----------- ț-" Acesta f6ia ese cate 3 cile pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto l poștei. j/j¹ ---’-’---W’ÎM TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Abonarnentulu se . • face numai pe cate 1 anu intregu. ' Se aboneza Ia Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin .posta seu prin domnii co- lectori. p ------------- Nr. 20. Brasiovu 15. Octobre 1871. * Ajllllu IV. ■Sumariu. Discursu tienutu in adun. gen. a asoc. trans etc. in Fagarasiu in 26. luliu (7. Aug.) 1871 despre cultur’a poporului. — Pădurile si însemnătatea loru. (Fine). — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare). — Bibliografia. Conspectu despre starea cas. asoc. trans. rom. pe an. ven. 187 y₂. — Consemnarae membriloru ord. si ajutători ai asoc. (Fine.) Discursu tienutu in adunarea gener. a asoc. trans. etc. in Fagarasiu in 26. luliu (7. Aug.) 1871 despre cultur’a poporului. De I. Popescu. Ddmneloru, domniloru! Puținele momente, in cari voiu avă ondrea a ve vorbi, le voiu folosi pentru a relevă inaintea dv. unele puncte din c.estiunea culturei poporului. Sum siguru dd., că dvdstra recundsceti sî sciti apreciă gravitatea acestei cestiuni; pentru aceea cu- tezu a sî speră ca espunerea, ce după mesur’a mici- loru mele puteri voiu dă cestiunei, o veți primi cu indulgentia binevoitdre/ Mai inainte de a intră in disensiunea temei ce amu avutu ondre a anunciă, imi voiu luă voia a cercetă, ce se intielege prin cultura preste totu. Cultur’a se asdmena cu lumin’a, sî se dice chiaru ca e lumina. Totu asia omulu cultivatu se dice omu luminatu. Celu ce are cultura e că sî celu ce are lumina, dra celu fără cultura e că candu ar fi in in- tunerecu. Celu cultivatu se pdte dice ca vede, pe candu celu necultivatu e orbu, se intielege in spiri- tuala. In adeveru, ddca cautamu de aprdpe la starea dmeniloru, aflamu ca aceeași deosebire este intre omulu cultivatu si celu necultivatu, carea este intre unu omu cu vedere sî altulu fără vedere. In intielesu mai strinsu, cultura numimu o stare perfecționată a dmeniloru, o stare, in carea vidti’a omendsca amu potea dice, e ridicata la potentia. Fatia cu starea dmeniloru ce se numesce cultura, este sta- rea loru primitiva, starea naturala. D’in starea pri- mitiva , sdu naturala, ese cultur’a că unu productu artificiosu. Sî ce gasimu a nume perfectionatu in dmenii cultivati? Gasimu perfecționate facultățile loru firesci. Ibta dara ce este cultur’a, in intielesu propriu, este starea desvoltata sî perfecționată a facultatiloru omu- lui sî cu deosebire a facultatiloru Iui spirituali. Se venimu acumu la întrebarea: cumu a stătu sî cumu sta poporulu in privinti’a culturei? In timpurile, candu prin poporu se intielegea esclusivu acea clasa numerdsa a societății, carea, in contrasta cu clasele privilegiate, portă tdte sarcinele sî eră lipsita de tdte drepturile, in acele timpuri de trista memoria, se intielege ca nici vorba nu potea fi de o cultura a poporului. Cei ce aveau pe atunci in mana destinele societății, sustieneau că principiu , politicu,. ca acea clasa numerdsa de dmeni, care se numesce poporu, trebue se se tiena ,in intunerecu, in nesciintia, pentrucă cu cătu e mai necultivata, mai prdsta, cu ațăfn se pdte mai bine, mai usioru, gu- bernă. Principiulu acesta se pdte parea paradocsu; cu tdte acestea elu a esprimatu unu adeveru pentru timpurile acelea; că-ci ce altu ceva insemnă pe atunci a guvernă unu poporu, decătu a’lu espldtă, a’lu mal- trată, a face totu feliulu de abusu cu poterile lui* sî chiaru cu vieti’a lui, sî cine nu intielege ca, pentru- că unu poporu se pdta fi astufeliu guvernata, numai cultura nu trebuiă se aiba! Astadi, in staturile constituționali democratice a- plicatu fiindu- cu sinceritate principiulu libertății si aju egalitatii, societatea nu mai e impartita in caste, si prin..poporu se intielege unitatea in care se cu- prindă .tdte plasele, tdte stările sociali, astfeliu că no- tiupâle „poporu* sî „națiune* sunt congruente, .sunt identice.. ... ..In sodietatile, in starturile cu o-asemenea ©rga- nisatinne atlțuna^ e privita, se intielege, că unu- bunu comunu, că unu bunu d’in care participa ‘toti mem- brii sî tdte-clasele societății fără nici o deosebire. Dar chiaru sî in staturile, in cari națiunea’„po- poru* se iea in intielesu mărginită, in intielesii’idien- ticU cu „clasele cele mai de josu ale societății," ddca aceU staturi sunt intru adeveru constituționale, po- poriWb nu numai nă se eschide dela cultura sî nu se impedeca de a se cultivă, ci se ajuta cu atătu mai multu a inaintă in cultura, cu cătu in trecută a fostu maMjeconsideratu sî a fostu lipsitu chiaru de dre- ptura sî de putinti’a de a se cultivă. Staturile constituționale, promovandu cultura po- poruhiip cultur’a claseloru de josu, prin aceea ’si im- pliireWi inainte de tdte o detorintia santa cătra o parte d’in corpulu loru, ce a fostu nedreptatita si îm- pilata. Trebue inse se observamu ca, ddca vreunu stătu dre-carele aduce astadi sacrificie pentru cultur’a po-' porului, la aceea elu e condusa nu numai de simtiulu de umanitate sî de dreptate, ci sî de o politica lu- 39 — 234 — minata, carea a constatata ca e chiaru in interesulu statului de a promovă cultur’a poporului. Unu scriitoriu germanu — Schreber — dice, că „ori-care poporu, ajunsu la adeverata consciintia de omu — si in cătu guvernulu e unu representantu naturalu alu lui, mai alesu acesta recunăsce in edu- catiunea, in cultur’a poporului cea d’intaiu sî cea mai grea problema a sa. îmi voiu permite dd., a espune aci numai unele impregiurari pentru a arată importanti’a sî necesita- tea culturei poporului. E sciutu, că un’a d’intre cele mai nobile nesuintie ce se arata astadi prin tierile civilisate, este nesuinti’a de a face constitutiuni sî legi, prin cari se se asi- gure dreptulu si libertatea in viăti’a publica sî pri- vata pentru toti cetatienii fără deosebire, o nesuintia nobila acăsta sî dămna de secolulu alu nouaspredie- celea, de secolulu luminiloru, o nesuintia, prin care societatea, statuia are se se organiseze pe base mai convenabili sî mai tari, de cumu au fostu in secolii intunerecului sî ai despotismului. In nesuinti’a acă- sta isi concentrăza poterea sî activitatea loru cei mai distinși, mai nobili sî mai inteligenti barbati. Si cine e intre noi, carele se nu recunăsca cu multiamire njeritulu aceloru barbati, cari au in vedere amelio- rarea starei poporulu si fericirea loru. Inse țâra a voi a detrage ceva d’in meritulu sî renumele unoru asemenea barbati, se ne intrebamu: dăca popărale se fericescu totu-deaun’a prin constitutiunile sî legile ,ce se făcu pentru ele? Popărale se fericescu prin • constitutiuni si legi numai candu acelea se punu in î lucrare, ăra candu remanu numai pe charthia, său ■ candu se calea in piciăre, nu folosescu nimicu, de ar . fi cătu de bune. Ce se cere dara aci? Se cere o garanția pentru punerea in lucrare, pentru esecutarea legiloru. Sî garanti’a cea mai buna in privinti’a a- căsta o da cultur’a poporului. Unu poporu cu cul- tura neci nu se sufere multu tempu fără legi bune, neci nu’si calea legile ce odata si-a datu, neci nu lașa se i le calce altii nepedepsiti. .Quid leges sine moribus! a esclamatu unu autoriu'elasieu latinu, sî noi pe romanesce potemu cu totu dreptulu se dicemu: Ce potu legile fără cultura! ₑ De aci potemu deduce, că politic’a cea mafejkma ce se păte face pentru unu poporu este in lini’a prima de a-i asigură sî a-i promovă cultur’a lui. Cultur’a adeverata este o mama astfeliu de bup^ca despre ea nicairi nu s’a doveditu inca, ca n’ar fi.dhtu fiicei sale, libertatiei, crescerea cuviintiăsa. Pentru cuventulu acesta se pdte cu totu dreptulu dice luptatoriloru pentru esistinti’a unui poportiV*In politic’a ce faceți pentru poporulu vostru, nu uitati < de cultivarea lui, asigurati-i progresulu in cultura, sî I i-ati asigurata drepturile sî libertățile lui, i-ati asigu- ; ratu viitoriulu lui! Pentru a vedea in lumina păte sî mai mare im- portanti’a sî necesitatea chiaru a culturei poporului, se trecemu pentru căteva momente pe terenulu eco- nomica. Dupa-ce in tempulu mai nou prin progresulu straordinariu alu sciintieloru naturale s’au operata sî se operăza in continuu atătea schimbări in viăti’a ămeniloru, potemu dice că sî dmenii cei mai simpli d’in poporu au inceputu se cunăsca, ca abia voru mai potea trai de acf inainte cu cunoscintiele sî cu unel- tele cu cari au traitu moșii sî părinții loru sî cu cari au bietu traitu chiaru si ei păna acumu. Odata re- cunoscuta acestu adeveru, d’in elu păte ori cine se traga conclusiunea, ca unu poporu că si unu indi- vida se va potea tienă de aci inainte cu demnitate in viătia, numai dăca va tienă contu de resultatele sciintieloru, cu alte cuvente, dăca se va lumină prin sciintie, dăca se va cultivă. Astadi se păte dîce ca chiaru sî poterile naturei sunt conjurate asupra ne- culturei. Cine s’ar indof de acăsta, se cugete cătu de pușinu numai la telegrafe sî la drumurile de feru, sî se va convinge, ca pe cătu aceste inventiuni mari ale tempului nostru făcu mai mari servitie ămeniloru cultivati, pe atătu ele celoru necultivati aducu desa- stre mai mari, aducu ruina si perire sigura. Sî cumu se intemplă că priu cultura unu po- pOru că sî unu individa isi ameliorăza starea mate- riala, starea economica? E sciutu d’in esperiinti’a • de tăte dîlele, că la ori-ce lucru, la ori-ce întreprindere se ceru ăre-cari cunoscintie, se cere ăre-care inteligintia, se cere unu gradu ăre-care de cultura; cultur’a prin urmare se pote privi că unu factoriu alu productiunei, că unu capitalu, carele cu cătu se aplica in mesura mai mare la ori-ce lucru, cu atătu lucrulu acela sporesce mai bine sî produce mai multu castigu. De acf provine că unu poporu că sî unu individu, avendu cultura, devine la avere sî la o viătia mai confortabila chiaru sî in impregiurari esterne nefavorabile, pe candu unu individu său unu poporu fără cultura⁻ cade in mise- ria, ori sî cătu ar fi altu-mentrea de favorabila na- tur’a locului unde se afla. Sî este acăsta ăre unu ce nenaturalu? Nu. Omulu prin cultura numai isi castiga însușirile necesarie pentru adunarea sî con- servarea averei; prin cultura devine a cunăsce după cumu se cuvine productele sî poterile naturei, pentru a le potea esploată in folosulu seu; prin cultura se pune in stare sî de a aplică midiulăcele sî metădele ce s’au inventatu pentru esploatarea naturei; in fine, prin cultura se indrăpta de a participă sî la avanta- giele ce reuniunile sî insocirile oferu ămeniloru pe terenulu economicu. Dar însemnătatea sî necesitatea culturei pentru cestiunea economica a unui poporu se face sî mai învederată, dăca vomu consideră efectele concurintiei de astadi pe terenulu economicu. Concurinti’a acăsta este, precumu se scie, o iutrecere, o lupta in poterea productiva a unui individu fatia de altu individu sî a unui poporu fatia de altu poporu. In viătia po- păraloru lupt’a acăsta cu instrumentele de lucru, cu — 235 — armele păcii, este mai decidetdre decătu chiaru pus- cele cu acu. Acdsta lupta se pdrta in continuu, după ea nu urmdza armistitiuni sî după ea nu se face pace, că după luptele purtate cu arme de focu. Concu- rinti’a e o adeverata lupta pe mdrte sdu vidtia. In lupt’a acdsta morala se arata valdrea natiuniloru; in ea se arata, care națiune ce potere de vidtia are in sine. Concurintia a esistatu sî mai inainte; inse ce schimbare mare s’a facutu in privinti’a asta prin poterea vaporului sî a electricității! Midiuldcele de comunicatiune purtate de aceste poteri ale naturei au facutu se dispara spatiulu sî au adusu sî aducu ne- intreruptu in atingere unele cu altele chiaru sî pre popdrale cele mai indepartate, astfeliu că astadi neci unu poporu cuprinsu in rociulu drumuriloru de feru si alu telegrafeloru, nu mai pdte remand isolatu, nu mai pdte vietiui de sine si pentru sine singuru, ci e silitu se intre in concurintia cu alte popdra. Sî ce va potd tace, ce va potd ajută pe unu poporu in- tratu in acdsta lupta că se o sustiena cu demnitate sî cu folosu pentru sine? Cultur’a si numai cultur’a. Vai de aceia, cari in lupt’a acdsta morala se voru radimă numai pre poterea fisica! Unii că aceia, in locu de a esploată ei natur’a, voru fi singuri esploa- tati de altii, si in concurintia cu alti dmeni cultivati ei voru perde d’in dî in dî mai multu, păna ce in urma de 0 parte sărăciți si de alt’a imbulditi de ne- cesitățile vietiei, voru fi siliti a’si vinde si drepturi si libertate, voru deveni proletari si servitori celoru ce au inaintatu cu tempulu. O astufeliu de vidtia inse nu mai merita a se numi vidtia. Decătu o asemenea vidtia mai bine mdrte! De aci se pdte intielege, pentru ce cestiunea cul- turei. a devenita a fi astadi o cestiune de vidtia, pre- cumu pentru individii singurateci, asia si pentru po- pdra întregi. Importanti’a si necesitatea culturei poporului se pdte demonstră si prin alte argumente. Cu voia dv. inse voiu trece peste tdte argumentele, ce s’ar mai potea aduce in privinti’a asta, si voiu indică prin căteva cuvente inca dificultățile cu cari e împreunată respandirea culturei in poporu. E sciutu, că organisarea unei educatiuni si in- strucțiuni regulate pentru poporu, prin cari singure se pdte respandf cultur’a in elu, e împreunată cu sa- crificiele qgle mai imense. Sî cine nu scie, cătu de multu e impedecatu poporulu prin saraci’a sa de a aduce acele sacrifîcie! Saraci’a in unele tempuri si in unele locuri ingreuneza claseloru de diosu sociali chiaru si sustienerea vietiei si condamna pe multe, fdrte multe familie la o vidtia, carea nu consta decătu d’in griji si d’in munca pentru cele mai de diosu trebuintie ale esistentiei. In astfeliu de impregiurari e invede- ratu, că precumu tdte interesele mai inalte ale vietiei, asia si interesele culturei trebue se patimdsca, — si ddca caus’a culturei dmeniloru de asemenea sdrte e lasata numai in grij’a loru, aceea trebue se remana neconsiderata si nesatisfacuta. Aci dara se deschide celu mai frumosu terenu pentru toti dmenii de ânima, pentru toti dmenii cu simtiu de umanitate, pentru toti dmenii patrioti, de a’si câștigă cele mai adeve- rate, cele mai reale merite, ajutandu cu midiuldcele loru înaintarea culturei si prin urmare imbunatatirea sortiei dmeniloru împilați de saracfa. Că pedeca pentru înaintarea culturei claseloru de diosu ale societății, ,se pdte privi si insasi lips’a de cultura a acelora. Eta pentru ce. Cei lipsiti de cultura sunt lipsiti in acelasiu tempu si de facultatea de a potea apretiui binefacerile culturei, ba unii potu se fia dominati chiaru de prejndetie in contra cultu- rei. Nu pdte fi deci neci o mirare, ddca atari dmeni continua a trai in necultura si in miseria, si neci pe departe nu se arata dispusi a se cultivă Datorinti’a celoru inteligenti inse este a lumină pre asemCnea dmeni, aratandu-le avantagiele ce cultur’a ofere vietiei omenesci; asemenea dmeni la casu de neintielegere se potu si necesită că se lase pe copii a profită de educatiunea si instrucțiunea publica. D’in cele ce precedu se pdte usioru intielege, pentru ce in unele staturi s’a facutu, că educatiunea si instrucțiunea publica se fia păna la unu anumitu । gradu gratuita si obligata pentru toti cetatienii fără deosebire. Aceste doue principie, fiendu cu sinceritate apli- cate, sunt de natura de a dă poporului unu impulsu poternicu spre cultura, spre progresu. Dar d’in nefericire, in multe tieri si pentru multe popdra neci nu se scie inca ce va se dica „educa- tiune si instrucțiune gratuita si obligata." Si, ce e si mai tristu, sunt tieri in cari nu numai nu se lucra pe bas’a acestoru principie la promovarea culturei unoru popdra, ci pe fatia sdu pe ascunsu, se operdza chiaru in contra aceleia, ori apoi se imbiie cutarui poporu o cultura, carea, in locu se-i serve spre în- tărire, e menita a-i șterge si numele d’in cartea ce- loru vii. . . . Considerandu acestea si alte multe impregiurari nefavoratdre pentru cultur’a poporului chiaru si in unele d’in tierile asia numite civilisate, trebue se re- cundscemu că cestiunea culturei poporului, că si alte multe aspiratiuni nobile, isi astdpta inca solutiunea sa cuviiutidsa in multe locuri dela unu viitoriu mai luminata si mai dreptu că cumu e presentulu. — Mai inainte de a termină, se’mi fia permisu a face inca o mica reflesiune la poporulu nostru. Ddca vreunulu d’in popdrale vii de astadi a a- vutu. vicisitudini, ddca a avutu vreunulu a suferi, po- porulu romanu in privinti’a acdsta se pdte pune in paralela cu ori-care altu poporu. Suferintiele lui de totu feliulu in decursă de mai multe sute de ani, se pdte dice că sunt unulu d’in cele mai cumplite mar- tirie, de cari pdte nară istori’a popdraloru. Dar pe cătu de grea a fostu sdrtea poporului 39* — 236 — romanu, pe atătu de mare a fostu si tari’a lui de sufletu, cu carea a suportat’©. Gratia tăriei caracte- rului lui, gratia poterei lui de vietia, poporulu ro- manu n’a peritu si ne place a crede ca neci nu va perl! Poporulu romanu scapatu câ prin minune d’in vicisitudinile tempuriloru trecute, se arata capabilu de tdte aspiratiunile nobili, cu cari se pdte laudă unu poporu. In totu ce privesce interesele mai in- alte ale omenimei, elu isi impune sacrificie, cari se potu numi mari pentru impregiurarile lui. Eta pen- tru ce credemu că poporulu nostru va trai! Unu po- poru carele e capabilu de sacrificie pentru interesele mai inalte ale vietiei, si merita se traidsca. In resortulu culturei scientifice e adeveratu, că poporulu romanu e remasu inderetulu popdraloru cari au fostu favorate de sdrte. Totu asia de adeveratu este inse si aceea, că acestu poporu in privinti’a ca- pacitatiei sale de cultura nu sta inderetulu altoru po- pdra si că a facutu si face totu ce’i sta in potintia pentru promovarea culturei sale. Ddca inaintarea lui in cultura nu este asia ra- pede precumu amu dorf, acdsta provine d’in conse- cintiele vicisitudiniloru lui d’in trecutu si parte mare a celoru d’in presentu. Impregiurarea inse, că popo- rulu nostru a inaintatu si inaintdza pe fiacare di totu mai multu in cultura, acdsta impregiurare consolatdre pdte si trebue se ne îmbărbăteze a lucră cu deplina sperantia la mareti’a opera a culturei lui. Terenulu e fertile si fructele ce le va aduce acestu terenu, voru resplatf de siguru cu abundantia ostenelele si sacri- ficiele ce se voru pune pe elu. Fia că si întrunirea ndstra acdsta, carea s’a fa- cutu in numele si in interesulu literaturei romane si alu culturei poporului romanu, fia dicu, că si acdsta întrunire solena acumu si totu-deauna se ne inspire, se ne intafdsca, se ne dea la toti noue poteri de a lucră d’in ce in ce cu mai multu sporiți la inaintarea literaturei romane si a culturei poporului romanu, cari stau in strinsa legătură un’a cu alt’a si cari sunt bas’a culturei ndstre naționali si prin urmare garanti’a cea mai sigura a viitoriului nostru!! Pădurile si insemnatatea loru. (Fine.) Totu pe acea latitudine geografica cu Ceylon, inse prin deșertele Africei, pădurile suntu fdrte mi- sere; codri inalti si nestrabatuti se gasescu numai in tienuturile si pe marginile rîuriloru, lacuriloru si ma- riloru, si acdsta d’in causa, că lipsindu ploi'a si re- cdrea, vegetatiunea pe acolo nu are modu de a pro- speră. Ce-i folosesce Madridului si tienuturiloru d’in- pregiuru cultur’a cea mare, care pe tempulu verei emulddia cu cea tropica? Lips’a paduriloru se simte aci, precumu si in intrdga Spani’a cu adenca durere. Cantitatea ploiei face numai vreo 10" pe anu. Se vorbesce inse totuși de pădurile ce esistara odata, condamnanduse usiorimea de mente si reinti’a ome- ndsca, prin cari se devastara mai de plinu. Pe pu- stele tierei unguresci cultivarea paduriloru noue este o opera fdrte anevoidsa, că se nu dicu chiaru impo- sibile, pre candu de alungulu apeloru, ele crescu de sine. Apoi pe la noi romanulu neci nu-si prea iea ostendla a cultivă pădurile, ba d’in cătu pdte, se si- lesce a le sterpi, mai alesu cei d’in Romani’a cu fa- cerea de potasiu. Caldur’a mare cere si umediala multa, care inse in locurile lipsite de păduri, pe puste si siesuri, nu prea este de gasitu, pre candu prin munți, păduri, pre langa ape, mari etc. lucrulu stă chiaru d’in con- tra. Aci se afla patri’a isvdreloru si a pîraieloru. Mai au pădurile si acea insusire benefaciitdre, că oprescu venturile si tempestatile furidse, sdu celu puținu slabescu si tempescu agerimea loru, midiulo- cindu astufeliu unu corrinte de aeru continuu bene- faciitoriu, spre egalisarea temperaturei. Benefacerea ce ni-o oferu pădurile frangundu poterea venturiloru, se pdte observă si pretiui după meritu cu deosebire pe siesuri si câmpii intense. Pre candu adeca in lo- curile lipsite de păduri holdele cadu in urm’a turba- teloru venturi si viscole, papusioiulu (cucurudiulu) res- turnatu si pomii scuturati inca mai inainte de tempu de fruptele loru, pe atunci la scutulu chiaru si nu- mai alu unui aleiu de arbori, totulu remane in sta- rea normala si nestricatu. Pust’a d’in Kecskemdt prin furtune furidse devine învelita de nuori intunecosi, for- mati d’in pulberea fina (de nisipu); dîle intregi pdte retacf pe acolo strainulu caletoriu, că-ci neci chiaru sdrele nu-i servesce spre orientare. De pe miluri in- tregi se flustura nisipulu prin locurile vecine, ne a- flandu inse neci acf repausu. O noua furtuna ’lu ri- dica drasi cu vehementia ducdndu’lu mai departe, in- necandu semenaturile si ingropandu pamentulu de cultura sub velulu sterile alu nisipului. Aici pădurile aru potea formă cele mai benefaciitdrie stavile. Pe langa aceste pădurile prin massele loru de frundie imbunatatiescu si aerulu, absorbindu d’in elu acrdl’a carbonica si alte gâzuri periculdse sanatatei dmeniloru si animaleloru, dar priintidse vegetatiunei. Pentru aceste in schimbu dau ele ocsigenulu, mate- rialulu celu mai de lipsa pentru resuflarea dmeniloru si animaleloru, care d’in acdsta causa au si primita numirea de „aeru de vidtia.“ Fără pădure neci că se pdte cugetă o regiune frumdsa si romanteca, ci totulu appare monotonii. Omulu d’in localitățile pa- durene differe multu, atătu in respectulu cugetarei, cătu si alu actiunei, dorintieloru si aspiratiuniloru sale. Varietatea este vidti’a sufletului, atîtietdrea spi- ritului si a mintei. La tdte ce a produsu si produce natur’a grandiosu si frumosu, periculosu si folositoriu, potente si asiediatu, omulu d’in regiunile padurdse pdte servi de modellu, in respectulu creatiuniloru, invetiaturiloru si actiuniloru sale. Omulu profita dar fdrte multu dela păduri si — 237 — totuși, durere, totu elu este acela, d’in partea caruia au ele de a suferi mai multu. Elu prin usiorimea de mente, prin egoismulu si reinti’a sa este celu mai neimpacatu inemicu alu loru. Pădurile, cari au sca- patu de tdte periclele, cari stau in fldrea poterei loru servindu spre folosu vecinatatei, si cari ar pote face fericirea urmasiloru, aceste păduri dîcu, adese devinu prefăcute asemene pamentului, sdu se estermina pen- tru totudeauna. Vai de aceia, cari se făcu complici la acdsta devastare, că-ci astufeliu nu numai dau ve- getatiunei paduriloru lovitur’a de mdrte, dar neci drba sdu alte vegetali folositdrie nu voru mai potea cresce / pe asemenea locuri. Mai alesu pe munți, pamentulu fără de aceea fdrte suptire, devenindu si lipsitu de scutulu arboriloru si radaciniloru loru, se spala si ventura de ploia siventuri cu totulu, remanendu nu- mai stancele si bolovanii golani si rangiti. Eca ce ne mai impartasi^esce după foi’a septemanaria a lui Pester Lyoid, unu agricultoriu renumita, reintorsu d’in caletori’a sa, făcută prin Greci’a, Itali’a, Spani’a, Franci’a, Elveti’a si Tirolu: „Asi dorf, dice elu, că se poteti vedd inși ve acele tieri, unde pădurile s’au esterminatu dejă de 1000 de ani, cumu le-amu vediutu eu! Coline si ddluri suntu acoperite numai de tufisiu spinosu si plesiuvu, cu frundie vârtdse că pielea, nutretiu pentru capre; alte animale herbivdre nu se potu tiend acf. Paserile cantatdrie fugu de neumbrdsele tufisiuri,. cari altmintrelea avura pamenfu bunu, dar ploi’a spalandu’lu mereu, stancele ’si scotu totu mai gdle si mai rânjite capulu d’in acele tufisiuri. Pretutindene albii de rîuri, de pîraie, numai cătu ap’a lipsesce cu totulu, isvdrele dispărură. Punți si po- duri se afla si acuma peste ele d’in tempurile vechi, spre semnu, că fusera odata. de lipsa, acumu inse apparendu că nisce capricidse producte ale artei, fără scopu si fără chiamare. Gramedi colosali de cenușia fte făcu se ne aducemu amente de tesaurii forestieri, ce esistara odata, care inse acumu au disparutu. Prin acăsta voi ve privati nu numai de o conferă ce nu se pdte inlocuf si suplini, ci si de ornamentulu celu mai frumosu alu tierei. Nu se potu supplini, că-ci costă multu, fdrte multu a restitui padurea odata de- vastata pe cdstele muntiloru, abstragîmdu dela aceea, că se cere si tempu prd indelungatu. Grijiti si pe- strati dreptu-aceea, unu daru asia frumosu alu natu- rei, a cărui devastare o semtu si deplangu multe na- țiuni cu sfasiiere de ânima.“ Ddca pădurile au dar o influintia si inriurintia atătu de benefacatdre si folositdre asupra relatiuni- loru climatice si midiulocitu asupra prosperitatei dme- niloru si animaleloru, ddca d’in tdte aceste resulta, că ele ne sunt unu amicu neestimabile pentru noi, că de ele este condiționată fertilitatea pamentului si locui- rea dmeniloru pe elu, apoi credu, că de acf urmddia păna la evidenția, că neci unu sacrificiu nu ar fi prd mare, spre a crutiă si griji acestu scumpa tesauru, in locu de a’lu devasta si ruină, fără de cea mai mica conscientia, cumu s’a intemplatu si se intempla chiaru si in tempulu de fatia. Ore după tdte aceste se mai fia de lipsa a mai aduce inainte si alte probe despre colosal’a nepricepere a acelora, cari mai continua si astadi de a sterpi si devasta pădurile, taindu’si astu- feliu principalulu midiulocu de subsistentia, contribu- indu la ruinarea economiei proprie, precumu si la a celei naționale ? Nu este buna acdsta cale, ea este greșita, ea duce la sapa de lemnu. Acdsta se ni-o insemnamu bene. Ea amerintia cu ruina mai cu osebire pe clas’a economiloru de campu. Si apoi esperinti’a chiaru ni arata, că pe unde se esplotddia pădurile mai cu pu- țina conscientia, acolo si agricultura se afla inca in- tr’o stare cătu de ticaldsa. Nu i-a fostu ei inca cu putintia a reusf că se-si deschide ochii, că se vddia, cumu mai lucra si altii, de prin pregiuru, cari se pricepu mai bene, sdu apoi pdte inca n’a avutu oca- siune a vedd imbunatatiri in respectulu acesta. Agricultur’a dar este aceea, care are a se inte- resă in prim’a linia, de cestiunea pestrarei paduriloru. Ea are se staruiesca, că nicairea se nu lipsdsca can- titatea trebuintidsa a paduriloru inchieiate. Păna a- cumu ne-amu multiamitu cu convingerea, că la noi in părțile locuite de romani, se afla in genere inca destule păduri, că proportiunea intinderei loru, preste totu, se pdte numi numai favoratdria facia de cea a câmpului libera. Nu voiu se disputu adeverulu ace- sta , ci me provoca numai la impregiurarea, că dre aceste păduri aflase ele pretutindine intr’o propor- tiune favoratdre, aflase ele dre impartite peste totu terenulu locuitu de romani. Astufeliu, cumu o pre- tende acdsta interesulu productiunei pamentului si tre- buinti’a de lemne; o întrebare acdsta, a cărei respunsu nu pdte se sune altmentrelea, decătu numai negativa. Se nu perdemu d’in vedere, că conservarea paduri- loru consiste nu numai intru a păstră pădurile dejă esistente, ci si intra a cresce altele, pe unde lipsescu si unde cere trebuinti’a, sdu unde nu esistu de ajunsu. Astufeliu se voru crea si aici tdte acele conditiuni, cari se receru pentru o desvoltare imbelsiugata si multia- mildre a vegetatiunei. Instructiva si de mare pon- derositate este impartasirea, ce ni-o face dr. Birnbaum despre schimbările produse prin cultur’a progresiva a planteloru in desertulu celu mare, in siesulu fără de apa si fără de arbori, ce se afla situatu intre Mi- souri si părțile ostice ale muntiloru rîposi (Felsge- birge): „Albii sventate ale rîuriloru, dice elu, se im- plea păna mai deunadi numai candu si candu, in de- cursulu anului, cu apa, nutrindu la marginile loru numai tufe schilave si vestedite. Caletori’a, prin a- cestu desertu plina de grdza si ticalosiia. Ose inal- bite de dmeni si animale, ce serviau caravaneloru urmatdre spre orientare in calea loru, nj anuntiau seriosu periclele acelei caletorii. Că prin minune inse se pare acumu deodata, că candu caracterulu acelui desertu s’ar fi schimbata cu totulu. Albiile secate ale rîuriloru incepu a se impld cu apa, si acdsta nu numai dupace se topesce neu’a in munți, sdu după — 238 — o ploia, ci peste totu anulu. Vegetatiunea devine mai rîdietdre si mai puținu singulara, dra in basi- nulu celu mare (laculu celu mai adencu, laculu de sare, care ajunse faimosu prin Mormoni) ap’a, nea- vendu cursu vediutu, se inaltia d’in anu in anu. Din- c6ce precumu si dincolo de munții rîposi umediel’a pamentului se multiesce vediendu cu ochii, dra prin ea si a atmosferei, altmintrelea atătu de secetdsa. Se presupune, si credu că nu fără cuventu, cumu-că caus’a acestei benefacatdre schimbări, respandirea umidității in pamentu si in atmosfera, este de a se cauta numai si numai in cultur’a progressiva, a pa- mentului, ce se intende totu mereu, de cătra Misouri, in prafurile vaste spre apusu, precumu si in semena- tulu de ierburi, plantare de tufe si arbori. Scrută- torii atenti ni comunica, cumu că rîuri, cari inainte cu vreo 20 de ani avdu numai puțina apa, acumu suntu mai pline, si că altele, altmentrele diurn etate anulu seci, aru fi acuma mereu provediute si adapate cu apa. (Se dice că laculu de sare s’ar fi inaltiatu cu vreo 7 urme). Resultate frumdse si imbucuratdre suntu aceste si demne, că se le imitamu cu tdta diligenti’a si bagarea de sdma; inse noi, seracii de noi, lucramu chiaru d’in contra, de-si cu grdza trebue se vedemu, că schimbarea cea atătu 'de necessaria intre dile ploidse si frumdse devine d’in ce in ce mai rara. Sdu că suntemu consumati de caldur’a nadusitdre, sdu apoi avendu parapleulu mereu de indernana. Anii d’in ur- ma suntu comentariulu celu mai vorbitoriu in respe- ctulu acesta. Care pdte se fia caus’a? Negresitu că sterpirea paduriloru. Ea si nu altu ceva trerbue re- cunoscuta de momentulu essentiale in acdsta calami- tate. In sudulu Europei mai totulu e esterminatu; in Itali’a si Greci’a nu mai gasesci neci unu locu, care ar merită se pdrte numele de pădure, in Spa- ni’a se predddia si acumu ce a mai fostu remasu pe unele locuri. Pe unde padurea respandea mai de multu umbra si recdre, intempini acumu numai stanei in- ferbentate. „Sudulu Europei, dîce o foia germana, acuși se pdte asemenă cu tierile d’in resaritu, deve- nite deșerte si fără consolare. Aceste, cari avdu odata păduri atătu de frumdse si câmpii benecuventate, a- cumu suntu prefăcute de Mongoli, Judei si Semiti in desertu totale. In Algeria, unde predarea au a- junsu mai la culme, o căldură de vreo 30° este a- prdpe sugrumatdria, că si alta de 35°, inse in re- giuni, unde aerulu se improspetddia mereu prin pă- duri, impedecanduse si pamentulu de a se uscă peste mesura, unde nopțile suntu recordse, si unde norii si venturile se afla in necurmata mișcare. Sterpirea pa- duriloru nasce tempuri secetdse îndelungate, carora le urmddia apoi rumpere de nuori si grandina. In scurtu sterpirea paduriloru au adusu cu sine contur- barea bilantiului meteoricii. Vijeliele fiordse si tem- pestatile, ce se descarcă acumu in munți, spala si restulu de pamentu bunu, rîurile esu cu' repediune d’in albiile loru, devastând u totu ce intempina si nu li pdte resiste. D’in sudulu Europei se respandescu aceste calamitati totu mereu si in susu spre nordu. Despre tdte acestea n’avemu atăta causa de a ne miră, pe cătu trebue se ne infioramu, că-ci dmenii potu fi inca asia de usiurei la mente, dra regimurile inca atătu de drbe si lenesie, dejsi scienti’a in acestu respectu a stabilitu adeverulu pe de plinu si sî-au ridicata dejă vocea seridsa la mai multe ocasiuni. Si dre ce feliu de păduri se devasta mai amaru? Ne- smentitu că cele comunali. Acf fiacare se silesce a taiă pe’ntrecute arbori si copaci d’intre cei mai plini de vidtia si de pe unde e mai aprdpe. Cei mai be- trani sdu cadiuti, ori departi remanu acolo, de se putrediescu, servindu de cuibu insecteloru si vermi- loru vetamatori. Tdte relele aceste țirovinu d’in mi- serabil’a inspectiune a antistiei comunali, care nu’si cundsce chiamarea, si apoi, vedi ddmne, mai are si ea afara de acesta si căte o ruda, prietinu etc. Cumu se te faci dar de vorba cu aceștia, seu cu satulu, ddca vrei se nu cădi Ia alegerea urmatdre. In ase- mene impregiurari se deștepta numai, intr’o buna demandtia, că de pădure suntu scapati. Se caiescu, dar camu tardfu. Videant consules. Vintila. Colectiune de diplome dJin diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care privescu mai alesu pe roinăni (valachi). (Continuare.) 1362. 2. Juny. App. D. Tr. T. III. Diploma de donatiune, d’in care aflamu, câ romanului (Ola- chus) Ladislau (Vladu) filiu alu lui Musiatu, d’in comun’a Alina si u in districtulu fortaretiei Deva, după rangulu seu comite (Comes, Graf), recomandatu regelui de Dionisiu vaivodu alu Transilvaniei, pentru numerdsele lui merite patriotice si pen- tru fidelitatea sa, i se dă (donatur) cu dreptu de hereditate si pei?- tru celi patru filii ai lui anume Petru, loanu, Lascu si Musiatu, comun’a fiscale anume Zlasdu (astadi Zlasti) d’in. territoriulu Devei, cu tdte appertinentiele ei. Acdsta donatiune suna pe vecia, Totu acdsta diploma mai coprinde conditiunea de cea mai mare importantia care tiene, câ d’in acea di comuna Zlasdu se fia libera, adeca scutita, immunitata de tdte dările si plățile fiscali, pe care le inplinea satele romanesci d’in a- celea tienuturi. Nos Ludovicus Dei gratia Rex Hungariae e. c. t. memoriae commendamus tenore praesentium signifi- cantes, quibus expedit universis. Quod fidelem no- strum dilectum Olachnm, comitem Ladislaum*) filium Musad de Almas, in Districtu Castri Deva residentem, nobis per magnificum virum Dyonisium fidelem no- strum Vajvodam Transilvanum de servitiis, et multi- modis fidelitatum industriosis meritis, quibus adhuc antecessores sui, et consequenter ipse nobis, et sa- crae coronae Regiae cum omni fidelitatis studio com- *) Videtur is fuisse antenatus familiae Zalasdi. Ex Mstis Cornidesianis T. II. p. 165. Edidit Fejer. C. D, T. IX. voi. III. p. 502. — 239 — plăcere studuerint, laudabiliter commendatum, propter hujusmodi servitiorum, et fidelitatum merita, regio favorabili donativo prosequi cupientes, sibi, item Pe- tro, Joanni, Laczko, et Musaca filiis suis quandam villam nostram Zlasd vocatam, ad praedictam Deva spectantem, cum omnibus suis utilitatibus, et utilita- tum quarumlibet integritatibus quovis nominis voca- bulo vocitatis, specialiter cum ejusdem Sylva Thytos vocata, sub veris antiquis, et justis suis metis novae donationis nostrae titulo dedimus, donavimus, et con- fulimus, imo omni eo jure, quo eadem per nos hac- tenus possessa iuit, et nune possidetur, damus, do- namus, et conferimus in filios filiorum eorundem, haeredumque per haeredes, salvis tamen juribus alie- nis. Volumus in praesenti nostro Regio edicto, in aevum dufaturo, commitendo, ut praedicta villa Zlasd vocata praefatis Comiți Ladislao Olacho et filiis suis modo praemisso per nos donata, cum suis pertinen- tiis populisque eandem inhabitantibus a modo et in antea, ab omnibus datiis, et solutionibus Collectarum quarumlibet et daciarum ornnium nobis, et Regio no- stro culmini ad instarae villarum Olachalium partium illarum faciendis libera sit de gratia regia speciali prorsus et exemta, ita tamen, ut praefati Comes La- dislaus, et filii sui, eorumque haeredes servitia Regiae Majestati, et regio culmini debita, prout caeteri re- gnicolae noștri fideles facere, exercere, et impendere debeant et teneantur, cum diligentia et studio fidelita- tis absque recusationis labe aliquali. Praesentes etiam dum nobis reportatae fuerint, sub nostro sigillo ma- jori faciemus privilegialiter emanari. Datum in Kem- nek in Octavis festi Ascensionis Domini anno ejus- dem Millesimo trecentesimo sexagesimo secundo. 1363. circa 5. Marty. App. D. Tr. T. III. Petru vicevaivodulu Transilvaniei demanda, ei se 6sa co- inissiune la faci’a locului si se introducă pe cornițele Ladislau filiu alu lui Musiatu in domiuiulu Zalasdu (Zlasdu) d’in cornita- tulu Hunedarei, de si cnezii Stroia si Zeicu au contradisu acestei introductiuni. Comissari regesci iutroductori siu installa- tori sunt Paulo dela Borcia si loanu numitu dela Barania.*) 1363. Datum in villa Haczok feria 6. p. a. Do- minicani Oculi. Petri vicevajvodae Transilvani man- datam ad capitulam ecelesiae Transilvanae ut Ladis- laus filius Musath ejusque filii statuantur titulo no- vae donationis regiae in dominium possessionis Za- lasd in Comitatu Hunyad existentis, non obstante contradictione Stroya et Zeyk Keneziorum, qui in jure advocati nullam rationem efficacem praetendere valuerunt; homines regii ad hanc statutionem desi- *) D’in acestea doue documente care urinara aci unulu după ăltulu, se vede, că familiele astadi cu totulu magiarisate, adeca Zalasdi, Zeyk, Barcsai, au fostu curatu romanesci. D< altumentrea 6ca mai urm6za si alte documente de coprinsulu a- cestora, pline de invetiatura pentru celi ce au ochi de vediutu, ''urechi de auditu, nimicu folositdrie pentru celi domniti de chi imer’a cosmopolitismului, s6u pdte si orbiti de patim’a vanitatei ori a egoismului, care este insusirea toturoru icnegatiloru. Red. ₍>gnantur Simon filius Pauli de Barcha, et Joannes dictus de Baranya. Ex Ms. Cornides. T. II. p. 166. Edidit: Fejcr C. D. T. IX. voi. p. 380. 1363. circa 5. Marty. App. D. Tr. T. III. Actu judecatorescu esitu dela Petru vicevaivodu alu Tran- silvaniei, d’in care se vede, că dupace cnezii Stroia si Zeicu sdu Z a i c u, au reclamatu in contra donatiunei făcute de regele Ludovicu, comitelui romanescu Ladislau si filiiloru sei, iu pre- senti’a si prin conlucrarea aceluiași vicevaivodu s’a tienutu adu- nare numerosa, compusa d’in nobilii locuitori in comita- tulu Hunedorei, d’in toti Cnezii si d’in Betranii romaniloru (Senioribus Olachalibus) ai districtului Hatiegu si d’in alti provinciali, dra apoi acea adunare s’a prefacutu in tri- bunal u, si după ascultarea partiloru a judecatu asia, că Stroia si Zaicu nu avusera neci unu dreptu de a se oppune donatiunei celei făcute de rege lui Ladislau Olachulu si filiiloru lui. Nos Petrus Vicevajvoda Tranșilvanus memoriae commendanus tenore praesentium significantes quibus expedit universis, quod cum Ladislaus filius Musath praesentatis literis magnifici viri Domini Dionysii Vay- vodae Transilvani, et Comitis de Zonok Domini no- ștri praeceptoriis, quandam possessionem Zalasd vo- catam in Districtu Castri Dewa existentem, quam per collationem Regiae Majestatis suam, Petri, Joannis, Laczko et Musath filiorum suorum esse haereditariam asserebat, sibi, et filiis suis praenotatis mediante ho- mine nostro, et testimonio capituli statui facere po- stulassent. Tandem, quia in tenoribus memoratarum literarum Domini noștri Vajvode praeceptoriarum re- periebatur, ut in facto ipsius possessionis Zalasd in- ter ipsum filium Musath, ac Sztroja, et Zeyk Kene- zios, visis ambarum partium instrumentis coram no- bis exhibendis, judicium, et justitiam facere debere- mus, cumque nos receptis hujusmodi literis ejusdem Domini noștri Vay vodae praeceptoriis, sextam feriam jejunio ineunte primam proxime praeteritam ambabus partibus, cum eorum instrumentis universis in facto ipsius possessionis Zalasd coram nobis, et Regni no- bilibus de Comitatu Hunyad,*) ac Universis Keneziis, et Senioribus Olachalibus Districtus Hatzak compa- rendi assignassemus. Denique ipso termino adveniente, nobisque una cum eisdem nobilibus, et Judicibus no- bilium praedicti ComitatusHunyadiensis, Universisque Keneziis, et Senioribus Olachalibus ipsius Districtus Hathzak, ac aliis provincialibus in facto praetactae possessionis pro tribunali sedentibus, ac praedicto Ladislao filio Musath literas Regiae Majestatis, in quibus comperiebatur, quod ipsa regia benignitas con- siderația fidelitatibus, et servitiorum meritis ejusdem Ladislai filii Musath super quibus ipse Dominus Rex per laudabilem recommend .Vmnem praelibati Domini Dionisii Vayvodae Domini n<» -!: i certissime exstitisset *) Videtur ex his Comitatuin Hunyadiensem 1363 ex duo- bns Districtibus constitisse. ut pote ex Districtu Olachali Castri Deva, et e Districtu Olachali Hatzeg. Comitatus Hunyad an. 1807. sollv'tante supremo Comite ejate C. Ladislao Bethlen, divisus faerat in tres Circulos. — 240 — informatus, quam possessionem Zalasd cum omnibus suis utilitatibus, et utilitatum integritatibus quibuslibet novae donationis titulo eidem Ladislao, et filiis suis antedictis perpetuo contulisset, exhibente; praenotati Sztroja et Zayk Kenezii objecerunt in hune modum: quod ipsa possessio Zalasd more aliorum Kenezio- rum, novae exstirpationis densitatis silvarum căpițe jure Keneziatus ipsis et fratribus ipsorum pertineret, et sic ipse Ladislaus a Regia Majestate ipsorum, jus Keneziale sibi et dictis filiis suis conferri postulasset. Nnlla tamen efficacissima instrumenta ad nostram tri- nariam requisitionem ipsis super hoc exhibere valen- tibus, nec in futurum se exhibere posse allegantibus, quas quidem objectiones praedictorum Sztroja, et Zayk Keneziorum cum nos cum dictis nobilibus, ut prae- mittitur, nobiscum pro tribunali considentibus, penitus irrationales, ac inanes juridice fore decrevissemus, ho- norabili Capitulo ecclesiae Transilvanae amicis no- stris literatorie scribsissemus*), ut eorum mitterent hominem pro testimonio fidedignum, quo praesente Simon filius Pauli filii Barcha, vel Johannes dictus de Baranya, aut Jacobus filius Michaelis de Sancto Rege**), aliis absentibus homo noster accederet me- moratam possessionem Zalasd vocatam, vicinis, et commetaneis ejusdem legitime convocatis, juxta con- tinentiam praemissarum literarum Regalium, median- tibus quibus Dominus Rex per laudabilem recommen- dationem Domini Dionisii Vayvodae Transilvani, et Comitis de Zonuk Domini noștri pro- fidelibus servi- tiis suis novae donationis titulo contulit, cum omni- bus suis utilitatibus, ac quarumlibet utilitatum inte- gritatibus, ac ad eadem pertinentibus statuat perpetuo possidendam, contradictione Stroja et Zayk Kenezio- rum non obstante, qui coram nobis in jure advo- cati nullam rationem efficacem praetendere valuerunt; si qui vero alii contradictionis velamine dictae statu- tioni obviarent, in nostram citati praesentiam ad ter- minum competentem, rationem contradictionis ipsorum redderent. Et post haec seriem ipsius possessionariae statutionis, et si citati fuerint, diem et locum ipsius citationis cum nominibus citatorum, et termino assi- gnato, in ipsorum literis nobis amicabiliter rescribant. Datum in Villa Hathzak, feria sexta proxima ante Dominicani Oculi. Anno Domini 1363. (Va urma.) Bibliografia. D’in Bibliotec’a filosofici conteni purane a esitu de sub presa: INFLUENTI’A LUMINEZ ASUPRA VIETIEI de Stef. C. Michailescu, profesore. Depositu unicu *) Literas memoratas, seu mandatum statutorium hic loci memoratum edidit Fejdr C. D. T. IX. voi. III. p. 380. Cfr. superius ad hune an. et diem. **) i. e. de Szent-Kirăly. Ex Literalibus familiae Zalasdi. la tipografi’a editdria Petrescu C. et Costescu, calea Mogosidei Nr. 7, Bucuresci (langa librari’a Socecu). Pentru provincii cererile se voru adresa francate la acesta tipografia, insocite de costulu ă 4 lei n. ecsemplariulu. Trimitere fără intardiere. Pentru mai multe ecsemplarie rabatu de 2O°/ₒ. Onor, redactiuni cari voru binevoi se ne prenumere mai multe cereri, voru avea același rabatu. D’in DICTIONARIULU si GLOSSARIULU so- cietatei academice romane se potu trage essemplarie si prin redactiunea acestei folie „Transilvani’a." Păna acumu au esitu trei fasciore, si tipărirea se continua mereu. Pretiulu intregu 40 lei noi sdu 20 fr. v. a., d’in care ’/₂ se numera inainte. Totu la acesta red. se afla depuse si Annalile societatei academice tom. I. II. Iii. in pretiulu totale de 8 lei noi sdu 4 fr. v. a. D’in „Transilvani’a" pe anii 1868, 1869, 1870 se vende fiacare tomu căte 3 fr. v. a.; se afla depuse si la acdsta redactiune. COLONIȘTII GERMANI si ROMANI’A, de D. P. Martianu. Aduo’a editiune, cu mai multe annesse si o introducere despre E c o n o m i’ a naționala. Bu- curesci, 1871. 8°. 67 pag. (Fără pretiu.) Acdsta cărticică in anii d’in urma era fdrte can- tata, de aceea' unu gjxlerosu si ferbente romanu, dn. A. L—cu, facil a se retipări. ;» GEOGRAFIA FISICA SI POLITICA A RO- MÂNIEI, de Dim. Frundiescu, referente statisticu in ministeriulu de interne. Edit. II. 107 pag. Pretiu 90 bani (45 cr.). GRAMATECA TEORETICA SI PRACTICA MAGIARA-ROMANESCA, adeca după care se in- vetie magiarulu limb’a romandsca, de Andreiu Cosma d’in Zalau. Pretiu 1 fr. v. a. Se afla de vendiare la tdte librăriile si la sub- semnatulu: MONUMENTULU dela CALUGARENL Drama intr’unu actu de V. Maniu. Bucuresci 1871. 27 pag. RONDUIAL’A CUNUNIEI, MUSIC’A. Prelu- crata si arangiata pentru piano de Gavriilu Musi- cescu, prof. de musica vocale la seminariulu de Is- mailu. Opulu IV. Tiparitu cu cheltudl’a prea-san- titului episcopu alu Dunărei de diosu Melchisedecn si a dn. loanu Weiss, tipografii. Pretiulu 5 lei nuoi. Doritorii ce voru luă mai multe, au unu rabatu. MANA DE MORTU, urmare la Contele de Monte-Christo de A. Dumas. Cu diece ilustra- tiuni. Traductiune de B. V. Vermont. Patru volume ă 2 sfanți. Tipografii si editoriu Io and Weiss, Bucuresci, Strad’a Clementiei Nr. 15. — 241 — CONSPECTU despre starea cassei asoc. trans. rom. in 20. laliu 1871 spre compunerea preliminariului de bugetu pe anulu venitoriu 187 Ușurele din acestu anume Capitalu anuali ale venitu capitaleloru face %. fr- cr. fr. cr. fr. 1 cr. fr. cr. După indreptariulu prescrisu de adunarea generala din Clusiu an. 1867 cupr.- Ad punctu 1 Dela membrii fundatori au intratu atătu la adunarea gen. a X. ad p. 4 din Naseudu, cătu si de atunci inedee in osebite obligațiuni de stătu .......... 7080 --- Ad punctu 2 Tacse anuali dela membrii fundatori si ordinari au intratu la adunarea gen. a X. in bani gata ..... 1085 --- si de atunci incoce pana astadi ...... 1059 --- 2144 --- ■--- --- 1715 20 Ad punctu 3 Oferte, colecte, ajutoria si legate . 556 90 --- --- 445 52 Ad punctu 4 Venitulu curatu alu capitaleloru (obligatiunilorn) după detra- gerea osebiteloru procente pentru stătu: a) obligațiuni urbariale transilvane ...... 35385 ---• 1645 40 1316 32 b) „ „ banatiane ...... 840 ---- 39 6 31 25 c) „ bucovinene ..... 1050 --- 47 25 37 80 d) „ convertate cu % in argintu, socotite cu 18% agio 4200 --- 208 15 166 52 e) „ ., cu % in B. V...... 500 --- 21 --- 16 80 f) „ de loteria ........ 300 --- 12 ---~ 9 60 g) actii si priorități de drumulu feralu trans. cu % in argintu si socotitu cu 18% agio ....... 5400 --- 318 60 254 88 h) actii de ale ban cei gen. „Transilvania11 .... 840 --- 50 40 40 32 i) suma elocata in cassa de păstrare in Sibiiu 2738 --- 136 90 109 52 Ad punctu 5 Pentru vinderea esemplarieloru din foi’a asociatiunei 6 --- --- --- 6 --- Pentru diplome au intratu ....... 122 --- --- --- 122 --- Afara de acestea puncte Prenumeratiune la foi’a asociatiunei din 1. Ian 1871 pana astadi 503 25 --- --- 503 25 Sum’a disponibila pro 187 */2 . . --- --- --- --- --- --- 4774 98 Sibiiu, 20. luliu 1871. Constantina Stezariu, Vasilie Ardeleana, capitanu in pens. si cassariu alu asoc. controloriu alu asociatiunei. *) Acestu conspectu dă basea pentru bugetulu anuale alu Asociatiunei; de aceea ’lu si recomendamu attentiunei membriloru, precumu recomendamu totu ce se va mai publică in aedsta materia. Not’a Ked. Tr. CONSEMNAREA membriloru ordinari si ajutători ai asoc. trans., cari s’au subscrisu cu ocasiunea adunarei generale a XL tienuta in Fagarasiu in 7 si 8. Aug. 1871 si au sol- vitu urmatdriele sume. (Fine.) DD) Dela comunele d’in tractulu Branului (Nr. 30) si dela alti privati tacse de m. ord. sî ajutători si anume: dela Nicolau Chiornitia in Zernesci pe 18⁶⁹/₇₀, 187% , 187%, 15 fr. Dela comunele Zernesci, Tohanulu nou, Tohanulu vechiu, Poian’a-Ma- rului, Vladeni, Tientiariu si Branu, dela fiacare căte 5 fr. cu totulu 35 fr. Domnii Georgiu Ghimbasianu, profes. in Barladu 5 fr. si 1 fr. pentru diploma. Georgiu Giuvelca, advocatu in Bucuresci 5 fr. si 1 fr. pentru dipl. Aldimiru Badiu, notariu in Zernesci 5 fr. Ioane Batiu, pretore in Zernesci 5 fr. si 1 fr. pentru dipl. Ilariu Plotogea, notariu in Branu 5 fr. Ioane Gârbacea, primariu in Branu 5 fr. Georgiu Voinescu, v. notariu in Branu 5 fr. Moise Mosioîu, arendat, in Tohanulu nou 5 fr. si 1 fr. pentru dipl. Ioane Puscariu, notariu in Poian’a Mărului 5 fr. Ioane Manecutia, jude’ in Poian’a Mărului 5 fr. Ioane Popescu, parochu in Tientiariu pe 186⁵/₆ 5 fr. lacobu Zorea, notariu in Vladeni 5 fr. Nicolau Grozea, propriet. in Tohanulu vechiu 5 fr. Nicolau Popu, cancelistu in Tohanulu vechiu 5 fr. Nicolau Cintea, medicu in Zernesci 5 fr. Câ m. ajutat. Ioane Gogonea, vice-pretore in Zernesci 2 fr. Const. Tisca, parochu in Moeciulu sup. 2 fr. Moise Scorneic’a, Forstwart in Tientiariu 2 fr. Georgiu Dragosiu, parochu in Vladeni 2 fr. lacobu Bal- casiu, parochu in Vladeni 2 fr. loanu Tajia, jude in Zernesci 1 fr. Amosu Monea, propriet. in Tohanulu vechiu 1 fr. Nic. Folea, docente in Tohanulu vechiu 1 fr. loanu Podariu, docente iu Vladeni 1 fr. lacobu Staniloie, docente in Vladeni 1 fr. Georgie Staniloie, juratu in Vladeni 1 fr. Tom’a Micu, juratu in Vladeni 1 fr. Zacheu Petricanu, juratu in Vladeni 1 fr. Ioane Campeanu, juratu in Vladeni 1 fr. Michaiu Steblea. juratu in Vladeni 1 fr. Contributiuni merunte adunate prin lacobu Zorc’a, notariu in Vladeni cu totulu 5 fr. Contributiuni merunte adun, prin pretoriulu Ioane Batiu in Zernesci cu totulu 11 fr. Nic. Guguianu, colectoriu de dare in Zernesci 1 fr. Nicolau Penciu, asesoriu in Zernesci câ m. ord. 5 fr. Sum’a 167 fr. si 4 fr. pentru diplome (171 fr.). 40 242 — EE) Contribuiri dela comunele ambele Cartisidra si Porum- baculu super. (Nr. 31) si anume: a) Dela comun’a Oprea Cartisidr’a câ m. ord. 5 fr. Totu d’in comun’a aceea dela domnii m. ajutat. Nicolau Budacu, not. com. 1 fr. Comanu Budacu, economu 1 fr. Nic. Budacu, jude com. 1 fr. loanu Getia, economu 2 fr. loanu Budacu, economu 1 fr. Georgiu Budacu, economu 1 fr. Mateiu Grovu, docente 1 fr. Ioane Halmagy, economu 1 fr. Ioane Silea, economu 1 fr. Nica Canduletiu, economu 1 fr. Nica Vodă, econ. 1 fr. luonu Grovu, econ. 1 fr. luonu Bucurenciu, econ. 1 fr. Nic. Bucurenciu, econ. 1 fr. Dum Olteanu, econ. 1 fr. loanu Vodă, econ. 1 fr. Aronu Canduletiu 1 fr. Sum’a 23 fr. b) Dela comun’a Streza-Cartisidr’a tâ m. ord 5 fr. Totu d’in comun’a aceea dela domnii m. ajut. Georgiu Banciu, preotu 1 fr. loanu Stoica, docente 1 fr. Mateiu Stoica, jude com. 1 fr. Nic. Tarcia sen., econ. 1 fr. Nic. Tarcia jun:, econ. 1 fr. Mat. Dragomiru, econ. 1 fr. Mat. Capatiena, econ. 1 fr. Mat. Siolo- monu, econ. 1 fr. Georgie Bucurenciu, econ. 1 fr. Georgie Monea, econ. 1 fr. Nic. Banciu, econ. 1 fr. Nic. Capatiena, econ. 1 fr. Sum’a 17 fr. c) Dela comun’a Arpasiulu super, câ m. ord. 5 fr. Totu d’in comuna aceea dela domnii m. ajutat. Ioane Pop’a, preotu 1 fr. Ioane Barbu, jude com. 1 fr. Axente Dates, economu 1 fr. loanu Nanii, ecou. 1 fr. Nic. Smidt, econ. 1 fr. Sum’a 10 fr. FF) Dela comun’a Herseni (Nr. 32) câ m. ord. cu înda- torirea de a plăti pre fiacare anu 10 fr., cu totulu 100 fr. si 1 fr. pentru diploma. GG) Dela Nic. Cipu sum’a obligat, de stătu 100 fr. HH) Dela Ioane Romanu. advocatu in Fagarasiu, cu o obligat, de stătu 100 fr. Prin urmare cu ocasiunea adunarei gen. tienuta la Faga- rasiu in 7—8. Aug. a. c. s’au oferitu pre langa dechiaratiuui formali sum’a de 1820 fr.; s’au incassatu in bani gata câ tacse de m. fundatori, ord., ajut, si colecta in sum’a de 1251 fr. 10 cr. v. a. si 14 fr. pentru diplome. Cu ocasiunea adun. gen. dela Fagarasiu au mai incursu de adreptulu la dn. cassariu alu asoc. si anume: a) dela dn. notariu in Saadu, Constant. Popoviciu tacs’a de m. ord. nou pre 187 */„ 5 fr.; b) dn. adv. in Sibiiu, dr. Ioane Borcea pe 186⁸/₉, 18⁶⁹/₇O si 187% 15 fr.; c) dn. prof. in Ploiesci, Nic. Crapellianu tacs’a de m. ord. nou pe 187% 5 fr ; d) dn. adv. in Ploiesci, Radu C. Paterlagianu tacs’a de m. ord. nou pe 187% 5 fr.; e) dn. prof. in Blasiu, Georgiu Bucsia tacsa de m. ord. nou pe 187% si diploma 6 fr.; f) dn. prof. in Blasiu, Nic. Popescu tacs’a de m. ord. nou pe 187% si diploma 6 fr.; g) dn. parochu in Zer- nesci, Ioane Comsia tacsa pe 186'/₈ 5 fr.; h) dn. proprietariu in Mediasiu, Teodoru Moldovanu Bucsia pe 187% 5 fr.; i) dn. profes. in Brasiovu, Ioane C. Tacitu tacs’a de m. ord. nou pe 187% si diploma 6 fr.; k) dn. negotiatoriu in Fagarasiu, Hein- rich Schul câ m. ord. nou pe 187% 30 fr.; 1) dn. pretoriu in Fagarasiu, Bucuru Negrilla tacs’a de m. ord, nou pe 187% si diploma 6 fr.; m) dn. propriet. iu Fagarasiu, Nic. Tom’a tacs’a de in. ord. nou pe 187% si diploma 6 fr.; n) dn. cancelistu in D.-San-Martinu, Georgiu Macaveiu pentru diploma 1 fr.; o) dn. advocatu in Brasiovu, Nic. Stravoiu tacs’a de m ord. pe 18B⁹/₇₀ si diploma 6 fr.; p) dn. advocatu in Sibiiu, Ioane Pred’a tacs’a de m. ord. nou pe 187% 5 fr.; q) dn. asesoriu la tabl’a regia in Muresiu-Osiorheiu, Petru Piposiu tacs’a pe 18G⁹/₇O si 187% 10 fr.; r) dn. asesoriu la tabl’a regia in Muresiu-Osiorheiu, Ser- vianu Popoviciu tacs’a pe 186⁸/₉ 5 fr. Sum’a 127 fr. Sibiiu 31. Augustu 1871. Dela secretariatiilii asoc. trans. Prin dn. Vincentiu Mangr’a, teologu in Aradu, s’au trimesu câ colecta in favdrea fondului de aca- demia, dela alumnii seminariului aradanu, sum’a de | 22 fr. 20 cr., si anume dela următorii zeloși teneri teologi d’in Aradu: Georgiu Popoviciu 50 cr. Petru Grozda 30 cr. Augustinu Mihulinu 1 fr. Virgiliu Gruescu 30 cr. loanu Lucutia 1 fr. Teodoru Vaida 1 fr. Greg. M. Marienescu 1 fr. loanu Popo- viciu -2 fr. Nic. Hardutiu 1 fr. Tom’a Dancea 30 cr. Corneliu Porumbii 1 fr. Georgiu Leucutia 2 fr. Alecs. Craciunescu 1 fr. Eremia Sirca 1 fr. Nic. Popescu 50 cr. Constantinu Aiudanu 1 fr. Teodoru Teaha 50 fr. loanu Farcasiu 1 fr. Michaiu Drimbe 50 cr. Georgiu Morariu 50 cr. Stefanu Martinoviciu 50 cr. Marcu Barbu 2 fr. Nic. Prodanu 30 cr. loanu Istinu 1 fr. Vincentiu Mangra 1 fr. Sum’a 22 fr. 20 cr. Sibiiu 31. Augustu 1871. Dela secretariatul!! asoc. trans. CONSEMNARE despre contribuirile, care au incursu la fondulu asoc. trans. dela mai multi locuitori d’in comun’a Scoreiu. Stanu Pampu 10 cr. Georgie Pampu 10 cr. loanu Mu- rarescu 10 cr. Nicolau N. Streza 10 cr. Achimu Tamasiu Hal- magy 10 cr. Susan’a Nic. Pampu 10 cr. Georgie Rucarianu 10 cr. Paraschiv’a Georgie Streza 10 cr. Georgie Ilie Halmagy 10 cr. Nic. Stanciu. Halmagy 10 cr. Georgie Stanciu Halmagy 10 cr. loanu Davidu 20 cr. Georgie lonascu Ciungu 10 cr. Sam. Martinii 10 cr. loanu Marcu Pop’a 10 cr. loanu Stoic’a 10 cr. Nic. Ilie Murarescu 10 cr. Ilie Munteanu 10 cr. An’a Andreiu Marcu 10 cr. loanu Calinii Halmagy 10 cr. Tamasiu Halmagy 10 cr. Andreiu And. Pampu 10 cr. Zevedeiu Pampu 10 cr. loanu I. Pampu 10 cr. Georgie Calinu Halmagy 10 cr. Zevedeiu Vulcu 20 cr. Calinu Sam. Halmagy 10 cr. Ioane Ciungu 1 fr. Nic. los. Ciungu 6 cr. Nic. Vas. Vulcu 10 cr. loanu Streza Vulcu 10 cr. Mart’a Marcu 10 cr. Nic’a Marcu 10 cr. Georgie I. Chiravola 10 cr. loanu I. Chiravola 10 cr. loanascu Nic. Ciungu 10 cr. Nic. Halmagy 10 cr. loanu N. Sîm. Strezia 20 cr. loanu N. Marcu 1 fr. Dum. Nic. Marcu 20 cr. Dion. Nic. Marcu 20 cr. Ioane Popu Davidu 50 cr. loanu Siandru Hampu 10 cr. Siandru Halmagy 10 cr. Nicolae Marcu 1 fr. loanu Marcu 10 cr. Ilie Vulcu 10 cr. Georgie Gavrila 10 cr. Marcu Gavrila 14 cr. Davidu Bardasiu 40 cr. N. Bardasiu 10 cr. Vas. Dem. Marcu 10 cr. Nic. Mich. Marcu 10 cr. Nicolae Siandru Hampu 10 cr. Loginu Hampu 10 cr. Georgie G. Bardasiu 10 cr. Siandru Nic. Pampu 10 cr. Nic. Chirila Murarescu 10 cr. Nic. Serafimi Strezia 10 cr. Mari’a Neft. Halmagy 10 cr. Vas. Hampu 10 cr. loanu Marcu 1 fr. Georgie Popu Davidu 40 cr. Const. Coruly Ospatariu 50 cr. lonascu I. Ciungu 10 cr. Sum’a 12 fr. Sibiiu 26. Sept. 1871. Dela secretariatul a asoc. trans. Publicarea baniloru incursi la fondulu asoc. trans., si anume: prin direcțiunea despart, cerc, alu Clusiulni s’au mai trimesu la asoc.: I. Tacse de membrii ord. noui si vechi. Dela dn. asesoriu la judec, urb. in Clusiu, Vasilie Rant’a tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. jude com. in Marisielu, Teod. Stanu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr,; dn. propriet. in Marisielu, Vas. Hatescu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. cancelistu jud. in Uiedinu, Greg. Tomescu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. notariu corn, in Se- cuieu, Dan. Galu tacs’a rest, de m. ord. (s’a facutu membrp fun- datoriu) 10 fr.; dn. preotu gr. cat. in Hodisiu Petru Olariu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. preotu gr. cat. in Sferasiu, Petru Petranu tacs’a de m. ord. nou pre — 243 — 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. asesoriu jnd., Leontinu Popu tacs’a rest, de m. ord. nou pre 186⁷/ₐ si 186% 10 fr.; dn. pa- rochu gr. cat. in Secuîeu, Nic. Sura tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. preotu gr. cat. in Bolog’a, Ioane Petrisioru tacs’a de m. ord. nou pre 187°/! si pentru di- ploma 6 fr.; dn. preotu gr. cat. in Fildulu de susu, Teod. Bo- losiescu tacs’a de m. ord. nou pre 187°/, si pentru dipl. 6 fr.; dn preotu in Visiagu, losifu Savu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6fr ; dn. control. Sai#. Popu tacs’a rest, pre 18⁶%ₙ 5 fr.; dn. preotu gr. or. in Buteni, loanu To- dorutiu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru dipl. 6 fr.; dn. preotu gr. cat. in Margau, Alecs. Fodoru tacs’a restante pre 18G%o 5 fr.; dn. preotu gr. cat. in Ciul’a, Mich. Unguru tacs’a de ni. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. preotu gr. cat. in Miresiu, Alecs. Marincasiu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. notariu com. in Fildulu de midiulocu, Ioane Martinu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.-; dn. protop. in Almasiu, Bas. Porutiu tacs’a rest, pre 186% 5 fr.; dn. secret, minist. Lad. Vajd’a tacs’a de m ord. pre 186% 5 fr.; dn. preotu in Crucea, Aronu Rezei tacs’a de' m. ord. pre 187% 5 fr.; dn. v. jude proc. in Fildulu de diosu, Nic. Rosc’a tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; dn. preotu gr. or. in Siehesielu-mare, Ilie Lungu tacs’a rest, de m. ord. pre 186% 5 fr.; dn. subinspectoriu scol. Teofilu Hosszu tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru di- ploma 6 fr. II. Tacse de membrii ajutători ai despart, resp. Dela dn Mich. Purisiu, curatorii! in Fildulu de midiulocu pre 2 ani 2 fr.; dn. docente in Secuieu, los. Deacu 1 fr.; dn docente in Fildulu de diosu, Ioane Ciupe 1 fr.; dn. cantoriulu d’in Tranisiu, Ioane Popu 1 fr.; dn. judele com. in Secuieu, P. Mereu 1 fr. • dn. economu in Morlac’a, Georgiu Lucaciu 1 fr.; dn. curatorii! in Morlac’a, Ilia Hanga 1 fr.; dn. econ, in Mor- lac’a, Teodoru Mânu pre 5 ani 5 fr.; dn. not. in Morlac’a, Sim. Popu pre 3 ani 3 fr.; dn. econ. in-Morlac’a, Cosm’a Tulbure 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, loachimu Lucaciu 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, Pavelu H^nga 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, Const. Andra 1 fr.; dn. econ in Secuieu, Teodorii Mutuzo 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, Ioane Tulbure 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, loanu Hanga 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, Teod. Madasiu 1 fr.; dn. economu in Morlac’a, loanu Hanga Michaiu 1 fr.; dn. jude comun, in Fildulu de midiulocu, Toma Antaiu 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, Georgie Andrea 1 fr.; dn. econ. in Morlac’a, Teod. Tulbure 1 fr.; dn. jude comun, in Fildulu infer., Alecs. Balasiu 1 fr.; dn. jude comun, in Bolog’a, loanu Potra 1 fr.; dn. cura- toriu in Sferasiu, Teodorii Bujorii 1 fr.; dn. economu in Fildulu super., Teodoru Bara 1 fr.; dn. docente in Fildulu super., loanu Demie 1 fr.; dn. economu in Tranisiu, Petru Abrudanu 1 fr.; dn. economu in Poieni, Vasilica Gordanu 1 fr.; dn. docente in Poieni, loanu Saveu 1 fr.; dn cantoriu in Fildulu de midiulocu, loanu Popii 1 fr.; dn. economu in Fildulu de midiulocu, Georgie Rosc’a 1 fr.; domnisidr’a Carolin’a Popu in Morlac’a 1 fr.; dn. ospatariu in Clusiu, Lazaru Dragosiu 1 fr.; dn. Teodoru Petri- sioru d’in Ciucea 1 fr.; dn. Petru Mocanu d’in Ciucea 1 fr.; dn. Simeonu Brudascu d’in Ciucea 1 fr.; dn. Andreiu Stirbu d’in Egeniste 1 fr.; Nicolae Bumbu d’in Egeniste 1 fr.; dn. Georgie Solomonu d’in Egeniste 1 fr.; dn. Vasilie Matisiu d’in Egeniste 1 fr. III. Prin dn. parochu in Fenesiulu sas., Nic. Popu s’au administrata la direcțiunea desp. d’in Clusiu a) câ tacse de m. ajutători: Dela Petru Selagianu 1 fr.; Ilie Olteanu 1 fr.; Nicolau Rusu 1 fr.; Zacharia Sigiarteu 1 fr. b) Câ colecte dela mai multi cu diferite ocasiuni 3 fr 22 cr. Sum’a tdta 7 fr. 22 cr. IV. Prin dn. protop. Gavrila Popu s’au administrații câ colecte: a) dela eomunele Nadasielu 1 fr. 20 cr.; Garboulu ung. 70 cr.; Thiirea 30 cr.; Totelecu 1 fr.; Aghiresiu 3 fr.; Top’a St. Craiu 2 fr. La olalta 8 fr. 20 cr. V. A incursu la cass’a asociatiunei: dela dn. prof. gimn. in Blasiu, Benjaminu Popu tacs’a de m. ord. nou pre 187*/ₛ si pentru diploma 6 fr ; dn. parochu in Brasiovu, Bart. Baiulescu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr. Sibiiu in 26. Sept. 1871. Dela secretariatnln asoc. trans. Albin a, institutu de creditu si de economii. Sibiiu, 7. Sept. 1871. Multu stimate Domnule! îndemnați de trebuintiele strigatdrie ale poporului nostru după institutiuni, cari se-i imbunatatidsca starea sa materiala; atrași de essemplele numerose ale altoru tieri si popdra intru infiintiarea de reuniuni in toti ramii de ocupatiune omenesca si impinsi de patriotic’a deto- rintia, d’a contribui si noi grăuntele nostru de nesipu la clădirea marelui edificiu alu prosperității poporului si patriei ndstre: ne-amu asociatu intr’unu comitetu pentru fondarea unui „Institutu de creditu si de economii* sub numele Albina, cu resiedinti’a in Sibiiu si cu cerculu activitatii pentru Transilvani’a si Ungari’a. Scopulu principale alu institutului acestuia este, a dă, in cetati si la sate, neguliatoriloru, meseriasiloru, plugariloru si toturoru classeloru după potintia împru- mute de bani eftine si sub modalitati usidre; de alta parte de a primi spre fruptificare sumele ce vreau dmenii a le asiediă, că se cresca cu interese. Institutulu „Albina* este asia dara o cassa de îm- prumutare si de păstrare. Multu stimalu Domni’a ta vei fi petrunsu că si noi, de marele folosu, ce are s’aduca acestu institutu popo- rului nostru; vei fi intielesu asemene, că statutele nd- stre s’au aprobatu d’in partea regimului, si că tocma ne aflamu la stadiulu subscrierii de acțiuni; vei cunosce, că impregiurarile, sub cari se nasce aᵥcdsta întreprin- dere, promitu actionariloru foldse inmultite. D’aceea, dorindu a te numeră intre acționarii no- ștri, ne permitemu a te invită prin acăst’a cu tdta ondrea, că se partecipi la fondulu nostru de acțiuni. Er spre orientarea m. st. Domniei tale ne luamu voia a-ti co- munică nrmatdriele disposetiuni d’in statute, referlorie la acțiuni: „Capitalulu societății consta d’in 300,000 fior. v. a. impartitu in 3000 acțiuni de căte 100 fior. „Capitalulu acest’a se va potd inmulti de adunarea generala, cu aprobarea gubernului, prin alta seria de acțiuni păna la jumetate de milionu fiorini. „In casulu unei emissiuni noue, acționarii de mai inainte au antaietatea dreptului, d’a primi in mesur’a ac- tiuniloru ce possedu, acțiunile seriei a dou’a in pretiulu loru nominale.* Er conditiunile de subscriere sunt: 1. La subscriere se respundu 10%, adeca dela fia-care acțiune 10 fiorini. Alte 20% se voru nnmeră la provocarea acestui comitetu si anume in 30 dîle dela diu’a provocatei. — 244 — 2. După respunderea a 30% se voru dd pe nu- mele respecțiviloru certificate de acțiuni provediute cu coponi de interese si de castigu. 3. Pentru acoperirea speseloru dela inceputu se mai respunde căte 1 fior, de acțiune, care se va in- cassă cu rat’a II. 4. Subscrierea este deschisa păna la 10. Octobre a. c., cu care dî se va incheiă. 5. La casu, candu in terminulu pusu resultatulu subscrieriloru va trece preste 3000 acțiuni, se va face o reductiune proporționala intre toti subscribentii. Pentru primirea de subscrieri la acțiuni si de bani, acestu comitetu si-are representantii sei prin tote tienu- turile si anume la d-vostra pe dn. comerciante Ioane Pădure d’in Brasiovu, carele ti—pdte servi cu statutele si programele institutului, cumu si cu tipăriturile de lipsa si este gata a ti-dă ori-ce desluciri in afacerea insti- tutului nostru. Asemene ti—sta la dispusetiune pentru tdte aceste si comitetulu subinsemnatu. A dou’a jumetate a acestei cole contiene o dechia- ratiurte de subscriere. Voindu a ne împlini dorinti’a si a intră in sîrulu actionariloru noștri, binevoiesce a im- plea rubricele corespundietorie d’intr’ensa, a o subscrie, a o taiă de catra aedsta epistola si cu alaturarea bani- loru pentru rat’a I. de 10%, adeca câte 10 fiorini de fiacare acțiune, a o trimete prin posta: seu de adreptulu la acestu comitetu in Sibiiu (strad’a macelariloru Nr. 110), seu dlui representante alu nostru d’in tienutulu d-vostre numitu mai susu. Ori la care d’in aceste doue locuri vei ave voia a trimete dechiaratiunea subscrisa cu banii, vei primi indata cu inlorcerea poștei cuitanti’a prescrisa; er păna atunci ti-servesce de documentu recepisulu po- ștale. Suntemu deplinu incredintiati, că m. st. d-ta nu te vei retrage dela atare întreprindere patriotica, unde pre langa aceea nu vine a se sacrifică nemica, ci dela care poți speră cu totu dreptulu unu folosu bunu. Primesce, te rugamu, asigurarea distinctei ndstre consideratiuni. Comitetulu pentru fondarea institutului de creditu si de economii „Albin’a.“ Davidu Bar. Ursu mp. lacobu Bolog’a mp. t ---------------- Scdle agronomice in Transilvania si anume scol’a agronomica in Brasiovu. Locuitorii marelui principatu alu Transilvaniei păna in anii mai d’incoce nu sciă nimicu de asia numitele scdle agronomice, care in alte tieri ale Europei luminate au aratatu de multu cele mai strălucite resultate. Sunt a- prdpe duoedieci de ani, de candu unele voci strigatorie indesiertu se inaltiă d’in tempu in tempu pe calea pu- blicitate! in favdrea scoleloru agronomice. Lasamu inse că pe acelea nu le audiă, seu nu voiă se le audia ni- meni, dara apoi ele si era prea vage, prea putjinu de- terminate, in cătu ti se parea că chiaru indemnatorii la scdle agronomice nu prea sciu ce voliescu. Numai d’in- tre sasi se inaltiă uneori căte una opiniune mai precisa. Inse si poporulu loru era fdrte puțina preparata pentru reforme in agricultura. La sasi inca se adeverea vechi’a dîcatore, că se ceru căte patrudieci de ani, pentru că se strabata vre-una idea de reforma in massele popo- rului tieranu agriculloriu, cumu si nemtiesculu proverbiu: „Der Bauer riihrt den Fuss, nur wenn er muss.“ In fine. de trei ani inedee acesta cestiune de mare interessu a Scoleloru de agricultura in părțile locuite pe romani si unguri o luă in mana gubernulu ungurescu si fundă langa Clusiu la Clusiu-Monasturu una scdla de agricultura pe territoriulu moșiei fiscale. Nu are nimeni dreptulu de a cere dela acea scdla nu sciu ce resultate practice după unu cursu abia de duoi ani, avemu inse dreptulu a întreba, că dre ce feliu de progressu voru face acolo tenerii romani, carii nu cunoscu limb’a roma- ndsca/ Credemu că acesta întrebare este cu atătu mai virtosu la loculu ei, cu cătu s’a observutu de ess., că d’intre junii romani doritori a se ocupa cu agronomi’a, unii se vedu necessitati a trece la scdl’a agronomica d’in Bucuresci, in care pe la finea an. scol. 187% se vediura vreo 14 inși d’in Transilvani’a si Biharea. Pentru tienuturile locuite de romani si sasi cestiunea scoleloru agronomice fu luata in mana de cătra Uni- versitatea, adeca Corpulu representativu alu locuitori- loru d’in asia numitulu „pamentu seu terriloriu regescu.“ A costatu inse si mai costa fdrte mari greutati, păna se ajunga la intielegere definitiva. Vorb’a era de una scdla agronomica superiore centrale si de altele mai mici, destinate a prepară pe junisiorii tierani (săteni) pentru agricultur’a cumu am dice, mica. Intr’aceea se înfîentiâ mai antaiu la Bistritia una scdla mica de agricultura, dra in anulu acesta se deschise abi» si a duo’a la Bra- siovu, inse numai pentru 14 comune, in a caroru frunte stă Brasiovulu, dra alaturea cu acestu municipiu stau comunele Bodu, Christianu, Codlea, Feldeor’a sdu Cetatea- de pamentu, Helchiiu, Hermanu, Nucetu, Presmeru, Ros- nou, Salcetu (Weidenbach), St. Petru, Valea-rosiia (Rolh- bach), Vulcanu. Celelalte comune romanesci si ro- mano-unguresci n’au voilu se concurgă la sustienerea acestei scdle. Statutele sediei de agricultura dela Brasiovu se publicară dilele acestea nemtiesce in una cărticică de 47 pag. Acelea se coprindu in 27 art. Pentru essercitiulu practicu alu eleviloru s’a luatu in arenda una villa (maieria, stupina) frumosa pe ter- ritoriulu Brasiovului. D’in fondulu naționale i se dâ subventiune annuale de câte 2000 fr. v. a., era restulu speseloru circa alte 2000 fr. ilu acoperu cele 14 comune prin repartitiune ce se face după una chiaie anumita. Mai tardiu se va adaoge si ve- nitulu ce va resulta d’in cultivarea celoru 60 jugere (pogdne) de pamentu luate in arenda. Directoriulu acestei scdle este d’in Wurternberga, denumitu prin concursu. Scol’a acesta se infientiâ, si noi credemu câ ea va si pro- spera bine; asia ceva inse nu credu neci sasii săteni, ci dau si ei d’in capu, că si romanii, că si secuii dicendu: „Ce-o mai fi si acesta ?“ Se cere că scol’a se esa in adeveru de modellu, se arate resultate frumose si cumu amu dice, pipăite, apoi ddra câ după vreo diece ani voru dice si sătenii: „Mei, vedi tu neatn- tiulu srneului, ce scie eliu!“ Celu puyinu trei scdle practice de agricultura că cea dela Bistritia si că cea dela Brasiovu, pentru romanii transilvani .in difierite tienuturi, si in limb’a romanesca. Nicairi inse că in co- mitatulu Hunedorei, unde este vai de locuitorii lui. Editorii! si provedietoriu; Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Riimer & Kamner.