-----------

Acesta fdia ese
‘' cate 3 c61e pe luna
si costa 2 fiorini v, a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru strainatale
10 franci cu porto (,
Vc poștei. g/v
î&M               .

        ------------


log₃<n.----------

^' Abonamentulu se ^ p
face numai pe cate
1 anu intregu.

  Se aboneia la Comi-
  tetulu asociatiunei in
  Sibiiu, seu prin posta
  seu prin domnii co-
  . lectori.

---------


TDAUQII UAMI’A
I rlANdlLV ANI A.

 ■ II ■ W I MH ■» IbV H ^1 H H                                  la Comi-

tetulu asociatiunei in

Ț7/O i . ..      . , -i           .  j-,   , '•)          Sibiiu, seu prin posta

        roia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana J seu prin domnii co- j
        A                                                         . lecton. £

        si cultur’a poporului romanu.                     - Ăi

                        r r                                   -----

 Nr. 21.                             Brasiovu 1. Noembre 1871.                        Alilllu IV.

 Sumariu. DisertatiUne tienuta la 8. Aug. 1871 in adun. gen. a asoc. trans etc. de lonu Dim’a Petrascu. — Procesu verbale. —

Publicarea baniloru incursi. — Errata. — Consemnarea contrib. si ofert. incurse in favdrea infient. si susutien. unei academii rom.
de drepturi. - Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare). — Bibliografia.


    Disertatiune tienuta la 8. Aug. 1871 n. in adun, gener.
    a asoc. trans. etc. de lonu Dim’a-Petrascu, directorele
    scolei „Radu Negru.“

  („Scopulu educatiunei este de a desvoltâ in fiacare individa tdta
       perfecțiunea de carea elu pdte fi capabile. “) (Kant.)

Diferitele forme, ale educatiunei omenesci in
genere, si cumu se aplica ele la romani in
specie.

Strălucită adunare! Măriți domni!

       Incungiuratu de simpathiele d-vdstre, mi-am per-
 misa a sui acesta tribuna — de si nu la rândulu
 meu — că se me incercu a deslegă tem’a ce mi-am
 propusu. Si este grea acăsta tema, pentrucâ cuprin-
 sulu ei este de cea mai imensa estensiune, in cătu
 duce păna la infinita; este grea terna, ce mi-am pro-
 pusu a resolve, pentrucă am temere, că nu me voiu
 potea sui păna la sublimitatea sujetului, ce ea repre-
 zenta. Ddru ea devine prd grava, de indata ce cu-
 getu, că este, pusa pe terenulu discussiunei de unu
 omu teneru cu prd puțina esperientia, si . care abia
 este la inceputulu studiului si inca in presenti’a unui
 publicu asia de cultu, asia de alesu!

       Totuși incungiuratu, animatu de bunavointi’a si
 simpathiele domniei vdstre, imi deschidu rostrulu, că
 se vorbescu puținu despre formele educatiunei, — si
 cumu se aplica ele la romani, — macara si in linia-
 mente generali; că-ci resolvirea cestiunei d’in tdte
 punturile de vedere ua concredu tempului sî geniu-
 lui, ce protege progresele in omenire!

      ■ Este unu gigante, care presiddza la tdte marile
acțiuni ale universului. Elu se numesce tempu. Cu
• forti’a petrunde elu tdte misteriele naturei. Cu forti’a
¹ intra elu in tdte misteridsele legatuintie a le naturei
in genere si a le vineției omenesci in specie. Elu
lucra distrugeudu si formandu, nimicindu si creandu..
De privimu munții cu infricosiatele . loru stance: nu
ne vine dre se credemu in durat’a loru păna la veci-
nicia? Si ce dorere trebue se simtimu in inim’a nd-
stra, candu cugetamu la nestabilitatea lueruriloru de
pe globulu nostru! — Tempulu, acestu aliatu sinceru
alu materiei,. elu este, care fără cea mai mica indu-
rare rdde si consuma, descompune giganticii munți
atomu de atomu, molecula de molecula astufeliu, in-


cătu după milidne de ani nici se se mai cundsca lo-
culu temeliei loru;! Atunci tiermurii riiarei se voru totu
. angustă, in cătu loculu ei se va preface intr’unu siesu
intinsu si fructifera!


      Se privimu pe unu momentu in vidti’a populi-
loru, ce s’au succesu dela inceputulu omenirei păna
in actualitate. Se consultamu puținu istori’a suindu-
ne — de vomu potd — păna aprdpe de epocele
creatiunei! Indata vomu vedea, că totulu, ce s’a pro-
dusa cu tempulu, prin tempu s’a produsa si cu tempu
si prin tempu s’a si nimicitu — nu pentru totuddun’a:
ci pentrucă se renasca in forme noue! Trebue in fine
se recundscemu, cătu valordza acestu gigante, fiendu-
că elu presiddza, este de fatia la tdte fasele, prin
cari se straforma materi’a, representata in diferitele
corpuri d’in intregu universului Vomu sustiend dăra,
că tempulu este acelu cadru, in care o causa de dis-
tragere a formei de mai inainte a corpuriloru prin
o potere nevediuta creatriee preface acele corpuri,
dandule alta esistentia in forme noue. Tempulu este
unu agens passivu. Nu este elu poterea, carea schimba
in continuu figur’a materiei representata in corpuri:
ci acea potere nevediuta in natura, carea dă na-
scere processeloru de distragere si de renascere. Nu
tempulu este care demoldza falnicii munți, ci oper’a
materiei, representata prin doue corpuri fluide: aerulu
si ap’a, spriginita prin puuctulu de gravitatiune. —
Intrandu acumu in vieti’a dmeniloru dra vomu află,



că nu tempulu singurii este acelu factore, care creaza


si nimicesce, renasce si ingrdpa in mormentu d’in so-
cietate: staturi, imperatii, populi; ci spiritulu omului
in aliantia cu tempulu. Mintea omendsca, care po-
rurea se afla in frementatiune de a produce ceva nou.
După cumu dera in natura, asia si in vidti’a dmeni-
loru marele processu alu universului, care porurea
lucra, straforma si renasce, in drecare sensu domindza



si asupra omenimei. Se fia dre omenimea subtrasa
dela marea acțiune a naturei? Nu e permisii a sus-


tiend asia ceva. Tdte alerga cătra destinulu finale;
si omenimea dăra că parte integrante a universului.
Am disu, că mintea omendsca este factorele, care
schimba, primenesce si strafdrma societatea genului
nostru. Asia este! Ea se afla intr’o frementatiune



continua, cumu se pună fiinti'a, ce se chiama omu,
pe calea progresului. In diferite epoce diferite idei,


41

— 246 —


diferite păreri despre modula, prin care se se ajnnga
scopulu. Deca ne vomu suf d’in actualitate păna in
tempurile, de candu tiene aminte genulu omenescu:
vomu gasf tempuri bune si rele, tempuri pline de
pace, tempuri pline de turburari si revolutiuni. Si
ce suntu tdte astea, decătu efectulu nevediuteloru ac-
țiuni a le mintii omenesci, adumbrite sub marele pro-
cesa alu universului! Trait-a omenimea epoce pline
de turburari de totu feliulu, in unn'a caror’a popăra
întregi, dispăreau de pe pamentu cu cea mai mare
iutiala. Căte odata se parea, că mai lipsesce unu
pasu păna ia mormentu. Viăti’a omenimei se parea
in agonia; semenă cu unu ultima reflecsu alu lam-
pei, ce’si mai trimetea o radia păna a nu se stinge
de totu. Idealulu omenimei se întunecase pră tare,
mai nu se mai zariă. Referintiele egalitarie dintre
moritori degeneraseră păna a deveni inegalitarie. Nici
vorba mai eră de capitaluri scientifice morali: ci ma-
teria bruta dedea tonulu. Trait’a omenimea epoce
si tempuri, candu reulu publicu si privatu eră la
culme. Binele, că Oasele prin desierturi. Cu tdte
astea dela creatiune si păna astadi coborindu prin
toti seculii păna pe tempulu in care traimu, strigă
o vdce cătra omenime admonendu-o si dîcendu: „Nu
desperă de viitoriulu semeniloru tei; fienda-că genulu
de care aparținu ei, in continuu se regenerăza, se
preinoiesce pe fia-care dî. “ Eca cumu nu s’a iudoitu
omenimea in totalitatea sa de viitoriulu seu. Nu noi
vomu fi, cari se ne indoimu de viăti’a si viitoriulu
singuraticeloru națiuni. Totudeaun’a afla populii căte
unu midiulocu de scapare, care se fia de ajunsu pen-
tru de ai regeneră, abatendu-i dela retacire. Fericiti
acei populi, cari cauta astufeliu de midiuldce, prin
cari se’si asecureze viitoriulu si se ajunga la mărire.
Si care pdte fi, intrebu eu, celu mai bunu, celu mai
d’antaiu si celu mai eficace mediu, care se regene-
reze atătu populii că individi colectivi, cătu si ome-
nimea că totalitate ? Respunsulu sta d’in doue vorbe:
educati un ea si instrucțiunea. Se va reformă
genulu omenescu, se va regeneră societatea omenăsca,
ddca vomu reformă educatiunea tinerimei; că-ci cres-
cerea tinerimei este primulu fundamentu alu fericirei
omenesci. In adeveru educatiunea este, care prin
influinti’a sa decisiva asupra copilului si familiei, ele-
menteloru primitive sociali, creaza moravurile casnice,
d’in cari esu virtuțile sociali, cari apoi punu temeiu
vieții intelectuali, morali si religidse. Educatiunea
este, care duce popdrele la mărire si la culmea glo-
riei pamentăsca. Vorbindu de educatiune, am atinsu
un’a d’in cele mai mari legi, ce cade in domeniulu
lamei providențiali morali. Lips’a de educatiune omdra,
ucide pe unu populu; d’in contra națiunile se rădică,
se marescu, se conserva, se regenerăza si se prime-
nescu numai prin educatiune si instrucțiune mânuite
de adeveratii loru representanti. Candu vedernu unu
populu slabu. aprdpe de peire, semna că ’i lipsesce
educatiunea. Candu vedetnu unu popula tare in in-
teligentia, tare si in moralitate, semnu că in sîrulu



lui educatiunea si instrucțiunea suntu in fldre! —
Cu permissiunea dvdstra dăra amu suitu acăsta tri-
buna, că se vorbescu despre diferitele forme ale edu-
cati unei omenesci in genere — si cumu se aplica ele
la romani, la poporulu nostru, in specie.



     Educatiunea, alu cărui scopu generale este, de
a desvoltă in fia-care individu tdta perfecțiunea, de
carea elu pdte fi capabile, se chjama acea opera
grandidsa, care, cu cătu ne vomu aprofnndă in la-
intrulu ei, o vomu gasf cea mai seridsa, cea mai
grava si cea mai sublima lucrarea omenăsca. Este
o opera acdsta, carea se pdte numi straordinaria,
pentrucă tdte tempurile, tdte epocele, toti seculii —
fi’in tempurile primitive a le omenimei si păna in
actualitate dmeniî s’au incercatu si se încărca a des-
legă acăsta cestiune. Educatiunea este o opera stra-
ordinaria; pentrucâ a diferita si difere inca in for-
mele sale, in mediele sale, in progresele sale. Caii
diferite acestea, dăra unitate in principiu; pentrucă
tdte epocele vieții omenesci mai multu său mai pu-
ținu ’si detera trud’a d’a perfectiună pre omulu mo-
rale. A perfectiună pre fiinti’a ce se numesce omu.
Itîca oper’a, pentru carea si contra careia se lupta
dmenii dela fondarea societatiloru 1 A amelioră socie-
tatea in sensu morale, ăca pentru ce se frementa
omenimea de atătia mari de secuii! Si, dăca vomu
consultă istori’a, vomu vedea, că cu cătu omenimea
s’a truditu a da o crescere semeniloru sei: cu atătu
educatiunea a devenita si mai complicata, si mai
grava, si mai seridsa! Lucru naturale, pentrucă com-
plicatiunea ei merge păna la infinitul Dăra ne vomu
oprf puținu, că se luamu in vedere referintiele omu-
lui facia cu semenii sei. Meditandu seriosu asupra
acestoru referintie, la momentu vomu recundsce, că
cestiunea dela curenta este pră grava. Se mergemu
mai departe cu apretiarile. Dăca vomu luă in con-
sideratiune inpregiurarile sub cari traiesce omulu; dăca
vomu luă in vedere referintiele sociali, politice, na-
ționali si economice a le unui poporu si le vomu
judecă d’in punctulu de vedere alu importantiei, ce
vomu sustienă atunci? Conchidemu d’in cele dîse, că
educatiunea este o opera de cea mai imensa esten-
siune; este cea mai complicata opera in formele sale,
in mediele sale, in progresele sale — si judecandu
cestiunea d’in punctulu de vedere alu educatiunei ge-
nerali, nici decătu diferintia in scopulu ei finale.

     Intorcăndu-ne acumu dela aceste reflessiuni ge-
nerali , trebue se tienemu cu taria, că educatiunea
totudeaun’a a fostu, este si va fi supusa tempuriloru,
locului si metodei. De aci apoi si iea ea diferite ca-
racteristice — dopa diferitele graduri de etati, de na-
turele, de necesitați, de positiuni, ce omulu este chia-
matu a ocupă in societate; — cu unu cuventu, după
diferitele impregiurari si referintie sociali, politice, na-
tiunali si economice cu respecta la tempu si locu!
Dăra aceste referintie suntu cu multu mai multu si mai

— 247 —


complicate, decătu se le potu face macara sumariulu!
Si fiendu-că cuventulu educatiune are prd multe
semnificatiuni, avemu necesitate se ne incercamu a’lu
bagă in cadre, a’lu defini dre-cumu. Si de aceea mi
Veți permite, măriți domni! a atinge macara si in
liniamente generali singularitățile technice si acura-
tele definitiuni, ce insasi educatiunea si-a datu siesi,
— fiendu influintiata de prd multele referintie sociali,
politice, naționali si economice, după cumu adeca se
gasea omenimea in epocele sale de mărire si de lu-
mina, ori de cădere si intunerecu! S’a disu multu, s’a
discutata mai multu, s’a scrisu si mai multu despre
acești termini technici. Barbati geniali, cari tdta a
loru vidtia si-au consacrat’© seriosului studiu peda-
gogicu, s’au incercătu a petrunde fdrte adencu in
laintrulu fiintiei omenesci, s’au aprofundata păna in
adenculu spiritului umanu pentru de a’lu scrută, nu-
mai si numai că se pdta cundsce pre omu, natur’a
lui, inclinatiunile sale naturali si poterea spiritului
seu; — in unu cuventu că se pdta ei privi pre omu
d’in puncta de vedere psichologicu. După astufeliu
de scrutări au ajunsu ei apoi la dre-care resultatu,
care i-a pusu in positiune a defini dre-cumu cuven-
tulu educatiune. Fermu dăra in credintia, mi se
pare, că nu va fi de prisosu a atinge macara si in
treacatu diferitele nuantie de terminologia technica
mai cu sdma la noi, unde pe da gogi’a abia a in-
ceputu se se aclimatiseze! — Voiu intră deci in me-
ritulu cestiunei.

      Educatiunea este totu-odata si o opera de arta
— si o opera scientifica. Unii suinduse cu apretia-
rile loru, cu meditarile loru păna la acestu puncta
de vedere, atingu cestiunea numai că in treacatu si
astufeliu i audimu dîcendu: „Acdsta este o frumdsa
disertatiune pedagogica; acdsta este o inalta sistema
de educatiune; acdsta este macsim’a fundamentale a
adeveratei educatiuni.“ D’in cele dîse potemu ob-
servă, ca educatiunea inainte de tdte este o activi-
tate. Dela acestu puncta apoi pornindu unii, i au-
dimu dîcendu: „Acelu omu lucra pentru educarea
tinerimei; cineva se consacra educatiunei.“ Mai se-
mnifica educatiunea si resultatulu acestei lucrări: ac-
tivitatea este, educatiunea data si resultatulu
—* educatiunea priimita. Prin modulu asta de ve-
dere pe unii i audimu vorbindu: educatiune buna sdu
rea, ingrigita sdu neglesa, rigordsa si severa, ori fri-
vola.

      Educatiunea se mai numesce si după spiritulu,
ce a dominata in diferitele epoce de lumina ori in-
tunerecu, de mărire ori de cădere a le unui poporu.
Pornindu de aici cu apretiarile, i audimu pre unii
esprimenduse: „Acela a priimitu o educatiune fran-
cesa, acesta germana, alu treilea un’a englesa." Cu-
tare poporti se cresce in sensu natiunalu. „Acestu
poporu priimesce o educatiune industriaria si comer-
ciale. Cutare poporu priimesce o educatiune cu to
tului-totu militaria." — Abstragendu acumu dela
aceste particularități technice voiu sustiend, că edu-


catiunea, ddca vrd se ’si ajungu scopulu, trebue se se
folosdsca de patru medie importanti. Aceste medie
suntu:

     1. Instrucțiunea.

     2. Disciplin’a.

     3. Religiunea.

     4. Promoverea sanatatii in elevi.

      Aceste patru medie, de si lucrdzu fia-care in
sfer’a sea de activitate: totuși ele urmarescu unu
singura scopu — dandu omului educatiune in te-
lectuale, disciplinaria, religidsa si fi sic a. 'J
Aceste medie ale educatiunei judecate d’in punctulu
de vedere alu importantiei suntu cu atăta de mai
mare importantia: cu cătu ele contribuescu — fia-
care la rendulu seu, de-a face educatiunea omului!
Anume am atinsu aceste patru medie, cari formdza
cele mai importante momente in educatiune, că nu
cumuva prin o judecata reu aldsa a mintii se mistific
camu scopulu cu midiuldcele; ceea ce ar fi, candu
amu schimbă instrucțiunea in educatiunea intelectuale,
— sdu insusi doctrin’a religiunei cu educatiunea re-
ligidsa. Un’a pdte servi celeilalte. Neci odata inse
cea d’antaiu nu se pdte suplini veri schimbă cu a
dou’a si viceversa. Esperinti’a se pronuncia aici cu
mare potere. Se me esplicu. O gramaditura de cu-
noscintie este o educatiune totu asia de puțina in-
telectuale, după cumu nu se pdte numi cea mai in-
alta teologia o educatiune religidsa. Dar se trecemu
de aci, pentrucă se ne aprofundamu si mai multu in
meritulu cestiunei.

(Va urma.)



Nr.'248-1871.

    Procesu verbale

luatu in siedinti’a estraord. a comitet, asoc. trans tienuta in 30.
Sept. c. n. 1871 sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bologa, fiendu
de fatia ddnii membrii E. Macelariu, P. Mânu, I. Hannia, I.
Tulbasiu, C. Stezariu, I. V. Rusu, Z. Boiu, I. Maximu, dr. D.

Racuciu, P. Roșea si I. Cretiu.

      § 127. Presidiulu pune la ordinea dilei cestiu-
nea impartirei stipendialoru si ajutorialoru prelimi-
nate pre 187 */j si poftesce pre dn. ases. c. Z. Boiu,
că referente, a raportă in obiectulu d’in Gestiune.

      Dn. referente arata, că numerulu totale alu con-
curentilorn, se suie la 84 inși. D’intru aceștia au con-
cursu 4 inși pentru cele doue stipendia de căte 150
fr. destinate pentru ascultătorii de drepturi; 11 inși
pentru doue stipendia destinate pentru ascultătorii de
filosofia; 8 inși la unu stipendiu deșt, pentru tech-
nica; 4 inși la unu stipend. deșt, pentru silvicultura;
22 inși la 3 stip. deșt, pentru gimnasisti; 2 inși la
doue stip. deșt, pentru realiști, unulu la stip. pentru
scdl’a comerciala, 5 inși la cele patru ajutoria desti-
nate pentru sodalii cualificati de a se face măiestrii,
si in fine 27 concurenti la cele 10 ajutoria, destinate
pentru invetiaceii de meserfa.

     Totu-odata dn. referente ’si espune motivele, de


41*

— 248 —


care e condusa in fa când ele sale propuneri, care
motive suntu: saraci’a mai inainte de tdte si cualifi-
catiunea.

     Presidiulu punendu la desbatere generale ce-
stiunea subversante, in ceea ce privesce principiale
conducatorie la impartirea stipendialoru, la propu-
nerea dlui protopopu I. Hannia, se statoresce a se
luă in consideratiune pre langa saracia si cualifica-
tiune, si principiulu clasei înaintate, după cumu s'a
urmatu si de alta-data la asemenea ocasiuni, va se
dica: la impartirea stipendialoru.

     § 128. După aceea presidiulu submitendu ce-
stiunea la desbatere speciala, dn. referente ’si face
propunerile sale si anume:

     I.      La cele doue stipendia de căte 150 fr. desti-
nate pentru ascultătorii de drepturi, care suntu îm-
preunate si cu oblegamentulu de a. implinf afacerile
scripturistice in cancelari’a asociatiunii, propune pre
concurentii Elia Danila si Aromi Hamsea, ambii as-*
cultatori de drepturi in an. alu Hl-lea la academi’a
regia de aici.

     Propunerea referentului relativa la concurentele
Elia Danila se primesce cu unanimitate fără disen-
siune.,

     Er relativu Ia concurentele propusu in loculu
alu doilea, escanduse disensiune, dn. I. Tulbasiu, face
contrapropunere in favdrea lui Aaronu Poparada,
drasi ascultatoriu de drepturi in an. alu IILlea. In
fine submitenduse la votu ambele propuneri, cestiu-
natulu stipendiu cu maioritate de 6 contra 4 voturi
se conferesce tenerului Aaronu Hamsea.

     II.      La cele doue stipendia de căte 400 fr. de-
stinate pentru doui ascultători de filosofia, se propunu
d’in partea referentului Alecs. Grama si P. Dehelianu.

     Acdsta propunere, după discusiune, se primesce
cu unanimitate.

     III.      La stipendiulu de 400 fr. pentru unu tech-
nicu, referentele propune pre Nicol. Fogarasiu, d’in
contra dn. protopopu I. Hannia propune pre Const.
Santu-Ionu. După discusiune submitenduse la votu
ambele propuneri, cu maioritate de 7 contra 3 voturi,
se adopta propunerea dlui referente.

     IV.       La stipendiulu de 400 fr. pentru silvicultura,
d’in partea referentelui se propune Pintea Terna-
veanu, d’in contra D. dr. Racuciu propune pre loanu
Socaciu.

     Submitenduse si aceste propuneri la votu, se a-
doptă propunerea dlui referente cu maioritate de 8
contra 2 voturi.

     V.       La 3 stipendia de căte 50 fr. pentru gimna-
sisti, referentele propune pre Vas. Borgovanu, stud.
in VIII, clasa la gimnasiulu d’in Naseudu, pre loanu
Turcu, stud. in VIII. cl. la gimn. d’in Brasiovu si
Nic. Neamtiu, stud. in VI. cl. la gimn. reg. de stătu
d’in Sibiiu.

     Propunerea referentului se adopta cu unanimitate.

     VI.       La doue stipendia de căte 50 fr. pentru rea-
liști, fiendu numai doui concurenti, dr la stipendiulu


pentru scdl’a comerciala, numai unu concurenta, prin
urmare aceste doue stipendia se conferescu acestora
concurenti, anume: lui Dem. Munteanu, stud. in a
III. clase la scdl’a reala evang. de aici, lui Georgiu
Boeriu, stud. in a III. cl. reala la Brasiovu, si lui
Radu Balasiu, absoluta de a II. clase comerciala in
Brasiovu.

      VII.        Cele patru ajutdria de căte 50 de fr. de-
stinati pentru sodalii de meseria, cualificati de a se
face măiestrii, la propunerea referentelui, se conferiră
teneriloru loanu Pintea, sodalu de tabacariu in M.
Osiorbeiu, loanu Coms.ia, sodalu de zidariu in Sibiiu,
loanu Lupa (alias Wolff), sodalu de pantofarii! in
Sibiiu si loanu Brehariu, sodalu de caltiunariu in
Deesiu.

      VIII.       Cele 10 ajutorie de căte 25 fr. destinate
pentru invetiaceii de meseria, se impartira concuren-
tiloru: 1) Ilarionu Stanuletiu, invetiacelu de pâpucaria
in Sibiiu; 2) frații Alexiu si Petru Thiulhiu, invet
de papucaria in Sibiiu, resp. pentru celu mai mare
(au concursu colectiva); 3) Georgiu Trifu si Petru
Duca, invetiacei de fauna in M. Osiorheiu, aii concursu
cumulativii la unu ajutoriu; 4) frații Augustinu si
Constantinu Borza, celu d’antaiu invetiacelu de croi-
toria, celalaltu de caltiunaria, ambii in Clusiu, au
concursu la unu ajutoriu; 5) Nic. Popa, invetiacelu.
de fauria in Sibiiu; 6) Nic. Armeanu, invetiacelu de
papucaria in Sibiiu; 7) Teod. Moga,. invetiacelu de
fauria in Orasthia; 8) Nic. Clusiu, invetiacelu de me-
saria, in Agnit’a; 9) frații Dem. si loanu Tarcasiu
(au concursu la unu ajutoriu), celu d’antaiu invetiacelu
de rotaria, alu doilea de fauria, ih Miercurea; 10) A.
Cosm’a, invet. de papucaria in Lapusiulu ungurescu.

      Cu privire Ia esolvirea susu numiteloru stipendia .
si ajutoria, se voru dă la cass’a asoc. asemnatiunile
cele de, lipsa, după modalitatea îndatinata si păna
aici. Er concurentiloru, cari nu se potura bucură
de acordarea cererei respective, se li se resolveze
in sensu negativu.

      §       129. Dn. capitanu si cassariu alu asoc. C.
Stezariu arata, că au procuratu pre sem’ă cassei doue
protocole pentru înscrierea membriloru asociatiunei
in ordinea, cumu incurgu, cumu si după alfabetu;. si
că aceste protocole cu legatulu cu totu, cu piele fru-
mdsa si cu foile intr’aurite, după conturile resp. co-
stau cu totulu 20 fr. 77 cr. v. a.; deci cere că co-
mitetulu se binevoidsca a asemnă esolvirea prefiului
obvenitoriu.

      Se asemndza la cass’a asoc. esolvirea resp. con-
turi d’in sum’a preliminată pentru spesele estraordi-
narie.

      Verificarea protocolului siedintiei acesteia, se in-
credintidza dn. membrii Hannia, Mânu si Tulbasiu.

      Datulu că mai susu.

   lacobu Bologa,                         I. V. Rusu,

       vicepres.                            secret. II. .

     S’a cetitu si verificata Sibiiu in 2. Oct. 1871.

   I. Hannia m. p. Mânu m. p. Tulbasiu ni. p.

— 249 —


Nr. 260—1871.

    Procesu verbale

luatu iu siedinti’a ordinari» a comit, asoc. trans. tienute in 3.'
Oct. c. n. 1871 sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bolog’a, fiendu
de facia domnii membrii E. Macelariu, P. Mânu, bar. Ursu, I.
Hannia, I. Tulbasiu, P. Rosc’a, I. V. Rusu, Z. Boiu, Vis. Ro-
manu, C. Stezariu, dr. Dem. Racuciu, V. Ardeleana, I. Maxima
si I. Cretiu.

      § 130.         Secret. II. presentdza scrisdrea lui Nic,
Fogarasianu d’in 2. Oct. ă. c., prin carea densulu
arata, ca, dupa-ce fii norocitu a obtiend unu stipendiu
de 70 galbeni dela societatea Transilvani’a d’in , Bu-
curesci, se semte datoria a abdice de . stipendiulu de
400 fr. ce’i se conferise d’in partea acestui comitetu,
in siedinti’a d’in 30. Septembre a. c. (Nr. prot. ag.
249, 1871).

      Secret, referente opindza, că acestu stipendiu de-
stinatu pentru unu ascultatoriu de technica, devenindu
degiă vacante, se se confereze. altuia d’intre concu-
rentii la acela, si d’in parte-si considerandu tdte im-
pregiurarile, cumu: seraci’a, progresulu si principiulu
clasei înaintate, propune a se conferi ceștiunatulu sti-
pendiu, concurentelui Const. Barbesu, carele a facutu
unu anu de studiu pregatitoriu la politechniculu d’in
Ziirich si unu anu de specialitate la celu d’in Mo-
nachiu • (Miinchen) cu progresU eminente.

      Punenduse acdsta propunere Ia discusiune, dn.
bar. Ursu, propune d’in parte si, că cestiunatulu sti-
pendiu se se confereze tenerului Ioane Baiulescu, ca-
rele a depusa ecsamenulu de maturitate la gimnasiulu
evangelicu d’in Brasiovu cu calculu generale de ma-
turu cu distinctiune, si ai cărui părinți inca se afla in
impregiurari materiali nefayoritdrie.

      Urmanduse disensiunea asupra propuneriloru fă-
cute⁻,'la care discusiune participară mare parte d’intre
membrii presenti ai comitetului, descoperindu’si opi-
niunile sale in o parte seu alta, in urma presidiulu
submite la votu ambele propuneri, si astufeliu pro-
punerea referentului obtienendu maiorițate de 7 con-
tra 5 voturi, se redica la valdre de conclusu.

      § 131.         Direcțiunea despartiementului cercuale
alu Deesiului (XII) pre langa comitiv’a d’in 18. luliu
a. c. așterne unu ecsemplariu, d’in apelulu ce l’a
emisu in privinti’a oferteloru pentru infientiend’a aca-
demia romana de drepturi (Nr. prot. 208, 1871).

      Spre scientia cu plăcere.

      § 132.         -Se presentdza o rogare a preotului d’in
Certesin, Petru Popianu, prin carea cere a i se ac-
cordă unu premiu pentru altuirea in mesura mare,
de pomi nobilitari (Nr. prot. 216, 1871).

      Se decide a i-se resolvi: cumu-că, dupace adu-
narea generale pre a. c. 187’/₂ n’a preliminată neci
unu premiu pentru prăsirea de altoi, cererii respecti-
vului nu se pdte satisface.

      § 133.         Se presenteza o scrisdria d’in 6. Sept,
a. c. a dlui advocata in Abrudu, Mateiu Nicol’a, prin
carea acesta aduce la cunoscienti’a comitetului, cumu-
că repausatulu parochu d’in Vidr’a de susu, loanu


lancu in testamentulu seu a facutu unele dispositiuni
in favdrea asociatiunei,’ deci rdga pre acestu comitetu
a se ingrigi fără de amanare pentru representarea
asociatiunei la pertractarea massei ereditarie, carea
s’a pusu degiă in lucrare.

       Totu-odata secretariulu II. raportdza, că cestiunea
.fiendu urgente, inca in 18. Sept. a. c. s’au facutu dis-
positiunile de lipsa, pentru representarea asociatiunii
la pertractarea massei ereditarie a repausatului testa-
tdre, si că spre acelu scopu, s’a denumita de advo-
cata plenipotentiatu- alu asociat, dn. advocata Mateia
Nicol'a, caruia ’i s’a si trimesu plenipotenti’a receruta.

       Se iea spre scientia cu aprobare.

       § 134.         Secret. II. presentdza unu contu dela
tipografica archi-diecesană de aici, sanatoriu despre
11 fr. 77 cr. v. a. că tacsa de insertiune pentru con-
cursele publicate la stipendiale si ajutdriale asoc. in
Nrii 67, 68 si 69 ai Telegrafului romanu (Nr. prot.
236, 1871).

       Se asemndza la cass’a asociatiunei esolvirea re-
spectivului contu, si anume d’in sum’a preliminată
pentru spesele estraordinarie.

       §135.          Direcțiunea gimnas. romana d’in Bra-
siovu așterne documentele de. imatriculare, pentru sti-
pendiatulu asoc. Nic. Trandaburu, stud. in III. clase
reale la Brasiovu (Nr. prot. 239, 1871).

       Spre scientia.

       § 136.         Se presentăza reversulu stipendiatului
asoc. Petru Deheleanu, prin carele acesta, conforma
conclusului adunarei generale dela Fagarasiu, se de-
obldga, cumu-că după absolvarea studialoru, va servi
in patria, in cătu ’si va află posta corespondietoriu
(Nr. prot. ag. 250).

       Spre scientia.

       § 137.         Secret. II. aduce inainte, că in lun’a
trecuta ne avendu scriitoriu stabilu in cancelari’a a-
sociat., cu portarea afaceriloru scriptuiistice s’a insar-
cinatu dn. Vas. Ardeleanu; deci in nessu cu conclu-
sulu comitetului d’in 26. Aug. a. c. § 124 se rdga
a i-se asemnă susu-numitului domnu, dresi-care re-
muneratiune.

       La propunerea dlui protop. I. Hannia se decide:
a i-se asemnă respectivului domnu că remuneratiune
pentru portarea afaceriloru scripturistice pre lun’a lui
Septembre a. c. 15 fr. v. a. d.’in cuantulu preliminată
de adunarea generale pentru spesele estraordinarie.

       § 138.         Dn. cassariu raportdza despre starea cas-
sei asOc. pre tempulu acestei siedintie, d’in care re-
sulta, cumu-că in restempula dela siedinti’a lunaria
d’in urma, păna la siedinti’a presente, s’au incassatu
3033 fr. 67 cr. si s’au erogatu 873 fr. 64 cr. (Nr. pr.
256, 1871).

    . Spre scientia.

       § 139.         Asemene raporteza dn. cassariu si de-
spre starea fondului academiei, carele are in proprie-
tatea sa sum’a de 3480 fr. 61 cr. (Nr. pr. 257, 1871).

       Spre scientia.

       § 140.         In legatara cu raportula cassariului d’in

— 250 —


§-ii precedent] 138 si 139, se raportăza in speciala
despre banii incursi la asoc. dela siedinti’a d’in urma
si anume:

      a)     Prin dn. protop. in Turd’a, lacobu Lugosianu
s’au trimesu că tacse de membrii ordinari si ajutători
39 fr. v. a. (Nr. prot. 191, 1871).

      b)      Cu ocasiunea adun. gen. dela Fagarasiu au
incursu că tacse de membrii fundatori, ord. si ajută-
tori in bani si obligațiuni 1265 fr. 10 cr. (Nr. prot.
194, 1871).

      c)      Totu atunci de adreptulu Ia dn. cassariu au
incursu (după consemnatiunea Nr. 195) 127 fr.

      d)      Prin dn. Vis. Romanu că tacse de membrii
ord. dela domnii dr. Greg. Silasi si G. Angyal 15 fr.
(Nr prot. 199, 1871).

      e)     Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului
(I), carea așterne si protocolulu siedintiei subcomit.
d’in ²²/₃ luliu a. c. că tacse de m. ord. 10 fr. (Nr.
prot. ag. 200, 1871).

      f)     Prin dn. archivariu distr. Elia Burduhosu că
tacse de m. ord. 25 fr. (Nr. prot. 198, 1871).

      g)      Dela dn. preotu roman, in Dorn’a-Candreni,
Isidoru Procopoviciu, că tacsa de membru ord. pen-
tru totu-deauna in o obligațiune urb. trans. 100 fr.
(Nr. prot. 201, 1871).

      h)      Prin direcțiunea despart, cerc, alu Deesiului
(XII), pre langa scrisorile d’in 14. si 21. Aug. a. c.
264 fr., d’in care 200 fr. in obligațiuni de stătu, că
tacse de membrii ord. pentru totu-deauna dela dd.
Dem. Varna si Teod. Rosiu, ăr celi 64 fr. dela alti
membrii ord. si ajutători (Nr. prot. ag. 206 si 243,
1871).

      i)     Prin dn. secret. I. Georgie Baritiu că subven-
tiune d’in partea ministeriului culteloru d’in Romani’a
pentru asoc. pre 1871, 59 '/₂ Napoleond’ori (Nr. prot.
246, 1871).

      k)      Prin dn. vicecapitanu Codru Dragusianulu că
colecte pentru asoc. dela comun’a Scorei 12 fr. (Nr.
prot. 215, 1871).

      1)     Prin dn. prof. gimn. in Blasiu, loanu Moldo-
vanu că tacsa de membru ord. nou si pentru diploma
dela dn. prof. gimn. in Blasiu Beniaminu Popu 6 fr.
(Nr. prot. 224, 1871).

      m)      Dela dn. parochu in Brasiovu, Bartolomeiu
Baiulescu că tacsa de membru ord. 5 fr. (Nr. prot.
227, 1871).

      n)      Prin direcțiunea despart, cerc, alu Clusiului
că tacse de membrii ord. si ajut. 153 fr. (Nr. prot.
228, 1871).

      o)      Prin dn. loanu Cretin că tacsa de m. ord.
10 fr. (Nr. prot. 245, 1871).

      p)      In fine prenumeratiune la Transilvani’a 3 fr.
(Nr. prot. 205, 1871).

      Se iea spre scientia cu plăcere, cu acea obser-
vare, că membriloru ord. noui se li se espedeze d’in
partea secret, respectivele diplome.

      § 141.        Asemenea se raportăza in specialu si
despre banii incursi Ia fondulu academiei si anume:


      a)      Dela dn. canonicu metrop. in Blasiu, Const.
Papfalvi in 3 acțiuni de ale bancei Transilvani’a, s’au
primitu 120 fr. (Nr. prot. 135, 1871).

      b)      Dela dn. adv. in Fagarasiu, I. Romanu in una
obligațiune de stătu 100 fr. (Nr. prot. 197, 1871).

      c)      Prin dn. prof. gimn. in Blasiu, Ioane Moldo-
vanu că colecte făcute in comun’a Sancelu, prin sta-
ruintî’a dini parochu de acolo Zach. Branu, s’au in-
cassatu 32 tr. 20 cr. (Nr. prot. 203, 1871).

      d)      Prin dn. teologu in Aradu, Vincent. Mangr’a
că colecte dela alumnii seminariali 22 fr. 20 cr. (Nr.
prot. 214, 1871).

      e)      Prin dn. parochu in Corniarev’a, Nic. Bogoe-
viciu că colecta 10 tr. 50 cr. (Nr. prot. 226, 1871).

      f)      Dela comun’a rom. Cărei mari (Nagy-Kăroly)
că ofertu 100 fr. (Nr. prot. 229, 1871).

      g)      Dela dn. ases. consist. Zach. Boiu rat’a I. d’in
ofertulu facutu 10 fr. (Nr. prot. 244, 1871).

      h)      Prin direcțiunea despart, cerc, alu Deesiului
că oferte solvite pentru academia 28 fr. (Nr. prot.
243, 4871).

      i)      Prin dn. cancelistu magistr. Ioane Cretin că
contribuiri pentru academia 75 fr. (Nr. p. 245, 18*71).

      Se iea spre scientia cu plăcere, si domniloru ofe-
ritori li se esprime recunoscientia protocolaria.

      § 142.        Dn. protop. in Clusiu, Gavr. Popu prin
scrisdri’a sa d’in 22. Aug. a. c. se oblăga păna in 1.
Ian. 1872 a oferi pentru fondulu academiei 100 fr.
in o obligațiune de imprumutulu de stătu (Nr. prot.
213, 1871).

      Se iea spre scientia cu plăcere.

      § 143.        Direcțiunea despart, cerc, alu Deesiului
(XII) pre langa trimeterea sumei de 48 fr. in bani
gafa (d'in care 20 fr. pentru fondulu academiei, 28
fr. pentru asoc.) a se conferi si §§ 140, 141 lit. h
si h) mai comunica o lista de subscrieri de oferte
pentru academia, care făcu sum’a de 1000 fr. si care
se voru solvi in rate anuali.

      Totu cu acea ocasiune numifa direcțiune aduce
la cunoscientia, cumu-că adun, gener. cerc., a desp.
resp. tienuta in 21. Aug. a. c. a decisu, că domnii
Dem. Varna si Teod. Rosiu, cari au oferitu la asoc.
căte 100 fr. in obligațiuni de stătu (a se vedă §-lu
140 lit. h) se se petreca in registrulu cartiei de auru.

      In fine raportăza, că dn. protop. loanu Colceriu,
d’in caus’a durerii de ochi, a abdisu de postulu de
directoriu alu despartiementului, si adunarea cerc, a
alesu in locu’i pre dn. advocatu Gabriele Mânu.

      Se decide a se rescrie menționatei direcțiuni,
cumu-că ofertele subscrise in favdrea fondului de aca-
demia, s’au luatu spre cea mai plăcută scientia si li
se esprime multiamita toturoru oferentiloru, si in spe-
cialu domniloru, carii in favdrea maretiului scopu in-
tentionatu, s’au deoblegatu a solvi sume mai conside-
rabili, si anume domniloru Mich. Bohetielu (cu 120
fr.), And. Francn (cu 100 fr.), Georgiu Vasiliu Popu
Zapirtianuhi (cu 100 fr.), Georgiu Lăszld (cu 100 fr.)
si Ioane Titie (cu 100 fr.); ăr in cătu pentru petre-

— 251 —


cerea amentitiloru domni D. Varna si T. Rosin, in
registrulu cartiei de auru, se se rescrie, cumu-că după
ce acești domni, conformu §-lui 6 pos. 2 d’in statute,
prin ofertele loru, s’au facutu membrii ord. pentru totu-
deauna si că atari s’au petrecutu in cartea aurita a
membriloru asoc., numele acelora se va eternisă in
analele acestei asoc., si se crede, că in acesta isi voru
afla deplen’a multiamire-si oferentii respectivi.

     In fine abdicerea dlui protopopu Ioane Colceriu
d’in postulu de directoriu se iea spre scientia, espri-
menduise recunoscientia pentru zelulu doveditu facia
cu promovarea afaceriloru asoc., ăr alegerea noului
directoriu in persdn’a dlui advocata Gabriele Mânu,
se aproba.

     § 144.         Se perlege scrisdri’a dlui secret. I. G.
Baritin ddto. 30. Sept. a. c., prin carea 1) trimete in
primirea dlui vicepresiedinte 59 */₂ Napoleond’ori, că
subventiune pentru asociatiune d’in partea ministeriu-
lui culteloru d’in Romani’a pre 1871; 2) cere a i-se
asemnă 150 fr. v. a. pentru suportarea speseloru eda-
rei foiei asoc.; 3) cere a i-se dă voia, că se trimetia
foi’a asoc. Transilvani’a ministeriului culteloru d’in Ro-
mani’a gratisu, ăr societății academice in schimbu;
4) propune, a se trimete ministrului culteloru d’in
Romani’a, tdte actele asoc. dela urdirea aceleia păna
acumu (Nr. prot. 246, 1871).

     Conclusu. Ad p. 1) se se esprime in scrisu re-
cunoscientia atătu ministrului culteloru d’in Romani’a,
pentru asemnarea subventiunei susu indigitate in fa-
vărea asoc. (a se vede si §-lu 140 lit. i), cătu si dn.
Baritiu pentru servitiale făcute cu ocasiunea scăterei
si trimeterei acelei subventiunî.

     ad. p. 2) cerut’a anticipatiune de 150 fr. v. a.
pentru edarea foiei asoc., se asemneza la cass’a asoc.

     ad p. 3) se i-se rescrie a trimete foi’a asoc. mi-
nistrului culteloru d’in Romani’a gratis, ăr societății
academice d’in Bucuresci in schimbu.

     ad p. 4) se se rescrie dlui Baritiu, cumu-că s’a
facutu dispositiune, că tote actele asoc., se se trimeta
pentru ministrulu culteloru d’in Romani’a.             *

     § 145.         Dn. cassariu presențăza computulu de-
spre spesele cărăușiei, făcute de oficialii asoc. cu oca-
siunea călătoriei loru la adunarea generale d’in Fa-
garasiu. D’in acestu computu se vede, că spesele
călătoriei oficialiloru asoc. (3 inși) dela Sibiiu resp.
Brasiovu păna la Fagarasiu si indereptu făcu la o-
lalta sum’a de 39 fr. (Nr. prot. ag. 259, 1871).

     Se iea spre scientia si se aproba cu aceea ob-
servare, că restulu d’in sum’a de 100 fr. v. a. ase-
mnata prin conclusulu comitetului d’in 2. Aug. a. c.
(§ 121), se se refundeze la cass’a asoc.

     § 146.         Dn. cassariu presențăza unu documentu
despre schimbarea a loru 59 '/₂ Napoleondori cu char-
thii (BN.) in val. austr. in suma de 557 fr. 46 cr.
v. a. (Nr. prot. 247, 1871).

     Spre scientia.

     § 147.         Secret. II. transpune la cassa asoc. su-
perplusululu de 11 fr. 29 cr., ce după computulu a-


probatu de adunarea gen. dela Fagarasiu, a resultatu
d’in per^ptele si erogatele cancelariei asoc. pre an.
trecutu 187°/].

     Spre scientia.

     § 148.         Dn. bibliotecariu I. Maximu presențăza
unu catalogu despre cărțile, ce ar fi de a se procură
pentru bibliotec’a asoc. d’in sum’a de 100 fr. preli-
minată de adunarea gen., si cere, că danduse cetire
catalogului presentatu, se ’si dea comitetulu consen-
sulu seu pentru procurarea aceloru cârti.

     Supunenduse acestu obiectu la discusiune, dn.
Vis. Romanu face propunerea, că catalogulu presen-
tatu de dn. bibliotecariu se se predea unei comisiuni
alegănde d’in sinulu comitetului.

     Dn. cons. Macelariu inca e de parerea dlui pro-
punatoriu, inse cu acelu adaosu, că comisiunea resp.,
dupace va statori cărțile, ce suntu de a se procură
pentru biblioteca, se-si depună cu 8 dile inainte de
siedinti’a prossima a comitetului, operatulu seu pre
măs’a comitetului, că astufeliu membrii aceluia se
aiba ocasiune a se esprime la tempulu seu, cu pre-
cugetare, asupra cartiloru, ce ar fi mai de interesu
si mai necesarie de a se procură.

     Conclusu. Propunerea dlui Romanu d’inpreuna
cu adaosulu dlui Macelariu adoptanduse d’in partea
comitetului, se redica la valdre de conclusu; si totu-
odata de membrii ai comisiunei numite se alegu, pre
langa dn. bibliotecariu, domnii Zach. Boiu si Vis.
Romanu.

     § 149.         Secret. II. arata, că direcțiunea despart,
cerc, alu Clusiului (X) a satisfăcuta conclusului co-
mitetului d’in 13. Martiu a. c. p. 4) relativii la tri-
meterea incăce a tacseloru si contribuiriloru făcute
in favdrea asoc. conformu §-lui 17 d’in regulamentu;
deci propune, că conformu §-lui 27 d’in regulamentu,
se se dea la cass’a asoc. asemnațiunea necesaria pen-
tru esolvirea preliminariului de 155 fr. 22 cr. stato-
ritu d’in partea adunarei gen. cerc, dela Morlac’a pre
an. 187“4 pentru suportarea erogateloru indigitate in
conclusulu amintitei adunari cerc, sub p. IX. lit. a,
b, c, d si e.

     Priminduse acăsta propunere, se asemnăza la
cass’a asoc. esolvirea sumei preliminate de 155 fr.
22 cr. v. a.

     § 150.         Dn. consil. Macelariu propune, că lisț’a
stipendiatiloru asoc. se se impartasiăsca cu ordinaria-
tele romane d’in Blasiu si Sibiiu, cumu si cu comi-
tetulu scolariu granitierescu d’in Naseudu, si totu-
odata se se cera, că si numitele ordinariate si comi-
tetulu scolariu d’in Naseudu, se benevoiăsca a face
dispusetiune, că acestui comitetu se i-se comunice
d’in parte-le list’a stipendiatiloru d’in fondurile, pre-
ste care dispunu.

     Propunerea acăsta se primesce cu unanimitate.

     § 151.         Presidiulu atrage atențiunea comitetului
asupra impregiurarei, că d’in 22 despartiemente cerc,
ale asoc., prevediute in dispositiunea comitetului d’in
7. Dec. 1869, basata pre regulamentulu adoptata de

— 252 —


adunarea gen. dela Siomcut’a mare, prin conclusulu
de sub p. XV., phna acumu abia s’a formali si con-
stituita 13 despartiemente cerc., prin urmare 9 des-
partiemente mai suntu inca neformate • deci propune
d’in parte-si, câ aceli domni colectori, cari fura în-
sărcinați in 1869 sub Nr. 295, a luă dispositiunile
de lipsa pentru formarea si constituirea despartiemen-
teloru in cercurile respective, se se provoce de nou
pentru efectuîrea dispositiunei luate de comitetu, si
la totu casulu se raporteze despre resultatu.

        Propunerea presidiului, priminduse in totu co-
  prensulu seu, se redica la valdre de conclusu.

        Verificarea protocolului siedintiei acesteia se con-
  crede domniloru membrii Mânu, Hannia si Tulbasiu.

        Datulu câ mai susu. . ■

     lacobu Bologa,                          I. V. Rusu,

         vicepresied.                         secret. II.

        S’a cetitu si verificata Sibiiu in 6. Oct. 1871.

Mânu. I. Hannia. Tulbasiu.




       Publicarea baniloru incursi la fondulu academiei.

         I.         Cu ocasiunea adunarei gen. a asoc. trans. dela Faga-
   rasiu, dela concertulu tienutu in favdrea fondului acad, 241 fr.
   90 cr. si 1 galbenu.

         II.        Dela dn. advocatu in Fagarasiu, Ioane Romauu in
   una obligațiune de stătu 100 fr.

         III.        Prin dn. prof. gimn. in Blasiu, Ioane Moldovauu, s’a
   trimesu câ colecta făcută in comun’a Sancelu (langa Blasiu) prin
   zelulu si staruinti’a dlui par. de acolo Zach. Branu 32 fr 20 cr.

         IV.        Dela dn. canonicu metrop. Const. Papfalvi in 3 acțiuni
   de ale bancei Transilvania 120 fr.

         V,         Dela dn. parochu in Corniarev’a, Nic. Bogoe.viciu câ
   colecta 10 fr. 50 cr.                          . .

         VI.             Dela comun’a rom. gr. cath. d’in Cărei-mari (Nagy-
* Kâroly) 100 fr.                       .

         VII.        Dela dn. ases. consist. Zach. Boiu rat’a antaia d’in
   ofertulu facutu in suma 10 fr.

         VIII.         Prin dn. cancelistu magistr. in Sibiiu. Ioane Cretiu
   s’au administratu la fondulu academiei: a) dela dn. comerciante
   in Sibiiu, Gregoriu Mateiu 40 fr.; b) dn. comerc. in Sibiiu, An-
   tonio Bechnitiu 30 fr.; c) dn. comerc. in Brasiovu, Miltiade Po-
   poviciu 5 fr.

         IX.         Prin direcțiunea despart, cerc. XII (Desiu) : dela dn.
   Pavelu Munzatu, propriet. in Szovâros 5 fr.; dn. loanu Titie,
   ases. sed. in Desiu 5 fr.; dn. Gavrilu Fetti, archivariu in Desiu
   5 fr. j dn. Dem Florianu, cancel. la jud. urb. in Desiu 5 fr.

         A. Pentru fondulu asociatiunei transilvane câ tacsa
   dela membrii ord. si ajutători: 1) dela dn. Gregoriu Muresianu,
   protopopu in St. Margita, câ tacsa de m. ord. pre anulu 187°/,
   5 fr.; 2) dn. Ioane Papririu, protopopu in Csicso-Keresztur, câ
   tacsa de m. ord. pre anii 187% si 187*/ₐ 10 fr.; 3) dn. Petru
   Godolenu, preotu in Minthiu, câ tacsa de m. ajut. 1 fr.; 4) dn.
   Al. Hodosiu, poses. in Minthiu, câ tacsa de m. ajut, nou 1 fr.;
   5) dn. Gav. Muresianu, poses. in Minthiu, câ tacsa de m. ajut.
   1 fr.; 6) dn. Ioane Horea, poses. în Minthiu, câ tacsa dem.,
   ajut. 1 fr.; 7) dn. Greg. Nemtiu, invet. in Minthiu, câ tacsa de
   m. ajut. 1 fr,; 8) dn. Greg. Corui, propriet. in Minthiu, câ tacsa
   de m. ajut. 1 fr.; 9) dn. Ant. Bichisiu, propriet. in Minthiu, câ
   tacsa de m. ajut. 1 fr.; 10) dn. Gregoriu Florianu, propriet. in
   Minthiu, câ tacsa de m. ajut. 1 fr.; 11) dn. Michaiu Nemtiu,
   propriet. in Minthiu, câ tacsa de m. ajut. 1 fr.; 12) dn. Georgiu
   Moldovanu, propriet. in Minthiu, câ tacsa dem. ajut. 1 fr.; 13)
   dn. Gregorasiu Marianu, propriet. in Minthiu, câ tacsa de m.


   ajut. 1 fr.; 14) dn. Michv-Almaeianu, propriet. in Minthiu, câ
   tacsa de m. ajut. 1 fr.; 15) dn. Gregoriu Tanasie, propriet. in
   Minthiu, câ tacsa de in. ajut. 1 fr. Sum’a 28 fr.

      B.        Prin dn. protopopu in Turd’a, lacobu Lugosianu s’au
trimesu câ tacsa de m. ord. si ajut.: a) dela dn. Stef. Porutiu,
parochu in Cenulu-desiertu, câ tacsa de m, ord. pe an. 187%
5 fr.; 2) dn. Vasiliu Crisianu, preotu in Sieuli’a de campia, câ
tacsa de m. ajut. 1 fr.; 3) dn. Ioane Crisianu, preotu in Sacalu
pre campia, câ tacsa de m. ajut. 1 fr.; 4) dn. Vasiliu Balintu,
notariu com. in Petridulu de diosu’ câ tacsa de m. ajut. 1 fr.;
5) dn. Ioane Duma, proprietariu in Sindu, câ tacsa de m. ajut.
1 fr.; 6) dn. Costanu Marisiu, propriet. in Sindu, câ tacsa de
m. ajut 1 fr.; 7) dn. loanu Darabanu sen., propriet. in Sindu,
câ tacsa de m. ajut. 1 fr.; 8) dn. Nic. Ratiu, cancel. in lar’a,
tacsa de m. ajut. 1 fr.; 9) dn. Stefanu Porutiu, parochu in C6-
nulu desiertu, câ tacsa pentru diploma 1 fr.; 10) Vas. Pateanu,
propriet. in Cânulu desiertu, câ ^tacsa de m. ajut. 1 fr.; 11) G
Porutiu, propriet. in Cenulu desiertu, câ tacsa de m. ajut. 1 fr.;
12) Aug. Porutiu, docente in Cânulu des., câ tacsa de m, ajut.
1 fr.; 13) dn. Simeone Popu, preotu in Petridulu de midiulocu,
câ tacsa de m. ajut.’ 1 fr.; .14) dn, Alecs. Balintu, parochu in
•San-Martinulu des., câ tacsa de m. ajut. 1 fr.; 15) dn. Pavelu
Chiorenu, propriet. în Petridulu de diosu, câ tacsa de m. ajut:
1 fr. Sum’a 19 fr.

      C.        Dela dn. prof. gimn. in Blasiu, Beniaminu, Popu tacs’a
de m. ord. pre 187%, si pentru diploma 6 fr.

      D.        Dela dn. parochu in Brasiovu, Bartolomeiu Baiulescu
tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr.

      E.        Prin dn. Ioane Cretiu, cancelistu magistrat, in Sibiiu
dela dn. Nic. Serbina Nadasdi, comerciante in Sibiiu câ tacsa
de m. ord. nou 5 fr.; dela domni’a sa câ tacsa de m. ord, pre
187% 5 fr. ’                                    '

      F.        Prin direcțiunea despartiem. cerc. Clusiu (X): dela dn.
parochu in Fenesiulu sasescu langa Clusiu, Nicolau Popu tacs’a
de m. ord. pre 18B%₀ 5 fr.

      G.        Dela dn. los. Gallu, septemviru in Pest’a pre 187%
5 fr.; dn. Alecs. Romanu, redact. in Pest’a pre 187% 5 fr..

      Sibiiu 3. Oct. 1871.

Dela secretariatula asoc. trans.



E R R A T A.

       In Nrultr foiei 19 sub lit. Q. se se rectifice errorile facute’
unde se publica membrii ordinari noui, carii s’au înscriau cu
ocasiunea adun. gen. dela Fagarasiu, si anume in locu de anulu
187%. se se îndrepte pre anulu 187%, fienducâ tacsele plătite
la*adun, gen. d’in Fagarasiu se computa pentru membrii noui
pre 187%, ceea ce e de a se intielege despre toti membrii în-
scriși mai antaiu cu acea ocasiune. Aceste la observările si in-
sarcinarea dlui cassariu. Altufeliu in lîst’a publicata în Nr. 19
s’a gresitu la tipariu numele mai multoru membrii,. d. e. pre
pag. 232 in locu de Florea, e scrisu'Harea etc.*)

       Totu in Nr. 19 d’in Transilvani’a pag. 232 columna uit.
se se corega asia: dn. loanu Romanu a. solvitu tacs’a de mem-
bru ord. pre 18B%₀ 5 fr.; dn. Nic. Suștai a solvitu tacs’a de
m. ord. pre 18⁶%₀ si 187% 10 fr.

       Sibiiu, 10. Oct.’ 1871.


       *) Pre candu se tiparea Nr. 19, Redactoriulu absentâ d’in
patri’a sa, si asia correctur’a fâcunduse prin unu individu puținii
deprinsu cu numele proprie si gentilitie d’in Transilvani’a, se
stracurara unele errori. In totu casulu este forte necessariu, câ
ori-si-cine, se’si scria numele cu caractere catu se p6te mai es-
sacte, distinse curatu unele de altele, pentrucă șe mi fia con-
strinsu nimeni a le studia si descifra uneori câ in Paleografia,
seu câ in Hyeroglifi’a egiptena. In tocma se fîrnu cu luare ameute
si la numele topografice etc.

— 253 —


CONSEMNAREA
contribuiriloru si oferteloru incurse in favdrea infien-
tiarei si susutienerei unei academii rom. de drepturi.

      Georgiu Lăszlo, presied. la jud. reg. urb. in Desiu 100 fr.
in rate lunarie câte 10 fr. incependu in 1. Oct. 1871.

      Ioane Titie, ases. la sedri’a comitatense in Desiu 100 fr.
in doi ani in rate de 5 fr. pe luna. 5 fr. solviți.

      Pavelu Munzatu, proprietariu in Suaresiu 10 fr. in 2 ani.
5 fr. solviți.

      Gabriele Carsai. proprietariu in Budusiu 20 fr. in 2 ani
in 4 rate.            ®

      Vasiliu Cassa, protopopu in Cheseiu 20 fr. in 2 ani in
4 rate.

      Georgiu Miculu* notariu in Cetanu 10 fr. câte doi fr. in
5 ani.

      Dionisiu Valeanu, invetiatoriu in Siomcutu 10 fr. căte doi
fr. in 5 ani.

      Pompeiu Muresianu, invetiatoriu in Sireagu 10 fr. câte 2
fr. in 5 ani.

      Ioane De_a.cn, preotu in Ilisiu'a 20 fr. in 4 ani in 4 rate.

      Vasiliu Popu, docente in Desiu 5 fr. in 5 ani.

      Teod. Busitia, doc. in Copleauu 6 fr. in 3 ani câte 2 fr.

      Mafteiu Popu, docente in Copleanu Zagra 6 fr. in 3 ani
câte 2 fr.

      I. Ciupe, doc. in Rugasiesci 10 fr* in 5 ani câte 2 fr.

      Ioane Silasi, preotu in Seplacu 10 fr. in 2 ani.

      Atanasiu Georgiu, invetiatoriu in Strambulu 10 fr. in 2
ani in 4 rate.

      Demetriu Rusu, invetiatoriu in Minthiulu rom. 10 fr. in 2
rate in 2 ani.

      Petru Haragosiu, proprietariu in Cheseiu 10 fr. in 3 ani.

      Ioane Brehariu, măiestru papucariu in Desiu 10 fr. in 4
rate in 2 ani.

      Vasiliu Tohati, (subprefectu) proprietariu in Cheseiu 20 fr.
in 4 rate in 2 ani.

      Georgiu Popu, asistentu reg. in Desiu 20 fr. in 4 rate in
2 âni.

      Costanu Moldovanu, cancelistu sed. com. in Desiu 10 fr.
in 4 rate in 2 ani.

      Vas. Popu Zapîrtianulu, practicantu de advocatu in Gherl’a
100 fr. in 10 ani anuatim 10 fr.

      Alecsiu Hoszu, (not. sedr.) proprietariu in Desiu 50 fr. in
10 ani.

      Gabrielu Fetti, (archivariu) proprietariu in Siomcutu 20 fr.
in 2 ani in 4 rate. 5 fr. solviți.

      Sim. Rotariu, docente în Urisioru 10 fr. in 5 ani.

      Vas. Danciu, docente in Vim’a mare 10 fr. in 5 ani.

      Sim. Corpadeanu, v. notariu comit, in Desiu 20 fr. in 4
ani in 10 rate.

      Macabeu Mezei, ases. la sedri’a urb. in Desiu 40 fr; in 2
ani in 4 rate incependu dela 1. Ian. 1872.

      Lad. Brehariu, cancelistu comit, in Desiu 10 fr. in 2 ani
in 4 rate incependu dela 1. Ian. 1872.

      Dem. Floreanu. cancel. la sed. urb. in Desiu 5 fr. solviți.

      Georgiu Russu, notariu in Desiu 10 fr. in 5 ani câte 2 fr.

      Mafteiu Strambulu, cancelistu la mag. iu Desiu 5 fr. in 1
anu in 4 rate.                                    ¹

      Andreiu Francu , ases. sed. in Desiu 100 fr. in 2 ani in-
cependu d’in 1. Ian. 1872.

      Ludovicu Francu, cancelistu sed. in Desiu 40 fr. in 2 ani
incependu d’in 1. Ian. 1872.

      Michaiu Bohatielu, subinspect. scol, in Desiu 120 fr. in 3
ani dela 1. Ian. 1872 incependu câte 40 fr. pe anu.       A

      Dumitru Bodea, notariu in Desiu 5 fr. in 1 anu.

      G. Mânu jun., not. sed. in Desiu 8 fr. păna in 1 Ian. 1872.

      Petru Muresianu Sireganulu, cancelistu sed. in Desiu 20
fr. in 4 ani in 4 rate.

      Sum’a 1000 fr.


Colectiune de diplome
d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemeny, care
privescu mai alesu pe români (valachi).

(Continuare.)

1363. 25. Marty. App. D. Tr. T. IV.

      Corespondentia între capitulnlu d’in Alb’a-Iuli’a si intre Pe-
tru vicevaivodu aiu Transilvaniei, d’in care se cunosce, câ esise
una comissiune, precumu se dîce metale, spre a regula nesce certe
de hotaru d’intre comunele Malencrugu (Almakerek) si Copaia
(Kapus). Cu acea ocasiune inse sasii d’in Copsi’a oppunenduse
comissiunei cu mana armata, oniorira duoi dmeni cu sagetele loru.

      Nobili et honesto viro Magistro Petro vice yaj-
vodae Transylvano amico ipsorum honorando, Capi-
tulum ecclesiae Transilvaniae sincerum affectum cum
salute. Noveritis nos literas vestras recepisse in haec
verba: Viris discretis et honestis honorabili capitulo
ecclesiae Transilvanae amicis suis honorandis Petrus
vice-vajvoda Transilvanus amicitiam paratam cum ho-
nore. Dicitur nobis in persona magistri Joannis filii
Gegus de AlmakeiAk quod quaedam particula terrae
suae ad praedictam possessionem suam Almakerek
pertinens Lapus vocata in comitatu albensi a parte
possessionis regalis Kapus existens, reambulatione, et
novarum metarum erectione plurimum indigeret, su-
per quo vestram petimus amicitiam, quatenus vestrum
mittatis hominem pro testimonio fidedignum, quo prae-
sente Comes Salomon de Segusvăr, vel Michael de
Syle altero absente, homo noster accedat ad faciem
praedictae particulae terrae Lapus vocatae, vicinis et
commetaneis ejusdem legitime undique ibi convocatis,
et praesentibus, prout in literis regalibus videbit con-
tineri, tune in facie ipsius particulae terrae exhiben-
dis reambulet eandem per suas veras metas, et an-
tiquas, et ubi inventae fuerint, novas metas juxta ve-
teres erigendo, reambulatamque et ab aliis possessio-
nariis juribus separatam et distinctam relinquat eidem
magistro Joanni, eo jure, quo ad ipsum dinoscitur
pertinere perpetuo possidendam, si per quempiam non
fuerit contradictum, contradictores vero, si qui fue-
rint, citet eosdem in nostram praesentiam, ad termi-
num competentem, rationem contradictionis reddituros.
Et post haec seriem omnium praemissorum, prout
fuerit expedienda, nobis in vestris literis amicabiliter
reseribatis. Datum in S. Emerico Sabbato proximo
post festum. beati Andreae apostoli anno domini Mil-
lesimo trecentesimo sexagesimo tertio. Nos enim pe-
titionibus vestris annuentes, una cum Michaele de
Syle homine vestro, nostrum hominem, videlicet ma-
gistrum arae beati Michaelis Archangeli ad praemissa
exequenda duxinms transmittendum, qui demum ad
nos reversi nobis concorditer retulerunt, quod ipsi
feria tertia proxima ante festum Beati Nicolai Con-
fessoris ad faciem praedictae particulae terrae Lapus
vocatae accesserint, ac vicinis et commetaneis ejus-
dem legitime convocatis, jpsisque praesentibus, dum
primo a parte possessitfnis Kapus memoratam parti-
culam terrae Lapus reambulando quasdam metas no-


42

254 —


vas juxta veteres erexissent, et ulteritis erigere vo-
luissent, universi seniores, et hospites de eadem Ka-
pus et Valdhid simul confoederando, et conspirando
potentialiter manibns armatis hominem vestrum et no-
strom, ac ipsum inagistrum Joannem filium Gegus
a facie memoratae particulae terrae Lapus autugas-
sent, et ipsos reambulatam particulara terrae statuere,
ac novas metas erigere non permisissent, ex familia-
ribus autem praedicti magistri Joannis duos Michae-
lem proximum suum, et Andream lethalibus ictibus
sagittarum vulnerassent. Datum in festo conceptionis
Beatae Virginis. Anno praenotato.

L. S.

appressi.

      E Mss. Cornides. T. I. p. 13.

      Edidit: Fejdr C. D. T. IX. voi. III. p. 370.

1363. App. D. Tr. T. III.

      Privilegiu estraordinariu datu de regele Ludovicu numerosei
familie aristocratice Vass (cit. Vasiu), atâtu pentru virtuțile mili-
tarie ale cătoruva barbati de ai ei, câtu si pentrucâ acea familia
persecută cu energia mare pe furi, pe lotrii (bandiți, talchari de
drumuri) si pe alti dmeni rei. Asia regele investi pe membrii
acelei familii cu dreptulu de a ridica in dominiulu seu Tiagu
(Czege, odeniora Chege) d’in comitatulu Dabacei furci si alte
unelte de tortura, uu numai pentru acea possessiune a loru, ci
si pentru tdte possessiunile câte le avea densa in trei comitate;
totu-unadata s’a datu acelei familii dreptulu de a’si infientia tri-
bunalu propriu, care se pota judeca asupra vietiei ămeniloru, fâra
câ supremulu comite (prefectulu), său'vice comiții lui se se pdta
amesteca câtu mai puținu in acțiunile acelui tribunalu privatu
boierescu.*)

      Nos Ludovicus Dei Gratia Rex Hungariae me-
moriae commendamus tenore praesentium significantes
quibus expedit universis. Quod nos sicut pro fide-
lium servitiorum nobilium vestrorum magistrorum Pe-
tri Rufi, et Desew filiorum Johannis de Cari Militum
nostrae Majestatis per ipsos hac tenus cura vigili, et
solerti diligentia, locis debitis, et temporibus oppor-
tuuis nostrae majestati continuo exhibitorum, et in
futurum jugiter exhibendorum meritis laudabilibus ac
ad ipsorum devotam, et humilem supplicationem, sic
non minus exstirpatione et eradicatione forum, latro-
num et aliorum malefactorum, ac fidelium et bono-



        *) Acesta inca este una urma de asia numitulu Forum do-
minate, care a statutu până in a. 1848, de si nu in forma asia
barbara câ mai de multu. De alturnentrea scimu d’iu alte docu-
mente numerose, câ până la imperatulu losifu II inca totu mai
era unu mare numeru de familii aristocratice , care’si păstraseră
dreptulu săbiei asupra sierbiloru si a toturoru locuitoriloru ioba-
giti, adeca aruncati la stare de sierbitute, de sclavia, despre care
gene.ratiunile de astadi neci câ’si potu face idea. Chiaru pana
in an. 1848 proprietarii mari isi avea tribunalulu loru privatu,
haiducii loru, temnitiele loru. Până in a. 1848 in comitate mai
vedeai inca pe la cele mai multe, sate căte una parechie de
furci, era pe alocarea si câte un’a tiăpa, ba imi aducu amente,
că la unu locu in comit. Turdei intre Copandu si Turu am ve-
diutu trei parechi de furci alaturea, pentru câ acolo se inbucă
’țrei .hotara dela trei comune. In* fcci’a oppusa de furci pe căte
’una collina sen delu, era inaltiata câte una cruce de lemnu.
(Acesta era scdl’a poporului tierei. '                      Not’a Red.


rum stătu commodi, et quietis. ipsis magistris Petro
et Desew, item Paulo et Stephano filiis Nicolai, Si-
moni et Lewkus filiis Ladislai dicti Wos, ac Johanni
filio Thomae fratribus ipsorum patruelibus de Regiae
potestatis plenitudine, et gratia speciali duximiis an-
nuendum, imo dedimus, et commisimiis, ut ipsi in
territorio possessionis eornm Chege nuncupatae, in
Comitatu de Doboca sitae, et in terra propria ad
ipsam pertinente, ubicunqne voluerint, patibulum, et
aliorum tormentorum genera face>, et erigere iidem
ac ipsorum haeredes, et posteri perpetuo conservare,
et Universos fures, latrones, homicidas, et alios ma-
lefactores, quos intra veros limites sive terminos me-
tales memoratae possessionis Chege, nec non aliarum
possessionum omnium ipsorum in Comitatibus vide-
licet de Doboca praedicta, et de Colos, ac de Thorda
habitorum apprehendere, et căpițe qnandocunque, et
quotiescunqne poterunt, in Tribunali ipsorum in jam
dicta possessione Chege vocata faciendo, et consti-
tuendo, judicare, condemnare, et poenis debitis juxta
damnum, seu excessum, modum et qualitatem punire,
et tormentare tempo-ribus perpetui» possint, ac valeant.
Imo plenam habeant facnltatem moderamine juris me-
diante, semota quavis jurisdictione comftum vel vice-
comitum exercendo in praemissis. Praesentes autem
dum nobis reportatae fuerint, faciemus privilegialiter
sub majori sigillo nostro emanari. Datum in Plyno,
in obsidione Castri Zokol terrae Bosnensis, Sabbatho
proximo post Octavas festi Beatorum Petri et Pauli
Apostolorum anno Domini MCCCLXIII.

      Ex originali archivi familiae comitum Wass, de-
scripsit.                             Jos. C. Kemdny.

1363. App. D. Tr. T. III.

      Petru vicevaivodulu Transilvaniei demandase lui loanu dela
Jucu si lui Georgie dela Buda, ambii judecători ai boieriloru
d’in comitatulu Clusiului, că unulu d’intre densii se merga
la faci’a locului la Almasiu, spre a cerceta in caus’a de mare
certa si urgia, care se escase de una parte intre calugarulu Otto
abbatele (archimandritulu) dela Monasteri’a Clusiului (Kolos-Mo-
nostor), ăra de alt’a intre Vladu Se cuiul u, carele era prefecții
(epistatu mare, mandatariu) in dominiulu fiscale dela Almasiu.
Cert’a era pentru păduri si pentru alte parti de locu. Caluga-
rulu tramitea pe iobagii monastirei in padurea oprita de officia-
riulu fiscale Vladu; acesta inse dăca ’i apucă, ii spoliă de vite,
cara, ba si de vestmentele loru; mai punea de’i legă in pădure
de mani si de pitiore, si’i tienea in acea stare de tortura, până
ce moreau. In fine vreo siesedieci de iobagi monastiresci ne mai
potendu suferi crudimile officiariului fiscale, luara lumea in capu,
ăra restulu inca stâ pe duca. Asia dara judecatoriulu Georgie
dela Bud’a mergendu la facia locului si cercetandu află, că in
adeveru tote se intemplasera asia, precumu le aratase abbatele
la vicevaivodulu Petru.*)

      Nobili viro et honesto Petro vicevayvodae' Tran-
silvane. Domino eorum plurimum reverendo. Jo-
hannejș filius Dominici de Snk, et Georgius de Buda
Judices Nobilium Comitatus de Kolus, fideli ac sin-


      *) Famili’a nobila romanăsca Bud’a essiste păna in dio’a
de astadi, ăra d’in famili’a Zsuki au mai fostu unii membrii in
viătia pana pe la inceputulu acestui seculu.                Red.

— 255 —


cera commendatione .... vestras accepimus literas
honore quo decuit in haec verba:

     Petrus vice vajvoda Transilvanus, nobilibus viris
et honestis. Judicibus nobilium Comitatns de Kolus,
amicis suis honorandis, amicitiam paratam debito cum
honore. Dicitur nobis in personis Domini Ottonis
Abbatis de Kolus Monostra, et sui conventus de ea-
dem, quod Ladislaus dictus Zekul officialis de Almas
universas Sylvas șt terras arabiles ad possessiones
ecclesiae ipsorum Bogârtelek, Egeres, et Jegenye vo-
catonnn pertinentes, propter sessiones jobbagionum
suorum, vel loca villarum suarum penitus et per omnia
occupasset, occupatasque ad predictam possessionem
Domini Regis Almas vocatam applicasset, et si quis
ex jobbagionibus ipsius Domini Abbatis, et sui Con-
ventus in predictis possessionibus suis commorantibus
causa seminandi ad agros exiret, vel de sylva ligna
domum deferre vellet, ex tune idem Ladislaus dictus
Zekul tales jobbagiones Domini Abbatis omnibus re-
bus secum habitis privare, et universis vestibus suis
super se habitis iniserabiliter spoliare, ac denudare,
ac bonis ipsorum, ac curribus secum ductis ipsorum
repertis sepius auferri fecisset, et auferri facere non
cessaret. His non contentus Idem Ladislaus dictus
Zekul missis suis familiaribus, scilicet Gregorio, Dyo-
nisio, et Nieolao dicto Chylle ac aliis ad se perti-
nentibus de Ahnâs, octo pecudes, et novem capras
jobbagionum dicti Domini Abbatis de Bogârteluk au-
ferri faciendo, et pastores ipsorum pecudum et ca-
prarum ligatis manibus et pedibus in sylva dereli-
ctos .... mori commiserunt. Altera vice similiter,
missis suis complicibus quatuor boves jobbagionum
ejusdem Dni Abbatis in facie possessionis sue Egeres
•nuncupata, minus juste auferri faciendo, praeterea
quatuor boves, et viginti quinque porcos jobbagionum
in facie possessionis ipsius Dni Abbatis Jegenye no-
minale, similiter auferri faciendo, et per hujusmodi
continua potentiaria commissa predicti Ladislai Zekul
nominati sexaginta mansiones jobbagionum de pre-
dictis tribus possessionibus ipsius Dni Abbatis Bo-
gărteluk, Egeres, et Jegenye vocatis recessissent, re-
sidui vero jobbagiones sui in promptitudine essent
recedendi. Super quo vestram petimus amicitiam dili-
gentei’ per presentes, quatenus unus vestrum, alio
absente, personaliter accedendo, a quibus decuerit et
licuerit.......sciat, et inquirat de premissis omni-

modam veritatem, et post haec, prout exinde premis-
sorum vobis veritas constiterit, vestris cum literis no-
bis amicabiliter rescribatis. Datum in S. Emerico in
quindenis diei medii quadragesime anno Dni Mille-
simo trecentesimo sexagesimo tertio.

     Nos etiam petitionibus vestre nobilitatis obtem-
perantes, ut tenemur: ad resciendam de premissis ve-
ritatem, unum ex nobis scilicet dictum Georgium de
Buda socium nostrom Judicem nobilium transmisi-
mus, qui demum exinde ad nos reversus, nobis re-
tulit, quod ipse a nobilibus viris, et dominabus utri-
usque sexus, ac ab aliis communibus hominibus divi-


tibus et pauperibus specialiter, nec non a vicinis et
commetaneis ipsius Ladislai dicti Zekul de premissis
omnibus, et singulis premissorum tăiem scivisset ve-
ritatem. Quod idem Ladislaus dictus Zekul officialis
de Alrn^s predictas Sylvas, et terras arabiles ad pos-
sessiones dicti Dni Abbatis et sui Conventus, Bogăr-
teluk, Egeres, et Jegenye vocatas pertinentes occu-
passet, occupatasque ad possessionem Regiam Almâs
vocatam applicasset. Jobbagiones etiam dicti Dni Ab-
batis, et sui Conventus in dictis possessionibus ipso-
rum commorantes, in Agriș vel Sylvis repertos de-
nudări , et spoliari faciendo, boves etiam, et equoș
eorundem in eorum curribus et aratris inventos, de
predictis Sylvis ligna domum deferentes, vel in Agriș
ad predictas possessiones ipsorum pertinent: seminan-
tes, similiter auferri faciendo, missis etiam familiari-
bus suis prenotatis, boves, capras, et scrophas pre-
numeratos jobbagionum Dni Abbatis, et sui Conven-
tus numero premisso minus juste auferri faciendo, et
per hujusmodi illicita, et potentiaria sepius commissa,
ipsius Ladislai de Zekul et familiarium suorum sexa-
ginta mansiones jobbagionum dicti Abbatis de pre-
dictis tribus possessionibus suis recessissent, residui
vero jobbagiones sui nullatenus mânere presunime-
rent. Datum in Kolus feria quarta proxima post Oc-
tavas festi Pasce Dni, anno ejusdem Millesimo tre-
centesimo sexagesimo tertio.

     Constant in Archivo Kolosmonostoriensi inter
Irregistrata.

       1363 post 6. Jan, App. D. Tr. T. III.

     Atestatu remasu dela capitululu d'in Oradea mare despre
inpaciuirea membriloru d’in doue familii mari aristocratice ro
manesci d’in caus’a omorului commissu asupra lui Bicaciu
et Romanu. Acea pace seu complanatiune se făcuse intre
loanu vaivodulu dela Beiusiu (Balenus) si frate seu
Boclu dela Bal cu de una, era de alta parte intre Nicolae
filiulu lui Candea dela Bai’a de auru (Zalatna) si intre frații lui,
anume loanu dela Henigu, Blasiu, VI adu, Tatamericu ’
et S t oi an u.

     1363. feria 3. p. p. Octavas Epiphaniae; Capi-
tuli Varadiensis testimoniales super inita complana-
tione inter Iwan Vayvodam de Balenns, ejnsque fra-
trem Boch de Balk parte ab una, ac Nicolaum . filium
Kend de Zalathna Bănya, ejusque fratres Joannem
Hening, Blasium, Ladislaum, Tatamericum, et Stoyan
parte ab altera, in facto necis Bikach et Roman pro-
ximornm eorundem.

     Ex originali Dni Fay edidit per extensum:
     Fej6r C. D. T. IX. voi. III. p. 365.

(Va urma).



BIBLIOGRAFIA.

    Petitiune substernnta Maiest. sale ces. reg. apost.

in 30. Dec. 1866 pentru sustienerea si apararea au-
tonomiei marelui principatu alu Transilvaniei, redes-

— 256 —


chiderea dietei si continuarea lucrariloru ei. Insocita
de 37 plenipotentie cu 1493 subscriptiuni.| Brasiovu,
1867. Romer & Kamner, tipografi si provediutori.
Pretiu 30 cr. v. a.

ELEMENTE DE ISTORI’A ROMANILORU
pentru scdlele poporali
de A. Tr. Laurianu. Edit. a ndu’a corrdsa si adausa.
Sibiiu, 1871. Tipariulu si provedietur’a tipografiei
lui S. Filtsch (W. Krafft).

      Pretiulu unui ecs. este 30 cr. v. a., la unu nu-
meru mai mare numai cu căte 27 cr.

      Istori’a României, a cărei sdrte de secuii este
legata de cea a tierei ndstre, e absolutu necessariu
se o studieze tenerimea romana, si credemu că re-
putatiunea autorului pe campulu istoriei, este cea mai
buna garanția pentru introducerea acestui opu in scd-
lele poporali romane de aici, ceea ce pre langa pre-
tiulu celu moderatu se pdte efectul cu atătu mai usioru.



     A esitu de sub tipariu si se afla depuse la cas-
sariulu societatiei academice romane, dn. Dem. larcu.
Bucuresci, strad’a pensionatului Nr. 12, urmatdriele
opere:

     ANALELE SOCIETATIEI ACADEMICE RO-
MANE. Tom. I. 4 lei noi; tom. II. 2 lei noi; tom.
III. 2 lei noi.

     GRAMATIC’A LIMBEI ROMANE, part, anali-
tica, de Tim. Cipariu, membru acad. rom. 5 lei n.

     OPERELE LUI TACITU, traduse in-limb’a
romana de Gavr. Munteanu, idem 6 lei n.

     Dnii librari primescu unu beneficiu de 10°/₀ pen-
tru desfacerea unui numeru de 10 ecs., de 15% pen-
tru desfacerea unui numeru de 50 ecs. si de 20%
pentru desfacerea unui numeru de 100 ecsemplarie.

     DICTIONARIULU LIMBEI ROMANE va co-
prinde aprdpe la 100 cdle cu formatu mare, si va
apare in fascicule de 4 păna la 5 cdle.

     Pretiulu abonamentului pentru opulu intregu este
40 lei noi, d’in care diumetate (20 1. n.) se va re-
spunde la primirea antaiului fasciculu, dra restulu
după esirea celoru 50.

     Abonamentulu se face in Bucuresci la cassariulu
societatiei academice romane, dn. Dem. larcu, strad’a
pensionatului Nr. 12, si la librari, dra in districte la
domnii institutori ai scdleloru primărie si la domnii
revisori școlari; afara d’in marginile României libere
la librarii cei mai renumiti.

     Domnii colectanti cari voru face 10 abonati, pri-
mescu unu ecsemplariu gratis, sdu unu beneficiu de
10%; cari voru face 50 abonati, primescu unu be-
neficiu de 15% ; cari voru face 100 abonati, primescu
unu beneficiu de 20%.


      A esitu de sub tipariu si se afla de vendiare la
librari’a Socecu & Comp, in Bucuresci si la auctoriulu
in Ploiesci:

      ELEMENTE DE PEDAGOGI’A SI METHO-
DOLOGI’A, THEORETICA SI PRACTICA pentru
usulu institutoriloru primari, pentru elevii scdleloru
normale si pentru toti căti suntu chiamati a conduce
educatiunea junimei, de I. P. Eliadu, revisoru școlarii.
Opu aprobatu si premiata de onor, ministeriu alu
instructiunei publice. Edit. a doua. Pretiulu 5 lei n.



    La administratiunea „Informatiuniloru" d’in Bu-
curesci se afla de vendiare urmatdriele opere ale dn.
V. A. Urechia:

    PATRI’A ROMANA, notitie etnografice literarie
istorice. Pretiulu 50 bani.

    O VORBA PENTRU LITERATUR’A DES-
FRENATA. Pretiulu 84 bani.

    Daca faptele naționale inainte de 1630
sunt numai instructive, sdu de consciintia si
raționale. Pretiulu 84 bani.

    POESI’A IN FATI’A POLITICEI. Pretiulu 50
bani.

    Limb’a friulana comparata cu limb’a
romana. Pretiulu 100 bani.

    BALULU MORTULUI. Farsa. Pretiulu 100 b.

    ODA LA ELIS’A. Comedia intr’unu actu. Pre-
tiulu 1 leu nou.

    ISTORI’A ROMANILORU. Edit. cea noua d’in
1871. Se vende si se trimete in deposite de impri-
meri’a naționala, facendu si cuvenitulu rabatu.



      In librariele d’in Bucuresci se afla:

      COLONIȘTII GERMANI SI ROMANI’A
de D. P. Martianu. A duo’a editiune cu mai multe
annexe si o introducere despre Economi’a naționale.
Bucuresci. Imprimeri’a naționale 1871. 8® pag. 67.

      ITINERARIULU FUNCTIUNARILORU AD
MINISTRATIVI in tdte părțile acelea (atribute loru)
a legiloru, procedureloru, regulamenteloru, decrete-
loru, instructiuniloru etc. Promulgate păna la 1. Ian.
870; cu notitii de modificările făcute, abrogări, com-
binatiuni, tramiteri si alte esplicatiuni, sdu atributiuni,
insarcinari si altele ale prefectiloru, subprefectiloru,
primariloru. politiailoru si functiunariloru atasiati sdu
dependenti de serviciile loru. Culegere de loanu M.
Bujoreanu. Bucuresci, 1870. Imprimeri’a Statului,
hotelulu Sierbanu-Voda. 8°. 192 pag. Pretiu 4 lei n.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Rfimer & Kamner.