* z³ Acesta foia ese
cate 3 c61e pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
1 galbenu cu porto <,

V? poștei. c/V
--------------------





                TRANSILVANIA.




            F6i’a Âsociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



/v . ,     .1

Abonamentulu se p
face numai pe cate


1 anu intregu.
Se aboneza Ia Comi-


tefulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-

<J lectori. p

-------------








]\Tr. 4.                                      Brasîovu 15. Februariu 1872.                                            Amilii V.

Sumariu. Scurta descriere a revolutiunei lui Hori’a si Closc’a d’in 1784. (Continuare.) — Scola de agricultura in districtulu
Fagarasiului. __ Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — Regulamentu pentru ecspositiunea dela Vien’a, in an.

1873. •— Procesu verbalu. — Publicarea baniloru ineursi. — Bibliografia.


        Scurta descriere a revolutiunei lui Hori’a si Closc’a
        d’in 1784.

(Continuare.)

      Inse pre candu se templă acele pre langa Mu-
resiu si in părțile Uniaddrei si ale Hatiegului, pre
atunci ceealalta căta ce se trase pre Muresiu in susu,
intre aprenderi, ucideri si alte escesse brutali, stră-
bătuse prin tdte satele de langa Muresiu păna in
otarulu Barabuntiului aprdpe de Alb’a-Iuli'a. Unu
altu ramu d’in aceeași ceta de insurgenți desperati,
trecundu Muresiulu pre langa Gioagiulu de diosu, se
estense cu escursiunile sale depredatorie pre la Vin-
centiu, Semeri’a (Piski, ung.), Cior’a, păna la Vintiulu
de diosu, nu departe de Alb’a-Iuli’a. Pre totu loculu
pre unde ajungeau acești insurgenți, resculau pre să-
teni, cari insocienduse cu eli, se întreceau in depre-
datiuni. In cele d'intaiu 3 sate resculatii se încu-
metară a dă peptu chiaru . si cu militi’a, inpuscandu
asupra’i, d’in care causa militi’a inca se vedih con-
strinsa a intrebuintiă fortia, si dupace asternh la pa-
mentu pe mai multi inși d’intre resculati, celialalti
au fostu batuti indereptu. In urmarea acestei scene
insurgenții respanditi si fugăriți, parte se retraseră
la Barabantiu, parte o luara in cătrau vediura cu ochii.
In Barabantiu si in satele vecine mai inmultienduse
cu alte cete venite acolo, se sustienura căteva dile,
dar in urma fiendu alungati si de jacolo, se retraseră
la satulu Spermezeu (Bormezfi). D’in relatiunea (ra-
portulu) făcută de generalulu Pfefferkorn aflamu, că
colonelulu Ott in acestu satu avuse conferenția său
consultatiune verbale cu revoluționarii, si că lui Ott
ii successe a’i aduce păna la atăta, cătu cea mai mare
parte d’intrensii se respandira si se reintdrsera pre la
casele loru.

      Intr’aceea comisariulu gubern. ’m cointielegere
cu episcopulu gr. or. Nikitich ’si dedeau tota silinti’a
pentru liniscirea spiriteloru, anume comisariulu gub.
prin publicatiuni corespundietdrie, ăr episcopulu prin
cercularie si cu tdta ocasiunea prin svaturi si îndem-
nuri parentiesci, ambii se nevoliau se aduca pre celi
retaciti si amagiti la calea cea buna.

      Dar coldn’a cea mai tare si mai mare a revo-
lutionariloru, eră inca nedomolita. Aceea colona in-
data la inceputu se înfipse bene in dominiulu fiscale


alu Z1 a t n e i. De aici apoi parte intrega, parte sub-
impartita in cete, facea escursiuni depredatorie in parti
diverse. Indata cu inceputulu turburarei, derimă cas’a
spânului d’in Câmpeni (Topănfalva) si cass’a pentru
schimbarea de auru o luă cu sene. Asemene preda-
tiuni si devastări fece in Abrudu (cumu s’a disu mai
susu); numai edificiulu camerale si cass’a erariale re-
masera neatinse. Asemene sorte ajunse si pre Offen-
bai’a. După, aceea insurgenții si-estensera escursiu-
nile loru devastatdrie prin Trascau, St. Giorgiulu
Trascaului, Ighiiulu ungurescu, Tieln’a, Bucerdea vi-
ndsa etc.*)

V.

     In aceste impregiurari grele se fecera si încer-
cări de pacificatiune, de transactiuni. Si anume vice-
colonelulu Schulz dela husarii secuiesci, statiunati in
munții apuseni, avă in campu deschisu o. convorbire
cu conducătorii resculatiloru, anume cu Horia d’in
Câmpeni si cu loanu Closc’a. Se dice că intrebandu
vicecolonelulu Schulz pfe acești capi ai revolutiunei,
că d’in ce causa s’au resculatu ei, cu acea ocasiune
Horia ar fi respunsu, că numai tirani’a, împilările
ne mai audite si prin urmare desperatiunea estrema
’iau constrinsu pre eli la acestu pasiu cutediatoriu si pe-
riculosu, si că acăsta trebuiă se fia cunoscuta si dlui
v. colonelu, că-ci tdte gravaminele si plansorile loru
d’in dominiulu fiscale, despre care actele de cercetare
se substernusera la locurile mai înalte inca cu 14
luni mai înainte, au remasu neluate in 5neci-una con-
sideratiune. Cu aceeași ocasiune Horia impartasi v.
colonelului Schulz si una copia in limb’a romanăsca,
contienatoria de acele planșori si gravamine. Totu-


     *) Intre an. 1820 si 1824, pre candu invetiâm eu câ co-
pilu in Trascau, mai era inca multi betrani in vietia, carii cuno-
scuseră chiaru si pe Nicolae Ursu (Horia) in persona, pentrucâ
avusera cu elu afaceri, era betranulu ospetariu Becsi Zsigmond
Andrăs, la care me asiediasesera parentii inpreuna cu frate-meu
alu duoilea, se mutase la Trascau dela Abrudu tocma pe tem-
pulu revolutiunei, dupace luase si elu una intiepatura de furca
in spinare. In acei ani toti betranii sciâ si spunea, câ insur-
genții romanesci n’au petrunsu păna in orasiulu Trascau, ci nu-
mai până pe la Vidr’a de una, era de alta parte până de asupra
satului Bedeleu, care este vecinu, nu cu Trascaulu, ci cu Tras-
cau-St.-Giorgiu, unde domnescu familiele coliaterali Toroczkai.
La curțile acelora se voru fi intemplatu ceva escesse. Red.


7

— 38 —


odata adause Horia, că romanii' ne mai potendu su-
feri acesta sierbitute infricosiata, se vediura constrinsi
a face unu pasșu, care sciă de sigura că li-se va
impută fdrte greu, dar totu-odata sciă si aceea, că
acelu passu va trage după sene o cercetare mai dră-
pta, ăr in casulu celu mai reu, suntu mai bucuroși
a schimbă cu mdrtea una vietia atătu de nesuferita,
că-ci astfeliu celu puțina copii; noștri voru fi fericiți
a se face d’in sclavi asupriti cu rușine, supusi mul-
tiamiti, si voru reintră ărasi in drepturile cuvenite
omenirei. Imputandulise d’in partea vicecolonelului
Schulz, că pentru ce se demitu la atari crudimi si
ucideri, capii resculatiloru respunsera, că. atari cru-
delitati suntu de a se adscrie si impută mai alesu ce-
teloru celoru numerdse de iobagi, carii maltratati de
domnii sei, se insocisera cu densii. In urma capii
resculatiloru cu ocasiunea acestei conveniri propuseră
trei conditiuni, adaugundu, că deca se voru acceptă
aceste conditiuni, atunci eli promitu împăciuire si li-
niscire.

     Acele conditiuni era: a) eliberarea de iobagfa,
adeca de sclavi’a corporale (Leibeigenschaft); b) con-
formii patenteloru imperatesci, militarisare, adeca ro-
manii se se conscria de ostasi; c) punerea pre pe-
tioru liberii a consociloru sei supusi d’in domininlu
Zlatnei, carii se aflau in captivitate, detienuti in pren-
sorile comitatului Albei de diosu. Păna candu se va
decide asupra acestora puncte,' Hori’a apromise, că
d’in partea dmeniloru sei nu se va comite neci celu
mai micii escessu. Vicecolonelulu Schulz promise, că
plansorile romaniloru le va face cunoscute comandei
gener., er resolutiunea ce va nrmă, o va aduce elu
insusi pre .19. Nov. la Câmpeni.

     Schulz a datu romaniloru totu-odata consiliu, că
dăca voliescu a castiga ertare dela Maiestate, se se
reintorca numai decătu pre la casele sale, si acolo in
linisce, se aștepte resultatulu. Dnpa cumu se vede
d’in raportulu făcuta atătu prin graiulu viiu, cătu si
in scrisu d’in partea vicecolonelului Schulz, revolu-
ționarii in urm’a consiliului ce le a datu elu, nu nu-
mai că promisera cu juramentu, că se voru reintorce
pre la ale sale, ci inca multi se si duseră pe la ca-
sele loru, păna candu mai petrecea elu intre romani.
Comand’a generala comunică tăte acestea guberniului
tierei, si cerii opiniunea aceluia asupra puncteloru
propuse d’in partea revolutionariloru. Guberniulu isi
dede opiniunea sa, carea inca in 10. Nov. o tramise
comandei generale. Opiniunea guberniului in essentia
era, că neci se cuvene, neci este țiene, că se se de-
mită cu romanii in pertractări de acestea, pentrucă
ei se afla inca pre terenulu revolutionarin; pentrucă
pre cătu tempu revoluționarii nu s’au respanditu si
n’au depusu armele, negotiatiunile de pace care s’aru
deschide cu ei, aru potea se aiba consecentie peri-
culdse. Adeca maxim’a gubernului provinciale era:
Nu negotiamu cu rebellii.

     Totu-odata guberniulu tierei isi descoperi opi-
niunea sa, că revolutionariloru se li-se publice paten-


tatele tipărite, si se li-se impună cu tăta rigorea că
se depună armele, si' despartienduse unii de altii, se
se reintorca pre la casele sale. Episcopala romana
gr. or. si unu comissariu provinciale se fia de facia
la publicarea patenteloru, si tăta pertractarea ulteriore
se se faca prin comisariulu guberniale, in cointiele-
gere cu generariulu de Pfefferkorn, si acesta pentru
aceea, că dispositiunile de una că si de alta parte se
fia uniforme. ' Că comand’a generale se se convingă,
că cătu de puținu efectu se păte spera in privinti’a
inplinirei dorintieloru acelora dmeni nefericiti, guber-
niulu tierei i-a datu se cundsca, că garantarea despre
Împlinirea celoru de antaiu doue conditiuni puse de
revoluționari, nu stă in poterea guberniului; că ro-
manii prensi, s’au condemnatu pre calea judecatiei;
că caus’a loru se afla in calea apelatiunei, prin ur-
mare aceea trebue se se decidă pre calea judecato-
. riei; că in fine tăte plansorile romaniloru suntu vechi,
că acele pre langa opiniunea guberniului, s’au si sub-
sternutu decisiunei prea înalte, si că de atuncea n’a
venita la gubernia nemicu in acelea cause.

VI.

      Intr’aceea, pe temeiulu unei aratari făcute d’in
partea tablei, resp. d’in partea oficiului comitatense
alu Uniadărei, Horia conducatoriulu revolutionariloru
tramise prin unu oficialu camerale, tablei comitatense
a Uniadărei spre acceptare tfrmatdriele puncte: 1)
Comitatulu cu toti proprietarii sei nobili se jure pre ’
cruce (se intielege crucea lui Horia) ■ (Pentru ce se
jure?). 2) Se nu mai fia nobilime, si acela carele
păte căpătă vreunu servitiu imperatescu, șe trăiască
d’in acela. 3) Nobilii se ăsa numai decătu cu totulu
d’in posesiunile loru pentru totu-deauna (?!!) 4) No-
bilimea inca se platăsca contributiune, că si poporulu
comunii. 5) Pamenturile nobililoru se se. impartia
intre poporu. In casa candu tabl’a va acceptă aceste
puncte, atunci atătu in castelulu, cătu si in capetulu
’ piatiei d’in Dev’a se se pună flamure albe. D’in contra,
dăca tabl’a păna in 14. Nov., pre candu se așteptă
respnnsulu, nu va acceptă punctele propuse: atunci
Horia va merge cu o potere multu mai mare, decătu
mai înainte asupra Devei, si o va depredă si derimă
cu totulu. Respnnsulu in terminala pusa se se tra-
metia la pop’a Danila in Criscioru.*)

      In urmarea acestora tabl’a, adeca oficiolatulu, a
lucrata cu tăta energi’a pentru înmulțirea ostirei in
acele tienuturi, ceea ce s’a si facutu, inse inca nu
urmase neci unu atacu asupra Devei. Comisariulu


      *) Noi ne indoimu si ne amu indoitu totu-deauna despre
'autenticitatea acestui documentii, intoctna cumu ne amu indoitu
și despre monetele care s’aru fi batutu candu-va d’in manda-
ta lu lui Horia pe numele seu. Monetele, câ monete bătute
d’in mandatulu lui Horia, au esitu false. Ele s’au facutu de
specula, cine scie prin ce charlatanî. Asia ne setnena si acestu
documentu de apocrifu. Elu nu sufere critic’a, si se pote prea
. usioru ca elu se esa de una inventiune boieresca. Condiliunile
puse de Horia si de poporu, ne suntu cunoscute acumu de a-
junsu d’in nenumeratele supplice, recursuri si processe Înaintate
la gubernu si la curte, apoi d’in raportările comandantiloru. R.

— 39 —


gubernialu in cointielegere cu episcopulu gr. or. trâ-
ntise la revoluționari pre doct, in medicina si oculi-
stulu Molnaru, incrediutu si cunoscuta, carele avea
mai multi amici intre densii, că se-i dogendsca intie-
leptiesce, si cetindule patentele tipărite in limb’a ro-
mana, se-i capaciteze despre coprensulu acelora, că
se le pricepa.

     Colonelulu Karp aperă tienuturile Devei, alu Ha-
tiegului, alu Uniaddrei si alu Orastiei; colonela Helle-
brandt avea ordine că se apere minele de sare dela
Turd'a si orasiulu Aiudu, fiendu-că după presupu-
nerea generalului de Pfefferkorn, revoluționarii ame-
rintiau se faca unu atacu principale asupra aceloru
locuri. Preste totu colonelulu Hellebrandt avea ordinu,
că pre revoluționari, deca va fi de lipsa, si cu po-
terea se’î a respingă d’in partea Muresiului si anume
dela siesurile Muresiului.

     Comisariului guberniale inca i s’a commisu, că
se ingrigesca, că d’in partea provincialiloru se se
implindsca tdte mandatele prescrise; elu se încercă că
pre comunele, "care cainduse de faptele loru, se rein-
tdrsera la ordine si linisce, se le intardsca in cele bune
si a le impaciui erasi cu proprietarii loru, ajutandule
acestora, că se-si păta drasi recapătă averile împră-
știate pe la unii si altii etc.

VIL

     In o scrisdre d’in 13. Nov. 1784 a bar. Brucken-
thal adresata tesaurariului, contelui Georgie Bănfi,
revolutiunea lui Horia se descrie in modulu urma-
toriu: Turburarile d’in partea romaniloru inca se mai
continua, si ce e mai reu, chiaru dmenii proprii si
sierbitorii derima si preddza locuintiele domniloru sei,
le predeza bucatele, strica mobiliele etct Cele mai
multe ucideri inca s’au facutu totu d’in partea ace-
lora. De candu se apropia militi’a si pe turburători
i strimtordza totu mai tare, ce e dreptu, s’au mai
impucinatu escessele; cu tdte acestea, turburătorii,
chiaru si in vederea miliției inca au devastata mai
multe localitati. Nu e cu potentia că se fia cineva
pretutindinea de facia, si se pdta observă fia-care
câta mica, fiendu aceli turburători impartiti in mai
multe cete. Capitanulu, dela carele cu totii dependu,
siede in dominiulu fiscale alu Zlatnei. Una coldna
d’intrinsii impartita in căte mai mici, se afla impre-
giurulu Aiudului, Belgradului etc. Acea coldna a de-
predatu Ighiiulu, Tieln’a,Barabantiulu, amenintia Gald’a,
Siardulu, si satele vecine. Alta coldna se afla pre
Ia Dev’a, d’incdce si d’incolo de Muresiu. Aceea de
ambe părțile Muresiului, a derimatu si arsa tdte cur-
țile nobililoru. Insasi Dev’a de doue ori fii atacata
de aceli rebeli, si macaru-că fura respinși de nobili-
mea adunata acolo, cumu si de puținii granitiari:
totuși eli remasera totu asia de cerbicosi si de cu-
tediatori, cumu fura si păna atunci; eli devastdza si
aprendu totu ce le viene înainte. O alta coldna se
pare a fi in valea Hatiegului, unde vicecolonelulu
Karp insusi cu ochii sei a trebuita se vddia mai


multe curți nobilitarie, mistuinduse de flacar’a focului
intru un’a ‘dra. Elu stinge, potolesce, persecutdza,
fuge si aldrga dela unu locu la altuia, inse de multe
ori fără de efectu, că-ci pre unde nu e de facia si
pre unde nu pdte se ajunga, tdte se mistuescu de
flacar’a focului. Furi’a acestora dmeni nefericiti e
contagidsa; ea a molipsita chiaru si pe romanii celi
liberi d’in fundulu regia, că-ci avemu aratari, cumu-
că chiaru si romanii d’in sifburbiele Sasu-Sabesiului
inca au luatu parte la atari scene in Cior’a, Vintiulu
de diosu, Lancramu etc. S’au facutu potentidsele dis-
positiuni pentru sugrumarea rescdlei.*)

      Mișcările revolutionarie ale tieraniloru d’in Tran-
silvani’a, pre calea informatiuniloru ajunseră si la cu-
noscienti’a imperatnlui, carele prin biletulu seu de
mana de datu d’in 10. Nov. 1784 si adresatu guber-
natoriului bar. Bruckenthal, concede proclamarea dre-
ptului statariu**) facia cu revoluționarii, si defige unu
premiu de 300 galbeni pentru capulu conducatoriului
prhnariu. Eca cuventele acelui biletu de mana in
traducere roman.: Iubite b. Bruckenthal! Casulu pre
cătii de scandalosu si stricatiosu, pre atătu de intri-
statoriu despre conflucsulu tieraniloru romani, despre
crudimile, cumu si devastatiunile urmate de acolo,
trebue se se delature cu tdta seriositatea, si deodata
cu tdta iutiăl’a. Possessiunea liniscita, cumu si se-
curitatea in stătu, atătu cu respecta la persdne, cătu
si la averi, trebue.se fia cea mai de căpetenia tienta
a unei administratiuni publice, bene regulate. Liniscea
si securitatea fiendu degiă vatemate intru unu moda
forte deplorabile, nu me indoiescu că dta te vei fi
cointielesu păna acuma brevi mânu cu comand’a gen.,
spre a dispune tdte cele necesarie spre sugrumarea
aceloru turburari, facundu că se colucre si comitatele
totu spre acelu scopu.

      In asemenea cașuri, procedur’a stataria, avendu
de a servi spre inf ricare si spre essemplu, vei dis-
pune, că d’inpreuna cu militi’a sa mdrga si vreo căti-
va oficiali de comitatu la turburători, că pre ace-
știa se-i invetie si se-i eshorteze in limb’a loru; atătu
in contra turburatoriloru, cătu si in contra acelora,
carii se arata in gradu mai mare cerbicosi, după unu
essamenu sumariu, se se pună in lucrare dreptulu sta- ,
tariu; celi condemnati se se essecateze numai decătu
prin, carneficele care se va află de indemana. Se in-
tielege de sene, că cu acelu dreptu se nu se faca
vreunu abusu, si numai celi mai mari făcători de rele
se se tracteze in modula indigitatu. Asemene pe preo-
timea grecdsca o vei îndreptă intr’acolo, că se-si dea


      *) Pe atunci n’ar fi fostu neci-una mirare, deca ar fi parte-
cipatu si romanii d’in sasime la revolutiune, ba tocma si una
parte de sasi. Pana la losifu II. familiele patriciane sasesci si
toti funcționarii loru „more nobilium se gerebant,® era unii d’in*
ei era mari tirani si răpitori. Sașii si romanii suburbani ma-i
turau stradele celatiloru etc.                              Red.


      **) Lege marțiale, sub care după unu processu forte scurtu
de câteva ore urmă essecutiunea in furci, tiepa, rota, seu d’in
mare gratia, prin plumbu ori prin sabiia.                   Red.


7*

— 40 —


tăta silinti’a, si se fia cu tăta grigi’a, că se abata
pre aceli ămeni retaciti dela retacirea lofu, si se-i
aduca la datornic’a liniscire.

      Pentru capetele conducătorilor!! se defige o talia
de 300 galbeni, cari ii va primi acela, său acelia,
cari voru dă afara pre acelu conducatoriu (Horia),
seu pre alti conducători, si acesta se se publice in
tăte locurile.

      Intr’aceea se fii cu tăta luarea amente, că pre
cătu se va potă mai curendu, se-mi faci unu raportu
circumstanțiale, că de unde ’si tragu aceste turburari
inceputulu loru? ce a datu ansa la acele, si ce dimen-
siuni au luatu păna in asta 6ra? Fiendu-că acăsta
causa, precumu usioru vei află, ’mi jace fărte tare la
ânima, asia vei avă de a-mi tramite si de aici incolo,
d’in tempu in tempu, cu tăta diligenti’a rapărte cir-
cumstanțiali in acestu respectu.“

      Abia trecură vreo căteva dile si gubernatoriulu
Bruckenthal primi dela imperatulu altu biletu ddato.
20. Nov., prin carele procedura stataria se cassăzâ,
si se demanda urmatăriele: Revoluționarii prensi se
se transpună comissiunei imperatesci d’in Dev’a, că
acolo se se iea la cercetare, că-ci poporulu in ne-
priceperea sa cea mare de securu fă amagitu si cu-
noscundu’si errorile făcute, prin agratiarea si dimi-
tetea celoru prensi, dăra se va ajunge unu resultatu
cu multa mai bunu, decătu prin pedepsele cele mai
aspre. Asprimea pedepseloru, ce e dreptu, suprime,
supune, inse nu convinge, si cu cea d’intaiu ocasiune,
același focu păte se erumpa de nou.*) .

(Va urma.)



        Scula de agricultura in districtulu Fagarasiului.

      Lectorii nostrii voru fi luatu in ochi celea scrise
de noi in Nr. 20 an. 1871 alu „Transilvaniei“ de-
spre iScălele agronomice d’in Transilvani’a si
anume despre scăl’a agronomica dela Bra-
siovu. De atunci incăce a esitu la lumina unu pro-
iecta, după care ar fi că se se infientiedie una scăla
de agricultura pentru agricultori romani in districtulu
Fagarasiului. Proiectulu acesta esise d’in sinulu asia
numitului senatu scolastica (consiliu de instrucțiune)
alu aceluiași districtu, dela care trecuse la consiliulu
municipale representativu, de unde adoptatu in prin-
cipiu, ărasi s’a reintorsu la consiliulu de instrucțiune,
care apoi l’a transpusu unuia d’in membrii sei, dlui
Carolu Pănczăl, parochu reformatu d’in Fagarasiu, cu
insarcinare că se elaboredie unu planu formale, pe
ale cărui base se se păta lua in desbatere cestiunea
scălei de agricultura. Dn. Pănczăl transpuse planulu
seu elaborata cu dat’a d’in 28. Nov. 1871 la Inspe-
ctoratulu (Revisoratulu) regescu alu scăleloru, carele


      *) In biletulu d’intaiu imperatulu irritatu prin desele rela-
tiuni, precipitase lucrulu. In alu duoilea elu isi correge errorea
comissa, precumu se cade se faca ori-ce sufletu sablime. Red.


in 11. lanuariu ilu reintărse la comissiunea scolastica
permanenta compusa d’in cinci membrii aleși de cătra
senatulu scolastica mai virtosu pentru cașuri si ce-
stiuni, asupra carora este a se elabora său vreunu
proiecta, planu, său a se lua la recensiune si a se
formula opiniuni precise asupra celoru ce aru veni
de airea. Acea comissiune, ai cărei membrii sunt
dnii loanu Brana Popa de Lemeni, Gr. Baritiu, C.
Pănczăl, I. Comsia parochu si losifu Pușcăria advo-
cata, se ocupa tocma acumu cu elaboratulu collegu-
lui loru C. Pănczăl. Intr’aceea dn. Lemeni presieden-
tele comissiunei află cu cale a’lu transpune unuia
d’in membrii comissiunei cu scopu de a’lu essamina
pe cătu s’ar potea mai de aprăpe si a’si formula opi-
niunile sale asupra lui.

      D’in cele comunicate păna acilea despre una
scăla de agricultura in districtulu Fagarasiului se păte
cunăsce usioru, că acea scăla se afla inca numai in
embrione, si că se mai cere ceva tempu , păna se
crăsca fetulu si se manifeste potere de viătia. Nu
numai multele formalități prin căte arâ se trăca ase-
menea planu, amana si departa realisarea lui, ci ace-
sta de care ne este vorb’a, e si d’in natur’a sa cali-
ficata asia, in cătu se intempine inca si alte greutati.

      Dn. Pănczăl propune, că romanii se’si fundedie
una scăla de agricultura combinata cu una primăria
(normala, hohere Volkschule). In acăsta organisa-
tiune, acea scăla ar avea după opiniunea proiectante-
lui 1 directoriu, 3 professori pentru scientiele teore-
tice, 1 professoriu pentru conducerea practica a scă-
lei agronomice, la care se mai adaoge si unu altu
personala subordinata (servitori etc.)

      D’in momentulu in care dn. Pănczăl a inbinatu
scăl’a de agricultura cu cea primăria, difficultatile in-
fientiarei ei s’au indoitu. Că simpla scăla agrono-
mica, ea ar fi avuta ă se lupta numai cu difficultatea
de a-si castiga fondurile necessarie, cumu si cu inra-
decinatele datine ale poporului; ăra mai departe con-
siliulu municipale că fundatoriu, si-ar fi sciutu sus-
tienă si apara dreptulu seu de proprietate, de admi-
nistratiune si supraveghiare asupra ei. Că scăla pri-
măria, ea va deveni că tăte scălele d’in comunele
amestecate, maru alu discordiei intre asia numitii con-
fessionalisti, si fragedulu fetu atătu va mai fi trasa
inpinsu dela unu altariu la altulu, păna ce va mori
nebaptisatu in bratiale măsiei, său in ale matrinei
sale, ori cumetrei năstre. Că dăra dn. Pănczăl scie,
cumu legea intrega de instrucțiune popularia, adeca
art. XXXVIII, d’in an. 1868 inpusu dela Ungari’a
inca si Transilvaniei, ajunse a fi obiecta de necur-
mate certe, de ura si urgia intre auctoritatile civili
si intre cieruri. Inșii calvinii carii toti sunt magiari
curati, cu esceptiune numai de căteva mii romani re-
negati si trecuti mai de multa la calvinia, nu voliescu
se sufere odata cu capulu scăle neconfessionali, scăle
asia numite comunali, pe unde’si au ei pe cele con-
fessionali calvinesci; ăra episcopulu catolicii scrise
mai anu ministrului: „Te provocu domnule ministre

— 41 —


(fel hivom, ich fordere;Sie auf), că se lași in pace
scălele mele etc. etc. Era d’in partea clericiloru ro-
mani de ambe confessiuni va fi auditu si insusi dn.
Pănczăl dîcunduse curata si limpede: Mai bene neci-
una schia, mai bene intunerecu preste totu, decătu
scăle communali. Aici adeca fric’a pentru desna-
tionalisare merge mana in mana cu netoleranti’a
artefitiăsa, cu acea ura confessionale, careia pe
di ce merge i se dă nutrementu totu mai copiosu,
in . cătu multi au inceputu se nu mai scia distinge de
locu intre religiozitate si intre ur’a confes-
sionale.

     Intre acestea inpregiurari credemu noi că ar fi
fostu multu mai bene, dăca proiectulu scdlei de agri-
cultura s’ar fi separatu cu totulu de ori-ce alta schia
ce cade sub articlulu XXXVIII., pentru că asia se
se micsioredie difficultatile. In locu de acăsta, intel-
ligenti’a, adeverat’a intelligentia a districtului, se
nu’si pregete a ’si face unu studiu inadinsu d’in or-
ganisatiunea schleloru de agricultura, pentru că la
tempu candu ceea ce este in idea, ar fi se se si rea;
lisedie, se scimu cu totii ce voimu.

     In staturile inaintate ale Europei se afla mai
alesu trei specii de institute destinate a propaga intre
locuitori idei teoretice si practice despre pOrtarea eco-
nomiei rurale intru thte ramurele sale. Acelea sunt:
1) asia numitele academii agronomice său institute
superiori de agricultura; 2) asia numitele terme mo-
delle, său modelle de agricultura si preste totu de
economia practica; 3) simple schle de agricultura
pentru populatiunea rurale.

     Pe care d’in acestea institute o voliescu, inse si
pe care o potu infientiă Fagarasianii nostrii si ori-
care alti romani d’in alte tienuturi? Cele duoe d’intai
presupunu spese enorme; scolele simple se potu in-
fientia pe langa unu venitu annuale de vreo 4 mii
fiorini si unu fundus instructus celu mai puțina de
15 mii. Fără acestea sume fhrte modeste nu poți
face neci schia simpla de agricultura. Si totuși ne-
cessitatea unei schle de agricultura se simte pe fia-
care di totu mai multu. In Germani’» de ess. sunt
de acestea 50, d’intre care 23 in Prussi’a. Totu in
Germani’a, in Elveti’a si Austri’a mai sunt si căteva
academii agronomice (hohere Lan.dwirthschaftschulen
oder Akademien), d’intre care cele mai renumite in
Mbglin (fundata iri 1806, închisa in 1862), in Hof-
wyl, care dela 1804 păna la 1846 schsese la trei
mii de agronomi; apoi la Hohenheim dela 1818,
Schleissheim dela 1822; lena dela 1826; Eldena dela
1835; Wiesbaden dela 1836; Tharand dela 1829;
Poppeldorf dela 1846; Proskau 1847, apoi in Un-
garisch-Altenburg dela 1818.

     Nu ne aflamu in positiune de a potă arata la
loculu acesta numerulu academieloru si schleloru a-
gronomice d’in alte staturi, cumu si a descrie calită-
țile loru, pentru că noi transilvănenii remasi tare in-
napoi’a altora, se cunhscemu cu atătu mai usioru ceea
ce volimu se avemu; inse ne-ar si duce prea departe,


dăca ne amu incerca se comunicamu aici thte acelea
sacrificiu minunate, pe care le aducu alte staturi si
alte pophra in favărea agriculturei. Eca de eâs. unele
date pe care le schtemu d’in Gazet’â sateloru
a. 1870, redactata de cunoscutulu si renUmitulu no-
stru agronomu dn. ^[joa..nu In.n_e-scu/ vechia pro-
fessoriu de agricultura la ăcademi’a d’in lassi.

      In bugețulu Franciei pentru an. 1869 au fosta
trecuti pentru schle si ferme agronomice si in genere
pentru incuragiarea agriculturei, franci 3,292,000
Pe a. ,1870 in același scopu s’au data „ 3,443,000

      Era acea suma se împărțise asia:

Pentru intretienerea de 3 schle superihre de
   agricultura                             franci 607,000

Ferme scăle (practice pe moșii)                  794,000

Vacariile si oieriile de modellu                 150,000

Coloniile agricole de modellu, ajutoriu 30,000
Catedrele professoriloru de agricultura pe la
universități si alte institute mari              54,300

Inspectiunea agriculturei, plati, diurne etc. 69,000
Drenagiu (Drainage), adeca scursur’a prin

   canalisare a locuriloru balthse, baracidse 40,000
Subventiuni, premia, incuragiari in agricult. 1,698,000

Sum’a 3,443,000

      In Angli’a sacrificiale care se făcu de cătra stătu
si mai virtosu de cătra municipia (comitate), cumu si
de cătra multi particulari bogati, sunt si mai mari
decătu in Franci’a; pentru că cumu s’ar potea altu-
mentrea, că pe unu pamentu adessea multu mai pu-
țina fertile decătu cellu d’in districtulu Fagarasiului,
se subsiste si inca bine, unu numeru induoitu de lo-
cuitori !

      Ne amu departatu in cătu-va dela proiectulu
schlei de agricultura, destinata pentru districtulu Fa-
garasiului; credemu inse că acăsta diversiune a nh-
stra va fi ajutatu spre a prepara spiritele si a illtf-
stra in cătu-va statulu cestiunei. Cu insasi Gestiunea,
cumu este pusa ea de cătra consiliulu municipale si
cumu s’a tornatu aceea in forma de planu, ne voma
ocupa in unulu d’in următorii Nri, comunicandu a-
deca recensiunea ce s’a facutu acelui planu.

G. Baritiu.



Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care
privescu mai alesu pe romăni (valachi).

(Continuare.)

1367. App. D. Tr. T. III.

      Duoi boieri, anume Petru si Laurentiu, acusasera pe un u
alu treilea, anume magistru Sebastianu, că acesta ar fi rapitu
iobagi de ai loru. Dionisiu vaivodulu Transilvaniei si capitululu
dela Oradea esmitu comisari la faci’a locului, carii apuca pe
iobagii lui Sebastianu si’i întreba după numele loru; ace st'a inse
spunu cu totulu alte nume. In documentulu acesta merita atten-
tiunea exegetiloru nostrii passagiulu, in care capitululu dice in
acesta relatiune a sa, câ autorii aru fi pretensu, că se i se faca
justiția romanesca (Olachalis justitiae complementum praeberi po-

— 42 —


stulassent), adeca pe semne se se faca cercetare in sensulu
susu comunicatului decretu regescu.

      Magnifico viro Domino Dyonysyo voyvode Tran-
silvane et comiți de Zonuk, Capitulam Ecclesie Wa-
radiensis amiciție debitam sincera cum honore. No-
veritis, quod litteris vestre magnificentie patentibus,
modum et formam jadiciarie deliberationis vestre ex-
primentibus et denotantibus nobis directis, honore,
quo decuit. receptis, una cum homine vestro Georgio
filio Pethe de Parlag litteris in iisdem vestris in-
scripto et expresso, Stephanum Presbiterum Rectorem
altaris sancti Georgii martiris de choro ecclesie no-
stre pro testimonio fidedignum ad contenta litterarum
eorundem vestrorum fideliter exequendae duximus de-
stinandum, qui domum ad nos reversi et per nos
requisiti nobis concorditer retulerunt, quod ipsi in
octavis diei strenarum nune preteritis ad possessio-
nem magistri Sebastiani Keue vocatam, in qua sedes
judiciaria vice-comitis et Judicum nobilium comitatus
predicti existerent, accessissent. Ibique prefatus ma-'
gister Sebastianus allegans, ut que essent nomina
patrum jobbagionum suorum, ex parte quorum ju-
stum complementum impendere debuisset, requisivis-
set, ubi Petrus filius Ladislai, et Laurentius filius
Johannis de Vynemety actores respondissent, ut ex
parte Blasii filii Thurtyri, Stephani, Ladislai, et Da-
miani dicti Chonka jobbagionum ejusdem magistri
Sebastiani de Chahul. Olâchaly justi'tiae complemen-
tum preberi postulassent, preiatusque magister Seba-
stianus audita objectione eorundem allegasset, ut non-
nulli jobbagiones sui predictis nominibus nominaren-
tur, et ex eo, quia nomina patrum eorundem jobba-
gionum suorum, in predictis literis vestris inscripta,
et contenta minime existerent, justiție complementum
facere nequiret. Quibus premissis allegatis ex parte
predictorum jobbagionum suorum, super factis in pre-
dictis literis vestris contentis, justiție complementum
facere non curasset. Datum feria secunda proxima post
festum epiphaniarum domini, anno ejusdem M. CCC.
LX. septimo.

      Descriptum ex Originali in papiro clause expe-
dito, in cujus dorso apparet vestigium sigilii appressi
hujus formae et magnitudinis.

      In dorso praeterea earundem literarum sequens
indorsatio legitur: „Magnifico viro domino Dyonisio
voyvode Transilvane. “

      „Pro magistro Sebastiano de Chahul contra Pe-
trum filium Ladislai et Laurentium filium Johannis
de Uynemethy super- facto neglectionis satisfactionis
ex parte jobbagionum ejusdem Sebastiani Olachalium,
ad octavas festi beati Georgii martiris reportanda.“

1367. circa 28. Marty. App. D. Tr. T. III.

      Mandatulu regelui Ludovicu, prin care dă episcopului ca-
tholicu d’in Transilvani’a potestate judetiaria absoluta preste io-
bagii si sierbii aceluia; interdicundu că pe aceia nimeni se nu’i
pota trage la forulu seu.

      1367. Visegrad feria 6. proxima . . . Laetare.
Ludovici Regis mandatum, neqnis Jobbagiones et fa-


mulos Dominici Episcopi Transilvani praeter ipsum
Episcopum et ejus officiales ad forum suum trahere
audeat.

      Ex authographo arch. Capit. Alb. Transilvaniae
Cista Capit. f. 7. Nr. 24.

     Edidit: Szeredai „Ser. Epp. Tr.“ p. 107.

„ Fejdr C. D. T. IX. voi. IV. p. 39.

1367. Supp. C. D. T. II. p. 85.

      Proclamatiune a regelui Ludovicu, prin care elu chiama
pre tota nobilimea la arme, adeca unu adu bellicu, cunoscutu
mai tardiu in legile tierei sub terminu de Insurrectiune generale.
Cu acesta ocasiune dice regele cătra boierii tierei: Voue ve
este prea bene cunoscutu, că eu pana acilea v’am implinitu tdte
vointiele si tdte plăcerile vostre, ceea ce mai facemu si acuma
cu ajutoriulu lui Dumnedieu.*)

      Ludovicus Dei gratia Rex Hungariae.' Fidelibus
suis uuiversis et singulis nobilibus et possessionatis
hominibus, in partibus Transilvanis ubique constitutis
et existentibus, quorum notitiae praesentium fuerit
continentia manifesta salutem et gratiam. Fidelitatem
Universitatis vestrae attente requirimus, nihilominus
vobis et cuilibet vestrum firmo firmius Regio edici-
mus sub praecepto per praesentes. Quatenuș statim
habita praesentium notitia, Universi vestrum univer-
saliter, et singuli singulariter adeo se equis, armis, et
aliis exercitum necessariis promtuare, et munire stu-
deat indilate, ut quam primum boc in brevi, sicut
proposuimus, illuc in medio vestri auctore Domino
proticiscemur, et vobis per nostrum nuncium, et li-
teras intimaverimus, more exercituantium egredi, et
nobiscum iter arripere possitis, fidelia imo oportuna
servitia nobis, et sacrae nostrae coronae, juxta ve-
stram consvetudinem (Insurrectio gralis) ab antiquo
asvetam, quibus mediantibus nobiscum adstringimini
exercituare exhibituri. Scitis namque, et vestrae evi-
denter constare potest universități, quod nos hactenus
omnem vestram voluntatem et beneplacitum adimple-
vimus, et adhuc facimus Domino duce. Recommen-
datam itaque habemus vestram fidelitatem propensius,
et recomminiscam vosque benevolentia nostra Regia et
gratia speciali prosequentes in hac parte. Secus sub
nostrae gravissimae indignationis poena facere non
âusuri. Datum in Kaproncha tertio die festi B. Lu-
ciae virginis a. Domini M. CCC. LX. VII.

      Copia ex Originali desumta in Coli. Ms. Collegii
Reformat. Claudiopolitani T. VI. p. 445.

      Ex Origin. eruit Cornides Ms. T.’ II. p. 38 et
exinde Edidit: FejO- C. D. T. IX. voi. IV. p. 48.

1368, Supp. C. D. T. II. p. 93.

      Regele Ludovicu insielatu, cumu spune elu insusi, de cătra
duoi magnați, anume Yladu si Gala, răpise dela cornițele
Bal cu vaivodu (duce) alu Romaniloru si dela fra-


     *) Acesta espeditjune bellica se preparase sub pretestu câ
Ludovicu carele in an. 1365 se bătuse in Bulgari’a in contra
turciloru, are se essa erasi in contra loru. Elu inse esi numai
in Munteni’a, unde inse fu batutu reu. In acea bataia a cadiutu
si Apor vodă.                                               Red.

— 43 —


teleseuDragu seuDragomiru, unu dominiu anume Senye
in corni tatulu Satin are lui d’in Ungari’a si’lu donase la nu-
mitii insielatorii. In acesta diploma de donatiune regele isi re-
cunosce errorea, lauda pe Balcu vodă si pe frate-seu pentru
multele merite, sacrificia si preste totu pentru fidelitatea cu carea
se portă ei cătra rege si corona, totu-unadata le restitue averile
răpite, loru si la toti frații câți voru fi mai avutu.*)

      Nos Ludovicus Rex Hungariae memoriae com-
mendantes tenore praesentium significamus quibus ex-
pedit universis, quod nos in memoriam nostrae cel-
situdinis reductis, et animo grato pensatis fidelitatibus
et servitiorum fidelium meritis nobilium et strenuo-
rum virorum Comitnm Balk vayvodae Olacliorum, et
Drag ejus fratris de Beyth, quae iidem toto posse,
in nostris, et Regni noștri processibus et negotiis
prosperis scilicet et adversis summa cum sollicitudine
et laboribuș assiduis nobis et sacro nostro Dyade-
mati exhibuerunt constantei’, et impenderunt fideliter,
et quae in praesenti exhibent eadem fulti fidelitatis
constantia, ac in futurum se exhibere offerunt, ad
eorumdem petitionem humillimam quamdam terram
nune vacuam, et deșertam Senye, vocatam, nostrae
collationi spectantetn, in comitatu Zatiiiariensi exi-
stentem, pertinentem olim. ad dictam possessionem
eorumdem Balk Vayvodae et Drag Beyth vocatam,
per nos ipsis collatam, quam Ladislaus filius Elleus
et Gatha praetensa falsitatis astntia in praejudicium
jurisdictorum Balk Vayvodae et Drag a nobis sibi
dări, et conferri procuraverat, cum omnibus suis uti-
litatibus, et pertinentiis quocunque nomine venienti-
bus, sub antiquarum metarum suarum veris cursibus
et limitibus, revocata et cassata ipsa Donatione no-
stra dicto Ladislao filio Elleus tamquam injusta et
illicita procuratione ejusdem facta, literasque nostras
sub qualicumque forma verborum, usque nune super
donatione hujusmodi confectas annulando, et in ni-
hilum convertendo, praefatis Balk Vayvodae, item
Dragomer et Stephano fratribus eorumderii carnali-
bus, ipsorumque haeredibus et posteritatibus universis
novae donationis nostrae, et. omni eo juris titulo, quo
ad nostram spectat collationem, dedimus, donavimus,
et contulimus perpetuu et irrevocabiliter possidendam
et habendam salvis juribus alienis ,• imponentes ipsi
Ladislao filio Elleus, suisque posteris super facto
dictae terrae Senye silentium perpetuam, committendo
Palatino nostro, et J.udici Curiae nostrae, vicesque



         *) Vedi altu documenta dela 1365 despre famili’a roma-
nesca Balcu in Nr. 22 alu „Transilvaniei¹* d’in a. 1871 si com-
bina. De altumentrea coprinsulu acestui documentu vene a fi
combinata cu totu ce s’a inlemplatu in acei câțiva ani intre ro-
mani si rege, atatu in Transilvani’a proprie numita asia, câtu si
in Maramurasiu .si Banatu cu persecutiunile religidse, apoi in bă-
tăliile d’in Munteni’a si Moldov’a. Se mai cuvene a reflecta, câ
in a. 1366 regele Ludovicu tienuse eu imperatuhi loanu Paleo-
logulu conferenția la Yidinu in Bulgari’a in cestiunile religidse
si in cea turcesca, cumu si câ mai tardfu, adeca in an. 1369
acelasiu imperatu caletorise la Bom’a d’in aceleași cause. In-
tr’aceea Ludovicu vediendu câ cu inesnre barbare nu pdte în-
duplecă pe romani la niinicu, mai cercă si allu-mintrea, intorse
foi’a, btlna-ora că cu Balcu-voda si frați.                              Red.


ipsorum gerentibus regio sub edicto, praesentibus
videlicet et futuris, ut ipsos Balk Vayvodam, et Drag
ipsorumque fratres haeredes et posteritates in facto
praenominatae terrae Senye adversus memoratum fi-
lium Elleus Ladislaum suosque haeredes non audeant
judicare, et eorum judicio, aut judicatui astare com-
pellere praesummant, harum sub secreto nostro si-
gillo testimoniu Literarum, quas dum nobis fuerint
reportatae sub magno nostro sigillo faciemus ema-
nări Datam in Zolien. tertio die festi B. Jacobi Apo-
stoli a. Domini M. CCC. LX. VIII.

R. Dni. Petr. Zudor

Bani Sclavoniae per
Stm. suum Notar,
fta.*)

1368. circa 6. Jan. App. D. Tr. T. III.

      Urma de documentu, d’in care se vede câ dreptulu mb-
raritului era consideratu si in acelu secitlu alu 14-lea că mo-
nopolu alu celoru privilegiati. In casulu de facia unui iobagiu
alu lui Sebastianu i s’a interdisu edificarea de mora pe territoriulu
comunei Tasnadu, care era episcopesca.

      1368. Datam in Bene feria 3. p. p. festum Epi-
phaniar. Domini Andreae filii Ladislai vice comitis
de Zonuk, et quatuor Judicum nobilium ejusdem
comitatus attest.atoriae, quod jobbagionem magistri
Sebastiani filii Joannis magni de Bene**) ad interces-
sionem Andreae Cantoris Ecclesiae Albensis, nomine
Dominici Episcopi Transilvani factam, ab edificatione
mollae in territorio possessionis Episcopalis Thasndd
vocatae suscepta. inhibuerit. —


1368. 20. Jan. App. D. Tr. T. III.

     Episțol’a lui Vladu I. (numitu pe slav si Ylaicu si Laicu,
adeca Ladislau) Domnu alu Munteniei si alu Banatului.de Se-
verinu (Valachi’a mica), in care sunt anumite acelea, piatie co-
merciali (orasie) ale Valacbiei, pe unde comerciantii d’in Bra-
siovu avea se platesca tributu. Regele Ludovicu tramisese pe
atunci pe unu adjutantu alu seu, anume Dimitrie Lepes, la Vladu
vodă, cu scopu de a inchiaie cu elu pace.

     1368. In Vigilia S. Agnefis V. & M. Ladislai
Transalpini Vayvodae, et Bani de Zeurino (ad quem
Ludovicus Rex Demetrium Lepes aulae militem ad
componCndam inter eundem Ladislaum et Brassovi-
enses pacem expediverat) literae, vi quarum determi-
natur quibusdam in Transalpinae locis mercatores
Brassovienses tributara solvere debeant.

     Ex Originali Arch. Coronensis Edidit Fejdr C.
T. IX. voi. IV. p. 148.

1368. 1. Marty. App. D. Tr. T. III.

     Un documentu acesta pentru unu altu essemplu, după care
duoi sasi, unulu anume Petru dela Wydumbach (astadi Wei-


D.


      *) Pars hujus scripturue sub ipso sigillo legitur, signifi-
catque: „Relatio Petri Zudor Bani Sclavoniae per Stephanum
suum notarium facta,

      Ex Originali quod possidet: Jos. C. Ketneny.

    . *) Benedekfalva, comit. Szolnok med,.

      Ex Originali Arch. Alb. Trans. cista capit. fasc. 4 Nr. 41.


       Edidit: Szeredai „Series Epp. Trans." p. 139,

Fejer C. D. T. IX. voi. IV. p. 154.

— 44 —


denbach, Salcetu seu Valea-cu sălci, de langa Brasiovu) si Til
dela Prasrnaru (astadi rom. Presmeru, nemt. Tartlau, totu in
distr. Brasiovului), se judeca la tribunalulu vicevaivodului Tran-
silvaniei, că si nobilii tierei, unguri si romani. Casulu acesta
insusi Keme'ny abia’lu pote esplica.

     Nos Petrus Vice-Vajvoda Transilvanus, damus
pro memoria quod causam, quam Petrus filius Mi-
chaelis de Wydumbach,*) pro quo Nicolaus dictus
Magiar famulus suus, cum sufficientibus literis nostris
procuratoriis astitit, contra Til de Prasmar persona-
liter comparentem, juxta continentiam priorum lite-
rarum nostrarum prorogatoriarum in octavis diei ci-
nerum nune proxime praeteritis moveri habebat co-
ram nobis, de voluntate ambarum partium ad octavas
festi beati Georgii martiris nune venturas in eodem
stătu duximus prorogandam. Datum in sancto Eme-
rico, octavo die termini prenotati. Anno domini M.
CCC. LX. Octavo.

     1368. circa 24. Juny. App. D. Tr. T. III.

     Urma de tractatu comerciale intre regele Ludovicu si intre
Dimitrie chanulu Tatariloru, inchiaietu anume cu respectu la
vămi, in favorea comerciantiloru si anume la cererea Brasiove-
niloru. Cu acelu deeretu regescu se introducea unu feliu de
libertate de comerciu intre Transilvani’a si Tartari’a (Crimea
pana spre Nistru).

     Ludovicus Dei Gratia Rex Ungariae, fidelibus
suis civibus, et universis hospitibus civitatis nostrae
Brassovien. et suarum pertinentiarum salutem et gra-
tiam. Noverit vestra fidelitas , quod nos ad humil-
limam supplicationem fidelis noștri Jacobi Judicis
dictae civitatis Brassoviensis, înclinați, pro stătu ve-
stro meliori, et commodo potiori, tricesimam quam
mercatores Domini Demetrii Principis Tartarorum de
suis rebus mercimonialibus in regno nostro solvere
debeant, non faciemus recipi. Ita ut et vos in terra
ipsa Domini Demetrii securi et liberi possitis transire
sine, solutione tricesimae, cum rebus vestris, et bqnis
mercimonialibus. Datum in Wyssegrad feria quinta
proxima ante festum nativitatis beati Joannis Bapti-
stae. Anno Domini M. CCC. LX. Octavo.

     Ex Originali Arch. Coronensis edidit: Fej£r C.
D. T. IX. voi. IV. p. 129.

(Va urma).


     *) Originale in Charta clause expeditum, cujus dorso haec
superscripta leguntur: „Pro Tyl de Prasmar contra Petrum fi-
lium Michaelis de Wydumbach ad octavas festi beati Georgii
Martiris prorogatoriae," et in cujus dorso apparet etiam fragmen-
tam sigilii super cera flava appressi, cum hac perigraphe „S.
PETRI . . . . E VOIVOD . . . .“ — Possidet Jos. C. Kemeny.

      NB. Documentam notabile; nain litigantes in his literis
commemorati videntur fuisse Saxones Districtus Coronensis, ut
tamen causa haec eorum coram foro Vice-Vajvodae Transilvani
agitabatur, quo jure causae hujus decisio ad forum Vice-Vajvodae
devenerit? id vix assequor, nisi crediderim eundem Petrum Vice-
Vajvodam, una et Comitem de Brasso fuisse. Jos. C. Kemeny.

     Magnitudo sigilii appressi Petri Vice-Vajvodae Transilvani. |


Regulamentu pentru instituirea unei comisiuni,
care se adune si se eespedieze obiectele necesarie
pentru eespositiunea dela Vien’a, in a. 1873.*)

      Art. 1. Se institue pe langa ministeriulu agri-
culturei, comerciului si lucrariloru publice o comisiune
permanenta, compusa d’in 15 membri, care se se o-
cupe de tdte lucrările atingatdrie de adunarea si eespe-
duirea la Vien’a a toturoru producteloru agricole, mi-
nerali, industriali si artistice, si cu unu cuventu a
totu ce produce ti^r’a, spre a fi presentate la espo-
sitiunea universale ce este a se face in anulu 1873.

      Art. 2. Funcțiunile membriloru comisiunei voru
fi onorifice, 6ra comisiunea va fi presidata de mini-
strulu agriculturei, comerciului si lucrariloru publice,
si in lipsa’i de unulu d’in membri comissiuniei.

      Art. 3. D’in numerulti membriloru comisiunei
aratatu la articolulu precedente, se va institui unu
comitetu compusu d’in 5 persdne, care va lucra in
permanentia pentru îndeplinirea lucrariloru mențio-
nate. Ministeriulu va delega presiedinti’a comitetului
unuia d’in membrii sei, era comisiunea intriga s6u
in maioritate, va constitui giuriulu, care va fi chiamatu
se alega si se aprecieze productele si obiectele cari
merita a fi depuse in ’espositiune.

      Art. 4. Comitetulu, in numele comisiunei, va
eespedui tdte lucrările necesarie pentru eespositiune,
va corespunde cu tdte autoritatile administrative pen-
tru pregătirea și adunarea obiecteloru necesarie eespo-
sitiunei, precumu si prin delegatulu gubernului de
care se face mențiune la art. 7, va corespunde cu
membrii comisiunei imperiale dela Vien’a, pentru totu
ce privesce la organisarea eespositiunei.

      Art. 5. Se voru institui sub-comisiuni in tdte
judetiele tierei, compuse d’in prefectulu judetiului, unu
membru alu comitetului permanenta, primariulu co-
munei si duoe persdne cu cunoscientie in agricultura
si industria, cari voru corespunde cu comitetulu in
afacerile eespositiunei.

      Art. 6. Pentru tienerea siedintieloru comitetului
si conservarea obiecteloru si a producteloru destinate
eespositiunei, se va pune la dispositiunea comitetului
un’a sdu mai multe camere in vreunulu d’in localurile
statului, precumu si luminarea, incaldirea, efecte de
cancelaria si totu ce se va cere.

      Art. 7. Ministrulu lucrariloru publice, in urm’a
aprobarei consiliului de miniștri, va numi pe unulu
d’in membri comisiunei ca, delegata alu tierei pe langa
comisiunea imperiale d’in Vien’a. Acesta delegatu va
merge la Vien’a si se va intielege cu comisiunea im-
periale, atătu in aceea ce privesce localulu pentru
asiediarea obiecteloru, cătu si in tempulu deschiderei
eespositiunei spre a da deslușirile necesarie.

      Art. 8. Tdte cheltuelile necesarie pentru voiagiu
si intretienerea delegatului tierei la Vien’a, pentru in-
fientiarea constructiuniloru eespositiunei romane, de


     «) Vedi Nr. 3 pag. 36.

— 4.5 —


se voru cere pentru adunarea si ecspedierea produ-
cteloru, viteloru si obiecteloru industriali la Vien’a,
se voru face de cătra stătu, trecfenduse pentru anii
viitori in bugetulu ministeriului agriculturei, comerciu-
lui. si lucrariloru publice,

     Art, 9. Sumele necesarie pentru intempinarea
cheltuieliloru de mai susu se. voru pune, treptatu,
după cumu se voru cere, la dispositiunea comitetului,
care va da corupturi cu acte justificative de intre-
buintiarea loru.

     Art. 10. Comitetulu va fi asistatu in lucrări de
unu secretariu, care va fi siefulu divisiunei de agri-
cultura, câ unulu ce are in specialu t<5te lucrările de
agricultura, comerciu si industria.

     Art. 11. T6te productele, obiectele industriali,
minerali si altele ce se voru aduna, spre a se tramite
la ecspositiune, se voru inscrie intr’o anume condica,
ce se va tienea de comitetu, si in care se va arata
numele proprietariului, domiciliuln, numirea obiectu-
lui depusu si valdrea lui, după estimatiunea ce i se
va face de comitetu, câ după acâsta se se faca ca-
talogulu generale, cu care se se înainteze la Vien’a,
era acele producte si obiecte se voru primf dela pro-
prietarii loru cu cuitantia liberata d’in partea comi-
tetului, si la inapoiarea loru, proprietariulu va libera
cuitantia administrației.

     Art. 12. Tote productele si obiectele pe cari pro-
prietarii nu voru reclama inapoiarea loru, se voru
desface de cătra gubernii, si proprietarii nu voru po-
tea pretinde decătu pretiulu cu care s’au estimatu.

                              Ministru N. Cretiulescu.



Nr. 49 — 1872.

        Procesu verbale

luatu in siedinti’a ordinaria a comitet, asociat, trans., tienuta in
6. Fauni c. n. 1872 sub presidiulu dini vicepresiedinte lacobu
Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii P. Dunc’a, E. Macelariu,
Const. Stezariu, I. V. Rusu, Z. Boiu si dr. Dem Bacuciu.

     § 14.         Dn. cassariu present^za conspectulu de-
spre perceptiunile si erogatiunile asoc. dela siedinti’a
lunaria trecuta păna la siedinti’a presente. D’in a-
cestu conspectu resulta, cumu-că in restempulu nu-
mitu, s’au incassatu 399 fr. 76 cr. si s’au erogatu (mai
alesu pentru stipendia) 664 fr. 88 cr. v. a (Nr. prot.
ag. 47, 1872.)

     Spre scientia.

     § 15.         In legătură cu conspectulu amentitu (§
14), dn. cassariu aratandu, că cass’a asociat, are in
bani gat’a sum’a disponibila de 1000 Ir., propune câ
comitetulu se’i dea voia a elocâ acești bani spre fru-
ctificare in obligațiuni urb. trans. ,

     Propunerea dlui cassariu se primesce si se re-
dica la valdre de conclusu.

     § 16.         Dn. cassariu presentâza raportulu despre
starea fondului academiei pre tempulu a,cestei siedintie,
d’in care raportu se constatăza, cumu-că fondulu a-


cademiei are de presente in proprietatea sa sum’a de
4650 fr. 66 cr. (Nr. prot. ag. 48, 1872.)

     Spre scientia.

     § 17.         Dn. cassariu arata, că a cumperatu pre
sâm’a fondului academiei obligațiuni urb. trans. in
valdre de 200 fr. m. c., pentru care a solvitu in v.
a. 157 fr. (Nr. prot. ag. 41 si 43.)

     Spre scientia.

     § 18.         In nesu cu conspectulu despre perceptele
si erogatele asoc. de sub § 14 se refereza in spe-
cialu, despre banii incursi la fondulu asoc. dela sie-
dinti’a lunaria trecuta păna la siedinti’a presenta si
anume:

     a)       câ tacse de membrii ordinari au incursu nu-
mai 20 fr. v. a. (Nr. prot. ag. 19, 32 si 44, 1872);

     b)       câ prenumeratiuni la „Transilvani’a" pre an.
cur. 1872 au incursu deadreptulu la comitetulu asoc.
păna acumu 207 fr. (vedi Nrii prot. ag. 318, 1871,
1, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 24, 25,
26, 27, 30, 31, 32, 33, 34 si 36, 1872);

     c)       câ prenumeratiuni la „Transilvani’a" pre an.
tr. 1871 incurse deadreptulu la redactiunea aceleia,
si pentru esemplariele d’in anii trecuti, vendute s’au
incassatu 56 fr. 55 cr. (Nr. prot ag. 326, 1871);
in fine

     d)       câ interese obvenitorie cu 1. Fauru a. c. după
cuponii actiuniloru dela banc’a Transilvani’a, s’au in-
cassatu 31 fr. 50 cr. (Nrii prot. ag. 38 si 40, 1872.)

     Spre scientia.

     § 19.         In nesu cu raportulu de sub § 16 se
raporteza in specialii despre banii incursi la fondulu
academiei dela siedinti’a trecuta, si anume:

     a)       prin dn. parochu in Necul’a, Petru Rusii s’au
tramesu câ contribuiri incurse cu ocasiunea sinodului
protop. alu tractului Secului, tienutu la Necul’a, su-
m’a de 45 fr. 80 cr. (Nr. prot. ag. 29, 1872);

     b)       prin domnulu jude cerc, in Betleanu, Fldth
Ferencz Adolf s’au tramesu, câ contribuiri pentru
academia 20 fr. 50 cr. (Nr. prot. ag. 42, 1872)';

     c)       câ interese obvenitorie cu 1. Faurii a. c. după
cuponii actiuniloru dela banc’a „Transilvani’a," s’au
incassatu 22 fr. 65 cr. (Nrii prot. ag. 39, 40, 1872).

     Se iea spre scientfe, si totu-odata se esprime re-
cunoscientia respect, domni contribuitori in favdrea
fondului academiei (de sub lit. a. si b.).

     § 20.         Se presentâza a) unu documentu despre
schimbarea unui Napoleond’oru cu charthia in v. a.
9 fr. (Nr. prot. ag. 52); b) altu documentu despre
schimbarea argintului in suma de 76 fr. 50 cr. cu
charthia. in v. a. in suma de 89 fr. 83 cr. (Nr. prot.
ag. 51, 1872),

     Spre scientia.

     § 21.         Societatea de lectura a junimei romane
studidse dela gimnasiulu d’in Naseudu, mulfiamesce
comitetului pentru fdi’a Transilvani’a data gratis pre
an. trecutu, si se roga a se impartasi si pre a. cur.
1872 de acestu favoru (Nr. prot. ag. 13, 1872).

     Se decide a se scrie resp. redactiuni, câ pentru


8

— 46 —


numit’a societate se se trametia foi'a asoc. gratis si
pre anula curente.

      § 22.        Dn. administratorii! protopopescu in Ofen-
bai’a, Nic. Todoreanu arata, ca densulu inca in îS/ₗ₃
luliu 1871 a predata presidiulu subcomitetului dela
Abrudu sum’a de 42 fr. că iacse de membrii ord. si
contribuiri, spre a se tramete la fondulu asoc., deci
face întrebare, ddca s’au primita sdu nu, la co'mitetu
aceea suma? si ddca s’au primitu, pentru ce nu s’au
publicata? si d’in ce causa nu s’au tramesu respe-
ctivele diplome pentru nouii membrii ordinari? (Nr.
prot. ag. 28, 1872).

      Secretariulu II. arata, cumu-că in urmarea ace-
stei întrebări, numai decătu# s’a facutu cercetare in
protocdlele resp. atătu ale cassei, cătu si ale comi-
tetului, si s’a constatata, cnmu-că sum’a amentita n’a
incursu la fondulu asoc. păna acurnu; Deci dupace
susu numitulu domnu a ceruta a i-se respunde fără
de amanare la întrebările sale, comitetulu n’a lipsita
numai decătu sub datulu 19. Ian. a. c. Nr. 28 a i
rescrie, cumu-că banii cestionati inca nu s’au tramesu
incdce, dar totu sub datulu 21. Ian. a. a. fii poftitu
si subcomitetulu d’in Abrudu, că se relationeze in-
cdce despre starea lucrului, si totu-odata se trametia
la asoc. atătu sum’a cestionâta, cătu si alti bani, ce
eventualmente voru fi incursu la acelu subcomitetu
in favdrea fondului asoc. Păna in presente inse nu
s’a primitu neci relatiunea ceruta, neci banii cestionati.

      Se iea spre scientia.

      § 23.        Se impartasiesce o scrisdria a dlui se-
cretariu L, G. Baritiu, prin care domni’a sa intre ăl-,
tele arata, că d’in numerulu I. alu Transilvaniei s’au
tiparitu preste 500 esemplaria, spre a se măi impârti
acelu numeru si pre la abonati vechi, si totu-odata
cere a se incunoscientiă despre acele foi ori acte, ce
s’au primitu in decursulu anului trecuta, deadreptu la
comitetu, in schimbu pentru foia Transilvani’a (Nr.
prot. ag. 35, 1872).

      Incunoscientiarea despre tipărirea numer. I. d’in
Transilvania in mai multe esemplaria decătu 500 se
iea scientia, er despre foile ori actele primite in
schimbu pentru Transilvani’a, se va informa respect,
domnu d’in partea biroului a&oc.

      § 24.        Secretariulu II. arata, că formulariele ti-
părite de diplomele, ce se dau pentru membrii fun-
datori si ordinari ai asoc. s’au gatatu tdte, si asia d’in
asta causa nouiloru membrii nu li-se potu acurnu
espedă numai decătu recerutele diplome, deci propune,
că se se iea mesurele de lipsa pentru tipărirea altoru
formularie de diplome, cătu se pdte mai curendu, si
inca in o forma mai corespondietdria si mai frumdsa
decătu cele vechi.

      Propunerea secret. II. se primesce in principiu,
inse cu acela adansu, că in privinti’a formei si ad-
justarei noueloru formularie de diplome, cuniu si in
privinti’a modalitatiei tiparirei acelora, se se căra mai
antaiu si opiniunea Escelentiei sale domnului presie-
dinte alu asoc. trans.


      § 25.        Dn, c, reg. capitanu pens. in Dobr’a, Al.
de Crainica cere a i-se tramete regulamentulu si sta-
tutele asoc., că astfeliu se pdta face dispositiunile de
lipsa pentru alegerea subcomitetului in tienutnlu Do-
brei (Nr. prot. ag. 45, 1872).

      Se decide a i-se tramete susu-amentitiilui domnu
actele cerute, cumu si căteva esemplarie d’in provo-
carea si instrucțiunea comitetului, relativa la infien-
tiarea si arondarea despartiementeloru cerc, ale asoc.,
si totu-odata a se pofti, că in privinti’a infientiarei
subcomitetului cestiunatu, se se pună in cointielegere
cu domnii colectori, respect, cu dn. protop. I. Papiu,
cumu si cu alti membrii ai asoc. si barbati inteligenti
d’in acele parti.

      § 26.        Secret. II. arata, cumu-că dn. profesoriu
in Blasiu, Ioane M. Moldovanu a daruitu pentru bi-
bliotec’a asoc. urmatdriele opuri:

      a)      Actele conferintiei tienute de romanii gr. cath.
d’in provinti’a inetrop. de Alb’a-Iuli’a la Alb’a-Iuli’a
13—14. Aprilie 1871 ed. 1871.

      b)     Actele fundatiunei Siulutiane ed. 1871.

      c)      Actele sinodali ale basericei romane de Alb’a-
Iuli’a edate de I. Moldovanu. Tom. II. ed. Blasiu 1872.

      Domnului daruitoriu i-se esprime recunoscientia
protocolaria pentru cărțile dăruite; dr dn. bibliotecariu
se insarcindza a le petrecu acele in registrulu carti-
loru asoc. . .

      § 27.        Comisiunea esmisa in siedinti’a comite-
tului- d’in 2. Ian. a. c. (§ 9) pentru esaniinarea com-
potului despre perceptele si erogatele foiei asoc. pre
1871, așternuta incdce de dn. G. Baritiu, prin refe-
rentele seu du. Const. Stezariu, referdza in cestiuna-
tulu obiectu.

      Numit’a comisiune arata, cumu-că in decursulu
anului 1871 s’au incassatu cu totnlu că prenumera-
tiuni la Transilvani’a sum’a de 712 fr. 1 cr. si s’au
erogatu că spese pentru edarea aceleia, sum’a de
836 fr. 77 cr., prin urmare, că.combinandu perceptele
cu erogatele, resulta unu supererogatu, respective de-
ficitu, de 124 fr. 76 cr. Cătra acestu deficitu mai
adaugunduse si remuneratiunea anuale a secretariului
I. că redactoriu alu • foiei, asia deficitulu totale pro
1871 face 524 fr. 76 cr.

      Altfeliu computulu respectiva in tdte positiunile
sale aflanduse esactu si in receruta ordine, comisiu-
nea propune a se aprobă in totu coprensulu, si a se
dă respect, ratiocinante absolutoriu (Nr. 326, 1871).

      Propunerea comisiunei se adopta si se redica la
valdre de conclusu alu comitetului.

      § 28.        Comisiunea esmisa in siedinti’a comite-
tului d’in 3. Oct. 1871 (§ 148) spre a-si dă parerea
asupra catalogului de cârti propuse d’in partea dlui
bibliotecariu, spre a se procură cu sum’a preliminată
d’in partea adnnarei gen. dela Fagarasiu pentru bi-
bliotec’a asoc., prin referentele seu dn. ases. cons. Z.
Boiu, ’si presentdza raportulu seu, si totu-odata ară-
tandu necesitatea si importanti’a cartiloru specificate
in atinsulu catalogu, propune a se luă mesurele de

— 47 —


lipsa pentru procurarea acelora (Nr. prot. ag. 46,
1872).

     Cetinduse respectivulu cataloga si esaminanduse
cărțile coprinse intr’ensulu, comitetulu decide, că re-
spectivulu domnu bibliotecarii! se se Însărcineze a
ingrigi pentru procurarea cartiloru indigitate in amen-
titulu cataloga, luanduse afara numai cele indigitate
sub Nrii curenti 3 si 26—30 inclusive, care voru fi
de a se procură cu alta ocasiune.

     Verificarea protocolului siedintiei acestei a se con-
crede domniloru membrii P. Dunc’a, E. Macelariu si
Z. Boiu.

     Sibiiu, datulu

  lacobu Bologa,

      vicepres.

     S’a cetitu si

  P. Dunc’a mp.



ca mai susu.

                       I. V. Rusu,
secret. II.
verificata Sibiiu in 8. Fauru 1872.

E. Macelariu mp. Z. Boiu mp..


Publicarea baniloru incursi
la fonduiu asoc. trans. cu ocasiunea adun. gen. cerc, a despar-
tiementului cerc, a Clusiului, tienute la Milasiu lu mare (pre
Campia) in 8. si 9. Oct. 1871.

      Dela domni’a sa Const. Mariasiu, proprietariu in Visui’a
pre Campia că tacsa de membru fundatoriu 200 fr.

      Domnii Gavrila Popu, prot. gr. c. in Clusiu că m. ord. v.
pre ISι^ 5 fr. Dan. Angel, prot. gr. c. in S.-Mihaiu că m.
ord. nou pre 187% 5 fr. si 1 fr. pentru dipl. loanu Hoszu.
prot. onor, in Milasiu că m. ord v. pre 186⁶⁹—187°/, 15 fr.
Teofilu Hoszu,. subinsp. scol, in Mociu că tn. ord. v. pre 187%
5 fr. Mieii. Simonu, propriei, in S-Georgiu că m. ord. n. pre
187% 5 fr. si 1 fr. p. dipl. Reu fosifu sen., propriei, in Mi-
lasiu că m. ord. n.     pre 187% 5  fr. si 1 fr. p. dipl. Andreiu

Trutia, subjude cerc, in Siopteriu că m. ord. n.  pre 187'/₂ 5 fr.

si 1 fr.  p. dipl. fosifu Stupineauu, jude proces, in Milasiu   că

m. ord.   v. pre 187"/, 5 fr. Ales. Darabantu, ases. in Mociu   că

m. ord.   v. pre 186% — 187% 30     fr. Sim. Auguru, par. gr.   c.

in Ocnili’a că m. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p. dipl. Ioane Muresianu,

par. gr.  c. in Chiciudu că m. ord. n. 5 fr., că m. ajut. 4 fr. si

1 fr. p. dipl. Sim.  Orrnenesianu,  jude corn, si propriet. in So-

colu că  m. ord. n. 5 fr. si 1 fr.  ,p dipl. Nic. Mateiu. par. gr.

c. in Baiti’a că m. ord. v. pre 186% 5 fr. Em. Caliani, par.
gr. c. in Lumperdu câ m. ajut. 1 fr. Georgiu Caliani, docente
in Lumperdu că m. ajut. 1 fr. Petru Nemesiu, secret, in Clusiu
că m. ord. v. pre 18fⁱ⁹/₇O 5 fr. Teod. Grauru, adiunctu de jude
proces., in Mociu că m. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p dipl. los. Popu,
ases. in Clusiu că m. ord. v. pre 187"/, 5 fr. Lad. Popu, can-
celistu in Clusiu că m. ord. v. pre 187°/, 5 fr. Andreiu Vodă,
par. gr. c. in Ormenisiu câ m. ord. n. 5 fr. Marcu losifu, pro-
prietariu in Stupini că m. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p. dipl. Lud.
Simonu, proprietariu in S.-Georgiu că m. ord. n. 5 Ir. si 1 fr,
p. dipl. Teod. Moldovanu, par. in Posmusiu că m. ajut. 1 fr.
Alesiu Soimosianu, par. in Chibulculu că in. ajut. 1 fr. lacobu
Popu, par. in Socolu că in. ajut. 1 fr. losifu Munteanu, jude
corn, in Milasiu că m. ajut. 1 fr. Tim. Popu, docente in Pinticu
că m. ajut. 1 fr. Avramu Catineanu, jude corn, in Ocnili’a că
m. ajut. 1 fr. Ripianu Demianu, jude corn, in Pinticu că m. ajut.
1 fr. Dumitru Botoiu, curat, prim, in Ocnili’a că m. ajut. 1 fr.
Ales. Fiscuti, par. gr. c. in Silvasiu că m. ajut. 1 fr. Valea
Chir’a, jude corn, in Stupini că m. ajut. 1 tr. Mateiu Cotoiu,
cur. prim, in Baiti’a că m. ajut. 1 fr. Ioane Erchedi. not. corn,
in Orosfaia că m. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p, dipl, Davidu Popu,
docente in Calina că m. ajut. 1 fr. Georgiu Maioru, docente
in Stupini că m. ajut. 1 fr. Bas. Moldovanu, doc. in Santu, că


m. ajut. 1 fr. Ioane Toncianu, doc. in Santu că m. ajut. 1 fr.
Sim. Stoica, propriet. in Santu câ m. ajut. 1 fr. Vas. Cioloc’a,
curat, prim, in Santu că m. ajut. 1 fr. loanu Cioloc’a, propriet.
in Santu câ rn. ajut. 1 fr. Artimonu Botianu, doc. in Milasiu
că m. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p. dipl. Petru Valeanu, not. com.
in Milasiu că in. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p. dipl. Davidu Chere-
chesiu,» propriet. in Orosfaia că m. ajut. 40 cr. Tom’a Pecurariu,
propriet. in Orosfaia că m. ajut. 40 cr. Nic. Simborianu, doc.
in Chiciudu câ m. ajut. 1 fr. Georgiu Chetianu, proprietariu in
Siopteriu 1 fr. Mich. Serbu, propriet. in Siopteriu că m. ajut.
1 fr. Pompeiu Germanu, stud. in Sambotelecu că m. ajut. 1 fr.
Gregoriu Vitezu, propriet. ia Teac’a câ m. ajut. 1 fr. Aureliu
Germanu in Sambotelecu că m. ajut. 1 fr. Ioane Popu, cantoriu
in Siopteriu că m. ajut. 1 fr. Mich. Fogarasiu, proprietariu in
Siopteriu că m. ajut. 1 fr. Gabriele Chetianu, protop. in Cosm’a
câ m. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p. dipl. losifu Tamâsiu, propriet.
in Milasiu că m. ajut. 1 fr. Sim. Dorgo, dOc. in Ocniti’» că m.
ajut. 1 fr. loanu Maioru Popu, jud. com. in Ormenisiu că m.
ajut. 1 fr. Szavarosi Vas in Milasiu că m. ajut, pentru lotu-
deaun’a 5 fr. Lud. Albu, doc. in S.-Martinu că m. ajut. 1 fr.
Borsia Jănos jun., curat, secund, in Milasiu că m. ajut. 1 fr.
Borsia Tarnâs losifu alu Catitiei in Milasiu că m. ajut. 1 fr. Gab.
Munteanu, propriet. in Milasiu că m. ord. n. 5 fr.. si 1 fr.p.
dipl. AL Popu. par. in Visui’a că m. ord. n. 5 fr. si 1 fr. p. dipl.

      Sibiiu 2'. Ian. 1872.

Dela secret, asoc. trans.



        Publicarea baniloru incursi

la fonduiu asoc. trans. dela sied. comit, d’in 2. Ian. a. c. păna
la sied. aceluia d’in 6. Fauru 1872.

      Dela dn. capitanu la c. r. regim. Nr. 50 in Alb’a-Iuli’a,
Stefanu Borgovanu câ tacs’a de m. ord. pre 187 '/„ 5 fr. Dn.
advocatu inTasnadu, Georgie Filep tacs’a de m. ord, pre 187°/,
5 fr. Dn. propriet. in Springu, Vas. Albini tacs’a de ni. ord.
pre 187% 5 fr.

      Sibiiu, 6. Fauru 1872.

Dela secret, asoc. trans.



Ad Nr. 29 -1872.

     Sinodala protopopescu d’in Tractulu protop. gr.
cath. alu Secului prin parochulu d’in Necul’a, Petru
Rusu a tramesu la asociat, urmatori’a Consemnare a
contribuiriloru si oferteloru incurse cu ocasiunea tie-
nerei amentitului sinodu, in tavdrea infientiarei si
susutienerei unei academii romane de drepturi.

     Domnii loanu Filipauu, protopopu in Buz’a 5 fr. Basiliu
Popu, preolu in Nesalu 2 fr. losifu Iklodi, preolu in Mahalu
2 fr. Vasiliu Puscariu, preolu in Vasas-S.-Ioana 50 cr. Petru
Rusu, preotu in Nicul’a 2 fr. Dionisiu Deacu, preotu in Bontiii
si Seculaia 3 fr. Vasiliu Rusu, preotu in Secu 3 fr. loanu Ba-
cosiu, preotu in Giulatelecu si Marocaza 1 fr. loanu Keresztes,
preotu in Imbuzu 2 fr. loanu Anc’a, preotu in Puini 50 cr.
Georgiu Anc’a, preotu in Sante-Jude 1 fr. Muresianu, preotu
in Samboti 1 fr. Antoniu Iklodi, monachu la monasteriulu dela
Nicul’a 1 fr. Filipu Rusu, invetiat. in Suculhardu 50 cr. Teod.
Puscariu, invetiat. in Tiag’a 1 fr. Vasilie Gvida, invetiat. in
Santa-loana 1 fr. I. Buciaru, invetiat. in Marochaza 50 cr. A.
Moldovanu, invetiat. in Somboru 1 fr. Vasiliu Capitanu, nbtariu
in Bonliu 1 fr. Sim. Fekete, eeonomu in Suculhardu 60 cr. Er.
Timsia, economii in Osiorheiu 50 cr. luonu Gâmboveanu, eco-
nomu in Imbuzu 50 cr. luonu Bideanu, econ. in Sava 50 cr.
Curatoratulu basericescu d’in Bontiu 1 fr. 50 cr. Curatoratulu
biisericeseu d’in Secalai’a 1 fr. 50 cr. Filipu Chifo.ru, eeonomu

— 48 —


d’in Marochaza 50 fr. Ceneanu Filiihonu, econ. in Marochaza
50 cr. Gadelean Pantea, econ. in Giulatelcu 50 cr. Indrein
Margineanu, econ. in Sombou 50 cr. Mich. Telcenu, econ. in
S.-Martinu 50 cr. luonu Popu, econ. in Seca 30 cr. Simeonu
Popu, econ. in Secu 30 cr. Baseric a romana d’in Nicul’a 2 fr.
luonu Tamasiu, econ. in Necul’a 50 cr. Nechit’a Hegyes, econ.
in S.-Ioan’a 50 cr. Pavelti Timbusiu, econ. in Tiag’a <50 cr.
Crucila Ternoveanu, econ. Gioltiu 50 cr. Gregoriu Moldovanu,
econ. in Gioltiu 30 cr. Const. Ternoveanu, econ. in Gioltiu 20
cr. luonu Fodoru, econ. in Mahalu 50 cr. Onisie Moldovanu,
econ. in Osiorheiu 50 cr. Pantilimonu Fekete, econ. in Cutc’a,
50 cr. losifu Florianu, econ. in S.-Ioan’a 10 cr. Onisie Mol-
dovanu, econ. in Osiorheiu 50 cr. Precupu Neselanu, econ. in
Osiorheiu 50 cr. luonu lug’a, econ; in Necul’a 50 cr.

      Sum’a 45 fr. 80 cr. v. a.



        Contribuiri in favorea fondului de academia.

      1)        Prin zelulu si staruinti’a dlui jude cercuale in Betleanu,
Floth Ferencz Adolf s’au tramesu 20 fr. 50 cr. v. a. si anume:
dela onor, domni’a sa 1 fr. Merzok Jănos d’in Betleanu 1 fr.
Georgiu Tecarju, protop. in Betleanu 1 fr. Gavrila Popu d’in
Cociu 1 fr. Nusbăcher Laiber, israelitu in Cociu 1 fr. Vasiliu
Muresianu d’in Cociu 1 fr. Stefanu Popu d’in Cociu 1 fr. Maftei
Morosianu d’in Mociu 1 fr. Isaia Prccupu d’in V. Berek 1 fr.
Ioane Chitta d’in Minthiulu roman. (Olăh-Nemeth) 1 fr. luonu
Plajan d’in Minthiu 1 fr. Ioane Avramu d’in Minthiulu 1 fr.
Mafteiu Miholc’a d’in Minthiulu 50 cr. luonu Avramu fetu d’in
Minthiulu 1 fr. Mich. Fogarasianu, preolu in Teuri 1 fr. Farkas
Ferencz d’in Siomkerek 1 fr. Procopiu Autentanu, not. in Fig’a
1 fr. Gavrilu Popu, preotu in Bendiu 1 fr. Ioane Olveriu,
not. in Bendiu 1 fr. Flore Bendeanu, not. in Rusu de diosu
1 fr. Const. Popu, preotu in Rusu de diosu 1 fr. Cu totulu
20 fr. 50 cr.

      2)        Prin dn. protop. in Clusiu, Gavrila Popu s’au tramesu:
câ venitu curatu dela un’a representatiune teatrale, data in fa-
vdrea fondului academiei d’in partea zelosei tenerimi romane
studiose in Clusiu, 28 fiorini. Dela doinnulu parochu alu
Aghiresiului, Basiliu Bochisiu 2 fr. Dn. parochu alu Totelecului,
loanu Mânu 1 fr. Dela dn. par. in Feiurdu, Dem. Cosm’a un’a
obligațiune privata, prin carea numitulu domnu in tempu de 10
ani incependu dela ¹⁵/₃ Maiu 1872 se deoblega a solvi la fon-
dulu academiei 50 fr.

      3)        Prin staruinti’a dlui tenente colonelu Marcu Rottar d’in
scaldele erculane (Mehadi’a) s’au tramesu: Dela domnii G. Or-
leanu d’in Focsiani 11 fr. Th. Gigurtu d’in Craiov’a 1 Napo-
leond’or. Marcu’ Rottar, v. colonelu la băile erculane (Mehadi’a)
5 fr. Vas. Csotta, v. colonelu in Mehadi’a 2 fr. Dem. Pecurar,
sergeante in Orsiov’a 1 fr. Sofroniu Dedragu, econ. in Orsiov’a
2 fr. los. Pelrascu, locotenente in Orsiov’a 2 fr. M. Baisiu,
comerciante in Orsiov’a 2 fr. Stef. Vioru, scrgente in Orsiov’a
1 fr. Sum’a 26 fr. v. a. si 1 Napoleond’or.

      Sibiiu, 10. Fauru 1872.

                                  Dela secret, asoc. trans.



        Bibliografia.

GEOGRAFIA FISICA SI POLITICA A ROMÂNIEI
lucrata după noulu programa scolariu pentru classea
a III. primăria, de Dim. Frundiescu, referenta stati-
sticii in ministerialii de interne. Aprobata de consi-
liulu permanenta alu instructiunei publice, si intro-
dusa in classea a III. primăria. Edit. II. corectata si
adaogata. Bucuresci, 1871. Preț. 90 bani. 107 pag.


   INFLUENTI’A LUMINEI ASUPRA V1UETII,
.de Stef. C. Michailescu, profesoriu. Bucuresci, 1871.
211 pag. Pretiu: 4 lei noi.

     In librăriile Socecu & Comp, si G. loanide &
A. Spirescu se afla urmatdriele cârti de vendiare:

     Heliade I. R. Spiritulu si Materi’a s£u Ecni-
libru intre antithes^

     Hasdeu P. B. Istori’a tolerantiei religidse in
Romani’a.

     Industri’a naționale facia cu principiulu concu-
rentiei.

     Laur ian u A. T. Tentamen criticum in lin-
guam latinam.

     Pa piu I. A. Viueti’a, operile si scrierile lui
Georgie Sincai.

     Maniu V. Misisunea ocidentului latina in Orien-
tulu Europei.

     Deschamp, Influenti’a spiritului francesu in
Europ’a, trad.

     Zalomitu I. Elemente de filosofi’a după Charma.
     Bacaloglu E. Elemente de fisica.

     Dr. Felix. Tractatu de Hygiena.

     Poni. Cursu de chemia elementaria.

     Dr. Fetu A. Descrierea si intrebuintiarea apei
simple si a apeloru minerale.

     Marinu A. Noțiuni de fisica usuale.

     Angelescu E. Cursu de algebra elementaria.

     Revista scientifica, diariu pentru vulgari-
sârea scientieloru naturale si fisice sub redactiunea
dloru S. Aurelianu, G. Stefanescu si C. F. Robescu.
(Colectiunea complecta pe 1870 si 1871).

     Gazet’a medico-chirurgicale snb dire-
cțiunea d-loru dr. Demetrescu, Severeanu, Sutiu si
Romniceanu. (Colect. compl. pe 1870.)

     Analele societatei acad, rom., 3 voi.

     A esitu de sub pressa:

Vocabulariu completa

pentru opurile lui Caia luliu Cesare si ale
continuatoriloru Iui.

     Prelucratu după vocabulariulu lui G. Chr. Cru-
sius si inavutîtu de Dr. Vasilie Glodariu, professoru
de limb’a elina si germana Ia gimnasiulu plenariu
rumanescu din Brasiovu. 1871. Rbmer & Kamner,
tipografii, editori si provedietori. 8° mare, litere gar-
mondu, circa 23 '/₂ c<51e, cu una prefatiune de 29
pagine, despre care nu ne induoimu că va trage de
aprbpe luarea-mente a filologiloru nostrii, pentrucă in
partea cea mai mare a sa se ocupa de cestiuni filo-
logice. Vocabulariulu in sinesi va fi de mare folosu
tenerimei ce are de lucru cu respectivii auctori la-
tinesci.

     Pretiulu unui essemplariu 1 fior. 80 cr. val. a.,
sdu in lei noi 4 si 20 bani. Se pdte trage dela edi-
torii Rbmer & Kamner.


Editorii: si provedietoriu: Comitetulu, — Reduclpriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asoeiatiunei. — Tipografi’» RtJmer & Kamner.