---------- Acesta foia ese j cttte 3 câle pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, ira pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto . poștei. TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ----------- Abonamentulu se j i face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ii. v ------------’-r'a-c®& >4^ Nr. 17. Brasiovu 1. Septembre 1871. Alllilll IV. Suin ar iu. Protocolu despre a XI. adun. gen. a asoc. — Cuventulu de bineventare dn. vicar. loanu Antonelli. — Rebelliunea unguro-serb6sca d’in an. 1735. (Fine.) — Junctiunea caliloru ferate. (Fine.) — Protocolele siedintiei comitetului. Protocolu despre a unusprediecea adunare gen. a asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, tienuta in Fagarasiu in 7—8. Âugustu 1871 sub presidiulu dlui cons. aulicu in pens. lacobu Bolog’a. Siedintia I. tienuta in 7. Augustu 1871. Membrii asociatiunei, adunanduse in numeru fru- mosu, in sala castelului, la propunerea dlui Elia Ma- celariu, alegu o deputatiune de doisprediece membri spre' a invită pre dn. vicepresied. alu asociat. lacobu Bolog’a la siedintia. Acesta intrandu intre vii urări de „se traiăsca“ in sal’a adunarei, si ocupandu loculu presidialu, deschide la 10 dre a. m. siedinti’a prin o cuventare bene simtita, care se alatura la protocolu sub A. (s’a publicata in Nr. 16 alu fdiei). După acdsta Rev. dn. vicariu I. Antonelli saluta adunarea in numele districtului Fagarasiu prin o cu- ventare, care se alatura la protocolu sub B., si apoi predă presidiului ofertele făcute d’in partea districtu- lui Fagarasiu, ift favorulu asociatiunei in sum’a de 3265 fr. v. a., cari se primescu intre entusiastice urări de „se traidsca." 1. Conformu programei statorite, presidiulu in- vita adunarea a alege trei notari ad hoc, cari se pro- chiama in persdnele dloru dr. loanu Mesiota, Nicolau Densusianu si Teofilu Francu. 2. Dn. presiedinte in cuvente caldurdse face a- mentire despre durerds’a perdere a unui d’intre cei mai destinși membrii ai asociatiunei, a cavaleriului loanu Alduleanu, la care adunarea ’si esprima condolenti’a prin școlare. 3. Presidiulu impartasiesce adunarei o. scrisdre a Escel. sale Lad. B. Poppu, preșiedintele asociatiunei, prin care acesta arata cu părere de reu, că nu pdte luă parte la acdsta adunare generale, prin urmare ’lu rdga in conformitate cu § 15 d’in statutele asoc. pre dn. vicepresiedinte a conduce afacerile acestei adunări. Se iea spre scientia. 4. Dn. presiedinte dă spre cetire o petitiune a comitetului scolariu d’in Lapusiulu ungurescu, prin care acesta se rdga de adunare, că se-i voteze pen- tru sustienerea scdlei romane de acolo, o subventiune anuale de 300 fr. v. a. Se decide a se dă comissiunei bugetarie. 5. Dn. presiedinte cere dela adunare, că acdsta se decidă, ce se se faca cu ofertele de 3265 fr. v. a. făcute d’in partea districtului Fogarasiu in favorulu asociatiunei? Adunarea decide, că dn. vicariu Antonelli șe o predd comissiunei pentru inscrierea membriloru ce- loru nuoi. . 6. Dn. presiedinte pune la ordinea dilei alegerea acdloru patru comissiuni prevediute in program’a lu- crariloru adunarei. Se alegu prin aclamatiune in a) comissiunea censuratdria: dnii loanu Ratiu, Nicolau Cipu, Georgiu Aiseru, Basiliu Stanciu, Mich. Poparadu. b) Comissiunea de conscrierea membriloru ce- loru nuoi: dnii loanu Popescu, Nic. Receanu, Vas. Bucsia, loanu Comsia, Ilariu Duvlea. c) Comissiunea bugetarie: dnii loanu Antonelli, losifu St. Siulutiu, loanu Popu, loanu Codru-Dragu- sianu, dr. Nicolau Popu. d) Comissiune pentru moțiuni: dnii loanu Me- tianu, loanu Popescu, loanu Romanu, dr. loanu Bor- cea, dr. Dem. Racuciu, Moise Branisce. 7. Amesuratu programului statoritu de comite- tulu asociatiunei, presidiulu pune la ordinea dilei: a) Cetirea raportului despre lucrările comitetului in decursulu anului 187%, care cetinduse d’in partea secret. II. I. Rusu si alaturandu-se la protoc. sub C. Se dă comissiunei pentru moțiuni. b) Cetirea ratiociniului casei asoc. de pre anulu 187%, care cetindu-se de cătra dn. Const. Stezariu, se alatura la protocolu sub D. Se decide a se predă comissiunei censuratăria. c) Cetirea raportului despre starea bibliotecei asoc., care in absenti’a dlui bibliotecariu I. Maximu, se cetesce de secret. II. I. Rusu si se alatura la pro- tocolu sub E. Se predă comissiunei bugetarie. 8. Remanandu tempu disponibilu in sensulu pro- gramului, dn. presiedinte propune a șe trece la ce- tirea disertatiuniloru facăndu cunoscutu, că cu diser- tatiunî s’au insinuata: Dr. Nic. Popu cu tem’a: „Despre music’a vocale. “ 33 pre mane la 9 dre a. m. lacobu Bolog’a. Dn. I. Popescu cu tem’a: „Despre cultura po- porului." Dn. Antonelli cu „Monografi’a Fagarasiului." Dh.'loanu D. Petrascu cu tem’a: „Despre edu- catiunea poporului." De drece dr. Nic. Popu, care s’a insinuatu mai antaiu, recede la cetirea de astadi a disertatiunei sale, cetesce dn. I. Popescu disertatiunea sa, care se asculta cu atențiune si se saluta cu aclamatiuni vii, de „se traiesca." După acdsta urmddia disertatiunea dlui I. Anto- nelli, care inca se primesce cu aplause. In fine cetesce disertatiunea sa dn. I. D. Pe- trascu, care asemenea se asculta cu plăcere; 9. Presiedintele face cunoscutu, că d’in obiectele remase dela espusetiunea d’in Brasiovu, s’au adusu căteva aici, că adunarea se dispună despre venderea loru. Se decide a se predă comissiunei de conscrierea membriloru pentru a se vende in favorulu fondului asoc., pre calea licitatiunei cu ori ce pretiu. Fiendu tempulu inaintatu siedintia se inchiea la 3 dre d. a. anunciandu-se tienerea siedintiei urmatdrie Notarii adunarei: Dr. I. G. Mesiota. Nic. Densusianu. Teofilu Francu. Cuventulu de bineventare, tienutu de Rever, dn. vicariu loanu Antonelli. Ilustritatea Ta domnule presiedinte, si onor, adunare! Ânimele tuturora romaniloru d’in districtulu Fa- garasiului fusese puse in misicare de una prea plă- cută impresiune in momentele, ce intieleseramu, că adunarea generale a asociatiunei ndstre transilvane pentru cultur’a si literatur’a poporului romanu tienufa la Naseudu si-a alesu Fagarasiulu că locu alu intr’u- nirei șale pre anulu curente. Er’ astadi, căndu vedemu acdst’a alegere reali- sata, căndu avemu rar’a fericire de a primi fldrea natiunei romane in midiloculu nostru, atati’a barbati destinși gat’a a-si sacrifică sî ultimulu denariu pentru prosperitatea sî venitoriulu natiunei romane, ânemele ndstre tresaltă de cea mai viua bucuria. Acest’a nu cede bucuriei altoru popdre contem- porane, ce primescu intr’unirile loru ambulante de natur’a asociatiunei ndstre, nu cede dîcu de mi este iertata comparatiunea neci bucuriei anticiloru greci cu ocasiunea jocureloru olimpice. Pentrucă precumu acdsta institutiune fundata in ondrea lui Hercule fusese principalulu motoru la ne- moritdriele opere ale lui Herodotu, Aeschylu, Sophocle si Euripide, si preste totu la înaintarea scientieloru si ale arteloru frumdse. 198 — Astufeliu si asociatiunea ndstra este chiamata a contribui la inaltiarea natiunei romane in concertulu popdraloru civilisate păna la acelu nivelu alu desti- natiunei sale, care in ori si ce impregiurari se o con- serve intacta, se o consolideze, si se o desvdlte in direcțiunea originei talenteloru si a traditiuniloru eredite primindu, adoptandu, imbracisiandu si impatrandu tdte progresele culturei moderne a popdraloru înaintate. Concedeti-mu dloru că radiemandume si in aju- toriulu provedintiei se spera, că inca nu va espiră secululu, in care traimu, si noi in mare parte ne vomu apropiă de scopulu doririloru ndstre. Că-ci dupace pre langa tdta injuri’a tempurilorU amu crescutu si crescemu atătia fiii cu talentu emi- nente , însuflețiți pentru progresulu culturei moderne diligenti si neobositi a studiă diu’a si ndptea, si du- pace calile ferate incepu a se ramuri si in patri’a ndstra, si acestea ne aducu in nemidiulocita coaten- gere cu lumea deprensa in totu feliulu de scientie, arte si meserie; unu poporu verde că romanulu nu pdte se nu progreseze cu pași duplicati, mai alesu candu are deja depuse basele mai multoru institu- tiuni după cumu e de ecsemplu si asociatiunea ndstra. Celui ce ar pară paradocsa acdsta afirmatiune si ar presupune, că me Idganu in ilusiuni placăi a compară progresulu, ce l’a facutu națiunea romana celu puținu de 20 ani incdce facia cu progresele al- toru națiuni mai fericite de sdrte, apoi ecsamineze strictu si imparțiale influinti’a asociatiunei ndstre tran- silvane, influinti’a asociatiuniloru d’in Aradu si Bu- covin’a asupra culturei si laminarei poporului romanu, influinti’a diverseloru asociatiuni ale fratiloru noștri de preste Carpati, influinti’a societatei academice, si a diverseloru scdle, universitari si fundatiuni, de cari se bucura națiunea romana luata in generale, si de securu va află, că prin midiuldcele ce le-au intensu acestea si păna acumu ni-s’a sporita la numeru con- siderabile contingentulu barbatiloru adapati in tdte ramurele scientieloru, — si apoi cugete: ce potu face aceste institutiuni, candu după tempuri voru fi in stare a intende ajutonale sale la sute de mili de te- neri talentati? — candu va începe a lucră in asta direcțiune si teatrulu naționale d’incdce de Carpati, pentru cari au si inceputu deja a se pune base fru- mdse ? — candu încordările junimei romane de astadi de a serbă memori’a lui Stefanu celu mare se voru generalisă astfeliu, in cătu toti barbarii mari ai ro- maniloru se fia obiectulu cultului si a reverentiei ei ? Nu încape dara neci una indoidla de marea si benefacatdria influintia a asociatiuniloru si a institu- telorn ndstre de cultura preste totu, si cu deosebire a asociatiunei ndstre păna candu ea este condusa de presiedenti atătu de zeloși precumu suntu dnii Popu si Bolog’a, ceea ce demonstra in modu eclatante ini- tiativ’a de a intemeiă si d’incdce de Carpati una aca- demia de drepturi. Pentru acestea dara ve dîcemu d-loru si frati- loru bene ati venitu in midiuloculu nostru, in acestu — 199 — castelu întemeiata de boieriulu Mailatu si plinu de reminiscentie istorici, in patri’a lui Radu Negru, a lui Ugrinu, si a fostiloru granitieri romani. Presenti’a vdstra ne deștepta in noi suvenirile glo- riei , ce au incununatu in resbele sangerdse frunțile protoparentiloru si ale parentiloru generatiunei june d’in acestu districtu, ne deștepta nesuinti’a de a se cultivă, ceea ce in tempulu presente este vietia, este po- tere, si cu acăsta boierii si neboierii romani simtu in ânimele loru unu impulsu sacru de a nu se subtrage dela neci una datorintia, ce o reclama binele comune, înaintarea si înflorirea gentei ndstre. Dovada e impregiurarea, că de si anulu trecutu n’a fostu avutu in recolte, de si una parte conside- rabila a poporatiunei ndstre districtuale a fostu ne- cesitate inca d’in drna asi cumpără cu bani scumpi articlii de nutrementu, de si esundarile d’in astu anu au causatu economiloru noștri daune imense; totu si cu ocasiunea acestei salutari de buna-venire me simtu in stare a depune d’in parte-i una suma de 3265 fr. v. a. destinati pentru scopurile asociatiunei ndstre. Traidsca dn. presiedinte! Traidsca asociatiunea ndstra! Traidsca romanismulu! Rebelliunea nnguro-serbesca d’in anulu 1735. (Fine.) Prin arestarea serbiloru conspirați, totu poporulu serbescu, dra mai vertosu regimentele loru se com- promisera si cadiura in celu mai greu prepusu la curtea imperatdsca, Toti aveau cuventu a se teme, că prin cercetări aspre si barbare, va est la lumina cumu-că planulu ocuparei Aradului a fostu cunoscutu regimenteloru serbesci. Preste acdsta in tempuri de conspiratiuni pare că acelea aru fi unu feliu de miasma in aeru, ele străbătu si la poporu, in cătu ori cumu ar voi se tiena secretu capii conspiratoriloru, totuși transpira si mai departe. Numai asia se pdte esplică impregiurarea, că si la acdsta ocasiune in dilele d’in urma începuseră a se înmulți escessele in regimentele serbesci, dra poporulu magiaru se pusese cu totu-de- adinsulu pe răpiri si spoliari. Unu singuru midiiilocu remasese regimenteloru serbesci, prin care se ’si pdta ele recâștigă reputatiu- nea la curtea imperatdsca, dra acela eră, că acuma ele insele ignorandu cu totulu cointielegerea conspi- ratoriloru. șerbi cu conspiratorii magiari se plece in contra curutiloru adunati pe riulu Crisiului si la Griula. Asia s’a si intemplatu. Vicecolonelulu Sevith si maio- rulu Stirbu, despre cari fusese vorba si mai susu, n’au fostu arestati, pentrucă ei nu se aflasera in Aradu, si se parea că neci nu aru stă in prepusu asia mare că alti oficiari. Acești duoi șerbi consultanduse in- preuna, iute se si determinară a se sculă cu armele in contra magiariloru curuti si plecara spre Giula. Au mai plecatu si alte parti de regimente serbesci. Pe atunci numerulu curutiloru magiari crescuse păna la trei mii, si nu este adeveratu că numerulu loru ar fi ajunsu vreodată la 10 sdu chiaru la ifi mii. In 9. Maiu demandti’a pe la 6 dre ostasimea serbdsca se apropiă de taber’a ungurdsca, dra ante- posturile acesteia inscientiara pe conductorii loru de- spre venirea serbiloru. loanu Sebestydn esf in per- sdna, pentru că se se convingă despre adeveru. Ta- ber’a intrdga se puse in mișcare că neci:odata, pen- trucă toti credeau că acea dste venea d’in porunc’a lui Pero in ajutoriulu loru, prin urmare că acuma ei, curutii, voru potea dă peptu fără frica cu dstea gubernului comandata de baronulu Orczy. Pre candu curutii magiari plini de bucuria pen- tru venirea serbiloru faceau planuri mari, de care le dictă fantasi’a loru, unu focu infricosiatu de pejetonu detuna asupra-le, in cătu multi d’in ei cadiura morti, dra altii vulnerati. Acdsta surprisa fiordsa aduse pe curuti in cea mai mare confusiune; cu tdte acestea una parte a loru reculegdnduse apucă armele si asie- dienduse in dosulu fortificatiunei făcute d’in cara au luatu positiuni de aparare; partea mai mare inse au tulit’o la fuga care incatrau, in disordinea cea mai mare, ascundienduse prin padurea vecina. Vediendu comandanții curutiloru acea disordine, se incordara d’in tdte poterile că se restaureze liniele si se se apere cu ori-ce pretiu. Asia s’a intemplatu, că acea batalia tienh dela 6 dre demandti’a păna Ia 10, adeca patru dre. In unele parti ale câmpului de bataia magiarii cu serbii au venitu peptu la peptu, in cătu insusiu vicecolonelulu Stirbu fă strapunsu la mana cu lancea de cătra unu magiaru anume loanu Kiss, dra lui Se- vith inca ’i lipsi puținu de nu’si perdă vidti’a. In fine vediendu comandanții curutiloru că nu se mai potu tiend, pe incetulu s’au retrasu cătra păduri cu restulu dstei loru, si numai sdr’a tardfu au mai readunatu căteva sute d’in ei; inse curendu au si priceputu, că le e preste potentia de a se mai apară in contra dstei serbesci regulate; asia au fugitu acelea resturi de curuti, care pe unde au vediutu cu ochii. Serbii tdta dio’a persecutară pe curutii magiari, omorindu si spo- liaudu preste totu cadavrele loru. Unu raportu ofi- ciale alu vicespanului Mateiu Klosz tiene, că in acea di d’in 9. Maiu aru fi peritu vreo cinci sute de curuti; dra in chronic’a orasiului-Crisiulu mare se dîce numai atăta, că prin desele puscature „ale serbiloru celoru rei la .sufletu“ au cadiutu fdrte multi dmeni, atătu la prim’a intempinare, cătu si mai apoi, candu curutii o luara la fuga. Atăta inca se scie, că serbii n’au datu pardonu la neci-unu curutiu, ci au inpuscatu si pre celi nearmati, pe care unde l’au ajunsu. Una relatiune lunga a comitatului Biharei adressata archiducelui Francisco de Lotaringia d’in 22. Maiu 1735 vorbesce de 500 păna in 700 curuti uciși. Amu vediutu mai susu, că regimulu ungurescu resculandu si arraandu in căteva comitate, districte si orasie pe locuitori, ii mană asupra curutiloru. Cumu s’a intemplatu inse, că d’in tdta ceealalta dste guber- 33* — 200 — nementala regulata si neregulata, neci-unu pitiotu de omu nu ajunsese in 9. Maiu la loculu de batalia? Abia a treia di Petru Halăsz comandantele locuî- toriloru d’in Kecskemăt si Crisiu (Koros) ajunse la faci’a locului, pentrucă se contemple cadavrele celoru deculati si spoliati cu totulu de șerbi. Era supremulu comandante află numai a patra di, că elu dieu nu mai are de facutu altu-ceva, decătu că se dea po- runci aspre, că ori-căti curuti fugari se voru află, se fia prinși toti si infundati prin cele temnitie. In căte- va dîle dstea lui se desfacă si dmenii mersera pe Rosalii pe la casele loru. Pe restulu curutiloru fu- găriți carii au apucatu prin păduri spre Transilvani’a, in comitatele Zarandu, Crasna, Solnoculu de midiu- locu, iau denunciatu si prinsu inșii locuitorii aceloru tienuturi, dandu’i in manile boieriloru, carii apoi iau transportatu la Oradea-mare, unde la duoi fruntași li s’au taliatu capetele (se vede că aceia voru fi fostu nobili), patru inși morira in furci, ăra preste sieptedieci de inși fusera dati in judecata ostasiăsca si luati in cercetare cătu se pdte mai severa. D’intre comandanții curutiloru mai antaiu au fosfu prinși loanu Vertesi, loanu Sebestydn, Paulu Matula si Găspăr Pap, după aceea si ceilalți toti, in cătu numai unulu a scapatu că prin minune. De altumentrea cathalogulu aceloru nefericiti se va vedea mai la vale, unde se descrie finitulu loru. Intre Transilvani’a si comitatulu Biharei inca se trăsese una linia de aparare compusa d’in trei sute călăreți curassati d’in regimentulu Cordon et Hontois, comandati de vicecolonelulu cornițele Taaffe, d’in 200 nobili bihareni armati si asiediati la Seplaca (Szăp- lak), cumu si d’in nobilii comitatului Sabolciu si d’in locuitorii orasieloru care se numescu ale haiduciloru. Se vede dara, că d’in mișcările ungurene transpirase căte ceva si in Transilvania. In urmarea unei porunci imperatesci d’in 1. luniu 1735 se luart^ mesure politienesci aspre, de care se iau de comunu si preste totu in urmarea ori-carei revolutiuni, rescdle său rebelliuni calcate si sugrumate. Acumu inse mai eră si alta causa de a se luă me- suri pentru securitatea publica. Fienducă tieranii re- scolati in respectivele tienuturi apucasera a’si resbuha de mai multi boieri cunoscuti de barbari si tirani, acuma, după calcarea rebelliunei serbo-unguresci boierii se lasă la escessele cele mai spurcate, batea, spoliă, omoria. Acăsta se vede curatu d’in căteva correspon- dentie officiali cari s’au pastratu prin arcliive. Asia de ess. nobilii bihareni au spoliatu pe pisce dmeni dela Szeghalom in orasiulu Băkăs dio’a mare in ve- derea lumei, luandule vreo siepte cai si alte obiecte. C er ce tar i le j ude c a t or e s ci. Torture bar- bare. Sententiele. Capulu conspiratiloru Pero Segedinetiu si Ranko Tokoli au fostu trans- portati in cetatea dela Buda indata după arestarea loru. Totu la acelu locu de captivitate le urmara successive altii sub custodi a cea mai severa. Pe I. Știr b u si pe S e v i t h inca nu’i crutiara, ci ’i arun- cara si pe densii in prinsore, ăra alaturea cu ei du- seră si pe Michailu Segedinetiu filiu alu lui Pero. Presiedente la tribunalulu inquisitoriu a fostu co- rnițele E meri cu Ba ttyăni, d’in a cărui familia in an. 1849 cadiu capulu lui Ludovicu Battyăni, totu pentru cause analoge. Cercetările au decursu cu cea mai mare asprime; mai alesu asupra conductoriloru poporului s’au applicatu tăte satanicele inventiuni de tortura. Că-ci adeca membrii acelui tribunalu servile voindu a intră fiacare in grati’a si favdrea curtei, si-au fostu propusu a’si castiga certitudine, dăca cumu- va numai serbii sunt auctorii rebelliunei, său că ma- giarii emigrati in urm’a caderei regelui loru Franc. Răkoczi in cointielegere cu turcii, sunt amestecati in acea conspiratiune, pentrucă atăta se sciă de mai inainte, că turcii inca păna atunci nu abdicaseră la dreptulu ce pretendea că au ei de a se amestecă in affacerile tieriloru cordnei unguresci. Pero d’in partea sa negă indata d’in capulu lo- cului in modu cathegoricu ori-ce scientia despre re- belliunea ungurăsca si ori-ce amestecu cu magiarii, ci elu sustienea că avuse de scopu numai a’si apara religiunea, baseric’a si naționalitatea sa serbăsca. Judecătorii ilu amerintiara cu torture, dăca nu va spune tdte de buna voia. Pero n’a mai spusu nimicu, ci a tacutu cu perseverantia admirabile. Atunci urmara torturele, la a caroru lectura stă se’ti inghiatie sângele in vene. Dupace că captivii si in- susi Pero eră inchisi la Bud’a in unu turnu numitu ciungulu, asia, in cătu nu vedea lumin’a dîlei decătu numai candu ii scotea înaintea judecatoriloru, apoi carneficii (hoherii) ii luă ori-candu li se poruncea, de’i pică cu resîna, le aprendea oleiu pe capu, le tragea unghiile dela degete, le belea pelea de pe facia păna la budie, ii punea in vărteju (Cochlea, ung. Csiga), cu care le sucea si le intendea corpulu, in cătu stă se le ăsa osele d’in inchiaieturi etc. Tdte acelea torture tartarice n’au potutu scdte d’in gur’a lui Pero alta mărturisire, decătu acea atensa mai in susu; si asia rusînatdri’a sententia de mdrte dictata lui Pero Segedinetiu s'a intemeiatu numai pe spusa martoriloru de a duo’a cathegoria, era mai de aprdpe ilu apasă greu depositiunea unui magiaru a- nume Georgie Mogyorosi, carele in calitatea sa de notariu in Siklos sciendu carte, dupace se a- mestecase si elu cu rebellii, aceștia ’lu făcură indata locotenente, si asia se presupunea că elu ar fi cu- noscutu planurile secrete ale curutiloru. Fiendu-că la Buda duseseră numai pe capii re- belliunei unguro-serbesci, ăra pe alti multi ii inchi- sesera pe la alte fortaretie, asia inquisitiunea decurse preste totu, si inca asia, că pe langa fiacare tribu- nalu assistă si căte unu auditoru dela armat’a impe- ratăsca că controllu. Esitau si porunci aspre, că a- nume in comunele St. Andreiu, Bechesiu, Gioma, Ciaba, Ecedu, Dobozu, Siarcadu etc. se caute d’in casa in casa prin tdte ănghiuletiele, ddra voru da — 201 — cumuva preste unele documente scrise, d’in care se pdta fi cunoscutu mai de aprdpe sorgentea, originea si scopurile revolutiunei. Nu e cunoscutu se se fia mai aflatu altu-ceva in scrisu, cu care s’ar fi potutu compromitte si mai greu capii resculatiloru. In fine după inquisitiuni si torture de aprdpe 11 luni, in Aprile 1736 a esîtu sententi’a sdu delibera- tulu judecatorescu asupra celoru incaptivati, dra es- secutarea sententieloru de mdrte s’a intemplatu la Buda in 4. Aprile alu aceluiași anu. Deliberatulu eră compusu latinesce,. se afla inse si una traductiune germana, s’a tiparitu la Vien’a in ambele limbi in 8° micuț astadi inse essemplarie de acelea devenira a- deverate raritati de bibliothece. Dara se vedemu pe scurtu sententiele coprinse in acelu actu judecatorescu ■ ce se numea Delibera tu. Serbulu Petru (Pero) Segedinetiu sî magiarii I. Sebestdny, Andreiu Păsztor et Stefanu Szilasi fusera condamnati la m d r t e pe rdta, si cu adaosu, că apoi cadavrele loru se fia taiate in căte patru bucăți. si se fia transportate la Aradu, Oradea, Siarcadea si St. Andreiu, pe unde se le spendiure pe furci, (ceea ce s’a si inplinitu intocma). Pavelu Matula, Stefanu Barta alias Benedek si Mich. Szabo fusera condamnati la taliarea capului cu palosiulu, ci drasi cu adaosu, că după aceea cada- vrele loru se fia sucite pe rdta. Lui loanu Kovăcs, unulu d’in aceli duoi tierani simplii carii cadiusera in manile patrolei militarie dela Aradu si descoperiseră, planurile cufutilo.ru, impera- tulu ii dede gratia pentru, vietia, ilu condamnă inse la robia si munca in fera pe trei ani. Trei inși d’in St. Andreiu fusera pardonati si eliberati cu totulu d’in prinsdre. Alti 72 inși dra anume 9 d’in St. Andreiu, 21 d’in Turu, 23 d’in Bechesiu, $ d’in Gioma, apoi alti vreo 10 intre carii si patru romani, anume Gorniculu Negru, Haiduculu Ursu, Gorniculu Macaveiu si Geor- gie Macaveiu, nu se spune d’in ce comuna, pentru- că au juratu credentia lui Răkoczi, au fostu judecati demni de mdrte; li s’a moderatu inse peddps’a asia, că d’in toti au fostu aleși 12 inși că si condamnati la mdrte; aceștia apoi au trasu sorti asia, că patru inși carii voru fi trasu fdrte mai scurta, se mdra, dra celilalti toti 68 inși se remana in captivitate la munca publica, păna ce voru fi inpartiti pe la regimente. Au trasu sorti rele Michailu Mădi, Stefanu Kiss, loanu Korodi et Michailu Sigri, ca- roru li s’au si taliatu capetele. Siese inși carii inca eră se fia pedepsiti greu, au moritu in prinsdre mai multu in urm’a tortureloru. Alti siese d’in St. Andreiu, 4 d’in Miskolcz, 3 nu se spune de unde, au fostu condamnati că se mai siedia căte trei luni la munca publica. 15 inși fusera ertati, computandulise de peddpsa numai tempulu de captivitate, pre cătu au stătu in cercetare. Trei predicatori calvinesci, anume loanu Kecs- kemdthy d’in Viszto, Grigorie Baloghi d’in Okăn et loanu Szilay d’in N. Szerind, pentrucă s’au a- mestecatu cu rebellii si le-au tienutu rogatiuni, pe langa tempulu captivitatei sub cercetare au mai avutu se siedia in prinsdre căte 1 luna de dîle. Georgie Sevith si loanu Stirbu detienuti si ei in fdra păna atunci, fusera pardonati, eliberati si rehabilitati in rangurile ostasiesci pe care le avu- sera. Cu tdte acestea ei totu n’au mai potutu sub- siste in Ungari’a, ci după cătuva tempu au luatu lu- mea in capu si se spunea că aru fi trecutu in Russia. Intru asemenea fu pardonatu si filiulu lui Pero, adeca Michailu Segedinetiu, care avuse si una sora, I ulian’ a. Averea lui Pero, cumu si averile acelora carii nu au fostu iobagi, s’au confiscata pe sam’a statului; dra averile iobagiloru rebelii cadiura in possessiunea domniloru (boieriloru) respectivi. Mai inainte de essecutarea sententieloru de mdrte călugării rom. catholici avura intrare in prinsdre, pentru că se încerce convertirea neunitiloru si a cal- viniloru la catholicismu. In 3. Aprile intră unulu si in cell’a (chili’a) lui Pero, provocandu’lu că se trdea la catholicismu, se'si marturisdsca pecatele si se se cuminece. Pero inse respinse pe calugaru cu tarla dicbndu, că nu isi va renegă religiunea parintiloru sei, neci chiaru in casu candu prin renegare si-ar potea rescumpera vidti’a. Una singura rogare avă, că se isi mai pdta vede copiii, carora in tempulu in- cuisitiunei nu le-au fostu permisa a’si vedd pe pa- rentele loru. Tribunalulu ’i acordă aedsta cerere. Cu ânima înfrânta imbratiosiă Pero pe fiica-sa lulian’a si pe fiiulu seu mai micu, alu cărui nume nu se scie de siguru, apoi le dede invetiatura, că se tiena strinsu la religiunea loru si se se apere de ori-cine ar voi se ’i abata dela aceea. Ceilalți condamnati d’in contra, cereau gratia pentru vidtia in tonulu desperatîunei,. dra anume trei inși, adeca P. Matula, M. Szăntd, P. Szabo, toti trei reformati, sperandu ca ddca voru trece la catolicismu, voru fi pardonati, au si trecutu. In momentele d’in urma au mai trecutu si altii. Numai Stefanu Barta/ unu curutiu betranu, fostu odinidra portatoriu de arme alu faimosului generalu răkoczianu Nic. Berceni, au respinsu pe călugări păna in fine. .. In 4. Aprile demăndtia se aud! sunetulu cam- panei celei crepate dela baserica d’in cetatea Buda. In acelea momente cei condamnati fusera conduși la loculu de perdiare pe langa custodie numerdsa. Jo- culu cu sânge omenescu se incepă mai antaiu cu acei 12 condamnati că se traga la sorti. Cei 4 mai susu numiti tragdndu sorti mai scurte, isi audira mai antaiu sententi’a de mdrte, după care le si cadiura capetele. La cei 8 cari au trasu asemenea la sorti, au trebuita se li se ia sânge, pentru că se nu in- ghietie in vinele loru. După aedsta se ceti sententi’a altoru patru, adeca Matula, Bartha, Szabd si Szăntd, ale caroru capete — 202 — au cadiutu mai antaiu prin palosiu, dra după aceștia fusera taliati aceli patru inși, carii trăseseră sorti. Acestora le-au urmatu capii conspiratoriloru, a- deca Pero Segedinetiu, loanu Sebestdny, Andreiu Păsztor si Stefanu Szilasy. Aceștia fusera sfaramati in rdta. Operațiunea barbara si fiordsa s’a inceputu mai antaiu cu Segedinetiu si cu Szilasy sfarmandu- lise dsele de diosu in susu, păna candu la semnulu datu de carnefice cu muchia securei spre capulu con- damnatului , li se dede lovitura de gratia. După fi- nirea intregei operațiuni cu acei 4 condamnati la rdta li se taiara cadavrele in căte patru parti, se asiediara in ladi, in care se impartira si capetele celoru 8 morti prin palosiu, apoi punenduse căte doue ladi pe unu caru, se porniră dela Buda sub escort’a numerdsa de căte 100 ostasi pedestrii si 30 călăreți la loculu de- stinatiunei conformu cuventeloru deliberatului. Cele- lalte cadavre aruncate unele preste altele fusera trans- portate si imormentate sub furcile dela Buda. D’in toti conductori conspiratiloru unguri unulu singuru anume Andreiu Vdrtesi, primariulu d’in St. Andreiu au scapatu câ prin minune in Prussia, unde s’au angagiatu la unu regimentu de husari. Pre cătu tempu au stătu Pero in cercetare, elu si cătiva soți ai sei au sustienutu, că una d’in cău- șele rebelliunei au fostu si tiranic’a împilare a popo- rului prin boierimea tierei. Informații despre acestu lucru archiducele Francisca de Lotaringia, in 6. Maiu 1736 a datu porunci cătra comitate, câ acestea se cerceteze lucrulu, si totu-odata se se justifice pentru ce nu apara pe poporulu tieranu in contra abusuri- loru si spoliariloru. S’au denumitu comissiuni, dara resultatulu cercetarei au fostu aprdpe nemicu, pentru că, lucru firescu, funcționarii dela comitate inca erau ț ' ' - jnobili privilegiati si proprietari de iobagi. Apoi sciutu jeste, că corbu la corbu nu’si scdte ochii. Ce este ildreptu, in Ungari’a tocmai si pe atunci sdrtea tiera- iniloru erâ multu mai de suferitu câ in Transilvani’a. în una parte mare a tierei iobagii in dilele acelea faceau domniloru numai căte 12 dile pe anu, le mai platea căte 2 fiorini tacsa, li se luâ d’in 9 una, (a 9-a claie, a 9-a ferdela etc.), dra mai tardfu ii mai incarcara inca cu tacsa de unu taleru dela fia-care tata de familia. Totu in acelu tempu iobagii d’in Transilvani’a faceau căte 208 dile pe anu si erau supusi cu totulu la potestatea discretionaria a boie- riloru si a ciocoiloru. Adeveratu că si in Ungari’a ciocoii faceau fdrte multu reu poporului; numai acolo totu ilu mai apară proprietarii de rapacitatea celora. Asia s’au finitu nefericita rebelliune unguro-ser- bdsca d’in anulu 1735. Precumu in alte cașuri reulu isi are si partea sa buna, asia si in casulu de fatia, mdrtea lui Pero a folosita serbiloru intru atăta, că imperatulu Carolu si iesuitii sei isi mai trasera me- surile, începură a tractă mai blandu cu serbii si mai in scurtu, se adoperă a șterge trista impresiune d’in memoria serbiloru. Au esitu inse poeții populari si cantaretie serbesci, aii decantatu si decanta păna in diu’a de astadi memori’a lui Pero Segedinetiu, a fii- loru si a fiicei sale. Ba ce este mai multu, tocmai si poesi’a poporara a magiariloru s’au accaparatu de materi’a poetica căte se afla in istori’a rebelliunei d’in 1735 si iau datu vestmentu de poesia ungurdsca. Unele d’in acele poesii poporale sunt culese si pu- blicate in unguresce, era la vreo duoe din acelea li se dă chiaru însemnătate istorica; de aici e constrinsu cineva a incheid, că ori si cumu, intre anii 1734 si 35 serbii si ungurii calvini se aflau in relatiuni strinse unii cu altii.*) G. B. Junctiunea caliloru ferate ale României cu ale Ungariei si Transilvaniei. (Fine.) In momentele in care scriemu noi acestea, aflamu d’in diarie, că unele secțiuni ale camerei ar fi dela- turatu deocamdată aedsta conventiune, si că caus’a delaturarei ar fi, „câ se nu prejudece in cevasi ce- stiunea cea fatala numita Stroussberg, prin vreo de- cisiune precipitata. “ Abia ne-amu crediutu ochiloru nostrii, candu amu datu preste acelu argumeutu curiosu, sdu ddca mai voiti, preste acea manopera parlamentaria ne mai usitata pe airea. Totu după acea logica s’ar potea adresă cineva cătra publiculu romanescu dicdndu’i: Se nu caletorimu pe drumurile ferate făcute de con- sortiulu Stroussberg, pentru câ se nu prejudecamu in cevasi cestiunea Stroussberg. Apoi Warring’ & Comp, inca păgubi pe Austro-Ungari’a si pe consor- tiulu respectiva, păna la sum’a de 8 '/₂ milidne fior., sistă lucrările pe tdta lini’a transilvana cu tdte ra- murile ei, i se sequestră materialulu si alte obiecte; cu tdte acestea regimului austro-ungarescu nu ’ia tre- cutu prin minte că se dîca: me temu de Warring, me temu se nu prejudecu in cevasi cestiunea War- ring, si de aceea nu cutezu se inchiaiu conventiunea de caii ferate cu gubernulu romanescu, si n’am cu- ragiulu se’mi trimită pe technicii mei prin munți, prin strimtorile de pasagie, la fruntaria, pentrucă se le caute, cerceteze, inesure, calculeze si se’mi arate, pe la care puncte s’ar potea midiulocf junctiunea cu avantagiu mai mare, adeca asiâ, câ ddca se pdte, lucrările se coste mai puținu, si totuși se fia ajunse tdte scopurile cele mari, pentru care se cladescu ca- lile ferate, adeca scopurile strategice, comerciali, eco- nomice scl. Nu curau-va pe unii omeni ’ia coprinsu fiic’a de numele lui Stroussberg, precumu i coprindea ode- *) Celu care voiesce se cunosca si documentele d’in cărei este scosu acăsta schitia istorica, se ia amana: Az 1735-kii Zendiilăs tortănete. Tortănet korrajz a XVIII, szăzadbolj Irta K. Papp Miklos. Kolozsvărtt 1866. — 203 — nidra de numele unui Jianu, unui Tunsu, Cărjalfii, sdu Zsobri si Roșa Săndor? In care conventiune, prin ce feliu de lege s’a datu si recunoscutu consorțiului Stroussberg dreptulu esclusivu de a așterne numai elu ramure de caii fe- rate cătra fruntariele romano-transilvane si spre Ba- natulu Temisidrei ? Inse la loculu acesta nici că pdte fi vorb’a despre cătu mai curend’a esecutare a celoru trei jnnctiuni prevediute in conventiunea d’in 11. Aprile 1871, ci mai multu numai de luarea unoru mesure preparative, dupace odata gubernele limitrofe apucara a se invoi abia asupra celoru trei puncte de junctiune. Intru adeveru, că valdrea essentiale a acestei con- ventiuni stă in impregiurarea, că după sbuciumaturi desierte de 15 ani s’au aratatu in fine trei puncte, pe la care se presupune că se voru potea inpreună calde ferate. Dara ajungerea scopului mai cere inca tempu multu. Noi inca suntemu in «contra ori-carei precipitări, nu numai in cestiuni atătu de mari, precumu este acdsta, ci si in altele de importantia neasemenatu mai mica. Inse tocma pentrucă se nu mai precipitajnu precumu ni s’a mai intemplatu, trebue se cercetamu, se esaminamu, anume Gestiunile practice, la faci’a lo- cului, acolo depațte,. unde se afla substratulu ei, in campu, in pădure si in munți, pe tiermii riuriloru si ai lacuriloru, dra nu la mes’a verde, de unde prea adesea lucrurile omenesci se vedu numai că intr’unu caleidoscopu, amestecate, confuse, schimosite de totu. Precipitare ar fi fostu de ess. in anulu trecutu, ddca s’ar fi adoptatu acelu proiecta de conventiune .com- pusu numai d’in patru articlii, care nu eră intemeiatu pe neci unu studiu technicu, si totuși, anume iri par- tea Brasiovului, ficsă punctulu de junctiune in modu cathegoricu. Ce s’ar fi intemplatu dre, ddca d’in cer- cetările technice ar fi resultatu mai tardiu, că junc- tiunea pe la punctulu prevediutu in proiectil sdu este imposibile, sdu incai esecutarea inpreunata cu spese atătu de estraordinarie, in cătu statulu se nu voidsca a luă asupra¹ si garanti’a? D’in cele premise păna aici bunulu lectoriu pdte vedd, ca noi suntemu pentru adoptarea conventiunei de 30. Martiu (11. Aprile) prin camerele legislative ale tierei, de si cu dresicare emendamente, despre care va fi vorba indata mai la vale. Suntemu pentru adoptarea conventiunei; pentrucă noi credemu asia, că era de necesitate imperativa, că se se cu- ndsca incai trei d’in punctele de junctiune intre ace- stea tieri limitrofe, cumu si d’in causa că sperămu liniștirea spiriteloru in una parte considerabile a pu- blicului ambeloru tieri. Cu acdsta inse neci-decumu nu voimu se dîcemu că dorimu și esecutarea la mo- mentu a junctiuniloru. Tocma d’in contra. Inse tocma de amu si dori asia ceva, natura lucrului nu sufere neci-unu feliu de precipitare. Acestu adeveru va esf la lumina, indata ce vomu lua sub analise numai unii articlii ai conventiunei, ceea ce si este scopulu acestui memorialu. Se pare că conceptulu acestei conventiuni esjse d’in vreuna pdna diplomatica cu căteva luni mai in- ainte de a se dă pe facia atătu infricosiatele nele- giuiri ale consorțiului Stroussberg in Romani’a, cătu si scandalulu de 8 '/₂ milidne produsu de Warring & Comp, in Transilvani’a. In art. 1 alu conventiunei se dîce, că construc- tiunea calei ferate orientale care trece dela Oradea- mare (Nagy-Vărad, Grosswardein), pe la Clusiu, Turd’a, Aiudu, Blasiu, Mediasiu, Seghisidr’a (Schăssburg) la Brasiovu, inaintdza „rapede. “ D’in contra, aceea inaintdza atătu de incetu, in cătu terminulu esecu- tarei prevediutu in legea si conventiunea d’in a. 1868 neci-decumu nu se va tienea, adeca acea linia nu se va potea deschide neci pe la finea anului 1872 sî pdte neci la 1873. S’a lucratu ce e dreptu,. pe. tdta distanti’a dela Clusiu păna la Seghisidr’a, inse calea ferata orientale d’in Transilvani’a e deschisa si prac- ticata totu numai păna la Clusiu. Dela Seghisidr’a păna la Brasiovu s’au facutu destule studie technice, s’a fostu cumparatn si accumnlatu si materialu multu, d’in care inse parte mare s’a stricata in tempu de mai multe luni, de candu adeca technicii lui Warring au sistatu tdte lucrările. In urmarea unui arange- mentu facutu prin intrevenirea gubernulni ungurescu intre consorțiu si cas’a Warring, acdsta s’a retrasu cu totulu, dra consortiulu dela Maiu incdce a rein- ceputu lucrările pe tdta lini’a păna la Seghisidr’a. S’au perdutu inse siese luni fără neci unu folosu, cumu si mulțime de materialu, carele trebue se fia suplinitu. Tempulu ploiosu inca fă spre mare pedeca la constructiune. D’in susu atinsele inpregiurari urmdza de sine, că comissiunaa de esperti prevediuta in art. 5 alu conventiunei, destinata a se compune d’in delegatii ambeloru guberne contractante si a se tramite la faci’a locului, că se faca studiele prealabili, are tempu rin numai de 6, ci si de 12 luni, pentrucă se pdta esf cu unu operatu in totu respectulu niultiamitoriu. Apoi fiendu-ca deslegarea acestei probleme este pre cătu de grea, pe atăta si delicata, urmdza drasi firesce, că comissiunea va si simtf lips’a de tempu, si că ’lu ya sci pretiui de ajunsu. Dara la care facia a locului, pe unde se faca comissiunea studiele sale prealabili? La acdsta între- bare in art. 2 si 5 ni se dă respunsu atătu de con- fusu, in cătu confusiunea loru a pusu la mirare pe mulțime de lectori; dea peutru ce. In alini’a a trei’a d’in art. 2 se dîce: „A trei’a si cea după urma (junctiune) dela Kronstadt (Bra- siovu) sdu altu punctu propriu alu drumului de feru Ost-Ungaru la Galați?¹ In art. 5 alini’a 1 aflamu acestu pasagiu: „Dupa- ce va face studiele prealabili asupra directiunei ce trebue a se da acestei caii ferate prin defileulu Oituzu, va emite opiniunea sa in terminu de siese luni, si mai curendu de se va potea, asupra cestiunei — 204 — de a se sci , care d’in acestea duoe trecători va re- spunde mai bine intereseloru ambeloru tiere.“ Trei linii de junctiune. A trei’a va fi dela Brasiovu, s<âu (dela) altu puncta propriu alu drumulu de feru ost-ungurescu la Galați. Inse art. de lege 45 sancționată de regele Un- gariei in 6. Dec. 1868 contiene chiaru si luminata, că celu mai apropiatu punctu alu calei ferate orien- tale cătra fruntariele moldavo-romanesci este numai unulu, cetatea Brasiovulu; de unde apoi isi reserva pentru venitoriu alegerea liniei de continuare inainte si de trecere preste hotaru. Cetatea Brasiovulu nu se pdte considera câ punctu de trecatdre, că pasu, câ defileu, că-ci după situatiunua sa topografica ea nu este si nu pdte fi asia ceva, ci este numai pnnc- tulu d’in urma ficsatu in lege, dela care se ai a merge mai departe spre fruntaria. Apoi dara ce potu insemna cuventele d’in art. 5 „care d'in acestea duoe trecători"? Care duoe? In totu coprinsulu conventiunei d’in 1871 se vede anu- mita una singura trecatdre, unu singura pasu, defi- leu , adeca Oituzulu, dra a duo’a trecatdre nu este nicairi, că-ci se observă mai susu, cumu Brasiovulu nu pdte fi pusa in anthitese, in opositiune cu pasulu Oituzu. Intr’unu micu segmenta de cercu ala Car- patiloru, de carii este incungiurata Transilvani’a. lo- cuitorii cetatei si emporiului, cârc se numesce Bra- siovu, intretienu comunicatiune secularia cu Romani’a prin patru passuri sdu strimtori de munți, care sunt: Branu (Tbrzburg), distanti’a de 3 dre, pe unde esimu la Rucaru, Campulungu etc. Temi si u, distanti’a duoe dre, pe unde trecemu la Predealu si prin Prahov’a inainte la Campin’a etc. Siantiulu-vechiu, distanti’a de trei dre, de unde esi in paralella cu Prahova, de asupra Campi- nei, prin urmare totu in acea direcțiune. B u z e u, câ passu, câ strimtdre, in distanti’a de 6 dre, de unde ajungi la Valenii-de munte, dra de acolo sdu in drept’a la Ploiesci, sdu in stang’a la Buzeu (urbe). Acestea sunt trecatorile sdu defileele cele mai apropiete de Brasiovu, de tienutulu seu si de distri- ctului Fagarasiului (curatu romanescu), prin care se intretiene d’in stravechime comunicatiunea comerciale, economica si de persdne intre limitrofele tierei. Asia dara este invederatu, că comissiunea de esperti, adeca de ingenieri specialiști, care se va compune pentru scopulu aratatu in conventiune, acestu scopu nu ’lu pdte ajunge neci-decumu cu dresi-care securitate, de- cătu numai ddca i se va comite, câ se ’si intindia studiele sale prealabili, cu tdta seriositatea si perseveranti’a unoru buni technici, pe langa punctulu Oituzu, inca si preste tdte acelea patru puncte sdu defileuri, adeca Branu, Temesiu, Siantiu si Buzeu. Numai sub acdsta conditiune comissiunea va fi in stare de a spune guberneloru si corpuriloru legisla- tive d’in ambele staturi, care d’in acestea cinci, dra nu duoe trecători, „va corespunde mai bine la inte- resele ambeloru tieri." < La loculu acesta rogamu pe on. lectori, câ in totu casulu se binevoidsca a’si desface chart’a tie- rei si a o tiend pe căteva minute de inaintea sa, pentrucâ cu atătu mai usioru se se pdta clarifica con- fusiunea produsa prin desu citatele cuvente ale con- ventiunei. Despre duoe puncte de junctiune, Orsiov’a si Vulcanu, conventiunea vorbesce in. termini cathego- rici astufeliu, in cătu suntemu constrinsi a presupune, că pe la strimtorile acelea studiele preliminarie sunt si făcute, cumu si că resultatulu acelora esise in fa- vdrea junctiunei, care de act inainte nu mai e de a se trage la indointia. ' Cu totulu altmentrea stă lucrulu in privinti’a punctului alu treilea de junctiune. Aici poterile con- tractante recunoscu necesitatea „studieloț-u prealabili," si se invoiescu la compunerea unei comisiuui de es- perti, care se fia tramisa la faci’a locului, pentrucâ se faca acelea studie si apoi se’si emitta opiniunea sa. Cu tdte acestea in aceeași conventiune se adaoge cumu amu dîce, intr’unu resufletu, că direcțiunea calei ferate orientale trebue se se dea prin defileulu Oituzu. Apoi dara ddca liui’a calei ferate d’in Transilvani’a trebue se trdca prin Oituzu, pentrucâ se ajUnga in legătură cu acea moldavo-romandsca ce vine dela Galați, de ce folosu mai eră studiele preliminarie in opositiune nu sciu cu care altu punctu! Era ddca studiele prealabili technice comparative sunt in ade- veru necesarie, atunci nu pricepemu cumu s’a furi- siatu in'art. 5 alu conventiunei espresiunea „trebue" in favdrea Oituzului. In art. 3 d’in proiectulu domnului Dim. Ghica se dechiarase, că „lini’a dela Adjudu prin Tergulu Ocnei este de utilitate publica." Fdrte bine, amu dîsu noi atunci, voimu se recundscemu cu tdta plă- cerea, că acea linia pdte se fia pentru statulu roma- nescu de utilitate publica, d’in caus’a mai virtosu a salineloru Moldovei. Utilitate publica inse este unu conceptu cu totulu relativu. Nu mai militâ inca si alte argumente pentru acea linia? Mulțime de caii ferate si neferate potu se fia si sunt in adeveru de utilitate publica. Dar dre salinele dela Slanicu, sdu cele dela Telega de langa Campin’a se nu mai me- rite neci unu feliu de consideratiune ? Una ramura de drumu de feru trasa cătra sdu: pe langa acelea saline, se nu mai fia de utilitate publica? Asia dara utilitatea publica a salineloru dela Tergulu-Ocnei nu este neci-decumu argumentu de ajunsu, pentru care joncțiunea calei ferate orientale se „trebudsca" a se midiulocf pe la Oituzu si nu pe airea. D’in contra; mai sunt alte rațiuni grave, care voru inpune comisiunei de esperti obligațiunea de a studid inca si celelalte patru trecători cu totu-adensulu. In sinulu unoru munți precumu sunt si Carpati, ori-care technicu bunu se va încerca se resolva ce- stiunea mai antaiu d’in punctulu de vedere alu po- — 205 — sibilitatiei. Pote trece calea ferata prin acești munți? Pe unde, prin care angustime de munte? In casu de a se stabili posșibilitatea, vene apoi capitalulu si intrăba, câtu va costa, si ce foldse va aruncă. Deodata cu acesta voiesce si comerciulu se scia, dăca si păna in cătu acea cale va fi avantagidsa pentru densulu. Adesea inse statuia pune Gestiunea strategica mai pre susu de tdte. Acăsta va subversa in gradu eminente inca si in casulu de facia. In Transilvani’a mai vene in consideratiune inca si cestiunea de nationalitati, că si in alte căteva tieri ale imperiului austriacu. A trage cale ferata preste unu teritoriu ’locuitu de vreo naționalitate specifica, in totalitate său in maioritate precumpanitoria, numai cu scopu de a o favoră pe acăsta mai multu decătu pe alt’a, mi pdte fi lucru tocma indiferente, neci pen- tru stătu, neci pentru capitalu. Sunt mai multi ani, decandu anume in Transil- vani’a decurge lupta ferbente de vorbe si condeie, prin adunari dese, prin deputatiuni, prin diarie si brosiure, de un’a parte intre romani si sasi, ăra de alt’a intre secui d’in caus’a passuriloru Buzeu si Oituzu. Cu tdte acestea, lucru curiosu, s’au aflatu chiaru si membrii de ai corpuriloru legislative atătu d’in Pest’a, cătu si d’in Bucuresci, caroru acelea duoe puncte nu le sunt cunoscute neci după nume, si nu este asia de multu, decandu unu deputata d’in Pest’a voiă se pună remasu, că Oituzulu ar fi situata multa mai aprdpe de Brasiovu, decătu Buzeulu. Ce vomu dîce inse, dăca se va constata pe deplinu, că tocma aceia carii lucra pe viătia si mdrte pentru junctiunea Oituzu, n’au vediutu cu ochii loru neci-unu feliu de studiu prealabile, carele se fia fostu facutu pe la acelu punctu. Si ce voru mai dîce dre, totu aceia, candu voru afla, că junctiunea neci că s’ar potea efectua prin passulu Oituzu, decătu ddra multu mai susu pe la punctulu Uzu, prin una alta vale, care ajutata de tunelle ar duce la Ocn’a. D’in contra passulu’ Buzeu fusese cercetatu si studiatu de repetite-ori de cătra technicii austriaci in periodulu absolutismului, si operatele respective trebue se se afla depuse in vreunu archivu inca d’in dîlele renumitului ingenieru Gega. De alta parte cu passurile Siantiu, Temesiu, Branu sta lucrulu totu că cu Oituzulu. ' Tdta lumea scie se spună de atătea vali, care ducu cu inlesnire dela Bra- siovu in Munteni’a, intre orasiulu Rosnovu si intre Sacele; chiaru unii technici voiescu a sci, că pe asia numit’a Valea-Rosnovului pe sub pdlele Buce- ciloru ducerea unei caii ferate ar fi inpreunata cu dificultăți relativu multu mai puține, decătu de ess. pe la Oituzu. Dar cine a cercetatu vreodată acelea regiuni, acelea vali, cu ochi ageri de technicu si cu scopulu pronunciatu de a deslega cestiunea junctiunei caliloru ferate intre acestea duoe tieri? Noi nu amu sci se numimu pe nimeni. Mai in scurtu, acelea pas- suri considerate d’in punctu de vedere technicu, se potu nutnf păna astadi Terra incognita. Aici ne aduseramu aminte de unu casu remar- cabile d’in trecutu. Pre candu calea ferata ce duce preste ametietdriele înălțimi ale muntelui Semmering era pe aprdpe se fia data comunicatiunei, ăta că tech- nicii esu cu un’a.descoperire d’in cele mai neplăcute pentru ministeriulu d’in Vien’a. Prin un’a vale lunga, situata mai departe incdce de Semmering aceeași cale ferata s’ar fi potutu esecuta cu un’a economia celu puținu de */₃ d’in enormele spese inghitite de Sem- mering. Era prea tardfu. Inse nu avemu trebuintia că se cautamu essemple prin tieri mai departe, candu acuma d’in nefericire le avemu la noi acasa, pentru că^se invetiamu d’in ele, cătu este de periculosu a pasf la întreprinderi mari si la essecutarea technica a loru in modu unilaterale, fără a culege d’in tdte părțile si cu tdta esactitatea date sigure, d’in care si pe care se fia basatu planulu. Calea ferata orientale, care va taia marele prin- cipatu alij Transilvaniei in linia curmezisia, adusa numai păna la Brasiovu, ajunge intr'unu fundu de sacu, ea trebue se ăsa d’in acesta înfundătură. Inse in ce direcțiune? In conventiunea d’in Martiu-Aprile a. c. se presupune, că punctulu estremu alu acestei caii are se fia portulu Galați. Nu pricepemu nece- sitatea, pentru care lini’a orientale se ăsa la Galați si nu de ess. la Brail’a. Si mai puținu s’ar potea pri- cepe acea necesitate atunci, candu d’in studiele tech- nice ar resulta, că continuarea calei ferate dela Bra- șiovu si scdterea ei păna in lini’a Bucuresci-Brail’a prin unu altu passu ar costa neasemenatu mai pu- ținu, decătu pe la Oituzu. In acestu casu apoi nu ne indoimu că statuia că si capitalulu intreprindie- toriu, s’ar decide in contra junctiunei pe la Oituzu si pentru junctiunea pe la unu altu passu, cu atătu mai vurtosu, că atunci comerciulu dintre Brasiovu si capital’a României cu tdte celelalte urbi si tienuturi păna la Giurgiu nu ar fi condamnatU, că său se faca unu semicercu enorma pe la Ocn’a si Agiudu, pentru că se ajunga la destinatiunea sa in tienuturile lalo- mitiei, Dimbovitiei si Argesiului, său dăca nu ’iar conveni acestu incongiuru, s& se continue totii că in tempurile străvechi, pe cai cu samaru, precumu mai merge păna in dio’a de astadi prin Branu si Siantiu, in cătu au ajunsu de compătimirea lumei in dîlele ndstre. D’in tdte acestea trebue se dedneemu, că mai inainte de a se decide cineva pentru continuarea calei ferate orientale dela Brasiovu mai departe; este ne- cesitate imperativa, că studiele technice se se faca pe la tdte cinci passurile său defileurile memorate mai susu. Suntemu necesitați a ne mai opri cevasi la art. 5 d’in conventiunea desu citata. Noi adeca credemu, că întrebarea d’in căti membrii se fia compusa co- missiunea de esperti, neci-decumu nu ar fi otidsa; d’in contra ea ar fi tocma la loculu seu. Milidne 34 — 206 — multe jdca la midiulocu. venitoriulu unei. lungi linie de cale ferata depende in casulu de facia prea multu dela loculu pe unde, si dela modulu cu cave se va efectua joncțiunea p’intre nmnti. Depende-va sortea acestei caii ferate dela căte unulu, seu dela mai multi technici, carii voru avea a’si face studiele loru? Totu la loculu acesta s’ar mai.potea aruncă inca si întrebarea, ddca technicii voru fi insarcinati de cătra guberne, că pe langa deslegarea cestiuniloru taiatdrie in ressortulu loru, se respecte si voturile re- presentantiloru comerciuiui, ai industriei si ai agricul- turei, sdu că technicii vorii avea se’si caute numai de studiele loru in modu cu totulu obiectivu, la faci’a locului, fără neci-unu respectu mai departe alu altoru factori, carii Voru influentia alegerea puncteloru^e junctiune. In totu casulu Gestiunile acestea d’in urma atinse de noi, voru trebui se dea materia la alte negotia- tiuni noue intre representantii staturiloru limitrofe, ceea ce drasi va mai cere .multa perdere tempu. Asia dara tocma si d’in acesta causa membrii cainereloru legislative aru potea fi liniștiți, că mai este inca miiltu, păna candu cestiunea Stroussberg ar veni in periclu de a fi prejudecata prin' adoptarea conventiunei de facia si prin esmisiunea comisiunei technice. Art. 7 d’in conventiune inca este redactata asia, in cătu elu las» poteriloru contractante unu spatia de tempa nedeterminatu păna la terminala⁻ de ince.- pere si de finire a lacrarilora de constructianea calei ferate pe la punctele de junctiune, si asia acestu ar- ticla inca este de natara că se dea dresicare caragia la toti aceia, carii cant coprinsi de fric’a lui Stroussberg. In fine art. 16 si cela d’in urma tiene curata, că acea conventiune va intra in vigdre nulnai d’in | dio’a in care se vă deschide vreana d’in cele trei linii de jnnctîune si — precumu urmeza firesce că se fia, deocamdată numai pentru acea linia care va fi deschisa mai antaiu, apoi si pentru care voru mai urma a se deschide păna la numerulu de trei. Crediendu noi, că prin cele deduse păna aici statala cestiunei de facia s’a luminatu de ajunsa, con- clusiunea ndstra este, că se rogamu pe domnii mem- brii ai corpuriloru legislative, a votă pentru acceptarea conventiunei d’in Martiu-Aprile a. c., emendata inse mai yirtosu cu respectu la studiele technice ale co- missiunei de esperti asia, in cătu se se păta evita ori-ce unilateralitate si chiaru superficialitate a lucra- riloru, care ar potea fi fatale pentru intrega între- prindere, cu alte cuvente: .a se decide prin lege si conventiune, că studiele technice de junctiune se se faca in modula celu mai seriosu pe la tdte cinci passurile seu defileele, adeca Branu, Temesia-Predealu, Siantiu, Buzeu si .Oituzu; era fiendu-că acelea studie voru cere după tdta probalitatea celu puțina duoi ani, se se si incepa inca in ver’a acdsta de cătra unu numeru de technici, care se corespundia la im- portanti’a problemei ce le va stă spre deslegare. Nr. 186. 1871. Procesu verbalii luatu in siedinti’a estraordinaria a comit, asoc. trans. tienute in 1. Aug. c. n. 1871 sub presidiulu dlui vicepres. lacobu Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii E. Macelariu, P. Mânu, I. Tul- . basiu, I. V. Rusu, Z. Boiu, Vis. Romanu, C. Stezariu, cassariu, V. Ardeleana, I. Maximu si I. Cretin. § 108. Dn. proprietariu in Clusiu, Gabriele Illyes prin dechiaratiunea sa d’in 24. luliu a. c. se oferdza a contribui in favdrea fondului de academia, in terminu de unu anu, o obligațiune urb. trans. de 1000 fr. m. c. d’inpreuna cu couponii dela 1. luliu 1872 (Nr. prot. 175, 1871). Se iea spre scientia cu plăcere, si se decide a i-se esprime recunoscientia in scrisu, respectiv, domnu oferitoriu. § 109. Se refereza despre hanii incursi Ia asoc. dela siedinti’a d’in 18. luliu a. c. pana la cea presente, că tacse de membrii»ord. si ajutători, si anume: a) dela dn. negotiatoriu in Bucuresci, Ioane Alesie că tacsa de membru ord. pre a. 186%—18⁶%₀ 30 fr. (Nr. prot. 184, 1871); b) dela dn. consiliariu aulicu lacobu Bologa tacs’a pre 187% 5 fr. (Nr. 184); c) dela dn. consil. gub. Ejia Macelariu tacs’a pre .187% 5 fr. (Nr. 184); d) dela dn. proprietariu Vis. Romanu tacs’a pre 187% 5 fr. (Nr. 184); e) prin dn. canonicu . si directoru alu desp. cerc, d’in Blasiu, Ioane Fekete s’au tramisu, că tacse de m. ord. vechi si ntioi cu totulu 210 fr. v. a. (Nr. prot. 181 si 182, 1871); f) prin dn. vicariu si direct, alu desp. cerc, d’in Simleulu Silvaniei, Demetriu Coroianu că tacse de m. ord. vechi si nuoi, cumu si de m. ajutători 68 fr. v. a. (Nr. prot. 183, 1871). Se iau spre scientia, si secretarialu se insarcineza a espedă membriloru .ord. nuoi resp. diplome. § 110. Dn. capitanu si cassariu alu asoc. Const. Stezariu, conformu conclusului adusu in siedinti’a com. d’in 18. luliu a. c. (§ 101) raportdza asupra compotu- lui asternutu spre esaminare d’in partea directiunei desp. cerc, alu Sighisidrei (XXI), si facându unele observa- tiuni asupra unoru puncte d’in acelu computu, propune că acela se se retramita resp. direcțiuni cu acea îndru- mare, că se se mai dea unele desluciri la observările făcute. Primindu-se acesta propunere a dlui referente se rădică la valore de conclusu. § 111. Direcțiunea desp. cerc, alu Gherlei (XIII) așterne protocolulu siedintiei snbcomit. d’in 13. luliu a. c. D’in amentitulu protocolu se vede, că subcomitet, resp. s’a ocupatu cu urmatorele afaceri: a) s’a luatu spre scientia imbucuratoria o scrisore a dlui prot. d’in Iclodulu mare, Simeonu Bocsia, prin carea arata, cumu-că 22 individi d’in numit’a comuna, pre langa dechiaratiuni protocolare, s’au obligatu a se face membri ajutători, si a plati in totu anulu tacsele — 207 — obvenitorie iu ,⁵/₂₇ Augustu, adeca in dio’a Santa- Mariei. -— Totu la moțiunea susu-amentitului domnu protopopu s’a infientiatu agentur’a comunala in Iclodulu mare. . • b) C ă apelulu emisu in caus’a fondului de acade- mia , se aiba unu efectu cătu se pdte mai favoritoriu, subcomit. cestiunatu a decisu, câ ordinariatulu episco- pescu d’in Gherl’a se fia rogatu, că prin unu cerculariu emitendu catra clerulu diecesanu, se benevoiăsca a veni in ajutoriulu fondului de academia, recomandându d’in parte-si imbracisiarea acestei cause' cu tăia caldur’a. c) S ’a luatu spre scientia imbucuratoria scrisorea dlui prot. d’in Borsi’a, Alimpiu Barboloviciu, prin carea arata, cumu-că iu comunele Borsi’a si Dragu, pre langa decharatiuni protocolarie, s’au insinuatu mai multi inși de membri ajutători; si totu-deodata, la propunerea a- mentitului dn. protopopu, se denumescu membrii agen- turilortt comunale in comunele Borsi’a si Dragu (Nr. prot. 165, 1871). Lucrările subcomit. se iau spre placut’a scientia si totu-odata i-se esprime₍ recunoscientia pentru zelulu si interesqlu doveditu si cu asta ocasiune, facia cu pro- movarea afaceriloru asoc. si in specialu facia cu pro- movarea fondului de academia. § 112. Se presenteza scrisdria domnului profes. gimn. in Brasiovu, dr. Nic. Popii, prin carea aduce la cunoscientia, cumu-că cu ocasiunea prosimei adun, gen., tienende la Fagarasiu, va tiene unu discursu despre „musica“ (Nr. prot. 169, 1871). Spre scientia. § 113. Se presenteza testimoniale stipendiatului asoc. Bas. Michailu, ascultatoriu la institutulu politech- nicu in Vien’a. D’in respect, testimonia se constatăza, cumu-că numitulu teneru a frecuentatu cu diligintia si resultatu bunu prelectiunele d’in studiale resp., si la fi- nea anului scol, că ascultatoriu estraord. a depusu esa- ’menu d’in matematica cu resultatu indestulitoriu (Nr. prot. 174, 1871). Spre scientia. § 114. Nicolae Șelomonu, sodalu de caltiunariu in Alb’a-Iuli’a, cere a i-se dă unu ajutoriu d’in partea asoc. (Nr. prot. 185). Se decide a i-se resolvi, că cererea i-se inapoieza cu acea îndrumare, că la tempulu seu, candu âdeca co- mitet. pentru impartirea ajutorialoru, ce se voru preli- mina la prosim’a adun, gen., va publică concursu, se concurgă si respectivulu suplicantu, provediendu-si su- plic’a sa cu tote documeiitele recerute ce se voru in- digită in resp. concursu. § 115. . Secfetariulu II. da cetire raportului seu, despre activitatea comitet, asoc. in decursulu a. 187%. Acestu raportu luandu-se la disensiune, se primesce cu unele, modificatiuni (resp. adaugeri) si se decide: a se presentă prosimei adun. gen. § 116. Aducunduse inainte, că actele relative la alegerea si constituirea subcomitetului d’in desp. cerc, alu Sibiiului (III.) — degiă cumu s’a si infientiatu — cumu si banii incursi că tacse de membrii ord. si aju- tători cu ocasiunea adun. gen. cerc, constituante, inca nu s’au tramisu incoce, comitetulu se afla indemnatu, a decide, că direcțiunea resp. se se poftesca a ingrigi, că fără de amanare se se asterna la acestu comitetu atătu actele resp. cătu si banii incursi in favorea asoc. cu ocasiunea alegerei subcomit. d’in despart, amentitu. § 117. Dn. prof. Maximu cerendu-si cuventu, face propunerea, că comit, se recomande prosimei adun, gen., că acea se decidă încetarea foiei asoc. Propunerea asta dă inse la disensiuni îndelungate si seriose la care participară celi mai multi d’intre mem- brii presenti. —• In urma presidiulu submitendu la voti- sare propunerea amentita, comitet, cu maioritate de 7 voturi contra votului dlui propunatortu (si dn. Tulbasiu abstienendu-se dela votisare) decide respingerea pro- punerei Tesp. § 118. Dn. Maximu cere acumu, că propunerea sa degiă reieptata, se se petrăca la protocolu d’inpfeuna cu motivele aduse inainte de domni’a sa. — Acăsta dede inse la sulevarea cestiunei „deca suntu a se pe- trece la protocolu propunerile cu motivări seu simplu fără de motivări? că-ci in casulu candu s’ar satisface cererei respectivului, atunci ar trebui se se insire si motivele aduse in contra prppunerei sale. Presidiulu deci poftesce pre comitetu a decide mai antaiu cestiunea sulevata degiă, adeca deca suntu a se induce in protocolu propunerile cu seu fără motivări? După discusiuni mai lungi, cu care ocasiune se iviră păreri pro si contra, presidiulu se află motivatu a sub- mite la votu deciderea cestiunei sulevate. Cu ocasiunea votisarei, voturile dloru membri impartindu-se in 2 parti egale (dupa-ce unu membru se abstienu dela votu) 4 contra 4 voturi, presidiulu prin votulu seu dirima ce- stiunea in favorea opiniuniloru manifestate pentru indu- cerea propuneriloru in protocole fără motivări si ast- feliu se decide, că propunerile se se inducă ]a proto- colu fără motivări. Cu aceste, fiendu tempulu degiă inaintatu se decide intrerumperea siedintiei si continuarea acelei mâne după amădi la 5 ore. Sibiiu datulu că mai susu. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vicepres. secret. II. S’a cetitu si verificata Sibiiu in 3. Aug. 1871., Macelariu. mp. Mânu mp. Vis. Romanu mp. Ad Nr. 186 -1871. Procesu verbale luatu in siedinti’a estraord. a comitet, asoc. trans. tienuta in 2. Aug. c. n. 1871 sub presidiulu dlui vicepres. Iac. Bologa, fiendu de facia ddnii membrii Elia Macelariu, P. Mânu, Bar. D. Ursu, I. Tulbasiu, Z. Boiu, Vis. Romanu, I. V. Rusu, Vas. Ardeleanu si I. Cretiu. § 119. Dn. vicepresiedinte aduce la cunoscientia, cumu-că dn. asses. la tabl’a reg. pens. Mat. Popu Gri- deanulu, pre langa scrisărea d’in 23. luliu a. c. tramite 40 fr. v. a. că contribuiri incurse in favorea fondului 208 — de academia dela dspetii adunați la cununi’a dlui ad- juncta de concipistu la tabl’a reg. Ioane Grauru cu d-sidra Elen’a Fekete, intemplatu la Grebenisiulu de pre campia in 23. luliu a. c. Se iea spre plăcută scientia si banii incursi se transpunu dlui cassariu alu asoc.; er numele dioru con- tribuitori se va publică in foi’a asociat. § 120. Dn. cancelistu mag. Ioane Cretiu prpsen- teza proiectulu de bugetu pre an. asoc. 187% elabo- rați! de comissiunea esmisa spre acestu scopu in sie- dinti’a comit, d’in 18. luliu a. c. (§ 107) si totu-odata cere a se luă la pertractare. Referentele, pre bas’a conspectului datu d’in partea cassei despre sum’a disponibila arata, câ comissiunea proiectdza a se suscepe in bugetulu an. 187 % urma- tdrele positiuni: 1) Remuneratiune pentru secret. I. că redactoriu alu fâiei asoc. „Transilvani’a“ 400 fr. 2) Re- muneratiune pentru secret. 11. 400 fr. 3) Remuneratiune pentru cassariulu asoc. 200 fr. 4) Remuneratiune pentru bibliotecariulu asoc., care e totu-odata si archivariu 100 fr. 5) Spesele cancelariei asoc. 200 fr. 6) Remune- ratiune pentru unu scrietoriu stabilu (cancelistu) 300 fr. 7) Doue stipendia â 400 fr. pentru 2 ascultători de filosofia 800 fr. 8) Doue sjipendia ă 400 fr. pentru 2 ascult de politechnica 800 fr. 9) Unu stipendiu pentru unu elevu de agricultura si silvicultura afa⁻a de Tran- silvani’a 350 fr. 10) Doue stipendia ă 50 fr. pentru 2 studenti dela gimnasiu 100 fr. 11) Doue stipendia â 50 fr. pentru 2 studenti de scole reale 100 fr. 12) Doue ajutqria câte 50 fr. pentru 2 sodali de meseria, cua- lificati de a se face măiestri 100 fr. 13) Patru ajutoria căte 25 fr. pen.tru 4 invetiacei de meseria. 100 fr. 14) Doue premia căte 25 fr. pentru prăsirea de ultoi nobili 50 fr. 15) Pentru acoperirea speseîoru foiei asoc. 400 fr. 16) Spesele estraord. ale asoc. si pentru biblio- teca 200 fr. 17) Plat’a servitoriului cancelariei pre an. 187% fr. 18) Chiri’a casei asoc. pre 187 % 100 fr. Luandu-se acestu proiectu la desbatere, d’in posi- tiune in positiune, comitetulu decide a.se statori pre- cumu urmeza: a) Positiunile 1—9 d’in proiectulu comis- siunei se primescu fara schimbare, b) Positiunile 10, 11, 12, 13, 14, 15 si 16 d’in respect, proiectu alu comis- siunei se modifică in sensulu urmatoriu, si anume: 1) La pos. 10 in locu de 2 stipendia de căte 50 fr.' pentru gimnasisti, se creaza 3 stipendia de câte 50 fr. si astfeliu sum’a preliminată penitu gimnasisti vine 150 fr. 2) La pos. 11 in locu de 2 stipendia de câte 50 fr. pentru studenti dela scdlele reali, se creaza drasi 3 stipendia de câte 50 fr. si astfeliu sum’a destinata pentru realiști vine 150 fr. 3) La pos. 12 in locu de 2 aju- toria de câte 50 fr. pentru 2 sodali de meseria, se creaza 4 ajutoria de căte 50 fr. pentru 4 sodali de meseria si astfeliu sum’a vine 200 fr. 4) La pos. 13 in locu de 4 ajutoria de câte 25 fr. pentru invetiaceii de meseria, se creaza 10 ajutoria de câte 25 fr. pentru 10 invetia- cei de meseria si astfeliu sum’a destinata spre acestu scopu e 250 fr. 5) Pos. 14 si 15 se lașa afara, si se inlocuescu cu o alta positiune, respect. 14, separata pentru înmulțirea bibliotecei asoc., spre care scopu se destina 100 fr. 6) Pos. 16, resp. 15 se primesce după proiectulu comissiunei, lasandu-se afara cuventele „si ale bibliotecei,“ fiendu pentru biblioteca s’a creatu po- sitiune separata (vedi p. 5). In urma c) posit. 17 si 18, acumu resp. 16 si 17 se primescu fără modificare, conformu propuneriloru comissiunei resp. Bugetulu redactatu, conformu modificatiuniloru mai susu indigitate, este de a se presentă prosimei adunari gen. in forma de proiectu alu comitetului asoc. i § 121. In fine dn. referente alu comissiunei bugetarie propune, câ pentru oficialii asoc. cari d’in oficiu au se participe la adunarea gen. a asoc. tie- nenda la Fagarasiu in 7. si 8. Augustu a. c., se se fipșeze pre di diurnu de căte 3 fr. si recompensarea speseloru ,de drumu (carausi’a). Acdsta propunere dă inse la disensiuni mai în- delungate, cu care ocasiune afara de propunerea re- ferentului comissiunei, se mai ivescu alte 3 propuneri, si anume: a) Dn. vicepresiedinte. propune, câ oficialiloru, cari voru merge la adunarea gener. se li se solveze numai spesele cărăușiei, inse țâra a li se mai solvi si diurne. b) Dn. ases. cons. Z. Boiu propune, câ oficiali- loru asoc. se li se anticipeze spese de drumu, aci intielegându-se si victulu si alte spese, pre langa în- datorirea de asi dâ sodotela la tempulu seu; in fine c) Dn. secret, fin. I. Tulbasiu propune câ oficia- liloru se li se fipseze diurnu pre di de câte 3 fr., dar spese de carausia se li se compute de unu milu câte 1 fr. v. a. Continuanduse disensiunea, in urma presidiulu submite la votu in ordinea sa, propunerile de sub a, b si c, cumu si propunerea feferentelui comissiunei bugetarie, care tdte per majora reieptanduse, comite- tulu la o alta propunere a dlui vicepresiedinte, de- cide: câ oficialiloru asoc. cari voru participâ la adu- narea gener. a asoc. tienenda la Fagarasiu, se li-se anticipeze o suma de 100 fr., dandu-se in asta pri- vintia la cass’a asoc. asemnatiunea de lipsa. Verificarea protocdleloru siedintiei trecute si pre- sente se incredintieza dioru membri Bar. Ursu, Ma- celariu si Romanu. Sibiiu datulu câ mai susu. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vicepresied. secret. II. S’a cetitu si verificata Sibiiu in 3. Aug. 1871. Ursu mp. Macelariu mp. V. Romanu mp. Editorii! si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu 6. Baritiu, secretariuln I. alu asociatiunei. - Tipografi’a Rfimer & Kamner.