, că inca nu mi-a fostu cu potentia a începe cu „Stenografulu ro- manu/⁴ fiendu participarea publicului inca prea restrinsa. Neavendu midiuldcele necessarie, a publică sistemulu meu că carte, amu de gandu a-lu publică intr’o foia perio- dica, ce ar fi cu multu mai practicu, cu scopulu, a face cunoscutu publiculu cu sistemulu meu prin epistole in- structive, a lati art’a si cunoscienti’a ei in poporu, si a cresce mai cu sema invetiatori si stenografi practici. Amu crediutu si credu inca, câ se voru află intre romani deocamdată vreo 200 inși, carii convinși despre necessitatea si importanti’a stenografiei, mi-aru veni in- tr’ajutoriu, prenumeranduse la fdi’a acesta, acoperinduse astufeliu macaru spesele tipariului. Nepotendu inse pre- supune la frații mei încredere drba in mine si in me- tod’a mea, m’amu decisu a publică partea I. d’in siste- mulu meu in scurtu intr’unu tablou cu scopulu, a face cunoscutu publiculu cu principiele metodei mele de ste- nografia, a deștepta interesu pentru arfa acesta. După cumu se va pote convinge ori si cine, pri- vindu lucrulu mai deaprope, se pdte invetia de cătra fia-care omu, ceva mai inteligentu intr’o septemana doue cu usiuratate. Tabloulu acesta va potă dar servi că manualu pen- tru incepetori, si mai cu sema pentru acei, carii voru frecuentă unu cursu de stenografia. Se pricepe de sine, cumu-că studiulu mai profundu cere mai multu tempu si unu tractatu mai deplinu si detailatu, cumu se va publică acesta in „Stenografulu romanu.“ Latirea artei acesteia depinde dar numai dela im- bratiosiarea si spriginirea binevoitore a publicului nostru, si ea va aduce natiunei ndstre fruptele cele mai bune si binecuventate. Auctoriulu. CORESPONDINTI’A SLAV’A d’in Prag’a sa- lutandu aparitiunea „Transactiuniloru literarie si scien- tifice“ d’in Bucuresci, si resumendu cuprinsulu Nr. I. face urmatdriele observatiuni: Eca subiecte seridse, interesanti si variate. Ele sunt tractate cu scientia, 6ra stilulu juniloru redactori dela nou’â revista lit. vedesce tdta arddrea generdsa a vrestei loru unit’a cu cunoscientie reali. Nu potemu destulu imbarbată aceste încercări, ce au de obiectu a smulge junimea d’in periclele si uritiunea trândăviei si d’a face că ea se-si intrebuintiedie spre folosu tempulu celu mai pretiosu alu vietiei. In acestu momentu apparu in Romani’a mai multe publicatiuni periodice de feliulu „Transactiuniloru,“ urmarindu același scopu si aprdpe in aceeași forma. Aceste sunt „Convorbirile literarie" d’in Iași. „Fdi’a societății pentru instrucțiunea po- porului rom.“ „Revist’a scientifica." „Column’a lui Traianu" si se anuncia că prossima reaparitiunea „Revistei romane." — Pentru ce a imprasciă astu- feliu poterile? Tdte aceste elemente reunite ar con- stitui un’a opera mare si durabile. Astu modu se- • parate n’au decătu un’a vieti’a efemera si unu pu- blica restrinsu." — Ach rem tetigit! dar indesiertu, că- ci emulatiunei si ambitiunei nobile se asociedia si vanitatea. — Fiendu-că suntemu la obiectu, nu po- temu trece cu vederea că se nu amintimu, că „Co- lumn’a lui Traianu" ce stă sub direcțiunea eruditului dn. B. P. Hasdeu, de candu s’a lapedatu de politica,’ este un’a fdi’a emineminte literaria si scientifica, ocu- panduse de istoria, scientiele economice, dreptu, me- dicina, scientie naturali, poesia, bibliografia, poesia poporana etc., apoi nu publica decătu articlii origi- , nali, ceea ce va contribui multu spre a se îndemnă , junii rom. mai talentati a inavuti literatur’a ndstra cu producte alese ale spiritului loru. D’intre articlii pu- blicati in anulu acestua voinu reproduce căti-va si in „Feder." că cetitorii noștri se pdta apretiui valdrea fdiei inse-si. Un’a amu dori, că on. direct, alu „Co- lumnei lui Traianu" se lase „ Ortho-nerodîele “ in domeniulu diarieloru umoristice, prin acdst’a s’ar com- pletă purificatiunea începută atătu de norocosu prin eliminarea politicei, carea numai invenină scienti’a. Recomendamu cu căldură cetitoriloru. noștri „Co- lumn’a lui Traianu" insemnandu, pentru doritorii d’a o avea, si pretiulu de prenumeratiune, care este de 20 fr. v. a. pre anu si se primesce numai pre anulu intregu. Ce e dreptu, pretiulu e cam mare pentru cea mai mare parte a cetitoriloru rom. d’in Ostrun- gari’a, dar — precumu disese pop’a despre icre — platesce banii. Colectantiloru de 10 essemplarie li- se dă dreptu premiu: 1. unu abonamentu gratis; 2. intreg’a colectiune a . „Col. lui Traianu⁴⁴ pre an. 1870—71; 3. căte unu essernplariu d’in tdte scrierile dlui Hasdeu, si anume: a) Istori’a tolerantiei releg. . in Rom.; b) „Rasvanu Vodă,⁴⁴ drama istor.; c) Trei evrei: Sîlocu, Gobsecu si Moise; d) Talmudulu; e) Industria naționale. Celu ce cumpera deodată aceste cârti, pretiulu loru este pentru Transilvania 3 fr. v. a. Feder. Nr. 29.' TYGODNIK POLSKI este titlulu noului diur- nalu septemanale, ce va appard dela 1. Aprile a. c. in limb’a polona in Pest’a, cu scopu, precumu se dice in programa, d’a uni mai strinsu pre polonii d’in Ungari’a si Transilvani’a, cu patri’a loru mama, ai careia fii densii n’au incetatu a fi. Acesta e uni- culu diariu ce a esitu vreodată in Ungari’a si Tran- silvani’a in limb’a polona. Noulu diuariu va fi or- ganu curatu natiunale si independente, nu va servi neci partita neci coteria, fia aceea magiara ori polo- nesa, ci va deschide unu terrenu neutru pentru dis- cussiunea cestiuniloru sociali si relegiunarie. Pretiulu noului diurnalu este pre anulu intregu 6 fr., pre */₂ anu 3 fr., dra pre '/₄ de anu 1 fr. 50 cr. Editorii! si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiuuei. — Tipografl’a Romer & Kamner.