----------- Acesta fdia ese c^)'¹ ' cate 3 câle pe luna * si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto l iv. poștei. ------------ TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 15. Septembre 1871. ----------- ^Abonamentulu se £ face numai pe cate I 1 anu intregu. Se aboneze la Comi- tetnln asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- ci lectori. ? AW Anulu IV. 8 um ar iu. Protocolu despre a XL adun. gen. a asoc. (Fine). — Raportulu secret. II. despre activitatea comit, asoc. trans. in an. 187°/^ — Monografi’a Fagarasiului. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare). — Pădurile si insemnatatea loru. — Publicarea baniloru incursi. Protocolu despre a unusprediecea adunare gen. a asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, tienuta in Fagarasiu in 7—8. Augustu 1871 sub presidiulu dlui cons. aulicu in pens. lacobu Bolog’a. Siedintia II. tienuta in 8. Augustu 1871. 10. La 9% bre a. ni. dn. presiedinte deschide siedinti’a si cetesce: a) O depesia telegrafica d’in Sabesiu, prin care romanii de acolo invita asociatiunea pre anulu 1872 la Sabesiu. b) O telegrama d’in Clusiu, prin care romanii de acolo saluta adunarea si se rbga pentru efeptuirea propunerei făcute de Vaida in Gherl’a si primita de adunarea de acolo, si a cârtii economice. c) O depesia telegrafica d’in Siemleu, in care in- teliginti’a romana de acolo saluta adunarea. d) O telegrama a romaniloru d’in Orasteia, in care saluta adunarea, si se invita pre anulu 1872 la Orasteia. Se primesce cu plăcere si se iau spre sciintia. 11. Dn. presiedinte e de părere, că de si ar fi la ordinea dilei raporturile comissiuniloru, totuși afla de corespundietoriu a se continuă mai antaiu cu ce- tirea disertatiuniloru, de aceea invita pre dn. dr. Nic. Popu a-si ceti disertatiunea sa. Primindu-se acăsta si d’in partea adunarei, dr. Nic. Popu si tiene discursulu seu despre music’a vo- cale, si este ascultatu cu deosebita atențiune, ăr la finire aplaudatu cu entusiasmu. 12. Se pune Ia ordinea dilei cetirea protocolu- lui siedintiei d’in 7. Augustu a. c., care primindu-se fără modificare, se dechiara de verificata. 13. Dn. presiedinte invita comissiunea censura- tbria a-si face raportulu seu despre starea in care au aflatu cass’a asociatiunei pre an. 187%. La acăsta referentele comissiunei dn. loanu Ratiu cetesce raportulu, care se alatura la protocolu sub F, dechiarandu, că a aflatu tbte socotelile asociatiu- nei, precumu si ratiociniulu despre administrarea fon- dului academiei romane de drepturi deplinu esacte si in cea mai buna ordine, de aceea propune a se dă cassariului asociatiunei dn. capitanu in pens. Const. Stezariu absolutoriu si a i-se esprime d’in partea a- dunarei recunoscientia pentru servitiulu celu acurata. Se primesce.de adunare fără desbatere intre urări de „se traiăsca.“ 14. Referentele comissiunei pentru înscrierea mem- briloru celoru nuoi dn. George Bucsia, cetesce list’a membriloru nuoi inscrisi si a sumeloru incassate, care se alatura la protocolu sub G. Membri intrati de nou se primescu d’in partea adunarei cu eschiamatiuni vii de „se traiăsca." 15. La invitarea presidiului dn. Nic. Cipu ra- portăza despre resultatulu concertului datu eri săra in folosulu academiei romane de drepturi aratandu, că venitulu intregu dela acela este de 241 fr. 90 cr. v. a. si 1 galbenu. In urm’a acestui raporta dn. pre- siedinte amintindu, că meritulu de a fi produsu unu venita asia de frumosu pentru academia, este de a se ascrie concertantiloru, dnei Elis’a Circ’a, dloru dr. Nic. Popu, Pantilimonu si George Dim’a, D. Ciurcu si Arnoldu Friedsmann, propune a se aduce dnei si dloru concertanti multiamita la protocolu, ăra banii incassati a se predă dlui cassariu pre langa cuietantia. Se primesce, si concertantiloru li se esprime via multiamita intre urări de „se traiesca.“ 16. Dn. secret. II. I. V. Rusu referindu-se la raportulu comissiunei pentru înscrierea membriloru celoru nuoi, si facflndu cu plăcere amentire despre sumele cele frumbse adunate prin zelulu si staruinti’a dloru pretori George Popu Gridanulu, Bucuru Ne- grilla, loanu Ratiu, Efremu Pandrea si Tom’a Cipu, propune a se aduce acestoru domni d’in partea adu- narei multiamita protocolaria. Ceea ce se primesce cu plăcere. 17. Punendu-se la ordinea dîlei raportulu co- missiunei bugetarie referentele acesteia dn. loanu Codri Dragusianulu cetesce postu de postu bugetulu stato- ritu de maioritatea comissiunei pre anulu 187% pn bas’a proiectului de bugetu facutu de comitetulu aso ciatiunei in siedinti’a sa d’in 2. Aug. 1871 si alatu rata la protocolu sub lit. H, aratandu totu-deodata că in comissiune s’a ivita si unu vota separata aii minorității, care si-a reservatu a-si face propunere sa deosebita, la posit. l-a d’in proiectulu bugetarii După acăsta dn. presiedinte pune la ordine des baterea generala asupra bugetului, lâ care dn. protc 35 210 — popii loanu Metianu luandu cuventulu arata, că nu afla in bugetu neci unu stipendiu menitu pentru ju- riști, de cari avemu inca mare trebuintia, de aceea propune, a se prevedea in bugetulu an. 187 ’/₂ doue stipendie pentru juriști, fiendu a se luă sum’a nece- saria d’in remuneratiunea prevediuta in bugetulu co- mitetului pentru unu cancelistu alu asociatiunei si oblegandu-se juriștii stipendiati a lucră in cancelari’a aedsta. Dn. dr. Racuciu intrăba, că nu ar fi bene se se cetăsca si votulu minoritatiei, la care respunde nega- tiva dn. Elia Macelariu. Dr. Borcia spriginesce propunerea dlui I. Me- tianu cu adausulu, că se se decidă numai in principiu crearea a duoe stipendie pentru juriști, dra isvorulu d’in care se se formăza acestea, se se erueze la des- baterea speciale. I. V. Rusu e contra delaturarei unui cancelistu alu asociatiunei, de alta parte inse se invoiesce in principiu cu propunerea de a se creă stipendie si pentru juriști. los. Puscariu spriginesce propunerea lui Metianu. In fine modificandu-si I. Metianu propunerea in sensulu cuventeloru dr. Borcia, presidiulu pune Ia votisare aedsta propunere si adunarea o primesce. Dn. Marinu propune cu privire la postulu alu 9-lea d’in bugetu, că stipendistulu asociatiunei menitu de a studiă agricultur’a si silvicultur’a afara d’in Tran- silvani’a, se se deoblige a studiă numai agronomia si a servi apoi că profesoriu la unu institutu romanu de agricultura infiintiandu in patria. Asupra acestei propuneri se incinge desbaterea, la care iau parte I. Puscariu dechiarandu-se contra dn. presiedinte, care e de părere, că stipendistulu se se ocupe mai antaiu cu agricultur’a si apoi după ab- solvirea acesteia si cu silvicultur’a. I. Codru Dragusianulu propune, că stipendiulu se fia menitu numai pentru silvicultura; Gremoiu si Metianu, spriginescu propunerea lui Codru Dra- gusianulu. In fine Macelariu aratandu. că aceste se tienu de desbatere speciale, propune închiderea des- baterei generali si trecerea la desbaterea speciale, care propunere se primesce d’in partea adunarei. Comissiunea bugetariu propune cu maioritate po- stulu L, remuneratiune pentru secretariulu I. că re- dactoriu alu făiei asociatiunei trans. cu 400 fr. v. a. La aedsta dn. adv. I. Pop’a -desfasiura votulu se- paratu alu minorității, că de ăre-ce prin edarea fdiei Transilvani’a, păna acumu nu numai că nu s’a adusu neci unu venitu fondului, ba d’in contra pre totu anulu deficitu, si apoi de alta parte foia cumu se derigdza de presentu, inca se cetesce prea puținii si prin urmare nu avemu neci folosu spirituale dela ea, astfeliu propune încetarea fbiei „ Transilvani’a“ si șter- gerea postului de 400 fr., că rernuneratiune pentru redactorulu ei, d’in bugetu. Escandu-se o desbatere înfocata asupra acestui punctu, propunerea Iui Popa e combătută de I. Ro- manu, Vis. Romanu si I. Rusu, care sustienu propu- . nerea maioritatiei, d’in motivele, că asociatiunea n6- I stre nu este banca de castigu materialu, ci scopulu i ei este curatu intelectuale si că astufeliu nu avemu de a așteptă d’in edarea făiei ceva castigu materiale, si apoi in privintia intelectuala, făi’a este destulu de însemnata si corespundiatăria scopului asociatiunei. losifu Puscariu este pentru votulu minoritatiei. Dr. I. Borcea face in privinti’a acestei cestiuni propunere, că postulu 1 si 2 d’in bugetu se se con- traga intru unulu, staverindu-se numai pentru unu secretariu salariulu anuale de 600 fr. v. a., si acestu secretariu se fia obligatu a redige si făi’a „Transil- vania." Dr. Nic. Popu sustiene propunerea minoritatiei, pre candu dn. Vis. Romanu si adv. Romanu pledăza pentru sustienerea foiei, propunendu celu d’in urma inchiarea desbaterei asupra acestui obiectu. Dupa-ce dn. redactoriu alu Transilvaniei George Baritiu, îsi desfasiura punctele sale de vedere, d’in cari a purcesu Ia redigerea făiei desu-amintite, aratandu totu-odata greutățile cu cari a trebuitu se se lupte .la redactarea făiei, de 6re-ce densulu, nu a primitu îsucursulu spirituale alu publicului in acăsta privintia, S ăra de alta parte densulu, la primirea redactiunei, si-a oferitu espresu colucrarea sa, numai pre terenulu isto- ricu, astufeliu au urmatu, că in fdia n’au potutu se apara materii variate, pentru tdte clasele publicului, si d’in acestea motive, densulu simtindu greutatea, icu care e împreunată redigerea făiei, mai de multe ori si-a datu demisiunea sa, si ăra acumu de nou îsi depune înaintea adunarei demisiunea sa de secretariu primariu, propunendu, că spre venitoriu făi’a se se redige in Sibiiu, in sinulu comitetului; si dupa-ce mai vorbescu dn. I. Pop’a pentru propunerea minoritatiei si Codru Dragusianu pentru votulu maioritatiei, face MăceTanu propunerea formale, că in privinti’a voti- sarei asupra acestui punctu, se se purcăda la votisare nominale. Acăsta propunere formale se spriginesce de dn. redactoriu alu „Federatinnei" Ales. Romanu. Iu urm’a acăsta I. Pop’a in numele minoritatiei recede dela propunerea sa, si-si sustiene numai pro- punerea dn. Borcea. Dupa-ce demisiunarea dlui Baritiu nu se primesce d’in partea adunarei, dn. presiedinte intrăba, dăca a- dunarea voiesce a se pune la votisare propunerea dn. Borcea. înainte de a se trece la acăsta, mai vorbescu in acăsta cestiune Nic. Densusianu combatendu propu- nerea dlui Borcea, I. Rusu dechiarandu, că-si dă de- misiunea de secretariu II., dăca se va primi propu- nerea acăsta, si Nic. Stravoiu spriginindu propunerea lui Borcea. In fine dn. Vis. Romanu si los. Romanu spri- ginindu in principiu propunerea lui Borcea, făcu ur- matări’a noua propunere: „Positiunile d’in bugetu de căte 400 fr. v. a. pentru fia-care d’in ce-i doi secre- tari ai asociatiunei, se se primăsca cu acelu adausu, — 211 — > câ in casu candu dn. G. Baritiu totu aru mai sta / pre langa demisiunea sa, comitetulu se fia autorisatu I a dispune cele de lipsa pentru redigerea fdiei, provi- l sorice, păna la cea mai de-aprdpe adunare." Alutanu- pledăza pentru propunerea comisiunei, pre candu I. Rusu se rdga de nou a i-se primi de- misiunea, era Macelariu recomanda propunerea lui V. si I. Romanu. După aedsta la staruinti’a unoru mem- brii se pune la votisare nominale propunerea dlui Borcea, si dupa-ce se conscriu d’in partea notariatului numele membrilorn presenti, constatandu-se numerulu de 50, se purcede la votisare nominale si se respinge propunerea dlui Borcea cu 35 voturi contra 15. După aedsta se pune la votisare prin ridicare propunerea lui V. si I. Romanu, care se primesce cu maioritate. : Dn. secretariu II. Rusu dechiara, că-si reserva dreptulu a sustienă sdu retrage demisiunea sa, dupa- ce se va fi votatu bugetulu. 18. Dn. presiedinte cetesce o depesia telegra- fica a dlui prof. I. Antinescu d’in Ploiesci, prin care acesta aduce urările sale asociatiunei, si o telegrama a dlui adv. d’in Abrudu I. Harsianu, prin care acesta insciintieza adunarea, că ofere in favorulu academiei romane de drepturi 200 fr. v. a. Ambele telegrame se primescu d’in partea adu- narei cu vii urări pentru sanetatea respectivilor!!. Cu aedsta fiendu tempulu inaintatu, la 2 fire d. a. se redica siedinti’a prefigunduse d’in partea presi- diului continuarea ei la 5 dre d. a. (Va urma.) Raportulu secret. II. despre activitatea comitetului asoc. trans. in decursulu an. 187%. Prea onorata adunare generale! I. Comitetulu asociatiunei trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, conformu §-lui 32 lit. g. d’in statute, are ondre prin subscrisulu, a supune la cunoscienti’a si apretiarea prea on. adunari gen. lucrările sale mai momentdse de pre a. asoc. 187% si totu-odata a-si presentă propunerile sale, relative la promovarea afacerilorii asoc. Comitetulu asoc. in decursulu anului ce espirăza degiă, a tienutu cn totulu 20 siedintie, d’in care 10 ordinarie si drasi 10 estraordinarie. După cumu se dovedesce destulu de invederatu d’in respectivele pro- cese verbali, publicate regulata in intregu coprensulu loru in organulu asoc. „Transilvani’a," comit, s’a nesuitu cu tdta potentids’a acuratetia a corespunde inissiunei sale. Mai inainte de tdte si-a tienutu de datoria principale, a se ocupă — pre langa alte a- faceri curente — cu punerea in lucrare a conclusa- loru aduse in adunarea gen. d’in anulu trecutu. D’in- tr’acele vine a se mentiună aici conclusulu de sub p. XIV. relativu la impartirea stipendialoru si ajutoria- loru preliminate pre 187%. Atătu stipendiale cătu si ajutoriale asoc. se conferiră pre cale concursuale, urmanduse si cu asta ocasiune principiulu, că aceli teneri, carii in anulu precedente se bucurară de vre- unu stipendiu d’in partea asoc., se se lase si pre an. scol. 187% in usuarea avuteloru stipendia, ddca sa- tisfaclindu conditiuniloru recerute, le-au meritațu prin progresulu in studia si prin portarea morale. Ast- feliu, conformu amentitului principiu se lasara in usuarea avuteloru stipendia următorii teneri: Petru Em. Prodanu si Ioane Marcusiu, ambii ascultători de filosofia in an. IlI-lea, fia-care cu stipendiu de căte 300 fr. -v. a.; Stefanu Chirilla practisante in speciali- tatea agronomica la inspectoratulu dominiului archi- ducelni losifu in Kis-Jeno', cu stipendiu de 330 fr.; si Nic. Foffarasiu studente in VI. clase la scdl’a reala O evang. d’in Sibiiu. Celealalte stipendia se conferiră pre cale concursuale in modulu urmatoriu: a) unu stipendiu de 300 fr. destinatu pentru unu ascultatoriu de technica se conferi tenerului Mich. Vasilie stud. la institutulu politechnicu in Vien’a; b) doue stipendia de căte 50 fr. destinate pentru gimnasisti, se confe- riră teneriloru August. Moldovanu, studente in VIII, clase la gimnas. d’in Naseudu, si lui Valeriu Arde- leanu, stud. ărasi in VIII, clase la gimnas. de stătu d’in Sibiiu; c) unu stipendiu de 50 fr. destinatu pen- tru unu realistu, se conferi lui Nicolae Trandaburu, stud. in II. clase la scdl’a reala rom. d’in Brasiovu. d) In asemenea modu se impartira si ajutoriale de- stinate pentru sodali, capaci de a se face maeștrii, cumu si pentru invetiaceii de meseria, si anume: . doue ajutdria de căte 50 fr. pentru doui sodali de meseria, se conferiră lui Demetriu Caianu, sodalu de fauru si lui Vas. Dolianu, sodalu de pantofarii!, ambii d’in Clusiu, ăr cele 4 ajutdria de căte 25 fr. desti- nate pentru invetiaceii de meseria se conferiră lui Dem. Lucaciu, invetiacelu de ciobotaria (cismariu) in Fenesiulu-sasescu, lui Ioane Tohati, invetiacelu ărasi de ciobotaria in Bistritia, lui Artemiu Trifanu, inve- tiacelu de ciobotaria in Abrudu, si in urma lui loanu Vestemeanu, invetiacelu de papucaria in Sibiiu. e) In urma se mai impartira si doue premia de căte 25 fr. destinate pentru prăsitorii de altoi, si anume: unulu se conferi lui Nic. Resnovanu d’in Brasiovu, ăr celea- laltu se conferi lui Mich. Domide invetiatoriu in San- Giorgiu. Prin urmare asociatiunea ndstra d’in mo- destele sale midiuldce a mai sacrificatu pre altariulu scientieloru si alu culturei, cumu si pentru incuragiare la imbratiasirea meseriiloru că unu faeforiu importante pentru ameliorarea starei materiale a natiunei, a sa- crificatu sub titlu de stipendia si ajutdria si pre an. 187%, ce espirăza. degiă, considerabila suma de 1680 fr. (a se vedă protoc. sied. comit, d’in 31. Aug., 23. Sept., 14. Oct, 8. Noembre si 6. Dec. 1870). Conformu conclusului luati! in adunarea gener. dela Naseudu a. tr. sub p. XVII. pos. 2 si 8, s’au mai publicații d’in partea comitetului, concursă: a) pentru elaborarea unei cârti agronomice acomodate pentru 35* — 212 — poporulu nostru, defigftnduse terminulu concursului păna in 1. Maiu 1872, si unu premiu de 500 fr. v. a. b) Altu concur'su pentru elaborarea unei cârti de igie- ■ ni’a popolaria, cu terminulu păna la adunarea gen. a asoc. d’in an. 1872 si pre langa premiu de 50 galb. (a se vedd prot. sied. comit, d’in 8. Noembre 1870), S’a impartasitu cu subcomitetele despartiementeloru cerc, ale asoc. conclusulu adun, gener. dela Naseudu de sub p. XVIL pos. 3 lit. b) relativii la introducerea unui registru (carte de auru), in care se se eterniseze numele barbatiloru celoru mai distincti prin beneficia si sacrificia in favdrea inaintarei literaturei si culturei poporului romanu (sied. comit, d’in 8. Noembre 1870). S’a impartasitu cu comitetele despart, cerc, ale asoc. degiă infientiate altu conclusu alu adunarei gen. dela Naseudu de sub p. XVII. pos. 7 relativii la cumperarea unui bunu corespundietoriu d’in midiu- Idcele asoc., cerenduse concursulu benevoitoriu alu aceloru comitete cerc, in privinti’a realisarei scopului intenționata. Păna acumu inse acestu comitetu n’a primitu d’in neci o parte neci o scire, cu atătu mai puținu vreunu ofertu despre unu atare bunu, ce ar fi se se cumpere pentru asociat, (sied. comit, d’in 8. Noembre 1870). Meritdza distincta si recunoscatdria amentire aici activitatea desvoltata in interesulu asoc. d’in partea comiteteloru cerc, ale despart, asoc. degiă infientiate. Aceste comitete cerc, nu numai, că veniră in ajuto- riulu sporirei fondului asoc. prin culegerea si trami- terea de sume considerabili că tacse de membrii ord. si ajutători, cumu si că colecte, ci totu-odata contri- buira intru unu modu demnu de tdta recunoscienti’a, si la latirea si desvoltarea morale si spirituale a acti- vitatiei asoc., si mai alesu in cea ce privesce cultur’a poporului. In adunările gen. cerc, ale unoru despar- tiemente, se tienura si disertatiuni insufletitdrie despre diverse specialități de scientia, reteritdrie la cultur’a materiale si morale a poporului. Păna acumu in teritoriala asoc. s’au infientiatu 13 atari despartiemente cu comitetele cerc, respective, si anume in Brasiovu desp. L, in Fagarasiu desp. II., in Sibiiu desp. III., in Sasu-Sabesiu desp. IV., in Abrudu desp. VIL, in Alb’a-Iuli’a desp. VIII., in Clusiu desp. X., in Siemleulu Silvaniei desp. XL, in Deesiu desp. XII., in Grherl’a desp. XIII., in Turd’a desp. XVIII., in Blasiu desp. XX. si in Sighisidr’a desp. XXL Se sperdza, că in scurtu tempu se voru in- fientiă si constitui si celealalte 9 despart, cerc, pre- vediute in conclusulu comitetului centr. d’in 7. Dec. 1869 relativu la tormarea si arondarea despart, cerc, ale asoc. D’in partea celoru mai multe comitete cerc, s’au facutu si pașii de lipsa pentru infientiarea agen- turilor u comunali prevediute in regulamentulu asoc. Aceste agenturi inca suntu de o importantia consi- derabile pentru prosperarea asociat, ndstre, atătu d’in punctu de vedere morale, cătu si materiale. Ba in unele despart, s’au si infientiatu si constituitu degiă agenturile comunali. Frumosulu succursu materiale, ce obtienîi asoc. ndstra in decursulu an. 187 y, prin staruinti’a si zelulu lăudabile alu comit, cerc., cumu si a mai multora barbati demni ai nostrii, se va vedd d’in raportulu cassei asoc. Cu celu mai deosebita zelu s’a ocupatu acestu comit, cu punerea in lucrare a conclusului adunarei gener. dela Naseudu de sub p.-XVII. lit. a) relativu la procurarea midiuldceloru necesarie la infientiarea si sustienerea unei academii romane de drepturi. Spre realisarea acestui scopu de o importantia atătu de vitala pentru esistenti’a si viitoriulu natiunei ndstre, conformii amentitului conclusu, s’au emisu ur- matdriele dispositiuni: a) S’a emisu unu apelu cătra romani si toti iubi- torii de progresii, carele tiparinduse in 5000 esempl. s’au tramisu pre Ia tdte direcțiunile despart, cerc, ale asoc., pre la redactiunile foiloru romane d’in Austro- Ungari’a si Romani’a, dr in acele parti, unde inca nu s’a infientiatu despart, cerc., s’au tramisu dloru co- lectori resp. Totu-odata s’au alaturatu la acelu apela si cdle de subscriptiuni pentru doritorii de a contribui in favdrea fondului de academia. b) Totu-odata s’a substernutu o cerere cătra in. ministeriu reg., ung. de cultu si instrucțiune pentru esoperarea unui ajutoriu d’in cuthi’a statului in favdrea infientiandei academii. c) S’au recercatu in fine cu tdta caldur’a si aso- ciatiunile sorori d’in Aradu si Cernăuți, că si densele d’in parte-si se conlucre spre realisarea scopului in- tentionatu (sied. comit, d’in 11. Maiu 1871). Comitet, in siedinti’a sa d’in 30. Maiu a. c. ’si deschise iii sinulu seu o lista de subscriptiuni, si mai multi domni membrii, după potentia, nu lipsiră a-si sacrifică denariulu loru pre altariulu culturei naționali mai înaintate. După raportele primite, apelulu comit si află resunetulu doritu in despart, cerc, ălu asoc., cumu si in alte parti. Că-ci necesitatea infientiarei institutului, ce se intentioneza, e de comunu recu- noscuta si simtita d’in partea natiunei ndstre. Cu ocasiunea adun. gen. cerc, alu despart. Sabesiului (IV), tienute la Miercurea in 30. Maiu a. c., membrii de facia, sî. subscrisera in favdrea fondului de academia o frumdsa suma de 2432 fr., d’in carea o parte, adeca 255 fr. s’a si incassatu degia la fondulu academiei. Acestu esemplu nobile, credemu că si-va află imita- tori si in alte desp. cerc Asociatiunea, precumu e de comunu cunoscutu, dă la lumina acumu mai de 4 ani, o fdia a sa pro- pria: „Transilvani’a," carea păna acumu neci mate- ( rialmente, neci moralmente nu se bucura de sprigi- nula si imbraciasiarea dorita si așteptata; numerulu ( abonatiloru ei, păna acumu abia este de 218 inși, er deficitulu pre anulu 1870 după computulu esaminatu si pertractatu in siedinti’a comit, d’in 7. Fauru a. c. . (§ 24) a fostu, aici intielegflnduse si remuneratiunea redact. resp. de 580 fr. 29 cr. v. a. Comitetulu, in poterea misiunei sale, simtienduse datoriu a pune in aplecare tdte mesurile si- midiuld- — 213 — cele legali si convenintidse, ce potu contribui la pro- sperarea materiale si morale a asoc., a aflatu cu scopu a emite si a tipări nescari instrucțiuni pentru agen- turile comunali si comitetele cerc., instrucțiuni, rela- tive la regularea manipulatiunei interne pre la desp. cerc., si totu-odata s’au alaturaiu la acele instrucțiuni si nescari consemnări, resp. registre pentru inscrierea contribuiriloru incurende la asoc., parte dela membrii ord. si ajutători, parte dela alti benefactori. Pre candu amentitele acte de o parte si-au în- semnătatea sa d’in punctulu de vedere alu introdu- cerei unei uniformități in manipulatiunea interna a afaceriloru asoc. totu-odata de alta parte, au scopulu salutariu, de a stern! o activitate si emulatiune nobila pre terenulu sprigiriirei materiale a asoc. Comitetulu dorindu, câ productele literarie, re- spective manuscriptele nemuritoriloru Clainu si Sincai, ce se pastrdza in archivulu episcopescu din Oradea mare, se vedia odata lumin’a, si astfeliu națiunea se devină in proprietatea acestora tesauri naționali, n’a lipsitu si in anulu acesta a urgitâ estradarea aceloru manuscripte; păna acumu inse totu fără de resulta- tulu doritu (sied. comit, d’in 6. Dec. 1870 § 195 si 3.- Ian. 1871 §9). Asemene ’si tienii comitetulu de datoria in inte- resulu progresului literariu, a recomendâ in caldurds’a imbraciasiare si spriginire a publicului romanu, tradu- cerea in limb’a romana a istoricului clasica Corneliu Tacitus, elaborata de fericitulu odinidra direct, gimn. Gavr. Munteanu si edata sub auspiciale si cu spesele delegatiunei societâtiei academice romane d’in Bucu- resci. In fine comit, se simte datoriu a aduce la cu- noscienti’a prea on. aduhari gen., cumu-că in anulu decursu 187°/, se află necesitatu a spesâ cu 189 fr. 94 cr. preste sumusidr’a de 50 fr. preliminată pentru spese estraordinarie; dar aceste spese precumu se va vedd si d’in computulu dlui cassariu, suntu pre de- plina justificate de cerentiele si interesele afaceriloru asoc., si de aceea crede, că adun. gen. va binevoi a le aprobă. II. După cele premise, comitetulu are ondre a așterne prea on. adunari gen. spre deliberare si apro- bare urmatdrieie sale proiecte: a) . Proiectulu relativa la modificarea §§. 7 si 22 d’in statutele asoc., astfeliu câ si corporatiunile resp. persdnele morali, in casulu, ddca suntu membrii ord. ai asoc., se se pdta bucură de dreptulu votisarei in adun. gen. ale asoc., prin căte unu representante alu seu legitimata. Acestu proiecta se face in urm’a con- clusiunei luate in siedinti’a adun. gen. dela Naseudu tienute in 9. Aug. 1870 p. XX., se alatura aici sub a) (sied. comit, d’in 18. luliu a. c.). b) Proiectulu de bugetu preliminariu pre anulu asociat. 187Y₂, carele se alatura sub b) (sied. comit, d’in 2. Aug. a. c.) Cu aceste inchieiu acestu raporta, orandu asoc. ndstre, prosperare si înflorire in favdrea culturei si inaltiarei matiunei ndstre. Sibiiu in 1. Aug. c. n. 1871. Ioane V. Rusu, secret. II. alu asoc. trans. Cetitu, pertractatu si aprobata in siedinti’a estra- ord. a comit, d’in 1. Aug. 1871. Monografi’a Fagarasiului. Districtulu Fagarasiului este situata in. partea me- ridionale a Transilvaniei. Se împarte in cerculu superiore si interiore. Cereala interiore jace pre unu siesa intensa, dr celu superiore constă d’in vali si dealuri. Se marginesce de cătra resaritu cu districtulu Brasiovului, de cătra amedi cu Romani’a libera, de cătra apusa cu scaunulu Sabiniului, de cătra mddia- ndpte cu scaunele Nocrichu, Cincu, comitatulu Albei- superiore si scaunulu Rupei. Oltulu ’i spala acdst? parte in lungime. Cuprinde 40 miluri patrate, una urbe cu uni castelu de renume istorica si 81 sate eu 87,579 lo cuitori, d’in cari romani 76,862, dr restulu de 10,711 constă d’in sasi, unguri, germani, evrei si tiegani, c< locuiescu mai compacti in urbea Fagarasiu si sate! Sierpeni si Cărti’a. Aceștia după religiune se imparti in gr. orientali, greco- si romano-catolici, luteran calviniani, unitari si israeliti, au 116 beserice, 10 scdle populari, d’in cari 14 normali si capitali. In sistem’a muntiloru Carpati de cătra mddia-c merita a se memorâ muntele Negoiulu cu 8040 ui me, Surulu cu 7259 urme. D’in munții Carpati esu una mulțime de riui limpedi câ cristalulu, ce tdte in direcțiune nordu-ostic curgu cu murmura si rapediune in Oltu. Aceste riuri suntu pline de păstrăvi, mreni, cler craieti si tîpari. Pamentulu e pietrosu si sterile, inse cultivandui cu diligentia, devine fdrte productiva. Păduri suntu multe, mai alesu in cerculu sup riore si de-alungulu pdleloru Carpati, asemenea arbori fructiferi. In valea Sincei suntu mine de argentu si la s tuia Holbacu cărbuni de pdtra, dara neespldtati. Animalele domestice nu diferescu de genurele speciele cunoscute in Transilvani’a, dr d’in cele s< batice merita a se memorâ câ mai rari, caprele negi ursii, vesunii, valpele, risii, capridrele, mîtiele seif tice, vidrele, helcii, dehorii, gainele selbatice si poți nicele. Clim’a e stemperata. Castelulu Fagarasiului, dela care ’si ia num urbea si districtulu, pre tempulu Daciloru s’a num Fogar, ce sub imperatulu Traianu la 104 s’a de mata, sub imperatulu Claudiu in a. 270 s’a reedific; — 214 — de una data cu Clusiulu, si acesta dela Claudiu s’a numita Claudiopolis, dr Fagarasiulu Caesurgis, ce la 370 s’a nemicitu de Huni*), si apoi s’a restaurata după anonimulu romanescu la Sincaiu in a. 1300 de boie- riulu Stef. Mailatu, după Turocz de Ladislau Opor, dr după istoriculu Szegedi de vod’a Transilvaniei Petru Szegedi, si s’a tienuta multu tempu de principatulu Valacliiei. Radu Negru, principele si ducele de Omlasiu si Fagarasiu după cronic’a lui Constantinu capitanulu avendu disensiuni cu ungurii si cu sasii, la a. 1215 trece d’in castelulu edificata in coltiulu Brezei la Campulungu, acolo ’si vedica resiedenti’a si unu mo- nasteriu, i-se supune Basarabu banulu Craiovei, si domnesce preste Tidr’a romandsca cu cinci judetia, preste tienutulu Craiovei păna in Dunăre si păna la fluviulu Șireta, cu tempu isi strămută resiedenti’a la curtea de Argesiu.**) Domni’a preste Omlasiu si Fa- garasiu o conserva si următorii lui, ce comprobdza decretulu regelui Andreiu alu II. d’in 1291, in care se dîce, că Fagarasiulu este alu lui Ugrinu si mai in- ainte a fostu alu strabuniloru sei, se comproba prin antiqua liistoria Valachiae a lui Engel pag. 147, in care cetimu acestea: „La an. 1290 eră unu romanu de nascere cu numele Ugrinu, domnu si despunitoriu alu Fagarasiului si alu Sâmbetei, d’in care se trage famili’a Vacaresciloru, ce si astadi i mai conserva emblema in memoria, că străbunii acesteia domniră in Fagarasiu;" se comproba prin trausumptulu Clusiu- Monosturu d’in 1727, in care se arata, că Vladu vodă se numesce ducele Fagarasiului, si daruiesce fratiloru Stefanu si Romanu Boieriu satele Voivodeni si Luti’a, er in Sambat’a superiore mosiiele Baiulu, Vladu si muntele Mosiulu; se comproba prin diplom’a lui Vladu d’in a. 1369, in care recomenda catholiciloru d’in Va- lachi’a pre sufraganulu episcopului Demetriu d’in Tran- silvani’a; se comproba prin diplom’a lui Ladislau II. Basarabu data in Argesiu in diu’a despartirei ss. apo- stoli an. 1372, in care diligentelui ostasiu Ladislau filiulu lui Janu de Dobko si nepotulu banului Miked consangănului seu donăza tergulu Sărkăny (Sierpeni), vilele Veneti’a, Cuciulat’a, Hăviz (Apa-calda) si Dobko cu tdte apertinentiele sale; se comproba prin diplom’a lui Mircea vodă data in Lublinu in ajunulu S. Ver- gure an. 1390, prin diplom’a totu a acestuia data in Brasiovu in a 2-a domeneca a Paresemiloru a. 1395. Cea de antaiu contiene tractatulu de aliantia cu Vla- dislau regele Poloniei in contra Iui Sigismundu re- gele Ungariei, er a dou’a tractatulu cu Sigismundu in contra turciloru***); se comproba prin transump- tulu capitalului catedrale alu basericei Carolino-Albense d’in 1843, in care se cităza diplom’a lui Paulu de *) Historia domus seu conventus Fogarasiensis fratrum mi- norum, mspt. inceputu de Pater Bonaventura Szăsz Ia 1776. **) Cronic’a lui Georgiu Sincaiu tom. I. pag. 249. ***) Cronic’a lui Georgiu Sincaiu tom. II. pag. 341, 358 si 365. Friedvalski pag. 80—84. Thomor, castelanulu si capitanulu castrului tierei Fa- garasiului cu datulu „Fagarasiu feria tertia proxima ante festum Sancti Stephani regis Hungarorum d’in 1511, ce contiene recundscerea donatiunei lui Mircea vodă făcută lui Coste strabunulu lui Radu Vulcanu si Vasu fii lui Comsia, lui Radu fiiulu lui Stoica si Stanislau fiiulu lui Săndoru, si lasarea loru in pose- siunea intrăga a sateloru Vistea superiore si interiore, dr a Arpasiului inferiore de diumatate; se comproba prin diplom’a lui loanu Vladu vodă data in Tergo- viste in a. 1452, in care lui Stanciu Mailatu daruiesce a trei a parte d’in teritoriulu si pădurile satului De- seani, unde si astadi mai ecsista multi Mailatesci, cu totii boieri.*) Istoriculu Filstich in Hist. Valachor. inca recunăsce, că tier’a Fagarasiului a fosta data de cătra regii Ungariei pre mai multu tempu domniloru Valacliiei, că fiduciari ai loru, buna ăra cumu erau date castelele Ciceulu, Cetate de Balta, si Ungura- siulu (Bălvănyos) domniloru Moldovei. Cipariu in notele Ia cuventulu de inaugurare a asociatiunei transilvane romane pag. 132 dîce: „Ma- thia donăza sasiloru tienutulu Fagarasiului si Omla- siului, cari prin diet’a Ungariei din 1467 erau re- servate pentru principii Valacliiei, si pre cari multi romani le-au tienuta, si anume Mircea vodă 1395, date de Sigismundu, Vladu vodă fiiu seu 1431, Danu vodă 1460 si Udriste păna la 1464.“ Istoriculu Ti- mona dîce, că la a. 1510 Michaiu vodă asasinata in Sabiniu inca avusese jurisdictiune asupra tierei Fa- garasiului, că-ci ’i favoră regele Vladislau parte pen- trucă speră dela elu ajutoriu in contra turciloru, parte spre usiurarea essiliului, in care eră. La a. 1530 Ioane Zăpolya daruiesce tier’a Fa- garasiului lui Tom'a Nădasdi in semnu de recunoscintia pentru apararea Budei contra Ferdinandianiloru, ăr acesta dupa-ce fusese alesu de palatinii alu Ungariei, cede acăsta posesiune sororei sale An'a Nădasdi si bărbatului ei Stefanu Mailatu. Acesta e de una si aceeași familia cu boieriulu Stanciu Mailatu d’in Deseani, si insusi producatoriulu diplomei vechi, ce se afla in archivulu d’in Bud’a edita de regele Ludovicu la 1526, in care se dîce, că boieriulu Stefanu Mailatu de Comana s’a catholi- satu, a trecutu in Ungari’a cu fii sei Comsi’a, loanu, Nagovieze, Zehanu, Dumitru, si cu fii’a sa Mart’a caruia Petru Coppany si fiiu seu Gregoriu in a. 1511 i-a inscrisu a patra parte d’in totalitatea posesiunei sale Crihalm’a. “ **) Acestu Mailatu că si Tom’a Nădasdi se usitase de titulatura: „perpetuus terrae Fogaras comes,“ si fusese pusu de Ferdinandu emululu lui Zăpolya de gnbernatoriu alu Transilvaniei d’inpreuna cu Emericu Balassa, si apoi se conjurară la Vintiulu inferiore a- doperanduse a trage cetatile Transilvaniei pre partea lui Ferdinandu. Dara, dupa-ce presimțise, că Zăpolya *) Archivu pentru filologia si istoria pag. 424. ** ) Cuventu la inaugurarea asociat, trans. rom. pag. 122, — 215 — se pregatesce cu dste mar.e, s’a retrasu in castelulu seu Fagarasiu, unde ’lu împresurase Valentinii Torok ducele lui Zăpolya. In 7. Maiu 1540 in diet’a tie- nuta la Turd’a socii lui de conjuratiune Balasta si Francisca Kendi castigara agratiare, dr Mailatu, ca- rele nu se infacisiase, s’a condemnatu. Intru aceea măre Zăpolya la Sabesiu, si mdrtea lui se ocultdza păna candu amicii tronului tractdza de pace cu Mai- latu. Acdsta pace se’si încheiase in form’a sa. Dara unii d’in aristocrati trecuseră in partea lui Ferdinandu si se intrunisera in dieta la Sabesiu in 29. Aug. 1540. Aici Stefanu Mailatu si Emericu Balasta se realegu de voivodi ai Transilvaniei. Veduv’a Isabela regina se plânge asupra acestei defecțiuni la Solimanu, carele comite cu asprime nobilîmei se sprigindsca pre infan- tele Sigismundu, si se’si retrega ajutoriulu dela Mai- latu, si apoi tramite pre Achmetu Balibeg pasia Ni- copolului si pre Petru Rareșiu domnulu Moldovei in Transilvani’a cu ordinu: se-i duca prinși vii sdu morti pre ambii voivodi. Mailatu se închide d’in nou in castelulu Fagarasiu. Intru aceea Petru Raresiu, că- ruia Mailatu avea de a multiamf nemicirea dstei lui Gritti la Mediasiu ecsacerbatu pentru ingratitudinea acestuia d’in a. 1536, pre candu ’i împresurase pre- sidiulu d’in Ungurasiu, si mai alesu pentru aceea d’in a. 1538, candu 'Iu constrinsese a capitulă in caste- lulu Ciceu, recurge la una stratagem’a; ’i oferesce tractatu de pace, ’i tramite in castelu ostatici turci de conditiune inferiore, ci imbracati splendidu, ’i jura de impreuna cu Balibeg, că păna candu va fi sdrele pre ceriu nu are de a se teme de neci una insiela- tiune. Mailatu neintielegfindu acestu juramentu de- pusu cu reservatiune mentale, le crede, aceptdza a- cestu ofertu, si dsa la densii, unde la inceputu se primesce cu tdta ondrea, dara după apunerea sdrelui, că si cumu ar fi espiratu induciele ’lu prindu, ’lu Idga si ’lu espeddza in Turci’a, unde a si moritu la a. 1551.*) După acdsta trista intemplare soci’a ' lui Mailatu cu fiiulu seu Gavrila si cu fiic’a sa Margaret’a a tre- cutu in Ungari’a, de unde Gavrila Mailatu nu preste multu drasi se reintdrce la Fagarasiu, legitim’a sa ereditate, dara n’a petrecuta aici indelungatu, că-ci Casparu Bdkesi romanulu d’in Caransebesiu favori- tulu lui Ioane Sigismundu**) ’lu intimidară, că sul- tanulu ar fi maniosu pre elu pentru portarile tatalui seu, si i-ar atentă vidtia. In modulu acdsta ’lu în- duplecă, că posesiunea sa d’in tidr’a Fagarasiului d’in- preuna cu opidulu sacsonicale Tdc’a se le vendia lui Ioane Sigismundu cu 20,000 fr. unguresci in auru, ceea ce s’a si intemplatn la a. 1567. După primirea acestei sume se strămută cu tdte ale sale in părțile Ungariei supuse domniei lui Macsimilianu, si apoi Ioane Sigismundn daruiesce Fagarasiulu lui Casparu Bdkesi. Acesta donatiune o intaresce si imperatulu *) Josephus Benko Transilvania p. 190. **) Documente istorice de Laurianu p. 85. Macsimilianu II. prin diplom’a d’in 3. luliu 1573 me- morabila fdrte, nu numai pentrucă de intr’ensa se vede, că Mailatescii posiediura tidr’a Fagarasiului de impreuna cu famili’a si-esi cumnatitu Zalatări, ci si pentrucă ne convinge, cumu-că imperatulu Macsimi- lianu si sub domni’a lui Stefanu Băthori trei ani în- tregi influintia cu potere de suveranu in afacerile in- terne ale Transilvaniei, si pre acesta ’lu consideră numai de unu fiduciariu alu seu. In acesta respecta a fostu ajutatu de aristocrati’a tierei pururea malcon- tente, carea prin resturnature seu precumu dîcemu acuma prin loviri de stătu speră asi multiamf ambi- țiunea, si cu deosebire fusera ajutatii de capii conju- ratiunei Casparu Bdkesi, Mich. Csăki si Cristoforu Hagymăti, carii cu totii tractau cu Macsimilianu in contra lui Băthori. — D’in acestu incidente si mai vertosu spre a curați tidr’a de elemente nemultiamite Băthori si propune a scdte cu totu pretiulu pre Bd- kesi d’in posesiunea tierei si a castelului Fagarasiu. — Deci mai antaiu face pretensiune asupra Fagara- siului in numele Margaretei Mailatu consdrtei lui An- dreiu Băthori unchiulu seu, si tramite la densulu pre Georgiu Blandrata si pre Alecsandru Kendi cu co- misiune: se-i oferesca sum’a de bani, ce-o numerase Ioane Sigismundu lu Gavrila Mailatu, si se-lu pro- vdce a restitui Fagarasiulu erediloru legitimi. Bdkesi nu primesce acestu ofertu, ci se opune cu cerbicia d’in care causa Băthori se afla necesitato a procede in contra-i pre calea legei. Acțiunea se motivdza, că cu ocasiunea vendiarei acestui dominiu nu s’au observata decretele .tierei, a fostu vendutu de fratele Margaretei fără scirea si voia acesteia, ma in dem- nulu si prejudetiulu ei. — Bdkesi nu recundsce com- petentia forului, si replica, că elu are se respundia numai inaintea unui foru constituindu de imperatulu Macsimilianu, si totu-unadata face pașii spre a se a- secură de ajutoriulu acestuia. Macsimilianu se folo- sesce de ocasiunea oferita, si tramite unu jure con- sultu alu seu in Transilvani’a cu plenipotentia de a se pronnnciă in acdsta causa. Ci in locu de a se împacă spiritele agitate prin machinatiunile poterice ale partiteloru, si astfeliu a se ajunge scopulu, in care culminau tendentiele si doririle imperatului, se turbura pacea si trancuilitatea intregei Transilvania. Ceea ce pervenindu la urechile turciloru si propunu a prende pre Bdkesi si a ocupă Fagarasiulu. Băthori, că se-i prevenia, si astfeliu se le taia ocasiunea de a mai suge medu'ă tierei, tramite pre Georgiu Bănfi de Losontiu in an. 1574 cu dste se împresure si se bata castelulu Fagarasiului, ce după una espugnatiune fdrte înfocata de 19 dîle, fienducă lui Bdkesi ’i sucese a o tuli la sanetdsa, capituldza. In anulu urmatoriu se coadună diet’a la Mediasiu, in care parentii patriei dechiara pre Bdkesi de trada- toriu, si in absenti’a lui i-se confisca tdte averile. — Prin acdsta că toti dmenii resoluti se irita si mai tare, si propune a’si resbună, si a preface in apa decretele dietei memorate. Deci si conduce una dste — 216 — in Ungari’a, atiatia pre secui, si face invasiune in Transilvani’a. Băthori intielegfindu de acesta se pre- gatesce a-i resiste, chiama in ajutoriu si pre frate seu Cristoforu cu presidiarii d’in Urbea mare, precumu si pre turci, cari ’i tramisera dela Lipov’a 400 călări. Lupt’a se intempla la Iernutu cu unu sucesu stralu- citu pentru Băthori, după care secuiloru revoltati li- se taiara nasurele, si una parte d’in aristocrati’a tierei cade sub not’a infidelitatei. Băkesi scapa că prin pene in Ungari’a.*) Astfeliu Fagarasiulu devine in posesiunea prin- cipelui Stefanu Băthori, carele, dupace se alesese că rege alu Poloniei, ’lu daruiesce fratelui seu Baltasaru Băthori, sub conditiune, că la casulu candu n’ar avă prunci, se trăca mai antaiu la Sigismundu Băthori, si dăca ar mori si acesta fără sementia, se recadia ărasi la Gavrila Mailatu, si Ia eredii lui de partea barba- tăsca.. Tiăr’a Fagarasiului (terra Fogâras) după Volf- gangu Bethlen constituindu unu baronatu, adeca unu ducatu, pre acestea tempure eră libera de contribu- tiune, avea inse obligațiunea de a conservă si apară castelulu, intretienendu intr’ensulu 200 călări si 100 pedestri in tempu de pace, ăr in tempu de resbelu a esi la lupta sub propriulu seu vecsilu. (Va urma). Colectiune de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemăny, care privescn mai alesu pe romăni (valachi). . (Continuare.) Excerpta e Praefectionalibus Ludovici I. Regis, vi quarum filias Comitis Michaelis filii Danielis de Kel- nek praefecit in Bonis Patris earum 1345. In Tran- sumto Capituli Chanadiensis ejusdem anniₜ 1345. Cod. Dipl. T. I. p. 409—410. Regele L u d o v i c u rogatu deStefanu vodă, pentru meritele acestuia, ale fratiloru si ale consangenului seu Michailu filiu alu lui D a n i i 1 u, se invoiesce că in lips’a erediloru de secsu barbatescu se’i succeda in hereditate fiicele lui; era cu acesta ocasiune regele se provoca la vechiulu usu alu tierei, pe alu cărui temeiu recundsce successiunea feteloru, care d^ca nu ar fi fostu recunoscuta, possessiunile parentesci era se tr6ca la fiscu, adeca la stătu, la corona, la rege. P. P. Stephanus Wajvoda suas fratrum suorum, et dicti Comitis Michaelis filii Danielis proximi sui fidelitates et servitia proponendo, a nostra humiliter petierunt Majestate, ut quia dictus Comes Michael fi- lius Danielis volente Deo Gubernatore Coeli haere- dum virilis sexus solatio foret destitutns, ob hoc fi- lias suas, quas habet, et in futurum quas habere con- tingeret, posesionum et posesionariarum portionum suarum universarum in partibus Transilvanis, in Co- mitatu Albensi Transylvano constitutarum et existen- tium, quae juxta Regni noștri ab antiquo approbatam *) Benkfi Transilvania pag. 228. consvetudinariam legem,*) .post ejusdem Comitis Mi- chaelis filii Danielis, tamquod hominis haeredum so- latio orbati, manibus nostris Regiis applicari et per- vertire deberent,**) veras haeredes praeficeremus, eas- dem Posesiones et portiones posesionarias ipsis filia- bus suis adscribendo, donandi, remanendi, et legandi concedendo facultatem e. c. t. 1357. ante 24. Juny. App. D. Tr. T. II. Acestu documentu este una relatiuue esita dela capitululu canoniciloru d’in Oradea in una causa de c6rta pentru unu ca- stellu anume Pâtr’a luiMichaiu. In acestu documentu se vorbesce despre trei diete transilvane tienute successive in Turd’a, in Odorheiu si in Sibiiu. Totu in acesta se vorbesce despre acelu castellu cfi de unulu carele ar fi' atătu de vechiu, in câtu ne- cumu se’si aduca dmenii amente de inceputulu lui, dara nu tienea mente nimeni neci macaru de candu acela se tienea de capitu- lulu canoniciloru d’in Alb’a-Iuli’a d’in Transilvani’a.***) 1357. feria 3-a proxima ante festum Nation. B, Joannis Bapt. Relatoriae Capituli Varadiensis, erga Mandatum Inquisitorium Ludovici Regis an. 1357. exarati, referentis, quod per hominem Regium Leukus de Hedruhfaja, et hominem Capitulărem Magistrum Turul Rectorem Altaris S. Cruciș, „ab omnibus No- bilibus, Siculis, et Saxonibus, aliisque hominibus in tribus congregationibus Universitatis Nobilium, Sicu- lorum et Saxonum Thordae, in Udvarhely, et in Ci- binio proclamative celebratis, facta diligenti inquisi- tione, tăiem comperissent veritatem: „quod scilicet Castrum S. Mihălykove „„ab antiquo cujus memoria non exstaret““ ad Capitulum Albense Transilvaniae pertinuerit, quodve Castrum hoc Andreas quondam Episcopus Transilvanus ejusque predecessores inde- bite occupaverint, decedente vero eodem Andrea Epp. Andreas Wajvoda Transilvanus indebite detineat. Exstat in Arch. Capit. Alb. Trans. Cista Capit. f. 3. Nr. 39. Extractive edidit: Szeredai Notit. Capit. Alb. p. 45 pf 47 Fejăr C. D. T. IX. voi. II. p. 604. 1359. 7. Apr. App. D. Tr. T. II. Regele Ludovicu scrie lui Andreiu vodă alu Transilvaniei, că iobagii regesci d’in comunele Micasasa si Hosuseu s’aru fi plânsu de repetite ori la densulu, cumu nobilii d’in co- *) En! memoriam legis consvefudmariae. **) Hoc tempore adhuc, Fiscus in Bonis deficientium non ex positiva lege, verutn sola antiqua consvetudine successit. Per- tinet hoc ad Historiam Juris. Vide superius ad a.' 1289. Originale habetur Budae in Arch. Camerae Hung. aulicae. Copia vidimata in A. f. £ Mire. Lit L. *■ Literas has Ludovici I. Katona in sua Historia non pro- duxit, non hab. in Codice Ms. Dipl. Secheniano. Edidit extractum Fejer C. D. T. XI. p. 472. ***) Jurași unu documentu acesta d’intre acelea care vor- bescu despre essistenti’a mai multoru cetati, fortaretie, fortifica- tiuni, castelle, castre, care in Transilvani’a fuseseră înfientiatel multu mai inainte de venirea magiariloru si a sasiloru. Not’a Red. — 217 — mun’a Cecalaca si filii Christianu filii ai lui Alardu dela Sieic’a, cumu si Nicolae dela Gellu au ocupatu eu forti’a pamenturile regesci d’intre hotarale comuneloru Micasasa si Hosuseu, si eu calcarea drepturiloru fiscali le tienu in possessiunea loru, de si regele ’i oprise de mai inainte. Asia dara Ludovicu declara câ nu va mai suferi pe acei nobili, că se rapesca averile fiscali, si dă porunca strinsa, câ Andreiu vodă se tramita unu comissariu la faci’a locului, unde va tramite si capîtululu de Alb’a pe alu seu si insusi regele pe duoi, anume pe episcopulu dela Nitra (d’in Ungari’a) si pe unu castellanu alu seu anume Petru Zudor. Acea comissiune compusa asia cumu o determinase regele, avea se cerceteze bene starea lucrului, si vediendu că locuitorii aru ti asupriti de cătra acei aristocrati, se’i apere in contra loru si se li se restitue moșiile etc. Ludovicus Dei Gratia Rex Hungariae e. c. t. Fi- delibus suis magnifice viro Andreae Wayvodae Tran- sylvano salutem et gratiam .... quaerimonia sae- pius iterata universorum jobbagionum nostrorum de Mikezaza, et de Huyzozou nostras aures impulsavit, quod nobiles de Chakalak, et filii Keresztyan filii Alard* **⁾) de Saclielk, nec non Nicolaus de Gellu ter- ras nostras regales intra veterae metas dictarum pos- sessionum nostrarum Mikezaza, et Huyzozou vocato- rum sitas propria temeritate occupassent, et eisdem uterentur indebite, contra nostra jura, quas aliis lite- ris nostris pridem sibi directis praeceptoriis praemissis contuniaciter resignare rennissent. Et quia nos hujus- modi jura nostra tam indebite nolumus usurpari per eosdem, igitur fidelități vestrae fîrmis damus in man- datis, quatenus vestrum mittatis hominem fide dignum, quo praesente, et testimonio Capitali Ecclesiae Tran- silvaniae Ven. Pater ... Nitrien. Episcopus, et Pe- trus Zudor dictus Castellanus de Diozgeior legati no- ștri ad partes Trannas, vel eorum homines in suis personis destinandi, ab omnibus, quibus decens fuerit, scita prius super praemissis veritate, si sic invenerint, ut nobis fertur, extunc easdem terras nostras modo praemisso per praefatos nobiles occupatas memoratis jobbagionibus nostris, sub earum veris metis, et an- tiquis restituantur, nomine nostro possidendas, et utendas, ad dictas possessiones nostras perpetuo rea- plicantes, contradictionibus praedictorum nobilium prae- notatorum non obstantibus in hac parte commiten .......dicere eisdem nobilibus, ut si iidem aliquid juris iu terris saepedictis se liabere sperarent, boc nostrae referant Majestati. Datam . . . grad in Do- minica Judica anno Domini M. CCC. L. nono. 1361. 14. May. App. Dipl. Trans. T. HI. Diploma de donatiune, prin care Ludovicu I. recunosce, că Cneziatulu (domni’a, possessiunea) preste diumetate d’in comun’a romandsca numita O z o n u in pamentulu Maramurasiului, fusese a unui romanu (Olachus) anume Stanu numitu Albulu; asia regele demanda, ca tdte drepturile, foldsele, servitiele si conditiunile acelui cneziatu se treea la filii aceluia anume Lo *) Hujus loci rocminit Eder in Felmer p. 21. Originale cxstat in Arch. Națio, Sax. sub Nr. 11. Copia vidimata in Arch. Camerae aulico. Item exstat Copia inter Ms. Dan. Cornides T. II. p. 117. Edidit: Fejer C. D. T. IX. voi. III. p. 45. colloi (?), la filii si la tdta posteritatea acestora in modu irre- vocabile pentru totu-deauna, câ se letiena, posseda si aiba.*) Pe atunci voivodu alu Transilvaniei era unulu anume Dio- n i s i u. stri negotiis prosperis, et adversis snpremae fidelitatis studio, indesinentique et lăudabili virtute juxta eorum facultatis exigentiam, nostrae studuerunt complacere Majestati, volentes eosdem pro praemissis eorum fidelibus servitiis regio prosequi merito. Ke- neziatum medietatis cujusdam possessionis Olachalis Ozon vocatae, in dicta terra Maramarosiensi existen- tem, quem Keneziatnm prius Stan, dictus Feyr Ola- clius conservare dignoscebatur...............eisdem filiis Locolloy eorumque filiis et posteritatibus universis, sub eisdem libertatibus, utilitatibus, servitiis, et con- ditionibus, quibus dictus Stan eundem conservasse, et tenuisse censetur, dedimus, donavimus, et eontuli- mus jure perpetuo et irrevocabiliter tenenckim, possi- dendum, pariter et habendum salvo jure alieno. In cujus rei memoriam, firmitatemque perpetuam prae- sentes concessimus literas nostras privilegiales pen- dentis et authentici Sigilii noștri duplicis munimine roboratas. Datum per manus venerabilis in Christo Patris Domini Nicolai Arcliiepiscopi Strigoniensis, lo- cique ejusdem Comitis perpetui, aulae nostrae Can- • cellarii dilecti et fidelis noștri. — Anno Domini Mil-« lesimo CCC. LX. primo, pridie Idus May, Regni autem noștri Vigesimo. Venerabilibus in Christo Pa- tribus et Dominis eodem Nicolao Strigoniensi, Thoma Colocen. Ugolino Spalaten .... Archiepiscopis; Ra- gusien. sede vacante, Nicolao Agrien. Demetrio Va- radien. Dominico Transylvano, Colomano Jaurien. Ladislao Vesprimien. Stephano Zagrabien. Michaele Vacien. Petro Boznen. Dominico Chanadien. Vilhelmo Quinque ecclesien. electis confirmatis, fratribus Ste- phano Nitrien. Thoma Sirmien. Joanne Tinnien. De- metrio Nonen. Bartholomaeo Tragurien. Valentino Ma- carien. Stephano Faren. Mathaeo Sibinicien. Michaele Scardonen. et Portina Semnien. ecclesiarum episcopis, ecclesias Dei feliciter gubernantibus. Magnificis virîs *) Precumu alte-ori, asia si la loculu acesta attragemu ârasi luarea-amente a lectoriloru nostrii la anticele Cn eziate roma- nesci. Scimu bine, câ acelea Cneziate au remasu pentru tem- purilc ndstre de unu simplu materialu istoricu; vedemu si atâta, că nomenclatur’a usitata mai de multu pentru possessiunile, func- țiunile, domniile romanesci d’in acesta tiera fusese slavondsca; cu tdte acestea suntemu de părere, câ datele istorice despre Cne- ziatele romanesci se se culega intocma precumu aru culege cineva; grauntiele de auru d in arin’a unoru riuri. Not’a Red. Tr. ■ **) Initium harum literarum periit. Hae literae transumtae et confirmatae fuere sub dato: „in festo B. Michaelis Archangeli 1404,“ et hae confirmationales an. 1404 per conventum Colos-Monostoriensem transumtae fuere 1635 pro Theodoro filio Matthaei filii nobilis quondam Bud. Ex veteri copia an. 1635 cujus tamen initium periit, Do- mini Ladislai Gal, Exactoriae Praesidis, descripsit Claudiopoli 25. Febr. 1845. Jos. C. Kemeny. 36 — 218 — Nicolao Kontli Palatino, Dionisio Wayvoda Transyl- vano, Comite Stephaițo Bubek Judice Curiae nostrae, Joanne Magistro Tavernicorum nostrorum. Nicolao de Zeech Dalmatiae et Croatiae, Leussachio Regni Sclavoniae, et Nicolao de Machovien. Banis, Petro Pincernarum, Paulo Dapiferorum, Joanne Janitorum, Dominico Agazonum nostrorum Magistris, et Magi- stro Konya Comite Posonien. aliisque quam plurimis Regni noștri comitatus tenen. et lionores. (Va urma.) Pădurile si însemnătatea loru. Candu asiu pune intrebarea, că ce folosu aducu pădurile si ce insemnatate au ele pentru noi, cei mai multi, fără indoiala subridiendu m’aru pali cu respuu- sulu: D’apoi ce altu folosu se ne aduca, dea ne dau lemne de focu si de lucru. Ce mai întrebare asta, că ddra o scie totu copilulu. Scie si nu prea; ba dieu nu o sciu neci cei mai betrani, că-ci nu este ea asia usioru de deslegatu, câ cumu se pare la in- tai’a privire. Adeveratu că scopulu de căpetenia alu paduriloru consiste intru a ne provedd cu lemnele trebuintidse; inse foldsele loru nu se marginescu nu- mai la atăta. Aceste suntu de mai multe feliuri, si inca de mare ponderositate si in alte privintie si di- “rectiuni asia, că cutediu a sustiend,. cumu-că chiaru candu pădurile nu ne-aru provedd cu lemne, totuși amu fi siliti se le crutiamu si grijimu cu tdta scum- petatea, câ pre celu mai scumpu odoru, cu care ne-a dotatu mam’a natura, fără a cere câ se contribuimu si noi la acestu productu alu ei. Aedsta este sciutu si constatata de toti aceia, cari, placandu-le a scrută lucrulu mai d’in temeiu, studiara mai cu de-amenuntulu si mai cu atențiune calitatile acestoru immense si pompdse grădini ale naturei. Padurea este dâra unic’a plantatiune, care totu dă, fără a pretende vreo rebonificare d’in partea ndstra. Dela noi pretende ea numai pamentulu, stațiunea sa, care adese nu sufere alta cultura, cumu suntu munții si ddlurile piedisie. Aici, mai cu sdma trebue tractate pădurile cu cea mai mare bagare de soma; de aci potu proveni daunele cele mai necalculabili, după cumu ni le representa mii de ecsemple infioratdrie. Acestea ne aducu amente, ce pdte omulu in nepriceperea si egoismulu seu, cumu elu cu o lovitura e in stare se essiledie tdta vegeta- tiunea de pe asemene locuri. Că-ci indata ce bolt’a scutitdria a pâdurei cadiuse prada necrutiatdrei securi, venturile si ploile maturata si spalara cu tdta vehe- menti’a pamentulu tieranosu, sub care jacu astadi în- gropate li vedi, agrii si alte tiarini de cultura. Aedsta nu s’ar fi intemplatu, deca pădurile nu aru fi fostu tractate asia de cu puțiena consciintia. Am disu că padurea nu cere neci o recompensa dela noi. Deci urmedia că ea ’si da insasi ceea ce i trebuesce, isi dă ea chiaru si ap’a, fiendu insasi midiulocitdrea ploiei. Se indestulesce ea cu pușienu, fdrte cu pușienu, si totuși, mirare, vedemu si avemu ecsemple destule, că pe langa aedsta pe stâncile ple- siuge crescu totuși arbori d’ințre cei mai uriași. Tdta tiarin’a, tdte livedile ceru o despăgubire corespundie- tdria pentru aceea ce ni-au oferitu. Pădurile inse nu numai că nu ceru nimica, dar ele si imbogatiescu pamentulu, facdndu’lu aptu, celu puțienu pentru cătu- va tempu, de a produce si alte culturi, alte plante agricole. Spre a ilustră aedsta assertiune, voiu aduce numai unu ecsemplu d’in vidti’a practica: In Austri’a, mai cu sdma in padurea Vienei si in juru, locurile cele sterili si neroditdrie se cultiva căte 40 de ani cu Pinus austriaca, unu arbore ce are insusirea de a imbogatf pamentulu intr’unu gradu surprindietoriu. După acestu restempu padurea se sterpesce si in lo- culu ei se cultiva, in decursu de căti-va ani, alte plante agricole. Incependu a dâ acestea indaraptu,. a nu mai rodi spre multiamire, loculu drasi se pre- face in pădure, si totu asia intr’unu circulu, candu unele candu altele. Pădurile suntu dara de neaparata trebuintia nu numai pentru lemnele, pe care ni-le dau, ci si pentru a imbunatatf si espldtâ unu pamentu, care, fără de ele, nu ni-ar aduce neci unu folosu, ba pdte chiaru d’in contra, paguba, după cumu amu vediutu mai susu, si despre ce ne vomu convinge si d’in cele ce voru urmă mai la vale. Mai încolo suntu pădurile regulatorii referintie- loru climatice, influintiandu intr’unu modu fdrte bene- facatoriu si favoratoriu asupra acestora, si reservoa- rulu, d’in care se adapa mereu isvdrele si pîraiele, ce se provedu neintreruptu cu ap’a loru recoritdria. Insusi fiendu isvornlu ploii, o impartu pre aedsta peste totu anulu, in parti egali, sugăndu-o inse pre de cea parte drasi in spatiosulu loru stomacu, d’in care ni dau ap’a de beutu si de trebuintia in economiele nd- stre. Natur’a le-a asiediatu cu intieleptiune si inten- tiune, de a restabili, câ se dîcemu asia, bilanti’a intre offerta si cerintia sdu consumtiune. Adeca intre căta apa dă natur’a si intre căta cere totu ea spre sco- purile sale. Pădurile tocma si in lipsa de ploia tragu umedimea si negur’a d’in atmosfera, pentrucă drasi se o evaporeze si se o prefaca in nuori si rouă. Aerulu currente are proprietatea, că indata ce nu este satulu de umediala, percepe aburi d’in atmosfera, păna la puntulu saturatiunei sale; ventuln resaritdnu dara firear elu cătu de secu, trebue câ trecandu preste si prin păduri, se devină mai umedu. Pădurile im- pingu ventulu dela sine in susu, frângu puterea cur- rentelui seu si impedeca uscarea pamentului. D’in aerulu currente (ventulu) nu se pdte formă ploia neci rouă. Cu totii o scimu, că pe langa păduri, in do- sulu aleeloru, adeca in aeru linistitu, se formedia rou’a cea mai abundante. Aedsta sub scutulu si umbr’a arboriloru se sventa mai tardiu, câ de pe locu liberu si lipsitu de scutu. Caletorindu după apusulu sdre- lui prin locuri cu păduri, sentiesci unu currente de — 219 — aeru, aci caldu, aci recorosu, unulu suflandu d’intr’o parte si altulu d’in ceealalta. Celu d’in urma vine d’in partea padurei, care prin insusirea sa tiene aerulu recoritu in sinulu seu; ăra celu d’intaiu sufla de cătra campulu liberu, unde peste di este cu multu mai caldu decătu in pădure. Astfeliu se mesteca si schimba părțile reci si calde ale aerului d’in pădure si d’in campu. Cu acâsta ocasiune se împarte si umediăla mai uniforma, ăra resultatulu totu-deauna este o scă- dere de temperatura peste năpte; neguri albastre ri- dicanduse d’in pădure, formădia demăneti’a, lasanduse diosu pe campu, rouă bogata si benefaca tăria. Omulu odichnesce mai cu multiamire, in urm’a lucrului oste- nitoriu alu dilei, la recdrea dorita si imputerităre, ce se revărsa preste trupulu seu obositu. Au pădurile si alta insusire benefacatăria, aceea adeca de a tienă caldur’a mai multu tempu in sinurile loru, impartasindu-o la casu de lipsa si locuriloru ve- cine, ce se reqescu mai curhndu; pestrandu inse pe de ceealalta parte, chiaru si pe cea mai mare nadusiala inca atăta recăre, căta este de lipsa, spre a recorf aerulu nadusitoriu d’in jtiru. D’in acăsta se esplica si impregiurarea, că neu’a in pădure se topesce mai anevoia, că cea cadiuta pe campu largu. In atari impregiurari si străbate ea partea cea mai mare in pamentu, unde servesce că depositoriu pentru ada- parea isvăreloru, pe candu neu’a de pe campulu des- chisa, topinduse cu graba, curge numai in fuga peste suprafati’a pamentului, stracuranduse numai puțina in elu, spre a’lu adapă si spre a adapă si isvdrale, ce se voru fi aflandu in sinulu seu. Acăsta se in- templa intocma că cu torrentele (povoiulu) ce vine si trece rapede. Elu aduce fdrte puținu folosu, ba de multe ori si paguba, pre candu o ploisidra lina si mai îndelungata mângâie ânim’a economului, dandu campuriloru si tieriniloru sale o facia ridietăre si multu promitietăre. Asia dara d’in cele de mai susu dîse se mai vede, că natur’a cu ocasiunea plantarei pompăseloru sale grădini, avuse intentiunea de a le pune pe aceste că se servăsca si de scutu contra inundatiuniloru, care, in urm’a unui torrente, ori primavăr’a in urm’a topin rapede a nelei, devinu atăta de funeste in lo- curile lipsite de păduri. Pădurile adeca au proprie- tatea de a suge si retienă o cantitate forte mare de apa in corpulu loru. Intr’unu locu liberu, cu pamentu greu, neper- meabile si unde ap’a n’are cursu, ea stagnădia for- mandu bălti puturăse si facăndu astfeliu aerulu ne- priintiosu pentru respirare. Acăsta in pădure nu se intempla, că-ci ap’a aci pdte străbate, iu urm’a po- rositatii pamentului si de alurigulu radecineloru păna la o adencime considerabile, ăra escedentele se con- suma cu usiorintia si in scurtu tempu, prin activitatea vegetativa a arboriloru. (Va urma.) Ad. Nr. 186—1871. PUBLICAREA contribuiriloru incurse in favdrea fondului de academia. Prin dn. asesoriu la tabl’a reg. in pensiune Mateiu Papp Grideanulu s’au tramisu că contribuiri incurse in favdrea fondului de academia la propunerea dlui parochu Basiliu Crisianu, cu oca- siunea cununiei dlui Ioane Grauru cu d-sidr’a Elen’a Fekete in- templata in Grebenisiulu de pe Campia in 23. luliu a. c. sum’a de 40 fr. v. a. si anume: 1) Dela dn. Bas. Crisianu, parochu in Siculea 5 fr.; totu dela dlui pentru fiiulu seu lancu Augustu 1 fr.; 2) dn. Hantz Păi, măiestru de posta in M. Ludosiu 5 fr.; 3) dn. Szekely Daniel, propriet. in Capusiulu de Campia 5 fr.; 4) dn. Toth Jânos, propriet. in Grebenisiulu de Campia 4 fr.; 5) dn. Teodoru Rece, medicu in M. Ludosiu 2 fr.; 6) dn. Vas. Hossu, capelanii in M. Osiorheiu 2 fr.; 7) dn. Ioane Molnâr, control, in M. Osiorheiu 1 fr.; 8) dn. Simeone Papp, parochu in Grebenisiu 1 fr.; 9) dn. Mich. Socanu, parochu in Capusiulu de Campia 2 fr.; 10) dn. Ioane Grauru, adiunctu de conc. la tabl’a reg. in M. Osiorheiu 2 fr.; 11) du. Antoniu Stoica, consiliariu la tabl’a reg: in M. Osiorheiu 5 fr.; 12) dn. Mateiu Papp de Gridu, asesoriu la tabl’a reg. trans. in pens. 5 fr.. Sum’a totala 40 fr. v. a. Sibiiu 2. Augustu 1871. Dela secretariatulu asoc. trans. Publicarea baniloru incursi la Asoc. dela 8. luliu a. c. până la 21. Augustu 1871. 1) Prin dn. protop, si cass. despart, cerc, alu Sabesiului (IV) Ioane Tipeiu s’au tramisu la fondulu asoc. A. Tacse de membrii ordinari. a) Dela dn. prot. Ioane Tipeiu pre 187% 5 fr.; b) dn. par. in Sabesiu, Nic. Lazaru pre 187% 5 fr.; c) dn. negotiat. in Sabesiu, Dim. Fochsianu pre 187% 5 fr.; d) dn. archivariu in Miercurea, Bas. Greavu pre 187% 5 fr.: e) dn. notariu com. in Poian’a, Nic. Ciugudeanu pre 18⁶%₀ 5 fr.; f) dn. parochu in Poian’a, loanu Sierbu pre 187% 5 fr-, g) dn. economu in To- pîrcea, lacobu Greavu pre 187"% 5 fr. B. Tacse de membrii ajutători. a) Dela dn. economu in Sabesiu, Sam. Radu 1 fr.; b) dn. econ. in Sabesiu, Nic. Cusiut’a 1 fr.; c) dn. econ. in Sabesiu, loanu Germanu Vlntila 1 fr.; d) dn. econ. in Sabesiu, Petru Pamfilie 1 fr.; e) dn. econ. in Sabesiu, Tom’a Henegariu 1 fr. Sum’a 40 fr. v. a. 2) Prin dn. negotiat. si colect. in Muresiu-Osiorheiu, los. Fiilepp s’au tramisu: a) dela dn. propriet, in Malomfaleu, los. Vladutiu că tacsa de m. ordin, pentru totu-deauna in o obligat, urb. trans. Nr. 36,824 cu couponii dela 1. Ian. 1872 si pentru diploma 101 fr.; b) dn. negotiat. in M. Osiorheiu, G. Moldovanu tacs’a de m. ord. pre 18⁶%₀ si 187% 10 fr.; c) dn. negotiat. in M. Osiorheiu, Dan. Moldovanu tacs’a pre 18⁶%₀ si 187% 10 fr.; d) dn. negoț, in M. Osiorheiu, Radu Fogarasi pre 186% 5 fr.; e) dn. ases. de tabl’a in M. Osiorheiu, Antoniu Stoic’a pre 187% 5 fr.; f) dn. negoț, in M. Osiorheiu, los. Fiilepp tacs’a de m. ord. pre 18fⁱ%₀ si 187% 10 fr. Sum’a 141 fr. 3) Prin dn. vie. foraneu in Hatiegu, Petru Popu s’au tra- mesu: a) dela dsa că tacsa de m. ord. pre 18⁶%ₙ 5 fr.; b) dn. par. in Riubarbatu, Stef. Sor’a pre 187% 5 fr. Sum’a 10 fr. 4) De adreptulu la cassa s’au tramisu: a) dela dn. prot. in Clusiu, Gavr. Popu pre 187% 5 fr.; b) dn. propriet. in Glodu, Clemente Hossu pre 187% 5 fr. Sum’a 10 fr. 5) Prin dn. redact. alu Federal. Alecs. Romanu s’au tra- misu d’in partea societatiei dilelantiloru rom. d’in Aradu că ve- nitu curatu dela un’a representaliune arangiata in favdrea fon- dului de academia 42 fr. 6) Dn. protop. in Apsia, Alecs. Erdosiu tacs’a de m. oM pre 187% 5 fr. — 220 — 7) Prin dn. canon, metrop. si direct, desp. cerc, alu Bla- siului, Ioane Fekete Negruliu s’au tramisu: a) dela Rever, dnii canonici metropolitani Ioane Fekete tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr.; b) Ioane Chirilla pre 187% 5 fr.; c) Ant. Vestemianu pre 187% 5 fr.; d) Elia Vlassa pre 187% 5 fr.; e) Stefanu Manfi pre 18G%₀ 5 fr.; f) Ioane Pamfîlie pre 187% 5 fr ; g) dn. vicerectoriu sem. Teod. Deacu pre 187% 5 fr.; h) dn. super, monast. Eronimu Albani pre 186% 5 fr.; i) dn. profes. de teol. Sim. Micu pre 187% 5 fr.; k) dn. prof. de teol. Stef. Campianu m. ord. nou pre 187% 5 fr.; 1) dn. prof. gimn. Al. Micu pre 187% 5 fr.; m) dn. prof. gimn. Ioane M. Moldovanu pre 187% 5 fr.; n) dn. prof. gimn. Nic. Solomonu pre 187% 5 fr.; o) dn. prof. gimn. Bas, Ratiu pre 18G%₀ si 187% 10 fr.; p) dn. prof. gimn. Ioane Marculetiu m. ord. nou pre 187% 5 fr.; q) dn. prof. gimn. Ioane Germanu pre 187% 5 fr.; r) dn. prof. norm. Georgiu Ratiu pre 18G%₀ 5 fr.; s) dn. prof. norm. Petru Solomonu tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fr.; t) dn. prof. norm. Georgiu Munteanu pre 18G%₀ si 187% 10 fr.; u) dn. adv. dr. lac. Brandusianu pre 186% si 18G%₀ 10 fr.; v) dn. jude sing. Nic. Moldovanu pre 186% 5 fr.; w) dn. not. consist. Sim. Popu Mateiu pre 187% 5 fr.; x) dn. negotiat. Gr. Pongratiu pre 186% 5 fr.; y) dn. negotiat. Mich. Danielu tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fr.; z) dn. prof. de gimn. si de- semnu Paulu Marinu tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fr.; aa) dn. secretariu metrop. dr. Vicloru Mihalli pre 187% 5 fr. Sum’a 145 fr. 8) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Blasiului (XX) s’au tramisu: a) Tacsa de membrii ord. nou: a) dela dn. adv. in San-Martinu, los. Nestoru pre 187% 5 fr., b) dn. ases. in S. Martinu, Alecs. Surdu pre 187% 5 fr.; c) dn. jude prim, in S. Martinu, Potsa losifu pre 187% 5 fr.; d) dn. par. in Petrilac’a romana, Aaronu Gerasimu pre 187% 5 fr.; e) dn. ases. in D. S. Martinu, Tompos Gergely pre 187% 5 fr.; f) dn. ases. in D. S. Martinu, Kispâl Albert pre 187% 5 fr.; g) dn. propriet. in Giulusiu, Vas. Popu pre 187% 5 fr.; h) dn. cancel. in D. S. Martinu, Petru Okos pre 187% 5 fr.; i) dn. par. in Ernutu, Petru Nirasteanu pre 187% 5 fr.; k) dn. cancel. in D. S. Martinu, Georgiu Macavciu pre 187% 5 fr.; 1) dn. vicecomite in Boziasiu, Bas. Moldovanu pre 187% 5 fr.; m) dn. par. in Ogr’a, loach. Ciaclanu pre 187% 5 fr.; n) dn. par. in Cetate-de-balta, Bas. Stoianu pre 187% 5 fr. b) Tacsa de membrii ajutători. o) dn. propriet. in Cetate-de-balta, Basiliu Cucuiu 1 fr.; p) dn. propriet. in Sancelu, Ioane Fratîla 1 fr.; q) dn. par. in Boziasiu, Teod. Almasianu 1 fr.; r) dn. par. in Senca, Michaile Popa Lupu 1 fr.; s) dn. par. in Brianu, Georgiu Popoviciu 1 fr.; t) dn. cantoriu in Brianu, Vas. Troianu 1 fr. Sum’a 71 fr. v. a. D’in aceștia s’au tramisu numai 65 fr. 9) Prin direct, despart, cerc, alu Selag iului s’au tramesu a) Tacsa de membrii ordinari. ’ : a) dela dn. par. in Chinesdu, Ioane Cosma pre 187% si pentru diploma 6 fr.; b) dn. protop. in Naprade, Ioane Keseli pre 18G%₀ 5 fr.; c) dn. par. in Sancraiu, Ambrosiu Popu pre 187% si pentru diploma 6 fr.; d) dn. vicariu in Siemleu, Dem. Coroianu pre 18G%₀ 5 fr.; e) dn. ases. in Siemleu, dr. loanu Maniu pre 18G%₀ 5 fr.; f) dn. adv. in Siemleu, Vas. Popu pre 187% si pentru diploma 6 fr.; g) dn. par. in Chusielu, Georgiu Modi tacs’a de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; h) dn. par. in Ersudur’a, Ioane Moldovanu de m. ord. nou pre 187% si pentru dipl. 6 fr.; i) dn. par. in Maladia, Constantinii Szabo de m. ord. nou pre 187% si pentru dipl. 6 fr.; k) dn. par. in Girventa, loanu Contiu de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr.; 1) dn. invetiat. in Hidveg, loanu Cosma de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. b) Tacsa de membrii ajutători. m) dela dn. not. in Siemleu, loanu Moldovanu 1 fr.; n) dn. invetiat. in Giurtelecu, Teod. Blidarii! 1 fr.; o) dn. invetiat. in Christelcu, Vas. Dragosiu 1 fr.; p) dn. invetiat. in Supuru, Stef. Timocu 1 fr.; q) dn. adv. in Siemleu, loanu Angialu tacs’a pen- tru diploma 1 fr. Sum’a 68 fr. 10) Au incursu de-adrcptulu la cass’a asociat, a) dela dn. negoț, in Bucuresci, Ioane Alessiu tacs’a de m. ord. pre 186% — 18G%₀ 30 fr.; b) dn. cons. aul. si vicepres. alu asoc. lacobu Bolog’a tacs’a pre 187% 5 fr.; c) dn. cons. gub. Elia Macelariu pre 187% 5 fr.; d) dn. propriet. Vis. Romanu pre 187% 5 fr, 11) Prin dn. archiv. distr. Elia Burduhosu d’in Naseudu, s’au tramesu: a) dela dn. direct, gimn. dr. loanu Lazaru pre 187% 5 fr.; b) dn. prof. gimn. loanu Marcianu pre 187% 5 fr.; c) dn. prof. gimn. Max. Popu pre 187% 5 fr.; d) dn. proto- not. distr. Nic. Bcsanu pre 187% 5 fr.; e) dn. archiv. distr. E. Burduhosu pre 187% 5 fr. 12) Au mai incursu la cass’a asoc.: a) dela dn. vicerect. semin. in Vien’a, dr. Greg. Silasi pre 186% si 186% 10 fr.; b) dn. consil. in pens. Georgiu Angyal pre 18e%₀ 5 fr. 13) Dela dn. bar. Dav. Ursu de Margine s’au primitu că ofertu in favdrea fondului de academia in 2 buc. obligat, conv. Nr. 386939 si 404068 cu coup. dela 1. Fauru 1872 sum’a de 200 fr. 14) Prin direct, desp. cerc. Brasiovu (I) a) dela dn. c. r. capit. in pens. Lud. Romanu tacsa pre 187% 5 fr.; b) dn. di- rect. gimnas. lacobu Muresianu tacsa pre 186% 5 fr. 15) Dn. par. d’in Dorna-Candreni in Bucovin’a, Isidoru Procopoviciu 1 obligat, urb. trans. Nr. 33188 cu coup. d’in 1. luliu 1872 pe 100 fr. 16) Prin direct, despart, cerc, alu Deesiului (XII) s’au tra- mesu la fondulu asoc. că tacse de m. ord. si ajutători, adunate prin slaruinti’a dlui prot. in Lapusiulu ung., Dem. Varn’a si a- nume: a) dela dsa Dem. Varn’a că m. ord. pentru totu-deauna in obligat, de stătu Nr. 302,025 cu coup. dela 1. Aprile 1872 100 fr.; b) dn. prof. norm. Teod. Rosiu că tacsa de m. ord. pentru totu-deauna in obligat, de stătu Nr. 302,024 100 fr.; c) dn. actuariu la cărțile fundat, in Lapusiulu ung. Bas. Sinteu m. ord. nou pre 187% 5 fr.; d) dn. preotu gr. cath. Ioane Ma- xinu d'in Suciulu de susu m. ord. nou pre 187% 5 fr.; e) dn. not. com. in Cupsieni, Teod.. Gavrusiu tacs’a pre 186% 5 fr.; f) dn. not. com. in Robia, Nic. Cosnea 1 fr.; g) dn. preotu in Dobriculu Lapusiului, Ioane lug’a 1 fr.; h) dn. sergente in M. Laposiu, Greg. Ballanu 1 fr.; i) dn. lovu Pop’a, diurn, la cariile fund, in Rohia 1 fr.; k) dn. not. com. in Lapusiulu rom. Georgiu Popu sen. 1 fr.; 1) dn. not. com. in Groși, Mac. Popu 1 fr.; in) dn. poses. in Peteritea B. Lazaru Ratiu 1 fr.; n) dn. slud. in Libotiu, Georgiu Pertia 1 fr.; o) dn. preotu in Dobricinasin, Ioane Bodea 1 fr.; p) dn. doc. in Boereni, Aurelio M.anu 1 fr.; q) dn. respic. in M. Lapos, Basiliu lug’a tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5 fr.; r) dn. invetiat. in Lapusiulu roman., Georgiu Popu jun. 1 fr.; s) dn. supravighiel. fin. in Lapusiulu ung., Ioane Csighi tacs’a de m. ord. nou pre 187% 5. fr. Sum’a 236 fr. 17) Prin dn. protop. si colect. asoc. in Turd’a, Iac. Lugo- sianu s’au tramesu: a) dela dn. par. in Teurenii de pre Campia, Nic. Deacu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr.; b) cu ocasiunea adun, gener. cerc, a despart, tienute la Turd’a in 15. luliu câ tacse de m. ord. si ajut, (numele se voru publică după ce va veni protocolulu resp.) au incursu 19 fr.; c) dn. par. rom. in Grindu, Nic. Tamasiu tacs’a .de m. ord. pre 187% 5 fr.; d) dn. protop. in Turd’a, Iac. Lugosianu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr.; e) dn. adv. in Turd’a dr. Ioane Ratiu tacs’a de m. ord. pre 187% 5 fr. Sum’a 39 fr. Sibiiu in 21. Aug. 1871. a Dela secretariatulu asoc. trans. Editorii! si provedletoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.