-------------

* & Acdsta f6ia ese X’
c cate 3 c61e pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

Pentru străinătate
10 franci cu porto
y^z. poștei.





    Abonamentul» se p
I face numai pe cate

     1 anu intregu.

Se aboneze la Comi-
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori.





TDAUQII VAill’A
InANoILvAni A.

tetulu asociatiunei in

        Foia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana । seu prin domnii co- ।
        ■I                                          lectori. £

         si cultur a poporului romanu.  ek

    ]\Tr.-19.               Brasiovu 1. Octobre 1871.           yiuiu iv





?





Sumar iu. Bibliotecariulu asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu reporteza despre starea bibliotecei acestei
asoc. — Protocolu despre a XI. adun. gen. a asoc. (Fine). — Monografi’a Fagarasiului. (Fine.) — Pădurile si insemnatatea loru.
(Continuare). •— Protocolulu siedintiei estraord. comitetului - Consemnarea membriloru ord. si ajutători ai asoc.


    Bibliotecariulu asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a
    poporului romanu reporteza despre starea bibliotecei aces-
    tei asociatiuni.

     De ’i s’aru primi bibliotecariului subscrisa defi-
nitiunea, ce voesce a o dă despre biblioteca in ge-
nere, si in specie despre bibliotec’a unei astufeliu de
corporatiuni, precumu e asoc. trans. pentru literatur’a
si cultur’a poporului romanu, acdst’a definitiune aru
fi urmatdrea:

     Bibliotec’a in genere e unu depositu, unu tesauru
in care se pastrdza si asiedia productele resultate d’in
frementările, activitatea, agerimea si vointi’a spiritului
omenescu d’in tempurile crudei sale pruncii păna la
cele de fatia; ea este totudeodata si oglind'a, in care
se reflecta spiritulu omenescu in deosebitele fase si
diversele graduri a le desvoltamentului seu.

     Catu pentru bibliotec’a unei corporatiuni, pre-
cumu e a nostra, definitiunea acdst’a e totu acel’asi
adeveru, redusa inse cu predilecția la națiunea si po-
porulu anumita, dintr’alu cărui sinu s’a formata o
astufeliu de corporaciune; ear in ultim’a analisa bi-
bliotec’a asociatiunei transilvane aru trebui să fia te-
saurulu, in care să se afle asiediate tdte productele re-
sultate d’in frementările, activitatea agerimea si voin-
ti’a spiritului intregei ndstre națiuni si a Întregului
nostru poporu.

     Precumu desvelesce lumea esterna, objectiva, unu
immensu magazinu de diferite ndmuri, genuri, soiuri
si specii, astufeliu ne presenta lumea subjectiva, in-
terna relativu immensulu hotaru de producte resultate
d'in combinatiunile spiritului omenescu si a vointiei
s’ale;

     precumu lumea objectiva se imparte in prinvin-
ti’a avuției s’ale, dintr’unu intregu amorfu in multe
alte si deosebite părți, cari constitue drasi ele pentru
sene unu intregu sleitu in forma si netezitu de or-
dine, spre a fi posibile o grabnica si sigura privire
asupra întregului d’in totalitate, astufeliu e neincun-
giuratu de lipsa, că să se imparta si gramad’a de
productele resultate d’in spiritulu omenescu, va se
dica, gramad’a de cărți si scripte, in cari se afla
aceste resultate.

     Atari subtu-impertiri a unui materialu intregu


după deosebitele ndmuri, genuri, soiuri si specii, se
dice: o sistema.

     A regulă si imparti materialulu — cărțile —
unei bibliotece in moda raționale, sistema indigitata
după ramuri de scientia si specia de materialu, aru
fi — in parerea bibliotecariului — cea mai corecta
procedere.

     Incatu e vorb’a de arangiarea si regularea bi-
bliotecei asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a po-
porului romanu, ’i aru fi placutu bibliotecariului să
afle cu ocasiunea predărei acestei bibliotece in ma-
nile s’ale, să afle unu astu-feliu de materialu si ata-
tea cărți incătu să’i fia fostu posibile d’a arangiă si
regulă bidliotec’a asiă, precumu se afla intr’adevdru'
bibliotecele mai mari ale corporatiuniloru altoru na-
țiuni si popdra înaintate deja departe in cultur’a si
literatur’a, in principiiu impartite.

     Inferioritatea bibliotecei ndstre inse, compuse si
formate d’in cârti si scripte mai totu din mila, fatia
de alte biblioteci, cari au costatu pre staturi, popdra
si privati milidne de banetu, nu’i iartă bibliotecariu-
lui a urmări la arangearea acestei biblioteci o astufeliu.
de impratire, elu sortandu cărțile, scriptele, docu-
mentele, tablourile si atlantii aflati in biblioteca, le
a pusu in astufeliu de ordine, incatu cărțile de unu
coprinsu omogenu, vinu sub numirea si titlulu ra-
mului de scientia, alu cărui parte făcu.

     Croindu acdsta direcțiune, materialulu bibliotecei
fu grupata si regulatu in 19. despartiemente si adeca:

     I.  Cărțile de agricultura si industria.

     II. Cărțile pentru archeologia si anticităti.

     III.  Cărțile de architectura si arte.

     IV.  Bibliografia, biografii si memoires.

     V.  Economi’a naționale, politic’a si statistic’a.

     VI.  Geografi’a si cunoscintie topografice.

     VIL   Gramatice si cărți de lectura.

     VIII.  Istori’a naturale.

     IX.  Istori’a universale si particulara.

     X.  Iurisprudenti’a si legislația.

     XI.  Lexicdne.

     XII.  Literatur’a.

     XIII.  Matematic’a (aritmetic’a si geometri’a).

     XIV.   Medicina (hyghiena).

     XV.   Pedagogi’a si instrucțiunea publica.

     XVI.   Cărți si scrieri teologice si bisericești.


37

— 222


     XVII.   Numismatic’a.

     XVIII.   Diverse scrieri si documente publice.

     XIX.    Scrieri periodice.

     La fiacare d’in aceste despartiemente, s’a mai
facutu si unu sub-despertiementu la care s’a disu de
esemplu:

     Literatur’a

     a) cârti de feliulu acdst’a in limb’a romana,

     b)  iu*. limb’a latina,

     c) „     „  italiana,

     d)  „    „    francesa etc. etc.

     V enindu acuma d’aespune numerulu cartiloru, scrip-
teloru, documenteloru, tablouriloru si atlanteloru, se
comunic’a, că s’au inregistratu cu totulu in numeru
curente 935 de bucăți.

     Dintr’acdstea suntu 365 legate si 570 nelegate,
cari de presentu nici nu e de lipsa a se legă.

     Tomuri, fascidre si bucăți de cărți si scripte sdu
documente se afla intr’o suma de 1624.

     Acdstea si atatatea suntu cărțile si scriptele bi-
bliotecei asoc. predate bibliotecariului la intrarea s’a
in funcția că atare.

     Voindu a clasifică cualitatea materialului scienti-
ficu coprinsu in cărțile si scriptele acestei biblioteci,
trebue să se marturisdsca — de si cu pardre de rău
— că acestu materialu trece cu bre si cari esceptiuni
de o insemnetate scientifica secondaria; de dre-ce sci-
entiele cu tendintie realu-practice si adeveratu culti-
vatdrea suntu mai de totu ne-presentate.

     Incatu aru putea fi vorba, că cumu e represen-
tata literatur’a romana in bibliotec’a ndstra, aici se
observa pe scurtu, că asta literatura e in reportu cu
alte literaturi străine mai de locu ne-representata, de
si romanii se pdte dice că au fostu in cele d’in ur-
ma decennie ale vccului acesta in diferite directii bi-
nisioru activi si după imprej urări si originalu pro-
ductivi in ceea ce atinge literatur’a naționale.

     Asia de esemplu nu se afla in bibliotec’a ndstra
productele originali naționale a le lui Bolintindnu,
Vasilie Alesandri, Andreiu Muresianu, Eliade Radu-
lescu, Sionu, Alesandrescu, Cesaru Boliacu, Vacarescu,
Martianu cu economi’a s’a politica-nationale si sta-
tistic’a, traducerile d’in Schiller si Gbthe de Pogoru
si Scheleti, traducerile lui Schakespeare de Carpu,
fabulele lui Cichinddlu, Donici etc. nu se afla nici
chiaru operile mari ale romanului George Sincaiu si
Samuilu Clainu, si altele multe.

     Atăt’a pe scurtu ce pdte reportă bibliotecariulu
despre starea bibliotecei.

     Afara de cârti si alte scripte i se mai predede
bibliotecariului si unu numeru de minerali si numi
vechi, donati asociatiunei de mai multe persdne sti-
mabili, cari dorescu înavuțirea asociatiunei ndstre.

     Aceste obiecte le a inventatu bibliotecariulu deo-
sebi intr’unu inventaria anume numai pentru aceste
obiecte, adaogendu la numirea si pretiulu loru si nu-
mele stimabililoru donatori.

     Dintre mineralele înregistrate subtu Nrii. curenti


d’in astu inventariu alaturatu Sub '/. mineralele de
sub Nrii. 4. 9. 7 si 10. suntu donate spre acelu scopu,
că să se venda dr banii să intre in fondulu acocia-
tiunei.

      Mineralele si numii fiindu de pretiu suntu puse
subtu incuetdria.

      Langa susu atinsulu inventariu se mai substerne
si unu inventariu despre mobilele de cancelaria cari
se afla si se tienu in si de proprietatea si posesiunea
asoc., tdte pretiuite de unu espertu in pretiu de 384 fr.
65 cr. v. a.

      Pre candu îsi termina bibliotecariulu reportulu
seu despre starea bibliotecei, substerne totu deodata
si catalogulu despre cărți d’inpreuna cu celelalte doue
inventare cu acea observare si rogare:

      Ca onor, adunare generale să binevoiasca, a’i dă
absolutoriulu in privinti’a implinirei datorintiei s’ale;
dr cea mai însemnata rogare si propunere a biblio-
tecariului aru fi:

      Adunarea generale se decretdze, că sut’a de flo-
reni preliminată si pe anulu viitoriu in budgetulu
asoc. că remuneratiune pentru bibliotecariu, să o stdrga
cu totulu de subtu acestu titlu in folososulu fondu-
lui asoc., disponendu mai departe, că cu acdsta suma
de bani sdu să se cumpere cârti pentru biblioteca,
sdu sum’a ast’a să se inadauge unui stipendiu pentru
unu studinte sermanu dar cu talente, carele aru voi
se faca cursulu de fisica si chimia la universitatea
d’in Vien’a sdu Ztirich; declarandu’si subscrisulu bi-
bliotecariu firm’a vointi’a, d’a prevedea d’aici inainte
oficiulu de bibliotecariu gratis si fără nici unu
emolumentu.

      Sabiiu, 1. Augustu 1871.

I. Maximu,
bibliotecariulu asociat, trans. pentru
literat, si cult, popor, rom.



Protocolu despre a unusprediecea adunare gen. a asoc.
trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu,
tienuta in Fagarasiu in 7—8. Augustu 1871 sub
presidiulu dlui cons. aulicu in pens. lacobu Bolog’a.

Sie din ti a II.

tienuta in 8. Augustu 1871. Continuarea siedintiei la 5 6re d. a.

(Fine.)

     19. După redeschiderea siedintiei la invitatiunea
presidiului dn. referințe alu comisiunei bugetare con-
tinua raportulu seu, recomandandu adunarei spre pri-
mire, positiunea a 3-a din bugetu: 200 fr. v. a. re-
muneratiune pentru casieriulu asociatiunei, ceea ce se
primesce.

     Venindu la positiunea a 4. 100 fr. v. a. remu-
neratiune pentru bibliotecariu, comisiunea propune
ștergerea acestei positiuni, de ore ce dn. bibliotecariu
I. Maximu a resemnata la remuneratiunea acdst’a,
oferindu-si oficiulu gratuita si a se aduce multiumita
protocolara dn. I. Maximu pentru acestu ofertu.

223 —


     Se primesce si dn. I. Maximu i-se esprime pr’in
acdst’a mnltiumita.

     Positiunea 5. 200 fr. v. a. spesele cancelariei
asociatiunei propuse de comisiune se primescu de
adunare iora desbatere.

     Positiunea 6. d’in proiectulu bugetariu alu co-
mitetului: 300 fr. v. a. remuneratiune pentru unu
scriitorii! stabilu in cancelaria asociatiunei se reduce
d’inpartea comisiunei bugetarie la 200 fr. v. a., ce se
recomenda adunarei, spre primire.

     Asupra acestui punctu, se incinge desbaterea, la
care ia parte presidiulu, aducandu a mente adunarei
de propunerea făcută de dn. protopopu I. Metianu,
si primita in principiu de adunare, câ se se creedia
2 stipendia pentru juriști. Rusu sustiene propunerea
comitetului. Macelariu face propunerea lui Metianu
de a s’a, cu' acelu adausu, câ se se stipendieze doi
juriști cu cate 150 fr. v. a' indetorendu-se aceștia, a
implinf lucrările de scriitori, in cancelaria asociatiunei.
După ce mai vorbescu Nicolau Densusianu contra
adausului din propunerea lui Macelariu, Servianu Po-
poviciu pentru, si după ce Macelariu si-mai motiveza,
odata propunea s’a, dra referentele parerea comisiu-
nei, — se pune la votisare propunerea lui Macelariu
si se primesce.

     Positiunea 7. doue stipendia de cate 400 fr. v.
a. pentru doi ascultători de filosofia, proiectate de
comitetu, se recomanda spre primire si d’in partea
comisiunei; era dn. Visarionu Romanu propune câ
d’in acâstea doue stipendia, unulu se fia menitu pentru
unu ascultatoriu de pedagogia in străinătate. După
ce acdst’a propunere este combătută de Mesiota, care
spriginesce votulu comisiunei, se pune la votu propu-
nerea lui Romanu, si se respinge, remanandu in va-
ldre propunerea comisiunei.

     Positiunea 8. doue stipendia de cate 400 fr. v.
a. pentru doi ascultători la politechnica, proiectate de
comitetu, si recomendate de comisiune, spre primire.
Se primesce.

     La positiunea 9-a 350 fr. v. a. unu stipendiu
pentru unu elevu de agricultura silvicultura afara de
Transilvania, comisiunea face propunerea de a se urcâ
stipendiulu dela 350 la 400 v. a.

     Facia cu acdst’a positiune dn. Marinu propune
câ stipendistulu prevediutu aci, se se ocupe numai
cu agricultur’a deoblegandu-se a servi după absol-
virea studiului, câ profesorii la unu institutu de agri-
cultura romanu infientiandu, era Codru Dragusia-
nulu propune, câ stipendistulu din cestiune, se se
ocupe numai cu silvicultura.

     Punendu-se la votisare propunerea comisiunei
de a -se urcâ stipendiulu la 400 fr. v. a. se primesce
unanimu.

     După ce dn. Marinu — si motiveza inca odata
propunerea s’a cerendu, câ se se esprime d’in partea
adunarei, necesitaten infientiarei unui institutu romanu
de agronomia, si după ce dn. Racuciu si Visarionu
Romanu pleddza pentru propunerea lui Codru, se


pune la votisare propunerea lui Marinu, si cade, pri-
mindu-se propunerea lui Codru Dragusianu.

     Positiunile 10. trei stipendia a. 50 fi*. v. a. pen-
tru trei gimnasisti, = 150 fr. v. a.

     11)       trei stipendia a 50 fr. v. a. pentru trei stu-
denti de scdle reali = 150 fr. v. a.

     12)       patru ajutorie a 50 fr. v. a. pentru patru
sodali de meseria cualificati de a se face maeștri =
200 fr. v. a. si-

     13)       diece ajutorie a 25 fr. v. a. pentru diece
invatiacei de meseria = 250 fr. v. a. proiectate de
comitetu si primite de comisiune se primescu si de
catra adunare fora desbatere.

     La positiunea 14) 100 fr. v. a. pentru înmulți-
rea bibliotecei asociatiunei, proiectata de comitetu,
comisiunea propusese urcarea la 150, inse de orece
nu s’a pututu face economia, la posturile superiori,
trebuie se remana totu numai suma de 100 fr. v. a.
Macelariu susutiene sum’a de 100 fr. v. a. inse ar’
fi de părere, câ se se mai creedie inca doue stipen-
dia, pentru doi invetiacei la meseria.

     Stezariu e contra acestei păreri, si punendu-se
la votisare, suma de 100 fr. v. a. se primesce.

     Positiunele 15) 200 fr. v. a. spese estra-ordina-
rie a le asociatiunei;

     16)       120 fr. v. a. chiria casei asociatiunei, proiec-
tate de comitetu, si recpmendate si de comisiune se pri-
mescu.

     Mai departe, propune comisiunea crearea unui
stipendiu nou de 50 fr. v. a. pentru unu elevu la
scdla comerciale. Se primesce.

     La rogarea comitetulu scolariu din Lapusiulu
ungurescu, de a se subventionâ d’in partea asocia-
tiunei cu 300 fr. v. a. pre anu, comisiunea propune
respingerea petitiunei si îndrumarea ei la consistoriulu
respectiva, spre ajutorare, inse se se deschidă o co-
lecta intre membrii adunarei generali.

     Cu privirea la acdst’a face dn. Visarionu Ro-
manu propunerea, câ adunarea generale, se decidă
respingerea acestei petitiuni din motivu, că de pre-
sentu, nu este in positiune de a-i pdte satisface.

     Partinindu-se acdst’a propunere si din partea dn,
Macelariu, se primesce de catra adunare redicandu-se
la conclusu.

     Finindu-se desbaterea asupra bugetului Macela-
riu, face propunerea de sine statatoria, câ la impar-
tirea stipendieloru, se se adauge clausul’a, câ stipen-
distii se se deoblige, prin unu reversu subscrisu de
ei, câ după absolvirea studieloru, voru servi in pa-
tria intru catu voru aflâ postu corespundiatoriu. Se
primesce.

     20)       La invitatinnea presidiulu, comisiunea aldsa
pentru moțiuni, reportdsa prin referentele seu dr.
Borcea asupr’a proiectului asternutu din partea co-
mitetului, câ §§ 7 si 22 din statute, se se modifice
astu-feliu, câ si corporatiunile, respective persdnele
morali, in casulu ddca suntu membri ordinari ale
asociatiunei se se pdta bucurâ de dreptulu votisarei


37*

— 224 —


in adunările generali a Ie asociatiunei, prin cate unu
representante alu seu legitimata, facendu-se acestu
proiectu in urma conclusului adusu in siedintia adu-
narei generali dela Naseudu, tienuta in 9. Augustu
1870, punctulu 20 — comisiunea cu maioritate se de-
chiarea in contra proiectului comitetului, sustienendu
neatingiveru statutele, ăra advocatulu I. Romanu, câ
membru alu comisiunei, dechiarandu, câ a remasu in
minoritate, si insinuandu votu separata — si moti-
văza parerea s’a, câ adeca corporatiunile resp. per-
sanele morali, inca se p<5ta fi representate cu votu
decisivu.

      Dr. Racuciu si Alutanu spriginescu parerea maio-
ritatii ăra Măcelăria proiectulu comitetului, precandu
presidiulu cetesce conclusulu adunarei generali d’in
Naseudu, si face adunarea atenta, că ar’ fi unu casu
perniciosu, că o adunare, se suprime conclusulu adu-
narei precedente.

      După ce atatu referințele Borcea, catu si Măce-
lăria, — si mai motivăza inca odata părerile loru,
se pune la votu propunerea maioritatii din comisiune,
si se respinge, — primindu-se proiectulu comitetului
asociatiunei in totu cuprinsulu seu.

      21.        Dn. presiedinte aducendu la cunoscientia, că
in adunarea generale din Naseudu, se-a fostu alesu
de controloru si membru suplentu alu comitetului dn.
protopopu loanu Popescu, cu .aceea reserva, câ in
casu, candu dn. Popescu ar’ resignâ, se aiba presie-
dintele dreptulu a substitui pre anulu 187% unu
controloru si membru suplentu in persdn’a, care i-se
vâ pară corespundietoria, cea ce s’a si intemplatu,
substituindu-se du. Basiliu Ardeleanu, si astu-feliu
acum invita adunarea a alege controloru si membru
suplentu stabilu. La propunerea dn. D. Gremoiu se
alege cu unanimitate câ controloru dn. Basiliu Ar-
deleanu, dra la propunerea dn. Măcelăria, se prochiama
câ membru suplentu a-lu comitetului dn. cassariu C.
Stezariu.

      22.       Dn. Elia Măcelăriți propune, câ adunarea se
imputernicăsca pre comitetn, a primi oferte si in actii.
a le bancei „Transilvania," facende in favorulu aca-
demiei de drepturi, dr’ candu banc’a ar’ mai cere si
ratele restante din acțiuni, comitetulu se aiba vdi’a
a se orientâ după impregiurari. Spriginindu-se acdst’a
propunere de dn. C. Stezariu se primesce d’in partea
adunarei.

      23.       Referințele comisiunei pentru inscrierea mem-
briloru noi, raportdza despre inscrierea unoru membri
insinuati in decursulu siedintiei de astadi; dr’ cu pri-
vire la obiectele, remase dela espositiunea d’in Bra-
siovu propune, câ acestea se se incredintieze comi-
tetului cercualu de aici spre a se vinde si sum’a
baniloru incassati a se tremite la comitetulu d’in Si-
biiu. Se primesce.

      24.       Se cetesce o chartia a dn. Burduhosulu, ase-
sore in Naseudu, prin care tramite tacse incassate
dela membrii asociatiunei, in suma de 25 fr. v. a.
Se preda cu multiamita cassariului spre administrare.


     25.       Dn. presiedinte face intrebarea, că unde se
tiena pre anula venitoria adunarea generale?

     In urm’a invitarei făcute d’in partea romaniloru
dela Sebesiu se decide a se tiene venitdria adunare
generale in Sabesiu pre 6 si 7. Augustu 1872.

     26.       La invitarea presidiului adunarea prochiama
de membrii a-i comisiunei pentru verificarea proto-
colului de astadi, pre dn. I. Antonelli, Codru Dra-
gusianu, adv. I. Romana, Basiliu Alutanu, D. Gre-
moiu si protopopulu Petru Popescu.

     Cu acăsta fiuindu-se agendele actualei adunari
generale dn. presiedente inchiae la 7 <5re săra sie-
dintia, esprimandu ferbinte multiamita locuitoriloru
d’in Fagarasiu si giuru, pentru caldu'r’a, cu care an
primita in sinulu loru adunarea si pentru calduro-
sulu spriginu, ce au datu asociatiunei prin contribui-
rile loru dicandule „remasu bunu." La acestea dn.
I. Romanu, multiamesce dn. presidente pentru con-
ducerea intielăpta si cu tactu, a agendeloru adunarei,
urandu atatu d-sale, catu si tuturora membriloru d’in
afara, unu „se traiesca."

            D. u. s.

lacobu Bologa.             Notarii adunarei:

Dr. I. G. Mesiota.

Nic. Densusianu.

                                  Teofilu Francii.


       Cetitu, indreptatu si verificata.
       Fagarasiu in 10. Augustu 1871.

Comisiunea verificatoria:


  Ioane Antonelli m. p.

  Petru Popescu m. p.

Codru Dragusianulu m. p.



I. Romanu m. p.
Basiliu Alutanu m. p.
D. de Gremoiu m. p.


    Monografi’a Fagarasiului.

(Fine.)

      La a. 1595 Baltasaru Bathori pre atunci guber-
natoru alu Transilvaniei d’in mandatulu verulni seu
a nestatornicului si ușierului Sigismundu măre su-
grumatu in prensor’ia d’in Gherl’a. — După care
Fagarasiulu deveni in posesiunea fiscului. La a. 1599
in octobre Mihaiu eroulu domnulu Valachiei in tre-
cerea sa catra Sabiniu asupra lui Andreiu Bathori
ocupase si Fagarasiulu, ci nu lasase presiediu intr’en-
sulu avendu de cugetu asi supune tdta Transilvani’a
ceea ce i-a sî sucesu, pentru că ăflamu cum că in
20. novembre 1599 si in 9. februariu 1600 a con-
chiamatu si tienutu diete ardelene. După nefericita
lupta dela Miriștea in 18. septembre a acestui anu,
se retrage drasi in Fagarasiu, de unde apoi trece in
Romani’a spre asi reintregi <5stea si a combate pre
invasorii si trădătorii tierei sale. — Curendu după
aceea soci’a sa Floric’a si filiala seu Petrasicu se
aducu prensi in castelulu d’in Fagarasiu.*)


      *) Bcnko Transilvania pag. 252.

— 225 —


     Diet’a d’in 1601 tienuta la Clusiu acorda pose-
siunea castelului sî a tierei Fagarasiului generariului
supremu Stefanu Csăki, eru la 1608 trecuse la Ga-
vrila Bathori principele Transilvaniei. După mortea
acestui-a cu învoirea dietei se înscrie câ diestre so-
ciei lui Catarin’a Brandenburgic’a pentru sum’a de
100,000 fr. unguresci.

     Pre tempulu domniei acesteia la 1631 venise la
Fagarasiu Ioane Movila principele destitnitu alu Mol-
dovei si capetandu dela dens’a unu sucursu de 600 fr.
voliă asi conduce <$ste, cu alu cărei ajutoriu se re-
intre in Moldov’a, dara Ioane Kemăny stranepotulu
romanului Micul’a, avendu mare influîntia la curtea
principesei ’lu impedecă. Gavrila Movila, fratele de-
stituitului principe, carele traiă pre aici cu esule se
casatori cu Elisabet’a Zoliomi veduv’a lui Michaele
Imrefi si săra buna lui Davidu Zoliomi, ce in acestu
tempu jocase unu rolu insemnatu in istori’a Tran-
silvaniei.*) Pre filiulu acestuia Nicolau Zoliomi după
Andreiu Francu Sabinianulu la Sincuiu preutulu ro-
manu Cirilu Ciurilla formandusi dste de 600 romani
spre a ajută pre Georgiu Răkoczi alu II. in contr’a
lui Acatiu Barcsai, ’lu prense la fortareti’a Hunedorei
si-lu tramise la Răkdczi, carele lu internă in pren-
sdri’a d’in Szekelyhid.**)

     Dela Catarin’a trecuse Fagarasiulu in posesiunea
lui Georgiu Răkdczi I. si a sociei acestui’a Susan’a
Lorandfi 6r’ in urma la ambii Apafesci.

     Sub domni’a acestora guberniulu tierei lu con-
duceă Michaile Teleki venitu aici d’in partîle Unga-
riei de origine romanu, sî unchiu sociei lui Apafi I.
Pre acdst’a la a. 1683 lu aflamu in fruntea malcon-
tentiloru ungureni sî combatandu dstea imperatăsca
in partîle Ungariei, âr’ la a. 1687 impacatu cu im-
perialii sî midilocitoriu de a se constringe Apafi I. la
subcrierea tractatului de supunerea tierei cunoscuta
sub numirea „Transactio Lotharingica," la a. 1690
se lupta alaturea cu imperialii incontr’a lui Con-
stantinu Brancoveanulu si alui Tbkbli la Zernesci,
unde a si cadiutu in lupta.

     Apafi I. morise i’n Fagarasiu in 13. aprile 1690,
dara nu s’a inmormentatu aici, ci la Malomkerek in
sacrariulu besericei evangelice.

     In acestu castelu, ce intr’una lunga serie de ani
a fostu resiedinti’a mai multoru principi sî principese
ale Transilvaniei, ale caroru vietia sociale o descrie
cu multa cunoscintia de lucru cronicariulu Cserei, cu-
prendiendu in sene sale fdrte spatidse se tienura mai
multe diete ale Traneilvanîei, asia: la a. 1666, 1678,
1684 si 1690.

     Form’a lui e quadr’angulara, atâtu murii catu si
clădirile de intr’ensulu suntu de una constructiune
fdrte solida si e impresuratu cu unu siantiu latu, in
care pre tempu de pericoluln vre unei invasiuni se


derivă riulu de munte ce curge in apropiare prin
ajutoriulu unui canalu suteranu.

      Pre murii acestuia pana in tempurele mai recente
se vedeau unele embleme si inscriptiuni. La pdrta
spre strang’a eră emblem'a principesei An’a Borne-
missza cu inscriptiunea „An’a Bornemissza D. Gr.
Principissa Traniae, Partium Regni Hungariae Domi-
na et Siculorum comitissa," — spre resaritu alui Ră-
kdtzi cu inscriptiunea: Hoc propugnaculum restitutum
expensis Ulmi ac Celsissimi Principis D-ni. Georgii
Răkdtzi D. Gr. Ppis Traniae Partium Regni Hunga-
*riae Domini et Siculorum Comitis." — In la intrulu
castelului eră emblem’a familiaria a Bathoresciloru, si
adeca: trei denti tienuti de doi angeri tutelari," — a
Bethlenesciloru: „doue gansce străpunse prin gâtu cu
una sengura sagdta," — si apoi pucinu mai departe
inscriptiunea lui Mailatu: „Stephanus Mailăth Voivoda
Transilvaniae et Siculorum Comes. Anno D. 1538."

      Prin tractatulu de pace dela Carlovetiii incheiatu
intre imperatulu Leopoldu si turci in 26. januariu
1699 devenindu Ardealulu sub domni’a Augustei case
habsburgice cu dreptu ereditariu, eastelulu si domi-
niulu Fagarasiului că fiscalitate inca trecuse in pose-
siunea acesteea, stramutandu-se Apafi alu II. la Vien’a
cu pensiune anuale de 10,000 floreni si cu titlulu
„S. R. J. Princeps."*)

      Castelulu d’in cestiune in decursulu tempureloru
sierbise si de locuinti’a mariloru căpitani ai distric-
tului, cari in tempu de pace conduceau administra-
tiunea politica si judiciaria, 6r’ in tempu de resbelu
aveau comand’a contingentului militariu.

     In seri’a acestora ocura:

      I.     Stefanu Tokos, carele, începe diploma nobili-
taria data familiei romane Boeriu de Recea in mo-
dula urmatoriu: „Nos Stephanus Tokos arcis Foga-
ras castellanus: Domus pro memoria etc. anno 1507.

      II.     Paulus Thomori, calugaru franciscanii cunos-
cutu si acum in istori’a Ungariei, carele in urma
că archiepiscopu de Calocea si aflase mdrtea in ne-
fericita bataia dela Mohăcs. Dela acest’a se afla mai
multe donatiuni, d’in cari in unele se numesce: „Nos
Paulus de Thomor capitaneus et castellanus castri
terraeque Fogaras: Memoriae commendamus etc. anno
1509.“ in altele: Nos Paulus de Thomor castellanus
castri Fogaras, nec. non gubernatur Abbatiae Kolos
Monostra anno 1509. Feria tertia ante festum decol-
lationis Joan. Bapt.“ — In donatiunile date la a.
1516: „Nos Paulus de Thomar capitaneus castrorum
Fogaras et Munkăts, nec non camerarius salium re-
galium partium Regni Transilvauorum, ac adminis-
trator proventuum Abbatiae de Kolos Monostra: Da-
mus pro memoria.

      III.     Cosmus Horvăth Petntyevit. Acest’a după
cum se vede atâtu d’in dimplom’a lui Stefanu Ba-
thori relativa la decimele si quartele d’in districtulu
Barsei cu datulu 8. Martiu 1583, câtu si d’in unele


      *) Cronic’a lui Georgiu Sincai tom. III pag. 21 si 22.


      **)     „      „     „       „     „ III pag. 83.


*) Benko Transilvania pag. 314.

— 226 —


  donatiuni date de densulu la 1579 se scri’a asia:
  „Nos Cosmus Horvăth Petrityevit provisor et prae-
  fectus arcis Fogaras: Memoriae commendamus." Cu
  acestu anu a incetatu dreptulu prefectiloru castrului
  Fagarasiu de a edă diplome si privilegia nobilitari.

       IV.    Michaele Matskăsi pre la a. 1610.

       V.     Ioane Ballingh pre la a. 1612.

       VI.    Baltasaru Kemeni 1614.

       VIL       Ioane Kemeni, filiulu lui paltasaru sub
  principii Răkotiesci pana la 1659. In anulu 1660 se fă-
  cuse domnu alu Transilvaniei.

       VIII.       Andreiu Barcsai, carele d’in mandatulu Iui’
  Ioane Kemeni fusese spendiuratu inaintea portei cas-
  trului. Căușele au fostu ca eră de partit’a frates’o
  a principelui Acatiu, si ca nu si ar’ fi tienutu apro-
  misiunea de pre tempulu captivitatei tataresci, prin
  care se legase, ca după ce se va reintdrce in Arde-
  alu va lucră se se rescumpere si Kemăni.

       IX.    Simeone Kemăni, filiulu principelui Ioane.'

       X.       Andreiu Ugron pre la inceputulu domniei lui
  Apafi I.

       Aici se intrerumpe seri’a mariloru căpitani pre
  dre catu-va tempu, că-ce An’a Bornemissza de in
  caus’a lăcomiei de averi lasase neinlocuitu acestu
  oficiu, care s’a restauratu numai sub Apafi II.

       XI.       Gregoriu Bethlen sub scurt’a domnia a me-
  moratului.

       Pre la inceputulu domniei Augustei case austri-
ace acăst’a funcțiune o portase Simeone Boierim Pre
densulu la an. 1697 lu aflamu că comisariu in Tran-
silvania, ca atare pre tempulu celebrei lupte dela
Zent'a rescumparase unu inelu dela unu tieranu, pre
care donandulu lui Engeniu de Savoi’a i causase
bucuria mare fiendu că fusese chiaru inelulu marelui
Veziru, cadiutu in acea lupta, pentru care daru fusese
asiediatu in funcțiunea memorata aici in Fagarasiu. La
1704 opidulu Fagaras se devastase cumplita prin
curutii lui Francisca Răkotzi, si numai pre la 1709
s’a restauratu după ce se reintorsera dmenii d’in Ro-
mani’a, unde si cautasera asilu. Sub capitani’a aces-
tui-a la a. 1716 se intemeliase si episcopi’a Fagarasiu-
lui dotanduse cu dominiale Sâmbatei si a Gherlei, —
• totu atunci beseric’a. edificata la 1697 de principele
Constantina Brancoveanulu se preface in beserica ca-
tedrale, ăr’ primului episcopu Br. Ioane Nemeș de
Patak mai inainte parocn rom. cat. in locu, i-se dau
de locuintia unele odăi d’in castrulu de aici. La
acestu episcopu locuise in pruncia si tatalu renumi-
tului nostru cronicariu Sincaiu.

       XIII.       losefu cornițele Teleki, si losefu Boieriu
  d’in Berivoiu ambii pre tempu fdrte scurtu.

       XIV.        Ioane Toroczkai dela 1735. Pre tempulu
  acestui-a Ioane Inocentiu Clainu anteluptatoriulu si
  martirulu nationalitatei romane transilvane midiloci-
  sera schimbarea dominiului Sambatei si a Gherlei cu
  castrulu si Dominiulu Blasiului, unde la a. 1738 se
  strămutaseră de aici.

       XV.        Andreiu Szenkereszti a. 1740.          I


     XVI.       Cornițele Paulu Teleki a. 1746.

     XVII.       Nicolau Bethlen a. 1760. In acestu anu
in 31. Maiu la 4 dre după amădi in opidulu Faga-
rasiu a fostu unu incendiu infioratoriu. Foculu după
istori’a domus a parentiloru Franciscani de aici se
născuse d’in bordeiulu unui neorusticu la extremita-
tea stratei Brasiovului si s’a estinsu pana la marginea
opidului de catra Bethleanu consumandu tdte edifi-
ciale, ce i-au stătu in cale afora de beseric’a unita,
Monasteriulu Franciscaniloru, curtea dominiului fiscale
si beseric’a reformata.

     In a. 1764 Mari’a Terezi’a imperates’a sî marea
principesa a Ardealului in una parte a acestui districtu
crease corapaniele de frontiera a regimentului I.
romanu, dr’ dominiulu fiscale de aici in 1768 lu În-
scrisese natiunei saxonice pre 99 ani pentru sum’a de
200,009 fr. — in castelu asiediase presidiu militariu
ces. reg. — De atunci in cdce marii căpitani ai di-
strictului se vediura nevoliti a-si conduce localitati in
opidu atâtu pentru sene câtu si pentru cancelariele
loru. —

     XVIII.       Capitanu mare Michaele Bruchenthal in
1767.

     XIX.       Cornițele losefu Beldi la 1784.


     In acăsta anu imperatulu losefu II. pași cu re-
formele sale, impartî Transilvani’a in 11 comitate, in
fruntea caror’a denumi cate unu prefecții sub numirea
de comite supremu, sub cari steteau mai multi vice
comiți si jîideci de cercu.

     Districtulu Fagarasiului s’a unitu cu Alb’a superiore
sî i-să pusu in frunte că comitu supremu Teofilu
Ahleteld si doi vice comiți, Martinu Salmen in cer-
eala de preste Oltu, ăr’ Michaele Simon in cerculu de
dinedee de Oltu.


      Sub Leopoldu alu II. s’a restituitu vechi’a con-
stitutiune a tierei, sî cu acăst’a sî marii căpitani, apoi
astufeliu urmaseră alu


     XX.        losefu Donăth.

     XXL        Baronuln losefu Miske pana la 1807.

     XXII.      losefu Bistrai pana la 1817.

     La a. 1811 a fostu fdmete mare d’in caus’a se-
cetei, ce a domnita in tomna a. 1810. Mesur’a de
cucuruzu se vendeă cu 13 fr. secara cu 16, ovesulu
cu 8 fr.- Banii de auru si argentu desparusere, banc-
notele de câte 5 fr. scadiusera la valdre de 1 fr. unu
galbenu se schimb’a cu 68 fr.*)

     XXIII.       Stefanu Băldi pana la a. 1823. Pre tem-
pulu functiunei lui in a. 1821 veniseră la Fagarasiu
fdrte multi boieri romani d’in caus’a.turburarei eteris-


tiloru greci si astufeliu se urcaseră pretiulu victua-


leloru.


     XXIV.     Ioane Nemeș de Hidvăg in 1826.

     XXV.      Carolu Bruchenthal pana la a. 1848.

     Dela 1850 inainte urmase absolutismu diece ani,
pre candu si districtulu nostru avuse in totu respec-
tulu sdrtea celoru alalte districte si comitate ale Ar-


      *) Istori’a domus seu conversus Fogarasiensis. Manuscr.

— 227 —


dealului. La a. 1861 se restaurh si i-se pusese in
frunte dn. Ioane Branu de Lemăny et Cosl’a. că mare
capitanu. In 1863 i-se incorporâ cerculu Brannlui ăr’
opidulu Fagarasiu in 1864 devenise municipiu urbana
de sene statatoria. Domnului Brann la a. 1865 ur-
mase in capitania cav. loanu Pușcăria, ăr’ la a. 1865
d. Vasiliu Tamasiu.

      După registrulu bunuriloru fiscale d’in 1650 dis-
trictulu Fagarasiului numer’a 62 comunități, ăr’
boierimea romana o constitui urmatăriele familie:
Boierescii, Comaromescii, Cornescii, Szilagyescii, Mo-
nescii, Grancescii, Pancescii, Stoicescii, Boieriu, Al-
descii, Monescii, Consescii, Stembescii, Boierescii alu
Sandrului, Cocanescii, Taflanescii, Literatii Pircii, Mi-
lescii, Nalatiescii, Czeczescii, Motocescii, Barcilescii,
Popescii, Oprea Oprisii, Gorunii, Catanii, Gram’a, Gre-
moiu, Carlanu Rinea, Totu, Socaciu Judele Bogate,
Ursu, Hahnăgyi, Gusiaila, Sierbanu, Secenescii, Peste-
sescii, Michaele, Spatariuhi, Constantinulu Boieriulu,
Dobranu, Bogdanu Neagoe, Dobrinu Stanislau, Radu
Fetu, Radasiescii, Graavu, Hangu, Votu, Roblea, Stanciu
Sandoru, Codrea, Tataru, Cosgarea, Mailatu, Barsann,
, Bolanu Bolea, Bicescii, Cabuzescii, Leabu, Comsiescii,
Strezescii, Demboiescii, Solomonescii, Gubernosescii,
Francescii, Stravescii, Pandrescii etc.

      Unele d’in aceste familie boieresci si capetara
donatiunile sale chiaru dela principii Valachiei, ăr’
altele dela principii ardelenesci.

      In tempurele prime, si mai alesu pana la ince-
putulu seclului alu 16 d’in aceste familie se recrutau
ostasii destinati a apară castrulu, ele erau indetorate
a prende arm’a cu ocasiunea insurectiuniloru, d’in
aceste se alegeau si căpitănii supremi, cari in tempu
de pace conduceau afacerile administrative si judecă-
toresc! ,♦ ăr’ in tempu de resbelu erau conducă-
torii ăstei districtuale, ca miliția sub propriu Iu seu
stendardu. Aveau doi vice-căpitani, unu notariu si
sedri’a sa boieronale de 12 membrii numita asiă dela
boierii adeca nobilii romani.

      Mai tardioru urmele istorice ne arata doue table
seau scaune judecatoresci in opjdulu Fagarasiu, un’a
sub presiedinti’a marelui capitanu, ce constă d’in 12
boieri jurati si unu notariu. Acăst’a judecă numai
căușele intre boieri si boieri. Apelatiunea se faceă
la tabl’a regăsea. Alt’a asiă numita a Provisoratului,
in care se judecau căușele d’intre iobagi si iobagi afora
de celea criminale. Acăst’a asemenă aveă 12 asesori,
si unu notariu. — Nobilii opidani sustetea v. ducto-
rului loru.

      Podulu de preste Oltu in form’a sa de astadi s’a
contruitu in a. 1783, inse au existatu si pre la ince-
putulu seclului alu 15. unu feliu de podu stabile, ca-
ce la 1664 principele Apafi prin articululu dietale
alu 5. urgităza renovarea accstui-a. In tempurele mai
vechi comunicatiunea cu celi de preste Oltu se in-
templă prin ajutoriulu unei luntre, ce se deduce d’in
urmatăriele ale unui poetu anonimu:

        — — — erectus vis quidam flucti vogatnque


     Eemigiis subigens ventosa per aequora cymbam
       Quod fuit antiquum vereque insigne decoram

     Nobilium Fogaras gelidis quos alpibus iltine

       Circumdant queruli sinuoso tramite rivi,

     Flexilis et ranco densatim murmure torrens

       Hinc autem rapido souitu spumosus Aluto

     Nimboso rictu sinuosis flexibus errans

       învins et cunctis velox nisi Lembus adesset.

Ioane Antonelli.



    Pădurile si însemnătatea loru.

(Continuare.)

     Padurea nu risipesce ap’a pe car’e apuca a o
trage la sine, ci cu crutiare si economia transmitte
d’in ea aburi in atmosfera, era in diosu totu apa;
formădia nuori, rouă, plăia si in urm’a evaporarei
recăre. D’in ea se formădia isvora, cari adapa mereu
pîraiele, aceste valile si riurile.

     Spre a ne face o intipuire despre facultatea de
imbibitiune a pamentuhii paduretiu, o calitate emina-
mente folosităre a paduriloru, voiu aduce aici inainte
resultatulu mai multoru esperimente, făcute de unii
d’intre cei mai renumiti barbati de specialitate.

     După aceștia adeca stratulu superioru, său pa-
mentulu humosn este in stare a inghiti pe de 6—8
ori atâta apa, pe cătu face greutatea sa, abstragăndu
dela acea cantitate nu ne’usemnataa, câta se scurge
dea-lungulu radaciniloru si păna la o adâncime con-
siderabile. Eră ce se intemplă cu atâta mulțime de
apa pe campulu său loculu liberu, lipsita de benefa-
catoriulu vestmentu alu paduiei, o sciu si ni-o spunu
multe localitati, cu grăsa si cutremura, lamentandu
după pădurile frumăse si scutitdre, ce le posedău mai
inainte si cari acum cu tdta Încordarea se pare, că
nu mai esista posibilitate spre a le restitui. Pe unde
au stătu cei mai gigantici arbori si copaci, acum dea-
bă crescu nisce tufe misere, geniste si sponghii,
cu tdte urmările resultatdre din lips’a de păduri a
unui tienutu. Pagub’a casiunata prin acăst’a adese se
sente in decursu de mai multi ani, si candu gandesci
a fi dejă mantuitu, calamitatea se repetiesce si inca '
cu mai mare furia, aducăndu-ne amente de pecatele
commise de noi ori de strămoșii nostrii prin devas-
tarea paduriloru.

     Pagnb’a cea mai mare, intre atari Împrejurări se
observădia in locurile muntdse si mai alesu in par-
tea de câtra media-di in fati’a sărelui.

     Câci pe candu primavăr’a in partea de câtra
mădia ndpte se afla inca năua grdsa, pe atunci in
parte contraria micele, sirguitdrele albine lucra d'in
tote puterile adunandu si stringăndu mierea si căr’a
depe flori in cosnitiele loru.

     Aici vegetatiunea se destăpta mai de graba, ca-
petandu mai multa si mai intensiva căldură dela sdre.
La acăst’a contribue fdrte multu si impedecarea ven-
tului rece de nordu, ce sufla mai in suprafati’a pa-
mentului. Ce se intemplă inse, candu acele parti
suntu lipsite de benefacatoriulu scutu alu paduriloru?

— 228 —


Acolo, unde radiele sdrelui cadu mai dreptu, mai
verticalii pe cdstele muntiloru stâncosi, lipsiti de ve-
lulu padurei, acolo dar unde sdrele esercita maximulu
efectului sdu infierbetandu staucile de nu poți tiend
neci man’a pe ele, nu se sentiescu după săntitulu sd-
relui acele straturi de aeru cari, cum amu vediutu
mai susu, se cobdra ndptea d’in păduri respandinduse
peste vali si câmpii, condensenduse aci spre a formă
negura si rdua. Atari localitati suntu serace de ploia
si drn’a de ndua. In zadaru cauți aci scutu in contra
comprimetorei nadusieli a sdrelui, căci anevoia ’ti va
succede se o afli. Ndu’a se topesce fdrte curendu,
ap’a curge la vale cu unu sgomotu înfiorătorii!, sur-
pandu pamentulu si manandu inaintea sa stanei si
bolovani, cu cari acopere locurile de cultura, pe unde
trece si disparendu totu, asia de iute, cum au si ve-
nitu. Mai că ti-ar veni se credi, că neci n’a fostu
ape, ddca nu i-ai vedd si senti durerosu urmele, atăta
de putienu remane atacatu pamentulu de acelu to-
rente turbatu. Astufeliu de munți suntu fdrte sărăci
de isvdra, numai unde si unde curge căte unu pî-
riutiu prin valile cele mai umbrdse si mai adanci.
Rîulu și pîriulu, ce curgea mai inainte in linisce se
preface acuma nu numai intr’unu fluviu rapidu după
unu povoiu intr’unu pîriutiu pe tempu de acesta,
ci pierdură peste totu d’in cantitatea apei, ce curgea
intr’una anu. Vecinătatea sufere de uscatiune si cul-
tur’a câmpului se primejdifîesce, căci nuorii mai na-
inte amici ai acestoru localitati, se tragu acumu in
alte direcțiuni sdu trecu numai iute pe deasupra, in-
tr’acolo, unde se condenseadia si retienu de cătra
aerulu rece d’in păduri, spre a se deslegă intr’o plo-
itia benefacatdre. Ddca acei munți ar fi inveliti cu
pădure, cea mai mare cantitate de apa, cadiuta pe
ei ar remand legata pe lungu tempu in porosulu pa-
mentu eliberanduse numai pe incetulu, spre a adap’a
limpedele isvoru sdu apoi a se evaporă in atmosfera.

      Infioratdre este impartasirea, ce ni-o face Blan-
quis, despre munții lipsiti de păduri: ,,Alpii proven-
ciali,*)dice elu, devenira teribili. Cunoscu localitati, unde
nu mai esista neci o tufa, neci unu pâlcu. Limb’a
omendsca nu este in stare a dă o iedna fidela despre
oribilele devastatiuni, ce le casiuna unu torente in
acele nefericite regiunei a le Rhonei.**) Aci nu mai
este vorb’a de pîraie esite d’in albia-le, ci de ade-
verate lacuri, cari navalindu in cataracte, mana inain-
tele bolovanii, cu unu tunetu, că si candu s’ar descarcă
gldntiele d’in tunu, prin puterea prafului. Larm’a
ce o produce e mai mare chiaru si decătu tunetulu.

      Unu ventu vehemente le premerge vestindu-le
apropierea. Urmddia apoi valuri teribile, după căteva
dre inse totulu e re’ntorsu drasi in liniscea posomo-
rita, intensa peste acdsta localitate. Pustiita fora a fi
udatu, inundatu fora a fi răcorită pamentaln remane
mai pustiiu, că si candu n’ar fi ploatu de loca."


      *) Provence in Franci’a.


      **) Kodanus.


      Unu renumitu agricultoru vorbindu despre pă-
durile baconyane d’in Ungari’a, dice intre altele:
„Unele locuri ale acestei păduri suntu cu totulu ple-
siuve, pe candu altele, in apropiere suntu acoperite
de padurea cea mai frumdsa.

      Cele dintâi suntu brasdate de pîraia sapate de
ploia surpanduse mereu. Aci se afla si multe gropi
adunci si periculdse. La pdlele acestoru cdste câmpiile
au de a suferi cele mai teribile inundatiuni, in de-
cursulu anului, incarcanduse cu masse mari de pa-
mentu crudu si de bolovani, asia, incătu cultura loru
se periclitddia fdrte, ba pe unele locuri e devinita chi-
aru imposibile. Aceste innoroiri se respandescu mereu
in totu anulu, totu mai departe; totu mai cu nepu-
tentia devine restituirea paduriloru pe cdstele sterile,
cari cu vro 70 de ani inainte de acdst’a erau învelite de
nisce arbori dintre cei mai frumoși si deși. Prin pus-
tiirea loru ’si astupara unele comune isvorulu lemna-
ritului cu totulu, periclitandusi si cultura agriloru
precumu si a campuriloru.

      Pe tempu ploiosu dar inundatiuni si imbaltosieri,
devenindu regiuni întregi pustiite si nelocuite. Ce
schimcare cumplita potu se casiunedie atari conditiuni!
fora păduri lipsa de apa si seceta si drasi fora păduri
innecari si innoroiri.

      Ce ar deveni dre unele locuri Jipsindule pădu-
rile, sorgintea reedrei si umedialei? Ore ce s’ar alege
d’in ele pe acolo, unde caldur’a si asia este mare si
cotropitori? Negresitu că s’ar preface in pustiiu, cumu
este alu Sacharei, devenindu imposibile ori-ce desvol-
tare sanatdsa si normala a planteloru. E adeveratu,
că fora căldură nu pdte se esiste neci unu organismu
vietiuitoriu, dar nu este mai putienu adeverata, că
chiaru si caldur’a cea mai corespundietoria nu ar
putea singura se producă si sustiena unu organismu
fora concursulu umedielei. Ambele intendiendusi un’a
alteia mana de ajutoriu, determina marginile inten-
derei si respandirei verticale si orizontale a plan-
teloru.

      O privire preste diferitele zone ale pamentului ni
dă se intielegemu cu cea mai mare probabilitate, că
esistinti’a paduriloru e condiționată de unu gradu de
umediela alu climei, care, de-si nu se pdte determină,
totuși fora indoidla nu pdte se fia neinsemnatu. Cu
cătu suntu mai putiene ploile, respective cu cătu o
localitate e mai lipsita de păduri, pe atăta va fi ea
si mai sterila, mai pustia, mai pucienu roditdre; si
acesta calamitate cresce in mesur’a in care caldur’a
este mai mare si periodulu de vegetatiune mai lungu.

      Pe la noi clim’a este priintidsa tuturora arbori-
loru contribuitori la formarea paduriloru, numai ddca
amu ajunge odata, că se ne convingemu si se ne inte-
resamu mai cu dea-densulu de cultivarea si esplo-
tarea raționale a loru. In regiunile tropice inse, unde
caldur’a este deprimatdre, vegetatiunea numai asia
pdte prosperă și a fi productiva, ddca e ajutorata
de ploi dese, satisfacundui-se trebuinti’a de apa si
micsioranduse pe langa si prin acdst’a efectulu nadu-

— 229 —


sitdrieloru radie ale sdrelui. Se afirma, că produc-
tivitatea paduriloru pe insnl’a Ceylon, ar fi estraor-
dinaria, de si caldur’a medilocia anuale se suie
aci păna pe la 25° graduri. Acdst’a inse este usioru
de esplicatu, deca consideramu imens’a cantitate de
ploia, ce cade intr’unu anu si care tace peste 93";
pe candu pe la noi de abea se suie păna la 40".

(Va urma).




Nr. 217-1871.

    Procesu verbale

luatu in siedinti’a estraord. a comitet, asoc. trans tienuta in 26.
Aug. c. n. 1871 sub presidiulu dlui vicepres. I^ Bologa, fiendu
ddnii membrii ,E. Macelariu, P. Maniu, Bar. D. Ursu, I. Tulbasiu,
P. Rosc’a, I. V. Rusu, C. Stezariu, Z. Boiu, Vis. Romanu, Vas.

Ardeleana si I. Maximu.

      § 122. Secret. II. raporteza asupr’a concurseloru
intrate la comit, asoc. pentru 3 stipendia de cate 150—
200 galb. create d’in partea societatiei „Transilvani’a"
d’in Bucuresci, si anume: unulu pentru montanistica, alu
douilea pentru scol’a de punți si siosele (scdle de ponts
et chaussdes), er’ al’ treilea pentru o alta scientia esacta.

      Referințele arata, in raportulu seu, că la susu-
amentitele stipendia, au concursu 12 inși, totu teneri
eminenti. D’intr’acestia 3 inși au facutu unu anu de stu-
dia la universitate, cu progresu mare parte, forte bunu;
8 inși au absolvalu gimnasiu si au depusu esamenulu de
maturitate cu calculi mare parte „deplenu maturi," unulu
e baccalaureatu in litere si scientia. si erasi unulu ab-
soluta de studiale reali, cu calculi mare parte „eminenti"
(vorziiglich, ausgezeicbnet.)

      Deci referințele, avendu in vedere de o parte con-
ditiunile regulamentului societatiei „Transilvani’a," de
alta parte, pre lenga documentele produse despre pro-
gresu, portare si miseretate, avendu in vedere si prin-
cipiala, de a dă preferentia aceloru concurenti, carii
au facutu studia mai inalte, se simte motivatu a face
urmatoriele propuneri:

      a)       pentru montanistica, propune, a se reco-
mendă societatiei „Transilvani’a," concurentele Teodoru
Ceontea, carele a facutu unu anu de studia la univer-
sitatea d’in Gratiu, si a depusu doue colocuii' cu resul-
tatu forte bunu, si astufeliu e miseru, fiendu tatalu seu
insarcinatu cu familia numerosa.

      b)       pentru punți si siosele, propune a se re-
comendă Onoriu P. Tilea, carele a facutu unu anu de
studia la institutulu politechnicu d’in Vien’a, si a pro-
dusa testimoniu de progresu d’in doue obiecte: bunu
si eminente (vorziiglich), si acarui tata, e ingreuiatu cu
crescerea altoru 6 prunci.

      c)       pentru o alta scientia esacta, propune a
se recomendă Constantina Barbesu, carele au facutu
studia in sem. I. a. scol. 187°/, la politechniculu d’in
Ziirich. cu progresu bunu si indestulitoriu (4, 3), er’ in
sem. II. 187°/), la scdla politechnica d’in Monachiu
(Miinchen) cu progresu fdrte bunu (forte mare), si aca-


riu tata, e ingreuiatu cu crescerea altoru 5 prunci, d’in
cari 3 umbla la scol’a.

      Presidiulu, după cetirea raportului referentelui resp.
poftesce pre membrii comit, a se enunciă in generale,
asupr’a obiectului d’in cestiune, si apoi in speciala; după
unele discusiuni in generale, trecunduse la desbaterea
speciale, presidiulu pune mai antaiu la discusiune: l-o
propunerea referentelui, relativa la tenerulu, ce ar’ Ii
de a se recomendă pentru montanistic’a.

      Dn. Bar. Ursu e contra propunerei referintelui,
deci propune d’in partesi, pentru montanistica pre losifu
Popescu, carele a depusu maturitatea cu calcula gene-
rale de „perfecte maluru," si acarui tata, e insarcinatu
ca crescerea altoru 10 prunci.

      După discusiuni, presidiulu, submite la votu ambele
propuneri, si propunerea dn. Bar. Ursu, obtienendu maio-
ritatea de 6 contra 4 voturi, — se redica la valdre de
conclusu, si astufeliu pentru montanistica se decide a
se recomendă concurentele los. Popescu.

      2.      Presidiulu pune acumu la desbatere, propunerea
referintelui, relativa la tenerulu, ce ar’ fi de a se re-
comendă pentru punți si siosele.

      Dn. V. Romanu aratandu, că tatalu tenerului pro-
pusa de referentele, este administratoru protopopescu
si cumu scia densulu, se afla in stare materiale buna,
prin urmare e in stare asi tiene Ia scdla pe fiiulu seu,
propune d’in partesi, că pentru specialitatea d’in ces-
tiune, se se recomende concurentele Nicolau Fogarasiu
(alias Fogarasianu), carele a absolvatu cursulu scdleloru
reale in Sibiiu cu distinctiune si a depusu esamenulu
de inchieare (Schlussprtifung), cu calculi de eminentia,
carele este recunoscuta si laudatu de intregu corpulu
professoralu dela numitulu institutu că o capacitate rara
si a cărui parenti suntu slabi si nepotentiosi si nu po-
siedu nece o avere.

      După discusiune punendu-se si aceste propuneri
contrarie la votu, propunerea dn. Romanu se primesce
cu maioritate de 6 contra 4 voturi si astufeliu deve-
nindu aceea conclusu pentru punți si siosele, se reco-
menda concurentele Nicoiati Fogarasiu.

      3.      Presidiulu pune in fine Ia desbatere propunerea
referentelui relativa la tenerulu, ce ar’ fi de a se re-
comendă pentru o alta scientia esacta.

      Referințele arata aici, că după cele intemplate (p.
1 si 2), se vede îndemnata asi retrage propunerea de
mai inainta de sub c) si in loculu concurentelui Const.
Barbesu, a propune acumu pre Nicolau Galea maturisatu
cu calculu generale de „perfecte maturu," si fostu primu
eminentu in gimnasiulu d’in Brasiovu, unu teneru, ca-
rele are numai o mama veduva, remasa cu 5 prunci,
si cu moșia mica, d’in acareia venitu, abia pdte subsistă
dens’a si familia sa.

      D’in contra dn. senatoru Rosc’a, adoptă acumu de
a sa propria, propunerea de mai inainte a referentelui,
si o recomendă comitetului spre primire. După discu-
siune se submitu si aceste doue propuneri la votisare.
Cu ast’a ocasiune voturile impartiendu-se in doue parti
egali, — 5 contra 5 voturi, — presidiulu cu votulu
38

— 230 —


seu, motivatu prin aceea, că concurentele propusu de-
gia de dn. Rosc’a, după parerea sa merita preferentia,
fienducă a facutu studia mai inalte, dirima cestiunea in
favdrea concurentelui Constantinu Barbesu, si astufeliu
se decide: că numitulu teneru se se recomende socie-
tatiei „Transilvani’a" pnntru specialitatea de o alta scien-
tia esacta. Totu odata se decide, câ se se substerna
societatiei „Transilvani’a," tdte concursale d’in preuna
cu documentele respective intrate la susu amentitele
stipendia.

      § 123. Secretariulu II. dâ cetire conclusului adu-
narei gen. dela Fogarasiu d’in 8 Ang. a. c. p. 17 si
19, relativu la bugetulu preliminatu pre anulu asoc.
187¹/₂.

      După conclusulu amentitu, adunarea gen. a stato-
ritu urmatoriele positiuni:

      1.       Remuneratiune pentru secretariulu I. ca redac-
toriulu foiei „Transilvani’a" 400 fr.

      2.       Remuneratinne pentru secretariulu II. 400 fr.

      3.       Remuneratiune pentru casseriulu asoc. 200 fr.

      4.       Spesele cancelariei 200 fr.

      5.       Doue stipendia de cate 150 fr. pentru doui iuristi,
cu indetorirea, câ aceștia se implindsca lucrările de
scriitori in cancelaria asoc. la olalta 300 fr.

      6.       Doue stipendia de câte 400 fr. pentru doui as-
cultători de filosofia 800 fr.

      7.       Doue stipendia de câte 400 fr. pentru doui as-
cultători de technica 800 fr.

      8.       Unu stipendiu pentru unu elevu de silvicultura
400 fr.

      9.       Trei stipendia de câte 50 fr. pentru gimnasisti
150 fr.

      10.       Trei stipendia de câte 50 fr. pentru studenti
la scdlele reale 150 fr.

      11.       Patru ajutoria de câte 50 fr. pentru 4 sodali
de meseria, cualificati de a se face maeștri, la olalta
200 fr.

      12.       Diece (10) ajutoria de câte 25 fr. pentru diece
invetiacei de maseria, la olalta 250 fr.

      13.      Pentru înmulțirea bibliotecei asoc. 100 fr.

      14.      Spese estraordinarie 200 fr.

      15.      Pentru servitoriulu concelarie asoc. 120 fr.

      16.      Chiria cassei asoc. 100 fr.

      17.       Unu stipendiu pentru unu elevu la scdla co-
merciale 50 fr.

      Luandu-se la discusiune in ordine positiunile mai
susu indigitate, se adusera urmatdriele dicisiuni:

      a) Remuneratiunile secretariulu I si II. de sub pos.

1 si 2, remuneratiunea casseriului de sub pos. 3. spe-
sele cancelariei de sub 4, plat’a servitoriului cancelariei
de sub pos. 15, si chiri’a cassei de sub pos. 16, se
asemndza spre esolvire la cass’a asoc. si anume: renu-
meratiunea secret. I. (pos. I.) si a casseriului (pos, 3.)
deodata, remuneratiunea secret. II. (pos. II.) in rate lu-
narie anticipative, spesele cancelariei (pos. 4.) si chiri’a
casei asoc. (pos. 16.) in rate trei-lunarie anticipative,
si plat’a servitoriului cancelariei (pos. 15.) in rate lu-


nariei decursive, adeca totu după norm’a observata si
in anii trecuti.

      b)       pentru cele doue stipendia de sub pas. 5, pen-
tru unu stipendiu de sub pos. 7, mai departe pentru sti-
pediale si ajutoriale de sub pos. 8, 9, 11, 12 si 17,
cum si pentru doue sipendia, de sub pos. 10, se de-
cide a se publică concursu cu terminulu pana in 20.
Septembre cal. nou a. c.

      c)       Venindu la discusiune, stipendiale de sub pos.
6, destinate, pentru doui ascultători de filosofia secret.
II, observeza, câ de-si tempulu de 3 ani, defiptu
pentru absolvarea studialoru dela facultatea filosofica, a
espiratu degia, totuși unulu d’intre stipendiatii asoc., a-
nume: loanu Marcusiu cere a ise mai conferi si pre
anulu scolasticu 187r/₂ stipendiulu avutu, că astufeliu
se pota depune doctoratulu d’in filosofia, deci densulu,
propune a se satisface cererei respectivului suplicante.
Dn. Consiliariu Macelariu, d’in contra propune, se nu
se satisfaca cererei respective, căci asoc. numai pana
atunci pdte se dea cuiva stipendiu, pana candu durdza
cursulu defiptu pentru cutare specialitate: punendu-se la
votu propunerile făcute, se primesce cu maioritate de
7 contra 3 voturi propunerea dn. Macelariu, si astufeliu
stipendiulu cestiunatu dechiaranduse de vacante, pentru
ocuparea aceluia, se decide a se publică concursu, cu
terminulu mai susu indigetatu (lit. 6), si suplicantelui a
ise resolvi in sensu negativu. Totu odata, se dechiara
de vacantu si cel’alaltu stipendiu pentru filosofia de sub
pos. 6, usuatu in 3 ani, de Petru Em. Prodanu, carele
d’in caus’a bdlei, n’a potutu produce atestatele recerute
nece pre an. scol. 187%; pentru acest’a, inca se de-
cide a se publica concursu cu terminulu mai susu in-
digetatu (lit. 6).

      d)       Unn stipendiu de sub pos. 7 (in anulu scol,
trecutu de 300 fr. acumu redicatu Ia 400 fr.) usuatu
in anulu scol. 187% de Michaelu Vasiliu, ascultatoriu
de technica in Vien’a, cum si unu altu stipendiu de
50 fr. de sub pos. 10 usuatu de Niculae Trandaburu,
studente in III. clasa la scola reale d’in Brasiovu pre
bas’a documenteloru produse, se lașa si pre anulu sco-
lasticu viitoriu 187'/₂ in usuarea respectiveloru stipen-
diati, inse cu aceea conditiune, că la tempulu seu, se
substerna documente de imatriculare dela institutele re-
spective.

      e)       Asupr’a pos. 13. relativu la înmulțirea bibliote-
cei asoc., cum si asupr’a pos. 14, relativu la spesele
estraordinarie, se reserva, a se dispune după trebuin-
țele, ce voru obveni.

      f)       In fine, conformu conclusului adunarei gen. dela
Fogarasiu p. 19, se decide, că cu ocasiunea publicarei
concurseloru la stipendiale de sub pos. 5, 6, 7 si 8,
intre conditiuni se se adauge clausul’a, că stipendiatii
se se deoblege prin unu reversu subscrisu de ei insisi,
cumca după absolvarea studialoru, voru servi in patria,
incatu ’si voru află postu corespondietoriu.

      § 124.         Secret. II. observdza, că departandu-se
inca in lun’a trecuta de aici, fostulu scriitoriu in cance-
lari’a asoc. Mich. Rusu a fostu silita asi-luâ in ajuto-

z3\

— 218 —


riu pre lun’a curente, unu altu teneru, anume Elia Da-
nila, deci roga pre Comitetu, că se asemneze acestuia,
onorariulu de scriitoriu restante pre lun’a curenta,
sî totu-odata se se faca dispositiune, că si pana candu
iuristi ce se voru stipendiă, voru pdte face servitie de
scriitori in cancelaria, — ceea ce se va potă intemplă
numai după espirarea terminului concursuale respective
cu începerea noului anu scol, in 1. Octobre a. c. —
se se pota ajută in afacerile scripfuristice, care sunut
degia cam multe, cu vreunu altu scriitoriu.

      Conclusu, onorariulu restante pre lun’a lui Aug.
a. c., se asemndza susu-a menii tul ui scriitoriu ajutatoriu,
si totu-odata se concrede biroului pentru indeplenirea
afaceriloru scripturistice, a se ajută după potentia si
impregiurari, si la tempulu seu, a face propunerile de-
lipsa pentru remunerarea scriitoriloru ajutători.

      § 125.         Dn. secret. I., G. Baritiu, cere a ise dă o
anticipatiune de 100 fr. pentru spesele edarei foiei asoc.
Se asemndza la cass’a asoc. esolvirea cerutei antici-
patiuni.

      § 126.         Secret. II. impartasiesce o scrisore a comit,
conducatoriu pentru serbarea memoriei lui Stefanu, adre-
sata adunarei gen. dela Fogarasi [carea inse n’a apu-
catu adunarea a o primi, dr’ aici inca s’a primitu nu-
mai in 19. Augustu a. c.], prin carea numitulu comitetu
invita poporulu romanu a participă la serbarea amintita
(nr. prot 209 1871). Spre scientia.

      Verificarea protocolului acestei siedintie, se concrede
domniloru membrii: P. Maniu, Bar. D. Ursu si Vis. Bo-
rna nu.

      Sibiiu datulu că mai susu.

lacobu Bologa,                            I. V. Rusu,

secret. II.

Si verificatu Sibiiu in 3. Aug. 1871.

Ursu.               V. Romanu,





        vieepres.

      S’a cetitu
P. Mânu.


CONSEMNAREA

membriloru ordinari si ajutători ai asoc. trans., cari
s’au subscrisu cu ocasiunea adunarei generale a XI.
tiennta in Fagarasiu in 7 si 8. Aug. 1871 si au sol-
vitu urmatdrele sume:

A. D’in cerculu Rupei:

    Dn. Pavelu Banutiu d’in Rupea câ membr. ord. 6 fr. Câ
membrii ajutători dela d-nii: Bercanu 1 fr. Ioane Mircea, pa-
rochu in Cati’a 1 fr. Ioane Ursu, docente 1 fr. Stanu Bucuru
in Cati’a 1 fr. Ioane losifu, parochu in Draosu 1 fr. Nicolau
Micea, administ. in Merches’a 1 fr. Avramu Boldea, economu
1 fr. Zacharia Schiopulu, economu 1 fr. Georgiu Forgocea in
Ungr’a 1 fr. Ioane Rait’a, parochu 1 fr. Haritanu Siolc’a, pa-
rochu in Felmeru 1 fr. Ioane Mardanu, parochu in Jibert 1 fr.
Moise Bufa 1 fr. Ioane Dumbrava 1 fr. Ioane Mircea, parochu
in Lomnic’a 1 fr. Ioane Oala, economu 1 fr. losifu Scarneiu
in Sten’a 1 fr. Prin presiedintele agenturi d’in Ohab’a
dela d nii lacobu Teodorii Pop’a 1 fr. losifu Romanu Coconu
1 fr. losifu Chiorenu 1 fr. In sum’a 26 fr.


B.   D’in tractulu Mandrei.

      Că membrii ajutători dela d-nii: Nicolau Dobrinu, parochu
in Buciumu 1 fr. loanu Iurcojasiu, proprietariu in Buciumu 1
fr. Davidu Redocia, proprietariu in Buciumu 1 fr. lacobu Do-
brinu, proprietariu in Buciumu 1 fr. loanu Gram’a, proprietariu
in Toderitia 1 fr. lacobu Renghia, proprietariu in Toderitia!
fr. loanu Nite Gram’a, proprietariu in Toderitia 1 fr. Ioane
Gram’a, proprietariu in Toderitia 1 fr. Mateiu Siendrucu, capit.
c. r. in pensiune in Ohab’a 1 fr. Bucuru Boeriu, locot. prim,
in pens. in Ohab’a 1 fr. Georgiu Radu, propriet. • in Ohab’a 1
fr. Ioane Lazariciu, docente II. in Ohab’a 1 fr. Nicolau Bar-
batu, parochu in Siercaitia 1 fr. Georgiu Barbatu, docente in
Siercaitia 1 fr. Lazaru Barbatu, antiste in Siercaitia 1 fr. Bu-
curu Sierbanutiu, propriet. in Siercaitia 1 fr. Simione Radoiu,
parochu in Olbacu 1 fr. Davidu Scurtu, v. not. in Olbacu 1 fr.
Nicolau Avramu. propriet. in Olbacu 1 fr, Bucuru Avramu, an-
tiste in Olbacu 1 fr. Ioane Scurtu, parochu in Sinca-noua 1 fr.
Georgiu Hucusiu, v. not. in Sinc’a-noua 1 fr. Bucuru Scurtu,
propriet. in Sinc’a noua 1 fr. George Constantinu, antiste in
Sinc’a-noua 1 fr. loanu Strembu, propriet. in Sinc’a noua 1 fr.
Nicolau Ratiu, antiste in Sinca-noua 1 fr. losifu Stoica, not.
com. in Sinca-noua 1 fr. lacobu Cocanu, parochu in Mandra
1 fr. Lazaru Comsia, docente in Mandra 1 fr. Leonte Taflau,
propriet. in Mandra 1 fr. Bucuru Sim’a, propriet. in Mandra
1 fr. Arsenie Bunea, parochu in Vadu 1 fr. lacobu Margi-
nenu, notariu in Vadu 1 fr. Siandru Boieru, propriet. in Vadu
1 fr. Că membrii ord. dela d-nii: George Morariu, propr.
in Vadu 5 fr.   si  pentru diploma 1 fr.   Efrem Pandria, pretore

in Vadu 5 fr.   si pentru diploma 1 fr.  Stefanu Boieriu, v. pre-
tore in Vadu                                                     5 fr. si pentru diploma 1 fr, Georgiu Boieriu,

locoten, prim.  c.  r. in pens. in Vadu 5 fr. si pentru diploma 1

fr. Nicolau Cosgaria, locoten. prim. c. r. in pens. in Vadu 5 fr.
si pentru diploma 1 fr. Nicolau Raicu, parochu in Sinc’a-vechia
5 fr. si pentru diploma 1 fr. Comun’a Vadu 5 fr. Comun’a
Mandr’a 5 fr. Comun’a Toderitia 5 fr. Comun’a Buciumu 5 fr.
Comun’a Siercaitia 5 fr. Comun’a Ohab’a 5 fr. Comun’a Sinca-
vechia 5 fr. Comun’a Sinc’a-noua 5 fr. Comun’a Olbacu 5 fr.
Mateiu Siandrucu, capit. c. r. in pens. in Ohaba 5 fr. si pentru
diploma 1 fr. membru ordin.

      C.         Comun’a Vaid’a Rece 10 fr. si p. d. 1 fr. Câ memb.
ord. pe 10 ani, solvindu pre fiacare anu câte 10 fr.

      Dela privati d’in Berivoiu micu si anume: Primariulu Bucuru
Carsteanu preda o suma de 50 fr. adunati dela mai multi locui-
tori. Dela dn. Andreiu Radesiu. parochu in Berivoi 5 fr. si p.
d. 1 fr. Ioane Radesiu, propriet. in Berivoi 5 fr. si p. d. 1 fr.
Naftanaila Raduletiu, parochu gr. orient, in Berivoi mari 5 fr. si
p. d. 1 fr.

      D.   Dela Comun’a Copacelu 100 fr.

      E.         Dela Comun’a Becleanu 5 fr. si pentru diploma 1 fr.
cu indetorirea de a plati pre totu anulu 5 fr.

      F.         Dela privati d’in comun’a Urediu că membrii ajut, si
anume: dela dn. Georgie Cojocariu, jude com. in Urediu 1 fr.
Danielu Bentia oratorii in Urediu 1 fr. loan Georgie Sasu in
Urediu 1 fr. Moise Czippu in Urediu 50 cr. Georgie Bentia
in Urediu 50 cr. Georgie Burtianu in Urediu 50 cr. D’in bu-
cate adunate de prin comuna dela mai multi locuitori 3 fr.

      G.         Dela privati d’in comun’a Becleanu si anurne^ dela dn.
Ioane Trombitasiu 5 fr. că m. ord. Ioane Bârsanii sen. 5 fr.
că m. ord. si 1 fr. pentru diploma. Câ membrii ajutători dela
d-nii Ioane Bursanu jun. 1 fr. Niculae Tiutiur’a 1 fr. Ioane
Cosma 1 fr. Moise Jiga 1 fr. Georgie Gram’a 1 fr. Mateiu
Cazanu 1 fr. Toma Jiga 1 fr. Savu Stroje 1 fr. Nicodinu
Ludu 1 fr. Ioane Bodimea 1 fr. Albert Rosenfeld 1 fr. Vasilie
Copace.a 60 cr. Georgie Tefiamu 60 cr. Grigorie Cazanu 60
cr. Dela comun’a Becleanu 29 fr.

      H.         Dela privati d’in comun’a Breaz’a si anume: dela dn.
Ioane Hasiu, notariu in Breaz’a 5 fr. câ m. ord. Ioane Georgie
Hasiu, antiste in Breaz’a 5 fr. că m. ord. Câ membrii ajutători
dela d-nii: Dragomiru Munteanu, supraveghiatoriu de finantia in

— 232 —


Breaz’a    1 fr. Samuila Ima in Breaz’a 1 fr.        losifu Pralea in

Breaz’a    1 fr. loanu Pralea in Breaz’a 1 fr.        Vasile Toma  in

Breaz’a   1  fr. luon Toma si socii in sume mai mărunte cu        to-
tulu 23                                                               fr. losifu Hasiu, parochu in Breaz’a 5 fr câ in. ord.

Ioane Popa, economu in Breaz’a 5 fr. că m. ord. Dela mai multi
locuitori in sume mai mici 20 fr.

       I.         Dela locuitorii mai diosu insemnati d’in comun’a Mar-
gineanu dela d-nii: Mateiu Fulicea, parochu in Margineann 2 fr.
loan Grancea in Margineanu 1 fr. Daniel Lie iu Margineanu
3 fr. lansiu Fulnicea in Margineanu 5 fr. luonu Ursu in Mar-
gineanu 2 fr, Davidu luon Ursu in Marginea 1 fr. Zacharia
Ursu in Margineanu 1 fr. lone Georgie Ursu in Margineanu 1
Sandru Olia in margineanu 1 fr. Zacheiu Popa in Margineanu
1 fr. Davidu Nica Panduca in Margineanu 1 fr. Georgie Con-
stantinii, jude in Margineanu 1 fr. losifu Klein in Margineanu
2 fr. George Popu, locotenente in Margineanu 1 fr. Lazaru Ludu
in margineanu 1 fr. Zachiu, judele in Margineanu 1 fr. Tamas
Popa Grancea in Margineanu 1 fr. 20 cr. Georgie Sinocile in
Margineanu 50 cr. Ilia Popa in Margineanu 50 cr. luon Da-
vidu laina in Margineanu 50 cr. luon Danila Pandrea in Mar-
gineanu 50 cr. luonu lonescu Pandrea in Margineanu 50 cr.
Tamas Mnnteanu in Margineanu 50 cr. Georgiu Zacheiu Sin-
drucu in Margineanu 20 cr. Sandru Siendrucu in Margineanu
30 cr. Georgie Danila Grancea in Margineanu 50 cr.

       K.   Dela comnna Sabesiu contribuire la asoc. 45 fr.

       L.         Dela mai multi privati d’in comun’a Sasciori in bani
gat'a. 15 fr.

       M.          Dela locuitori dela comun’a Rensoru s’a incassatu
pentru asoc. 35 fr

       N.         Dela locuitorii d’in comun’a Sevestreni că colecta in
bani si anume: dela dn. losifu Motocii, jude in Sevestreni 2 fr.
Pant. Dobeinu, oratorii in Sevestreni 3 fr. Mich. Biliboca, do
cente in Sevestreni 1 fr. lacobu Micu in Sevestreni 1 fr. Lascu
Motocu in Sevestreni 1 fr. lacobu Czecz in Sevestreni 50 cr.
lacobu Gavrila in Sevestreni 40 cr. Sam. Racianu in Seves-
treni 50 cr. luon Micu in Sevestreni 20 cr. Sam. Micu in
Sevestreni 20 cr. And. Voileanu in Sevestreni 20 cr. din cass’a
alodiale in Sevestreni 5 fr. si pre bucate vendute 5 fr. 20 cr.

       O.         Dela comun’a Ueni că membru fundatoriu 200 fr. cu
îndatorirea de a plati in 10 ani pre fiacare anu cate 20 fr. s’a
incassatu 20 fr. Dela d niiTamasiu Cornea, jude corn, in Ueni
5 fr. că m. ord. si 1 fr. pentru diploma. Georgie Pireu, parochu
in Ueni 2 fr. că m. ajut.

       P.         Dela comun’a Recea-telechiara (Teleki Recse) câ mem-
bru ord. cu obligațiune de asolvi in 10 ani 100, s’a incassatu
20 fr. si p. diploma 1 fr.

       Q.          Dela dn. membrii ord. si ajutători d’in Fagarasiu si
anume: losifu de Poparadu, cancelistu jud. in Fagarasiu pre
187’/₂ 5 fr. si 1 fr. p. d. Teofilu Francu, v. fiscalu iu Faga-
rasiu pre 187 ’/₂ 5 fr. si 1 fr. p. d. Ilariu Duvlea, asesoriu in
Fagarasiu pre 187T/2 & ^r- s’ ^r- P- Neculau Ressei. re-
visoru distr. in Fagarasiu pre 187’/₂ 5 fr. si 1 fr. p. d. Petru
Popu, v. not. distr. in Fagarasiu pre 187% 5 fr. si 1 fr. p. d.
Greg. Negrea Pifiveteanulu, controloru distr. in Fagarasiu pre
187’/₂ 5 fr. si 1 fr. p. d. Nicolae Densiusianu, concepistu de
advocatura in Fagarasiu pre 187 % 5 fr. si 1 fr. p. d. loanu
Cinte, actuandu urb. in Fagarasiu pre 187% 5 fr. si 1 fr. p.
d. Neculau Garoiu v. not. jud. in Fagarasiu pre 187% 5 fr.
si 1 fr. p. d. Georgiu Negrea, asesoriu in Fagarasiu pre 187%
5 fr. si 1 fr. p. d. loanu Dima Petrascu. direct, scol, in Faga
rasiu pre 187% 5 fr. si 1 fr. p. d. Georgiu Boeriu, v. jude
tract. in Fagarasiu pre 187 % 5 fr. si 1 fr. p. d. Michailu Popu,
negotiatoriu in Fagarasiu pre 187% 5 fr. si 1 fr. p. d. Basiliu
Popu, propriei, in Fagarasiu pre 187'/„ 5 fr. si 1 p. d. losifu
Botezanu, jude tract. in Fagarasiu pre 187*/₂ 5 fr. si 1 fr. p. d.
Romanu Dirnboiu, parochu in Sebcsiu pre 187% 5 fr. Danila
Gremoiu, protonot. distr. in Fagarasiu pre 186%sil8fⁱ%₀ 10 fr.


Ioane Uarea, asesoriu in Fagarasiu pre 187% 5 fr. Gregoriu
Maieru in Fagarasiu pre 186% si 18B%₀ 10 fr. Petru Popescu,
protopopii in Fagarasiu 18⁶%₀, 187% 10 fr. Ioane Codru Dra-
gusianulu, v. capitanu in Fagarasiu pre 187% 5 fr. Ioane Ro-
manu, advocatu in Fagarasiu pre 18®%₀. 187% 10 fr. Neco-
lau Siustai, presidente de Sedria in Fagarasi pre 18G%₀ 5 fr.
Basiliu Tamasiu, capitanu in Fagarariu pre 187% 5 fr. losifu
St. Siulutiu, asesoriu urb. in Fagarasiu pre 18⁶%₀, 187% 10 fr.
Ioane Antonelli, vicariu in Fagarasiu pre 187% 5 fr. Georgiu
P. Fogarasianulu, primarii! in Fagarasiu pᵣₑ 18⁶%₀, 187% 10
fr. loan Grama, asesoriu in Fagarasiu pre 187% 5 fr. Basiliu
Stanciu, capitanu c. f. pes. in Vistea pre 18⁶%₀, 187% 10 fr.
lovianu Stoic’a in Fagarasiu pre 18⁶%O, 187% 10 fr. Câ mem-
brii ajutători dela d-nii: Denietriu Blotiu, cancelistu jud. in Fa-
garasiu 1 fr. Samuila Ganea, cancelistu jud. iₙ Fagarasiu 1 fr.
Georgiu Bologa, carcerariu in Fagarasiu 1 fr. Petru Fara, con-
ducatoriu de cârti fund, in Fagarasiu 2 fr. loan Aiseru, eco-
nomu in Fagarasiu 2 fr.

       R.         Dela comun’a Sambat’a interiore câ m. ord. cu înda-
torirea de a plati in 10 ani 100 fr. s’a incassatu 10 fr. si 1 fr.
pentru diploma.

       S.         Dela comun’a Besimbacu că m. ord. cu îndatorirea de
a plati in 10 ani 100 fr. s’a incassatu 10 fr. si 1 fr. p. d.

       T.         Dela comun’a Vistea inf. cu îndatorirea de a plati in
10 ani 200 fr. s’a incassatu 20 fr. si 1 fr. p. d.

       U.         Dela comun’a Vistea superiore câ m ord. cu îndato-
rirea de a plati in 10 ani 100 fr. s’a incassatu 10 fr. si 1 fr.
pentru diploma

       V.         Dela comun’a Dragusiu că m. ord. cu îndatorirea de
a plati in 10 ani 100 fr. s’a incassatu 10 fr. si 1 fr. p. d.

       W.         Dela comun’a Sambet’a sup. resaritena si apusena cu
îndatorirea de a plati in 10 ani 200 fr. câ m. fund, s’a incas-
satu 20 fr. si 1 fr. p. d.

       X.         Dela comun’a Lis’a că m ord. cu îndatorirea de a
plati 150 fr. s’a incassatu 15 fr. si 1 p. d.

       Y. Dela comun’a Posiort’a câ m. ord. cu îndatorirea de
a plati in 10 ani 100 fr. s’a incassatu 10 fr. si 1 fr. pentru
diploma.

       Z. Dela comunele ambii Voivodeni (mari si mici) că m.
ord. cu îndatorirea de a plati in 10 ani 150 fr. s’a incassatu
15 fr. si 1 fr. p. diploma.

       AA) Dela comun’a Ludisioru câ m. ord. cu îndatorirea
de a plati in 10 ani 100 fr. s’a incassatu 10 fr. si 1 fr. pentru
diploma.

       BB) Dela dn. Romanu Dirnboiu, parochu in Siebesiu 5
fr. câ m. ord.

       CG) Dela mai multi privati d’in comun’a Voil’a si anume:
dela familiele boerenale Sierbanu, Gabor, Moianu, Dobrin, Popu,
Francasiu si Sinteii cu totulu 30 fr. Dela comun’a Voil’a 5 fr.
că m. ord. si 1 fr. pentru diploma. Câ membrii ajutătorii dela
d-nii: Tom’a Gaboru, parochu in Voil’a 1 fr. Samuila Gaboru,
locotenente sup. 1 fr. 50 cr, Georgie Dordea, invetiatoriu in
Voil’a 1 fr. Daniele Sierbanu, notariu in Voila 1 fr. Georgiu
Gaboru, jnde corn, in Voil’a 1 fr. Tom’a Gaboru. colectoru in
Voil’a 50 cr. Todoru Petrisioru, invetiatoriu 1 fr. losifu Griin-
feld, negotiatoriu in Voil’a 1 fr. Hermanu Kraus, negotiatoriu
in Voil’a 40 cr Moritz Neuman, negotiatoriu in Voil’a 40 cr.
D n’a An’a Georgie Dordea in Voil’a 1 fr. D-nii luonu Sierbanu
in Voil’a 40 cr. Niculau Sierbanu, parochu iu Voil’a 1 fr.

(Va urma.)


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Riimer & Kamner.