------------

Acesta f6ia ese
। cate 3 c61e pe luna *
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
netnernbrii 3 fr.

Pentru străinătate
1 galbenii eu porto

V? poștei. c/5
--------------------





                TRANSILVANI A. ?





            Foi’a Asociatiunei transilvane .pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



Nr. 5.


Brasiovu 1. Martiu 1872.


     ---------

  Abonamentulu se j
face numai pe cate
1 anu intregu.

Se aboneza la Comi-


tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori.

       ---------;---


Anulu V.


Suniariu. Scurta descriere a revolutiunei lui Hori’a si Closc’a d’in 1784. (Continuare.) — Maculele in luna. — Petitiunea com.
asoc. etc. in caus’a universitatei d’in Clusiu. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Câteva sume votate de
câtra diet’a Ungariei pe a. 1872 pentru scopuri scientifice etc. — Bibliografia. —• Contribuiri la fondulu academiei romane.


        Scurta descriere a revolutiunei lui Hori’a si Closc’a
        d’in 1784.

(Continuare.)

      Guberniulu tierei, pentru sugrumarea rescolei
ceruse intrevenirea ostasimei aflaturie in Ungari’a.
Bar. Bruckenthal in charthi’a sa d’in 20. Nov. adre-
sata cancelariului conte Eszterhăzi, dice că preagratiosu
apromisulu ajutoriu d’in regatulu Ungariei e fărte bine
venitu, e liniscitoriu si insuflatoriu de mângâiere, mai
alesu in privinti’a nobilimei, care se credea a fi pă-
răsită si lipsita de aperare, toturodata acelu ajutoriu
va face o poternica impresiune in turburători. Gu-
bernatoriulu isi dede opiniunea, că intrevenirea a loru
doue regimente n’ar fi de prisosu.

      Bar. Bruckenthal sub dato 25. Nov. 1784 ra-
portăza imperatului mai pre largu in caus’a acestei
revolutiuni; dea cuvintele acelui raportu in esenti’a
loru: Guberniulu tramese la teatrulu rescălei pe unu
comisariu d’in sinulu seu. Aceluia ’i dede instrucțiune
că se lucre in cea mai strinsa cointielegere cu osta-
simea, i-se orendui ad latus episcopulu gr. or. Nic.
Nikitich. Cătra poporu se emisera patente spre a’lu
instrui, a’lu mulcomi si alu dogeni, că se se ferăsca
de tăte escesele.

      Gubernatoriulu in cointielegere cu comand’a gen.
facă dispusetiune, că d’in partea gen. Pfefferkorn se
se tramătia unu oficiariu de stătu magioru (Stabs-
officier) lă loculu turburariloru, carele se anuncie tur-
buratoriloru, că se voru face pași la imperatulu pen-
tru agratiare, in casu dăca eli voru depune armele
si voru estradă pre conducători si retornandu la ca-
sele loru, voru petrece in linisce, ăr d’in contra, ca-
diendu in disgrati’a imperatului, voru avă de a suferi
cele mai grele pedepse, fiendu tractati că ucidietori si
tetiunari. Episcopulu gr. orient, d’in partesi inca n’a
lasatu nemicu neincercatu, pentrucă pre poporu se-lu
abata dela calea retacita, elu se nevoliă prin cercu-
larie a convinge pre poporu despre falsitatea ilusiu-
niloru sale, cu care l’au amagitu numai ămenii celi
rei, de si de alta parte cu dorere vede, că ici si colo
si unii d’intre preoți erau amestecati in rebeliune. —
Apoi se enumerara acele locuri, care fura mai alesu
atinse prin devastatiunile turburatoriloru. Mai tare fii
devastatu intregu cerculu Zarandului; — tdta valea


Hatiegului, luanduse afara unele sate, procesulu Devei
său alu Muresiului% Numai in 61 sate d’in comitatulu
Uniaddrei, 232 curți parte fura arse, parte depredate,
si 28 nobili fura uciși. S’au mai arsu si predatu Cur-
țile nobilitarie d’in Trascau*) si San-Georgiu. In co-
mitatulu Albei d’incăce de Muresiu, s’au devastatu
curțile d’in Vintiulu de diosu si d’in Besieneu (Bes-
senyo); in comitatulu Sibiiului curțile dela Cior’a, Pi-
schintiu. Ce s’a mai templatu dincolo de Muresiu,
afara de scenele dela Abrudu si cele reportate d’in
partea oficiolateloru dela Montanistica, păna pe tem-
pulu reportului acestuia, nu eră cunoscutu guberna-
tonului. Totuși elu adause atăta, că după tendrea
faporturiloru venite dela oficialii cercuali, proprietățile
nobilitarie d’in Barabantiu, Tieln’a, Ampoiti’a si Bu-
cerdea vihăsa inca aru fi ajunsu la asemenea sdrte.
Se mai dicea si aceea, că unii nobili maghiari nu-
mai prin aceea si-au mantuitu viăti’a, că au primitu
legea romanăsca, si s’au insocitu cu turburătorii.

      Dr. de med. Molqaru, despre care amu vorbita
si mai susu, fuse tramisu la tieranii resculati in Za-
randu. Acesta in 17. Nov. nu departe de Bradu, a-
vendu convenire cu o căta de 600 turburători, s’a
incercatp se afle, că care suntu motivele, d’in care aii
purcesu aceste turburari? Acele motive după rapor-
tulu numitului romanu, ar fi fostu unele că aceste:
Turburătorii ’si punu tdta speranti’a loru in conscri-
ptiunea intemplata in anulu trecutu la Belgradu, cumu
si in asecurarea conducatoriului loru primariu, Horia,
că adeca voi’a prea inalta a Maiestatei sale impera-
tului ar fi, că se li-se dea arme, si cu modulu acesta
atătu ei, cătu si tiăr’a intrăga se se libereze de. ser-
vitiale domnesci, despre a caroru asprime se plangu.
Ocasiune mai de aprăpe la erumperea turburariloru
a datu impregiurarea, că duoi nobili, ambii v. judeci
ai nobililoru, veniendu la loculu unde erau adunati ei,
i-au impedecatu, că se nu rnărga la Belgradu, de
unde voiau se căra arme. D’in asta causa facunduse


       *) Amu observatu mai susu, câ insurgenții n’au ajunsu
până in Trascau. Aici adaogemu, câ in Trascau nu este si n’a
fostu neci una curte nobilitaria, neci macaru ciocoiasca. Asia
dara romanii n’au avutu de unde se le ardia. Inse raporturi de
acestea false, dictate adesea si numai de spaima orba, au mai
mersu in susu destule, câ-ci mai mergu inca si astadi.

Red. Trans.


9

— 50 —


tumultu, ambii nobili numai decătii fură uciși. In
urmarea acesteia, tieranii s’au lasatu de propusulu de
a merge la Belgradu, singuru numai d’in causa că
se temură, cumu-că in absenti’a loru li-se voru mal-
tractă familiele d’in partea nobililoru. Asia s’au re-
sculatu eli inșii, tieranii, in contra nobililoru; de aici
apoi isi tragu originea si celelalte consecentie triste.

       Considerandu punctele tramese d’in partea revo-
 lutionariloru, spre acceptare tablei comitatense d’in
 Deva, s’ar parea, că la erumperea rescălei ar fi con-
 tribuitu si una persvasiune falsa a poporului, că no-
 bilimea nu mai e de suferitu, că trebue se abdica de
 posesiunile salfe, si acele se se impartia intre poporu.*)

       D’in cercetările făcute păna aici se probedia cele
 mai susn enarrate, cătra care se njai adauge si acea
 impregiurare faptica,, că Horia conducatoriulu primăria
 alu rescălei, aratandu poporului orbitu si amagitu,
 o cruce aurita, fa sciutu convinge, că elu ar fi ca-
 patatu impoterire mai inalta a’lu duce pe poporu la
 Belgradu, a’lu liberă de servitute, si apoi a întreprinde
 esterminarea nobilimei.**) >


*) Noi amu observații mai susu in una nota, câ avemu
rațiuni de a ne indoi despre autenticitatea acelui documenta esitu
dela oficiolatulu d’in comitatnlu Hunedorei. Dăca inse poporulu
va fi disu pe la an. 1784, câ nobilimea transilvana nu mai era
de suferitu, acesta nu era persvasiune falsa, ci curatulu adeveru,
Era sub abdicere de possessiuni poporulu neci-una data n’a in-
tielesu altu ceva, decătu câ scapandu de iobagia, se remana elu
proprietariu adeveratu pe totu pamentulu numitu in legi c o 1 o-
'inicatura. Acăsta era una d’in cele mai drepte pretensiuni,
Recunoscuta preste cătiva ani după aceea in parte mare a Europei.

Not’a Red.


       **) Noi d’in parte-ne tienemu si acăsta narratiune a chro-
nicariloru unguri si sasi, ‘ dăca nu tocma de una fabula, in totu
casulu inse <Je una sucire si deformare a curatului adeveru.
Horia si socii sei au potutu arata poporului, nu una, ci sute de
cruci, in tăte basericele si pe tăte turnurile loru; elu le a po-
tutu dice prea bine: Cu crucea in mana se mergemu inainte.
A Jove. principium, dicea anticii. Poporulu nu era orbitu si nu
era amagitu intru nimicu, precumu vorbescu chronicarii unguri,
ci elu avea d’inaintea sa realitatea cea mai trista, adeverulu pal-
pabile. curatu si respicatu, adeca nebunăsc’a tirania si crudime a
Ideregatoriloru d’in asia numitele dominie fiscali, cumu si a unei
parti mari de boieri, oligarcbi mari si mici. Poporulu cautase
totu feliulu de caii si midiulăce, pentru câ se se scuture de acea
tirania barbara si de acelu communismu nerusinatu, care era de-
cretatu prin lege: Rusticus praeter mercedem laboris nihil habet,
si carele iu pracse mersese câ si in Poloni’a si in una parte a
Germaniei, păna la Jus primae noctis, carele in cele mai multe
cașuri se prefăcuse in adulterin duplu, pentrucă nu numai filii
juni neinsurati ai aristocratiloru se folosea de jus primae noctis,
duccudu pre miresele tieraniloru mai antaiu in patulu loru, ci o
făcea acăsta si celi căsătoriți, degradanduse pe sine si pe poporu
la starea cauiloiu si a porciloru. Asia dara poporului urîndui-se
de atâtea milie de processe portate indesiertu si de atâtea tiranii,
nu’i trebuea neci-decumu se vedia neci cruce aurita, neci diplome
de tergu, ci numai pe unu Spartacus, unu Wilhelm Teii, său unu
Tudoru Vladimirescu, pentru câ se se ia după elu.

       Narratiunea despre ,.una inpoterire mai înalta/¹ pe care se
vede a o sustienă cornițele D. Teleki si pe care o combate dn.
Szilâgyi, in ochii nostrii mai remane inca totu misteriu invelitu
intru întunecime egiptena, si credu câ după câte s’au publicata
in acesta materia, ori ce istoricu armatu cu critica sanetosâ va
fi de opiniunea năstra si — va mai aștepta câ se se faca si aci


       Se mai relationăza, că unu conducatoriu alu re-
scălei,. cu numele Horia celu teneru, carele la con-
vorbirea avuta cu v. colonelulu Schulz dusese rolulu
de oratoriu in numele resculatiloru, a devenitu prensu
in dilele acele la satulu Lupsi’a si fii transportata la
Alb’a-Iuli’a. V. colonelulu Schulz mai avă inca o
convenire fără resultatu la Câmpeni, carea fii totu-
odata cea mai de pre urma. In acesta convenire pre-
tendienduse dela romani, că se depună armele si se
dea afara pre conducători, eli dechiarara că n’au neci
arme neci conducători, prin urmare n’aii ce se estradea.
Plansorile loru privescu afacerile tiei*ei întregi,
eli voru a se liniscf, se răga inse, că plansorile loru
se se cerceteze si se li-se faca dreptate.*) Se vede
dar, că neci acăsta convenire n’avh neci unu efectu.
Ba inca v. colonelulu Schulz, pretendiendu dela tie-
ranii de facia, că se le estradea pre Horia celu be-
tranu, ’ carele stă acolo aprăpe de elu, d’inpreuna cu
pre unu alta conducatoriu, prin acăsta pretensiune se
iritara ânimele tieraniloru de facia, si se produse o
mișcare mare intre densii, asia cătu mulțimea inceph
se impresure pre v. colonelulu Schulz , carele deve-
nise in pericolulu vietiei.

VIL

      Intr’aceea ostile inaintara mereu cu scopu, că
după intentiunea imperatăsca se intrevina cu tăta
energi’a si seriositatea la sugrumarea rescălei. Unu
batalionu de husari secuiesci se află pre cale, că tre-
cundu Muresiulu se mărga Ia Bradu in cerculu Za-
randului, spre a respandf pre resculatorii d’in acele
tienuturi.

      După tenărea unui raporta alu guberniului de
dato 30. Nov. 1784, facutu imperatoriului, tieranii
prensi d’in comitatulu Uniadărei impreunatu cu alu
Zarandului, fura uciși intr’unu modu pripita si tiranu,
in contra ordinatiuniloru apriate guberniali, cumu si
fără de soirea guberniului; că-ci oficialii cereuali, neci



lumina mai multa. De alții, mentrea natur’a lucrului ne spune,
câ romanii lui Horia, Cloșca si Crisianu nu avusera trebuintia
de neci-una auctorisatiune mai inalta. Ultim’a desperatiune ’i
auctorisase de ajunsu si chiaru preste voli’a loru.

       Intr’aceea nimicu nu este nou sub săre, riirnicu nu se in-
Ștempla ce nu ș’a mai intemplatu, mai de multu, seu si in dilele
inăstre. Se întrebe de ess. ori-eine pe generariulu unguresc u
genedek, cihe’lu auctorisase pe elu in an. 1846 in calitatea sa
a simplu colonellu alu unui regimentu, câ se platăsca tieraniloru
ruteni câte 10 fr. m. c. de câte unu capu de boieriu polonu d’in
Galiti’a. Si cine auctorisase pe Urbana in calitate de v. colo-
nellu la 1848, că se dica poporului romanescu: Se nu mai ascul-
tati de guberniulu ungurescu si de Unguri, ci se veniti toti aici
la rnene, se depuneți unu juramentu asia, precumu ilu am eu
formulatu, apoi se vedeți numai, ce trăba mare si buna vomu
face.                                                    Not’a Red.

       *) I^ta, acăsta e totu, acesta este adeverulu simplu, des-
bracatu de tăte fabulele si scorniturele, câtu reutatiăse, câtu fan-
tastice ale ciocoiloru d’in acelea tempuri. Poporulu era tiranitu,
țiu cerea încetarea tiraniei, elu era si saracitu, cerea si proprie-
tate.                                                    Not’a Red.

— 51 —


  nu incunoscientiara pre gubernu despre cele între-
  prinse.

       Tabl’a dela Deva prin raportulu seu d’in 7. Nov.
  arată guberniului, că e determinata a intentă pro-
  cesu sumariu in contra resculatiloru deveriiti prensi,
  cu ocâsiunea atacului facutu asupra Devei, si fiendu
  pericolulu amenintiatoriu, a-i si ucide. Guberniulu
  inse demandă tablei, că astufeliu se proceda la esa-
  minarea resculatiloru deveniti prensi, că se se păta
  eruă impregi urări demne de credentia si detaliate de-
  spre caus’a si motivele rescularei, cari inse se p'otu
  mai bine află dela conducătorii aceleia.

       Dar tabl’a prin raportulu seu d’in 10. Nov. in-
  cunoscientidza pre gubernia, că 34 rebeli prensi fura
  descapatienati in poțerea dreptului statariu, cu tdte
  că imperatoriulu numai prin biletulu de mana d’in
  15. Nov. concese dreptulu statariu, carele apoi cu-
  rundu la 5 dile, prin bdetulu d’in 20. Nov. drasi fă
  revocata. Totu atunci doue muieri si unu copilu
  fura pedepsite cu nuiele; , dara atătu aceste, cătu si
  alti 13 inși prensi, dupace depusera juramentulu, se
  puseră pe petioru liberu.' Guberniulu reprobandu a-
  cesta procedură, opri indata aplicarea dreptului sta-
  tariu.

       Se intielege usio.ru, că in urm’a erumperei ace-
stei rescdle, oficialii, cumu si nobilimea d’in mai multe
cercuri, si-au părăsita locuintiele asia, cătu a trebuitu
se pasidsca la midiulocu guberniulu si se dea dficia-
. Iiloru mandate aspre, că se se reintdrca pre la casele
loru, se-si caute de afacerile oficidse, si se fia cu cea
mai încordata atențiune la mișcările poporului.

       Nobilimea cuprensa de frica panica, nu se mai
  credea destulu de secura neci chiaru intre murii ce-
  tatiei, si nu se potea înduplecă, că se se reintdrca
  pre tempu mai îndelungata la locuintiele sale.

       Devastatiunile intemplate. in Trascau si San-Geor-
  giu *) dedera ansa, că si nobilimea d’in. comitatulu
  Clusiului se se cugete despre midiuldce de aperare
  si asecurare; apoi faim’a mai ingrosiata despre o noua
  devăstatiune ce s’ar apropiă, aduse in mișcare si in-
  grigire .si pe alte comitate, cumu: comitatele Turdei,
  Cetatiei-de balta, scaunulu Ohorheiului si alu Trei-
  scauneloru. Nobilimea d’in aceste comitate se adună
  in cercurile sale si se intr’armă pentru securitatea sa.

       După raportulu gubernatoriului submissu la im-
  peratoriu sub dato 3. Dec. 1784, revolutiunea tiera-
  niloru deveni mai cerbicdsa si degeneră in escese si
  nelegiuiri in cerculu Zarandului si anume la Bradu,
  in dominiulu fiscale alu Zlatnei si in satele Ponoru
  si Remetea. In cerculu Zarandului, anume la Bradu,
  o ceta poternica condusa de G. Crisianu, dupace ’si
  procură totu feliulu de arme, deveni totu mai cute-


         *) Amu observata mai in susu. că .despre Traspau nu e
  adeveritu că s’ar fi devastatu. Cu tdte acestea nobilimea d’in
  vecinele comitate află destule cuvente dictate ei de conscienti’al
  ce o mustră greu, că se se inarmedie de nou in contra poporu-,
  lui, câ in 1437, că in 1514 etc. etc.                              Red.


  diatdria. O parte d’in acea cdta, resculă satele tie
  natdrie de dominiulu Iliei, spre a face noue escur-
  siuni depredatdrie, demandă dmeniloru că se se pro-
  vădia cu pane pre 8 dile, amenintiă mai de aprdpe
  cu depredare, Gura-sadulu si Dobr'a, si luă mesuri
  că se atace de nou cetatea Dev’a. După o scire de
  dato 2. Dec. venita dela tabl’a Uneddrei, o trupa de
  rebeli, in numeru de 400 dmeni, înarmați mare parte
  cu pusei, in 29. Nov. au mersa asupra Iliei, tindeau
  depredatu pre mai multi d’intre locuitorii linisciti;
  multi- fura vulnerati dintr’ensii; acelia cari potura
  scapă cu fuga, fura cautati spre a-i ucide; in urma
  toti locuitorii d’in opidulu Ili’a, sub amenintiare de
  sabia si focu, fura îndatorați d’in partea insurgenti-
  loru, că pe 1. Dec. se se adune la Halmagiu, loculu
  destinata pentru adunarea loru. Multe sate d’inpre-
  giuru s’au determinata a luă parte la acea adunare.
  Pentru impedecarea aceloru mișcări turburatdrie maio-
  rulu Stojanics cu 320 osteni, parte pedestri, parte
  cavaleri, ta tramesu la Bradu. Dupace in 29. Nov.
  sosi acolo, nu se încumetă a se demite cu o trupa,
  asia mica la unu atacu cu rebelii,, carii numerau 900
  inși; abia mântui d’in manule loru pre unu corpo-
  ralu d’in regimentulu Orosz cu vreo 4 husari sdu călă-
  reți si alte 12 persdne, si apoi se retrase la Halma-
  giu, cerendu a-i se tramete trupe aussiliarie. d’in Un-
  gari’a.

      Insurgenții d’in dominiulu fiscale alu Zlatnei inca
nu se odichnira, ci deveriira totu mai cutediatori. Eli
si-impartira cetele loru intre mai multi conducători;
si feceru dispositiuni, că la semnalulu* ce li se va
dă, de odata in acelu momentu se se pdta adună la
olalta mai multe sate. Insurgenții aceștia impuscara
6 ostasi si pre unu locotenente dela regim. Orosz,
chiaru pre candu acela, dinpreuna cu 9 ostasi, se
află pre drumu cătra Ofenbai’a. Despre Horia, con-
ducatoriulu primariu, se dicea că e hirte precauta, si
pentru aperarea sa are de’ apururea in giurulu seu
una trupa fdrte bine înarmata.

      D’in Zlatn’a sub dato 10. Dec. 1784 d’in partea
comisariului guberniale Mich. Bruckenthal se referiră
guberniului urmatdriele: 2000 rebeli in comitatulu
Zarandului au voita se inchida v. colonelului Kray
calea intre Bucesci si Michaileni, acela inse adresan-
duse cătra densii, ii provocă se depună armele si se
se predea, si nevoindu a dă ascultare provocarei, Kray
se demise la atacu cu rebelii, in urm’a caruia 85 inși
dintr’ensii-' fura impuscati, era intre aceștia si unu
conducatoriu alu unei cete cu numele Urs u.

(Va urma.)



        Maculele in Luna.

     Ddca intr’una ndpte serina ne intfircemu privirea
la nemesuratulu spațiu, ce vederei ndstre oferdza bolta
părută a ceriului, voma vedd pe satelitulu nostru, Lun’a,
colorata cu o lumina argintia, dar d’in candu in
9*

— 52 —


candu întrerupta de unele macule, lucru de mirare
pentru poporulu idiotu. Multe au disu filosofii an-
tici despre acestea macule. D’Egisianatte a voitu a
vedă in maculele lunei liniamentele faciei unei fete,
si ne incredintiăza despre acăsta urmatăriele versuri
ale sale:

   „Hanc circum rutili totam lux funditur ignis
  In medio quaedam species, sed glauca puellae
  Conspicitur cyano mage cerula, cuius ocelli,
  Et frons ostendunt suffusum pulchra ruborem.“

     Altii au disu ca e imaginea Oceanului ce se o-
glindăza pre acelu corpu luminatu. Empedocle cre-
dea că lun’a ar fi formata d’in aeru si focu, si ma-
culele ce se scurgu intr’ensa, dise că nu ar fi alta
decătu aeru indesatu si impregiuratu de materia ne-
cunoscuta. Pliniu in a 2-a carte a Istoriei naturale,
opinăza cu scriitorii acelora tempi, că stelele s’ar nutri
d’in umbre pamentăsca, si vorbindu despre luna asia
se esprima: „Maculas lunae nihil aliud esse, quam
terrae raptas cum humore sordes.“ Acesta fit ase-
menea si opiniunea lui Eraclidu, precumu ne spune
Plutarcu in cărțile despre opiniunea filosofiloru.

     Istoricii antici judecau că lun’a ar fi compusa
d’intru unu focu feciosu si turbure, si in acelu tra-
ctata ce scrise Plutarcu De facie quae apparet
in orbe lunae, cetimu acestu cugetu fluturatu si
estravagantu. Anassagoras si Democritu credeau că
lun’a ar fi locuita si că intr’ensa ar esistă păduri
(selve), lunci si văii, d’intr’ale caroru umbre si po-
găra s’ar fi escandu maculele pe cari noi le vedemu.
Altii au propusu, că corpulu lunei e una mestecatura
de pamentu si de stele, si aducu in favorulu loru
pre Platone in Timeulu seu, unde dice că nu nu-
mai. lun’a, ci si tbte stelele suntu formate de pamentu
si focu, Xenofanu dice, că maculele lunei nu’su altu-
ceva, decătu parti rare de acelu corpu nereflectatoriu
de radiele sbrelui, in contra cărei opiniuni divinulu
poetu italianu Dante in cartea a doua a „Paradisu-
lui “ asia se esprima:

  „Ancor se fosse raro di quel bruno

   Cagion che tu dimandi; od oltre in parte
  Fora di sua materia si digiuno

   Esto pianeta; o si come comparte

   Lo grasso e il ’magro un corpo, cosi questo
  Nel. suo volume cangerebbe carte
  Se ’l primo fosse fora manifeste
  Nell eclisse del sol per trasparere
  Lo lunce come in altro raro ingesto.

     Poetulu Dante, precumu arata aceste versuri,
demustra că radiele sărelui dăca ar străbate in acele
macule, in eclipse ele ar trebui se transpara.

     Dar Posidoniu, vrendu a salvă acăsta opiniune,
adaose: radiele sărelui nu potu transpărea in acele
macule, d’in caus’a profunditatiei immense a corpului
luminei; la care respunse Plutarcu, ca aerulu are mai
mare diametru decătu corpulu lunei, si totuși radiele
luminei o străbătu tăta. Dar altii replicară in fav<5-


rea lui Posidoniu, că diametrulu lunei in direptiune
cu maculele nu e totu continuatu de materia rara,
ci că in midiulocu acelu corpu e condesatu, si la a-
căsta ăra se opune Dante in amintitulu cantecu, di-
efendu: (traducere.)

*) „Trei oglindi vei prinde si doue vei mișcă
De cătra tine intr’unu modu, si alta mai repusu,
Intr’ambe primele ochii ’ti vei află.

Intorsu cătra ele fă ca după dosu
Se ’ti ste una lumina care oglindile s’aprinda
Si torni cătra tine d’in tdte rescosu.

Bine ca d’in cătu intr’atăta nu se va întinde
Vederea cea mai departe, le vei vedă,
Precumu cuvine că egalu se resplenda.*

      Inca si cei mai antici astronomi au crediutu ca
maculele lunei aru proveni dela umbr’a pamentului.
Dante eră de părerea că cu cătu ceri urile se departa
dela perfecțiunea empireului (ceriulu in care locuescu
cei fericiti), cu atătu mai pușinu participa la acăsta
perfecțiune; si fiindu ceriulu dela luna mai departatu
decătu tote, pentru acea elu e celu mai neperfectu,
si dela acăsta neperfectiune crede ca se fia causate
maculele pe cari noi le vedemu.

      Acumu se cade a lasă opiniunile aceste de risu
ale filosofiloru antici, si a veni la cele d’in diu’a de
astadi.

      Lun’a e unu corpu intunecosu (opacu) asia, că
ea perde si castiga lumin’a graduatu si cu acea re-
gularitate, cătu ar fi de risu si absurdu totu-deo-
data, voindu a presupune ca ar avă facultatea de a
se aprinde si a se stinge fără de cea mai puțina
schimbare in sine. Neci se pbte dice, urmandu pre
astronomulu Santini, că ar avă una parte obscura si
alta neluminata, si că, intorcundu-se pre ceriulu ste-
latu inpregiurulu nostru, ar merge succesivu aratandu
si ascundiendu partea sa himindsa, pentrucă prin ob-
servatiunea treiscopica se pdte luă că ’si presentăza
asemenea facia, pentru că ea are unu motu de rota-
tiune in giurulu ossiei proprie, care se implinesce in-
tr’unu periodu de totu egalu cu celu alu intărcerei
in giurulu pamentului. Eclipsele ’su cea d’in urma
proba de opacitatea lunei, pentru că ea in fapta ’si
perde lumina, ti;ecăndu preste corpulu umbrosu alu
pamentului.

      De multe ori s’a facutu întrebarea: că ce aspectu
ar arată pamentulu la unu observatoriu, ce ar sui
pre suprafacia lunei?

      Pamentulu vediutu d’in luna ar trebui se pre-


          *) Tre specchi prenderai e due rimuovi
             Da te d’un modo e laltro pui rimosso
             Tr’ambo li primi gli ocolii tuoi ritrovi.
             Eivolto adessi fa che dopo il dosso
             Ti știa un lume che i tre specchi accenda,
             E torni a te da tutti ripercosso.

             Benchb nel quanto, tanto non si stenda
             La vistâ piu lontana, li vedrai
             Come convien che egualmente risplenda.

— 53 —


sente ceva că unu discu cerculariu cu schimbări suc-
cessive, asemene celoru ce noi le observamu pe sa-
telitulu nostru; dar cu mai mare cuantitate de lu-
mina, pentrucă ar presentă una suprafacia de 14 ori
mai mare.

      Locuitorii unei emisfere, dăca ar fi, nu. ar potă
neci una data vedă painentulu, pentrucă elu le-ar
presentă totu-deauna aceeași facia; pre candu locui-
torii celeilalte emisfere ar avă diua si năpte: celora
apoi cari ar locui partea de midiulocu a emisferei
intărse cătra noi, pamentulu le-ar pară ficsu la ze-
nitu, in urma ’i ar pară continuații la orizontu intru
una direcțiune neschimbabila, acelui observatoriu, care
ar sui in vercare locu pre marginea discului lunariu.
Trebue inca se dicemu, că fasele pamentului suntu
opuse la ale lunei, in modu de esemplu, ca atunci
candu pentru noi e luna năua, pentru locuitorii d’in
ea va fi pamentu plinu; atunci candu noi vedemu
antaiulu patrariu de luna, ei ar vedă ultimulu pa-
trariu pamentescu, si asia mai incolo.

      In urm’a esperimenteloru, fisicii voiau se mai
constateze, că lumin’a lunei s’ar svilupă d’in căldură,
si se serviră spre atare scopu de termometri diferiti,
de alu lui Rumford, fisicu americanu, mortu in Franci’a
in 1814, si de cei de ai lui Leslie fisicu scotianu
mortu in 1832. Acești termometri amendoi ’su de-
stinati spre a cunăsce pu temperatura locului unde
’su puși, ci diferinti’a temperaturei ce vine intre 2 lo-
curi vecine, si termoscopiulu lui Rumford e atătp de
simtitoriu, cătu e destulu a apropiă numai man’a cătra
unulu dintre bulbuci, spre a vedă indicele cu graba
schîmbandu-si loculu.

      Fisicii asia dar concentrară radiele satelitului no-
stru in foculu unei oglinde concave, si acesta eră de
atăta mărime, cătu espusa la săre ar fi potutu eva-
poră aurulu si platinnlu. Bulbulu termometrului fii
pusu in punctulu focale alu oglindei; dar spre cea mai
mare mirare a ecsperimentatoriloru, termometrulu nu
arată ceva efectu simtitoriu. Asia dar conchisera fi-,
sicii, ca lumin’a lunei nu posede căldură in vreunu
gradu simtitoriu.

      Observata lun’a cu telescopulu in pleniluniu, ea
ni se presentă că unu discu cerculariu colorata cu
una lumina argintia; totuși nu tăte părțile ’su do-
tate de aceeași splendăre, pentrucă in unele se in-
facisiaza una lumina forte viua, pre candu in altele
se arata multu mai debila; ăr in unele locuri se vedu
macule mai intunecăse, ce sămana cu mări, lacuri,
munți si căte odata suntu curmate de sîre de lumina
mai intinsa.

      Munții ce se afla in luna, relative cu marimea
ei, întrecu si pe celea mai înalte verfuri de munți
pamentesci. In emisferulu ce se vede, s’au aflatu 22
de munți mai inalti de 4800 de metri inaltimea lui
Mont Blanc, și suntu obli si derupti , cătu s’ar potă
asemană cu unu muru vastu redicatu verticala. Aceste
rupturi său munți d’in luna, au unu caracteru care
e de a se luă in particulara consideratiune; mai fote


aceste (rupturi, munți) sămena cu vertăpe (burroni)
cercularie, in midiuloculu carora se afla o profundime
care căte intr’unu locu e mai afunda de 16,000 de
pitiăre.

     Craterii vulcaniloru ce se afla pre pamentu, ne
voru potă dă una idea despre form’a generala a a-
cestoru munți cerculâri, si adese ori se redica in
midiuloculu gaureloru aceloru profunde unu munte
isolatu (despartitu) in form’a unui tiucluiu. E destulu
a aruncă numai o privire in cart’a topografica a dia-
cului lunei, spre a vedă nemesurat’a mulțime a mun-
tiloru de form’a aratata.

     Intre celea mai mari arie cerculâri potemu cită
Tichu. Acestu lantiu de munți se vede si cu ochiulu
hberu, candu e lun’a plina; dar in fase, d’in motivu
de alte neasemehari ce aparu, ea se păte descerne
numai de cine are una cunoscintia perfecta de puse-
tiunea lui. Are’a reinchisa are 47 de mile in diametru
si laturea d’in laintru a giugaiei ce o cercuscrie, e
verticala că una zîditura, inaltimea lantiului pre fati’a
reinchisa e de 16,000 de pitiăre si pre tienutulu de-
asupra de 12,000, si apoi afara de unele coline se re-
dica in midiulocu unu munte de inaltimea de 4700
de pitiăre.

     Maculele surie ce se observăza cu ochiulu libera
pre disculu lunei, nu’su alt’a decătu parti de ale a-
strului, cari mai puținu reflectăza radiele sărelui de-
cătu alte parti ce le incungiura, si aci este demnu
de a observă, că aceste parti mai puținu lucitărie au
munți forte puțini.

     Unii credu că ar ecsistă una atmosfera lunaria,
si deducu dela fenomenele (schimbările) ce se pre-
sentăza in eclipse totali si anulari ale sărelui, pentru-
că se observăza in cea mai mare întunecime că lun a
e impregiurata de una corăna lucida. Se crede to-
tuși, ca acăsta cestiune o am potă resolvă in unu
modu multu mai simplu.

     Se păte asigura cu certitudine matematica, că
dăca ecsista una atmosfera lunaria, acăsta nu contiene
neci una data vapori (aburi), pentru că ar întunecă
ărecare parte a suprafaciei astrului; dar dela obser-
varea telescopica se afla că se presentăza totu-deauna
cu una si aceeași facia; asia dar se păte conchide
dicundu că, dăca cumuvu essistă acăsta atmosfera,
ea este diafana (stravedietăre); mai neci acăsta nu e,
pentrucă dăca ar fi, ar deveni simtităre in întuneci-
mea steleloru.                       .

     Urmare nemidiulocita     de acilea  este,   că dăca

ecsista locuitori in luna, aceștia nu potu avă aceeași
constitutiune fisica pe care  o avemu    si noi. Multu

gresiesce Hevelin, dăca a     datu numele   de   mări la

acele tienuturi mai piiținu   luminăse   ce  se presentă

in forme de macule surle, pentrucă dăca ar ecsistă
aceste ape, ar trebui se producă vapori; dar noi am
probatu că in luna de aceștia nu suntu, pentru aceea
nu potu se fia ape.

     Suntu fantasii de risu descoperirile pretinse de
edificii si vieți ui tărie in luna; suprafaci’a sa presentă

— 54 —


una natura mărta, fara ceva vegetatitme. Una tăcere
profunda domnesce in tienuturile acele sterpi si de-
sierte; neci unu sunetu, neci unu ciiventu se va mai
potă aadf in veci, prntrucă fara ecsistenti’a unui fluidu
elastecu undulatiunile sunetului nu se propaga, si in
fine pentru acesta 'aștrii se inaltia si se scobdra pre
orizontu intr’unu fundu negru d’in lips’a atmosferei.
Criste, sergenții.



        Petitiunea comitetului assoc. trans. pentru literatura etc.
        in caus’a universitate! d’in Clusiu.

       In urm’a inițiativei luate d’in partea adunarei
  gen. cerc, d’in despart. Clusiului tienute la Milasiulu
  mare in 8. si 9. Oct. 1871, comitetulu asoc. trans.
  a asternutu la in. ministeriu reg. ung. de cultu si in-
  strucțiune, in respectulu considerarei intereseloru :de
  cultura a limbei romane la infientiend’a universitate
  in Clusiu, Urmatdri’a representatiune, resp. cerere:
  In. ministeriu reg. ung. de cultu si instrucțiune!

       Universitatea de stătu, ce este proiectata a se
infientiă in Clusiu, atrage asuprasi atențiunea fiacarui
fiiu si cetatianu alu patriei. Aceea are se fia unu in-
stitutu de cultura mai înalta, d’in ale cărui benefaceri
se voru împărtăși toti fiii patriei, fără deosebire de
naționalitate, prin urmare, si fiii poporului romanu.
Că inse atare institutu de cultura si scientie mai în-
alte, se păta corespunde in totu respectulu nobilei
si salutariei sale missiupi, după modesta-ne opiniu.ne,
la infientiarea si organisarea aceluia ar trebui se se
iea in drepta si cuvenita consideratiune si interesele
de cultura ale poporaloru d’in patria, si in specialu
' ale poporului romanu, carele face maioritatea locui-
< toriloru d in TrajisflvariFa. Er aceste interese de cul-
tura s’ar vedă representate si respectate mai cu de-
mnitate in casulu , candu la infientiand.’a universitate
s’ar propune diversele specialități de scientie, in lim-
bele usitate in acăsta tiăra , -că-ci astufeliu s’ar dă si
tenerimei romane, ce va acurge Ia acestu foculariu
de cultura, d’in diverse parti, dorit’a ocasiune de a
। ascultă studiale respective in limb’a sa, șatișfacunduse
¹ totu-odata prin aceea, si recerintieloru de desvoltare
îsi perfectiunare a.limbeloru d’in tiăra. E unu ade-
verii constatatu, jmmu-că cultur’a scientifica se pro-
। cura cu o înlesnire si cu unu temeiu mai mare in
limb’a materna; mărturia învederată despre acăsta
’ este istori’a cultUrei toturoru popăraloru.

       D’in aceste motive, plecatu subsemnatulu comi-
  tetu, avendu de o parte in vedere missiunea si sco-
  pulu asociatiunei trans., carea conformu ștatuteloru
  sale §§ 1 si 2 este, de- a lucră cu tăte midiulăcele
  cuvenentiăse pentru înaintarea culturei in diverse ra-
  muri ale aceleia; de alta parte considerandu si do-
  rentiele manifestate d’in partea inteligentiei romane
  in obiectulu d’in cestiune: se simte datoriu a rugă
  cu tăta caldur’a pre in. ministeriu reg. ung. de cultu
  si instrucțiune, că inaltu-acelasiu, in proiectulu de


 lege, ce-lu va așterne dietei spre pertractare legale,
 in privinti’a infientiandei universități, se benevoiăsca
 a luă in cuvenita considerare si interesele de cultura
 ale limbei romane, si astfeliu a esoperă pre calea'
 legislatiunei, că la amentitulu institutu se se redice
 catedre paritetice pentru propunerea ștudialoru si in
 limb’a romana, ceea ce cu atătn ar fi mai de lipsa,
 cu cătu că prin aceea s’ar satisface unei cereri si ¹
 dorentie atătu de juste, cătu si de ferbinte a roma-

• niloru, carii inca constitue uqu factoriu nu neconsi-
¹ derabile in organismulu statului.

      Altu cumu cu cea mai profunda veneratiune etc.
      Sibiiu in 2. lanuăriu 1872.>



        Colectiune de diplome

d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care
privescu mai alesu pe romăni (valachi).

(Continuare.)

1369. 25. Nov. App. D. Tr. T. III.

       Decretu care se dice a fi esitu dela Vladu alias Laicu si
Vlaicu, domnulu Munteniei, in favărea calugariloru catholioi carii
se numescu Minoriti. In acestu decretu (deca cumu-va este au-
tentica) Vladu isi dă titlu: „Ladislau d’in grati’a lui Ddieu si
a regelui Ungariei Vaivodu alu Munteniei, Banu alu Severinului,
cumu si Duce alu Fagarasiului. Se adresădia cătra toti creden-
titfsii sei cetatieni, popora si ospeti (străini). Părta dat’a d’in
Argesiu, 1369-*)

       Ladislaus Dei et Regis hungariae gracia Way-
woda Transalpinus et Banus de Zeverina, nec non
Dux de Fogaras, fidelibus suis universis Civibus,
populis, et hospitibus cujuscunq nationis, seu idiomatis
existant, ritum et iconsvetudinem secte romane ecclesie
tenentibus per totam terram Transalpinam constitutis,
suam gratiam et favorem. Noveritis, quid. nos saluți
vestre consulentes, per ven. in Xpto. pătrem Dominam
Demetrium Episcopum ecclesie Transsylvane, cui
scilicet ecclesie, et ejus Episcopo a temporibus pre-
decessorum nostrorum, ac. bone memorie Alexandri


       *) Acestu documentu a fostu publicata la tempulu seu d’in
authographulu (?) conservatu in archivulu capitulariu dela Alb’a-
luli’a in „Leges ecclesiastice ale episcopului Battliyanyi, cumu
si la Fejăr Cod. dipl. Noi inse avemu oresicare cuvente de a
trage la indointia authenticitatea acestui documentu. Cu pușinu
mai. înainte Vladu esterminase pe călugării minăriti cu sabii’a,
bătuse trupele unguresc!, cu care ocasiune a fostu ucisu si voi-
vodulu Transilvaniei, precumu s’a vediutu mai in susu. Dreptu
că Vladu mai tardiu 6rasi legă confederatiune cu regele Ludq-
vicu in contra turciloru. . Dreptu că istoricii vorbescu si d’in
dilele Iui Vladu despre' unu episcopu r. catholicu la Argesiu,
despre care se dice că s’ar fi stramutatu curendu după aceea la
Milcovu, nnde astadi este monastirea romanăsca Mira in distri-
ctulu Putnei, carele pe atunci nu se tienea de Moldov’a, ci de
Munteni’a. Cu tdte acestea noi tienemu, că documentulu pubii-,
catu acilea merita se fia trasu la una critica severa, d’in mai
multe cause, apoi inca si d’in puncta de- vedere alu dreptului ca-
nonicu. Neci-unu episcopu diecesanu nu pdte avă pe alta epi-
scopu diecesanu de suffraganu, adeca subordinatu alu seu. In
acelea fempuri, că si mai inainte, că si mai tardiu, călugării
falsifică, interpolă mulțime nenumerata de documente publice;
plastographi’a era la ordinea dilei.                  Red.

— 55 —


patris noștri karissimi jure Dyecesano dinoscitur fore
subjecta, suffraganeum suum Episcopum, pro conse-
crandis, et reconciliandis ecclesiis, et altaribus, con-
firmatione in frojite, confess’ionibus audiendiș, , peni-
tentijs injungendis, absolutionibus in casibus episco-
palibus impendendis, ac alijs pontificalibus officijs
exercendis, nec non pro visitatione, et morum refor-
matione, caritativa correctione, et omnia que saluți
nostre videbuntur fore utilia, seu etiam opportuna,
ad partes istas, ac in medium vestri detivimus desti-
nări, seu transmitti, qua propter Universități vestre,
et cuilibet vestrum firmissime precipien: demandamus,
per presentes, qnatenus dum idem Dominus Episco-
pus suffraganeus in vestri medium pervenerit, ipsum
honorifice suscipiatis, et benigne pertractetis, obedi-
entiam debitam sibi impendatis, et in premissis pro
vestra salute suum officium. implorando. Vobis autem
universis Castellanis, Comitibus, Judicibus, ceterisque
olficialibus nostris, quibuscunque nominibus censean-
tur, firmo damus sub precepto, ut eidem Domino
Episcopo suffraganeo ipsius Domni Episcopi Trans-
sylv. ac ad eum pertinentibus^nullum impedimentum,
molesciam, vel perturbationem irrogare presummatis,
imo ipsos favoribus, auxiliis opportunis assistatis,, et
aliud pro nostra gracia facere nullatenus audeatis.
Datum in Argyas, in festo beate'Katerine Virg. et
Mart, anno Domini M. CCC. LX. nono.

      Ex authographo Arch. Capit. Alb. Trans.
      Edidit: Battyanyi Leg. Ecc. T. III. p. 217.

        „ Fej6r. C. D. T. IX. voi IV. p. 210.

1369. circa 13. Dec. App. D. Tr. T. III.

      Ludovicu dă privilegiu ospetiloru (sasiloru) si civiloru d’in
Brasiovu intru acelu intielesu, că comerciantiloru d’in Poloni’a si
d’in Germani’a se nu le fia permissu a’si duce marfa loru de
panura mai departe, decâtu numai pana la Brasiovu.*)

      1369. Budae feria 3 p. p. festum B. Luciae V.
— Ludovici Regis literae in favorem hospitum et
Civium de Brasso, quorum fidelitatea et obsequiâ
laudantur, eatenns exaratae, ne mercatores Poloni, et
Teutonici (demtis tamen mercatoribus domesticis, et
specialiter Cassoviensibus) pannos suos ultra Bras-
soviam deferre praesummant.

      Ex authographo Arch. Coronen. edidit Fej£r C.
D. T. IX. voi. IV. p. 168. ’

1370. — App. D. Tr. T. III.

    ■ In acestu anu fiendu regele Ludovicu I. 6rasi in Transil-
vani’a, prin decretulu de facia ia , pe cetatienii si pe comunitatea
Brasiovului (Brassou) sub protectiunea sa in contra lui Stefanu
comitelui Secuiloru si in contra substitutului său vicariului seu,
caroru pe atunci era subordinatu Brasiovulu.**)


       *) ^fare privilegiu acesta, datu in favorea comerciantiloru
si a mesteriloru d’in Brasiovu. In moduln acesta ei potea forma
unu feliu de monopolu anumitu d’in panuraria (postavaria, fla-
neluri etc. etc.)                                              Red.


      **) Asia ceva dorescu secuii si astadi d’in adenculu sufle-
tului, 6ra scopulu acesta este datu pe facia' măi virtosu de uhu
anu incdce cu adeverata naivitate.                             Red,


      Nos Ludovicus Dei gratia rex Hungariae etc.
Stephano Comiți Siculorum, et ejus Vicemgerenti in
Brassou salutem et gratiam . . . . . mandamus ....
quatenus, eosdem cives nostros, et communitatem
hujusmodi civitatis ipsius nostrae Brassou..............

juribus, et libertatibus pacifice et quiete mânere per-
mittatis ...... causas in eorum medio emergentes.
judicatui vestro aliis temporibus consveto modo com-
petentes, vos cum Comite terrestri ibidem adjudicando,
causas vestro judicio memoratorum civium, et judicii
eorum congruentes, eisdem judicare et legitime de-
terminare dimittendo, sine contradictione aliqiiali;
aliudque pro nostra ampliore dilectione et gratia non
facturi .... Datum in Zekely vâsărhely anno M.
CCC. LXX.

      Has confirmavit Sigismundus Brassoviae 1393 et
. dein Budae anno 1406.

      Originale exstat in Arch. Coronen. tantum edidit
Fej^r C. D. T. IX. voi. IV. p. 227.

1370 21. Sept. App. D. Tr. T. III.

      Regele Ludovicu dă privilegiu si comerciantiloru d’in Sibiiu,
in câtu adeca- ’i scutesce de vama, său cumu se dicea pana la
1848 pe la noi, tricesima, afara numai, d6ca ’si ducea marf’a la
Bud’a.              .    .     ,                 ;

      1370.       in festo B. Mathei apost. Ludovici Regis
mandatam ad univerșos tributarios a Buda usque
Jadram existentei, ut a mercatoribus Cibiniensibus
nullibi, excepta tamen Buda, tributum seu tricesima
desummatur.

      Authographum in Tabul. Nat. Saxon. Cibin.
sub Nr. 23.

      Ex integro edidit: Fejdr C. D. T. IX. voi. VIL
p. 297.

Mandatam Ludovici Regis ad Castellanos Castri
Balvanyos:

      Ut Georgium et Joânnem filios Joannis filii
Jacobi de Bethlen in dominio terrarum ad possionem
eorumdem Beud vocatam ptinentium, eo modo quo
iidem in earumdem dominio exstitisse, per Ladislaum
Episcopum Veszprertiiensem pro rectificatione Metar.
Castror. Oppidor; Civitatumque Regalium, a Juribus
Possiohariis Nobilium in partes Trannâs authoritate
Regia dimissum, comperti sunt, stare, et persistere
sinănt. —

1371.       — C. D. T. II. p. 138—140.

      Regele Ludovicu demanda castellaniloru, adeca comandau- ■
tiloru d’in cetatea numita Bâlvânyos, adeca a Idoliloru, că pe
Georgie și pe loanu dela Betleanu (Betlen), filii ai lui loanu,
care a fostu filiu alu lui lacobii, se’i apere in possessiunea do-
miniului s6u mosiiei, pe care o avusera de mai inainte.*)

      Ludovicus Dei Gratia Rex Hungariae, et Poloniae,
fideli suo Magnifico viro Emerico Vajvodae Transil-
vano, nec non magistris Nicolao et Joanni filiis Peteo
Castellanis suis de Balvanyos nune constitutis, seu

      *)'Famili’a comitiloru Bethlen este in adeveru una d’in
celh mai vechi.

— 56 —


exîstentibus Salutem et Gratiam! Fidelități Vae. firmis-
simo Regio sub edicto praecipiendo mandamus, qua-
tenus Gregorium et Johannem filios Johannis filii de
Bethlen in dominio pacifico illarum terrarum ad pos-.
sessionem eorumdem Beud ') vocatam pertinentium
omnino eo modo , prout Venerandus Pater Dominus
Ladislaus Episcopus Veszpfemiensis aule N. Cancel-
larius fidelis noster, quem anno plusquam praeterito
in partibus Transilvania pro rectificatione et separa-
tione Terrarum Castrorum nostrorum, Oppidorum, et
Civitatum nostrarum, a JuribusPossissionariis nobilium
nostrorum faciendal ²), de ejus ad plenum confisi fide-
litate inibi dimiseramus, nostra suffultum authoritate,
vidit eosdem filios Joannis in eorumdem Dominio
exstitisse fide occulata, a modo in antea stare, et
persistere sinatis, secus nostrae Gratiae sub obtentu
facere non ausuri. Datum in Vysegrad in octavis
festi B. Laurentii Martyris a. D. 13,71. — Praesentes
autem reddi volumus praesentanti. Datum ut supra.

     1371. circa 19 Nov. App. D. Tr. T. III.

     Altu privilegiu regescu datu in favorea comereiantiloru d’in
Sibiiu, pentru că se’si pota intende activitatea loru preste tdta
Poloni’a*).

     1371. Diosgeur feria 3. p. a. festum b Elisabeth.
Ludovici Regis privilegiales, vi quarum, ad expositi-
onem Comitis Michaelis Schoder et Joannis Koch
Civium Cibiniensium Mercâtoribus dîbiniensibus liber-
tatem Cracoviensium, Cassoviensium, etLeucsoviensium
per totum Regnum Poloniae mercandi Gratia elar-
gitur.

     Ex authographo arch. Cibiniensis edidit Fej6r
C. D. T. IX. voi. IV, p. 335, et 341.

(Va urma.)


        Câteva sume


votate de cătra diet’a Ungariei pe an. 1872 pentru
scopuri scientifice, artistice, scolastice, filantropice etc.

Sumele in v. a. fior.

Universitatea d’in Pest’a                      142,612

Museulu naționale ungur.                        86,448

Scdl’a cea mare de agricultura                 100,000

Ajutorie la scdlele elementarie                703,000

Scdleloru de adulti pentru honorarie            20,000

Scdlei surdo-mutiloru                           29,674

Premie si candidatiloru la professura            26,000 .

Pentru cautarea de anticitati trans. si ungur. 20,000

Pentru adun, si publicarea de docum. ist. 20,000*)

Cautarea de monumente vechi                     16,500

Meteorologia                                    11,580

Societatei scientieloru naturali                  5000

Pinacotecei naționale ungur-                      7819

Pinacotecei luate dela famili’a Eszterhâzy 100,000

Scrima (scdla de arme), gimnastica                5000

Conservatoriu de musica                           5000

Academiei scientifice pentru secțiunea mate-
   matica si naturale                              5000

Bibliotec’a acad, scientifice                     5000

Ajutoriu scriptoriloru sărăci                     2500



        Bibliografia.

    Incepemu asta-data catalogulu producteloru lite-
rarie si scientifice pe care le aducemu la cunoscienti’a
lectoriloru nostrii cu duoe cârti, destinate a deschide
tenerimei romanesci calea elitra limb’a cea frumâsa
si clasica a eliniloru antici si cătra literatur’a elina,
d’in ale cărei fontani nedesecabili eruditii popdraloru


        l) Bbdd in Cttu. Szolnok«nt.


       ²) Hic est vestigium separationis Terrarum Regalium in
Transilvania a terris privatorum nobilium, seu productionis, con-
fectionis Registri purarum Fiscalium in Transilvania.

       Originale in Charta papyracea emanatum, et majori Sigillo,
ut apparebat communitum, produxil familia CC. Bethlen in causa
Apafiana. In Dorso vero harum literarum legebatur haec Scrip-
tura: „Venerabili Demetrio Episcopo Transilvaniensi."

       Ex hoc Instrumento evenit:

       Caștrum Balvanyos fuisse Regale, suosque habuisse Regios
Castellanos. Porro Regem Ludovicum Ladislaum Episcopum Vesz-
premiensem misisse circa hoc tempus in Transilvaniam, ut separet
terras Regales a terris nobilium.

          Vide Privilegium Offenbanyense.

            „ Instructionem Ferdinandi de 1552.

       De reliquo factum hoc summi valoris, Historicos nostros
Transilvanienses occulos fugisse, vel ex eo conjicere licet, quod
hujus facti ne solertissimus quidem Historiae Transilvănae scru-
tător Carolus Eder in notis criticis ad Felmerum meminerit.

       Ex his conjicere licet, quatenus adhuc Historiae Thesau-
rus in privatis familiarum Archivis delitescat.

       *) Documente de coprinsulu acestuia si acelora duoe ve-
diute mai susu, erasi de natura comerciale si finantiale, ne in-
, vetia, cum Transilvani’a mai de multu nu era asia isolata de
câtra celelalte tieri europene, precumu ajunsese ea mai tardiu,
si anume intre sec. 17 si 18.                                Red.


       *) Candu vreodată se va vota de câtra vreunu corpu le-
gislativu subventiune spre a cauta si publica documente pentru
istori’a na ti unei romanesci? Se dâ una umbra de subventiune
dela associatiunea transilvana romana numai la spesele publi-
care! de documente istorice adunate de altii, decopiate si ordi-
nate, fâra că se fia costatu pe națiune seu pe stătu unu de- .
nariu macaru, si ce strigatu se mai făcu. Cu tdte deficitele
colossali ale statului, totuși diet’a crediu câ trebue se votedie
si acestea ajutorie in favorea scientiei hislorice, sub trei
titluri, adeca anticitati, monumente, documente, sum’a totale de
,v. a. fr. 56,500 fr. Acesta vene de acolo, câ ungurii au in-
teeputu se simtia si se scia mai bene decătu romanii, ce semni-
fica proverbiulu: Cine are carte, are parte, cine are trecutu, are
si venitoriu.

! In tierile ndstre atâtu dreptulu câtu si nedreptulu
istoricu mai joca inca rola mare in vieti’a’publica a pbpo-
raloru si natiuniloru. Pentru că se poli alege dreptulu d’in ne-
dreptu, pentru câ se poți combate nedreptulu istoricu cu
armele pe care ni le subrainistra rațiunea, religiuuea si cultur’a
humanitaria a tempului nostru, trebue se cunosci aceli^nedreptu
d’in istoria. Pentru câ se’ti poți apara originea si cu ea ond-
rea naționale, ai trebuintia de istoria. Preste acesta, neci-uim
poporu nu’si pdte castiga valdre in politica, nu pdte partecipa
ja affacerile tierei cu bunu resultatu, deca nu va avea unu mare
numeru de barbati, carii se aiba istori’a pragmatica a natiunei
si a patriei, cumu amu dice, iu degete.

— 57 —


europene de cătiva secuii scotu neîncetata, fără că
se le mai păta dă de fundu.

     Dictionariu eleno-roni anii, tradusu după alu lui
Scarla tu D. Bizantie de Gr. loanidu, fosta
professoru de limb’a elena in gimnasiulu naționale.
Bucuresci, in tipografi’a statului. Doue tomuri 8° mare,
tom. I. A—M de 1471 pag., tip. in a. 1864, ăra tom.
II. N—W de 1107 pagine esitu in a. 1869. La tom.
II. se vede adausu:

     Dictionariu de nume proprie istorice,
mitologice si geografice, care se intempina
in auctorii elini, că suplementu la Dictionariulu eleno-
romanescu. Acestu suplementu inca se intende pe
407 pagine.

     La calcaiiilu tomului II. mai aflamu:

     Tabla chronologica de principali le e-
ve ni mente aleistoriei elin esc i.

     Tabla pe scurtu de poli tic’a si litera-
ri’a istoria a eleniloru.

     Tabla de elinescile si mai cu sama de at-
ticele lune si dile.

     Vocabulariu alfabeticu de vorbe ro-
manesc! trase d’in elinesci.

     Pretiulu acestui opu in adeveru maretiu este 30
lei noi (30 franci), său circa 15 fiorini val. austriaca.
Filologii nostrii si toti romanii căti se ocupa seriosu
cu studiulu limbei eline, nu se potu lipsi de acăsta
carte, a cărei compunere a ceruta aprope una viătia
de omu. Se afla la auctoriu in Bucuresci si la li-
brariele de acolo.

     Cu acăsta carte dn. G. loanidu, venerabilele col-
legu alu lui Eliadu, Poienariu, Moroiu, Genilie, Mar-
co viciu, G. Popu, Hillu, Florianu Aronu etc., carii
au datu intre anii 1838 si 1848 renume collegiului
dela s. Sava, dede literatoriloru romani ocasiune si
ajutoriu spre a se folosi inca si de limb’a elina la
cultivarea si inavutirea limbei romanesci, si respective
a comproba, păna la ce gradu acestea duoe limbi se.
voru fi apropiandu de aceeași origine.

     Cursu completu de gramatic’a ellena. Partea a
duo’a. Sintaxe. După unu planu nou cu privire
la thema. De I. D. Caragianf, .professoru. lassi, edi-
tiunea si tipografi’a societatei Junimea. 8° mare, 286
pag. Pretiu 5 lei. Dn. Caragiani, de naționalitate
macedo-romanu, isi făcuse studiele sale parfc-mi-se
opta ani in Athena in limb’a ellena, sub professori
greci, la gimnasiu si la universitate. Astadi profes-
soriu in lassi si membru alu societatei academice ro-
mane , era după opiniunea năstra unulu d’in litera-
torii cei mai competenti, dela carii aveamu se aște-
pt amu unu opu că acesta. Auctoriulu si-a publicata
Etimologi’a ellena siThemele de aplicare in
urm’a sintaxei, avuse difficultati cu tipografi’a, d’in
care causa a intardiatu cli acelea parti, in cătu noi
nu potemu sci neci astadi, dăca ele se afla său nu,
in manile tenerimei.


      D’in cartea istorica ce esse la Gratiu:

      Resbellulu franco-teutonicu d’in 1870—1871 de
A. Bujoru (pseudonimu), ne au venita păna acumu
inca numai trei fasciculp, care contienu. una prolego-
mena istorica si polemica, in cătu adeca se tragu neîn-
cetata paralelle intre elementulu romanu si teutonu,
intre cultur’a romana si cultur’a teutăha. Editiunea
acestui opu intretiesutu cu multe ilustratiuni elaborate
bene, face mare onăre dlui Paulu Cieslaru, cu a-
tătu mai multu inse detrage correctoriului, după a
cărui pena remane suma de errori, atătu tipografice,
cătu si de cele grăse ortografice, pe care astadi nu mai
este permissu neci unui romanu literata că se le committa.

      Opulu intregu are se stea d’in 10 fasciclii cu
120 de illustratiuni, si costa intregu 3 fr. 50 cr. v. a.,
său fiacare fasciclu căte 35 cr. Acelu pretiu se in-
tielege pe locu in Gratiu. Tramisu cu post’a costa
4 fr. v. a. in tierile austriace, ăra in Romani’a IO
lei noi. In totu casulu pretiu tarte moderata acesta.

      Dara ce pecatu si ce rușine, că dn. Cieslaru se
vede necessitatu a persecuta prin Gazete pe unulu
Miescu, carele mai asta-văra amblă d’in casa in casa
culegendu abonamente. Prenumere fiacare de-adre-
ptulu la dn. Cieslaru in Gratiu.

      Siematismulu veneratului cleru alu archidiecesei
metropolitane greco-catolice a Alb’a-Iuliei si Fagara-
siului pe an. 1871. Blasiu, cu tipariulu seminariului
archidiecesariu. 8°, 325 pagine. Nu e pusu neci-unu
pretiu. Acesta siematismu, pre cătu scimu noi, nu
esse pefiacare anu, ci numai d’in tempu in tempu; pare se
că acesta este numai alu patrulea d’in dilele episco-
pului loanu Lemeni si păna acumu. In totu casulu
mai bene asia, decătu neci-unu siematismu, precumu
este in alte căteva diecese romanesci. Ce n’ar da
omulu eclesiasticu, istoriculu, statisticulu, politiculu,
candu ar avea căte una collectiune de siematisme
contemporane dela tote archidiecesele si diecesele ro-
manesci de ambele confessiuni, d’in tata Daci”a si
Pannoni’a, păna unde se intendu romanii cu locuin-
tiele loru! In asemenea siematisme ar fi usioru a con-
semna pe credentiosi in parochiele amestecate inca
si după naționalitatea loru, de ess. unde romanii sunt
amestecati cu serbii (la neuniti), si unde ărasi romanii
locuescu cu rutenii (la uniti).

      Siematismulu ce ne stă d’inainte, are in fruntea
sa una privire istorica preste intreg’a provincia
a mitropoliei gr. catolice de Alb’a-Iuli’a. adeca preste
tăte diecesele care se tienu de acăsta provincia, adeca
archidiecesea si trei diecese, Oradea, Lugosiu, Gherl’a.
Datele coprinse in acelu siematismu sunt interesante
inca si d’in punctulu de vedere alu instructiunei pu-
blice, pentru că la fiacare parochia este notificata si
scăl’a dăca este, si conditiunile in care se afla aceea.
Ceea ce amu mai observata cu plăcere este, că no-
menclaturele comuneloru său parochieloru occurgu in
acestu siematismu multu mai românite decătu se in-
templă acăsta odentara, adeca comunele suntu numite


10

— 58 —


in parte mare a loru asia precumu le numesce po-
porulu iu limb’a sa. Numai in Secuime obvenu mai
tăte unguresce, unele inca si de acelea, care odeniărâ
au fostu curatu romanesci, precumu arata documen-
tele antice si care mai au si păna in dio’a de astadi
numele loru curatu romanescu, de ess. oppidulu Bre-
scu, de unde Brescanu, ad. oieriu brescanu etc.

     Fostulu odeniăra generariu*in pensiune, Ignatiu
Lenk de Treuenfeld, voliendu a publica- Lexiconulu
seu transilvana*), spune in prefatiunea sa, că a ce-
rutu numele comuneloru, parochieloru etc. si dela epi-
scopiele romanesci, pentru că se se păta publica si
romanesce, că inse le au primitu si dela acelea totu
numai unguresce si respective nemtiesce. Credemu
că este tempulu, in care nomenclaturele locuriloru se
se pună in limb’a romanăsca, dăca nu tnai multu,
macara pe terrenulu basericescu. Același siematismu
ar fi castigatu si mai multu in valărea sa, dăca i
s’ar fi adaosu si unu conspectu cătu de scurtu alu
fonduriloru intregei provincie metropolitane. Nu se
tema nimeni de prea multu, ci de prea pușinu. Dăca
tăte acelea fonduri aru representa si diece miliăne,
aru fi inca totu fărte modeste si mărginite.

     Dn. G. L. Frollo, mai înainte professoriu la
gimnasiulu Carolu I. in Braila, ăra acumu stramu"
tatu la Bucuresci, a luatu asupra’si deslegarea uneia
d’in problemele cele mai grele filologice, care trecu
aprăpe preste poterile unui omu. Schimbandu patri’a
sa Itali’a cea frumăsa cu Daci’a, care astadi se afla
in celu mai criticu processu alu renascerei, după una
petrecere de mai multi ani, anume la Braila, s’a de-
cisu a publica

     VOCABULARIO italiano-romanesco, fran-
cese-romanesco e romanesco-italiano-francese
con tre trattati grammaticali e con 1’ aggiunta dei
principali nomi propri.

     Va recunăsCe ori-cine, că elaborarea toturoru
acestora opuri presupune cunoscientie vaste si totu-
una-data unu talentu de criticu agera, spre a fi in
stare se alega anume d’in materialulu romanescu acea
parte considerabile, pe care daco-romanii sunt deciși
a’lu conserba in limb’a loru, cumu si a’lu presenta
nu numai Enropei latine, ci si altoru popora că pro-
prietate drepta daco-romanăsca. Inse la publicarea
atătoru opuri se ceru si spese atătu de mari, in cătu
ele trecu departe preste veniturile celoru mai vechi
professori, inca pe atătu de bene i’etribuiti.

     Dn. Frollo a inceputu publicările sale lexicogra-
fice cu Vocabulariulu italiano-romanescu,
in a cărui frunte a pusu preiatiunea sa, si gra-
matic’a romanăsca in usulu italianiloru. For-
matulu este 8° celu mai mare de lexiconu, e di tiu ne
stereotipa, făcută in Pest’a la stabilimentulu tipo-
graficu alu societatei numite Deutsch, litere inițiali
pentru partea italiana, petit compacta pentru partea


    *) Siebenbiirgens geografisch-topografisch-statistisch-hydro-
graphisch- und orographisches Lexicon. Wien 1839.


romanăsca, prin urmare fărte merunta. Noi avemu
numai primii duoi fasciclii, carii inse ajungu pe
320 pag. in că te 2 semicolăne, păna la Manifattu-
riăre. Speramu că dilele acestea vomu primi si re->
stulu d’in partea italiana-romanăsca. Dn. Frollo inse
a intardiatu cu editur’a numai d’in lips’a enormeloru
spese care i s’au cerutu si păna acuma. Consiliulu
municipale dela Braila avuse generositatea prea rara
pe la noi, că pe langa luarea unui processu verbale
fărte bene motivata, se votedie dlui Frollo cu dat'a ,
d’in ⁱ²/₂₄ luniu 1868 una subventiune de 450 galb.
austriac! pentru scopulu tiparirei dictionarieloru sale,
fără a’i pune alta condițiune, decătu că auctoriulu se
fia obligatu a da primăriei municipale unu numeru
ăresicare de eșsemplarie, inse neci acelea gratis, ci
cu pretiulu de 50 bani (50 centesime = */₂ fraucu)
de fiacare căla tipărită, prin urmare 100 de căle=
50 franci său 50 lei noi. Frumăsa subventiune; cu
tăte acestea, cărțile dlui Frollo costandu păte de cinci
ori mai multu, d-sa s’a vediutu necessitatu a recurge la ,
bunavointi’a publicului pe calea prenumeratiunei.

     Tăte trei dictionariele acelea essu in 10 fâscicli,
fiacare fasciclu căte 5 lei noi; stă inse in voia flă-
cărui abonatu a se retrage, după ce va avea pe unulu
său pe duoe d’in cele trei vocabularie, platindu
pre cătu va fi primitu, de ess. dictionariulu italiano-
romanescu, ori franceso-romanescu intregu. In mo-
dulu acesta italianiloru si franciloru li se va da oca-
siune de a invetia si cunăsce limb’a daco-romanăsca,
ăra daco-romaniloru de a’si aproprfa siesi cele duoe
limbi romanice, fără de a caroru literatura classica
si fărte avuta, limb’a năstra nu păte spera unu pro-
gressu atătu de accelerata si totuși siguru, pre
cățu cere in modu imperativii positiunea năstra geo-
grafica intre atătea elemente cu totulu heterogene.

     Recomendamu cu totu-a.densulu intreprenderea
dlui professoriu Frollo la cea mai de aprăpe atten-
tiune a literatiloru nostrii. In cătu pentru methodulu
urmata de dn. Frollo, vedi prefatiunea sa, pe care
de altu-mentrea n’ar strica se o reproducă vreunulu
d’in diariele năstre mai mari, care adeca dispunu de \
spațiu mai multu, pentru că publiculu romanescu se
vediă, cumu i se parea unui italiano nascutu si ere- ;
scutu, limb’a romanăsca cu gramatec’a si cu orto-
grafi’a ei înainte cu cinci ani, pre candu scrisese’’
elu acâa prefatiune.

     Illustrirter Lager-Catalog vonFaesi et Frick,
Buchhandlung fiir     in- und auslăndische Literatur.    î

Wien, 22 Graben 22, 1872. Formata de            lexiconu  )

in 2 semicolăne, pag. 187.

     Nu vomu dice     prea multu dăca vomu     sustienă,  |

că la popărale cele   luminate ale Europei in    tempulu  |

acesta alu nostru se publica pe fiacare anu a-
tătea cataloge de cârti, cătd cârti essu in limb’a nă-
stra pe căte unu anu intregu. Asia de ess., după •
datele statistice culese in a. 1866, in cetatea Lipsi’a jj
(Leipzig) era pe atunci 196 (una suta nouedieci si <■

— 59 —


siese) de librarii, care avea 212 proprietari, d’intre
carii circa 70 se ocupa nu numai cu vendjarea, ci
si mai virtosu cu editiunea de cârti. In Parisu, in
Londonu etc. acestea cifre sunt si mai impunetorie.
In Vien’a inca au inceputu se ia librăriile dresicare
aventu inca dela 1848 incdce, dara sub tempulu ab-
solutismului ele suferea persecutiuni diverse. Dela
1860 incdce ferecaturele vechi au inceputu a se sub-
tiie treptata, păna candu astadi nu numai productele
literaturei germane, ci si ale ori-carei alte națiuni au
intrare libera, cu singur’a esceptiune de acelea, care
lovescu de a dreptulu si pe facia in dinastia, in stătu,
in religiune si moralitate, cumu si in dreptulu de
proprietate.

      Cataldgele se publica in multe mii de essem-
plarie si se impartu gratis la tdta lumea, pentru că
dmeniloru doritori de a se lumina se li se dea oca-
siuni ample de a’si castiga ori-ce cârti aru voii. Se
publica si cataldge de cârti vechi, rare si mai alesu
de acelea care in form’a vechia, pdte si in coprinsulu
vechiu, nu se mai retiparescu de locu. Multe d’in
acelea se cumpără cu pretiu tarte scadiutu, altele
d’in contra, cu pretiu induoitu, upeori si indiecitu.
(Antiquaria.)

      Catalogulu ddloru Faesi et Frick, carele ne
stă de înainte, coprinde numai opuri germane origi-
nali si traduse d’in tdte sferele activitatei spiritului
omenescu, dra d’intre numerdsele illustratiuni, de care
este intretiesutu , sunt mai multe decopiate după a-
deverate capete-de opera. Asia la pag. 13 una scena
d’in Odisse’a lui Homeru, la pag. 33 alt’a d’in Hoții
lui Schiller, la pag. 37 Cin’a Domnului cu apostolii
după a lui Leonardo, la 39 unu capu de Hera după
cea d’in vill’a Ludovisi, 43 capulu Roxanei, 47 Ma-
donna (Ddmn’a ndstra) de Blutenberg si unu capu
de Eros d’in Vaticanu, 51 Inmormentarea lui Isusu’
Christosu după Delaroche, 73 Ultimele momente ale
Măriei Stuart, 75 mfthologicu, unde Herrnes (Mercu-
riu) duce Iui Charonu unu sufletu de ai celoru re-
pausati; 77 Judecat’a ce se tiene in Egiptu asupra
unui rege mortu, 79 Phalanx macedonica in batalfa,
81 Batalfa intre Romani si Barbari, 87 la cunoscut’a
carte a englesului Carolu Bonner una illustratiune
d’in Transilvani’a (gruppa de tiegani lingurari). Mai
sunt si alte illustratiuni de arte, de architectura, isto-
ri’a naturale etc.

      Librari’a Faesi et Frick inparte totu gratis
inca si alte cataloge ce coprindu cârti numai de spe-
cialități, precumu pentru: Scientiele de stătu,
Economi’a naționale, Agronomia, Silvi-
cultura, cumu si de acelea ce contienu literatura
francesca, italiana, angla.



     Geografia fisica si politica a României, lucrata
după noulu programu scolariu pentru classea a IH-a
primăria de Dim. Frundiescu, referentu statistica in
ministeriulu de interne. Aprobata de consiliulu per-


manenta alu instructiunei publice, si introdusa in
classea a III a primăria. Edit. a Il-a, corectata si*
adaogata. Bucuresci, 1871. Librari - editori George
loanide & Comp.

      Dn. Frundiescu dice in prefatiunea sa:

      „De 11 ani fostele principate (Moldov’a si Vala-
chi’a) suntu unite intr’unu singuru principatu, si păna
astadi Romaniea nu’si are geografica sa propria.

      Cele doue geografii ce serva de studiu claseloru
primari, tratdza, una pre Romaniea intriga numai in
18 pagine, ear a dou’a tratdza deosebita cele doue
vechi principate si Basarabiea anecsăta, in 26 pag. 8°.

      Amendoue aceste geografii tratdza dar, tarte pre
scurtu, materiile relative la cunoscinti’a tierei, in cătu
elevii, d’in noțiunile aceste limitate capatate in scdla,
remanu mai cu nimicu, după ce esu in societate, si
astufeliu se vedu adulti cu ocupatiuni însemnate, ne-
cunoscdndu’si pre deplinu tidr’a loru.

      Că se contribuiu si en,₍ cu slabele mele poteri,
la progresulu si respandirea scientiei celei mai tre-
buitdre fiacarui cetatidnu, am prelucratu Geogra-
fica fisica si politica a României după noulu
programu scolariu, pentru clas’a a III-a d’in scdlele
primărie, precumu si pentru scdlele normale’ si reale.

      D’in observarea acestei cârti se va incredintia
ori cine, ca geografica de facia este studiulu celu mai
sistematicu si completu alu tierei, ce a aparutu păna
astadi la noi; că-ci afara de statistica si organisarea,
care păna acumu mai nu erau cuprinse in puținele
ndstre geografii, se arata pentru antei’a dra, in par-
tea La numirea muntiloru, ddluriloru, movileloru, sie-
suriloru, vailoru, riuriloru, pîraeloru, lacuriloru, bal-
tiloru, apeloru minerale si insuleloru; la partea a Il-a
se arata asemenea, intre altele, numirea cetatiloru
istorice si a toturoru monastiriloru si schituriloru.

      Editiunea anteia si-au procurat’o mai multu parti-
cularii, d’in causa ca a aparutu după deschiderea
scdleloru; acumu inse speru ca onorabilulu corpu in-
teligenta alu dloru institutori, va introduce cu plăcere
acdsta carte didactica, in clas’a a III-a primăria, dela
1. Sept., că un’a ce este antei’a de feliulu acesta
in Romani’a libera, si in considerație inca, ca cu totii
trebue se avemu numai scopulu de a deveni folosi-
tori tinerimei si patriei.



     In librari’a G. loanide & Comp, in Bucuresci se
afla urmatdriele cârti de vendiare:

     Popu I. Abecedariu fdrte simplu si inlesnitoriu,
28 bani.

     — Prim’a carte a copilăriei, cu lectiuni de mo-
rala, 42 bani.

     — Tractata de morala, după Amvro Rendu,
1 lei n.

     — Prescurtare de Arithmetica, noua edit. 33 b.

     L a u r i a n u. Elemente de Istori’a Romaniloru,
noua edit. 45 bani.

     — Elemente de Cosmografia, noua ed. 20 bani.

— 60 —


      Petrariu I. Elemente de cosmografia, noua
edit. 1 leu n. 10 bani.

      — Elemente de arithmetica, noua edit. 1 1. n.
25 b.

     — Elemente de geografia fisica. 67 b.

      Manliu I. Sintacs’a propositiiloru si a frase-
loru, noua edit. 84 b.

      G o r j a n u A. Elemente de geografia fisica si
politica, cosmografia, noua edit. 84 b.

      Zamphirolu A. G. Elemente de caligrafia,
fdrte metodica, noua edit. 20 b.

     Popu A. Caligrafia elementara, 17 b.

     — Caligrafia completa, 85 b.

      Boteanu R. Geometri’a simplificata, după La-
plaine, 2 1. n.

      Creanga etc. Metod’a noua de citire si de
scriere, noua edit. 45 b.

      — Invetiatoriulu copiiloru, carte de cititu, Iași,
90 b.

     Dor se u I. A. Geografia generala, Iași.

      Frundiescu D. Tablou practicu de mesurile
nuoe prefăcute in cele vechi si vice-versa, 1 leu n.

      Antonescu G. M. Dialogu romano-francesu,
noua edit. 1 1. 50 b.

      Badilescu I. Gramatic’a limbei rom., part. I.
1 1. 68 b.

     — Partea formala, 1 1. 25 b.

     — Partea sintactica, 1 1. 68 b.

      lonescu I. Elemente de istori’a naturala, illu-
stratu cu 300 gravuri.

      Ciceronis oratio pro Milone, noua edit. cu unu
argumentu si note roman., după E. Sommer carton.
50 bani.

      Ciceronis de senectute Dialogus , noua edit. cu
unu argumentu si note roman, carton, după V. Paret
50 bani.

      Ciceronis somnium Scipionis, noua edit. cu note
in romanesce, după L. Quicherat, carton. 50 b.

      Lhomond, De viris ilustribus, nona edit. cu
note rom. si unu vocabulariu latino-romanu, 1 leu
50 bani.

      Phaedri Fabularum libri quinque, noua edit. cu
o notitia asupra lui Phaedru, cu note rom. si unu
vocabulariu latino-romanu după E. Talbert.

      Preda D. N. Dictionăriu latino-romanu, edit.
noua, 1 voi. 8 mari, 7 lei n.



    A esitu de sub pressa:

Vocabulariu completa

pentru opurile lui Caiu luliu Cesare si ale
continuatoriloru lui.

     Prelucrata după vocabulariulu lui G. Chr. Cru-
sius si inavutîtu de Dr. Vasilie Glodariu, professoru
de limb’a elina si germana la gimnasiulu plenariu


rumanescu din Brasiovu. 1871. Romer & Kamner,-
tipografi, editori si provedietori. 8° mare, litere gar-
mondu, circa 23% cdle, cu una prefatiune de 29
pagine, despre care nu ne induoimu că va trage de
aprdpe luarea-mente a filologiloru nostrii, pentrucă in
partea cea mai mare a sa se ocupa de cestiuni filo-
logice. Vocabulariulu in sinesi va fi de mare folosii
tenerimei ce. are de lucru cu resp. auctori latinesci.

      Pretiulu unui essemplariu 1 fior. 80 cr. val. a., •
s6u in lei noi 4 si 20 bani. Se pdte trage dela edi-
torii Romer & Kamner.

  DICTIONARIULU UNGURESCU-ROMANESCU
compusa de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form.
8° mare, 41 c<51e, se afla depusa spre vendiare la
librariele d’in Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te-
misidr’a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu
3 fr. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v.
a. legatu usioru. Anume pentru comitate sunt depuse
in Clusiu la librăriile dloru I. Stein si Lad. Demjdn.
In Sibiiu la librari’a lulius Spreer.

        Contribuiri in favorea fondului de academia.

      1) Prin dn. advocatu si directoriu alu despart, cerc, alu
Deesiului, Gabriele Mânu s’au trainesu 11 fr. v. a. si anume:

      â) Prin staruinti’a dlui Athanasie Georgiu dela comun’a
Striinbu după consemnarea Nr. 72 s’au incassatu 8 fr. 20 cr.
dela următorii contribuitori: Atanasiii Georgiu 36 cr. Antonii
Vladu 28 cr. Nichit’a Georgiu a lui Dumitru 10 cr. loanu
Georgiu, curatoriu prim. 10 cr. Tanasie Petrutiu a lui Todoru
3 cr. loanu Georgiu a lui Mihaiu 10 cr. loanu Petrutiu, ma-
gogianulu 20 cr. Simonu Graiiru 3 cr. Filipu Tecariu 10 cr.
Baseric’a gr. cath. d’in Strimbulu 1 fr Pentru 2% mertie de
cucurudiu adunate dela comuna, prefacunduse in bani, s’au in-
cassatu 5 fr. 50 cr. loanu Petrovanu 10 cr. Anania Georgiu
20 cr. Pinteleiu Georgiu 10 cr.

      b) Prin staruinti’a dlui Vasiliu Hozanu, parochu dela co-
mun’a Fodor’a romana după consemnarea Nr. 123 s’au incas-
satu 2 fr. 85 cr. si anume dela următorii contribuitori: Vasiliu
Hozanu, parochu in Fodor’a rom. 1 fr. Cosm’a Maieriu, econ.
20 cr. loanu Domse, curaL prim. 20 cr. Gavrila Serbanu, jude
corn. 20 cr. Vasilie Domse 10 cr. Georgie Hozanu 10 cr. Uie
Serbanu 5 cr. Vajda Săndor, proprietariu 1 fr.

      Sumele de sub a) si b) făcu 11 fr. 5 cr., d’in care s’au
tramesu la asoc. 11 fr. v. a.

    ■ 2) Prin dn. protonotariulu tribun, reg. in Zelau, Andreiu
Cosm’a s’au tramesu 66 fr., adunati prin staruinti’a zelosului
barbatu natiunale, loanu Popu, propriet. in Domino, si anume:

      a)      Dela comun’a Dominu constaloria de 1000 suflete, dela
fiacare sufletu câte 1 cr. pre unu anu = 10 fr., pre 5 ani in-
cependu dela 1870—1875 preste totu s’au tramesu 50 fr.

      b)      Dela dn. Gavrila Ciomosiu d’in Sioimosiu 5 fr.

      c)      Dela dn. Gregoriu Giurco d’in Dominu 2 fr.

      d)      Dela dn. Vasiliu Oprisiu d’in Dominu 1 fr.

      e)      Dela dn. loanu Popu d’in Dominu 2 fr.

      f)      Dela dn. loanu Maioru d’in Napradea 1 fr.

      g)      Dela dn. Vasiliu Andercanu d’in Guresleu 2 fr.

      h)      Dela dn. Andreiu Cosm’a d’in Zelau 1 fr.

      i)      Dela dn. Teodoru Popu d’in Basesci 1 fr.

      k) Dela dn. Grigoriu Popu d’in Firminisiu 1 fr.

      Sum’a 66 fr.

  Sibiiu, 20. Fauru 1872. Dela secret, asoc. trans.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.