si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate ,5 1 gaibenu cu porto Op poștei. ----------- TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. --------- Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Corni- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ț> js'SVv----------- Nr. 6. Brasiovu 15. Martin 1872. Aliulll V. Sumariu. Scurta descriere a revolutiunei lui Hori’a si Closc’a d’in 1784. (Fine.) — Mitropolitulu Dionisie Lupu. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Procesu verbale. — Contribuiri la foudulu academiei romane. — Publicarea bani- loru incursi. — Bibliografia.- Scurta descriere a revolutiunei lui Hori’a si Closc’a d’in 1784. (Fine.) Continuanduse mișcările revolutionarie, si mer- gundu in astu obiectu la curte relatiuni feliurite si. de multe ori neautentice*), imperatoriulu in paren- tdsc’a sa ânima, nisuindu a domoli foculu revolutio- nariu, prin biletulu seu de mana d’in 13. Dec. 1784 ordină precumu urmdza (traducere): „Turburarile nedomolite inca neci păna acumu in Ardealu, ’mi causdza cea mai mare neplăcere si du- rere, si acesta cu atătu mai virtosu, cu cătu că d’in scirile ce ’si contradicu, nu se pdte trage o judecata corecta, neci se pdte precepe adeverat’a stare a lu- crului. Eu pricepu prea bine, că scirile ce le pri- mesce guberniulu, inca suntu parte essagerate, parte nu suntu deplina adeverate; e inse de o momentuo- sitate fdrte mare, că caus’a se se cerceteze d’ i n t e m e 1 i u. Eu indata după primirea celei de antaiu sciri, am datu instrucțiunile necesarie atătu comandei gen. d’in Transilvani’a, cătu si celei d’in Ungari’a. Acele instrucțiuni inse parte nu s’au urmatu, parte lucrulu fă apucatu cu midiuldce prea debili. E dara de lipsa, că informatiunile ce le va face guberniulu in asta causa, se le faca in cointielegere cu comand’a gen.j si asta d’in punctulu de vedere alu uniformitate! in lucrare........ Vei impartasi aedsta instrucțiune co- mandei gen.; totu-odata’i commitu si acesteia, că man- datele venite la densa, se ti-le faca cunoscute, aclu- dandu ti si una copia despre celeâ ce am demandatu eu. comisariului conte lankovits. D’in aceea vei vedd dta (gubernatoriulu), care midiulocu ’lu consideru eu de corespondietoriu pentru restabilirea definitiva a linistei. Ddca nu voru fi scdse la lumina unele asu- priri, cari de multu esista in tidra, si care si-au isvo- rulu loru in relatiunile iobagesci si in feliuritele ușu- rării, este preste potentia că se se pdta intemeiă o linisce durabile, chiaru si intrebuintianduse cea mai *) iSta unu altu adeveru de cea mai mare importantia, re- cunoscuta si de dn. Szilăgyi, că adeca intre relatiunile care se facea cătra imperatulu, se amestecă si multe minciuni neiusî- nate, atunci că totudeauna. Red. Trans. mare potere fisica, de si astufeliu nu ne prea con- vene, că ostile ndstre se le intrebuintiamu in contra propriiloru noștri supusi. Aedsta scena trista ar tre- bui se convingă pre nobilime si pre proprietari, că vidti’a si poseșsiunile loru suntu in manule multimei celei mari, anume: in manule poporului, si că acesta numai prin o intempinare cuvenintidsa, prin iubire si incredere se pdte tiend intre margini, intr’unu modu durabile; asprimea preste mesura, pdte supune numai pre cătuva tempu, si dmenii cari n’au nemicu de a perde, cari nu suntu legati de casa si de curte — că-ci eli de abia isi tragana vidti’a de pre o di pre alt’a — cea de antaiu ocasiune o voru folosi spre a degeneră in cele mai mari escesse. Eu cunoscu pre deplinu, ca facia cu ur’a estrema naționale si re- ligionaria, carea se arata cu tdte ocasiunile intra români și unguri, e fdrte cu anevolia a află unu midiulocu, prin carele — fiendu-că domnii fără de supusi nu potu fi, si supusii fără de regimu si su- veranitate nu potu esistă — ambele aceste classe se se păta aduce in relatiuni intre sine pacifice, cuve- nentidse si corespondietdrie benelui de comunu. Cu tdte aceste, restaurarea concordiei si armoniei intre domni si supusi, e uniculu scopu, si dta trebue se faci pașii estremi, spre a departă dela administratiunea publica in părțile revoltate, pre toti aceli dmeni/ a caroru ura, neîncredere sdu resbunare (facia cu su- pusii) ti-se pare neimpacabile, si se te ajuți stramu- tandu in loculu loru alti oficiali de comitatu, că-ci altufeliu eli inșii pre sene si patri’a loru o arunca in noue fatalitati. Totu-odata poterea regia trebue se appara in tdta tari’a sa, si fiacare supusu se fia constrinsu a’si indeplenf oblegamentele conformu ur- banului cuvenentiosu odata statoritu, dra mai multe prestatiuni neci decătu se nu se pretendie dela su- pusi, sub peddpsa neincungiurabile. Guberniulu si oficialii trebue se fia in acea privintia cu cea mai strinsa bagare de sema, se se si indetoredie la aceea. Intre neincrederea essagerata e de lipsa una mesura: totuși celu demnu de peddpsa in casu de a se op- pune in adeveru, se se pedepsdsca indata si aspru; dar aedsta peddpsa se si incete, indata ce s’au pe- depsita celi intru adeveru culpabili. Altufeliu nu se pdte, si nu se va restabili neci o linisce. “ „Mie’mi place a speră că intre aceea, pre candu 11 — 62 — scriu eu acestea, inaintandu ostile înmulțite, căt’a tur- buratoriloru se va fi respanditu; era dăca nu s’a tem- platu, aceea trebue se se faca cu ajutoriulu ostiloru, care se afla in Ungari’a. Tractareâ celoru prensi, d’in motive considerabili acumu nu se pdte intreprende conforma dreptului statariu, antaiu pentrucă arestatii trebue se fia ascultati asupra causei adeverate a re- scdlei, câ se se păta descoperi adeveratii turburători, a dou’a pentrucă in privinti’a pedepsirei trebue se se cundsca si destinga celi intru adeveru culpabili, de- cătra acelia, cari numai d’in frica, sila său orbire au luatu parte la rescdla, si in urma, pentrucă ânimele judecatoriloru fiendu irritate păna la gradulu celu mai inaltu, nu se pote speră neci presupune acelu conceptu de cuvenentia si moderatiune, ce se recere spre a pronunciă sententi’a asupra trupului si vietiei dmeniloru. T6te representatiunile, scrisorile si pre- tensiunele tableloru d’in comitate ale nobilimei adu- nate, cumu si lucrările loru adeverescu, că au trecuta preste marginile moderatiunei, si credu că asecurarea loru si-o afla in ucideri prin tiăpa si rdta, fără neci unu respectu la impregiurarea, că pre cine si pre căti’i ajunge asta sărte fatale.*) Acestea suntu pe care le aflu fdrte necesarie spre a ti-le incredintiă pentru acumu; si dăca pre mine alte ingrigiri momentdse nu m’ar retiend de a me departă de aici in nesce momente atătu de grave, insumi eu asi merge in Transilvani’a, pentrucă eu acelu eve- nimentu ilu considera de o importantia fdrte mare, nu atătu pentru presentele, cătu pentru viitoriulu intregei monarchie, si nu pociu provocă de a- junsu cunoscut’a desteritate si pătrundere a dtale, cumu si totu-odata detori’a dtale d’inpreuna cu a toturoru subordinatiloru, că spre impedecarea si de- laturarea acestui reu se conlucrați d’in tăte poterile si singura numai si numai după modalitatea pe care o aflu eu de acomodata, spre a restabili o linisce se- cara si durabile." D’in acesta biletu imperatescu pdte ori-cine pri- cepe căușele revolutiunei sangerdse, care si-avean sor- gentea sa in relatiunile urbariali cele asupritdrie, cumu si in portarea prea brutale a nobilimei si a domni- loru facia cu poporulu tieranu. Totu-odata d’in acelu biletu imperatescu se vede momentositatea ce o pu- nea imperatulu pe deslegarea favoritdria si multiami- tdria a cești unei urbariale, resp. a relatiuniloru d’intre domni si iobagii loru; se vede si grigi’a cea mare, ce o avea imperatulu pentru cătu mai curund’a sugru- mare a revolutiunei sangerdse.**) *) Scopulu nobilimei înfuriate era esterminarea totale a romanimei, precumu a fostu si in an. 184⁸/g scopulu tribunale- loru negre. Imperatulu losifu II. sciâ, cumu singuru spune in acestu biletu autografa alu seu, despre cumplit’a ura ce domină, intre unguri si romani, dara nu sciuse câ, aceeași era matora si cumu amu dice, potentiata, încordata de multu, pana la ester- minarea totale. Red. **) ^ca, vedeți, că imperatulu losifu II. condiționase chiaru si venitoriulu (die Zukunft) imperiului seu dela împăciuirea re- Spre lămurirea lucrului vomu lasă se urmedie aici biletulu autografu imperatescu, emisu totu in 13. Dec. ; 1784 cătra comissariultt regescu si impartasitu gu- . bernatoriului. Acela tradusa d’in cuventu in cuventu suna precumu urmeza: „Resistenti’a ce mai durddia inca in Transilvani’a, ; me interesddia fdrte tare, si me ddre, că indata d’in- ? tru inceputu lucrulu nu fă astufeliu tractatu, cumu ) ar fi trebuita se se tracteze, că cu tăta seriositatea '3 se se previena reulu. Dupace lucrulu stă acumu altu- i felia, asia acestu reu nu se pdte fini fără de o scena : sangerdsa, carea său că s’a templatu păna acumu, ; său că se va templă cătu mai curundu. Relativa la însărcinarea commissa dtale d’in în- credere deplina, e lucru de căpetenia mai inainte de tdte, a cumpăni bene, cumu s’ar potd satisface de ambe părțile, animele iritate in gradulu estremu, a- tătu ale romaniloru contra intregei națiuni maghiare, mai alesu in contra proprietariloru si oficialiloru de comitate, cătu si ale acestora d’in urma in contra roma- niloru. Romanii in tempu indelungatu fura tractati aspru, si neci odata nu potura câștigă, că planso- rile sdu gravâminele loru se se micsioredie său se se vindece. Maghiarii se simtu fdrte tare vetamati, si credu ca susutienerea vietiei si a averei loru si-o . potu află numai in cea mai aspra tractare si purtare facia cu intrdg’a națiune romana. In acestu casu, judecii cercetători si judecătorii fiendu fdrte iritati, trebue supraveghiati cu tdta acuratetia. Dupace distinctiunea ce essistase mai inainte între națiunile d’in Transilvani’a, acumu s’a stersu, si na- țiunile se considera că egali intre sene, ar fi consulta, că in posturile de v. comiți, sdu de judeci scaunali in comitatulu Uniaddrei împreunată cu alu Zarandului, cumu si in comitatulu Albei, se se pună oficiali sasesci, cari sciu bene limb’a pa- triei. Spre acăsta se va dă ocasiune prin devenirea in vacantia a unoru posturi, sdu prin schimbări si transmutări. Prin o atare amestecare ddra se va mai micsioră fric’a essagerata si asprimea oficialiloru de comitate, maltratati, cari suntu de naționalitate numai maghiari, si totu-odata ddra va mai scadă in cătuva si prejudetiulu naționale, ce domnesce in poporulu romanescu, cumu si înstrăinarea ce o are acestu po- poru facia cu maghiarii.*) Mai alesu e de a nisuf intr’acolo, că adunările de gldte se încete odata, si fiacare in linisce se se reintdrca la cas’a sa. Intemplanduse odata acăsta, apoi conducătorii se potu după aceea usioru prende, unulu căte unulu, că-ci a’i pretende acumu dela mul- țimea adunata si intaritata, e o adeverata nebunia, si însărcinarea data v. colonelului Schulz, că se căra volutiunei horaiane, dela impacarea romaniloru cu ungurii. 6re pentruce intieleptulu si departe vedietoriuln losifu II. punea asia mare temeliu pe împăciuirea Romăniloru, de care pigmeii, piticii d’in dilele ndstre se păru că n’au neci-una idea? Red. *) Sublime, nobile dorintia imperatisca, care inse nu s’a inplinitu de locu.. Red. — 63 — afara pre conducători, a stricatu totu lucrulu, ba inca a atietiatu de nou foculu, tocma pre atunci, pre candu eră aprăpe de a se stinge. Mai este inca înainte de tdte de lipsa, că dta pre proprietarii si oficialii de comitatu, cari făcu nobilimea maghiara, prin svatuiri si probe convingatărie despre benele loru propriu si alu conservarei loru,- se-i îndupleci, că ori-cătu de greu le-ar cadă facia cu supusii loru romani, se nu arate neci neîncredere essagerata, carea probedia frica, neci asprime preste mesura, care ar fi unu docu- menta de ura neimpacabile si de resbunare. Că-ci astufeliu neci-odata nu se va potă restabili'o adeve- rata linisce, si chiaru si cu tăta asistenti’a militaria, eli nu-si potu apromite neci o securitate pentru per- sănele si averea loru. Securitatea se-ar potă procură numai prin uitarea totale a trecutului, fiendu-că nu e cu potentia a tienă câte unu padietoriu de înaintea fia-carei curți. De si acăsta e cu greu: totuși con- vingerea loru propria se ’i îndemne la o atare por- tare. Fi sanetosu, asteptu cu doru ulteriărele rapor- turi ale dtale, dela care mi apromitu cele mai bune resultate etc.“ După raporturile gubernatoriului de dato 15. si 22. Dec. 1784 făcute cancelariului de curte, se vede că revolutiunea a inceputu a-si perde d’in furi’a sa; unele sate începură a se linisci, pre candu de alta parte se luara cele mai energice mesuri pentru ina- dusirea turburarîloru, punenduse militi’a in mișcare in tăte direptiunile pre unde erupsera turburari. Sa- tele Ponoru si Remetea se liniscira. Comisariulu gu- berniale lati pre tdte locurile, pre unde potuse stră- bate, publicarea amnestiei, in urm’a careia veniseră la densulu deputatiuni d’in mai multe comune, spre a se predă, inca si d’intr’o comuna, de cele mai inver- siunate, anume d’in comun’a Dupa-piătra, inca se infacisiă o deputatiuhe statatăria d’in 2 preoți si 6 locuitori. In acăsta comuna fura propuse diverse patrolle si ordonantie. Unu conducătorii! cu numele Ujbar (?) Ursu in- ca deveni prensu. Eca cumu! Protopopulu neunitu d’in Abrudu losifu Adamoviciu fuse tramesu cu în- sărcinarea, că resculatiloru d’in tienutulu Abrudului se le publice patent’a guberniale, prin carea fura do- geniti că se se liniscăsca. Spre ajungerea scopului seu, protopopulu adunase impregiurulu seu la Câm- peni o căta poternica de resculati, si incepuse a le ceti numit’a patenta. Cu ocasiunea cetirei patentei, tăta căt’a adunata, după esemplulu protopopului isi manifestă venerati unea sa prin descoperirea capu- lui, singura numai Ujbar Ursu carele inca eră de facia, nu-si descoperi capulu, pre candu se ceti acea patenta; d’in asta causa, fiendu mustratu d’in partea protopopului, respunse cu o audacia temeraria, că elu e capitanu. Protopopulu geluinduse la poporu pentru purtarea asta a lui Ujbar Ursu, provocă pre celi bene simțitori, că se se dea in partea lui; si după ce celi mai multi d’intre celi de facia trecură in par- tea protopopului, că o proba ulteriăra a ascultarei loru, mai pretense dela densii, că se prendia si se lege pre Ujbar Ursulu. Ceea ce eli facundu numai decătu, ilu dederu in manule unora locuitori d’in Lupsi’a, cari erau de facia, spre a’lu predă in man’a ostasimei ce se află mai in apropiare. Gubernatoriulu, cumu si comandantele gen. F a- bris, in raportulu seu d’in 21. Dec. 1784 subster- nutu imperatului, dupace aducu la' cunoscientia, că ostasimea d’in Galiti’a, d’in Banatulu temesianu si d’in Ungari’a s’a pusu in mișcare si se afla pre drumu cătra Transilvani’a, cu privire la mișcările rebeliloru si a mesureloru luate in contra acelora, raportara precumu urmădia: Generalfeldwachtmeisterulu Pfefferkorn pre bas’a relatiunei primite dela v. colonelnlu Kray, incunos- cientiădia, că cea mai mare parte d’in massele rebe- liloru , care se aratasera in numeru însemnata, s’a liniscitu dejă, că comunele Vidra*) si Câmpeni au datu afara o parte d’in armele sale (anume 25 pusei, 56 lănci, 12 pistăle si preste 100 furci); ăr comun’a Albacu**) la provocarea conducatoriului Horia, n’a mai voita se-i tramătia neci unu omu, si că dnpa mărturisirea a loru duoi ămeni incrediuti ai lui Horia, cari fugiseră dela densulu, sub conducerea aceluia s’ar mai află acumu numai unu numeru neînsemnata de căteva sute rebeli la satele Albacu si Rad’a?***) d’in susu de Riulu-mare; dar in contra acestora re- beli inca s’a pusu in mișcare si operațiune v. colo- nelulu Schulz cu unu corpu de 700 osteni, spre a’i aduce la ascultare si supunere. La tăta intemplarea, ori va succede întreprinderea lui Schulz, ori nu va succede, dandu de piedeci d’in caus’a positiunei mun- tăse, in carea se afla rebelii, său d’in caus’a tempe- statiei celei nefavoritărie, si pentru calile preste totu rele, cumu si d’in caus’a retragerei rebeliloru; cu tdte acestea trupele d’in Banatu aflatărie dejă pe drumu, suntu de lipsa in părțile aceste, că asia, in casulu candu intreprenderea v. colonelului Schulz ar avă succesulu doritu: ostile granitieresci se se păta dimite acasa, spre a usioră erariulu de greutatea provisiunei si a intretienerei acelora; si d’in ostile venite d’in Banatu se se păta impartf că garnisăna pre iărna, prin comunele care fura turburate. In casulu inse candu intreprenderea lui Schulz n’ar succede, si tur- burătorii nu s’ar potă infrenă, atunci atătu trupele granitieresci, cătu si cele d’in Banatu, pre cătu va concede tempulu, se se păta aplică in numeru pre- cumpanitoriu pentru a continuă operațiunile d’in tăte părțile in contra rebeliloru, cari aflanduse acuma in cete mici, se se păta pre deplenu cu tăta tari’a aduce la ascultare si supunere, său a se nemief. Pentru aceea s’a facrttu dispositiune, că trupeloru care vinu *) Unguresce Kis-Aranyos. Red. **) Unguresce NagyAranyos. Red. ***) N’avemu neci-una comuna cu acestu nume. Errdre grdsa de pena si de limba. Red. 11* — 64 — d’in Banatu, la intrarea loru in Transilvani’a deo- camdată se li-se assemnedie una positiune, d’in carea pre totu momentulu, după impregiurari si trebuintia, se se păta pune in mișcare in contra rebeliloru, si câ prin dislocarea loru se se pună sub aparare tăta lini’a Muresiului dela Dev’a in susu păna la Alb’a- luli’a (Belgradu). In urmarea acestora, ostile venite se dispusera in modulu urmatoriu: Unu batalionu d’in garnisănele Sam. Gyulai, una divisiune si unu escadronu d’in husarii numiti de Wiirtemberg se se stationedie la Dobra si impregiuru; alta divisiune d’in batalionulu lui Gyulai se stationă la Ilia si impre- giuru, doue divisiuni d’in regim. Kârolyi si Antonu Eszterhâzi cu unu escadronu resp. alu treilea se dis- pusera la Orastei’a, si in urma, alu patrulea escadronu fiu dispusu a se asiediâ parte in Vintiulu de diosu, parte la Sasu-Sabesiu. Apropianduse numitele oști, colănele de oști care dejâ de multu se află staționate de-alungulu Muresiului, voru merge la loculu de unde se tienu; si anume: cele doue companii’ de granadiri, care se aflau la Deva cu doue tunuri ce le au, voru merge in tienutulu dela lar’a; husarii de Toscan’a se voru concentrâ de-adrăpt’a Muresiului spre apararea aripei drepte câtra Clusiu, său intr’altu locu, unde se va află de lipsa. Pre candu se luara cele mai energiăse mesuri pentru suprimarea revolutiunei, ăca capii acestei re- scăle: Horia si Cloșca devențra prensi si fura trans- purtati la Alb’a-Iuli’a. Eli fura prensi in 27. Dec. 1784 cu ajutoriulu unoru locuitori d’in comun’a Al- bacu. Aceștia sciendu unde se afla retrași Horia si Cloșca, i-au descoperitu, său mai bene bau vendutu v. colonelului Kray, carele sub padi’a unei comande militarie tramitiendu pre aceli vendiatori pre urm’a loru, ii successe a pune man’a pe densii. Despe Horia, cu ocasiunea prenderei sale, se enaredia acea impregiurare, că elu indatace s’a ve- diutu impresuratu de ostasi, si că nu mai e neci unu midiulocu de scapare, numai decătu aruncă in focu unu pachetu de scrisori, ce-lu purtase in sinu; acele scrisori se arsera cu totulu, fara de a potă scapă vreo charthia d’in ele. V. colonelulu Kray, caruia se adscrise meritulu prenderei lui Horia si Cloșca, ’lu luase pe Horia la o ascultare preliminaria, inse nu poth află nemicu dela densulu in privinti’a causei acelei revolutiuni si insurrectiuni. Curendu după aceea deveni prensu si alu treilea conducatoriu primariu, cumu se credea — alu rebe- liloru, anume Georgie Crisianu, Despre acesta se dice*) că fă prensu sub condu- cerea preotului d’in Carpenisiu Moise si a loru 4 *) Acâsta nu e numai unu se dice, ci este fapta istorica, adeverită pe deplenu. De altu-mentrea credemu câ generatiunile poporului romanescu d’in tempulu nostru trebue se cundsca in limb’a loru tdte impregiurarile tradarei capiloru acestei revolu- tiuni, asia cumu o cunoscu ungurii. Red. tierani de acolo prin locotenentii Nosztrovitzki si' Neustădter cu unu numeru de ostasi, si că pop’a Moise d’inpreuna cu celi patru tierani pentru tradarea lui Georgie Crisianu, ar fi primitu unu premiu de 300 galbeni. Horia si Cloșca la Belgradu fiendu mai adese- ori ascultati si essaminati asupra causei rescălei loru, nu voira nemicu se marturisăsca. Fiendu-că se lă- țise in poporu faim’a falsa, că eli n’ar fi prensi, co- misariulu imperatescu lankovits*) demandă, că in cele, de antaiu dile ale lui Fauru 1785 se se părte sub padia militaria prin comitatulu Uniadărei impreunatu cu Zarandulu, spre a-i aretă poporului, si cu modulu acesta a deminti faim’a ce se lățise despre densii. Diu’a uciderei lui Horia si Closc’a se defipse pre 28. Fauru 1785. Comisariulu imperatescu lankovits or- dină, că pre diu’a uciderei loru se se afle la Alb’a-/ luli’a d’in fiacare comuna a comitatului Uniadărei impreunatu cu Zarandulu, căte 3 ămeni mai betrani si 3 mai teneri, câ se fia de facia nesmentitu la esse- cutarea loru. In urm’a acelei ordinatiuni se trame- sera la Alb’a-Iuli’a pre diu’a esecutarei lui Horia si Cloșca d’in 419 comune, 2515 ămeni. In 28. Fauru . 1785 se si esecutara ambii capi ai rescolei, sfarman- duse cu răt’a d’in diosu in susu, mai antaiu Cloșca, după aceea Horia, numitu si N. Ursu. Ei in decur- sulu cercetariloru au negatu cu constantia fapt’a loru, carea fă dovedita prin - fassiuni de martori în- tărite cu juramentu. Cadavrele ucisiloru fura taiate in patru bucăți, capetele si părțile corpului, legate de răta, fura espuse pre la caii si drumuri in diversele , locuri, pre unde eli ’si deprinseră crudimile loru. Er ânimele. si intestinele loru, fura îngropate sub spen- diuratări’a d’in Alb’a-Iuli’a. VIII. După sugrumarea, rescălei imperatulu pentru a- securarea liniscei pre viitoriu demandă, câ înainte de tăte se se reguleze relatiunile urbariali intre domni si iobagi, va se dica, se se pună in activitate urba- riulu. Cu tăte aceste, de si d’in partea regimului se \ luara unele mesuri in respectulu regularei referintie- ; loru intre domni si intre iobagi, totuși urbariulu nu < s’a introdusu. Contele lankovits, carele d’in mandatu ' imperatescu avea se introducă in comitate urbariulu, bolnavinduse, s’a vediutu constrinsu a se departa d’in Transilvani’a**). Imperatulu losifu prin decretulu d’in ,4 21. Aug. 1785 se vedih indemnatu a șterge sclavi’a ) corporale, dandu tieraniloru dreptu de liber’a mi- ) g r a t i u n e. Consecentiele acestei rescăle, câ a le ori-carei .i *) De naționalitate serbu. Red. | *⁵) lankovich s’a bolnăvită; asia spunn chronicarii; cu tdte | acestea remane întrebarea tripla, câ după ce boierii apucara drasi $ pe de asupra, mai fost’a possibile a se introduce urbariu, adeca <) regularea prin lege a sierbitutei feudale. Nu a fostu, ceea ce insusi Dom. Telelei cu tdța parțialitatea sa, o marturisesce curatu « la pag. 102—103. Red. ■ — 65 — rescâle popularie, fura fdrte triste; veduve si orfani remasi, lipsiti de tdte midiuldcele vietiei, aduși la sapa de lemnu si la grati’a altora, multi d’in asta causa isi lasara vetrele străbune si trecură in principatele romanesci. In anulu urmatoriu 1785 câ o conse- centia a rescdlei, urmă si scumpetea de bucate; cu unu cuventu: daunele rescâlei fura aduncu semtite d’in partea locuitoriloru acestei patrie. Istoriculu maghiara Teleki Dom. in opulu seu: „A Hora, tâmadâs tbrtânete“ la pag. 106 inca recu- ndsce, ca una causa principale a acestei scene san- gerdse fă tractarea cea brutale a nobilimei facia cu iobagimea, că-ci nobilimea a intrelasatu a usiorâ sdr- tea iobagimei pe calea legislatiunei, si asiâ referin- țele intre nobili si intre iobagi nu s’au modificatu, resp. nu s’au transformata după cerentiele si spiritulu tempului progresiva. Apoi de cultur’a si edacatianea poporului inca nu s’a purtata multa grigia, lasanduse jacundu in nescieniia si in intunerecu. R. Mitropolitulu Dionisie Lupii.*) Pentrucă nisce asemenea barbati a caroru vir- tuți patriotice si iubire de patria, trebuescu d’in candu in candu amintite, spre a nu remanea uitate in ndp- tea aniloru ce se succedu, credemu că nu comitemu unu pecatu a reproduce după istoria bisericâsca, fap- tele unui adeveraiu pastoriu si romanu. „Mitropolitulu Dionisie supranumitu Lupulu, era de nascere romanu, elu s’a nascutu la anulu 1769, 25. Februariu. După seversirea studiului d’in acelu tempu, au imbratiosiatu carier’a religiunei. In urm’a demisiunei mitropolitului Nectarie, a fostu chiamatu la tronulu păstoriei la an. 1819. Acestu bunu pastoriu, pe data ce luă cărm’a *) Mai înainte de revolutiunea grecăsca a lui Ipsilantis si de cea romanâsca a lui Tudoru Vladimirescu, in principatulu numitu Tiir’a romandsca s6u Muntenia seu Valachîa si Vlachia, in ele- mentulu romanescu se incepuse oresicare fermentatiune de re- nascere si de încercări de a scapa de sub jugulu greciloru, carii ajutati de turci, subjugaseră si tidra, si națiune, si baserica. Familiile boieresci cate nu degeneraseră, apară cu mare grija fo- cala sacru alu Vestaleloru. Totu asemenea urmă unu numeru drecare de călugări, inca si dupace scaunele archiereesci apuca- sem a fi ocupate parte mare de călugări greci. Funcțiunea de metropolitu a lui Dionisie Lupulu este pentru aceea memorabile, pentrucâ elu successe la scaunulu de mitropolitu si exarchu in 'locuiți grecului Nectarie, cumu si pentrucă d’in dilele acestui mitropolitu datedia renascerea României. Pentru acăsta . impregiurare d’in urma reproducemu si noi aici schiti’a biogra- fica a lui Dionisie Lupulu, de si forte macra, asia precumu o aflamu in foi’a Biseric’a romana Nr. 2 an. cur. După modest’a ndstra opiniune, vidti’a mitropolitului Lupulu merită cu totulu alta descriere. Căușele care se arata că impedecatdrie de reintdrcerea sa dela Brasiovu la Bucuresci, nu ne satisfacu de ]ocu. Cu totulu alt’a semena a fi fostu caus’a petrecerei sale in Brasiovu, si adeca mai multu politica. Boierii cei mai be- trani căti mai sunt in vietia, trebue se o cundsca de aprdpe. i Dionisie Lupulu fusese romanu inflacaratu, elu se compromissese greu in ochii turciloru si ai greciloru. Red. Trans. bisericei, cea d’inteiu dorintia a sa a fostu de a se ocupa de cărțile bisericesci. Acâsta dorintia o si puse in practica, si intr’unu scurtu tempu se tiparf o mul- țime de cârti folositdrie de sufletu, pentru intarirea credintiei si pentru luminarea nâmului. Mitropolitulu Dionisie este celu d’inteiu mitropo- litu, care a cunoscuta necesitatea ce avea tiâr’a de dmeni studiati, care se aprindia facli’a luminelofu in Romani’a, in limb’a romanului, in limb’a străbună, care se lumineze pe concetățeni prin concetățeni, câ cu tempulu se nu mai simtia nevoia de a pune pe catedrele romane Streini. A midiulocitu a se tri- mite patru studenti in streinatate; astufeliu stărui, -de si cu cheltuiala statului, dar stărui, de se trimesera la Pisa, in Itali’a de Nordu, archimandritulu Efrosinu Poteca, dnii Simeonu Marcovici si Costache Moroiu, Care după seversirea studiului veniră in tiera, irnpar- tira luminele capatate in tiâr’a muma, in Itali’a latina. Din aceștia numai dn. S. . Marcovici se afla in viâtia adi. Ceilalți au trecutu la eternitate. Multe proiecte naționali ale acestui bunu pastoriu au remasu nepuse in practica, fiendu-că evenimentele dela 1821, epoca in care romanii au scapatu de ju- gulu domnirei fanariote, au adusu invasiune de turci. Si pastoriulu nostru obositu de lupte si de versta înaintata, a trecutu la Brasiovu in Transilvani’a, spre a plânge nenorocirea fratiloru sei păstoriți, carii lup- tau cu invasiunea, câ cu unu uraganu. La a. 1822, suinduse 'pe tronulu României Gri- gorie Vodă Ghica, chiamă pe acestu bunu pastoriu la pastori’a turmei sale. Dar obositu de betranetie si slabitu de bâl’a morala, de sfarîmarea iubitei sale patrii, prelungea intdrcerea. Tiâr’a nevoita, chiamă la pastorfa pe Grigorie mitropolitulu, care mai multu se ilustră in pastorfa, a cărui viâtia n’o vomu lașa uitarei, o vomu reproduce in urmatoriulu numeru. La a. 1827 bunulu pastoriu se reintdrce in pa- tria. Tiâr’a simte pentru densulu, si otarasce câ, pen- tru sustienerea betranetieloru se i se dea monastirea Dâlului dela Târgo viate, care i se si dete. Dar lo- cuinti’a o avea in casele sale d’in suburbi’a Batestea, in care a ziditu si unu paraclisu pentru a’si depune rugile sale, paraclisu care si adi esista si functionâdia după legatulu seu. • La a. 1831, Februariu 7. bunulu pastoriu espiră plinu de bucuria vediendu’si patri’a salvata. S’au in- mormentatu in intrulu s. mitropolii. (Pagina 410, Ist. bis.) Eta fapte de pastori, âta suvenire memorabili. Asemenea suvenire regretabili trebuescu repetite spre a nu dispărea in uitare. Si ce mândri trebue se fimu candu vedemu asemenea fapte. Fal’a unei națiuni este si trebue se fia tientata in asemenea fapte. Nu scimu dâca dela acestu respectabila si ve- nerabilu mitropolitu, ai dela succesorele sâu memo- rabilulu mitropolitu de fericita memoria, mai avemu a registrâ asemenea fapte. (B. rom.) — 66 — Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Continuare.) 1372 12. Marty. App. D. Tr. T. III. In acestu actu de pacificatiune intre duoe familii, emanatu dela loanu vicevaivodulu Transilvaniei, se vedu urmele unui pro- cessu inversiunatu d’in una causa curiosa. Margaret’a, fiic’a lui Georgie, a unui aristocratu, se măritase după unu omu anume Chrisțranu, care nu fusese aristocratu, ci omu de alta conditiune. După mortea tatalui Mărgăritei avendu a sg imparti averea, cei- lalți fratieni nu suferea că se intre la parte Nicolae filiulu Măr- găritei, dicundu că elu nu e aristocratu. In fine după unu pro- cessu lungu, s’au impaciuitu, inse si atunci numai prin interve- nirea regelui.*) Nos Johannes vice-woy woda Transilvanus me- morie commendamus per presentes. Cum in octavis diei medii XL.**) nune proxime preteritis comite Ni- colao de Wonna actore ab una, parte vero ab altera Joanne et Thoma filiis Georgii filii Bosow de Poka- falva in causam attractis, juxta continentiam priorum literarum nostrarum prorogatoriarum, modum et for- mam judiciarie nostre deliberationis exprimentium, easdem octavas denotantium ad nostram personaliter acceden. presentiam, per easdem partes pari, et con- sona voce, ac per modum pacificam no bis proposi- tum exstitit, pariter et relatum oraculo vive vocis, quod licet Regia Majestas eundem comitem Nicolaum filium Cristiani wlgariter Gereb dicti de villa Wy- falu vocata ex humillima, et instanti supplicatione ejusdem auresque audibiles suas benignitate Regia prebendo, propter sua servitia fidelia eundem comi- tem Nicolaum Georgio filio Pouka de Poukafalva sine prole masculine avo suo videlicet pater domine Margarethe matris sue in ejusdem Georgii juribus possessionariis ac hereditatibus in eadem possessione Pokafalva vocata in comitatu Albensi Transsdv. ha- bita existent, eundem Georgium quoquomodo tangen- *) Procesau stravechiu acesta, ale cărui mii de parechi se ,potu cita d’in tote tempurile si dela tăte poporale. Patricii si 'plebei in Roro’a antica, aristocrati mari si mici, vechi si noi, ^aristocrația si burgesfa, burgesia si tieranime. Differenti’a intre clașsi, diversele loru prerogative s’au stersu si desfientiatu in tempurile mai noue priu revolutiuni si legi fundamentali; cu t«5te acestea, ele s’au mai conservatu si se conserva pana in dio’a de astadi prin usulu invechitu, prin prejudetie, superstitiune, edu- catiune, graduri diverse de cultura. Avemu essemple forte prd- spete d’in tiera nostra, unde fetele cutarei comitesse, forte bene crescute, inbetranescu numai d’in causa, că mam’a loru nu sufere se se mărite după barbati carii nu se tragu d’in familii celu pu- ținu asia de vechi, precumu este a loru. Adeca că la grandii d’in Spani’a. Avuramu essemplu, unde filiulu ciobotariului ce- rendu pe fet’a portariului dela cutare palatu, acesta ’i respunse: Ai smentitu adress’a jupane. Mergi de’ti cauta nevasta de con- ditiunea dtale. N’am fata de datu după unu ciobotariu etc Unu lucru inse trebue se recunoscemu, că totu educatiunea păte se producă si produce in. adeveru una mare differentia intre per- s6ne si familii, uneori chiaru pariete despartitoriu. Red. **) Medii quadragesimae seu dies mercurii ante Domini- cani Laetare, tibus, verum heredum et legitimorum successorum creasset, instatuisset, et prefecisset de regia sue po- testatis plenitudine, et gratia speciali, volendo et corn- mittendo ipsa regalis Majestas, ut dicta jura posses- sionaria, et hereditaria memorati Georgii filii Pouka, in eundem Nicolaum nepotem suum, tamquam filium suum naturalem, ac ipsius Nicolai heredes, et poste- ros jure successorio devolverentur perhemptualiter pos- sidenda, lege Regni sui consvetudinaria, que diete institutioni sue gratiose viderentur repugnare, non obstante. Insuper .... Nicolaum in possessionaria portione diete domine Margarethe matris sue, quam ipsa similiter in dicta possessione Pukafalva pro jure suo quarte filialis secundum Regni consvetudinem in specie habere debuisset, pro eo quod ipsi Cristiano,*) ut pută homini ignobili, ac impossessionato nupta fuisset, matrimonium commisset, perpetuo esse suc- cessorem, eandetn possessionariam portionem sibi et suis posteris confirmasset Dominus noster Rex pre- notatus, ratione quarum possessionariariim portionum lis, et contentio non modica inter partes predictas moța fuisset exorta, ac dintius ventillata, eandem tamen, ut omnis litis et discusșionis materia, ac invidie fomes e medio ipsorum radicitus exstisparetur, ac ipsi, et eorum posteritates invicem sempiterno pacis favore, et nqiutua se vicissitudine fraternaliter amplexari vale- rent, per compositorum, et ordinatorum quam pluri- morum proborum, et nobilium virorum, pacem partium sincere zelantium, adepta tamen prius nostra judiciaria concordau: licenția, taliter inter se concordassent, et devenissent, imo concordarunt, et devenerunt coram nobis tali modo, quod si ipsi Johannes, et Thomas, filii Georgii, filii Bosow, pro omnimoda expeditione eorum, relictis et seda tis omnibus acquisitionibus ipsius Comitis Nicolai filii Cristiani in dicta posses- sione Poukafalva prius recitata quartam partem ejus- dem possessionis per eundem comitem Nicolaum dudum a Martino filio Alardi, et sororibus ejusdem filiabus scilicet ejusdem Alardr, que olim per eundem / Georgium filium Bosow ratione quarte filiabus domine matris sue, sorori ejusdem Bosow filie videlicet Poka ; extradata exstitisset precio comparatam pacifice cum ' omnibus suis utilitatibus, et pentinentiis universis per- petuo reliquissent possidendam, ceterum residuas tres f partes ejusdem possessionis in tres partes coequales \ *) Cristianus pater comiți» Nicolai fuit ignobili», et tamen ; filius ejus Nicolaus Comitis tituluin gessit, — evenit proinde quod titulum Comitis ea etate et ignobiles gesserintf" ac quod titulus Comes nonnunquam et idem significaverit ac „Gereb.“ Literas has anni 1372. transumsit et confirmavit a. 1373. die 2. Februarii Stephanus Vajvoda Transilvanus. Has vero con- !t firmationales au, 1373. Stephani Vajvodae iterum transumsit et | confirmavit Ludovicus Rex an. 1373. die 6. Februarii. — Haa 1 denique Ludovici Regis confirmationales an. 1446. die 20. Sep- 1 tembris coram Urbano notario publico transummi curarunt Tho- ) mas, Șimon et Joannes filii comitis Nicolai de Nova Villa (Uj- j falu). Originale autem hujus Transumti de a. 1446. possidet J ' C. Kemăny. ?> — 67 — inter se dividere tenerentur, et sorte inter ipsos in- missa, tertiam partem earundem cum omnibus utili- tatibus et pertinentiis quibuslibet, videlicet terris ara- bilibus, frucatis, et campestribus, aquis, piscinis, et locis piscinarum, fenetis, et aliis quibuslibet utilitati- bus ad dictam quartam partem modo premisso prius extradatam superaddentes eidem comiți Nicolao filio Cristiani, et per eum suis heredibus, heredumve suo- rum successoribus, et posteritatibus universis perpe- tue et irrevocabiliter possidendam tenendam pacifice pariter et habendam, dedissent et tradidissent, ac de- derunt et tradiderunt coram nobis, assummentes et obligantes se, et eorum successores, prefatum comi- tem Nicolaum filium Cristiani, et suos heredes ab omnibus temporis in processu impetere volentibus, semper et ubique propriis eorum laboribus, et ex- pensis, et in pacifico dominio conservare, universas etiam literas inquisitionales, obligationales, et alias quascunque usque diem datarum presentium contra se se sub qualicunque forma verborum emanatas, cassas, et inanes relinquentes viribus caritioras, ea- rumque exhibitionibus nocituras. — In quorum om- nium preinissorum testimonium preserites literas no- stras patentes duximus concedendas. Datum in Sahcto Emerico Octavo die predictorum Octavorum diei medii XL. anno Domini Millesimo tricentesimo septuagesimo secundo. 1372. mense Aprili. App. D. Tr, T. III. Mandatulu lui Emericu vodă, pentru regularea miediuine- loru intre comunele Basn’a si Veltiu. 1372. Thordae feria 5. p. p. Dominicam mise- ricordiae. Emerici Wayvodae Transilvani, et comitis de Zonuk mandatum ad Capitulam Ecclesiae Tran- silvanae, ut metas hospitum regalium de Bozna et Wleuch (Voltz) reambulent. Ex originali Archivi Mediensis eruit Eder Ms. T. III. p. 1203. Edidit Fej6r C. D. T. IX. voi. IV. p. 475. 1372 15. July. App. D. Tr. T. III. Donatiunea lui Vladu domnului Munteniei, Bauu alu Seve- rinului si Duce alu nouei colonii d’in pamentulu Fagarasiu- lui (Fugaras), făcută lui Vladu, consangenului seu, preste cinci comune d’in tier’a Fagarasiului, care pe atunci se intendea si preste riulu Oltu. (Vedi mai diosu la 1374.) 1372. Argios in die divisionis Apostolorum- Wladislai Woyvodae Transalpini, Bani de Zeurino, ac Ducis novae plantationis terrae Fugoras donatio- nales pro Ladislao filio condam Janus Maister de Dobka nepote Mikedbani suo consanquineo, cujus merita enumerautur, ac pro ejus filio Nicolao ad u- trumque sexum super foro dicto Schenkhengen (fors Sârkâny) in terra Fugaras ac villa Venecze, Koczolad (Kucsulata) ac Dobka (Dotka v. Dâk) et Calidae aquae (Heviz.) Edidit Fejâr C. D. T. IX. voi. IV. p. 477. Edidit Fridvalszki „Reges Mariani“ §. 16. p. 80—84. 1372. 3. Sept. App. D. T. Tr. III. Erasi privilegiu datu comerciantiloru dela Sibiiu, câ se p6ta trece cu marfile loru pana la Vien’a.*) 1372. Zalathna 3. die festi 6; Egidii Conf. — Ludovici Regis literae, ut Mercatores Cibinienses cum Mercibus suis Viennam solutis tricesimis, per Albam Regalem, aliasque Civitates libere ire valeant. — Ex originali Archiv. Cibin. apud Eder Ms. T. I. p. 522. Edidit Fej<5r C. D. T. IX. voi. IV. p. 323. — 1374. — Suppl. C. D. T. II. p. 161. Vladu, Domnu alu Munteniei, Banu alu Severinului, Duce alu nouei colonii a tierei Fagarasiului, donedia bravului ostasiu, magistrului Ladislau (adeca pe slavonesce totu Vladu), filiu alu lui loanu Moisse, dela Dobca, nepotu alu Banului Mi - cudu, consangenu alu lui Vladu vodă, iubitu si credentiosu, re- intorsu in libertatea sa dela regele Ludovicu, orasielulu numitu pe atunci Schenkengeu (astadi Siarcaia si Sierpeni). nu departe de Oltu, inpreuna cu villele (satele) Vene ti’a, Cuciulat’.a, Apele-calde si Dobca (astadi rom. Dotca,,ungur. Dââk), 6ra acesta donatiune considerabile de cinci comune cu tdte apperti- nentiele loru, o face Vladu consangenului seu Vladu mai virtosu d’in causa, că acesta in bellulu portatu asupra turciloru in con- federatiune cu regele Ludoyicu, s’a portatu cu eroismu estraor- dinariu.**) Ladislaus¹) Vajvoda Transalpinus, Banus de Zerino, Dux novae plantationis Terrae Fogaras, notum facimus universis praesentibus, quarn futuris, quod Magister Ladislaus strenuus miles, filius quondam Janus Moyssen de Dobka nepos Mikudbani noster consanguineus dilectus et fidelis, cum esset liber fa- ctus ab Excellentissimo Principe Ludovico Illustri Rege Hungariae, adhuc nos semper eramus sub jugo, turn in gratia Regis praedicti exercitam valide contra Tur- cas infidelem, tum Imperatorem de Tyrna in Bul- garia proclamare fecimus, ipse Magister Ladislaus de Dobka strenuus miles supradictus, noster caro et sanguis, et genitura, tune cum exercita nostro viri- liter contra saevissimos et infideles Turcos tum Impe- ratorem de Tyrna, ipsosque invadendo perpetravit actus militares nobiles, tum honorificos exercendo, propter fidem Christianitatis, tum gratiam serenissimi Pps. Ludovici Regis Ungariae obtinentis, ita quod ipse Ladislaus Magister de Dobka in invasione infideles supradictos causa omnipotentis Dei, gracia turn Regis praedicta, caput suum causa timoris declinando re- trorsum nunquam movebatur et quam tantam fidem semper in ipso Ladislao percepimus, vidimus, et in- *) Intreprendere fdrte cutediatdria in acele tempuri. Red. **) Acestu documentu se p6te pricepe bene in tdte păr- țile si espressiunile sale, 6rasi numai dupace s’ar supune la una analise si țțitica essacta. Ceea ce aflamu in Observationes criticae ale Iui Eder pag. 54—56 neci decumu nu e de ajunsu. Red. ') Quis sit hic Ladislaus? Vide Eder in Felmer p. 54. 55. Vide Engel „Geschichte der Walachei" p. 156. Produxit Fridwalski „Reges Mariani" p. 80—84. Innuit Eder in Felmerum p. 54 ubi et fragmentam. Edidit et Katona T. X. p. 540. — 68 — venimus, ex parte Domni Nri. Regis, tum noștri de- dimus, tum assignavimus sibi propter hujusmodi ser- vitia fidelia nobis exhibita, tum propter consangui- neitatis anneXionem, qua ligati sumus, forum dictum Schenkhengen ’) situm in Terra Fogaras prope Alt cum suis pertinentii s, item villam dictam Venecze, villam Koczolad, villam quae vocatur Callidae Aquae* ⁱ ²) villam Dobska³) cum omnibus suis juribus et per- tinentiis. — 1374. — Suppl. C. D. T. IL p. 167. Testimoniu esitu' dela călugării d’in monasteri’a Clusiului, prin care se face cunoscutu, că Petru filiu alu lui loanu d’in comun’a Veneti’a, a marturisitu înaintea calugariloru, că, cele trei pamenturi de aratu pe care le avuse elu pe territoriulu Apeloru- calde in vecinătatea pescuinei, ce fusese a unei monasterie ca- diute in ruine, le a vendutu pe una semimarca de ărgintu fra- telui seu Ladislau (Vladu) dela Dobca (Dotca, Dââk*). Conventus Monasterii B. Mariae Virginis de Clus Monostra. Omnibus Xti. fidelibus salutem. Ad universorum notitiam harum serie pervenire voltimus, quodPetrus dictus Chewgh filius Joannis deVenche⁴) coram nobis personaliter constitutus, vivae vocis oraculo confessus fuerit eo modo, quod terram suam trium aratrorum mensurae Regalis in territorio de Calidis Aquis⁵) partium istarum Transylvanarum ha- bitam. et in contiguitate piscinae desolati conventus olim Ss. Trinitatis de dictis Calidis-aquis existentem pro media marcha argenthi puri ponderis Budensis tradiderit fratri suo couterino Ladislap de Dobska in filios fîliorum perpetuo possidendam, tenendam et habendam. Harum nostrarum vigore et testimonio litterarum mediante. Datum feria quinta proxima ante festum exaltationis S. Cruciș anno Domini 1374. 1375. App. D. Tr. T. III. Testimoniu esitu dela Ladislau (Vladu) vicevaivodu alu Transilvaniei, pe care’lu da lui Ottho abatelui (archimandritului) dela monasteri’a Clusiului in caus’a, in care protestase acesta, că iobagii magistrului loanu, filiu alu lui Toma d’in comuni- tatea B o ca nu de naționalitate Magiari si Valachi, d’in porunc’a provisorului (epistatului — villicus) boierescu, au datu navala preste mosii’a monastiresca. Egeres, o au devastatu cu totulu, dandu’i apoi si focu.**) ’) Sârkâny. i tune vero ambae hae ²) Hdviz hodie in Corn. Albae sup. \ posses. pertinebant ad ³) Dăk „ „ „ „ „ 1 Terram Fogaras, seu ’ Terram Blachorum. — *) Se pare că acestu documentu vene in ceva legătură cu precedentele emanatu dela Vladu-voda. Criticii voru vedea. Red. • ⁴) Venitze Distr. Fogaras. ⁵) Heviz Hogiz — (odinior’a Romanesce) „Apele Calde” B) Ex Ms. Josephi Benko. **) Acestu testimoniu pre langa ce arata unu nou casu de hostilitate intre boieri si călugări, intre seculari si clerici, mai este forte interessantu inca si d’in altu punctu de vedere, că-ci adeca elu (in legamente cu multe alte de același coprinsu) arata !curatu, că nu numai poporulu tieranu romanescu (Olachi), ci si poporulu magiaru (ungurescu) au cadiutu forte de tempuriu sub Nos Ladislaus vice Wayvoda Transilvanus me- morie commendamus, quod religiosus vir Dominus Ottho Abbas de Kolusmonostra, ad nostram veniendo presentiam, sua, ac totius conventus ecclesie sue pre- ‘ diete per modum protestationis, nobis et Regni no- bilibus nobiscum adherentibus, significare curavit, quod Jobbagiones magistri Johannis filii Thome co- munitatis de Bokan hungari videlicet et olachy ad possessiones ejusdem magistri Johannis Nagyfalw, et Karazna pertinentes, et inductione et svasione offi- cialis villici, ac seniorum de eadem Karazna hys die- bus proxime elapsis pluribus vicibus ad possessionem diete sue ecclesie Egeres vocatam veniendo, quam plurima pecora, et alia bona jobbagionum suorum de eadem, rapinis .manifestis, et furtivis auferendo aspor- tassent, et plures jobbagiones suos de eadem vide- licet vșrberando, et spoliando, novissime vero ma- gnam particulara ejusdem possessionis igne concre- massent, tandem decern curias simul cum omnibus domibus, et edificiis suis in eisdem habitis, in cine-- res et favillam reducendo, per que quidem facta, dicta possessio sua Egeres foref pro majori parte desolata, super quo literas nostras protestatorias ne taciturni- tas silentii temporibus successivis sibi prejudicium causet, in hac parte per nos sibi dări postulavit, quas nos eidem concessimus communi justiția svadente. Datum Thorde in Dominica Invocavit anno Domini Millesimo tercentesimo septuagesimo quinto. Originale papiro patenter confectum , et sigillo appresso communitum exstat in arch. Kolosmonostor: inter înregistrata. (Va urma.) Nr. 76—1872. Procesu verbale luatu iu siedinti’a ordinaria a comit, asociat, trans., tienute in 5. Martin c. n. 1872 sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii P. Dunc’a, I. Hannia, C. Ste- zariu, Vis. Romana si I. V. Rusu. § 29. Dn. cassariu presenteza conspectulu despre perceptele si erogatele asoc. dela siedinti’a lunaria tre- cuta (6. Fauru a. c.) păna la siedinti’a presente. D’in acestu conspectu se vede, cumu-că in decursulu reslem- pului numitu, s’au incassatu la fondulu asoc. 443 fr. 7 cr., si s’au erogatu, mai alesu că stipendia 359 fr. 83 cr. v. a. (Nr. prot. ag. 74, 1872.) Spre scientia. jugulu iobagescu, carele in acelea tempuri era unu jugu comunu . pentru tdte poporale europene, adeca totu antic’a sclavia paga- nesca, spoita cu ceva colore de christianismu. Comuniunea de na- - tionalitate, limba, confessiune, n’a scutitu neci pe magiari de sclavia, si differenti’a. este numai, că sub influenti’a altoru factori pentru romani infami’a sclaviei a fostu legata de naționalitatea si de confessiunea,. loru. Cu alte cuvente, poporului magiaru i ,s’a disu: Ve robîmu, pentrucă asia ne place, dra romaniloru li s’a disu camu dela Bela IV. incoce: Ve robimu, pentrucă sun- teți valachi si ve tieneti de legea resaritena. Red. — 69 — § 30. Totu dn. cassariu mai presenteza conspe- ctulu despre starea fondului academiei, d’in carele se vede, cumu-că numitulu fondu are de preserite in pro- prietatea sa, sum’a de 4793 fr. 71 cr. (Nr.. prot. ag. 75, 1872.) Spre scientia. § 31. In nessu cu conspectulii dlui cassariu de sub §—lu precedente 29 se referăza in specialu despre banii incursi la fondulu asoc. dela siedinti’a trecuta că.tacse de membrii ordinari, că colecte si că prenumeratiuni la Transilvani’a si anume: a) că tacse de membrii ordinari au incursu 30 fr. v. a. (Nrii prot. ag. 60, 65, 69, 71 si 72, 1872.) b) că prenumeratiuni la Transilvani’a pre 1872 au incursu 94 fr., 1 galbenu si 10 franci. (Nrii prot. ag. 50, 56, 57, 58, 59, 60, 64, 65, 66, 68, 69, 71 si 73, 1872); si in urma: c) că colecta dela poporulu d’in comun’a Feiurdu 17 fr. 90 cr. Spre scientia. § 32. In nesu cu raportulu cassei despre starea fondului academiei de sub § 30 se referăza despre con- tribuirile incurse dela siedinti’a trecuta păna Ia siedinti’a presente, in favorea fondului academiei, si anume: a) prin dn. parochu si protopopu in Clusiu, Gavr. Popu s’au tramesu 31 fr. bani gat’a, d’in care 28 fr. că venitulu unei representatiuni teatrale, date de junimea studidsa romana d’in Clusiu, in favorulu fondului aca- demiei; totu prin numitulu domnu protopopu , s’au mai tramesu un’a obligațiune privata, prin carea dn. parochu d’in Feiurdu, Demetriu Cosm’a se deoblega in restempu de 10 ani, incependu dela ¹⁵/₃ Maiu 1872 a solvi in rate anuali la fondulu academiei 50 fr. v. a. (Nr. prot. ag. 53, 1872.) b) prin dn. v. colonelu dela băile d’in Mehadi’a, Marcus Rottar s’au tramesu că contribuiri 26 fr. si 1 Napoleond’or. (Nr. prot. ag. 55, 1872.) c) prin dn advocata si directoriu desp. cerc, alu asoc. d’in Deesiu, Gavrila Mânu s’au tramesu pentru academia contribuiri 11 fr. (Nr. prot. ag. 58, 1872.) d) prin ‘dn. protonotariu la tribunalulu reg. in Ze- lau, Andreiu Cosm’a s’au tramesu 66 fr., d’in care 50 fr. adunati prin zelulu dlui proprietariu loanu Popu dela comun’a Dominu că contribuire dela fia-care sufletu căte 1 cr. dela 1000 suflete 10 fr. pre anu, prin urmare pre 5 ani (1870—1875) s’au tramesu sum’a amentita de 50 fr. (Nr. prot. ag. 60, 1872.) e) prin dn. protopopu in Clusiu, Gavrila Popu s’au tramesu 24 fr. (Nr. prot. ag. 72, 1872.) Se iea spre scientia, si totu-odata se decide a li se esprime recunoscientia’domniloru amentiti sub lit. b si d, prin a caroru staruentia si zelu mai alesu, s’au colectata respectivele contribuiri. § 33. Dn. cassariu presentdza documentata despre cumpărarea de obligațiuni urbariali transilvane pre săm’a fondului asoc. in valore de 1300 fr., pentru care s’au solvitu in v. a. sum’a de 1022 fr. 45 cr. (Nr. prot. ag. 62, 1872) Spre scientia. § 34. Se presenteza unu alta documenta despre schimbarea 1 '/₂ Napoleond’or cu Bancnote in v. a. in suma 13 fr. 57 cr. (Nr. prot. ag. 63, 1872.) Spre scientia. § 35. Direcțiunea gimhasiale d’in Naseudu așterne testimoniulu scol, pre sem. I. an. scol. 187'/₂ pentru tenerulu stipendiata alu asoc. Auxentie Muresianu, stu- dente in VIII, clase, d’in carele se vede, cumu-că nu- mitulu teneru a raportata calcululu generale de prim’a cu eminentia Nrul loc. III. 8pre scientia. - § 36. Se mai presenteza testimoniale scol, pre sem. I. an. scol. 187’/₂ dela următorii stipendiati: a) dela loanu Turcu, studente in VIII, clase la gimnasiulu romanu d’in Brasiovu cu calcululu gen. de prim’a cu eminentia Nr. loc. 4. b) dela Nicolae Neamtiu, studente in VI. clase la gimnasiulu de stata in Sibiiu cu calcululu gen. de emi- nentia Nr. loc. I. c) dela loanu Gog’a, stud. in III. clase la scdl’a reale d’in Brasiovu cu calcululu gen. emin. Nr. loc. 1. d) dela Nic. Trandăburu, stud. in III. clase la scol’a reale d’in Brasiovu cu calcululu gen. emin. Nr. loc. 1. e) dela Dem. Munteanu, stud. in III. clase la șcâl’a reale d’in Sibiiu, cu calcululu gen. de prim’a, in fine: f) dela Radu Bâllasiu, stud. in III. clase la scăl’a comerciala romana d’in Brasiovu, cu calcululu gen. de prim’a cu eminentia Nr. loc. 3. Se iea spre scientia. § 37, Dn. primariu opidanu in Hatiegu, Petru Pe- troviciu prin scrisări’a sa de preș. 25. Fauru a. c. aduce la cunoscientia, cumu-că voiesce a face pașii de lipsa pentru infientiarea Si constituirea despartiementului cerc, alu asoc. in Hatiegu, si totu-odata cere a i-se tramete spre acelu scopu câteva essemplaria d’in regulamentulu si statutele asoc. (Nr. prot. ag. 67, 1872.) Incunoscientiarea numitului domnu se iea cu plă- cere spre scientia si totu-odata se decide a i-se tra- mete recerutele essemplaria d’in statute si regulamen- tulu asoc. § 38. Se perlege scrisdri’a Escel. sale domnului presiedinte alu asoc. trans. Lad. Bas. Popu d’in ²⁷/₁₅ Febr. a. c., prin carea la rogarea acestui comitetu d’in 6. Fauru a. c. Nr. 49 isi descopere opiniunea sa, rela- tiva la formatata, adjustarea si coprensuta noueloru di- plome, ce suntu a se tipări, si totu-odata alatura unu computu preliminariu dela un’a d’intre cele mai solide litografii in Pest’a despre spesele tiparirei, care pentru 2000 essemplaria ar costă cu totulu 160 fr. v. a. (Nr. prot. ag. 70, 1872.) Conclusu. Opiniunea Escel. sale domnului presie- dinte aflanduse corespondietoria in tota privinti’a, se a- dopta cu unanimitate d’in partea acestui comitetu, si totu-odata se decide, că pre langa descoperirea mul- tiamirei, se se roge a ingrigf si mai departe pentru pu- nerea in lucrare a afacerei relative la tipărirea cestiu- nateîoru diplome. 12 — 70 — § 39. Secret. II. presentdza opulu intitulata: „In- strucțiune pentru invetiatorii dela scdlele centrale ale reuniunei granitieresci d’in fostulu regimentu romanu I. etc.,a compusa de Bas. Petri, si daruitu de auctoriulu in favdrea bibliotecei asoc. Domnului daruitoriu i-se asprime recunoscientia pro- tocolaria, dr opulu amentitu se preda dlui bibliotecariu spre a se petrece in registrulu cartiloru asoc. Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii P. Dunc’a, D. Macelariu si I. Hannia. Sibiiu, datulu că mai susu. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vicepres. secret. II. S’a cetitu si verificata Sibiiu in 6. Martiu 1872. P. Dunc’a mp. E. Macelariu mp. I. Hannia mp. La fondulu academiei romane de drepturi au in- cursu că contribuiri: D’in partea dn. Gavrila Popu, protopopulu Clusiului s’au tramesu câ contribuiri pentru fondulu academiei de drepturi, sum’a de 24 fr. v. a., si anume: a) dela dnii losifu Popu, jude singularih 20 fr. b) paro- chulu Dresei, Ioane Eomanu 1 fr. c) paroch. Clusiu-Monostoru, Nicolau Popu 2 fr. d) parochu Suciagului, Georg'ie Popu 1 fr. Sibiiu in 6. Martiu 1872. Dela secret, asoc. trans. Publicarea baniloru incursi la fondulu asoc. câ tacse de membrii ord. dela siedinti’a lunaria a comit, asoc. d’in 6. Fauru a. c. păna la sied. Iun. a aceluia d’in 5. Martiu a. c. 1. Prin dn. protonotariu la tribun, reg. in Zelau, Andreiu Cosm’a s’au tramesu la fondulu asoc. si anume: a) dela dn. proprietariu in Dominu, loanu Popu câ tacsa de m. ord. pre 187°/, 5 fr. b) dela dn. protonotariu la tribun, reg. in Zelau, Andreiu Cosm’a tacs’a de m. ord. pre 187°/, 5 fr. 2. Prin dn. secretariu presid. in Sighisior’a, Ioane Siandru s’au tramesu pentru dn. presiedinte la trib. reg. in Sighisiâr’a, Nicolau Sustai câ tacsa de m. ord. pre 187 ’/₂ 5 fr. 3. Dela dn. parochu in Homorodulu de midiulocu, Georgiu Marchisiu tacsa de m. ord. pre 18fⁱ⁹/₇₀ 5 fr. 4. Dela dn. cancelistu Ia tribun, reg. in Sibiiu, Demetriu Munteanu tacsa de m. ord. nou pre 18772 fr- 5. Prin dn. protopopu in Clusiu, Gavrila Popu s’au tra- mesu pentru asoc. 22 fr. 90 cr. si anume: a) dela parochulu d’in Feiurdu câ colecta adunata prin staruenti’a respect, par. Dem. Cosm’a 17 fr. 90 cr. . b) câ tacsa de m. ord. pre 18⁶⁹/₇₀ dela dn. parochu in Feiurdu Dem. Cosm’a 5 fr. Sibiiu, 5. Martiu 1872. Dela secret, asoc. trans. Bibliografia. întrebat! fiendu despre productele literarie si poli- tice ale domnului C. D. Aricescu, actualele directoriu alu archiveloru statului României, facemu cunoscute cu tdta plăcerea nu numai scriptele acelea ale dsale, pe care le cunoscemu si noi, ci enumeramu d’in cataloge :'ț inca si pe acelea, pe care noi nu Ie avemu. ș Lira. Bucuresci 1858, pag. 64. Collectiune de i poesii, d’intre care unele s’au reprodusu si prin foi pu- j blice. Pretiu lⁿ/₂ duoedieceriu. ; Processulu si essilulu meu la Snagovu ; (monasteria). Bucuresci 1859. 8° micu, pag. 104. Pre- tiulu 3 lei si 15 parale. 1 Trombiti’a unirei si serbatorea națio- î nala (9. Oct. 1857 si 24. lanuariu 1859). Scene po- litice in versuri. Bucuresci 1860. 8°, pag. 31. Despotismulu si constitutiunea. Estracta ; d’in mai multe opere politice. Bucuresci 1861. 8°, pag. | 45. Pretiulu 1 duoedieceriu. | Misteriele căsătoriei. Partea I. Barbatulu >1 predestinata. Bucuresci 1862. Partea II. Barbatulu di- a plomatu. 1863. 8°. Amenduoe 4 lei si 20 duoedieceri. *1 Politic’a d-lui loanu Ghica, ex-beiu de । Samos. Bucuresci 1870. 8°, pag. 162. (Critica severa.) i Una preamblare pe munți, seu Lumea ; reala si lumea ideala. Bucuresci 1872. 8°, pag. i 132. Pretiulu 1 leu nou. ■■■.'■- Sor’a Agapi’a seu Călugări’a si Casato- ri’a. Bucuresci 1871. 8°, pag. 167. Pretiulu 2 lei n. (La lectur’a acestei cârti ii venu omului amente ciino- - scufele Epistolae obscurorum virorum d’in sec. alu 16- î lea. De allu-mentrea noi amu mai vorbita despre a- . cdsta carte cu alta ocasiun'e.) | In anulu acesta dn. C. D. Aricescu mai pune sub « tipariu: Istori’a revolutiunei romane dela 1821, J, compusa după ce ’si câștigă una collectiune considera- I bile de documente, parte mare in manuscripte, altele si | tipărite, in care se afla păstrate datele istorice neces- | sarie pentru a reversa lumina de ajunsu preste acea ș epoca, pentru totu-deauna memorabile, in care se pdte , dice că Romani’a reinviiă mai că d’in morti. s Are dn. Aricescu inca si alte mai multe scrieri d date la lumina, pe care noi nu le cunoscemu, decătu j numai in cătu le vedemu publicate prin cataldge si pe » invelitoriele altoru cârti de ale dsale. Preste totu, dn. । Aricescu este unulu d’in scriptorii cei mai fecundi ai j Munteniei, era scriptele densului respira preste totu unu patriotismu inflacaratu, pentru care, pre cătu ne adu- cernu si noi amente, avuse a suferi de repetite-ori per- - secutiuni aprige. ) D’intre scriptele pe care noi nu i-le cttndscemu, 7 mai insemnamu acestea: Istori’a Câmpulungului, 2 voi. 15 lei 30 p. | Cătevadre de colegiu. 4 lei 20 p. | Floric’a (poema erotica). 6 lei 30 p. | Arf’a romana cu esplicati’a ei. 2 1. 10 p. 1 Sioimulu Carpatiloru. 2 1. 10 p. '| Calator la impregiurulu camerei mele, a 2 1. 10 p. ' J Oct a viu. 4 1. 20 p. i — 71 — D’incăce de Carpati ne veniră mai de curendu: Instrucțiune pentru invetiat or ii dela scfilele centrale ale reuniunei granitieresci d’in fostulu regimentu romanu I., privitoria la tractarea cartiloru scolastece. Compusa la insarcinarea comi- tetului administratorii! de fondulu scolastecu alu fo- stiloru granitieri d’in regimentulu romanu I. de Bas. Petri, profesoriu preparandialu. Motto: Poterea inve- tiatoriiilui jace in metodulu seu.“ Sibiiu, 18’72. Era du. Petri ne scrie: Domnule redactoriu! Am onfire a-ti presentă unu essemplariu d’in instrucțiunea, carea la insarcinarea comitetului admi- nistratoriu de fondulu scolastecu alu fostiloru grani- tieri d’in regimentulu romanu I. am scris-o pentru invetiatorii noștri de atari indreptaria metodice, am compusu instrucțiunea astfeliu, in cătu se o pfita fo- losi fia-care invetiatoriu poporala romanu, si am cu- tezatu a o tiparf pe spesele mele in 1000 de essem- plaria. Te rogu deci, domnule redactoriu, că aflandu-o de buna, se binevoiesci a o recomandă in stimabi- lulu dtale diuariu atentiunei toturoru invetiatoriloru noștri poporali. Instrucțiunea e de 6 '/₂ cfile tipărite micu si desu. Unu essemplariu consta 50 cr., tra- mesu cu post’a 57 cr. v, a. Dela 10 essemplaria se dă unulu rabata. Se afla de vendiare la auctoriu in Sibiiu, Raispergasse 330, si se pfite trage de adreptulu, său prin librariele cunoscute. Primesce asigurați unea destinsei mele stime. Petri. Cursu de practic’a grădinăritului si de economi’a casei. Compusu de Georgiu. Vintila, absolutu de economi’a rurala si profesoriu suplentu la scfilele reale si comerciale romane in Brasiovu. Editur’a auctorelui. Brasiovu, 1872. 8°, pag. 142. Pretiulu 80 cr. v. a. Dn. Vintila dice in precuventarea sa: „Observandu si vediendu cu durere, cătu de pu- ținu se ocupa tieranii nostrii agricultori de afacerile grădinăritului, si cătu de mare paguba li provine in economi’a casnica d’in neglegerea acestui, ramu atătu de rentabilu, de si se ceru mari sacrificii, totuși d’in birea cătra poporulu nostru si dorulu de alu vedă iucătu mai curundu intr’o stare mai favorabila, m’am resolvatu a-lu intempină cu acestu opusioru, care se-i servăsca de unu manualu de orientare si de di- rectiva pentru cultur’a acestui ramu d’in economi’a rurala. La acăst’a me îndemnă inca si trist’a impre- giurare, ca am vediutu pre multe si multi, cari ar avă si au ocasiune a-si cultivă insisi legum a si pfi- mele de lipsa, i-am vediutu cumparandn-le d’in tergu dela altii si cu pretiu adese nu prea eftinu. Tiera- nele dela sate adese mergu la orasiu pentru a-si pro- cură vărdia, crastaveti, morcovi, căpa, petrengei, pfime si alte legume necesarie, platindule piperatu; ăra a- casa impregiurulu ogradei loru lașa de crescu tufe, urdici. masalaritia si alte buruiene urîcifise, in locuri, unde ar potă ridică gradine ffirte frumfise si folosi- tfirie, unde ar potă cultivă totu feliulu de legume si pfime rentabile, remane loculu desiertu, culcusiu si cuibu pentru animalele stricatifise. N’avemu noi fire se platimu destule, nu e tiera- nulu satulu păna in gfitu de căte si mai căte dări de bani, nu se inmultiescu esecutiele pe di ce merge, nu trebuesce se. folosimu dar totu peteculu de pa- mentu, că se scfitemu d’in elu venitu? Se nu damu bani si pe de acele lucruri, cari le-am potă producena insine, cu chieltuieli cătu mai scadiute, in ogradele părăsite, cari lucrate bine ne-aru aduce si venitu, pe langa ce ne aru scuti de a contribui străinului si pen- tru legume si pfime. Păna candu fire se lucramu totu asia, păna candu se totu procedemu pre calea, ce duce la ruinare? Se nu scapamu d’in vedere, fratiloru, ca lipsele si recerintiele păna mai eri-alalta-eri nu erau asia mari, că in tempulu de fatia. Noi trebue se ne apucamu a lucră altumentrelea, mai intieleptiesce, mai raționalii, crutiandu Unde numai se pdte datulu de parale, si mai' alesu pentru nesce lucruri, ce ni le-amu potă procură si produce noi insine si mai cu eftinatate. In apropierea orasieloru gradinari’a se platesce fdrte bine. Aci se da ocasiune a vinde productele cu pretiuri adese fdrte însemnate, asia, că unu ju- geru pdte se aduca pe anu si 600 fr. venitu curatu. Numai de pe unu jugeru poți scdte, cătu se-ti cum- peri vreo 2—3 vaci frumfise, se-ti platesci darea si • totu ’ti mai remanu inca si bani disponibili. Pe vii- toriu cei d’in apropierea drumului de feru voru avă ocasiune a transportă productele loru si in locuri mai depărtate, unde se platescu mai bine, cumu procedu si cei de langa rîurile navigabili, prin țierile cele mai culte. Locuindu departe de orasiu, adese nu ti-se dă a merge la tărgu, spre a-ti procură cele necesarie, si atunci ce faci? Nu ești silitu se mai si rabdi, său mergăndu la tergu mai de tempurfu, se cumperi can- titati mai mari, că se te ajungi pe mai multu tempu? Prin urmare nu le ai totu-deauna prdspete, candu cere trebuinti’a casei, ba multe se si strica, inca si d’in caus’a, ca noi nu scimu se grijimu si se pa- stramu cumu se cade aceea ce avemu. Afara de a- căst’a, chieltuieli nu se făcu si cu mersulu si venitulu ? cătu tempu nu se perde cu aceste mergeri, care s’ar potd intrebuintiă spre lucruri folositdre si rentabile! Si apoi se scie, ca candu esci flamandu, său ai traitu reu, nu pră poți, său nu pră ai plăcere la lu- cru, cumu ar trebui si cumu se cere mai alesu văr’a la lucrulu cehi greu alu câmpului. Era d’in contra, trajndu mai bine lucri mai cu plăcere si mai cu sporiu. Si intr’adeveru ca s’ar potă se traimu mai bine, mai usioru, numai se incepemu odata a lucră mai intie- leptiesce, mai cu de-adinsulu, productindu mai multu — 72 — si devenindu astufeliu in pusetiune a acoperi mai cu usiurintia lipsele si neajunsurile ndstre. Ddca lucramu mai rationalu, producemu mai multu, nu intielegu massa multa, ci frupte de acele, dela cari poți așteptă venitulu celu mai mare. Se aruncamu o căutătură impregiurulu nostru, se ne uitamu ce făcu altii mai cu minte .si mai eco- nomi. Nu traiescu ei dre cu multu mai bine că bie- tulu romanu? Si cu tdte aceste vedemu, ca ei suntu mai avuti, casele si satele loru suntu multu mai fru- mdse, mai curate si mai sanetdse, pentru ca ei pe langa cultur’a mai raționale a câmpului, mai făcu bani si de prin grădini pe legumi, pdme s. a., sco- tiendu-i d’in pung’a celoru cari nu se ocupa cu ase^ mene productiune. Străinii se mișca acumu cu incordare in tdte părțile că furnicile, au deschisu dejă scdle de econo- mi’a rurala, ce suntu neaperatu de lipsa, că panea de tdte dilele, pentru unu poporu agricolu, dra noi nu facemu nimica, că candu nu ne-ar dură neci ca- pulu de viitoriulii si inaintarea ndstra materiala si spirituala. Ddca vomu procede totu astufeliu, atunci usioru potemu se ajungemu la ruinarea totala, că-ci âltii mai sprinteni, mai iscusiti ni voru sapă mereu terenulu de subsistentia de sub picidre, facundune se cademu prad’a neactivitatii si neinteresarei ndstre. La lucru dar, fraților u» se punemu umeru la umeru, cu totii, lucrandu fiă-care in sfer’a sa, ’ că se ne ridicamu poporulu d’in fatal’a nepăsare si stag- nare, din statulu lui stationariu facăndulu setoșu de progresu in afacerile sale economice. Si fiendu-ca’ aici e vorb’a de gradinaria si de economi’a casnica, voiu cu acdsta ocasiune a face cunoscute principiele gradinariei, unde trebuescu ră- dicate si cumu trebuescu cultivate grădinile, că se scdtemu celu mai mare si posibile folosu d’in legu- mele si pdmele produse. După aceea voiu arată, că cumu are se procdda o femea harnica, ddca voiesce, că cas’a sa se fia bine chivernisită si indestulata. Nu numai atăta, dar am pută impreună folo- sulu cu frumosulu, semenandu in gradinele ndstre afara de legume si pdme, si flori frumdse si mirosi- tdre. Ce plăcere sufletdsca ar semtf economulu odih- ninduse vdr’a in df de rapausu la umbr’a pomiloru. frumoși, incunjuratu de balsamulu si parfumarile vivi- ficatdre ale candideloru floricele. Ce plăcere sufle- tdsca ar semtf maic’a iubitdre mergîmdu cu baietieiii sei de mana pintre flori, legume si pome, esplicandule folOsulu si intrebuintierea loru si dandule se guste d’in unele si altele, ce scie ca le mai place. De tdte aceste fericiri si plăceri s’ar pută bucură maic’a in- tr’adeveru, ddca ar’ vof numai se si-le procure, si credu ca o femeia harnica nu va lasă neintrebuintiatu neci unu midiulocu atarnatoriu de dens’a si care are se contribue la prosperarea casei sale. Apoi aface- rile de cari ne e vorb’a, chiar cadu in sfer’a femeii, mai alesu catu privesce trebuinti’a si economia cas- , nica, că-ci numai ea pdte se scia si se cundsca mai bine, cate trebue in casa, ea are se oranduidsca tdte - 1 la loculu si lucrulu loru, se ocupe servitdrele catu se J pdte mai cu folosu. Barbatulu vediendu acdsta aple- J care in iubit’a s’a socia, o aplecare, ce negresitu con- j tribue la inaintarea starei loru materiale, se va află» j fora indoiala, dispusu a o dispensă de lucrările cele, d mai grele, cum e ingraditulu, sapatulu, gunoitulu, cu- ratitulu pomiloru etc., oferindu’i apoi gradin’a in nea- ' ternat’a dispositiune. j Implinindu-si femei’a acdsta chiamare a s’a cu Ș cea mai mare scumpetate si îngrijire', si fiindu in stare ț se pună pe mesa totu-deuna nisce bucate gustdse si hranitdre, intielegu pe langa chieltuieli catu se pdte mai mici, ea pdte servi de modelu alu căsniciei, respan- dindu in jurulu seu fericire, mulfiamire si îndestulare. La compunerea acestui opusioru m’amu servita fdrte multu si de unii autori străini, Kirchhof, Lucas, - •' Kbhler, Kilbler, Meltzl. ' Scopulu meu la acdsta în- treprindere nu a fostu si neci ca a potutu se fia, a produce ceva escelinte, că-ci acestu lucru e, mai am putd dice, imposibila in împrejurările mele si respec- tive in împrejurările ndstre. Si ddca totuși m’amu incumetațu a esf la lumina cu acdsta brosiura,. apoi tient’a mea a fostu a con- ttibuf si eu catu-si de putienu, si după catu me drta puterile, la prosperarea economiei ndstre naționale, dandu-o in manile economiloru nostrii, că se se pdta ajută, pana va esf alt’a mai buna. In urma credu a-mi implinf o frumdsa detorintia esprimandu-mi aici cea mai caldurdsa multiamita si recunoscintia catra PP. 00. lacobu Muresianu direc- toriu gimnasiale si redactore alu Gazetei Transilvaniei, pentru incuragiarea si ajutoriulu amicabilu, ce mi le-a oferita in acdsta anevoidsa întreprindere. A esitu de sub pressa: Vocabulariu completa pentru opurile lui Caiu luliu Cesare si ale continuatoriloru lui. Prelucrata după vocabulariulu lui G. Chr. Cru- sius si inavutîtu de Dr. Vasilie Glodariu, professoru de limb’a elina si germana la gimnasiulu plenariu rumân eseu din Brasiovu. 1871. Rdmer & Kamner, tipografi, editori si provedietori. 8° mare, litere gar- mondu, circa 23 ’/₂ cdle, cu una prefatiune de 29 pagine, despre care nu ne induoimu că va trage de aprdpe luarea-mente a filologiloru nostrii, pentrucă in partea cea mai mare a sa se ocupa de cestiuni filo- j logice. Vocabulariulu in sinesi va fi de mare folosu tenerimei ce are de lucru cu resp. auctori latinesci. , Pretiulu unui essemplariu 1 fior. 80 cr. val. a., ! sdu in lei noi 4 si 20 bani. Se pdte trage dela edi- j torii Rdmer & Kamner. i Cdltoriu sl provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritlu, secretariulu I. alu asociatiunel. Tipografi’a Romer & Kamner.