----'—------ 4 Acesta fâia ese Q cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatale 10 franci cu porto v> f"*“- .sa: TRANSILVANI’A. F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. --------— - ' Abonai^entulu se p face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneEa la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, s6u prin posta seu prin domnii co- c? lectori. W. ■ ---------- Nr. 12. Brasiovu 15. luniu 1871. Anulu IV. Sumariu. Momente d’in istori’a moderna a Greciei. (Continuare.) — Academi’a magiara de scientie. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Continuare.) — loanu cav. Alduleanu. — Annalile societatei academice romane. — D’in pomelniculu martiri- loru romani dela an. 184⁸/₉. (Continuare.) — Protocolulu sied. comit. — Consemnarea contrib. si ofert. incurse. — Bibliografia. Momente d’in istori’a moderna a Greciei. (Continuare.) Aici ne curmamu firulu narratiunei ndstre, sî lasamu istoriografiloru romanesci sî grecesci, câ se descria cu de-ameruntulu pentru memori’a posteritatei tdte fiordsele fapte sî evenimente căte au decursu pe pamentulu romanescu, nu numai păna in luniu 1821, adeca păpa la scaparea lui Ipsilanti prin Turnu-rosiu de sabi’a turcdsca, pentru că se ajunga la Muncaciu si mai tardiu la Theresienstadt in captivitate austriaca, ci tocma păna la 22. Maiu an. 1822, căndu a venitu Grigorie Ghica IV. câ domnu pamentenu la tronulu Munteniei. Se curmamu acesta parte d’in acțiune cu atătu mai virtosu, cu cătu că, de vomu lua de ess. nu- mai acțiunea unuia d’intre capii revolutiunei, precumu a fostu Theodoru Vladimirescu, ucisu de Ipsilantis cu neaudîta perfidia, un’a dî intrdga nu ar ajunge pentru nărratiunea toturoru fapteloru lui, sî bune, sî rele, căte a inplinitu elu in acelea căteva luni,de dîle. In locu de acdsta se aruncamu una căutătură rapede spre Constantinopole, pentru câ se cundscemu mai deaprdpe căteva d’in faptele cele mai ferfise sîbarbare, d’in căte intempina omenimea pe acestu pamentu. Pte candu acei trei comandanți, adeca duoi greci sî unu romanu, petrecea la Bucuresci perdiendu tem- pulu in intrige fatali sî torturati de negra neîncre- dere, totu pe atunci, adeca in Aprile 1821, măcelu- rile d’in Peloponesu luasera un’a dimensiune pre cătu de rapede, pre atătu sî de’barbara sî teribile, in cătu se parea, că tdte furiile iadului esisera pq pamentulu Greciei. Orasiele Kalavryta, Kalamata sî Patras ca- diusera in manile greciloru. Archimandritulu Dikaeos (papa Flevas) sî alti cătiva arclnerei predică pe fatia cruciat’a in contra turciloru. Const. Kolokotronis, Petru Mavromichalis, primariulu districtului Mani, Londos, Zaimis, insusi archiepiscopulu Germanos d’in Patras si alti mai multi primati se puseră in fruntea poporului si’i cbiainara la arme. Dela finea lui Martiu păna in dio’a de Pasci (22. Aprile) 1821 cadiura aprdpe 15 mii de turci fără distinctiune de sexu si inca in modulu celu mai barbara sub lovi- turele greciloru, adeca tocma in modu de fere rapi- torie, precumu invetiasera ei dela turci, sclavii dela tiranii loru. In urmarea acestoru evenimente pe turci ii co- prinse preste totu imperiulu terrdrea cea mai ametie- tdria, carea inse preste pucinu se prefacă in furia ferdsa sî in pofta de vindicta fără margini; dra sul- tauulu Mahmud, sî de altumentrea tiranu d’in na- tura, se parea că întrece pre toti ceilalți turci in tur- barea sa. Inca d’in 3. Aprile se inceph persecutiune sistematica in contra crestiniloru, intr’unu gradu, pre- cumu se mai intemplase numai sub sultanii Belim I. sî Ibraliim. Perire sî mdrte toturoru giauriloru! era parola dîlei. Studentii turcesci (softali) esindu d’in „Medrisseh,¹¹ adeca d’in scdlele loru, se rapedira asupra bisericeloru creștine, injunghiendu pe dmeni păna sî la altariu si profanandu tdte cele sacre. Nici inșii ambasadorii, cil singura esceptiune ddra de in- ternuntiulu austriacă, nu mai era siguri de furi’a turcăsca; dra dupace cornițele Stroganoff, ambasa- dorulu Russiei dede sultanului consiliu, câ se nu a- duca pe toti creștinii la desperatiune, că face mai reu, atunci Mahmud in mani’a sa decise, câ tocma pentru aceea se dea rebelliloru căteva essemple de resbunare fîordsa. Patriarchulu d’in Constantinopole a incercatu in cursulu seculiloru fdrte adesea mani’a, resbunarea sî capritiele regimului turcescu. Neci-una data insa po- sitiunea capului bisericei grecesci nu a potutu fi mai grea sî mai periculdsa, decătu a fostu aceea in a. 1821. In acelea dîle de probe grele sî de suferintie cumplite, pe scaunulu patriarchiei anatolice, sdu greco- catholice, cumu si-o numescu grecii, siedea Georgie Angelopulos, numitu Grigorie IV. Acestu barbatu fusese nascutu d’in Peloponesu sî anufne d’in orasie- lulu Dimitsana in Arcadia, d’in parenti carii avusera a lupta multu cu greutățile vietiei, in cătu tocma sî d’in acea causa fiiulu loru Georgios inbratiosiă vidti’a monastica, unde prin portare seridsa, prin severitatea moralei sî prin diligenti’a sa successive se inaltiă la tdte treptele hierarchice, păna candu in an. 1784 a- junse mitropolitu in Smirna. In an. 1798 mitropo- litulu Grigorie fu alesu de cătra sinodulu constanti- nopolitanu de patriarchu. Precumu inse păna in se- cululu alu 16-lea se intemplă sî cu pap’a dela Roma prea adesea, că era scosu d’in scaunu, sdu tocma sî Ucisu, asta a mersu acdsta sî in Rom’a ndua; asia s’a intemplatu sî cu patriarchulu Grigorie, că elu fu 23 138 - essilatu de dhoe ori la muntele Athos, adeca in an. 1800 sî in an. 1808, ăra apoi in an. 1819 fu re- staurata a trei’a dra in scaunulu patriarcliiei. Se cu- vene a inăemna, că acesta nestabilitate nu provene totu-deauna dela regimulu turcescu, ci d’in contra se intempla prea adesea, că membrii sinodului, atătu cei eclesiastici, cătu sî mai virtosu cei mirenesci, adeca căteva familii fruntasie d’in Fanaru, iau Ia persecu- tiune pe patriarchulu, ilu denuntia si ’lu submina, păna ce’lu restdrna. Uneori dau sî ei inșii ocasiune prin portarile loru, că se fia destituiti. Pe patriar- chulu Grigorie IV. inse neci-unu omu de ondre sî cu conscientia curata nu l’ar fi potutu renumera in cathegori’a acestoru d’in urma. Elu era ceea ce nu- inescu fisiognomistii: sufletu frumosu in corpu fru- mosu , morala nepetata, portari frumdse, infatiosiare simpathica, spiritu indulgente, blandu sî ertatoriu. Era apoi numai că se aiba pace biseric’a sî națiunea sa, pentrucă adeca se ia intrigantiloru ori-ce ocasîune de a face reu, Grigorie facea totu ce sciă, numai că se’si conserbe favdrea regimului turcescu; dra acdsta deferentia (umilire) a sa cătra turci mergea asia de- parte, in cătu de ess. in an. 1807, pre candu anglii amerintiă Constantinopolea cu bombardamentu, pa- > triarchulu Grigorie esia cu ai sei la siantiuri sî lucră alaturea cu altii, numai că se’si conserve grati’a sul- tanului. Asia in primavăr’a a. 1821 indata ce Mah- muduiF porunci, patriarchulu aruncă anathem’a cea mare bisericdsca atătu asupra lui Aless. Ipsilantis sî a lui Mich. Sutsos domnului Moldovei, cătu si asupra toturoru celorulalti „rebelii.¹¹ Intr’aceea grecii sciă bine, că ce e dreptu, bietulu patriarchu inca simpa- thisă d’in tdta ânim’a sa cu mișcările naționali sî la multi heteristi le intendea pe sub mana căte-unu micu ajutoriu; inse ochiulu tiranului, de sî alta-data fdrte indolentu, acuma nu dormea de locu, ci elu vedea sî ceea ce nu era necairi. Mai in scurtu, sultanulu sî miniștrii sei trecură sî pe patriarchulu Grigorie in list’a greciloru celoru mai raffinati, mai fatiari sî mai mintiunosi. După ce ajunse la Constantinopole scirea despre revolutiunea d’in Peloponesu, turcii indata sî decretară, că patriarchulu carele e nascutu d’in Pelo- ponesu, este complice in rebelliune, prin urmare sdrtea lui inca era decisa. In aceleași dîle sultanulu de- mandă că Murusi dragomanulu Portei se fia taiatu, sî capulu lui cadih in presenti’a lui Mahmud langa usi’a palatului celui mare. De alta parte patriarchulu fu provocata a da indata trei ostatici (obsides). Cu lacrimele in ochi dede elu in manile turciloru pe mi- tropolitii dela Salonichi, Adrianopole sî Turnova; dra apoi suspinandu întrebă pe amicii sei că se’i spună, care mdrte ar fi mai usidra, a taiarei capului, sdu a spendiurarei. Grigorie adeca vedea bine aceea ce’lu așteptă pe densulu, Eca deci, că in 22. Aprile, adeca in dio'a de pasci, indata după finitulu liturgiei venindu , carneficii, ilu duseră d’incolo in suburbea Fanaru la loculu de pierdiare, unde mii de turci setosi de sânge așteptă holocaustulu de sânge. Mai antaiu tiranii mal- tratara pe venerabilele betranu lovindu’lu cu pitiărele, după aceea indata ce venf scirea, că sinodulu terro- risatu de sultanulu Mahmud, intre lacrime sî vaiete alesese unu altu patriarchu, ilu spendiurara de usi’a d’in midiulocu a fanarului. Momentele barbarei es- secutiuni au fostu sublime prin inpregiurarea, că pa- triarchulu Grigorie IV. merse la mdrte cu multu cu- ragiu, elu morf că crestinu sî că erou. Officiariulu de ieniceri insarcinatu cu essecutiunea, puse un’a bu- cata de charthia pe peptulu patriarchului, in care inca mai vibră unu restu de vietia. Aceea era „Fetva,“ adeca sententi’a de mdrte, motivata cu temeiuri tur- cesci, in care adeca se dîcșa, că patriarchulu „după tdta probabilitatea conspirase in secreta, că pdrt’a este convinsa prin multe rațiuni despre complicitatea lui cu complotulu, sî că elu e nascutu d’in Pelopo- nesu, unde tocma prorupsese rescol’a." Indata după essecutiune, marele veziru se duse la fatia locului, demandă a i se aduce unu scaunelu sî ciubucu, apoi cufundata in meditatiune, se uită căteva minute la cadavru. Se spune că insusi sultanulu travestitu s’ar fi amestecatu intre spectatori. Turcdicele betrane in- sultă cadavrulu. Grecii stetera sdu ascunsi, sdu in distantia mare de acea calvaria. Dupace corpulu pa- triarchului a stătu trei dîle aruncata in vederea lumei, apoi turcii porunciră jidoviloru, că se’lu ia si se’lu traga pe strate strigandu: „Asia patu rebellii in con- tra sultanului!" după aceea ’lu aruncara in mare. Cumu s’a intemplatu, că cadavrulu nu se cufundă, ci innotandu pe de-asupra apei, venf in apropierea unei corăbii grecesci, care era se plece la Odess’a. Capitanulu corăbiei cunoscăndu corpulu sî scotien- du’lu ilu duse la Odess’a, unde d’in porunc’a impe- ratului fu inmormentatu cu pompa. Indata după acelu omoru urmara altele totu de natura aceluia. După unele documente publicate mai de curendu, s’au mai taiatu sî spendiuratu totu in Aprile unusprediece mitropoliti sî episcopi, cătiva ar- chimandriti, protosingheli sî multi alti preoți, pre- cumu sî unu mare numeru de boieri fanarioti, d’in căti nu scapasera mai de tempurfu la Odess’a. Sultanulu Mahmudu calculase, că elu cu acestea omoruri politice sî cu sfarmarea toturoru legamenti- loru sociali, va insuflă frica sî terrăre in greci, sî că va inneca’d’in un’a data revolutiunea. Asia este, elu a insuflata frica sî terrăre in familiile fruntasie sî in comerciantii capitalei; d’in contra inse poporulu gre- cescu, massele, locuitorii d’in provincii cu atătu mai multu s’au inflacaratu de furiăs’a pofta a celei mai infricosiate resbunari. „Său noi, său ei,“ dîsera grecii mai in unanimitate, ăra unii cu altii, greci sî turci in aceeași tiăra, numai acăsta nu se mai păte!“ D’in acelea dîle revolutiunea luă mai multu caracteru re- ligiosu. Insusi imperatulu Francisco, Carele păna a- tunci tienea pe fatia cu turcii, a fostu atătu de miș- cata, că sî cumu Mahmud ar fi spendiuratu pe pap’a dela Rom’a. Irritatiunea ce s’a produsa la curtea Russiei, passii ambasadorului Stroganoff facuti in fa- 139 — vdrea greciloru, tdte acestea sî alte evenimente nu- merdse si mari, care au urmatei după scenele de sânge sî de barbaria essecutate in Constantinopole, merita a fi tractate inadinsu sî a fi cunoscute de cătra toti mai alesu in tempurile ndstre cu de-a meruntulu. Mahmud in furi’a sa commisse un’a d’in cele mai grele errori politice, că-ci se abată dela satanicele maxime de stătu adoptate de sultanulu Moliamed II. cuceritoriulu Constantinopolei. Acelu sultanu adeca, dupace se satură de sânge in urmarea caderei impe- riului bisantinu, apucanduse de reorganisatiune, află cu cale tiranulu, că se conserve mai multe institu- tiuni de a le aceluiași imperiu, că-ci precumu bene este sciutu, unu mare numeru d’in acelea fuseseră prea acomodate pentru despotismu. (Va urina). Academia magiara de scientie. Membrii academiei magiare d’in Pesta tienura in 20. Maiu a. c. erasi adunare generale. In 1. Ian. 1871 se inplinira patrudieci de ani, de candu s’a in- fientiatu acea societate academica magiara. In acestu periodu, de tempu membrii ei au tienutu multe adu- nări generali publice, se crede inse că asemenea ace- steia anevoia va fi mai fostu alt’a, care se fia fostu cercetata de unu publicu asia ilustru sî asiă nume- rosu, sî care se fia aratatu resultate atătu de inbu- curatorie pentru națiunea magiaira, precumu s’au ve- diutu asta-data. Trecăndu preste unele discursuri prea interes- sante, tienute de cătra unii membrii ai academiei, vomu reflecta numai pe scurtu la raportulu anuale alu secretariului generale alu academiei, d’in care se vede, că operatele scientifice ale membriloru aca- demiei au esitu la unu numeru asiă de considerabile, iu cătu ih decursulu anului 1870—71 s’au tiparitu siesedieci de tomuri sî căteva brosiure. Membrii so- cietatei academice magiare căti se afla in permanentia pe locu la Pesta sî tragu salariu anuale, au tienutu in cursulu anului preste treidieci de siedentie. D’intre secțiunile academice, secțiunea filologica, cea istorica sî archeologica, dra in parte sî cea de scientiele. es- sacte, sî cea de scientiele sociali (jurisprudentia etc.) au produsu resultate, care correspundu pe deplinu inca sî celoru mai încordate așteptări a le connatio- naliloru sî făcu se amutiesca gurele adversăriloru aca- demiei. Ore inse cumu va fi ajunsu academia magiara la nesce resultate asiă illustre sî inbucuratdrie ? Re- spunsulu acf s’ar potea da pe scurtu asia: In tempu de patrudieci de ani sî cu midiuldce materiali de ajunsu. Intr’aceea dn. ministru Melchioru Lo- nyai alesu de presiedente alu academiei in loculu repausatului br. losifu Oetves, tienendu discursulu de descindere in 20. Maiu, se folosi de ocasiune, pentru că se arunce una privire rapede preste istori’a aca- demiei magiare, că asiă se vddia sî generatiunile de astadi, prin ce fase trecuse acelu ihstitutu naționale, la căte lipse, calamitati, tocma sî persecutiuni politice fusese espusu, pre cătu tempu a lucratu pentru re- generarea sî cultivarea limbei magiare, pentru inal- tiarea ei la rangu de limba domnitoria preste cele- lalte limbi d’in Ungari’a sî pentru cultivarea scientie- loru in aceeași limba. Discursulu dlui Lonyai ar me- rita că se se publice intregu tradusu in romanesce, că ci romanii preste totu inca aru potea invetia fdrte multu d’in elu. Noi scdtemu aici numai essenti’a lui in căteva spntentie. Păna pe la a. 1776 limb’a magiara se mai vor- bea inca numai pe la sate si la orasiele, dra in re- giunile superiori predomnea limb’a latina si cea ger- mana. In acelu anu nisce gardiști unguresci d’in corpulu de garda imperatesca adunanduse in un’a d’in chiliile loru, au fostu celi de antai, carii au esitu cu ide’a infientiarei unei societăți academice. Au tre- cutu inse siesedieci de ani, păna ce cuventulu se facă corpu. După multe încercări desierte, in fine abia in 1. Ian. 1831 se potîi tiend prim’a adunare a so- cietatei academice magiare. Au mai trecutu inse alti diece ani, păna candu acea academia se se vedia or- ganisata cumu se cade, si păna candu intiellegenti’a natiunei se incepa a cundsce inportanti’a acelui in- stitutu. Espusa la totu feliulu de lipse, inse si la critice reutatiose, membrii academiei nu se potea a- duna, decătu numai căte 3—4 septemani pe anu, pentru că se lucre împreuna. Adeca tocma că so- cietatea academica d’in Bucuresci in dîlele ndstre. Intr’aceea limb’a magiara cultivata sî inavutita de academia, câștigă totu mai multu terrenu fatia cu altele, păna candu dietele o puseră in loculu sî ran- gulu celei latine. De acf incolo fondurile academiei, se inmultiă mereu. Resultatele esia totu mai la ve- derea lumei. In anii absolutismului, foculariulu sî asi- lulu limbei sî alu nationalitatei magiare remasese a- prdpe numai academi’a. Astadi acea academia are unu capitalu preste 1’/₂ milionu, palatu propriu, bi- bliotheca preste 40 mii volume, subventiune anuale dela stătu. Inca numai una impregiurare. Academi’a ma- giara (secțiunea ei filologica) inca totu mai lucra la dictionariulu celu mare academicu, dara au ajunsu la alu sieselea tomu. — — Colectiime de diplome d’in diplomatariulu comitelui losifu Kemdny, care privescu mai alesu pe romăni (valachi). (Continuare.) 1324. 22. Ian. App. Dipl. Tr. T. I. Ac6sta epistola adresata de capitula cătra Toma, care pe atunci era vaivodu . alu Transilvaniei, comite de Zonucu (Solnocu) si preste Sibiiu, reproduce una alta epistola a aceluiași vai- vodu s6u domnu, adresata câtra același capitula d’in Alb’a-Iuli’a, 23* — 140 — in caus’a de certa escata intre membrii familiei Opour (Apor), care’si avea possessiunile sale in comunele Valea-Seca (Szăraz- patak) si in Torja-de susu. Capitularistii se invoira cu vaivodulu Toma, c& se tramita la fati’a locului una comissiune spre a cer- ceta lucrulu bene. Toma tramise pe unu june anume Ladislau de Pech, omu d’in cnrtea sa, era capitululu pe unu cauonicu de ai loru, anume Pavelu. Acești comissari aflara, că. Ste faau filiulu lui loanu avuse dreptu candu se plânsese, că San- drinu, Opour si Egidiu. asupriseră prin rapacitatea loru pe elu si pe frații sei (verii celora), pentrucă la inpartirea comunei Valea-sâca, le-au datu numai die.ce case ale sororiloru si pa- trusprediece curți de a le omeniloru liberi, intre carii era si unii Bisseni; d’in contra Sandrinu, Opour et Egidiu au luatu d’in comun’a Valea-sâca optudieci si cinci de familii de Bisseni dmeni liberi, cumu si incă alte căteva. La Torja-de susu partea lui Stefanu este mai cu totulu lipsita de locuitori, in care adeca sunt numai treidieci de case; d’in contra in porțiunea lui Egidiu la Toria-de susu, sunt un’a suta trei- dieci si cinci de case. Asia acestea familii sunt citate câ se se judec? înaintea vaivodului Transilvaniei. Magnifico Domino Thomae Vayvodae Transyl- vano, et Comiți de Zonuk, et de Cibinio amico suo Capitulum Ecclesiae Transylvanae. Amicitiam para- fam, supremo cum honore. Literas magnitudinis ve- strae noveritis nos recepisse in haec verba: Discretis viris et honestis Dominis et amicis suis Reverendis capitulo Ecclesiae Albensis Transylvan. Thomas Vajvoda Transylvanus Comes de Zonuk et de Cibinio amicitiam paratam, et se totum cum ho- nore. Conqueritur nobis Stephanus filius Johannis*) nobilis de Zărazpatak**), quod Sandrinus' filius Opour, et Opour frater ejusdem Sandrini, ac Egidjus filius ¹ Stephani fratres sui, pactum et ordinationem super ipsa possessione Zărazpatak mediantibus literiș no- stris inter ipsos habitam, et ordinatam minime ob- servassent, sed ipsam possessionem Zărazpatak sine homine nostro, et testimonio Capituli aut Conventus inter se -divisissent absque suă voluntate, et in ipsa divisione C uriaș sororum suarum propriarum sibi pro debita portione potentialiter tradidissent, et ipsi pro se homines liberos, et curias liberorum hominum in portione ipsorum elegissent, et recepisscnt. Insuper autem quosdam Bicenos suos a fratre suo sibi com- missos, salvis rebus et personis occupassent, et nune detinerent occupatos, et utilitates ejusdem possessionis potentialiter in ipsius praejudicium, et gravem jactu- ram perciperent, et percepissent usque modo. Caete- rum etiam quandam possessionem ipsorum Fel-Torja vocatam, quae Opour filium Opour in aliqua parte non attingit, praefati Sandrinus et Egidius absque sua similiter voluntate divisissent, et sibi portionem pr.o habitationibus per omnia destructam assignassent, et pro se ipsis partes populorum multitudine decoratas accepissent. Super quo amicitiam discretionis vestrae praesentibus requirimus diligenter, quatenus cum La- dislao de Pech Javene aulae nostrae vestrum mittatis | *) fuit is Apor. Vide literas a. 1311. — **) Nota deest. M. Originale in Archivo Capit. Alb. quod B. Stephanus Apor 1725 pro se transumi curavit. — hominem pro testimonio fidedignum, coram quo ibidem homo noster de omnibus praemissis, et singulis prae- missorum sciat et inquirat omnimodam veri ta tem, et scita veritate, ipsos Sandrinum Opour et Egidium ad nostram citet praesentiam contra Stephanum praeno- tatum. Et post haec. prout yobis de praemissis ve- ritas consteterit, nobis cum die citationis termino as- signato, et nominibus citatorum, ac cum totius facti serie in vestris literis noștri gratia nobis rescribatis. Datum in Dewa secunda die Octavarum Epiphania- rum Domini anno ejusdem Millesimo trecentesimo vicesimo quarto. Nos igitur petitionibus vestris acquiescentes, cum ipso Ladislao homine vestro ad exequendam conti- nentiam ipsarum literarum yestrarum unum ex nobis magistrum Paulum eoncanonicum nostrum misimus vice nostra pro testimonio, qui quidem homo noster, et praefatus Ladislaus homo vester demum ad nos reversi concorditer dixerunt nobis requisiti, quod idem homo vester una cum ipso homine nostro feria qiiinta proxima post festum conversionis B. Pauli Apostoli ad terram seu possessionem Zărazpatak vocatam ac- cessissent, et praefatus homo vester sub testimonio dicti hominis noștri, diligenti inquisitione habita tam secrete, quam manifeste, ab omnibus a quibus decuit, et licuit, in pfaemișsis veritatein scivissent, et scire potuissent, invenissent, quod praefata divisio dictae possessionis Zărazpatak inter ipsos indebite et injuste facta exstitisset in eo videlicet, quod ipsi Stephano fiii o Joannis et fratribus suis praeter decern domos sororum suarum, quatuordecim Curias hominum libe- rorum, in quibus quidam Biceni essent, assignassent, et idem Sandrinus, Opour et Egidius de ipsa posses- sione Zărazpatak octuaginta quinque mansiones ho- minum liberorum Bicenorum, et aliorum pro eoriim portione recepissent. Praeterea in praefata quinta feria post festum conversionis B. Pauli Apostoli dictus La- dislaus homo vester simul cum ipso homine nostro accessissent ad villam seu possessionem Fel-Torja vocatam, habitam indebite, et injuste factam in eo videlicet, quod ipsi Stephano et fratribus suis portio- nem terrae habitationibus fere destitutam, in qua nune tantummodo triginta mansiones essent assignâs- sent, in portione vero Egidii, centum et triginta quin- que forent mansiones in eadem Fel-Torja existerent. Ubi visa et inventa hujusmodi divisione in posses- sionibus supradictis, saepefatus homo noster in facie ipsarum terrarum, in praedicto die citasset ipsos Sandj’inum, Opour et Egidium. ad vestram praesen- tiam contra Stephanum filium Johannis praelibatum responsuros, Octavas Purificationis B. V. proxime ven- turas, eisdem pro termino assignando, coram vobis comparendi. Datum in festo B. Agathae V. et Mart, anno Domini Millesimo trecentesimo vigesimo quarto. Item non hoc praetermittimus, quod retulerunt, et quod quosdam Bicenos a patre suo sibi commissos idem Sandrinus, Egidius, — 141 — et O p o r pro portione sua in Zârazpatak occupa- runt.*) 1325. App. Dipl. Tr. T. I. Documentu datu de episcopulu Petru, innoitu si de suc- cesoriulu seu Andreiu, d’in care se vede, câ locuitorii comunei Siardu era pe acelea tempuri omeni liberi, 6ra nu sclavi, nu iobagi. Nos Andreas Dei et apostolice sedis gratia Ep. Transsylvanus tenore presentium significamus quibus expedit universis, quod populi noștri de Sard ad no- stram aecedentes presentiam exhibuerunt nobis literas felicis recordationis Petri quondam Episcdpi Trans- sylvani predecessoris noștri cum pendenti sigillo su- per libertate ipsorum concessas et confectas, petentes nos ipsi populi cum instantia, ut eos in eisdem liber- tatibus conservare, et ipsas. literas ratas habere, et nostro sigillo confirmare dignaremur. Cujus quidem litere tenor talis est: Nos Petrus.') Nos igitur petitionibus ipsorum populorum no- strorum de Sard justis ac legitimis acquiescentes, ipsas literas non cancellatas, non abrasas, noii abolitas, nec in aliquali sui parte vitiatas, sed in Carta et si- gillo ințegras reperientes de verbo ad verbum rescribi fecimus, et sigillo nostro muniri. Datum Albe Sab- batho proximo ante festum ascensionis Domini anno ejusdem M. CCC. XX. Quinto.**) Literas has confirmavit et transumsit an. 1364. Dominicus Episcopus Transsylvanus., (Va urma.) loanu cav. Alduleanu, nascutu la an. 1821 in Moieciu-de diosu d’in parenti de classea preotidsca, in anii d’in urma membru alu curtei supreme de judecata si cassatiune, ’ s’a mutatu la celea ceresci in Pesta la 10. Maiu 1871. Perderea irreparabile pe care o incercă patri’a si națiunea ndstra prin repentin’a mdrte a cavaleriu- *) Not'a Red. Comun’a Val ea -soca ung. Szârazpatak este in comit. Albei-de susu vecina cu tienutulu. secuiescu nu- mitu Trei-scaune, era Teri a este comuna secuiâsca, aprdpe de Kezdi-VâsArhely. Asia dara in acelea comune in sec. alu 14-lea mai era inca 13 i s s e n i si inca familii multe sî — acelea libere. Cine au fostu acei Bisseni memorati de atâtea ori in istori’a ace- stei tieri, si cumu au desparutu ei d’in Transilvani’a? Sdu câ Bissenii sunt totu acilea, numai sub alte nume? Asia dara Bis- seni n’au fostu numai in terra Blachorum, ci si in Secuime? Dara cumu mai vene, câ si după acestu documentu se inpartu atâtea familii de dmeni liberi intre membrii unei fa- milii aristocratice? Si aedsta se fece tocma si in Secuime, care se lauda atâtu de multu cu vechile sale libertăți? „Au assemnatu, au primitu, au ocupatu atâtea familii libere ?“ Ce relatiuni potea se fia acelea d’intre femili’a aristocratica si d’intre atâtea familii libere? Tdte acestea intrebari se potu resolvi d’in istoria, nu inse in un’a nota scurta, ci la altu locu. ') Oblivione non sunt insertae. M. **) Not’a Red. Comun’a Siardu (ung. Sârd), aprdpe de Alb’a-Iuli’a, este romandsca, câ-ci adeca are până la un’a miie locuitori romani, vreo 40 (patrudieci) unguri si vreo diece jidovi. lui loanu Alduleanu, este cunoscuta d’in necro- logulu publicatu mai pe largu sdu mai pe scurtu in tdte diariele romanesci si neromânesc! d’in patria, cumu si d’in unele schitie biografice care au appa- ratu păna acuma. Compunerea biografiei repausatului cere una alte pena, informata mai bene, care adeca se se afle in possessiunea unui numeru considerabile de documente relative la activitatea publica a acestui functionariu si barbatu de sțatu esitu d’in sinulu na- tiunei ndstre. Eminentile sale calitati individuali, pa- triotismulu seu luminatu, amoreă sa cătra națiune, condusa totu-deauna p’intre tdte vicissitudinile tem- puriloru de prudentia practica si de unu tactu finu, zelulu si devotamentulu seu pentru religiunea si be- seric’a sa, sublimele seu simtiu de dreptu si dreptate in calitatea sa de functionariu in ramur’a judecato- rdsca, insocita de fidelitate sincera, pura, rationata, neclatita cătra angust’a Dinastia si cătra Capulu sta- tului, tdte acestea insusiri accumulate la unu' locu, precumu numai arare-on se intempla in vidti’a indi- vidiloru, au .se ocupe una pagina illustra in istori’a ndstra, alaturea cu alti căti-va contempurani ai sei. Lasandu noi ondrea deșlegarei unei asemenea pro- bleme altora, ne marginimu in acestu spațiu angustu numai la culegerea cătoruva date d’in dio’a solenitatei funebrale dela Zernesci. Precumu amu promisu mai susu, mdrtea lui I. Alduleanu a fostu repentina, adeca venita fără veste, in tempulu cinei, in midiuloculu familiei, prin lovitură de gutta, pe bratiale sociei sale, fără câ se pdta in- treveni ajutoriulu vreunui medicu. Cu tdte acestea se pare că unu presimtiu drecare alu apropiere! de dr’a ultima a predomnitu in spiritulu seu, pentrucă pre candu inca nu ajunsese neci in anulu alu cinci- diecilea alu vietiei sale, venindu la Zernesci spre dis- tractiune, de repetite-ori isi descoperi vointi’a si do- rinti’a mai alesu cătra vârulu seu primare si amicu intimu protopopulu loanu Met ia nu dicăndu, că „doresce câ se mdra, sdu incai câ se’i repauseze ose- mentele in patri’a ndstra si anume in Zernesci, langa consângenii sei. Ajungendu Ia Brasiovu si de acolo la Zernesci scirea in totu respectulu intristatdria, dn. protopopu isi revocă la momentu in memoria derinti’a d’in tre- cutu a fericitului seu amicu, de a i se asiedia rema- sitiele pamentesci in solulu patriei sale si anume la loculu unde se afla pausandu bunii si străbunii sei; de aceea protopopolu si telegrafă la famili’a lui Al- duleanu rogandu-o câ se conceda transportarea cor- pului, ceea ce s’a si intemplatu, si inca asia, că fa- mili’a intrega insoci pe mortulu păna la loculu de- stinatu. Domineca in ’'/₉. Maiu pe la 10 dre demaneti'a numit’a comuna care numera preste siese sute de fa- milii, semenâ câ si cumu ar fi castigatu d’intr’odata unu numeru duplu de locuitori. In strat’a cea lunga mai de frunte si in alte doue tdte curțile locuitoriloru era pline de trasuri elegante si de alte carutie, dra — 142 — curtea protopopului, in ale cărui case spatiose era espusu sicriiulu defunctului, se vedea înghesuita de căteva sute persdne de distinctiune, venite atătu d’in Brasiovu cu deputatiunile comunali in frunte, cătu si d’in alte comune. Candu s’a pusu conductulu fune- brele in mișcare spre beseric’a cea mare a comunei, ti se parea că te afli in una d’in cetatile principali ale patriei ndstre. In beserica a fostu preste potentia câ se incapa si d’in locuitorii comunei, că-ci totu spatiulu era ocupatu de cătra cei veniti d’in alte parti, dmeni d’in tdte natiunalitatile si confessiunile. La es- secutarea servitiului dumnedieescu funebrele, unde a pontifieatu dn. protopopu Petru Popescu d’in- Faga- rasiu assistatu de alti cinci preoți, au cooperatu duoe choruri vocali, celu locale si celu d’in Brasiovu, era oratiunea funebrele o a tienutu professoriulu gimna- siale dr. Nicolae Popu. Ospetiulu mortiloru (asia numit’a pomana, pe airea comandare) s’a tienutu in mai multe locuri, dra anume la protopopulu I. Metianu, la parochii loanu Danu, loanu Comsia, in curia la arendatoriu, la fa- bric’a mech. dc papiru, la dnii pretoriu loanu Ratiu si jude singulariu Penciu, au fostu mese intense pen- tru tdta mulțimea persdneloru de distinctijune căta au voitu se ia parte. Acesta fu tributulu d’in urma alu amorei, stimei si recunoscintiei naționale si patriotice adusu memo- riei lui loanu Alduleanu. Inse partea cea mai con- siderabile si eminente a acelui tributu fu adusa de cătra protopopulu loanu Metianu, de altumentrea inca renumita pentru ospitalitatea si multele sale benefa- ceri, cumu si de cătra susu numitii dni parochi I. Danu si I. Comsia, carii toti trei inși au luatu asu- pra’si portarea toturoru speseloru transportului, a in- mormentarei si a pomenei in cointielegere fratidsca. Essemplu acesta, pre cătu de rarii in tempurile nd- stre, pre atăta si de nobile, generosu, sdu ceea ce in- semna totu-una, conformu spiritului evangeliei Salva- toriului. Asia s’a inplinitu dorinti’a lui loanu Alduleanu, de a dormi somnulu celu lungu păna la reinviiere in prea charulu pamentu alu patriei, udatu dre-candu si de elu cu destule lacrime. Ce dorintia straniera, (imi va dîce cosmopolitulu cu ânima de dsca si cu șimtiementele tempite. Oh voi nefericitiloru, carii sun- teti lipsiti de facultatea de a pricepe dulcea si doids’a voce a patriei, o voi străini pre totu rotundulu pa- tentului, carii nu poteti avea idea de patria, cumu nu aveți neci de naționalitate, cereti-ve respunsu la sarcastic’a vdstra întrebare dela millidnele de umbre a le anticiloru Spartani si Atheneni, a le Romaniloru, carii candu se vedeau departati d’in patri’a loru, sus- pinau cu Ovidiu. Nescio qua natale solum dulcedine captos Ducit et immemores non sinit esse sui. Georgie Lazarn, de si se află in Bucuresci la cas’a unoru veri ai sei, simtienduse morbosu, nu’i lasă in pace, păna nu’lu adusera la Avrigu, pentrucă — se mora acolo, unde s’a si nascutu. Era Simionu Barnutiu: „Voiu se inchidu ochii acolo unde ’iam si deschisu/' Si s’a reintorsu in patri’a sa. O frumdsa Transilvania, pamentu sacru, patria prea chara, mare si minunata este poterea ta attra- ctiva, dulce si farmecatdria este vocea ta de mama pentru filii si fiicele tale. Ddmne, dă acestei patrie sânte, multi, fdrte multi fiii câ loanu Alduleanu. Annalile societatei academice romane. Sessiunea anului 1870. Tomu III. Bucuresci 1871. Formatu 8° imper. pag. 165. Pretiulu 3 lei noi sdu 1 fior. 50 cr. val. austr. Essemplarie d’in tom. I. p. 293 pretiu 4 lei n. Ess.’ d’in tom. II. pretiu 2 I. n. Se mai afla, si se potu trage sdu de-a dreptulu dela Cancellari’a societatei academice d’in Bucuresci, sdu si prin librarii, sdu prin redactiunea foiei acesteia Transilvani’a. Asia tdte trei tomuletiele făcu in lei n. 9 sdu 4 fior. 50 cr. val. austr. Multe s’au scrisu, și mai bune, si mai rele, de- spre activitatea junei societăți academice romanesci, se voru mai scrie si vorbi inca si in venitoriu, ddca acea societate scientifica va avea vidtia, precumu noue ne vene se credemu că o va avea, si inca vidtia lunga; multi au judecatu activitatea ei, fără a’i cundsce a- marele suferintie la care a fostu ea supusa indata d’in alu duoilea anu alu vietiei- sale, prin urmare o au judecatu in modu fdrte superficiale, după unele resultate care le voru fi bătută mai multu la ochi, fără câ se considere, că pe terrenulu spirituale, pe terre- nulu scientieloru sementiele aruncate nu resaru asia cu- rendu câ in lumea fisica, si că in acdsta fructele se cunoscu si ajungu la matoritate multu mai curendu. Fia ori-cumu va fi: unu lucru nu se pdte trage la induointia. Istori’a litteraturei ndstre pe anii dela 1867 incdce nu se va potea scrie, fără a consulta si A n- nalile societatei academice romane. Nu- mai d’mtru acelea se va cundsce mai de aprdpe lupta sisteineloru, cumu si armele luptatoriloru, ce e dreptu, păna astadi aprdpe numai pe terrenulu filologicii, de âcf inainte inse si in alte direcțiuni. Cu tdte a- cestea va dîce cineva: Este puținii atăta cătu ni se presenta păiia acumu in Annalile societatei aca- demice romane. Puținu? Se ni se producă dela alte societăți academice resultate mai mari decătu sunt acestea, inse dela societăți de acelea, ai caroru mem- brii in locu se se afle adunați in permanentia la unu singurii punctu, se aduna pe fiacare anu numai pe căte siese septemani, d’in care căte una se trece a- steptandu unii membrii venirea celorulalti. Se ni se arate resultate mai. ilhistre dela midiuldce materiali atătu de modeste si in parte atătu de precarie, nesi- gure, precumu este de ess. subventiunea statului, care i se voteza d’in anu in anu, câ si candu ar fi de- — 143 stinata pentru mi-sciu ce scopu efemeru, trechtoriu, unu lucru de adi pe mane. Academi’a ungurăsca, care astadi dispune de 1 */₂ milionu fiorini, care ’si are membrii salarisati si pu- blica căte 60 tomuri pe anu, in celi d’intai ani ai vietiei sale neci atăta nu a facutu, cătu vedemu la societatea academica romana de 4 ani incdce. Apoi 4 ani nu sunt 40 de ani. Aflatu-s’au si pe airea Zoi li destuii de ai lui Marti aii s, carii strimbă d’in nasu si isi batea jocu dei modestele începuturi ale societatiloru scientifice. Societatea academica ro- mana inca nu are privilegiu de scutintia in contra Zoililoru d’in tempulu nostru; ea inse isi va ve- dea de ocupatiunile sale. D’in pomelnicul» martiriloru romani dela 1848—49. (Urmare.) M. Capusiu, 1849 Grosu Zacbarie, Moldovanu lonu, Sobria lonu (d’in Iclandu), 3 barbati, essecu- tati la mdrte la mandatulu lui Szabo Lajos. Februariu 1849 d’in M. Capusiu 2 barbati deto. M. lara, 1. Noembre 1848 Calimanu Georgiu d’in M. lar’a, 1 barbatu. Dupace secuii, după adu- narea loru d’in Agyagfalva, au fostu dearsu S. Re- ginulu, unii despartiementu d’intre ei au mersu sub conducerea lui Gr. Toldalagi in satulu M. lar’a , că se pedepsesca pre Monoristi, (asia se numia romanii, cari au fostu juratu fidelitate imperatului in satulu Monoru) — si au despoliatu pre locuitorii acestui satu de tdte, le-au ucisu vitele; dr pre acestu betranu ce nu poth fugi, l’au omoritu. Mehesiu, 19. Aprile 1849 d’in Mehesiu 10 bar- bati puscati la mandatulu lui Kăszoni Jănos. Martiu 1849 d’in M. Sentea 3 barbati uciși sub Szabo Lajos si c. Lăzăr Ddnes. • . M. Oroszfalu, Martiu 1849 1 barbatu ucisu de insurgenți. M. St. Martinii, Martiu 1849 d’in Neudorfu 4 barbati după o scurta cercetare fura escortați de in- surgenți si puscati. Mănes, Febr. 1949 Hala losifu, Brivanu Miliaila, Selsanu lonu (toti d’in Milasiu mare), 3 barb., fura omoriti la mandatulu lui Peterfi in veuerea păsciloru. Matso, Ian. 1849 d’in Matso 6 barbati uciși de insurgenți. Mihailesci, 12. Febr. 1849 (de aice) 1 barbatu deto. Molnoru (Monoru?), 24. Febr. 1849 3 barbati deto. Mocsar (ddra Mocsolya, Mocirla?), 25. Febr. 1849 Moldovanu Pavelu, Rusu Dimitru, Pavelu Obreja, Rusu Pavelu, 4 barbati, fura aduși înaintea tribuna- lului criminale d’in Gurgfu eonstatoriu d’in Jenei Jo- sef că presied. si d’in urmat, membrii, Bocskor Mihăly, Baranyai Imre, Veres, Kertăsz Josef, Mărton Kriso- tam popa reformatu, Lorintz Ferentz calugaru si ca- pelanu de turte, si Kiirtvelyes Lajos. — Judecătorii nu au cutediatu a esecută sententi’a de mdrte; deci se prefăcură a’i trimite sub escorta la M. Văsărhely, demandara inse ostasiloru a’i omori pre drumu, ceea ce se intemplă. Acești nenorociti, d’intre cari celu d’in urma fu veduvu si tata la 6 prunci, cadiura jertfa unei invidie naționale si resbunari private, fiendu acusati pre nedreptulu, de despoliatori. N. Bunu (in distr. Get. de Petra), 1849 Filipu Vasilica, 1 barbatu, mori in prinsdre de fdme in urm’a unui mandatu. N. Ernye, Ian. 1849 Botta Filipu, Botta Mihaila, Precupu Costanu, d’in N. Ernye (Erneiu in scaun. Murasiu), 3 barbati. La inceputulu lui Ian. li se de- mandă de insurgenți că se adune darea; aceștia ne- sciendu se asculte ori nu, s’au dusu la colonelulu Urbanii iu Bistritia că se întrebe de sfatu. Acăsta fapta se află prin judele de cercu Boăr Elek, si la mandatulu lui fura prinși toti trei si escortați la M. Osiorheiu; de aice fura trimiși inapoi, inse pre drumu fura omoriti de locuitorii d’in,Felfalau, carii le fura or- dinați de conducători. . Fiilpes (Filpesiu in comit. Turdei?), 3. Martiu 1849 d’in N. Fiilpes 3 barb. uciși de insurgenți. N. Iclandu, Febr. 1849 Nagy Moise d’in M. Ca- pusiu, 1.barbatii, omoritu la mandatulu lui Szabo Lajos. Maftiu 1849 Muresianu Petrea, Moldovanu Toa- deru, d’in K. Iclandu, 2 barbati, omoriti la manda- tulu lui Csath Păi si Boăr Kăroly. Martiu 1849 37 barbati uciși la mandatulu lui Szabo Lajos, Kovăts Kăroly, Berzentzei, Toldalagi, Rettegi Săndor, Boăr si Csath Păi. Martiu 1849 10 barbati uciși la mandatulu lui Szabo Lajos. Margineanu Sava, Margineanu Ilie, 2 barbati, omoriti de insurgenți. Anulu 1848 Gortra Artimonu, Halbcs Stefanu, Boldi Toaderu, 3 barbati, fura spendiurati la mand. cont. Lăzăr Albert. N. Nyulas (Milâsiu-mare), Aprile 1849 d’in Siop- tieru 4 barbati uciși sub com. lui Putnaki si Szots F erentz. Nasaudu, Martiu 1849 d’in Ciuza 1 barb. ucisu sub com. cont. Lăzăr Dănes, Szabo Lajos si Haller Franz. Nyires, 2 Sept. 1848 Filipu Toaderu si Filipu Filipu, 2 barbati uciși prin tribunalulu criminale. O. Gyerăs, 13. Ian. 1849 d’in O. Gyerăs 1 bar- batu puscatu la mand. lui Lajos (?) Dănes. 30. Martiu 1849 1 barbatu deto. O. Dello, Martiu 1849 1 barb. si 1 fem. deto. 1848 Czicz Gabriel, Decean Petrea, Czicz Ma- riska, Oroianu Georgiu, 3 barbati si 1 fem. omoriti prin insurgenți. O. Văsărhely, de aice 4 barbati deto. Ormenisiu, Martiu 1849 Popu Pavelu d’in Buda- telke, 1 barb., omoritu la mand. lui Lăszlo Sencu(?) 144 — Aprile 1849 Adam Vasilica, 1 barbatu deto la mand. lui Kăszoni Jânos. Ian. 1849 d’in N. Oelves 20 barb. uciși la man- datulu lui Putnaki si Mohai. Martiu 1849 d’in Siopteriu si Oelves 32 barbati si 1 fem. sub Putnaki si Kăszoni Jânos. Orbanu, Martiu 1849 d’in K. Iclandu 10 barb. uciși prin Berzentzei Jânos. Orosfalau, Martiu 1849 de aice, 1 barbatu ucisu de insurgenți. 17. Febr. 1849 Szekeres Davidu, Moldovanu Todoru, 2 barbati, desarmati prin ofic. de insurgenți Bobe Kâroly si Kis Andrâs, fura arestati, apoi es- cortați si puscati. 22. Martiu 1849 Pascu Rusu, Luca Georgitia, Moldovanu Aronu, 3 barbati, fura puscati prin trib, criminale d’in Gurgfu sub Elek Moses, Elek Săndor, Lâszlofi Ferentz. 20. Maiu 1849 Chiorianu Toma si Butiu Anti, 2 barbati, puscati prin trib: crimin. d’in Gurgfu sub Szâsz Hengj (?) d’in Gurgfu. . •25. Maiu 1849 Crisianu Gligoru, 1 barb., prin trib. crim. d’in Gurgfu sub Joși Andreas. 30. Maiu 1849 Crisianu Dimitrie, 1 barb., in- puscatu prin Mihăly Mihăly (?) d’in M. Reginu si Bu- gnari Pista d’in Felfalau. 30. Martiu 1849 4 barbati uciși de insurgenți. Palatca, 13. Aprile 1849 d’in Palatca sFRegenu 2 barbati inpuscati de insurgenți. Septembre 1848 d’in Palatca 1 barbatu deto. Aprile 1849 d’in Cătină 3 barb. uciși sub cond. Gyulai Pâl. Petea, Martiu 1849 d’in Petea si S» Margita 5 barbati inpuscati sub cond. cont. Lăzăr Dfenes, Szabo Lajos si cont. Haller Ferencz. Poca, Noembre 1848 d’in Poca 1 barb. deto. P. Cristuru, Febr. 1849 2 barbati inpuscati de insurgenți. Rastes(?), Aprile 1849 9 barbati deto. Remetea, Martiu 1849 3 barb. uciși sub Mohai Istvân si Csutak. Rogosu, Oct. 1848 d’in Rogosu 11 barbati si 8 femei inpuscati. Cu ocasiunea acâsta fu aprinsu si satulu. Sacn, Ian. 1849 Sitrosanu Mafteiu d’in Sacu 1 barbatu ucisu sub Kis Gyorgy, Kăszoni Jânos, Beldi, Szentpâli, Csiszâr Kâroly si Bocskor Lâszlo. Siarmasiu-mare, Martiu 1849 9 barb. uciși sub Szentpăli prin voluntarii d’in Clusiu. Oct. 1848 d’in Siarmasiu-mare 3 barb. inpuscati de insurgenți. Ian. 1849 Valea Simionu d’in Bala 1 barbatu ucisu de Macskâsi Pâl la mand. lui Bdldi. Martiu 1849 d’in M. Frata 8 barb. inpuscati la mand. lui Gyuri si Kădâr Pâl. Aprile 1849 11 barbati uciși la mand. lui Kâ- szoni Jânos si Bârdi Istvân. Siarpatocu, Noembre 1848 d’in Siarpatocu 2 bar- bati uciși de insurgenți in modu barbaru. 31. Oct. 1848 1 barb. inpuscatu de insurgenți. Cristuru (care?), 1848 1 barbatu deto. Soacna, 14. Ian. 1848 1 barbatu deto. Sacaln, Martiu 1849 d’in Sacalu 2 barbati uciși in modu barbaru de insurgenți. Febr. 1849 1 barbatu ucisu prin Szarvadi d’in Szâplak sub Jenei Josef. Seplacu,_9. Martiu 1849 d’in Seplacu 29 barb. uciși in modu tiranu de insurgenți. Sant-Ioana, Aprile 1849 d’in S. Ioana 6 barb. deto. Szâsz Csego, 1849 1 barbatu deto. \ Silvasiu, Martiu 1849 d’in Silvasiu 4 barb. in- puscati sub Mohai Istvân si Putnaki. Szombattelke, Ian. 1849 de aice 1 barbatu in- puscatu de insurgenți. ITaureni (Tbhăt), 11 barbati uciși in modu bar- baru de insurgenți. Toldal (?), Noembre 1848 d’in Toldal 1 barb. deto. Martiu si Aprile 1849 7 barbati deto. Trittu, 1849 d’in M. Trittu 9 barbati deto. Tusonu, Aprile 1849 d’in Tusonu 6 barb. deto. Oct. 1848 Culvanu lonu, 1 barbatu, omoritu la mand. lui Mohai Jânos. Kemânytelke, 20. Martiu 1849 Capusianu Du- mitru de aice, 1 barb., omoritu d’in arbitriulu cruntu alu lui Kovăcs Kâroly. Martiu 1849 Ceocea Axente, Bontiula Chiforu, 2 barbati, omoriti la mandatulu Iui Szabo Lajos. D’in Bogata si d’in Lechintia 13 barbati deto. Noembre 1848 Demeter Iliasiu d’in M. Bogâth 1 barbatu la mand. cont. Lâzăr Dânes impinsu in Muresiu. Sovat’a, Martiu 1849 d’in Callianu 3 barb. in- puscati la mand. lui Gyuri Pâl. Uilacu, Martiu 1849 d’in Silvasiu 2 barb. deto la mand. lui Mohai Istvân si Putnaki. Martiu 1849 d’in M. Uilacu 8 barbati deto la mand. lui Kăszoni si Putnaki. Aprile 1849 d’in Sioptieru 1 barb. deto Ia mand. lui Kăszoni Jânos. Vărhegy, Martiu 1849 d’in Vărhegy 2 barbati inpuscati de insurgenți. Aprile 1849 11 barb. si 1 femeia deto. Noembre 1848 11 barbati deto. Velteriu, Martiu 1849 d’in Velteriu 2 barb. in- puscati la mand. lui Visolyi Aron. 20. Martiu 1849 d’in Mehesiu 2 barb. deto la mand. lui Hajn Lăszlo. Martiu 1849 d’in M. Frata 4 barbati deto la mand. lui Gyuri si Kadăr Păi. Visolya, Aprile 1849 d’in Visolya 1 barb. deto la mand. lui Elekes Pal. V. (?) Sant-Ioana, Aprile 1849 d’in M. Ruciu 1 barb. deto la mand. lui Szabo Lajos. — 145 — 1848 Harsianu Trifonu, Cordasiu lonu, Moldo- vanu lonu, Hurduga Ilie, d’in M. Grabenesiu, 4 bar- bati, omoriti la mand. lui Szabo Lajos. Febr. 1849 Mihesianu Vasilica d’in M. Capusiu 1 barbatu deto. Sent-Ivan (Vajda- in comit. Turdei), 10. Aprile 1849 Mânu Vasilie, Brateanu lonu, Sucea Andreiu, Simionu Nicolae, Cornea lonu, Rusu lonu, toti d’in S. Ivăn, 6 barbati, fura omoriti prin trib, crini, d’in V. Szt.-Ivăn ce constă d’in conducatoriulu Szabo Lajos că presiedente, Gyulai Jos. si Szabo Sam. că mem- brii. Betranulu Mânu Vasilie avii unu fiiu, ce eră tata la 7 prunci. Acesta fu judecatu la mdrte că unulu ce a juratu credintia imperatului la Monoru; audiendu betranulu de aedsta, se duse si se imbiiă se m<5ra elu in loculu fe fiorului seu; jude- cătorii neumani primiră aedsta, lasara pre fetioru li- bera, dr pre betranulu l’au puscatu. Popa Bra- teanu lonu fu ucisu numai pentrucă unu fetioru alu seu a fugitu' in Moldavi’a. Toti ceialalti patru fura puscati d’in singurulu motivu, pentrucă au fostu juratu la Monoru fidelitate imperatului! Zau, 1849 d’in Zau 11 barbati uciși de insur- genți in modu barbara. Sum’a totala a martiriloru d’in cerculu Beteagu- lui este 864 barbati si 23 femei, la olalta 887. E de notatu, că in acestu cercu nu au cadiutu neci unu sasu, decătu numai 24 de unguri, adeca d’in sum’a totala de 891, 887 sunt rom. 24 ung. (Va urma.) Nr. 116—1871. Protocolulu siedintiei estraord. a comit, asoc. trans. tienute in 30. Maiu c. n. 1871 sub presidiulu dlui vieepresied. lacobu Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii P. Dunc’a, P. Mânu, B. D. Ursu, P. Rosc’a, I. V. Rusu, Z. Boiu, V. Romanu si V. Ardeleanu. § 72. Presidiulu arata, că dupace in urm’a con- clusului comitetului asoc. d’in 11. Maiu a. c. § 70, s’au facutu tdte espeditiunile recerute in caus’a inte- meiarei unui fondu pentru o academia romana de drepturi, s’au aflatu degiă motivatu, a concbiamă a- cdsta siedintia singuru cu acelu scopu, că-ci doresce, că in senulu comitetului se se faca inceputulu pen- tru coutribuiri voluntarie in favdrea fondului amentitu. Propune deci, că comitetulu se benevoidsca a se de- cluara, deca aedsta dorentia a presidiului intempina consemtiementulu aceluia, si in casulu afirmativu, se se incepă inca acumu subscriptiunile in list’a resp. Comitetulu dechiara cu unanimitate, cumu-că, precumu se pronunciase degiă in siedinti’a premerga- tdre, primesce cu viia plăcere propunerea presidiala, si ca e gata a subscrie fia-care d’intre membrii pre- senti, contingentulu, cu carele, după potintia si d’in celu mai curatu zelu, pdte veni in ajutoriulu scopu- lui intentionatu; totu-odata se decide, că lista de sub- scriptiuni se se impartasidsca si cu aceli membrii, cari nu potura participă la ast’a siedintia, cu rogarea că si densii d’in partesi se subscrie, cătu voru benevoi. § 73. In urmarea acestora d’in respectiv’a lista de subscriptiune se constateza, cumu-că spre scopulu indigitatu, d’in partea membriloru mai diosu însem- nați, s’a subscrisu urmatdrele coutribuiri: 1) Dn. consiliariu gub. in pens. Pav. Dunc’a s’a subscrisu cu 300 fr. v. a. in obligațiuni de stătu de căte 100 fr. 2) Dn. colonelu in pens. bar. Davidu Ursu de Margine cu 200 fr. in obligațiuni de stătu. 3) Dn. cons. aulicu si vicepres. alu asoc. trans. lacobu Bolog’a cu 100 fr. in bani gata. 4) Dn. protopopu loanu Hannia cu 100 fr. în bani gata. 5) Dn. c. r. capitanu pens. si cass. asoc. trans. Const. Stezariu cu 100 fr. in obligațiuni de stătu. 6) Dn. ases. consist. Zach. Boiu cu 100 fr. pla- tindi in 10 rate lunarie cu căte 10 fr. 7) Dn. propriet. Vis. Romanu cu 40 fi¹, solvindi in tempu de doui ani. 8) Dn. cons. de finantia Petru Mânu cu 20 fr. 9) Dn. protopopu Ioane V. Rusu cu 20 fr. bani gata, solvindu in 4 rate. 10) Dn. senat. Petru Rosc’a cu 20 fr. in bani gata. 11) Dn. oficialu pens. Vas. Ardeleanu cu 50 fr. platindu in 5 rate lunarie. 12) Dn. cancelistu magistratuale loanu Cretiu cu 5 fr. (platiti). Prin urmare contribuirile subscrise făcu sum’a totale de 1010 fiorini. Aceste coutribuiri incassanduse se voru strapune cassei asoc. trans. spre a se administra si manipula, conformu §4ui 4 d’in conclusulu adunarei gen. dela Naseudu p. XVII. § 74. Verificarea acestui protocolu se concrede d-loru membrii P. Dunc’a, P. Mânu si Z. Boiu. Sibiiu datulu că mai susu. lacobu Bolog’a, I. V. Rusu, vieepresied. secret. II. S’a cetitu si verificata Sibiiu iu 2. luniu 1871. P. Mânu. I. Dunc’a. Z. Boiu. Ad Nr. 116—1871. Consemnarea contribuiriloru si oferteloru incurse in fa- vorea infientiarei si susutienerei unei academii romane de drepturi, cu ocasiunea adun, gener. cerc, a despart, asoc. Sa- besiu (IV) tienute la Miercurea in 30. Maiu c. n. 1871. Prin dn. consil. gubern. in pens. Elia Macelariu s’a admi- nistrata in favdrea fondului de academia urmatori’a consemnare: Elia Macelariu, cons. gubern. pens. in Sibiiu 100 fr. in o obligațiune de stătu, platitu. loanu Deacu, protop. gr. cat. in Sabesiu 50 fr. in 10 ani. loanu Tipeiu, protop. gr. or. in Sabesiu 50 fr. in 10 ani. losifu Besanu, senatoriu in Sabesiu 50 fr. in 10 ani. 24 — 146 loanu Paraschivu, v. notariu magistr. in Sabesiu 50 fr. in 5 ani. loanu Macelariu, jude scaunale in Miercurea 100 fr. in 4 ani. Nicolau Lazaru, parochu gr. orient, in Sabesiu, 25 fr. in 5 ani, a platitu 5 fr- George Macelariu, proprietariu in Miercurea 200 fr. in 2 ani, platitu 50 fr. Dem. Macelariu, asesoriu in Miercurea 100 fr. in 10 ani. Dem. Focsianu, negutiatoriu in Sabesiu 50 fr. in 5 ani. Basilie Greavu, archivariu in Miercurea 50 fr. in 5 ani. Nicolau Ciugudeanu, not. com. in Poian’a ' 300 fr. in 3 ani. loariu Graciunu, parochu gr. or. in Apoldulu de susu 5 fr. pe totu anulu, 5 fr. platitu. loanu Sierbu , preotu in Poiana 40 fr. in 10 ani, platitu 4 fr. Moise Toparceanu, preotu in Apoldulu de diosu 25 fr. in 5 ani, platitu 5 fr. loanu Lazaru, preotu in Apoldulu infer. 25 fr. in 5 ani, platitu 5 fr. Michaile Schmigelsky, notariu comunale 'in Ludosiu 20 fr. in 10 ani, platitu 2 fr. Basiliu Albini, propriet. in Springu 50 fr. in 5 ani, platitu 10 fr. Comun’a Apoldulu romanescu (de diosu) 25 fr. in 5 ani, platitu 5 fr. Comun’a Ludosiulu mare 50 fr. in 10 ani, platitu 5 fr. Dumitru Nedela, proprietariu in Dobarc’a 50 fr. in 5 ani, platitu 10 fr. lacobu Greavu, proprietariu in Topârcea 50 fr. in 5 ani, platitu 10 ani. Comun’a Topărcea 25 fr. in 5 ani. los. Solomonu, parochu gr. cat. in Ludosiu 25 fr. in 5 ani. loanu Papu, par. in Drasieu 10 fr. in 5 ani, platitu 2 fr. Comun’a Poiana 500 fr. in 10 ani. loanu Draganu, cancel. mag. in Sabesiu 50 fr. in 5 ani. loanu Miclea, parochu gr. cat. in Bozu 10 fr. in 5 ani, platitu 2 fr. loanu Banu, invetiatoriu in Poiana 20 fr. in 10 ani, pla- titu 2 fr. Nicolau Creitiariu, parochu gr. resar. in Springu 15 fr. in 5 ani, platitu 3 fr. loanu Ivanu, notariu com. in Acilfu 20 fr. in 10 ani, pla- titu 2 fr. Ilie Siufana, pantofariu in Miercurea 10 fr. in 5 ani, pla- titu 2 fr. loanu Alamoreanu, parochu gr. or. in Alamoru 10 fr. in 5 ani, platitu 2 fr. loanu Calniceanu, parochu gr. or. in Bozu 10 fr. in 5 ani, platitu 2 fr. Nicolae Marcu, proprietariu iₙ Springu 50 fr. in 5 ani, platitu 10 fr. Ilie Marcu, invetiatoriu in Springu 10 fr. in 5 ani. Georgiu Metesiu, parochu gr. cat. in Cutu 15 fr. in 5 ani, platitu 3 fr. Eclesi’a gr. or. unita in Cutu 25 fr. in 5 ani. Hieronimu Albini, not. si propriet. in Cutu 25 fr. in 5 ani. Comun’a Cutu 25 fr. in 5 ani. loanu Opreanu, parochu gr. or. in Contia 10 fr. in 5 ani, platitu 2 fr. Nistoriu Flesieriu, parochu gr. or. in Miercurea 10 fr. in 2 ani. loanu Biolecu, servitoriu la judecătoria in Miercurea 5 fr. in 10 luni. Cosm’a Damianu, temnitiariu judecat, in Miercurea 15 fr. in 5 ani. loanu Iridonu, proprietariu in Apoldulu mare 2 fr. platitu. Nic. Dobrota, parochu in Poiana 20 fr. in 10 ani, 2 fr. platitu. loanu Opreanu Ciungu, economu in Poiana 20 fr. in 10 ani, 2 fr. platitu. Nic. Alemanu, parochu in Toparcea 10 fr. in 5 ani. Antonie Moga, economu in Springu 10 fr. in 2 ani. Nic. Rugianu, economu in Miercurea 5 fr. in 5 ani, 1 fr. platitu. Moise Popa, economu in Ludosiu 5 fr. Sum’a subscrisa face 2432 fr. Miercurea 30. Maiu 1871 , In absenti’a dn. directori • Deacu, Paraschivu, not. D’in sum’a mai susu însemnata subscrisa iu favdrea fon- dului de academia, in 31. Maiu a. c. sub Nr. prot. 114 s’au ad- ministrata la cass’a asoc. prin dn. cons. gub. pens. E. Macelariu 255 fr., d’in cari 155 m bani gata, 6r 100 fr. in o obligațiune de stata (Staatsschuldverschreibung) cu couponii dela 1. Ian. 1872. S’a cetitu si subscrisu pre langa recunoscerea espresa a oblegamentului. E. Macelariu mp. Deacu mp. I. Tipeiu mp. Besanu mp. Nicol. Lazaru mp. Dim. Macelariu mp. George Macelariu mp. D. Focsianu mp. B. Greavu mp. N. Ciugudeanu mp. loanu Craciunu mp. Moise Toparceanu mp. loanu Lazaru mp. Vas. Albini mp. loanu Sierbu mp. Moise Orestianu mp. in numele comunei. Dum. Nedela mp. lacobu Greavu mp., jude. losifu Solomonu mp. M. Schmiegelsky mp., notariu. I. Draganu mp. N. Ciugudeanu mp. loanu Banu mp. Nic. Creitiariu mp. Ioane loanu mp. Ilie. Siufana mp. Nic. Marcu mp. Ilie Marcu mp. Georgiu Metesiu mp. si Biseric’a. Ioane Miclea mp. Ioane Cal- niceanu mp. Ieronimu Albini mp. Ieronimu Albini pro comuna, loanu Opreanu mp., par. gr. or. Nestoru Flesieriu mp. loanu Biolecu mp. loanu Iridonu mp. loanu Popu mp. Damianu Cosma mp. I. Macelariu mp. loanu Paraschivu mp. Ad Nr. 224-1871. Publicarea baniloru incursi la asoc. trans. dela siedinti’a lunaria a comit, d’in 2. Maiu a. c. până la siedinti’a aceluia d’in 6. luniu a. c. 1) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului s’au tri- mesu la asoc. si anume: A. Că tacse de membrii ordinari: a) dela dn. parochu in Brasiovu Bartol. Baiulescu tacsa de m. ord. pre 186% si 18⁶%O 10 fr.; b) dela dn. parochu in Poian’a Sarata Ioane Baloiu tacsa de m. ord. pre 18⁶⁹/₇O 5 fr.; c) dela dn. comerciante in Brasiovu I. Persioiu tacsa de m. ord. pre 186% 5 h'-i d) dela dn. redactoriu si direct. lacobu Mure- sianu tacsa de m. ord. pre 186% 5. fr. B. Că tacse de membrii ajutători: a) dela dn. parochu in Resnovu Rudolfu Petricu 1 fr.; b) dn. par. in Resnovu, loanu Noacu 1 fr.; c) dn. par. in Her- manu, Georgiu Dogariu 1 fr.; d) dn. par. in Cristhianu, loanu Popoviciu 1 fr.; e) dn. invetiatoriu in Cristhianu, Zach. Popu 1 fr.; f) dn. par. in Bacsfalu, Petru Câistocea 1 fr.; g) dn. par. in Brasiovu, Bonifacie Pittis 1 fr.; h) dn. adiunctu inspectoriului scol. reg. Elia Goga 1 fr. C. Câ colecte: a) dela comun’a Bodila 1 fr. 20 cr ; b) Teliu 1 fr. 35 cr.; c) Resnovu 6 fr. 48 cr.; d) Cristhianu 7 fr. 12 cr.; la olalta 16 fr. 15 cr., si trimitienduse mai multu cu 5 cr.. face sum’a 16 fr. 20 cr 2) Dela dn. secretariu de finantia Ioane Tulbasiu tacsa de m. ord. pre 186% 5 fr. 3) Prin dn. asesoriu comitatense in Turd’a, Ioane Mezei (Campianu), s’a trimesu că tacsa de membrii fundatori pentru dn. parochu gr. or. in Ocolisiulu mare Petru Mezei, in o obligațiune de stătu (Staatsschuldenverschreibung) Nr. 87,833 â 100 fr. m. c., si ărasi in bani gata 100 fr. v. a., cu totulu 200 fr. — 147 — 4) Dela dn. protop. in Rosi’a de munte, Simeone Balintu tacsa de m. ord. pre 186%, 18⁶%₀ si 187% 15 fr. 5) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Sighisiorei (XXI) se trimetu la asoc. 10 fr. si anume: a) dela Nic. Oprea tacsa de m. ord. pre 187% ⁵ fr.; b) dn. parochu Petru Decei tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. Prin dn. protop. si colectoriu asoc. in Abrudu, loanu Galu s’au trimesu: a) dela dn. notariu comunale in Rosi’a de munte, Ioane Vladu tacsa de m. ord. pre 186%, 186% si 186% 15 fr.; b) dela dn. parochu in Bistr’a, Augustinu Coltoru tacsa de m. ord. pre 186% 5 fr. 6) Prin dn. cons. gub. pens. Elia Macelariu s’au predatu la cass’a asoc. dela dn. proprietariu in Sibiiu, Dem. Andronieu că contribuire in favărea fondului academiei romane de drepturi in bani gata 100 fr. v. a. 7) Prin dn. jude supl. la curi’a reg. in Pest’a si colect. asoc. trans., dr. losifu Galu s’au trimesu la fondulu asoc., că le- gatu d’in partea repaus, dn. advocatu iu Oravitia, dr. Demetriu Hatieganu in bani gata (a se conferi si prot. siedintiei Iun. d’in 6. luniu § 76) 100 fr. 8) Dn. prof. si bjbliot. alu asoc. loanu Maximu a subscrisu in favore^fondului de academia in bani gata solvindi in 5 rate 5 fr. v. a. 9) Prin comitetulu despart, cerc, alu Gherlei (XIII) s’au trimesu la fondulu asociat, că tacse de membrii ord. nou i pre 187% si pentru diplome, si anume: a) dn. protop. B. Munteanu tacsa pe 187% si pentru dipl. 6 fr. b) „ par. rom. Ioane Romanu n 11 » 6 c) „ „ Const. Bene jj 11 „ 6 17 d) „ „ Ioane lenei 11 „ 6 11 e) „ ,, Alecs. Topanu >5 11 „ 6 11 f) „ „ Ioane Mihali 11 » 6 11 g) „ ,, Georgie Germanu 11 „ 6 11 h) ,, „ Ioane Draganu 11. „ 6 11 i) ,, „ Vas. Popu 11 „ 6 11 k) „ „ Ioane Papu D „ ’6 11 1) ,, „ Danila Horvath „ 6 11 in) ,, „ Gavrilu Germanu 11 '1 „ 6 11 Sibiiu, in 6. luniu 1871. Sum’a 72 fr. Dela secretariatulu asoc. trans. Bibliografia, îndreptării! pentru intrebuintiarea tableloru de părete. De Teodoru Rosiu.*) I. Esercitie pregăti tărie pentru mana si ochi. Invetiat. face pre școlari cunoscuti cu lucrurile si obiectele d’in giurulu loru, ii invdtia espresiunile: in drdpta, in steng’a, susu, supra, diosu, sub, inainte, inapoi etc., si procede cam in urmatdria forma: Ara- ta-mi N. man’a cu care manei! Arata-mi-o si tu B! Aratati-mi-o cu totii d’in banc’a acdst’a! Sculati-ve cu toti si-mi aratati man’a cu care mancati! Acdst’a-e man’a drepta. Dî N. acest’a! Dî si tu V.! Dîceti cu toti! Ceealalta se chiama steng’a. Radicati cu toti man’a stenga! Dîceti: „acdst’a-e man’a stenga." Odata! de 2 ori! de 3 ori! Voi aveți si 2 ochi, ochiulu dreptu si ochiulu stengu. Puneți man’a drepta pre ochiulu dreptu! Man’a stenga pre ochiulu stengu! Man’a stenga pre ochiulu dreptu! Man’a drdpta pre *) Vedi Nr. 10. ochiulu stengu! Voi aveți 2 urechie. Puneți man’a drdpta pre urechi’a drdpta! man’a stenga pre urechi’a stenga! man’a drdpta pre obrazulu dreptu! man’a stenga pre obrazulu stengu! man’a stenga pre urne- rulu dreptu; man’a drdpta pre umerulu stengu! Pu- neți man’a drdpta pre banca! Cine siede de-a drdpt’a ta N.? Cine de-a steng’a? La obiecte se destinge laturea drdpta si laturea stenga. (Invetiatoriulu arata acdst’a la tabla.) Vino Ni afara, si-mi arata laturea drdpta a tablei! Acuma laturea stenga! Pune N. man’a drdpta pre partea drdpta a mesei! Acuma pre steng’a! Arata-mi paretele in drdpt’a ta! Acuma in steng’a! înainte! indereptu! De care parte se afla cuptoriulu? Vino N. afara si te intocmesce cumu stau eu! Care e paretele dreptu alu scdlei ? Care e celu stengu ? Ce obiecte se afla in drdpt’a ta? in steng’a? (Invetiatoriulu face unu punctu pre tabla.) Ce am facutu eu N.? Dî N.: pre tabla stă unu punctu. Dî acdst’a si tu R.: Dîceti cu toti! (Langa acela mai face invetiat. unulu.) Ce ve- deți acuma? Căte puncte stau pre tabla? Dîceti cu toti: pre tabla stau 2 puncte. Care e punctulu d’in drdpt’a? Care e d’in steng’a? Numesce-mi inca odata obiectele ce-su ,de cătra steng’a? Ce lucruri se potu vedd in steng’a candu mergemu la biserica? Ce in drdpt’a? Candu veni de-a casa la scdla, ce case-ti stau tie N. in steng’a? Cari in drdpt’a? Care e par- tea drdpta a tablitiei? Care e, steng’a? Care e partea deasupra? Care e de desuptu? (In acdsta forma se tractdza si alte positiuni, inse cu observare; ca re- spunsurile scolariloru se fia totu-deauna întregi.) In alta dra invetiatoriulu le pdte arată cumu se stea densii in bance, cumu se tiena tablitiele si con- deiele. Cumu se-si tiena corpulu, petiorele si manele, peptulu se nu-lu lase pre mdsa sdu banca, că se si-lu pericliteze. (Invetiatoriulu trebue se intocmdsca bancele asia, că lumin’a se vina despre steng’a.) După aceste, invetiatoriulu face pre tabla unu punctu. Unii d’in școlarii cei mai preceputi ’lu făcu antaiu pre tabla, apoi cu toti in aeru si iu urma pre tablitiele loru. Invetiatoriulu mai face uuulu in linia orisontale. Școlarii făcu asemene. Apoi urmdza mai multe puncte in linia verticale, si in fine făcu diferite puncte. La altu esercitiu urmdza linie perpendicularie, orisontale si paralele. Invetiatoriulu va purcede cam in modulu urmatoriu: Prunciloru! aratati cumu fuge marginea tablei d’in susu! d’in diosu! Cumu fuge dung’a mesei? a bancei? Luati sdm’a! eu voiu face pre tabla o linia care se fuga dela steng’a spre drd- pt’a. Vino Ioane si fă si tu un’a asia! Sculați si o faceți cu degetulu in aeru! Acuma pre tablitia! Lu- ati aminte! O linia care fuge dela drdpt’a spre steng’a, sdu dela steng’a spre drdpt’a, se numesce „orison- tale." Faceți cu toti mai multe linie orisontale! Cumu fuge laturea asta a tablei? (Invetiat. arata laturea stenga.) Numiti lucruri cari fugu d’in susu in diosu! — 148 — (Invetiat. face o linia d’in susu in diosu său perpen- diculare) pruncii făcu asemene, antaiu in aeru, apoi pre tablitie, — apoi invetiatoriulu le spune, că o linia care fuge d’in susu in diosu, său d’in diosu in susu se numesce „perpendiculare?¹ Astfeliu face in- vetiatoriulu 2 linie langa olalta si le spune, că acele se numescu „paralele.¹¹ In urma școlarii potu numi lucruri ce au pusetiune orisontale, perpendiculare si paralela. In altu esercitiu face invetiatoriulu, totu in mo- dulu aratatu, linie costisie si anghiuri, si anume: Prunciloru, cumu am dîsu ca stă ap’a in unu vasu? Cumu fugu siesurile? dăca ne uitamu in giurulu no- stru, numai siesuri vedemu? Suntu si dealuri. Care d’intre' voi ati fostu pre dealuri ? Prunciloru, partea cea mai deasupra a dealului se numesce „culme/¹ partea de unde se incepe dealulu a se sui se chiama „p61a,“ ăr partea intre pdla si culme se numesce „cdsta.¹¹ Cumu fuge cdst’a dealului? Arata cu man’a in aeru! Cumu fuge coperisiulu casei? Invetiatoriulu face linie costisie pre tabla, pruncii făcu pre tablitie, si in urma le spune, că liniele cari fugu că costele se numescu „costisie.¹¹ Invetiatoriulu face mai incolo o linia orisontale si o impreuna cu un’a perpendicu- lare si apoi le spune, că unde se impreuna ele, se numesce „anghiu.¹¹ După aceste linie in altu esercitiu urmeza linie cercuale, ovale si strimbe. Invetiatoriulu si aici are a urmări form’a si modulu aratatu. In urma faciindu liniele cercuale, întreba pe școlari că se-i spună cu ce sămena densele? sămena cu cerculu, si pentru aceea se numescu linie „cercuale,¹¹ — er cele strimbe usioru le voru gaci școlarii, deca le va aduce sp. e. aminte de vreunu drumu său carare strimba, ăr liniele in form’a oului se numescu „ovale.¹¹ Mai incolo urmăza împreunarea linieloru drepte cu cele strimbe. (Ajungîmdu invetiat. la acestu eser- citiu, trebue se linie tablitiele scolariloru cu unu cu- tîtu, său cu unu cuiu, care face linie neșterse, că-ci altmentrene ar perde prea multu tempu; Acuma si tabl’a școlare se poftesce se fia liniata pre de o parte cu coldre rosîa nestersivera.) Aceste linie se făcu intre cele 2 linie paralele. Acuma urmăza o repetire,. adeca că tdte trasu- rile si liniele invetiate se se intiparăsca afundu in memori’a scolariloru, invetiatoriulu i provdca că densii se faca acu-si puncte, linie cercuale, strimbe, — cătu si linie ovale perpendiculare, orisontale, paralele si anghiuri etc. (Va urma.) Dela Bucuresci mai primiramu de curendu: Tractatu de Hygiena publica si po- litia sanitaria de doctorulu I. Felix, profesoru de Hygiena la facultatea de medicina d’in Bucuresci, membru consiliului medicalii superioru. Part. I. Bu- i curesci, tipografi’a lăn Weiss, strad’a Clementiei Nr. | 15. 1870. 8° mare, 458 pag., papiru si tiparn fru- mosu. Pretiulu? Nu ni s’a comunicații. Nu suntemu competenti de locu in scientia me- dianei; cu tdte acestea cutezamu a recomenda ori- cărui romanii acăsta carte scrisa bene, si dăca se va folosi de lectura ei numai pre cătu ne-amu folositu noi, atunci ne va multiamf că o amu recomendatn la c e a mai de aprdpe attentiune a publicului ro- manescu. — Despre drepturile successorali ale mumei in generalu. Thesa pentru licenția. Actu publicu. Sustienutu in dio’a de 29. Nov. 1870. De Georgie M. Eliescu, nascutu in Craiov’a. Bucuresci 1870. 8°. pag. 125. In tipografi’a susu numita. — Politica Dlui loanu Ghica, Ex-Bei de S am os. De C. D. Aricescu. Bucuresci, 1870. 8° mare, pag. 162. In aceeași tipografia. Critica fdrte aspra a vietiei publice a dlui loanu Ghica, pro- ptita inse totu cu documente, precumu se cnvene se faca orice criticu onestu. Dăca cumu-va jdca si pa- tima si vreo resbunare, atătu de desa la romani că si la greci si la italiani, voru sci judeca numai aceia carii cunoscu essactu tdta viăti’a lui I. Ghica. — Sor’a Agapia, său Călugări’a si Ca- satori’a. De C. D. Aricescu. Bucuresci, 1871. 8° mare, 167 pag. Pretiulu 2 lei noi. De candu essiste calugarismulu in Romani’a, lu- cruri asia gretiose si infricosiate nu s’au mai vediutu scdse la lumina, precumu sunt acestea publicate de dn. Aricescu, intru atăta, in cătu asemenea carte in- trece cu revelatiunile sale scandaldse totu ce s’a scrisu păna acilea in acăsta materia in limba ndstra. — Monumentulu delaCalugareni. Dra- ma intr’unu actu. De Vas. Maniu. Bucuresci 1871. 8° micu, pag. 27. Ne vomu reintdrce cu alta oca- siune la acestu opusculu alu dlui Maniu, dedicatu me- moriei scumpei sale fiice Mari’a Livia, repaus, in Octobre 1870. Nr. 124—1871. Cătra direcțiunile despart, cerc, ale asoc. trans. De dre-ce d’in unele parti s’au trimesu incdce liste de membrii ai asoc. trans., fara de a se însemnă caracteriulu si mai alesu locuinti’a resp. domni, d’in considerarea, că in afacerile cassei asoc. se se pdta tienă in tdta privinti’a evidenti’a receruta: Onor, di- recțiuni ale despart, cerc, ale asoc. trans., sunt prin acăsta poftite, a ingrigi, că in listele trimetiende la acestu comitetu, se se însemne acuratu, numele, co- numele, caracteriulu si locuinti’a aceloru domni, carii voru a se face membrii asoc.. ori in altu modu voru a contribui in favdrea fondului asociatiunei. D’in siedinti’a lunaria a comit, asoc. trans., tie- nuta la Sibiiu in 6. luniu 1871. lacobu Bologa, I. V. Rusu, vieepres. secret. H. Editoriu si provedietoriu; Comitetulu, — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a RBmer & Kamner.