a -------------■—~ iȘoXtS' Acesta f6ia ese “• cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru ' nemembrii 3 fr. Pentru strainatale 10 franci cu porto poștei. £> ----------------- TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Nr. 23. Brasiovu 1. Decembre 1871. --------- Abonamentulu se ! face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza Ia Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? -------------- Anulu IV. Suni ar iu. Disertatiune tienuta la 8. Aug. 1871 in adun. gen. a asoc. trans etc. de lonu Dim’a Petrascu. (Fine.) — Procesa verbale. — Ratiociniu. — Una cestiune d’in economi’a naționale. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare). — Apelu de abonamentu la dictionariulu limbei romane. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Disertatiune tienuta la 8. Aug. 1871 n. in adun, gener. a asoc. trans. etc. de lonu Dim’a-Petrascu, directorele scoici „Radu Negru.“ (Fine.) După educatiunea primăria vine negresitu cea secundaria că o continuare a celei primărie. De asta educatiune se impartasiescu mai puțini copilași ro- mani; fia d’in caus’a seraciei, fia d’in indiferentismu, fia d’in lipsa de institute natiunali umanidre, faptulu este siguru, ca elu in proportiune cu numerulu ro- maniloru este micu numerulu tinerimei, ce frecuen- tdza clasele de umanitari. Seraci’a si indiferentismulu nu escusa.. Caus’a micului numeru este lips’a de in- stitute scolastice mâi resarite, lipsa de gimnasie, că-ci la o națiune de 10—12 milidne 15—20 de gimnasie, acesta suma devine ridicula. Ce trebue inse se ne imbucure este, ca aceste gimnasie suntu înzestrate cu personalu eminentu, ca in ele se propune, se invatia educatiunea si instrucțiunea după sistemele cele mai bune pedagogice. Cu tdte 'astea, romanii se se sildsca a-si ridică atâtea gimnasie, câ se vina căte unulu totu la 20 păna la 30 de mii populatiune. Intorcendu-me acumu dela aceste reflesiuni, mi- se pare ca educatiunea mamdsca, primăria si secun- daria, ar formă o educatiune, o instrucțiune indispen- sabile, chiaru necesaria a poporului nostru; că-ci fara aceste trei stadie ale educatiunei, poporulu nostru nu se pdte rădică preste barierele vieții primitive. Si numai după percurgerea acestei educatiuni vine edu- catiunea de fachu, care clasdza pre poporu in 3 parti si care are trei ramuri: 1. Educatiunea nepesaria pentru o anumita clasa a societarii, ai cărei membri au se remana in tdta viăti’a, se cultive agrii. 2. Educatiunea necesaria pentru clas’a de midiu- locu, care o formdza burgesi’a. 3. Educatiunea si instrucțiunea necesaria pentru clas’a cea mai aldsa a societății, numita clas’a docti- loru, a invetiatiloru. Se ne oprimu puținu aci, măriți domni! si se ne punemu întrebarea acumu: Avemu noi scdle de asemenea specialități, in cari romanii se priimesca astufeliu de instrucțiune si educatiune? Ddca vomu trece in revista tdte institutiunile ndstre de invetia- mentu, respunsulu pe cătu mi-se pare de facile, pe atătu este elu de dorerosu. Unu n’ave mu dore- jjjosu este respunsulu, ce ni-lu potemu dă intr’o ce- stiune asia de grava. Scdle de specialitate prin cari se punemu pre sateanulu romanu pe unu petioru mo- derau invetiandu-lu economia raționale, mai nu avemu. O scdla doue in Romani’a libera de acestu fachu atătu cătu o picătură de apa in Oceanu. Noi ro- manii d’in Austri’a n’avemu neci o scdla, unde se invetie romanulu sateanu, economi’a raționale: cumu. se-si semene elu pamentulu? Cu ce seminție? Cumu se le schimbe, că se aduca fructe mai bune si mai multe? Cumu se are agrii si cu ce instrumente? Cu puțina modificatiune elu lucra pamentulu si adi, cumu se lucră acumu căteva sute de ani. Ici colea căteva esceptiuni. Dar se ne intrebamn mai departe: Cumu stamu cu scdlele de meserii, prin cari se formamu burgesi’a? Rdspunsulu la acdsta întrebare de vidtia este de totu tristu. Unu reu esistente aduce altu reu. Romanii d’in Romani’a libera si-au iptemeiatu căteVa scdle de meserii. Noi romanii d’iu Austri’a n’avemu neei o scdla de meserii. Aru trebui cu o dra mai nainte se ne intemeiamu scdle de meserii atătea, căte se ceru, pentrucă prin ele se ne formamu burgesi’a; pentrucă fără clasa de midiulocu astadi nu mai pdte trai unu poporu. Scdle de meserii, scdle de agri- cultura, scdle de silvicultura, scdle unde se se invetie sciintiele reali, scdle anume pentru montanistica trebue se ne infiintiamu, pentrucă ddca vremu se tienemu contu de progresele ce le face omenirea pe fia-care minutu, la fia-care pasu, atunci că se nu remanemu indereptu in cultura si civilisatiune, trebue se ne fa- cemu scdle de tdte fachurile, in cari romanii se prii- mdsca educatiune necesaria si suficienta de a potd esiste că națiune. Este o conditiune de vidtia a ne formă tdte trei clasele, si clas’a de diosu. care o for- mdza agricultorii si clasa media, care o formdza bur- gesi’a, si clas’a cea mai inalta a societarii ndstre, care o formdza invetiatii. Mari bogatii ascunde pamentulu nostru in sinulu seu. Ddca noi nu vomu avea dmeni de fachu, ne voru esploată străinii, cari voru veni deodata cu.drumulu de feru in părțile ndstre, se se folosdsca de nesciinti’a ndstra, ducdndu-ne afara d’in patria imensele bogăție, ce ascundu pamenturile nd- stra in sinulu seu. Tdte aceste educatiuni, măriri 45 . * — 270 — domni! generali si de fachu trebue se le percurga romanulu, pentrucă se ne potemu presentă in afara că națiune bine constituita, plina de vitalitate. Atunci romanii voru avea unu viitoriu deninu de sublimele începuturi ale latini tatii. Ce se atinge de clasea inalta a invetiatiloru si de scdlele unde ei se formăza, adaugu numai atătu, ca parte se formăza in institute natiunali academice, parte in institute străine. Astufeliu de institute avemu in tdta ronianitnea vreo doue, noi in Austri’a neci unulu, si ne suntu de lipsa că panea de tdte dîlele. Cu unu cuventu, tdte aceste scdle cu educatiune necesaria, de fachu, si inalta, ne trebue in asia nu- meru, in cătu romanulu se priimesca educatiunea ne- •cesaria, natiunale, apoi europeana, sociale isi in celu mai adeveratu sensu alu cu velitului uni-₄ ‘versale, că națiunea romana se ajunga la mărire si fericire! Facendu acumu, măriți domni! o revista asupra celoru discutate păna acf, nu voiu esita unu singuru momentu macara de a constată, ca educatiunea este o opera de cea mai imensa estensiune! Diferitele ei forme mai nu le potemu numeră. Cu tdte astea ea este o opera simpla pentru cuventulu, ca urmaresce unu singuru tielu: de a rădică adeca pre omu, de a perfectiună in elu natur’a si demnitatea omendsca, ajutandu-lu se ’si plinăsca cu ondre missiunea pre pamentu. Dar ori cari ar fi si ori cătu de multe ar * fi formele de cari usdza omenimea in crescerea fii- loru 'sei, faptulu este singuru, ca educatiunea urma- resce unu singuru scopu, care consiste in a cultivă pre omu, se fia capabile de a suplini cu cea mai mare scumpetate diferitele datorintie familiarie, na- tiunali, politice, sociali si economice, candu va deveni la anii maiorenitatii. Scopulu educatiunei este de a aprinde in omu schintei’a divina pusa in inim’a omu- lui chiaru dela Dumnedieu. — De a deșteptă in elu facultățile spiritului, cari se-lu conducă pre calea cea nevestezita a nemorirei, se-lu conducă la religio- sitate si moralitate si prin acestea la frnmosuln seu destinu. Educatiunea are de a face d’in omu o fiintia intelectuale morale, o fiintia cu astufeliu de calitati, după cumu societatea si religiuneâ pretindu dela elu. Si fiendu-că fiinti’a omenăsca consta d’in corpu si spi- ritu: urmăza de sine, ca educatiunea trebue se porte grije de amendoue astufeliu, in cătu unu spiritu sa- natosu se locuiăsca intr’unu corpu sanatosu (mens sana in corpore sano).— Cu unu cuventu, educatiu- nea are de a formă d’in fiintPa ndstra pre omulu de inima, pre omulu de caracteru, pre omulu asia după cumu le-a creatu Dumnedieu, pre omulu vecu- lui seu. In fine educatiunea are de a cresce pre christianulu, de a formă inimi christiane, si astufeliu a rădică pre omu păna la sublimitatea adeveruriloru evangelice! — Asia dar păna candu educatiunea ge- nerale are de a cresce pre omulu, omu in sensu christianu, educatiunea speciale trebue se-lu prepareze pentru vocatiunea sa speciale, la care ’lu avisăza pro- vedinti’a, positi’a sa sociale, talentele sale si inclina- tiunile sale personali! — Pe candu dar educatiunea speciale necesaria destoinicesce pre fiiulu poporului dela sate la împlinirea celoru mai modeste si mai in- feriore funcțiuni; pe candu educatiunea professiunista pregatesce si formdza burgesi’a; păna atunci educa- tiunea cea mai inalta sciintifica pregatesce pre cei mai inalti dignitari si functiunari cetatianesci, politici si natiunali. — Tdte aceste educatiuni diferite sub influinti’a unui cugeta mai sublimu, trebue se se in- trunesca in o complecta armonia, spre secur’a ajun- gere e scopului finale. Eca opera carea trebue se o luc're educatiunea! Eca scopulu ce educatiunea urmaresce, — de a cre- sce ;pre omulu de asia, in cătu se nu-si jigniesca neci interesele sale, neci ale societății de care apar- ține. Educatiunea se-lu pună in positiune d’asi ocupă loculu cuvenita in. ierarchi’a sociale asemeneloru sei, pentrucă se mărga elu nestrămutata pe calea nemo- rirei, si astufeliu se-si implinesca cu ondre missiunea pre acestu pamentu! Acdsta este, strălucită adunare, deslegarea marei probleme a educatiunei si instructiunei publice. Si cu acestea am ondre a inchiaiă discursulu multiamindu-ve, măriți domni! pentru atențiunea si patienti’a cu care ati binevoitu & me ascultă. Nr. 286- 1871. . Procesu verbale luatu in siedinti’a lunaria a comit, asociat, trans. tienute in 8. Noembre c. n. 1871 sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii P. Dunca, E. Macelariu, bar. D. Ursu, I. Hannia, I. Tulbasiu, P. Rosc’a, C. Stezariu, Vis. Ro- mana, Z. Boiu, I. V. Rusu, V. Ardeleana si I. Cretiu. § 152. Presidiulu asociatiunei transpune 3 bu- căți monete vechi, d’in care doue de argintu si un’a de arama, dăruite pentru mnseulu asoc. de Andreiu Rugia d’in Galesiu, scaunulu Silistei. (Nr. prot. ag. 271, 1871.) ■ Se predau dlui bibliotecariu spre ă se păstră in colectiunea numismatica a asoc., si totu-odata darui- toriulili resp. i se esprime recunoscientia protocolaria. § 153. Stipendiatii asoc. Constantina Barbesu, ascultatoriu de technica in Monachiu (Miincheri), Pin- tea Ternaveanu, ascultatoriu de silvicultura in Maria- brunn, Elia Daniela si Aaronu Hamsea, ambii juriști in Sibiiu, conformu conclusului adunarei gener. dela Fagarasiu sub p. 19, si-asternu reversalele recerute, prin care se deoblega, cumu după absolvirea studia- loru, voru servi in patria, in cătu ’si voru află posta corespondietoriu (vedi Nrii 267 si 276, 1871). Spre scientia. § 154. Secret. II. presentăza scrisdri’a directiu- nei gimnasiali d’in Brasiovu ddto ⁷/[g. Oct. a. c. prin care acea aduce la cunoscienti’a comitetului, cumu-că — 271 studentele de a IlI-a clase la scdla reale romana d’in Brasiovu, Georgie Boieria, caruia in siedinti’a comitetului d’in 30. Sept. a. c. i-se conferise unu sti- pendiu de 50 fr. v. a., si-a falsificata unele note d’in testimoniala scol., pre bas’a caruia i-se dede stipen- diulu amentitu, si că acesta falsificare s’a constatata si d’in fassiunea propria a respectivului scolariu, fă- cută inaintea conferentiei profesorale, pentru care fapta, acela s’a si pedepsita pre cale disciplinaria. (Nr. prot. ag. 270, 1871.) ' In urmarea acesteia, escanduse cestiunea, dăca numitulu scolariu in urm’a faptei sale, mai merita a se lasă in usuarea stipendiului conferitaori a i-se subtrage si conferi altuia? Qoraitețulu cu maioritate de ’ tdte voturile., afara numai de votulu secretariului II. câ referente, decide: că subtragenduse susu-amen- titului scolariu stipendiulu, degiă conferita,' acela se se dechiare de vacante, si totu-odata pentru confe- rirea aceluia, se se publice concursă cu terminulu păna in 10. Dec. c. n. a. c. § 155. Direcțiunea gîmnasiale d’in Naseudu a- . sterne scrisări’a stipendiatului • asoc. Bas. Borgovanu, studente in VIII, clase gimn., prin care acela ’si es- prime in terminii celi mai frumoși, multiamit’a sa pen- tru stipendiulu de 50 fr., ce i-ș a conferita d’in partea comitetului. (Nr. prot. ag.- 280, 1871.) Spre scientia. § 156. Dn. secret. L, G. Baritiu pre langa scri- sori’a sa de preș. 7. Noembre a, c. trimete in primi- rea comitetului 22 ecsemplaria d’in G. Lazaru de G. Sionu; 1 ecsempl. d’in „Ecuilibriulu. in antitese" de :L-Eliade; 2 fasciore d’in Dictionariulu societatiei a- cademice, si un’a fasciăra d’in Glossariulu numitei societăți; cu aceea îndrumare, că cele 2 fasciăre d’in dictionariu si un’a fascidra d’in glossariulu societatiei academice, cumu si unu ecsemplariu d’in G. Lazaru se se reserve pentru bibliotec’a asoc., altu ecsempl. d’in G. Lazaru se se strapuna societatiei de lectura d’in institutulu archi-diecesanu, in fine ecsemplariulu d’in „Ecuilibriifr de I. Eliade se se cumpere pre săm’a asoc. cu 4 fr. v. a., ăr cele 20 ecsempl. d’in G. La- zaru se se vendia cu pretiulu de 40 cr. (Nr. prot ag. 281, 1871.) . Conclusu. Pentru cărțile dăruite pre săm’a asoc. se esprime respectiviloru daruitori (societatiei acade- mice si G. Sionu) recunoscientia protocplaria, ăr ecs. d’in ecnilibru se se esolveze d’in partea redactiunei făiei asoc. si se se petreca in computulu aceleia, a- sternendu, la tempulu seu incăce. In fine cele 20 ecsempl. d’in G. Lazaru impartienduse intre membrii conjitetului, pretiulu acelora se va strâpune dlui se- cret. I., G. Baritiu, spre înaintare mai departe la lo- cuia. destinatu. § 157. Dn. Liviu lâncu, teologu in-seminariulu archi-diecesanu d’in Blas'iu, arata, că inca nu si-a primita documentele alaturate la petitiunea sa, prin carea concurse la unu stipendiu d’in partea asoc. In legatara cu acăsta secret. II. raportăza, că numitului teologii inca in lun’a lui Octobre i-s’a re- trimesu tdte documențele d’inpreuna cu resolutiunea comitetului, pre calea oficiului archi-diecesanu d’in Blasîu, si că in 3. Noembre s’a si incunoscientiatu despre acăsta. (Nr. prot. 277, 1871.) Spre scientia. § 158. Se presențăza cererea tenCriloru stipen- diati ai asoc. Elia Danila si Aaron Hamsea, ambii juriști la . academi’a regia d’in Sibiiu, prin care aceștia se roga, că comitetulu se decidă, că stipendiale con- ferite, pre langa obligațiunea de a împlini afacerile scripturistice in cancelari’a asoc., se li-se esolveze in rate lunarie anticipative, ăr nu decursive, cumu se otarise in siedinti’a comitetului d’in 30, Sept, a. c. (Nr. prot. ag. 283, 1871). Se decide a li-se resolvi, cumu-că comitetulu nu se afla motivata a si revocă conclusulu seu d?in 30. Sept. a. c., in poterea caruia amentitii stipendiati au de asi primi stipendiale sale in rate lunarie decursive. § 159. Se presențăza conspectulu cassei, despre perceptele si erogatele asoc. dela siedinti’a lunaria d’in 3. Oct. a c. păna la siedinti’a presente. D’in acesta conspectu resulta, cumu-că in restempulu nu- mita s’au incassatu numai 255 fr. 70 cr. si s’au ero- gatu mai alesu că stipendia si ajutoria 1069 fr. 80 cr. v. a. (Nr. prOt, 284, 1871). Spre scientia. § 160. Asemenea se presențăza conspectulu de- spre starea fundului ^.cademiei, carele are in proprie- tatea sa 3739 fr. 63 cr. v. a. (Nr. prot. 285, 1871.) Spre scientia. § 161. In legatara cu conspectulu cassei d’in §§-ii precedenti (159 si 160), se referăza in speciala despre banii incursi la asoc. parte că contribuiri la fondulu academiei, parte că tacse de membrii ordinari ai asoc. si anunie: a) prin dn. dr. los. Gala s’au trimesu că tacsa de membrii ord. 10 fr. (Nr. prot. 261, 1871); b) prin dn. A. P. Alexi, candidata de profesura in Gratiu, s’au trimesu pentru fondulu academiei 37 fr., d’in care 22 fr. că contribuire d’in partea roma- niloru d’in Gratiu, ăr 15 fr. că venitu curata dela o conferintia literaria tienuta de dn. trametiatoriu in Siomcut’â mare. (Nr. prot. 272, 1871); c) dela dn. advocata in Abrudu, Bas. Popp d’ Harsianu că oferta in favdrea fondului academiei sta- tatoriu in 2 obligațiuni de stătu cu couponii dela 1. Fauru 1872 200 fr. (Nr. prot. ag. 274,-1871); d) prin dn. red. alu Albinei, Vincentiu Babesiu s’au trimesu că contribuiri pentru fondulu academiei 7 fr. (Nr. prot. 275, 1871), (vedi si Nr. 83 alu Al- binei) ; e) prin dn. redactoriu Alecsandru Romanu s’au trimesu pentru fondulu academiei că contribuiri 5 fr. 30 cr. (Nr. prot. 273, 1871); 45* — 272 — f) dela dn. prot. dr. Ilariu Puscariu câ tacsa de m. ord. alu asoc. pre 187% 5 fr. si prenumeratiune la Transilvani’a 2 fr., la olalta 7 fr. (Nr. prot. 278, 1871); g) dela dn. senatoriu P. Rosc’a tacsa pre 187°/₍ 5 fr. (Nr. prot. 288, 1871.) Se iea spre scientia cu acea, câ dlui oferente de sub c), carele binevoi a veni in ajutoriulu fondului academiei, cu o suma considerabila (de 200 fr.) se i-se esprime recunoscienti’a cea mai cordiale. § 162. Dn. cassariu presentâza conspectele de- spre interesele obvenitdrie după couponii urmatârie- loru obligațiuni si anume: a) după couponii obliga- tiuniloru de stătu convertite, s’au incassatu câ pro- cente obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. 25 fr. 20 cr. in argentu pentru asoc., dr pentru academia 8 fr. 40 cr. in argintu, (Nr. prot. 253 si 255, 1871); b) după couponii prioritatiloru dela drumulu de feru trans., obvenitori cu 1. Oct. a. c. s’an incassatu câ interese 130 fr. in arg. (Nr. prot. ag. 252, 1871); c) in fine câ interese după couponii obligatiuniloru de stătu, obvenitdrie cu 1. Noembre a. c. 10 fr. 20 cr. (Nr. prot. ag. 287, 1871.) Spre scientia. § 163. Dn. cassariu mai'rpresentâza doue do- cumente despre schimbarea baniloru de argintu cu charthia (B. N.) in valuta austr. si anume; a) 155 fr. in arg. s’au schimbata cu 179 fr. 80 cr. in charthii v. a. (Nr. prot. 259, 1871); b) 8 fr. 20 cr. in arg. s’au schimbatu cu 9 fr. 54 cr. v. a. (Nr. prot. 256, 1871.) Spre scientia. § 164. Dn. cassariu arata, că d sa d’in consi- deratiune, câ tacsele restante dela mai multi membrii ord. ai asoc. se se pdta incassâ, a pregatitu unu con- spectu despre toti membrii asoc., carii s’au inscrisu păna si la adunarea gener. d’in Fagarasiu, si câ in acelu conspectu se afla insemnate solvirile fia-carui membru, după sirulu aniloru, cumu si anii pre care restdza; deci propune, câ comitetulu in interesulu in- cassarei restantieloru, se decidă tipărirea amentitului conspectu, intru unu numeru corespundietoriu de ecsemplaria, si impartirea aceluia, pre calea directiu- niloru despart, cerc, si a colectoriloru, pre langa a- numite provocări, pre la toti membrii ord. ai asoc., câ astufeliu se aiba ocasiune a se informâ fia-care membru, că de candu si păna candu a solvitu tacsele prescrise si cu cătu mai restdza. Presidiulu punendu la disensiune aedsta propu- nere a dlui cassariu, dn. membru Vis. Romanu arata, că tipărirea conspectului membriloru, in unu numeru asia mare (adeca pre câți membrii suntu) ar absorbe spese considerabili, si totuși scopulu, carele e incas- sarea restantieloru, nu s’ar potd ajunge după dorintia; de aceea cugeta, câ pentru tienerea evidentiei dâra ar fi de ajunsu, câ consemnarea membriloru se se tiparâsca numai in foia asoc., dr in câtu pentru in- •cassarea restantieloru, după parerea sa, s’ar recere alta modalitate si anume: d-sa propune, câ fia-carui membru, aflatoriu in restantia, pre calea comiteteloru cercuali ori a colectoriloru (in părțile unde nu esteta inca comitete cercuali) se i-se trimetia d’in partea cassei, o cuietantia despre cuantulu, ce resteza, cu provocarea de a’lu solvi, — ceea ce se practiseza cu efectu, si pre la alte societăți de asemenea natura. Aceste propuneri dedera ansa la desbateri înde- lungate si seridse; la care participară mare parte d’intre membrii presenti. In fine, comitetulu, considerandu de o parte im- portanti’a cestiunei, de alta parte d’in motivulu, câ cestiunea se se pdta studiâ d’in tdte punctele de ve- dere , se aflâ motivata la propunerea dlui Romanu, a decide cu unanimitate: câ operatulu dlui cassariu (constatoriu d’in 12 cdle) se se predea spre reportare unei comissiuni, care, afara de dn. cassariu, se con- stea d’in alti 3 membrii aleși d’in senulu comitetului. De membrii acestei comissiuni se alesera domnii I. Tulbasiu; Vis. Romanu si I. V. Rusu. § 165. Dn. cosiliariu guberniale in pensiune Pavelu Dunc’a solvesce ofertulu seu, ce l’a subscrisu in favdrea fondului academiei (vedi siedinti’a comite- tului d’in 30. Maiu a. c. (§ 173) in sum’a 300 fr. (3 buc. oblig, de stătu) (Nr. prot. 287, 1871). Totu dn. consiliariu mai susu-amentitu, doriendu a se face membru fundatoriu alu asociat, trans., pre langa sum’a de 100 fr., ce o solvise in 186 '/₂ câ membru ordinariu pentru totudeaun’a, mai respunde alti 100 fr. (in o obligaliune de stătu). (Nr. prot. 288, 1871.) Ofertele aceste se primescu pre langa espresiu- nea celei mai cordiale recunoscientie, intre aclama- tiuni repetîte de: „Se traiâsca." Verificarea procesului verbale a acestei siedintie se concrede domniloru baronu Ursu, P. Dunc’a si I. Hannia. Sibiiu datulu câ mai susu. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vicepres. secret. H. S’a cetitu si verificatu, Sibiiu 10. Noembre 1871. Ursu mp. P. Dunca mp. I. Hannia mp. — 273 — RATIOCINIU despre sumele intrate si erogate in favdrea unei radicande academia romana de drepturi. curentu II Banc- Cass’a Obliga- note Argentu de țiuni Sum’a Intrate păstrare de stătu fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr cr. 1 In urm’a ordinatiunei Nr. 116 din 30. Maiu 1871 a on. comitetu alu asociatiunei s’au deosebitu sumele yitrate pana in 10. luniu 1871 in favdrea radicandei academia romana de drepturi si manipulata la olalta cu averea asociatiunei, si s’au petrecutu in JurnaJulu de cassa pentru fondulu academiei in suma . 470 45 --- __ 1297 50 600 --- 2367 95 De atunci incdce an mai intratu: 200 2 Oferte si colecte parte dejă publicate, parte publicande......... 347 3 Interese după unu capitalu de 500 fr................ 10 50 10 50 4 „ după capitalele elocate in cass’a de păstrare in Sibiiu pana ultim’a luniu a. c. 147 120 10 5 S’au elocatu de nou in cass’a de păstrare ............. 120 10 559 10 6 Argintulu s’au schimbatu in BN.................. 12 49 559 10 II 1 1 li 12 49 Sum’a . 750 4 10 50 1856 60 800 --- 3417 14 Erogate. Pentru tipărirea apelului, a coleloru de subscriptiune, a jurnalului de cassa, a protocolului pentru inscrierea oteritoriloru, apoi pentru legatur’a protocoleloru 189 96 7 si spesele poștali..................... 559 io --- 189 96 8 Banii elocati in ‘ cass’a de păstrare................ 559 10 9 Argintulu schimbatu ad Nr. cur. 6................ 10 50 ------------------------------------1 --- --- 10 50 Sum’a intrateloru.......... 750 4 10 50 1856 60 800 --- 3417 14 Subtragendu erogatele cu....... 749 6 10 50 --- --- --- - 759 56 Remane la adunarea generala a XI. in restu . --- 98 --- --- 1856 60 800 2657 58 Sibiiu, 4. Augustu 1871. Constantinu Stezariu, c. r. capitanu in pensiune si cassariu alu asociatiunei. Vasilie Ardeleanu, subst. controloriu. Conformu conclusului adusu in siedinti’a II. a adunarei generale alu asociatiunei transilvane tienuta la Fogarasiu in 7—8 Augustu a. c. p. 13. se da prin acest’a din partea presidiului asociatiunei absolutoriu domnului cassariu alu asociatiunei si c. r. capitanu in pensiune Constantinu Stezariu, cu privire la ratiociniulu seu despre fondulu Academiei pre anulu 187"/,. Sibiiu, in 25. Augustu 1871. Bolog’a. Una cestiune d’in economi’a naționale. Ddra neci-unu poporu d’in imperiulu austriacu nu se ocupa mai puținu decătu se ocupa daco-ro- manii cu cestiuni vitali d’in scienti’a ce se numesce Economi’a naționale. Cătiva dmeni de acdsta specialitate pe cari ’i avemu, nu prea sunt comuni- cativi, adeca sunt avari cu scienti’a loru, sdu că ddra nu afla pe publiculu romanescu matoru, ori demnu de a’i comunica idei sanetdse si practice d in acdsta specialitate. Noi nu voimu se mai asteptamu pe acestu campu după eruditii nostrii, ci vomu a reproduce aici una serie bogata de idei, asia precumu le aflamu pe acelea esite d’in pen’a unui jurisconsulta • care stă la inal- timea tempului nostru. Dn. Al. Lupascu dispunendu a se scdte pe spesele sale una a duo’a editiune d’in opulu repausatului Dionisiu Martianu (nascutu d’in Transilvani’a comit. Turdei) premitte unele conside- ratiuni ale sale, cugetate profundu, scrise cu seriosi- tatea propria acelui barbatu in adeveru eminente, pe care noi ne luamu volia a le reproduce aici intru totu coprinsulu loru, precumu o mai făcură si altii, pentrucă ele merita cea mai de aprdpe attentiune a ndstra. „Acestu studiu alu reposatului Martianu a fostu publicatu la 1860, in fati’a incercarei de atunci de a se inaugura prin lege colonisarea tierei cu germani. Acumu aceeași incercare reinnoinduse prin orga- nulu „Internaționalei" d’in Iași, noi implinimu o da- toria cătra tidra si in particulariu cătra dmenii noștri politici — căci totu binele si reulu intr’o tidra ilu făcu dmenii ei politici — de a reedita acesta cărti- cică, spre a lumina opiniunea naționala, de ce va se dica propunerea presentata dejă adunarei, de a se a- duce colonii germane. — 274 — Agentii logei francmasonice d’in Iași, a careia doctrina cosmopolita de „omu si omu“ e in contra a totu ce este patria si naționalitate, care arunca pe- troliulu cosmopolitismului asupra ecsistentiei natiunei, si lucrdza la destrugerea ei, s’au insarcinatu se vor- bdsca de interesele naționale. Pe alta cale' si prin o sistema de forma paci- fica, ciocanulu si mistri’a asia numitiloru liberi-pie- trari d’in Romani’a, lucrdza a destruge mai multu de câtu zidiri si monumente cari se potu dra reconstrui; ele sapa basele ecsistentiei natiunei, ele voru se de- rime insasi fiinti’a natiunei; si ce este si mai. gravu, ele intreprindu acesta opera vandalica cu insesi inidiu- Idcele natiunei. Esperienti’a este pentru tdta lumea intieleptiunea dmeniloru; numai pre noi tdte nenorocirile si desa- strele ce bîntuie tidr’a, nu ne făcu neci macaru atenti; — la atâta apathia si amorțire ne-a adusu cosmopo- litismulu. Se Întreprinde in contra ndstra unu resbelu de perire pe cale economica, — specie de asasinatu mo- derau; — urmamu noi insine, in contra ndstra, unu sistemu economicu anti-nationalu, anti-socialu si anti- umanu, prin care ne destrugemu noi insine; cu totii simtimu si recundscemu câ mergemu reu, câ ne du- cemu in prapaste; inse nu numai că nu cautamu unde e caus’a reului si nu avemu virtutea si patrio- tismulu de £ o inlatura — că-ci atîrna de noi; -— nu numai nu luamu nici o mesura de stătu pentru apararea intereseloru ndstre, — dar d’in contra, a-' gravamu reulu d’in di in di, mergendu in sensulu dujmaniloru noștri si aservindu tidr’a prin noue con- cesiuni, cari suntu basea de espldtare, basea de ope- rațiune in contra ndstra, Tdte artificiile si subtilitățile dujmaniloru natiu- nei, dmenii noștri politici le adopta că principie po- litice si le aplica pe bidt’a tidra, fără se aiba pietate a-si dă sdma de consecqntie O asemenea nepăsare de sdrtea tierei nu ne-o potemu esplică decătu prin faptulu intristatoriu, că dmenii noștri politici, lipsindu-le ideea naționala, nu se punu si pe densii in caus’a natiunei, nu imparta- siescu nenorocirea sa, ci lucrdza pentru tidr’a loru nu că părinți de familia, că părinți ai tierei cumu ii numia bunulu simtiu romanu, ci că pentru o tidra străină, că dmeni ai lumei, si d’in punctulu de vedere alu lumei, dr nu alu natiunei loru de care i-a desli- pitu cosmopolitismulu. Gresielile dmeniloru noștri politici provinu nu- mai d’in indiferentismulu si isolarea in care traiesCu, de națiune, — ceea ce-i pune afara d’in simtiemen- tulu nationalu, si-i face a nu fi in unitate morala cu națiunea, a nu mai destinge intre interesele ei si cele străine, si astufeliu a nu lucra că membri ai corpu- lui nationalu. Enormele gresieli repetîte sunt cea mai deplina dovada, că numai ideea naționala este sufletulu si busol’a politica a omului de stătu; numai ea-i da virtutea si simtiulu politicu necesariu, spre a intielege si petrunde caus’a natiunei sale, si a o conduce astu- feliu, cumu se nu dea in cursele ce-i tindu inimicii ei. Lipsiti de acdsta busola, dmenii noștri de stătu mergu fără planu, îăra tienta politica, ducdndu natiu-,, nea in necunoscuta. Este mai multu decătu tempu se ne intielegemu si noi interesele, ddca voimu se mai ecsistamu, si se intramu in bunulu simtiu comunu, in politic’a natiu- niloru. :— Se inchidemu o epoca funesta, epoc’a con- cesiuniloru, si se punemu câpetu sistemului economicu care ne ucide. O esperientia atătu de desastrdsa trebue se ne faca si pe noi se intielegemu, că sistemulu economicu alu unui stătu este sistemulu seu politicu; că Gestiu- nile economice sunt cestiuni politice, cuprindiendu in ele ecsistenti’a materiala a natiunei, si că astufeliu trebue a le privi si trată după rațiuni de stătu, di- nu după sofismele economice, sdu după consiliile ce- loru cari au interesu că se nu mai fimu, nici prin imitarea fără consciintia a altora state, in impregiu- rari politice, sociale si economice, altele decătu ale ndstre^. Eta ceea ce ne-a indemnatu pe langa analis’a lui Martianu, a mai grupă aici căteva obsertatiuni asupra starei economiei ndstre naționale. Străinii interesati a ne espldtă si a ne cuceri tidr’a prin resbelulu economicu, profitandu de lips’a de educatiune naționala a dmeniloru noștri politici, de necunoscinti’a loru despre interesele tierei, — acre- ditdza in spiritulu lorii, intre alte artificii, funest’a eresie, că cu cătu se voru plantă in tidra mai multe interese străine, cu atătu va fi mai garantata inde- pendenti’a ndstra, cu atătu ne vomu civilisă mai rapede. La acdsta artificie ne pdte respunde ecsemplulu tuturora coloniiloru d’in istoria si d’in actualitate. — Ce infloresce in colonii prin interesele străine? ■— In- floresce națiunea pamentdna? — Ori pe ruinele na- tiunei pamentene, se redica națiuni străine? Acolo mergemu si noi prin plantarea interese- loru străine intre noi. • Ar fi mai simplu a dice, că pentru că se ne asecuramu ecsistenti’a, se ne anecsamu la Austri’a si Germani’a, că-ci acolo ne duce anecsarea economică ce se intreprinde. Sunt doue sisteme politice: un’a naționala, si alt’a coloniala, ce se practica de statele Europei. Sisteme cu totulu opuse un’a alteia. Politic’a naționala se aplica cătra sine insasi, cătra națiunea propria a statului; politic’a coloniala,, se aplica in tierile pe cari unu stată le colonisdza cu prisosulu fiilotu sei. Acdsta politica, disa colo- niala, consista in o sistema de uneltiri economice, cari lucrdza la espldtarea si cucerirea tierei, prin unu resbelu pacificu, întreprinsa subt form’a unoru asia numite opere de civilisatiune. — 275 — Scopulu politicei naționale este prosperitatea si conservarea natiunei statului. Ea are de regula po- litica, principiulu .că „o națiune câ si unu individu, este mai aprdpe de sine decătu de altii;“ — că d’in unitatea intereseloru materiale numai, pdte est uni- : tatea morala, si d’in un’a si alt’a intr’unite, — forti’a natiunei/' Politic’a coloniala are de obiectu, intemeiarea elementului colonisâtoriu prin espldtarea si substituirea elementului pamentdnu. Ecsistenti’a acestuia se ab- sorbe de celu d’antei, si astufeliu storsu de vitalitate si impilatu, —incetulu cu incetulu se stinge de ina- nitiune, in mesura cu desvoltarea destructorilpru sei, — in numele umanitatiei, alu libei-tatiei si alu civi- ■ lîsatiunei! Regimulu colonialu este cu atătu mai funestu pentru poporulu indigenu, cu cătu, prin poterniculu mechanismu ald sistemei , nu numai că totulu este miscatu in contra lui, dar insusi elu este menatu de sistema, a lucră la propri’a sa destrugere, si la con- stituirea ucigasiloru sei. Insasi munc’a acelui. poporu este o lucrare ele nimicire pentru densulu, pentru că intrandu in manile unui poporu dujmanu, ea Se pre- face in arma in contra lui. Tdte relatiunile poporului indigenu cu străinii suntu basate pe destructiunea lui. Nu comerciulu este pentru densulu, ci elu este pentru comerciu. După cumu in sistem'a naționala totulu concura la binele natiunei, totulu gravitdza in giurulu ei; in politic’a coloniala totulu este inversu. Ceea; ce pen- tru elementulu colonisâtoriu este virtute, adeca iubirea de tidra si patriotismulu, este privitu si tratatu câ crima in națiunea pamentului. Acolo nnde sistem’a nu este pusa in legi, ea se afla in inim’a dmeniloru politici si a agentiloru, cari dau mișcare acestui mechanismu. Spre a ne incredintiâ de acdsta, nu avemu de- cătu a observă politic’a economica ce urmeza Engli- ter’a in^Engliter’a, cătra națiunea sa propria, si poli- tic’a ce totu Engliter’a urmdza cătra jrlandesi si cătra tierile pe care le colonisdza cu englesi. Politic’a Fran- ciei cătra națiunea francesa, si cătra poporulu arabu d’in Algeri’ă. Politic’a economica a Germaniei cătra națiunea germana, si politic’a ei catra elementele ne- germane, de ecsemplu a Prusiei in ducatulu de Posenu. Principiulu politicu alu dmeniloru de stătu ger- mani, cătra națiunea loru propria, este acelu alu unui bunu parente de familia. „Scopulu stătuJui germanu, fundata cu sângele si munc’a germaniloru, este o societate germana,“ — dicu dmenii politici germani. „Statulu nu este o abstracțiune a societatiei omenesci, ci personificarea individualitatiei naționale. Missiunea statului este a fi p a tr i a, d r nu o te 1 u. In ade- veru statulu este supusu păna ia unu punctu, condi- tiuniloru generali ale umanitatiei, dar este principal- mente supusu conditinniloru speciali ale natiunei sale." „Nu traimu in paradisu, unde totulu este fără interesa. Bunulu Ddieu n’a populatu pamentulu cu abstracțiuni omenesci, nici cu omulu, precumu elu este in sine, ci cu națiuni concrete: francesi, englesi, germani etc. — iu impregiurari practice deosebite. De aceea barbatulu de stătu trebue se se preocupe numai de națiunea lui, lasandu ceriului grij’a in genere a umanitatiei." Asia cugetă dmenii de stătu ai Germaniei, si resbelulu franco-germanu, care va incepe o era noua pentru politica si sciintia, punendu capetu cosmopo- litismului, a datu cea mai deplina consacrare cuge- tariloru loru. Se mai observamu sistem’a jjolitica a regimului germanu d’in Vien’a, cătra coloniile germane d’in Boemi’a, Transilvani’a, Bucovin’a, Galiti’a, Ungari’a etc.; — si politic’a aceluiași regimu cătra elementulu romanu, si slavu; si vomu vede că germanii austriaci se intemeidza si crescu d’in vitalitatea popdreloru slave si romane; că prin sistem’a de stătu opusa acestoru popdre, ecsistenti’a loru se absdrbe de germani; midiu- locele loru, fortiele loru,.munc’a loru sunt intrebuin- tiate că instrumente de destructiune a loru. — In deosebirea acestoru sisteme politice, vomu gasf se- cretulu starei inflorite si alu civilisatiunei sasiloru si alu celorulalti germani d’in Austri’a, si a miseriei si de- cadentiei in care zăcu romanii si slavii. Mai multe rele causdza acestoru popdra resbe- lulu economicu ce li face Austri’a, decătu nu le-ar causa- celu mai desastrosu resbelu militariu. Se mai observamu sistem’a politica a guvernului rusu cătra elementele slavo-ortodocse d’in Rusi’a, de ecsemplu sistemulu parentescu ce a urmatu si urmeza cătra coloniele bulgare d’in Basarabia rusdsca, si si- stem’a vitriga ce urmdza cătra romanii d’in Basarabi’a. Tdte statele afara de Turci’a, — care inse se afla in dissolutiune, in prad’a companiiloru străine de espldtare, — făcu politic’a intereseloru loru naționale. Ele nu numai că au asecuratu piati’a d’in intru fiiloru natiunei loru (vorbimu de starea reala a lucruriloru, de ceea ce este, er nu de speculatiunile de idei, cari după espresiunea unui economiștii, sunt destinate mai multu pentru esportare, decătu pentru consumarea d’in intru), dar inca vedemu, că intrebuintidza influenti’a si poterea loru spre a dă o direcțiune conforma in- tereselorn loru, chiaru si afaceriloru altoru tieri, si a face si d’in alte tieri piatie pentru comerciulu si in- dustria loru. Dar nu avemu trebuintia a aduce ecsemple d’in depărtare. Politic’a economica a celornlalte state o avemu înaintea ochiloru in tdte dilele in tidra la noi. Se comparamu regimulu vamale alu stateloru vecine, Austri’a si Rusi’a, aplicata cătra densele, cătu e de nationalu si de binefăcătorii! pentru industria loru; se-lu comparamu cu regimulu vamale ce ele voru a ne impune noue prin tratatele cu Turci’a, — pe care acumu cârca a-hi perpetuă si agrava prin conventiuni asia numite pentru desfiintiarea jurisdictinnei consu- lare, dr in realitate pentru infiintiarea ei, — - regimu care este caus’a principale a omorirei industriei ndstre. — 276 — Se observamu chiaru in raporturile d’in intrulu tie- rei, sistemulu protectionistu alu consuliloru câtra con- nationalii loru, solicitudinea si spriginulu păna la ne- dreptate, de care incungiura interesele loru, voindu a-i subtrage păna si dela plata micei patente ce li-se cere pentru întreprinderile ce făcu la noi, — si si- stemulu loru cătra noi si interesele ndstre, si ne vomu incredintiâ, că tdte statele făcu deosebire intre fiii na- tiunei loru si intre străini; — că principiulu loru po- liticu cătra densele nu este acelu de „omu si omu,“ pe care-lu propaga numai cătra noi; că ele suntu cosmopolite numai» cătra altii, cătra noi, dr nu. si cătra densele. Acdsta sistema statornicu practicata de tdte sta- tele civilisate, trebue se ne convingă si pe noi de legea naturei: că in economi’a politica mai multu inca decătu in cea privata, este „alu meu si alu teu“ si candu n’ai, nu-ti dă nimene; că o națiune câ si unu individu, are interesele sale deosebite de ale al- tora popdre; economi’a sa propria, deosebita de a altora popdre, resultatu alu istoriei sale, alu condi- tiuniloru ei politice si sociale, alu diferentiei de reli- giune si alu impregiurariloru ei naționale deosebite de ale altora popdre; că prin urmare, fia-care stătu face politic’a intereseloru natiunei sale, dr nu a lumei intregi, nu politic’a strainiloru, precumu facemu noi. „Este curiosu, că națiunile se necunoscu atătu de multu unele pe altele. Umanitarii sunt nebuni de a crede, că zidurile, gardurile, barierele, ce erau intre națiuni, s’au micsiuratu. Personalitatea eres- c e n d a, desparte, d’in contra, d’in ce in ce mai multu, d’in dre-care puncturi de vedere, si națiunile câ si individii.“ (Jules Michelet, La France devant L’Eu- rope 1871.) O națiune cu cătu se civilisdza, cu atătu devine mai prevedietdre si mai politica, adeca mai egoista. Ecsemplu: Angli’a si Germani’a, cari prin civilisa- tiune, prin „personalitatea crescenda“ au devepitu atătu de egoiste. „Intr’o casa onesta se face deosebire intre fa- milia si dspeti. O tidra nu este o cârciuma. “ (E. Viol- let-le-Duc. Mdmoire sur la ddfense de Paris 1871.) Noi romanii — noi insine in statulu nostim, in cas’a ndstra — urmamu cătra națiunea romana, câtra noi insine, o politica coloniala, unu sistemu ecopo- micu dujmanu; avendu de resultatu, câ tdte. averile se trdca dela romani la străini; facdndu apelu la in- vasiunea strainiloru in tidra prin avantagele ce li dă; lucrandu a face comerciulu d’in intru internationalu; pro- prietatea pamentului patriei ndstre, in locu de pro- prietate romana, proprietate internaționala; interesele si afacerile ndstre, romane si interne, afaceri inter- naționale, si constituindu prin acdsta o tidra in stare de conproprietate, o societate internaționala: ceva im- posibila, o amestecătura babilonica, unu chaosu umanu, in care națiunea romana, desmembrata, desfăcută d’in corpu de națiune in individe, se disolva, spre a esi d’in acestu chaosu, pe ruinele ei, unu stătu strainu, — statulu germanu. Sistemulu ce alte state practica cătra străini, noi l’aplicamu cătra insine. Acestu sistemu economicu opusu natiunei, ne stdrce de vitalitate si ne elimindza pe noi, intocmai cumu se face iu colonii cu indigenii. In ori-ce stătu, națiunea este scopu. Relatiunile cu străinii sunt subordonate intereseloru naționali. Comerciulu este pentru națiune, dr nu națiunea pen- tru comerciu. In sistem’a ndstra economica vedemu inversulu. Câ si in o colonia, totulu e subordonata intere- seloru străine, si ceea ce infloresce si se redică in tidra, suntu interesele străine. Nu se credza nici o institutiune naționala, uma- nitaria, civilisatdria, ci institutiuni jidovesci: anti-na- tionale, anti-umane, anti-civilisatdrie, carora li se pune eticheta frauduldsa de banca romana, creditu romanu etc. La noi, câ si in o colonia, esceptandu unu micu numeru⁻ de familii, este mai avantagibsu a fi strainu decăttt pamentdnu. O alta eresfe funesta s’a acreditata de scdl’a cos- mopolita in spiritulu nostru, cumu-că in cestiunile economice, in cestiuni de drumuri de fern si de banei se nu facemu politica, in comerciu se nu facemu po- litica, in administratiune se nu facemu politica etc. Astu-feliu pe nesimțite amu scosu politic’a d’in totu statulu, amu remasu unu stătu fără politica, la- ■ sandu strainiloru se faca politic’a intereseloru a tierei ndstre. Candu pieru națiuni prin cestiuni economice, cumu perimu noi, candu se redică națiuni prin cestiuni eco- nomice, cumu sunt englesii si germanii, cumu nu suntu politice cestiunile economice? Cosmopolitii sunt consecenti: candu nu se con- sidera decătu individele, dr nu națiunea, atunci nu e nimica politicu. — Dar nu intielegemu pe ^cei cari dicu, că voru câ națiunea se traidsca, si dau in asta cursa. Candu prin concesiuni si prin ocuparea piatiei d’in intra si a proprietățiloru, străinii se constitue la noi in stătu in stătu, in individualități nfttionali deose- bite, precumu sunt jidovii si germanii;., candu asia dara se intreprinde cucerirea tierei si nimicirea na- tiunei ndstre pe cale economica, a discutâ natura politica a cești uniloru economice, este a djscutâ evi- denti’a. Prin sistemulu nostru economicu este organisata perirea ndstra prin noi insine. Noi toti, lucrurile nd- stre, ihstitutiunile ndstre, munc'a naționala, menati de acestu mechanismu, lucramu fara conscientia de ceea ce facemu, la propri’a ndstra destrugere. (Va urma.) — 277 — Colcctiiine de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kem^ny, care privescu mai alesu pe români (valachi). (Continuare.) 1366. 11. May. App. D. Tr. T. III. Dionisiu vaivodulu Transilvaniei arata, că in acestu anu s’a tienutu la orasiulu Turda congregatiune, adeca dieta generale, in care au fostu representati nobilii tierei, secuii, sasii si alti locuitori d’in alte classi si conditiuni de dmeni. D’in mandatulu regeiui, in acea dieta a trebuita se’si producă fia care locuitoriu dreptulu de a lua vama dela poduri etc., ddca ’lu va fi avutu, spre care scopu trebuea se producă fia care documente in scrisu. Cu acea ocasiune au esitu intre altii, Ladislau (Vladu) filiu alu lui Dumitru dela Cicmautelu si Stefanu filiu alu lui Toma dela Candca*) si au dechiaratu, că ei avea unu podu facutu preste Ternav’a mica, dela.care au luatu vama cu dreptu castigatu dela regele, că inse sasii locuitori in comunele Curcea si Bogatu (am- bele in scaunulu Medeasiului) venindu cu furia mare si armati, au omoritu. pe boieriulu Toma, si depredandu tdte averile lui, ii răpiră si documentele respective. , Nos Dyonisius Wayvoda Transsilyanus, et Co- mes de Zonuk, memoriae commendamus, quod cum in congregatione nostra Universis Nobilibus, Siculis, Saxonibus, ac alterius cujuscunque Status et condi- ditionis hominibus partis Transsilvane, facta publica proclamatione de regio edicto feria secunda proxima post festum beatorum Philippi et Jacobi Apostolorum Torde celebrata,**) de mandate ejusdem Domini Re- gis, universis nobilibus, et alterius cnjusvis status, et praeminentie hominibus tributa tara in terris, quam in aquis habentibus in eadem congregatione nostra, instrumenta sua, super tributo suo confecta, coram nobis exhiberi commisissemus***). Tandem inter ce- teros Ladislaus filius Demetrii de Chykmanthel, et Stephanus filius Thome de Kend de medio univer- sorum. consurgendo, nobis curaverunt declarare isto modo: quod ipsi super fluvium Kykullew minori pon- tem constructum haberent, super quem tributum con- svetum exhigerent, super quo etiam tributo regalia munimenta habuissent, sed quondam Saxoues de Keu- rus et de Bogach diabolico furore repleti, ad domum quondam ejusdem Thome patris predicti Stephani in eadem Kend habitam potentialiter mânu armata ve- niendo, crudeli nece eundem Thomam interemissent, omnia bona ejusdem Thome auferendo, et asportando, inter alia .bona dicti Thome ipsa regalia munimenta super ipso tributo, et aliis juribus ipsorum confecta recipiendo asportassent, que omnia Judicibus nobilium et universis nobilibus septem comitatuum predicte par- tis Transilvane constarent evidenter, petentes nos, ut iidem Judices nobilium, jurati assessores, et universi nobiles, qualem de premissis scirent, per nos requisiti faterentur veritatem. Cumque nos eosdem Judices *) Cunoscut’a familia roman6sca, astadi a comitiloru Kendeffi. **) fors Comitia. — ***) Productio. Originale in pergameno patenter expeditum, in cujus dorso apparet vestigium sigilii super cera flava appressi; possidet J. C. Kemăny. nobilium, juratosque assessores, ad fidem eorum Deo debitam, fidelitatemqne Domino nostro Regi, sueque sacre corone Regie observandam, tanto vivifice cru- ciș ligno nobis prestitam super premissis requisitos habuissemus, mox iidem Judices nobilium, juratique assessores ad premissam eorum fidem, simul cum tota universitate nobilium eidem congregationi nostre ad- herentium, omnia premissa et singula premissorum per eosdem Saxones de Keurus et Bogach universos perpetrata et illata fuisse, unanimi et concordi testi- ficatione affirmarunt. In quorutn affirmative assertio- nis testimonium presentes prescriptis Ladislao et Ste- phano duximus concedendas. Datum octavo die con- gregationis nostre antedicte, in loco prenotato, anno Domini Milessimo CCC. Sexagesimo Sexto. 1366. 13. July. App. D. Tr, T. III. Regele Ludovicu I. trimisese in Transilvani’a comissari pe Nicolae banulu Croației si pe Petru vicevaivodulu tierei, că se judece si se compună mulțime de certe si turburari escate pentru possessiuni de pamentu, intre nobili, secui si sasi d’in tdta tier’a. Intre acelea certe a fostu si una pentru hotarulu numîtu Lapusiu d’in comitatulu Albei, causata intre unu boieriu anume loanu alu lui Gegus dela Mulencrugu si intre sasii d’in Copsia, unde sasii drasi revoltandu, s’au portatu cu mare brutalitate, si nu s’au la- satu, pana nu s’au impartitu acelea locuri intre ei si intre acelu aristocratu. Nos Ludovicus Dei Gratia rex Hungariae etc. memoriae commendantes tenore praesentium signifi- camus universis, quod cum fideles noștri dilecti, vi- delicet raagnificus Nicolaus de Zeech Regnorum no- strorum Croatiae, Dalmatiae Banus, ac Petrus de Jara vices gerens*) magnifici Baronis Dyonisy Wayvodae Transilvani, quos in medium Nobilium Siculorum et Saxonum terrae nostrae Transilvanae ad reforman- dum et componendum universarum licium, et distur- biorum materias ratione terrarum et metarum inter eos litigiose vigentes, pro specialibus in nostra per- sona hominibus nostris deputantes confidenter tfans- miseramus cum nostro regio pleno mandato, post aliarum metarum, et terrarum rectificationes ad quam- dam terram Lapus vocatam in comitatu Albensi Tran- silvane existentern, praetextu cujus fidelis noster miles magister Joannes filius Gegus de Almaker6k asserens ipsam fore terram suam haereditariam, cum populis, seu Saxonibus nostris de villa Kapus diversa Certa- minis, et multa contentionis genera a multis retroactis temporibus, et jam ad nostrum scitum habuisse di- noscitur, personaliter pervenissent, licet eam veluti suam haereditariam dictus magister Joannes sibi to- taliter restitui inibi petierit, tamen quia videbatur ipse et magister Joannes non posse memoratam totalem terram adversus insolentias, et infestationes, tumultus populorum, et Saxonum eorundem, qtii terram ipsam prius, ut fertur, indebite utebantur, pacifice obținere, igitur iidem homines speciales nostram ad hoc ple- *) Vice-Vajvoda. Ex originali eruit Dan. Cornides Ms. T. I. p. 245. Edidit: Fejăr C. D. T. IX. voi. III. p. 567. 46 — 278 — nariam habentes facultatem, propter bonum pacis et quietudinis ambarum partium, praefatam terram La- pus inter ipsas partes dividende boc ordine limitas- sent, et limitarunt per metales distinctiones, quod pri- mam in planitie cujusdam sylvae juxta antiquam me- tam ipsius magistri Joannis, ex parte villae Fetan- telke nuncupata separantera novam metam terream erexissent,.........et ibi cursus praedictarum meta- ruin, inter ipsas partes terminantnr, prout haec om- nia in literis eorundem Nicolai Bani et Petri vice- vayvode in Ugra circa fluvium Olth in anno supra- dicto datis, et per praefatam Joannem nobis ad con- firmandum praesentatis vidimus plenius contineri. Nos itaque consideratis fidelitatibus, et servitiis ipsius ma- gistri Joannis, et Petri filii sui majoris, juvenis sci- licet aulae nostrae regalis, quibus ipsi nostram con- tinuo placant, et imitantur voluntatem, divisionem terrae per nominatos speciales homines nostros modo praehabito factam, et metarum cursus superius ex- pressatos, ac literas ipsorum Nicolai Bani, et Petri vice-vayvodae exinde confectas, acceptamus, ratifica- mus, et praesentium sub secreto sigillo nostrarum literarum patrocinio de novo confirmamus. Praesentes etiam sub majori nostro sigillo privilegialiter emanari faciemus, dum fuerint nobis reportate. Datum Albae- Gyulae in die S. Margarethae virginis anno Domini M. CCC. Sexagesimo Sexto. 1366. 26. Nov. App, D. Tr. T. III. Mandatulu vicevaivodului Petru cătra capîtululu eclesiei dela Alba luli’a, prin care se dispune, câ se se tramita comissari la faci’a locului, pentru că sasii d’in Copcea in scaunulu Medeasiului au năvălită in capu de nopte in mosii’a boieriului loanu alu lui Gegus, facundu’i dauna mare. 1366. In sancto Emerico, in quindenis festi Martini conf. Petri vice-vayvodae Transilvani man- datam ad Capitulam Ecclesiae Transilvanae, ut in- quirat in potentiam Saxonum de Kapus sedis Med- gyes, qui possessionem magistri Joannis filii Gegus de Almakerdk, Hunsfalva vocatam, noctis in silentio invadendo ibidem damna intulerunt. Homines regii ad liane inquisitîonem designantur magister Nicolaus filius quondam Simonis Bani de Darlacz, vel Apor, aut Ladislaus filius Emerici de Ernye, seu Joannes filius Michaelis de Almas. Ex Ms. Dan. Cornides T. II. p. 46. Per Extensum Edidit: Fejer C. D. T. IX. voi. III. p. 641. (Va urma.) Apelu de abonamentu la dictionariulu limbei romane. Diclionariulu limbei unei națiune este pentru densa cartea cartiloru. bibli’a naționale: imbratiasandu limb’a in totulu seu, in forma că si materi’a sa, diclionariulu lim- bei naționale coprinde chiaru prin acesta totu ce a cu- getată, a simtitu si a facutu națiunea ce o vorbesce, vieti’a colectiva, cu unu cuvcntu, marele sufletu alu in- tregei națiune, fără care acesta nu pdte viua că indi- vidualitate bine distincta si independinte de alte indivi- dualități colective de același nume. Deca dara, d’in acestu punclu de vedere, unu dictionariu naționale este un’a carte de insemnatate vitale pentru veri-ce alta na- țiune, ce are se fia elu pentru noi romanii, carora streinulu reu voitoriu si asprimea tempuriloru le-au in- tunerecatu istori’a, le-au coruptu datine si institute stră- bune, le-au stersu si nimicitu si alte caractere de in- dividualitate naționale, si nu le-au remasu decătu limb’a că singuru necontestata documentu de ce amu fostu si ce s’aru cadea se liinu. La aceste consideraliuni se adaugu altele particu- larie limbei romane de un’a imporlantia, deca se pote, si mai vitale. In organismulu limbei ndstre s’a incui- batu mulțime de strainismi, părăsiți ce-i impedeca des- voltarea, gundie ce-i turbura limpeditatea; pre corpulu acestei nobile fica a latiului tempulu a impresu mulțime de venetări, cari vatama frumsetia si graliele ei de ver- gina romana; si poporulu romanu nu se insiela in in- stinctulu, prin care tende de cătu-va tempu, de candu s’a desteptatu in elu conscienti’a naționale, tende d’in tdta ânim’a se-si vedia limb’a curatita de acei părăsiți periculoși si vindecata de acele venetări ce o desfigura, pentru că astu-feliu cu un’u di mai inainte se pdta fi- gură cu demnitate alaturea cu nobilile sale surori: la- tina, italiana, francesa, ispanica, portugalica. Afara de acesta, pe deplinu convinși că fără cultura, fara scientia, nu mai e scapare naționale, romanii d’in tdte angbiurile pasiescu astadi cu unu de lauda si nobile aventu pe ca- lea culturei, in care amarită sorta ce au avutu i-a fa- cutu se remana asia de înapoi; si fiendu-că progresulu in cultura se traduce in desvoltare si apropriare de noue idee, cari ceru espresiune in limba; de aci necesitatea imperidsa de a formă si introduce in limba alta mulțime de cuvente noue. Candu ’si cugeta cineva ce s’a facutu pentru curățirea limbei de părăsiți străini si înavuțirea ei cu noue espresiuni numai de diece ani inedee, ânim’a sa de romanu nu pdte se nu-i bata de bucuria; dara lucrulu are si periclele sale, si inca de cele mai mari si mai funeste: inovandu toti de tdte părțile in diverse moduri, după capritie si fără norm’a raționale si con- stante, vomu ajunge la unu adeveratu Babelu, in care cu stricarea unitatiei de limba, prin care romanii d’in tdte părțile s’au simtitu păna astadi că unu singura corpu cu unu singuru sufletu, s’aru rupe si corpulu natiunei in mai multi trunchi; inovandu cu locu si fara locu, si d’in nefericire mai desu fără locu d’in lips’a cunoscien- tiei afunde a limbei poporului, vomu ajunge in curendu la un’a limba serbdda si decolorata, pe deplinu stdrsa si secata de acelu sucu de vietia, care ’i vine d’in ma- rele sufletu alu poporului romanu, la o limba prin ur- mare nepulintiosa si inepta a esprime cugetarea cu totu pondulu si in tota poterea si divin’a ei splenddre; in- troducendu in fine inovatiuni, cari aru remanea necu- noscute marei maioritati a natiunei, vomu perde in cu- rendu fericirea de care ne amu bucuratu păna astadi, fericirea de a vorbi cu totii, dela banu pana la tieranu, — 279 — un’a si aceeași limba; vomu aduce neintielegere si re- cire de ânima intre frați de același sânge; vomu con- demnă cea mai mare parte a poporului la ignorantia si barbaria, si astu-feliu vomu privă națiunea de cele mai energice poteri pentru marirea si glorificarea ei. La pericle care amenintia asia de gravu venitoriulu nostru de națiune, pote pune o stavila numai unu dictionariu naționale, care coprindiendu stratele vechi că si cele noue ale limbei, celoru puțini se deschidă fecundele si datatorile de vietia funtane ale limbei popularie, era ce- loru multi se facilite cunoscienti’a noueloru cuvente se- race de intielesu, pentru că ei se le intdrca pline de sensu, vietia si de energia, si asia in fia-care cuventu esitu d’in gur’a romanesca se bata ânim’a si se respire sufletulu poporului romanescu intregu; care dandu ulti- mele radecini si presentandu însemnările cele mai pri- mitive ale cuventeloru, se pună pre totu fiiulu de ro- manu, păna la unu punctu, in stare de a studiă si in- tielege limb’a sa cu același folosu ce tragu puținii favoriti de sdrte d’in studiulu limbeloru clasice; care, in fine, pentru fia-care cuventu se dea fia-carui romanu o norma, după care sufletulu unicu alu natiunei se se esprime in unulu si același cuventu. In fine dis’a, că „scienti’a este putintia,* a ajunsu astadi pentru tdta lumea un’a asioma; si că se ne in- credentiamu despre acestu adeveru, n’avemu nevoia se mergemu prea departe, la marile si putentile națiuni ale apusului, de ecsemplu; ci un’a aruncatura de ochiu impregiurulu nostru, la națiuni cu multu mai serace si mai puținu numerose decătu noi romanii, ne va arata ce sacrificie făcu ele pentru scienti’a si cultur’a națio- nale: lasa-se-voru dara romanii se-i intreca si ungurii, serbii, grecii etc.? Societatiei academice romane s’a im- pusu tocmai greu’a sarcina de a ridică gnu templu scien- tiei si culturei romanesci, si de a aprende in elu unu mare si nestins» focariu, de unde lumin’a, caldur’a si vieti’a se se pdta respandi in tdta suflarea romandsca; dara midiuldcele puse la dispositiunea ei pentru acestu mare si mîndru scopu suntu cu totulu nesuficienti. Mul- tiamita inse generositatiei bărbatului de fericita memoria, Evangelitt Zappa, antei’a proba de dictionariu alu limbei romane a inceputu se esa la lumina sub auspiciele so- cietatiei; si acesta presentă, pe langa însemnatele con- sideratiuni mai susu espuse* fia-carui romanu si oca- siunea bine-venita, credemu, de a-si dă obolulu seu pentru inaltiarea templului scientiei si culturei naționale, facendu, intru cătu spendiura dela densulu, că prin re- incassarea sumeloru ce se despendu pentru lucrarea si tipărirea acestui dictionariu, societatea academica romana se-si maresca intru cătu-va mediele necesarie pentru ajungerea scopuriloru sale salutarie natiunei preste totu si fia-carui romanu in parte. Nu ne indoimu dara unu momentu ca romanii, cari vreu se viuedie, si se viuedie vidtia latina, se voru întrece a imbratisiă si sustienea radicarea adeveratului monumentu alu romanilatiei si la- tinitatiei ndstre. Eca acumu si conditiunile abonamentului la dictio- nariu : Dictionariulu limbei romane va coprinde aprdpe de 100 de cole, si va aparea in fascicule de 4 păna la 5 cole. Pretiulu abonamentului este de 10 lei nuoi, d’in care jumetate (20 lei nuoi) se va respunde inainte, era restulu după esirea la lumina de 50 de cdle. Domnii colectanti, cari voru face 10 abonati, pri- mescu unu ecsemplariu gratisu, seu unu beneficiu de 10%; cari voru face 50 de abonati, primescu unu be- neficiu de 15%; cari voru face 100 de abonati, pri- mescu unu beneficiu de 30%. Că apendice la dictionariu, amesuratu cu literele corespundietdrie d’in aedsta si in aceleași conditiuni, va aparea si glossariulu. Membrii delegatiunei societatiei academice romane: A. T. Laurianu, P. Poenariu, I. C. Massimu, V. A. Urechia. Ad Nr. 286—1871. Publicarea banilor» inenrsi la fondulu asociat, trans. dela siedinti’a comit, d’in 3 Oct. a. c. păna la siedinti’a aceluia d’in 8. Noembre 1871. 1) Dela dn. consil. gub. pens. P. Dunc’a (pre langa tacs’a de membru ord. pentru totudeaun’a solvită in 186%) s’au mai incassatu alti 100 fr. in o obligațiune de stătu, facunduse mem- bru fundatoriu alu asoc. trans. 2) Dela dn. prof. dr. Ilariu Puscariu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr. 3) Dela dn. senatoriu Petru Rosc’a tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr. Sibiiu in 6. Noembre 1871. Dela secretariatul» asoc. trans. Ad. Nr. 286-1871. Conlribuiri incurse in favărea fondului academiei romane de drepturi. 1) Dela dn. advocatu in Abrudu, Bas. Popu de Harsianu in 2 obligațiuni de stătu Nr. 138,833 si 138,834 d’inpreuna cu couponii dela 1. Fauru 1872 că ofertu 200 fr. 2) Prin dn. red. Alecsandru Romanu s’au trimesu pentru fondulu academiei (strapusi prin dn. Vis. Romanu) câ contribuiri 5 fr. 30 cr. si anume: a) dela dna. preotesa Isabella Danu nasc. Anderco-Homorodeana 1 fr.; b) dn. Eli’a Comanu nasc. Anderco- Homorodeana, preotesa 1 fr.; c) dn. notariu Greg. lug’a 1 fr.; d) dn. Artemiu Anderco Homorodeanu, stud. 2 fr. 30 cr. Sum’a că mai susu 5 fr. 30 cr. 3) Prin dn. candidata de prof. A. P. Alexi s’au trimesu a) că venitu curatu dela o conferintia literaria tienuta de domni a sa in Siomcut’u mare 15 fr.; b) ăr că contribuiri pentru fondulu academiei 22 fr. 4) Prin dn. red. alu Albinei Vine. Babesiu s’au trimesu pentru fondulu academiei, si anume: a) dela dn. docente in Re- siti’a Banatului, los. Popescu 3 fr.; b) dn. cetatianu totu in Re- siti’a Banatului, Georgie Popescu 2 fr.; c) dn. docente de Po- sionu, Silviu Suciu 2 fr. Sum’a 7 fr. 5) Dela dn. consil. gub. in pens. Pavelu Dunc’a că ofertu in favorea fondului de academia in 3 oblig, de stătu 300 fr, Sibiiu 8. Noembre 1871. Dela secrelariatnlu asoc. trans. — 280 — Prin dn. directoriu gimnas. in Beiusiu, Teodoru Kovâri s’au trimesu câ contribuiri incurse in favdrea fondului academiei, parte dela domnii profesori gimnasiali, parte dela studentii dela acelu gitnnasiu, cumu si dela alti benevoitori, in urma venitulu curatu dela o petrecere de jocu, data de junimea studiosa de acolo, cu totulu 131 fr. A. Dela domnii profesori gimnas. si alti benevoitori. Teod. Kovari, direct, gimn. 5 fr. Michaiu Bandiciu 1 fr. loanu Selagianu 1 fr. Georgie M. Marinescu 2 fr. I. Intiu 1 fr. St. Szâdy 1 fr. Alecs. Bozintanu 1 fr. Simeonu Bnlcu 1 fr. Teod. Rosiu 3 fr. Moise Nesiu 1 fr. lonu Zaiea 1 fr. lonu Barbulu 1 fr. Teod. Dringou 2 fr. Danila Maiorescu Frumen- tariu-Beiusiu 2 fr. loanu Sorbanu, capitanu supr. in pensiune 10 fr. Teod. Ardeleanu 2 fr. Demetriu Horvath 1 fr. loanu Lazaru 1 fr. Sum’a 37 fr. Dela class’a II. gimn. s’au trimesu 5 fr. List’a nu s’au inapoiatu. B. Dela studentii d’in class’a VIII. gimn. d’in Beiusiu. Gavrile Ardelenu 1 fr. 50 cr. Dum. Cornea 1 fr. Petru Iliesiu 50 cr. Ioane Groza 50 cr. losifu Gentiu 50 cr. Teod. Andru 1 fr. Severu Marcu 50 cr. Lazaru Gavrilu 1 fr. Georgie Filipu 50 cr. Georgie Podina 50 cr. Zach. Cereu 1 fr. 60 cr. Tisch Mauritiu 50 cr. loanu Roythi 40 cr. Petru Ostatea 50. cr. Sum’a 10 fr. 50 cr. C. Dela studentii d’in class’a V. gimn. d’in Beiusiu. Absolonu Todea 1 fr. 50 cr. loanu Nicol’a 1 fr. Petru Nicol’a 50 cr. Georgiu Foic’a 50 cr. Giurgiu loanu 1 fr. Petru Albescu 1 fr. Demetriu Bogoeviciu f fr. Nicolau Groz’a 1 fr. Gavrilu Gavrilescu 3 fr. Sum’a 10 fr. 50 cr. D. Dela studentii de class’a IV. gimn. d’in Beiusiu. Nestoriu Porumbu 1 fr. Sida Dionisiu 1 fr. Bufteanu Ni colau 60 cr. Miclutia Petru 50 cr. Gerlanu loanu 25 cr, Ra- pajka Jănos 30 cr. Sum’a 3 fr. 65 cr. E. Dela studentii de class’a I. gimn. d’in Beiusiu. Georgiu Costin’a 10 cr. Florianu Selagianu 10 cr. Ves’a Georgie 10 cr. Selagianu Gabrfelu 5 cr. Bogdanu Vasiliu 10 cr. Scrobu Georgie 10 cr. Pop’a Sofroniu 10 cr. Szabd Flo- rianu 10 cr. Driba Teodoru 10 cr. Georgiu Micula 10 cr. Popu luliu 20 cr. Sum’a 1 fr. 15 cr. Sibiiu 22. Noembre 1871. Dela secretariatulu asoc. trans. Consemnarea baniloru incursi cu ocasiunea petrecerei de jocu date de tenerimea studiâsa ro- mana d’in Beiusiu in 23. luliu a. c. in folosulu academiei rom. de drepturi Dela domnii contribuitori: Augustinu Antal 2 fr. Teodoru Rosiu 2 fr. Dan. Maiorescu 1 fr. Samuilu Szabd 2 fr. Petru Ciceronescu 3 fr. Ioane Barbulu 2 fr. Ignatie Siut’a 1 fr. Ddmn'a Marcusiu 1 fr. Horvâth Demetrie 2 fr. Georgie Vasilieviciu 5 fr. Paulu Popu 3 fr. Alecsandru Bozontanu 2 fr. Georgie Sfurlea 1 fr. Ioane Muresianu 1 fr. Ioane Malik 1 fr. Alexiu Siposiu 1 fr. losifu Rosiu 1 fr. Veduv’a Caba 2 fr. Veduv’a Kovâts 1 fr. Gregorîu Gruitia 2 fr. Ambrosie Cretiu 2 fr. Sim. Bulcu 2 fr. Mich. Csordâs 1 fr. Petru Kocs 1 fr. Ladislau Vas 1 fr. S. Milianu 5 fr. Veduv’a Marianu 60 cr. Ditrich 3 fr. Durcsicu 2 fr. Mich. Bandiciu 2 fr. Gavr. Cosm’a 3 fr. Ladislau Szabd 2 fr. Ioane Dotzi 1 fr. Nicolae Popu 1 fr. I Budd 1 fr. Paulu Paladi 2 fr. Dem. Negrdnu 3 fr. Gruitia 1 fr. Sitasitia 2 fr. Moise Nesiu 2 fr. Ilie Ferentiu 2 fr. Teod. Ardelenu 2 fr. Teod. Gentiu 1 fr. Pavelu Balâzs 2 fr. Ioane Velovanu 1 fr. Ferd. Szalay 1 fr. Parteniu Cosma 5 fr. Teodoru Kovâry 5 fr. Georgie Borha 3 fr. Ioane Zajka 1 fr. oane Selagianu 1 fr. Ioane Vass 4 fr. Petru Suciu 4 fr. Ioane Szilâgyi i fᵣ. Paladi 2 fr. Emil Jancso 1 fr. Biedermann 1 fr. VilheJmu Kiichler 1 fr. Teod. Dringd 1 fr. Katona 2 fr. Mol- nâr 2 fr. Venitulu face 117 fr. 64 cr. Spesele 54 fr. 44 cr. Venitu curatu pentru academia; remane 63 fr. 20 cr. Bibliografia. A esitu de sub tipariu si se afla depuse la cas- sariulu societatiei academice romane, dn. Dem. larcu. Bucuresci, strad’a pensionatului Nr. 12, urmatdriele opere: ANALELE SOCIETATIEI ACADEMICE RO- MANE. Tom. I. 4 lei noi; tom. II. 2 lei noi; tom. III. 2 lei noi. GRAMATIC’A LIMBEI ROMANE, part, anali- tica, de Tim. Cipariu, membru acad. rom. 5 lei n. OPERELE LUI TACITU, traduse in limb’a romana de Gavr. Munteanu, idem 6 lei n. Dnii librari primescu una beneficiu de 10% pen- tru desfacerea unui numeru de 10 ecs., de 15% pen- tru desfacerea unui numeru de 50 ecs. si de 2O°/ₒ pentru desfacerea unui numeru de 100 ecsemplarie. DICTIONARIULU LIMBEI ROMANE va co- prinde aprdpe la 100 cdle cu formatu mare, si va apare in fascicule de 4 păna la 5 cdle. Pretiulu abonamentului pentru opulu intregu este 40 lei noi, d’in care diumetate (20 1. n.) se va re- spunde la primirea antaiului fasciculu, dra restulu după esirea celoru 50. Abonamentulu se face in Bucuresci la cassariulu societatiei academice romane, dn. Dem. larcu, strad’a pensionatului Nr. 12, si la librari, dra in districte la domnii institutori ai scdleloru primărie si la domnii revisori școlari; afara d’in marginile României libere la librarii cei mai renumiti. Domnii colectanti cari voru face 10 abonati, pri- mescu unu ecsemplariu gratis, sdu unu beneficiu de 10%; cari voru face 50 abonati, primescu unu be- neficiu de 15% ; cari voru face 100 abonati, primescu unu beneficiu de 20%. ELEMENTE DE ISTORI’A ROMANILORU pentru scdlele poporali de A. Tr. Laurianu. Edit. a ndu’a corrdsa si adausa. Sibiiu, 1871. Tipariulu si provedietnr’a tipografiei iui S. Filtsch (W. Krafft). Pretiulu unui ecs. este 30 cr. v. a.; la unu rm- meru mai mare numai cu căte 27 cr. Istori’a României, a cărei sdrte de secuii este legata de cea a tierei ndstre, e absolutu necessariu se o studieze tenerimea romana, si credemu că re- putatiunea autorului pe campulu istoriei, este cea mai buna garanția pentru introducerea acestui opu in scd- lele poporali romane de aici, ceea ce pre langa pre- tiulu celu moderata se pdte efectul cu atătu mai usioru. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. - Tipografl’a Romer & Kamner.