-------------- fi Acesta foia ese cate 3 c61e pc luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto ( ■ Vp po^ei. ----------*V yc-^-o< Nr. 9. TRANSILVANI’A. F6ia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 1. Maiu 1871. Alllilll IV. ---------- 'WțS * ' Abonamentulu se £ face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- e lectori. Sumariu. Momente d’in istori’a moderna a Greciei. — Alessandru Hurmuzaehi. — Articlu agronomica. (Fine.) — D’in pomelni- culu martiriloru romani dela an. 184⁸/₉. (Continuare.) ■— Protocolele sied. a comit. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia. Momente d’in istori’a moderna a Greciei. Mi-am propusu a conversa cu dd. lectori asta- data asupra unoru parti d’in istori’a Greciei regenerate după un’a cădere infricosiata de 368 sî relative tocma de 1965 ani, adeca de candu libertatea Greciei se inmormentase prin armele Romei sub ruinele Corin- thului (146 in. de Is. Chr.) Scopulu pentru care imi aleseiu inca sî acdsta materia pentru acesta foia, se va cundsce mai in urma. Strămutarea resiedentiei imperatoriloru dela Rom’a vechia la Bisantiu sdu Rom’a noua in an. 330 după Is. Chr., nu insemna sî restaurarea libertatei eline, ci insemna cu totulu altu-ceva. In a. 1453 Rom’a noua, adeca Constantinopolea, cade sub loviturele iataga- nului turcescu, dra capulu celui d’in urma Paleologu, sî in person’a acestuia, alu celui d’in urma imperatu Constantinii, fu aruncata de cătra duoi ianiceri la pitiorele sultanului Mohamedu II., alu acelui tiranu cumplitu, carele versâ sângele omenescu, precumu versa cineva ap’a. Este unu lucru fdrte dorerosu a constata după marturi’a celoru mai nepartenitori istoriografi, că grecii dela Constantinopole, sî că dmeni, sî că creștini, sî că cetatieni de stătu, meritaseră de multu acea sdrte fiordsa, pentrucă chiaru ei o-au preparatu sî provo- catu asupra’si prin ne mai auditele loru făra-de legi si prin disparerea toturoru virtutiloru patriotice d’in midiuloculu loru. De altu-mentrea ori-cine voiesce a se convinge despre acestu adeveru tristu, are se des- chidă numai opulu celui mai mare istoriografii alu Angliei, adeca alu lui Edvardu Gibbpn, carele a- profundase cu geniulu seu pe scriptorii bisantjni sî preste totu tdta istori’a imperiului romanu, precumu nimeni altulu, neci inainte, neci dela elu incdce. Intr’aceea noi pentru unu restempu scurtu de un’a sdu duoe dre se nu ne perdemu prin istori’a vechia sî stravechia a Greciei, pentrucă aceea pre cătu este de interesanta si instructiva, pre atăta e sî vasta, bogata in tempu sî in materialu, in cătu stu- diulu ei cere ani întregi, insociti de labore grea. Asia noi pentru acuma se ne marginimu numai la istori’a mai ndua a Greciei sî se cercetamu, in ce modu po- porulu grecescu persecutatu de alu seu destinu câ sî celu romanescu, s’a incercatu a’si ameliora conditiunea sa desperata sî a’si recâștiga drepturile sale omenesci pe pamentulu patriei sale. Precumu tdte popdrale cadinte, asia sî poporulu grecescu așteptase d’in un’a generatiune in alt’a, pentrucă emanciparea sa națio- nale se’i provină dela ajutoriulu popdraloru sî state- loru străine; elu inse totu-deaun’a sî la tdte ocasiu-( nile s’a vediutu insielatu amarii. In fine mai vîrtosu; dela a. 1700 inainte grecii isi concentraseră tdte spe- rantiele loru in Rusi’a; dra acdsta o făcură densii mai multu pe temeiulu comuniunei religidse. Nu numai d’intre membrii familiiloru aristocratice d in suburbea Fanarului dela Constantinopole, ci sî.d’in Greci’a pro- prie numita asiă, sî multi ieromonachi greci, trecea in Russi’a, pentru că acolo se prepare spiritele in fa- vdrea natiunei grecesci. Ori-candu se escâ differentie seridse intre Russi’a sî Turci’a, dra mai alesu candu prorupea căte una guera intre acelea duoe staturi, grecii emigrati, că totu atăti emissari naționali, lucră d’in respoteri in favdrea natiunei loru, sî anume ca- sele de comercianti greci ’cu pungile loru, dra cei in- vetiati cu pdn’a, altii pe cale diplomatica, dra altii că oficiari in armat’a rusdsca. In același tempu inse,, mai multi membrii ai familiiloru d’in Fanaru se află in servitiu turcescu in calitate de dragomani, in mis- siuni diplomatice sî — se nu uitamu, in calitate de domni, sdu mai dreptu vorbindu, de arendași ai domniiloru in Moldov’a sî in Munteni’a. Multi greci se sî renegă, adeca se turcea, numai pentru că se scape de ascutîsiulu iataganului, care pe fia-ce dî rostogolea capete de dmeni la pamentu. — Se intie- lege prea usioru, că acestea duoe cărări divergenti, pe care apucasera fruntașii poporului grecescu, intre- tienea in corpulu seu una desbiuare permanenta. Pre candu unora le mergea bine, sdu celu puținii de su- feritu, poporulu cadea d’in reu in mai reu; despera- tiunea de venitoriu se intendea câ un’a gangrena spurcata, ce rode corpulu păna la osu, după care trebue se urmeze dissolutiunea, adeca mdrtea. Cu tdte acestea, greciloru le mai remasesera duoi muri tari, inlaintrulu carora poporulu, massele, gld- tele, se retrăgea sî se apară cu dresicare sperantia, că luptandu in laintrulu acelorași, isi voru recâștigă drecandu libertatea loru naționale, sdu pdte chiaru sî 17 — 102 — • existentia politica de stătu. Acei duoi muri era re laigiunea sî limb’a naționale. Poporulu sciă ’acdsta mai multu numai prin instinctu sî prin dresi- care traditiuni păstrate in successiunea generatiuniloru. Intr’aceea puținii barbati greci, carii prin ajutoriulu scientiei, prin caletorii sî esperientia mare ajunseseră la conscienti’a demnitatei de omu sî de drepturi na- ționali, începuseră a pricepe, că in unu stătu barbara precumu era imperialii ottomanu, sclavii voindu a se emancipa pe deplinu, au trebuintia de cultura scien- .tifica, care se intreca departe pe a despotului loru, precumu sî că caracterele trebue se se correga sî moralitatea se se restaure intru tdta puritatea sa. Altii d’in contra lipsiti de ori-ce patientia, la tdte ocasiu- nile căte li se parea bene venite, luă recursu la arme. De aici se născu asia numit’a classe a Kleftiloru. Acdsta classe de dmeni neci-una data n’au voitu a recundsce dreptulu domniei Osmaniloru preste pamen- tulu Greciei, ci d’in contra, au numitu sî au tractatu pe turci totu-deaun’a că pe nisce bandiți barbari, carii aru trebui esterminati cătu s’ar potea mai curendu sî cu ori-ce midiuldce. De aceea klcftij isi consideră professiunea loru de bandiți că unu meritu sî sacri- ficiu adusu pentru limba sî religiune. Totu asiă cu- getă sî acei locuitori ai mai multoru insule grecesci, carii se ocupa de corsarfa (pirateria). De aici luptele sângerdse intre kleftii d’in munți sî pirații de pre mare cu osmanii, n’au incetatu neci-una data. Despre cranceni’a acelora lupte isi pdte face ori-cine idea, indata ce va reflecta, că fia-care poporu tractă pe celalaltu de banditu sî chiaru de fdra selbateca. Ur’a d’intre turci sî greci, sdu sî mai chiaru vorbindu, d’intre mohamedani sî creștini in genere, ajunse a fi proverbiale. Famili’a Mavrocordatos este un’a d’in acelea, prin care provedenti’a ddiedsca lucra uneori spre a scapa pe unu poporu de perire, sdu incai a’lu scdte d’in barbaria la lumina sî la una sdrte mai de su- feritu. Despre mai multi membrii ai acelei familii se pdte dîce cu totu dreptulu, că ei au fostu barbati nascuti sî pentru pdna, adeca pentru scientia, si pentru acțiune, adeca pentru a administra, guberna, inca a sî combate cu arm’a in mana. Asemeni cali- tati inpreunate la unu locu in aceleași persdne, sunt fdrte rari in vidti’a popdraloru. Despre celu mai ve- cliiu Mavrocordatos, carele este memorata in istori’a poporului grecescu, se scie numai atăta, că l’a chia- matu Nicolae, că fusese nascutu la a. 1599 in in- sul’a Chios, unde părinții sei au avutu funcțiune de asia numiti „deputati," că de acolo venise la Con- stantinopole, unde se căsătorise cu veduv’a unui domnu romanescu, anume Roxanda d’in cas’a Cu atătu mai multu se scie despre Alessandru, fiiulu lui Nicolae. Dupace Alessandru invetiase la Padu’a sî Bologna, scrise sî una carte despre circulatiunea sân- gelui, dra apoi reintorcunduse la Constantinopole se făcu professoriu de filosoffa sî de medicina la scdlele grecesci, infientiate de unulu Manolache. Acelea scdle fuseseră destinate a reversa lumina mai copidsa decătu scdlele patriarchiei, intru intunecimea, in care păna la Mavrocordati orbecă nu numai poporulu, ci sî aristocrati’a grecesca d’in Fanaru. De sî grecii isi mai conservaseră inca sî alte scdle pe la monasterie sî in insule, pe la locuri mai aparate de tirania, dara fiendu-că in acelea se propunea scientia puțina, sî aceea inca numai in limb’a elina antica, de aceea cultura d’in trensele nu potea petrunde la poporu. Limb’a grecăsca noua era fdrte multu despretiuita de călugări sî de dăscăli, carii o numea „dialectu ca- nescu,® buna-dra precumu isi batea jocu păna mai deuna-di de limb’a romandsca unii procopsiți, carii o numea limba ranceda, d’in causa că ea nu sună in- tocma că cea latindsca. Preste acdsta mai alesu că- lugării află mare plăcere de a perde drele scolastice cu dispute religidse, certanduse cu latinii sî cu pro- testantii apusului. Se intielege prea bine, că națiunea d’in asemenea institutiune nu potea trage neci-unu folosu practicii, ci d’in contra, partea cea mai de spi- ritu a tenerimei se perdea in speculatiuni methafisice sterpe, sî asia li se trecea vidti’a, fără că se scia pentru ce au fostu pe lume. Alessandru Mavrocor- datos se decise a inpinge pe connationalii sei cătra alta cale. Elu adeca pe langa ce scrise sî publică una rhetorica, una gramateca, cumu sî istori’a evrei- loru sî a Romei, apoi mai indemnă pe greci, că se incdpa a’si cultiva limb’a loru vulgara, păna acilea despretiuita, dra cu ajutoriulu acesteia se se reintdrca la cea antica, la classicii elini, se invetie d’in aceia, ce însemna libertatea spiritului, pentrucă numai celu ce o are pe acdsta, pdte spera sî libertatea po- litica sî naționale. După modellulu scdlei noua dela Constantinopole se mai deschiseră sî altele in insul’a Patmos, in cetatile Adrianopole, in lanin’a, Lariss’a, Salonichi (Tessalonica), Turnov’a. Intre acestea Alessandru Mavrocordatu, carele făcuse cunoscintia buna cu mai multi turci fruntași, la recomendatiunea fratelui vitregii alu marelui veziru ajunse alu duoilea dragomanu alu Pdrtei, langa fai- mosulu Panaiotache Nicusios, cu care avuse a face multu sî nefericit’a tier’a ndstra, apoi inaintă la ranga de logotheta, sî in fine marele veziru Kio- prili Achmet ilu puse in funcțiunea de mare dra- gomanu, in care mai inainte fusese numai unu grecu, adeca susu numitulu Panaiotu. Treidieci de ani s’a sustienutu Aless. Mavrocordatu in acea funcțiune pe- riculcjsa; dra tractatulu dela Carlovitiu inchiaietu la 26. Ian. 1699 intre Leopoldu sî intre sultanulu Mu- slafa II. este productulu mintei lui, cu care indestulă pe ambele parti asia, in cătu Leopoldu ilu inaltiă la rangu de principe, dra sultanulu ilu titulă „Mahremi Esrar,tf adeca secretariu intimu. In calitatea sa de funcționarii! turcescu Alessandru M. prin midiulocirea sî rogamentile sale scapă pe mulțime de creștini sî anume greci dela turci sî de ascutisiulu săbiei. Ce e dreptu, că păna la betranetiele sale nu scapă neci Ales. M. de prepusuri sî de persecutiuni turcesci, păna — 103 — atunci inse elu apucă de inpinse pe națiunea sa unu stadiu bunu pe calea culturei sî a emanciparei inainte. Cei duoi fii ai lui Alessandru, adeca Nicolae sî Con- stantina, au ajunsu la domni’a tieriloru romanesci. ^Nicolae a infientiatu tipografia sî scdle, in care se jinvetiâ grecesce sî latinesce, dra Constantinu a des- fientiatu in ambele tieri sclavi’a feudale, care se în- cuibase sî acodo, a emancipata pe tierani dandu-le libertatea migratiunei sî defigîmdu robot’a numai la 12 dîle (174⁷/₈). Totu acestu domnu a introdusu mai antaiu sî cultur’a papusioiului in tierile romanesci. Intr’aceea istori’a domniei fratiloru Mavrocordatu in tierile romanesci nu se pdte intretiese la loculu acesta. Destulu atăta, că famili’a Mavrocordatos trece la greci cu totu dreptulu de urditdri’a sî adeverata pa- trdna a regeneratiunei loru naționale. Pe urm’a ace» stei familii resarf la greci câ d'in pamentu un’a serie lunga de scriptori naționali, d’intre carii mai însem- nați au fostu: Samuilu, patriarchulu Constantino- polei, Dorotheos d’in Mitylene, Alhanasios Ipsi- lantis, I. Rhizos, S. Caradgea, Mano, G. Cliangerf, apoi mai pre susu de toti cei duoi corfioti, preoții Eugenu Bulgaris sî Theotokis, representă juneti’a literaturei neogrecesci. De acf incolo grecii începură a se emancipa totu-una data de necalitele dispute ca- lugaresci, pentrucă li se dede ocasiune ampla de a se ocupa mai alesu cu istori’a, cu philologi’a sî cu scientiele exacte, de care mai virtosu insulanii câ co- rabieri, trebuea se simtia mare lipsa. Fiendu-că în- aintarea in scientia sî cultura cere sî midiuldce ma- teriali, asia multi greci literati se ocupâ totu-una-data sî cu comerciulu. Asia intre altii Khigas (a. 1753) venf dela Phelestinae d’in Thessali’a câ comercianta la Bucuresci; dara fiendu-că elu in patri’a sa apucase a’si castiga cunoscientie frumdse, sî cundscea bine limb’a francesca, in capital’a romandsca se facă das- calu de limb’a grdca sub protectiunea lui M. Sutsos. După proruperea revolutiunei francesci Rhigas trecîi la Vien’a, unde câ poetu compuse căteva poesii in limb’a neogreca, care păna in dio’a de astadi se audu in gurele kleftiloru sî ale palicariloru. /kvvs tâv HU.ivov (marseillesa) ’Os note ncttâMaqla. s. a. Preste totu ideile sî evenimentele francesci rap^a pe multi greci spre calea emanciparei naționale „prin arme. D’in contra inse, barbati eruditi câ Zambelios, câ Rhisos Nerulos, Athanasios Christopulos acelu nou Anakreon alu greciloru, sî altii câ aceștia, era de opiniune, câ ei se remana pe cararea aratata loru de famili’a Ma- vrocordatos ; precumu sî că națiunea grecesca nu are se’si aștepte a sa emancipare neci dela Russi’a, neci dela Franci’a; in fine că alergarea prea iute după idealuri politice ii va intardia sî chiaru periclita pro- bepsulu regeneratiunei sale. „Ajutoriulu a cărui lipsa mare o simtimu noi," dîcea acei greci literati, „trebue se’lu cautamu in noi insine, se’lu scdtemu d’in ca- petele sî d’in ânimele ndstre, dra se nu’lu asteptamu dela străini." (Va urma.) Alessandru Hurmuzachi. D’in „Panteonulu romanu.“ Care romanu cătu de puținu luminatu, nu nu- mai d’in provinciele austriace, ci si d’in Romani’a libera si d’in Bessarabi’a, se nu cnndsca marile me- rite si maretiele fapte ale familiei Hurmuzachi? Acdsta familia se trage după mama d’in famili’a Movilesciloru, d’in care au statutu odinidra nu numai domnitori vestiti in Moldov’a, ci si capi ai bisericei dreptu-credintidse resaritene. Domnitorii Moldovei d’in famili’a Movila au fostu următorii: 1) Ieremi’a Movila 1595—1607; 2) Simeonu Movila 1607—1609; 3) Constantinu Movila 1609— 1610; 4) Gavrilu Movila 1618—1619; 5) Moise Mo- vila 1630—1631. Er capu bisericescu d’in acdsta familia domni- tdria a fostu prea-renumitulu Petru Movila, archiepi- scopulu Chievului, carele a pusu temelia la acade- miele teologice in Rusi’a si carele pre, la an. 1642 singura a mantuitu biseric’a resaritdna dreptu-credin- tidsa de eresulu calvinescu. Pre acelu tempu adeca se aflâ patriarchu la Constantinopole prea-santi’a sa părintele Lucaris. Acesta, adapatu fiindu intru in- vetiaturele calviniloru, le primise de ale sale si le si propuse pentru tdta biseric’a resaritdna in unele scripte ale sale. De si in privinti’a astoru scrisori se tienura mai multe sindde la Constantinopole, la lerusalimu si pre aiurea, cari condamnară simplu invetiatur’a cu- prinsa intr’ensele, totuși intre toti patriarchii cei de atunci ai bisericei resaritene nu se aflâ neci unulu in stare a compune o carte, prin care se restdrne cu temeiu retacirile calviniane, cuprinse in acele scripte. Acestu servitiu mare si neasemenabilu ilu facă bise- ricei numai romanulu Petra Movila, carele compuse in limb’a grdca si latina cartea numita: „Mărturisirea credintiei bisericei dreptu-credintidse resaritene," in care resturnă cu temeiu tdte invetiaturele calviniloru si stabili credinti’a creștina apostolica nestrămutata, cumu ni-a remasu ea dela mantuitoriulu lumei si dela apostoli. Apoi se adună unu sinodu provincialu la Iași prin staruinti’a metropolitului Moldovei Varlaamu in an. 1643, carele se tienh sub presiedinti’a patriar- chului dela Constantinopole Parteniu. Acestu sinodu fu compusu d’in toti archiepiscopii, episcopii, archi- mandritii si toti aleșii bisericeloru dreptu-credintidse d’in Rusi’a, Moldov’a, Romani’a si Ardealu si d’in comisarii mireni ai domnitoriului d’in Moldov’a si d’in Romani’a. Sinodulu primi cartea lui Petru Movila, si de atunci, traducenduse ea in tdte limbele credintio- siloru tienetori de biseric’a resaritdna, s’a facutu norma si îndreptării!, după care se compunu tdte catechis- mele religionarie ale bisericei resaritene d’in tdta lumea. Deci dara se intielege de sine, de unde resaru atătu talentele cele inalte, cătu si simtiementele cele ferbinti religionarie, morale si naționale ale acestei familie; adeca intr’ensa vietiuesce traditiunea familiara, remasa d’in tata in fiiu, „câ se se jertfesca cu avere, 17* — 104 — cu trupu, cu sufletu cu totu pentru biseric’a națio- nale si patria cea romana,¹' pentru cari străbunii loru, câ domni ai tierei si capi ai bisericei, inca si-au ver- satu sângele, si candu a cerutn trebuinti’a, si-au jert- fita totu ce au avutu fără sfiala si fără crutiare. Dorintiele cele mai ferbinti ale acestei familie si nesuintiele ei cele mai neadormite au tientitu pururea spre aceea: „câ se apere religiunea strabundsca ne- vetamata, se aduca biseric’a la cea mai inalta inflorire, se descopere drepturile natiunei si se le apere cu tdte midiuldcele legiuite ce-i steteau in putintia, se inain- teze desvoltarea si cultur’a natiunei, si asia se-i spo- resca totu mai multu fericirea si inflorirea in totu ce este adeveratu bunu si frumosu/⁴ De aceea si-a impartitu acesta familia atătu de pretidsa romaniloru pre fiii sei in tustrele provinciele romane mddi-ndptiale, in Besarabi’a, Bucovin’a si Mol- dov’a, câ asia se deștepte pretutindeni spiritulu vie- tiei naționale celu amortitu de fatalitatile tempuriloru si ale impregiurariloru. Asia buna dra, câ se atingemu numai pe scurtu macaru unele d’in maretiele fapte ale familiei Hur- muzachi, ea a fostu care a avutu curagiulu se dea in mai multe rânduri petitiuni la imperatulu, câ dre- pturile Bucovinei, acestei tieri păzite de Dumnedieu, se se păstreze intocma după patentulu domnului Mol- dovei Gregoriu Ghica, in cari drepturi s’au aflatu ea candu a venitu sub Austri’a, adeca la a. 1775. Eudo- siu Hurmuzachi, vornicu mare, părintele familiei de care vorbimu, a primita in cas’a sa cu bratie des- chise si cu ânima iubitdria pe toti romanii d!in tdte tierile romane, de ori-ce stare se fia fostu ei, si avea bucuria nespusa se aiba in cas’a sa pururea dspeti, asia in cătu deca se templâ se n’aiba pre nime la mdsa, se socotea nefericita; d’in acesta causa boierii moldoveni au numitu cas’a lui Hurmuzachi „cas’a lui Avraamu.¹¹ Dar inca si mai multu: asta ospitalitate sincera si crestinesca era pururea impreunata cu unu scopu nobilu si inaltu; in cas’a lui Hurmuzachi se desbateau pururea si se desbatu inca interesele cele mai vitale ale natiunei romane, si anume: cumu se se înainteze cultur’a naționala, intelectuala si morala pe la toti romanii si cu deosebire in Bucovin’a; aici era unu isvoru de intielegentia si unu foculariu de tdte scientiele, la care se adapau si se incaldian toti aceia, cari aveau fericirea de a cerceta acesta, casa binecuventata; de aici spiritele luau o direcțiune noua plina de sboru, si ânimele începeau a bate mai caldu romanesce si se înzestrau cu o iubire puternica si infocata pentru totu ce era si se numia naționala; de aici a purcesu si purcede inca inițiativa la tdte păsurile, cari tîntescu spre radicarea culturei in tdte ramurile ei si la aperarea drepturiloru si intereseloru naționale romane; in cas’a familiei Hurmuzachi s’au desbatutu necontenita căușele cele mai inalte ale dre- pturiloru natiunei romane, si in deosebi ale principa- teloru Dunărene romane, intemeiate pe tractatele stră- vechi. Chiaru pentru acesta a si indreptatu prove- dinti’a dumnediedsca impregiurarile asia, că in adu- narea generala d’in Moldov’a la 1857 a prochiamatu drepturile neatarnarii Moldovei unulu d’in asta familia, adeca marele vornicu Constantinu Hurmuzachi, carele mai inainte făcuse caletorii in tiere depărtate păna in Angli’a la cetatea Oxford, unde a aflatu tractatulu inchiaiatu intre Petru celu Schiopu Domnulu Moldovei si intre Elisabet’a, regin’a Angliei, camu pe la cape- tulu vecului XVI (1580), prin urmare cu vreo siepte- dieci de ani dupace au inchiaiatu moldovenii si a- nume domnulu Bogdana antaiulu tractata cu turcii la an. 1513. In cas’a familiei Hurmuzachi s’a pastratu pre langa religiunea străbună inca si naționalitatea cu tdta scumpetatea si in tdta curati’a ei. Asia buna-dra in restempulu intunerecului, alu asuprirei si alu sugru- mării nationalitatiloru (1845 1848), pe candu prin politica străină se făcuse, câ romanului bucovinenu se-i fia rușine a se numf romanu si a vorbi dulcea sa limba romana: pe atunci in sinulu familiei Hur- muzachi nu numai că se vorbia limb’a romana, dar se si tieneau consultări, cumu s’aru potd deștepta in Romanii bucovineni simtiemente naționale, consciintia naționala, câ se scia si ei cine au fostu străbunii loru si cătu de mari dmeni au fostu aceia, si asia se in- cdpa si densii a duce o vidtia spirituala naționala, vrednica de strănepoții lui Stefanu celu Mare si ai lui Petru Movila s. a. Cu acestu scopu s’a lucrata la a. 1848, câ se se faca petitiune generala de cătra toti locuitorii tierei, adresata cătra imperatorulu si cătra diet’a imperiala, câ se se pazdsca drepturile tierei ce le-a avutu ea d’in vechime, după care cerere s’a castigatu despărțirea Bucovinei de Galiti’a si ca- tedra pentru limb’a si literatur’a romana la gimna- siulu de susu d’in Cernăuți. Pentru câ se pdta apară atătu drepturile Buco- vinei esplicate in petitiunea generala, cătu si tdte drepturile politice naționale ale romaniloru d’in tdte provintiele locuite de densii, publicară duoi fii ai ace- stei familie strălucite, Georgiu si Alessandru, renu- mit’a gazeta „Bucovin’a “ in limb’a romana si in cea germana, si asia, pre candu in decursulu a; 1848— 1850 încetaseră si amuțiseră tdte gazetele romane d’in tdte provintiele, in Arddlu pentru revolutiunea ungurdsca, in principatele Dunărene pentru ocupa- tiunea rusesca, mai remanendu acolo numai buleti- nele oficiale, pre atunci frații Hurmuzachi singuri a- perara cu curagiu, cu intieleptiune si cu solidaritate drepturile toturoru romaniloru, atătu înaintea guber- nului, cătu si înaintea intregei Europe. Starea nesa- netatii fratiloru Hurmuzachi, interesele moșiei loru si caus’a comuna apesatdria a impregiurariloru de pe atunci, făcură se înceteze gazet’a „Bucovin’a'¹ la an. 1850. Cu tdte acestea Hurmuzachianii nu incetara neci unu minutu a lucră cu tdte chipurile si midiu- Idcele spre aperarea drepturiloru naționale si spre deșteptarea simtiementeloru naționale in toti fiii na- tiunei romane, cu cari veniau in atingere. — 105 — Ddcaprovinci’a „Ducatulu Bucovinei“ isi are nea- târnarea sa de cătra provinci’a polona Galiti’a si este o provincia coronala imperatdsca d’in Vien’a, avendu gubernulu seu si diet’a sa propria, — acdsta inca s’a facutu mai alesu prin neadormit’a activitate a familiei Hurmuzachi, a fratiloru Eudossiu, Georgiu si Alessan- dru, cari nu s’au odichnitu, cu tdte pedecele cele mari, păna ce nu i-au castigatu dela dreptatea im- peratului asta positiune meritata. Famili’a Hurmuzachi astadi se compune d’in ur- mătorii membri, d’in ddmnele Efrosin’a maritata Pe- trino, Saft’a maritata Sturza, si d’in domnii Constantinu, carele petrece iu Moldov’a, Eudosiu, capitanulu tierei, Georgiu, presiedentele societatiei literarie, Alessandru si Nicolau. Meritele, espuse pe scurtu păna aici de- spre intrdg’a familia, se aplica la fia-care medulariu alu ei in parte. Acumu voimu se mai adaogemu unele trasure speciale d’in viati’a domnului Alessandru Hurmuzachi. Densulu s’a nascutu in Cernăuți la 13. Augustu 1825. Studiele gimnasiale si cele filosofice si le-a absolvita in Cernăuți, dr cele juridice la universitatea Vienei, in cursulu carora i s’a recunoscuta pretutin- deni si de cătra toti inaltulu si deosebitulu geniu, cu* carele este inzestratu pentru tdte ramurile scientieloru. După absolvirea studieloru sale s’a devotatu cu to- tulu sustienerei si apararei toturoru causeloru si inte- reseloru naționale. Carier’a sa literaria si-o inceph cu publicarea renumitei gazete „Bucovin’a;'' după În- cetarea acesteia scrise mai multe articole de interesu comunu naționala si le publica prin alte foi periodice de pre aiuri; compuse mai multe brosiurell'e, desba- tendu si aparandu intrensele cu o Însuflețire inva- paiata, strabatatdria si convingfetdria interesele de cultura naționala in Bucovin’a. Nu se afla neci unu interesu nationalu, fia politicu, fia bisericescu, fia de cultura scientifica, cari se nu fia purcesu d’in ânim’a domniei sale cea plina de simtiementele cele mai no- bile, sdu cari ce nu fia aflatu in domni’a lui pre celu mai caldurosu, mai tenace si mai statornicu apara- toriu si spriginitoriu. Alessandru Hurmuzachi ardea si arde inca si păna in dio’a de astadi, că unu focu cerescu, tdta nepasarea si amortidl’a d in tenerii ro- mani, cu cari vine in atingere, si nasce iutr’ensii sim- tiemente nobile de totu feliulu, luminandu-le conscienti’a naționala si desteptandu’i spre o vietia politica, na- ționala si spirituala mai demna de ei, că strănepoți ai unui Mihaiu Vitdzulu. Asia deșteptase elu, Îm- preuna cu amiculu seu Arone Pumnulu, in tenerii romani gimnasisti d’in Cernăuți dorinti’a de a-si cu- ndsce istori’a natiunei, si mai alesu cea d’in laintru, cea sufletdsca, adeca istori’a literaturei naționale, si de aceea se apucă tenerimea gimnasiala pe la anulu 1856 de-si infientiă prin spriginulu dlui Alessandru Hurmuzachi si prin contribuiri, de-si mice, numai cu cruceri, făcute intre sine, o*biblioteca curatu romana, in care s’a adunatu păna acuma nnu numeru consi- derabila de cărțile cele mai însemnate ale literaturei romane. Acesta este unu isvoru limpede, d’in care isi scotu tenerii gimnasisti, că albinele mierea d’in flori, o cultura dulce si curatu naționala. Punenduse in lucrare infientiarea „Reuniunei ro- mane de lectura¹' in Cernăuți in anulu 1861—1862, care de altu-mentrea dela inceputu urmarea scopulu de a se preface in societate literaria, Alessandru Hur- muzachi a luatu partea cea mai activa, si prin zelulu si staruinti’a si indemnulu lui a intratu acdsta socie- tate in vietia la 1. Maiu 1862 spre bucuri’a toturoru romaniloru bucovineni. Fiendu elu alesu in anulu d’antaiu de vicepresiedinte alu acestei reuniuni, in- aintă interesele ei cele adeverate cu tdte midiuldcele legiuite, ce-i steteau in putintia, si prin indemnarile sale ii câștigă curundu unu fondicelu de sustienere. Pecatu numai, că starea sanetatiei sale nu i-a ertatu se primesca si mai departe presiedinti’a acestei so- cietăți, pe care inse densulu o spriginesce atătu ma- terialu, cătu si spirituala si moralii cu unu devota- mentu fără margini, si tdte articulele sale, publicate in fdi’a acestei societăți, suntu o icdna viua a nesuin- tieloru si a simtiementeloru de cari este prd-petrunsu. In an. 1866 densulu fu numitu membru alu societa- tiei literarie d’in Bucuresci că representantu alu ro- maniloru d’in Bucovin’a. Asemenea fu dumnealui nu- mitu, după propunerea consistoriului dreptu-credin- tiosu resaritdnu d’in Cernăuți, de cătra gubernulu tierei că medulariu alu comisiunei pentru adoptarea si compunerea cartiloru scolastice reale in limb’a ro- mana. Deci Alessandru Hurmuzachi, potrivitu traditiunei familiarie apucate si eredîte dela buni si străbuni, s’a jertfita si se jertfesce necontenitu pentru apararea drepturiloru naționale, pentru desvoltarea natiunei ro- mane si pentru asiediamentele ei de cultura si de fe- ricire. Dea cerulu, că simtiementele si zelulu acestui barbatu nobilu se vietiudsca pururea intre toti fiii na? tiunei romane, — si fericirea ei va fi asicurata. losifu Vulcanu. PS. Acdsta biografia a fostu scrisa in a. 1868. Astadi Alessandru Hurmuzachi nu mai este. Elu a muritu la ⁸/₂₀. Martiu, urmandu fratelui seu Constan- tinu, reposatu cu doui ani inainte. Asia se stingu cei mai buni fii ai tei, o Romania! Fie-le tieren’a usidra, precumu le este eterna memori’a! „Column’a lui Tr.“ Articlii agronomicii. (Fine.) Plantele nu numai atunci candu lipsescu nutri- mentele in pamentu, sdu nu suntu asimilabili (descom- puse si putredîte de ajunsu), nu voru potea prospera, dar si in acelu casu, ddca va lipsi numai un’a sub- stantia nutritdria (intregitdria). A preveni dar aceste incovenientie e chiamarea principale a culturei plan- teloru. Dandu noi pamentului inderaptu ceea ce ’iamu detrasu, vomu restitui drasi compusetiunea-i interidra — 106 — si vomu împlini primele conditiuni pentru crescerea unei noue generatiuni de plante. Cu cătu vomu in- plinf noi acdst’a mai cu acuratetia, cu atătu va fi sî sucessulu mai imbucuratoriu si mai siguru. Tdte a- cele mediuldce, care nu inpiedeca productivitatea pa- mentului, sdu cu alte cuvente, care i sustienu rodirea sdu o marescu, ne suntu cunoscute sub numele co- lective gunoiu. Inse fiendu-că caus’a nerodirei jace, după cumu mai susu s’a aratatu, sdu in lips’a totala, sdu parțiala a mediuldceloru nutritdrie, sdu intr’aceea, că preste totu provisiune este, nu inse in formele corespundietdrie, pentru aceea si cuventulu gunoire se împarte in duoe parti: a) gunoiu in sensulu mai strinsu alu cuventului este totu ce se transporta pre locu spre a intretiend sdu mart fertilitatea (rodirea); b) gunoire prin agru insusi, sdu aplicarea mediuldce- lora apte de a preface provisiunile in pamentu acces- sibile pentru planta. Acf snbintielegemu si acele ope- rațiuni, cari se receru pentru că pamentulu se pdta servf de stațiune pentru plante (amelioratiunile, lu- crarea pamentului etc. etc.). Amelioratiunea (inbunatatirea) se pdte dace in mai multe feliuri, d. e. ddca presaramu varjp^eu marga varosa pre unu locu lutosu (cleiosu), sdu humosu, in care casu calitatile fisice ale pamentului se imbuna- tatiescu, pamentulu devine mai tieranosu, mai pufaiosu. Pre langa acdsta varulu servesce si de nutrimentu directe si indirecte, accelerandu descompunerea celora- lalte mediuldce nutritorie, prin ce le face mai asimila- bili. Ar fi prin urmare de doritu a se provedd mai adese cu varu locurile lutdse sdu liumdse, de cumu s’a intemplatu acdsta păna acumu. Unu pamentu lu- tosu se pdte amelioră si cu nisipu si vice-versa, nu inse si unu locu humosu. D’in tdte acestea dar se vede, că terminulu gu- noire e mai estinsu, de cumu se judeca de comunu, de dre-ce cuprinde in sine nu numai gunoiulu in sen- sulu vulgariu, ci si ameliorarea in privinti’a tisicala si lucrarea pamentului conformu definitiunei de mai susu. Analis’a chemica ni-a aratatu, că escrementele vertdse si fluide mestecate cu asternutulu, suntu gu- noiulu celu mai corespundietoriu, că-ci contienu tdte conditiunile recerute pentru crescerea si desvoltarea rentabile a planteloru; va se dîca aci se afla nu nu- mai nutrimentele mineralice, dar si cele organice con- tienatdrie de nitrogen u (plastice) si respiratorie, care servescu organismeloru pentru resuflare, incaldire, cumu e zacharulu, unsdrea, amilulu (sterculu sdu scro- bel’a), clestrinulu etc.. Aceste substantie in partea cea mai mare vinu d’in pamentu, unde trebue drasi restituite, ddca voimu că ostenelele ndstre se aiba successulu doritu si se nu fia zadarnice. Scienti’a si esperienti’a ni-a facutu cunoscutu pro- cesulu vietiei animalice si vegetale, ni-a aretatu pro- cesulu schimbatei materiei in plante si animale; nu mai puținu au constatatu, că d’in plantele consumate prin animale tdte părțile mineralice ale nutretiului se separdza in forma de escremente virtdse (balegi) si fluide (udulu), precumu si partea cea mai mare d’in cele contienetdrie de nitrogenu, pre candu cealalta parte se eshala si transpira prin plumani ori piele. Acf au servitu că obiectu de scrutare individi crescuți si desvoltati deplinu, dra nu de aceia cari se tundu, se mulgu, sdu cari inca suntu teneri. La acesti’a e altu- mentrelea. Acumu dara voru fi mai puținu pretidse escrementele, pentrucă substantiele nutritdrie trebue se servdsca la formarea laptelui, a lanei si la desvol- tarea organismului. Urinulu (udulu) e mai pretiosu decătu balegile, că-ci contiene mai multu nitrogenu; si acdsta nu e greu de priceputu, de dre-ce prin elu se departa (separa) d’in corpu tdte materiale utilisate (stricate), cari au servitu la construirea si repararea organismului animalicu, pre candu in balegi aflamu numai substantiele mineralice (nemiștuibili) si d’intre nitrate (albuminate) numai acelea, pre cari organele mistuitei n’au resbitu se le mistnidsca. Casulu d’in urma obvine candu vitele capeta prea multu de mân- care, ce inse la noi nu se prea intempla, ba obser- vămu cu dorere chiaru contrariulu. Nu se pdte de- stulu intona, cătu lucra de intieleptiesce economulu ^nestecandu escrementele viteloru cu cele d’in esitori (aborturi), care suntu cu multu mai bogate de midiu- Idce nutritdrie pentru plante, fiendu-că nutrementulu omului e mai. concentratu, mai bunu. Cu acdsta mi- stura i-se redau pamentului tdte părțile de grâu, cu- curudiu (papusioiu), cartofi, carne etc., cari au ser- vitu de nutrementu. Spre proba servdsca aici o analisa midiulocfa (dianletrăla) publicata de Saves si Ghilbertii despre contienutulu escrementeloru unui omu pre tdta diu'a si cari tdte devinu pentru cultura perdute. Greutatea (cantitatea) e data in grame, d’in care unu puntu contiene 560. Preste totu: Subst. usc. Subst. mia. Nitrogenu. Fosfate. Caii. Urinu 1156-6 54-16 13-57 10-95 5-00 3-00 Escrete vertose 1330 30'33 4-46 213 3-24 0-80 D’in acești numeri vedemu. , că 2 ’/2 loti de sub- stantia pretidsa perde economi’a , rurale dela unu omu pre tdta diu’a, si acdsta perdere se suie intr’unu anu la 285 de punți. Cu adeveratu, o gresiela neiertata comite economulu nefacdndu intrebuintiare de aceste substantie folositdrie. Economulu de campu trebue se tientdsca intr’acolo, că cu tdte midiuldcele puten- tidse se-si mardsca venitulu, se-si imbunatatiesca sta- rea, că se pdta traf mai usioru si mai indestulitu. Depinde dela densulu, că adunandu cu diligentia tdte escrementele, tdte remasitiele animalice si vegetali, precumu si cele mineralice (cumu e tin’a de pe dru- muri) , nu numai se restituie compusetiunea contur- bată a pamenturiloru sale, ci se le si urce poterea; asia cu atătu mai multu* voru fruptifica. Analis’a chemica ne arata cu precisiune, cătu avemu se dămu pamentului in forma de gunoiu in- — 107 — dereptu după o recolta d. e. de 50 de galete de grâu, 100 de cucurudiu, sdu după cătu a consumata unu bou, calu etc. Asiă numai vomu restitui bilantiulu pamentului si vomu avea o rodire durabila. D’in contra, o economia care gresiesce in contra restitui - rei intregitdrie, duce la essaurirea agrului si la sera- cirea tierei. Adeveratu că midiuldcele nutritdrie mineralice se potu restitui prin substantie de natura mineralica, cumu suntu varulu, gipsulu; marg’a, cenușia de totu feliulu, remasitiele de sari, salpetrulu (salitr’a), vitrio- lulu; inse după cumu de sine se intielege, aceste materii nu potu se aiba pentru economi’a rurale asiâ o valdre mare, de 6re-ce, de s’ar află in cantitate cătu de mare,¹ totuși cu tempulu ar dispărea, pre candu pre de alta parte escrementele animalice rotin- duse quasi intr’unu circulu, oferu unu isvoru nedese- cabile de gunoiu, cu ajutoriulu caruia economulu lu- crandu cu intieleptiune si pricepere, pdte produce mereu frupte rentabili. Calitatea escrementeloru vîrtdse depinde dela nu- trementu, mai alesu ce privesce substantiele minera- lice, precumu si dela speci’a animaleloru. Nutretiu verde, zamosu produce escremente ftoi; oile dau escrementele cele mai vîrtdse, apoi urmddia caii, vi- tele cornute, porcii si sburatdriele domestice. Escre- tele cestoru d’in urma (găinații) esu mestecate cu uri- nulu, nu câ la celealalte separații. Se descompunu usioru, in apa suntu fdrte disolubili si contienu multe substantie necesarie pentru plante. Caus’3 că posedu unu efectu asia potinte, e de a se caută acolo, că sburatdriele, mai cu sdma porumbii, gainele, se nu- trescu aprdpe numai cu grauntie, vermi si insecte. Se recomanda tare Ia tabacu, macu, curechiu, canepa, inu si la cepdse. Mai incolo are inriurintia la cali- tatea gunoiului si acea impregiurare, ddca urinulu re- mane in balegi, sdu se aduna separata. Escrementele viteloru cornute suntu umede bini- sioru, ele contienu 80—85 procente de apa, d’in care causa se si descompunu mai cu anevoia, câ a le ,cai- loru si a le oiloru. Kalf se afla in ele 1—2 °/₀ (pro- cente), dra nitrogenu preste */₂ %. Aici e loculu a aduce inainte unu casu singu- lariu despre perceptiunea nitrogenului d’in nutretiu in forma de proteina (albuminate) si separarea-i d’in corpu, pentru câ se ne potemu face o idea despre acestu procesu. După esperimentarile lui Henneberg si Tohmanu unu bou camu de 10 centenarie (mâji) nutrite unu anu cu fenu de pe livedi, care a con- tienutu 124-1 punți nitrogenu, au separate d’in asti 124 punți in 117 centenarie de balegi 47'/₂ punți si in 62 */₂ cent, urinu 51 punți de nitrogenu, sdu cu totulu 98 ’/₂ punți, va se dîca 79 % d’in cătu con- tienuse nutretiulu, 21°/₀ dar s’au eshalatu si transpi- rata. Hofmaister au aflatu că o oie de 87 punți nu- trita totu cu d’acestu nutretiu si totu atăta tempu, au perceputa 13*7 punți nitr., d’in care in 14 cent, de escrete vîrtdse si in 4'/₂ cent, fluide au separatu căte 5-8 punți; cu totulu dar 11’6 p. nitr. sdu 84’7 °/₀. Aici vedemu, că numai 15‘3 % devenira perdute. Totu după acesta observatoriu au separatu unu calu de 8 cent, nutrita cu fenu, ovesu si paie taiete, care tdte contienura 65’3 p. nitr., in restempu de unu anu in 67-9 cent, balegi 19-3 p. si in 22 cent, urinu 36⁻5 p. nitr.; preste totu dar 55-8 p. sdu 82-2 °/₀. D’in tdte acestea vedemu, că escretele de bou in stadiulu prdspetu contienura 0'55, cele de die si de calu 0-62. si in urinu numai s’au aflatu la bou 0-8, la die 1 si la calu 1-6 % nitr. Balegile viteloru cornute se me- steca fdrte usioru cu asternutulu, fiendu-că suntu mai apetdse, mai coerente. De aceea neci nu se potu descompune asia iute, câ cele de oi si cai. Se re- comenda fdrte in pamentu caldurosu (nisiposu) tie- rinosu. Gunoiulu de oi si de cai este aprdpe de doue ori mai pretiosu câ celu de boi, se si • descompune mai curendu, d’in care causa este si mai folositoriu pre unu locu lutosu (cleiosu). Mai rationalu ar fi, candu s’ar potea carâ gu- noiulu prdspetu pre locu; atunci perderea substan- tieloru pretidse s’ar reduce la unu minimiîm; inse de dre-ce acdsta d’in mai multe cause lesne de splicatu nu se pdte efectuâ, gunoiulu păna devine in stadiulu normalii, nu prea putreditu, perde camu 10—12 °/₀. Lasanduse gunoiulu in gramada păna devine câ brân- di’a, perde 50—60 °/₀ si devenindu humiformu, perde 85 % asia, că acumu au mai remasu 15 °/₀, sdu d’in- tr’o suta de centenarie au mai remasu 15. Ddca dar putredirea totala a gunoiului e pagubitdria, e o pro- cedura greșita, in urm’a careia cele mai pretidse sub- stantie se reducu la '/₇. Thaer, Svertiu, Davy etc. tustrei agricultori renumiti, recomandară unanima im- pedecarea dospirei repede a gunoiului prin supra- versarea de pisielau, batucirea prin vite, acoperirea cu pamentu etc., asemene recomendara intrebuintia- rea-i cătu mai urgenta. In gramada gunoiulu se fia asiediatu in 4 cornuri, bătucita bene si se nu stea neci prea udu, neci prea sventatu, că-ci in casulu d’intaiu nu se pdte dospi cumu trebue; in casulu alu duoilea se arde si mucezesce, in cătu gazurile cele mai pretidse se volatilisddia (perdu). Intieleptiesce lu- cra acelu economu, care asiddia gramad’a sa de gu- noiu in dosulu grajdului sdu altui edificiu, ori ddca acdsta nu se pdte, o incungiura cu arbori umbroși, prin ce se evita arsiti’a sdreiui, suflarea ventului, cari acceleredia dospirea, dar si volatilisarea amonului, care e atăta de insemnatu pentru plante. Loculu pe care jace gramad’a, se fia mai diosu decătu staululu, câ printr’unu perîutiu se se pdta scurge pisielaulu d’in staulu in gaur’a sapata langa gramada, si care se intielege, se fia si mai diosu cu ceva, pentru câ pisielaulu versatu pre gramada stracuranduse, se se scurgă drasi in gaura, si nu in tdte părțile. Nu e destulu numai a face gaura de pisielau, ci se recere câ acdsta se corespundia scopului seu, se nu lase a se perde nimica; e dar de lipsa, câ se fia bătucită — 108 — cu lutu sdu ziduita si acoperita cu scânduri. Numai asiă va impedecă de a sc trage in pamentu sucurile pretidse, si se voru evită cașuri neașteptate. Loculu unde jace gunoiulu inca se se batucdsca cu lutu, ddca dela natura nu e lutosu. Neci odata gunoiulu se nu jaca prea departe si neci prea aprdpe de grajdu, că-ci in casulu d’in urma se strica zidulu, d’in causa că se favorddia formarea salitrei; in casulu d’intaiu se perde pre multu tempu păna a se scote gunoiulu d’in staulu si a se cara pre gramada. Aedsta neci odata se nu devină mai inalta de 4—5 urme, se se asiedie si calce bene, că se nu remana găuri, unde gunoiulu se mucediesce, si prin urmare neci că pdte fi vorb’a de o dospire uniforma. Nu va fi spre stricare, ba d’in contra, este fdrte folositoriu a se sapă impregiu- ru-i unu perîutiu, unde se se pdta scurge ap’a de pldia si neu’a si se nu se traga in gunoiu sdu in gaur’a de pisielau, unde numai ploi’a si neu’a ce cade nemidiulocitu se demite, așișderea si ap’a de clatitu d’in cuinia. Cine scie si vrea se lucre mai usioru si mai cu sporiu, va face stercuiliniulu (loculu unde jace gramad’a de gunoiu) asia, că cu comoditate se se pdta apropfă ori candu de elu, fără a se necajf in- susi sdu vitele sale. De-alungulu cătra gaur’a de pi- sielau se fia stercuiliniulu de o forma semi-cilindrica, adeca ceva mai afundu că pe de laturi, pentrucă udulu supraversatu strecuranduse prin gunoiu, se se scurgă drasi in gaura si nu pe de laturi, unde nu este loculu lui, si in care casu economulu se pagu- besce, fiendu-că după cumu s’au aratatu si mai susu, acesta e mai pretiosu decătu balegile. Cu acestea fînescu tem’a-mi propusa, gunoiulu si insemnatatea lui. Scopulu principalu ni-a fostu aci, a da economiloru nostrii rurali o iedna fidela despre acestu fdrte pretiosu materialu, care are o valdre ponderdsa si nu numai secundaria, cumu cugeta multi. G. Vintila, agronoma absolutu la Altenburg. D’in pomelniculn martiriloru romani dela 1848—49. (Urmare.) Clusiu, tdmn’a 1848 Vas. Resieru, Ignate Aito- neanu, lonu Somosfaleanu, Vas. Cuteanu, lonu Si- posiu, lonu Aitoneanu, 6 barbati, essecutati prin tri- bunalulu de sânge. 1849 Toderu Cenau, lonu Berariu, Filimonu Mo- rasianu, 3 barbati deto. 25. Ian. 1849 Vas. Chioreanu, 1 barbatu deto. ’ Martiu 1849 Todoru Becke, 1 barbatu deto. Anulu 1849 7 barbati omoriti de insurgenți. luniu 1849 Vas. Burca, 1 barbatu prin tribuna- lulu de sânge. Febr. 1849 Georgiu Biske, lonu Pavelu, losifu Pavelu, 3 barbati deto. Ian. 1849 d’in Dragu 1 barbatu omoritu prin insurgenți. 1849 Belaiu Petru, Belaiu Ilie, Belaiu Irimie, Belaiu Todoru, Belaiu lonu, lancu Todoru, lancu Vasilica, Micle lonu, Varga Alecsa, 9 barbati prin tribunalulu de sânge. Oct. 1848 Baternai Alecs. d’in Baldu si Simoniș Basilu din Sarmasiu mare*), 2 barbati, spendiurati prin sententi’a dreptului statariu. Turcu Basiliu d’in Cătină**), 1 barbatu deto. 14. Febr. 1849 Popu Mihailu d’in N. Falu, 1 barbatu inpuscatu prin tribunalulu revolutionariu. Moldovanu lonu, 1 barbatu deto. Cu numele necunoscuti d’in Monoru 2 barb. deto. 12. Martiu 1849 Theodorus, d’in Valcau, 1 bar- batu deto. Cu numele necunoscute d’in Samosfalau 4 bar- bati deto. 19. Martiu 1849 Czikudi Alecsandru d’in Dâmbu, Kovăts Miska d’in Dragu, 1 barbatu deto. Viragu lonu d’in Fodorhăza (Dob.) 1 barb. deto. Meșter lonu d’in N. Ujfalu, 1 barbatu deto. 23. Martiu 1849 Popoviciu Basiliu d’in Tiagsidr’a, 1 barbatu deto. Gregorius d’in Feiurdn, 1 barbatu deto. 13. Aprile 1849 Margineanu lonu (d’in Apahida), Cosma lonu, Danu Nicolae, 3 barbati deto. 16. Aprile 1849 Suciu Simione d’in Adalinu, 1 barbatu deto. Burca Vasilie d’in M. Szamos, 1 barbatu deto. Cuibus Ilie d’in Macicasiu-ung., 1 barbatu deto. Cu nunje necunoscuta d’in Stana 1 barb. deto. Martiu 1849 Alecsandru Poponu d’in Tiagsidr’a, 1 barbatu deto. Szabo Macaveiu, Detesau (?) Macsimu, Grebla Stefanu, Keszutso Condrate (?), Popu Luca, toti d’in Siarmasiu mare, 5 barbati deto. Fiscuteanu Dumitru, 1 barbatu deto. 19. Aprile 1849 1 barbatu la mand. lui Banco Beniaminu. Horsan Darcu (?) d’in Novaly (Noi’a), 1 barbatu, la mandatulu lui Gyărfăs Antal. Augustu 1849 1 barbatu au muritu in arestu. luliu 1849 Alesteanu Achimu d’in Argyen***), 1 barbatu, prin tribun, de sânge. 11. Martiu 1849 lonu Prosteanu, 1 barbatu, in- puscatu. Martiu 1849 Petru Hobole d’in N. Sajo (Siaieu- mare), 1 barbatu, inpuscatu de insurgenți. luniu 1849 1 barbatu ucisu de insurgenți. Korond, in tdmn’a a. 1848 Ilie Kumies, 1 bar- batu, esecutatu sub presiedenti’a lui Lad. Ddtsei. *) Baternai, alias Betraneanu si Simonis, duoi juriști abso- luti, au fostu spendiurati mai inainte de a se incepe guer’a civile. **) Acesta fusese protopopu gr. catb., omu câ de ani siepte dieci. Sententi’a mortei sale fu motivata numai cu preteste de nimicu. Scopulu a fostu a terrorisa pe poporu prin spendiurarea mai multoru preoți. ***) Ardany in comit. Dobăcei, seu Argisiu in com. Clusiu? — 109 — Komjâtszeg (Comitiegu), 1849 din D. St. Mar- tinii 1 barbatu ucisu prin insurgenți. Copandu, 1849 1 barbatu inpuscatu de insurg. Kovend, Febr. 1849 d’in Kovend 1 barb. prin tribnnalnlu revolutionariu. Lapusnea, luniu 1849 1 fem. ucisa de insurgenți. Malomszeg (Molosigu), 9. Noembre 1849 9 bar- bati si 2 femei uciși de insurgenți. Marisielu, 20. luniu 1849 4 barb. si 3 fem. deto. Marotlaka (Morlac’a), 9. Noembre 1848 4 femei; 2 femei puscate, 2 arse pre focu de insurgenți. Lit’a ungur., in an. 1849 Popa Filimonu, Oloi Lazaru, Irimie Andreiu, Irimie lonu, Ilie Vasiiu, Valia lacobu, Ilie lonu, Ilie Alecsa, Ilie Vasiiu, Ilie Cosanu, Ilie Ilarie, Ilie Eftinia, Olteana lonu, 11 barbati si 2 femei omoriti fără judecata la mandatulu lui Ban Pista. Nasu Petru, Oloiu Todoru, 2 barbati, omoriti la mandatulu lui Ferentz Gyuri. 1849 Popa Vasilie, Illia Demetrie, Ulia Maria, 2 barbati si 1 femeia, omoriti la mandat, lui Păpai Lajos, David Bogdi, Szolbsi Jânos, Nagy Ferencz, Nagy Pista. In vâr’a d’in 1849 1 barb. trucidatu de insurg. luniu 1849 3 barbati inpuscati prin Tanja los. d’in Turd’a si gardiștii naționali d’in Agârbiciu. In tâmn’a d’in 1848 Bogia Pantea, 1 barbatu, inpuscatu prin Tanja losifu d’in Turd’a. Orke (rom. Urcu in comit. Turdei), Oct. 1848 6 barbati si 1 femeia uciși de insurgenți. 4- Silvasiu ungur., 1849 Deacu Tanase, 1 barbatu, la mandatulu lui Bân Pista. Nagy-Fentos (in distr. Cet. de petra), Noembre 1848 2 barbati uciși de insurgenți. Iclodulu mare (Dob.), Aprile 1849 Rusu Gligoru, losifu Lazaru, Cileca Hurduca, Timocu Onutiu, Mar- tinu Timariu, lonu Timariu, 6 barbati fura omoriti la mandatulu lui Kâszoni Jănos. Febr. 1849 2 barbati uciși prin insurgenți. Calat’a mare (in comit. Clus.), Noembre 1849 d’in locu 5 barbati deto. 8. Noembre 1848 13 barbati si 2 femei deto. 5. Martiu 1849 Simionu Tolea, 1 barbatu, prin tribunalu de sânge. Siomcut’a mare (distr. Cet. de pâtra), Noembre 1848 Buteanu Toaderu, Buteanu. Toni, Micu Grigorie, Campeanu Flore, Blanca losifu, Mehe Alecsie, 6 bar- bati uciși prin tribun, de sânge sub Katona Miklos. Noembre 1848 Nyege Pavelu, Popu Andreiu, d’in Hoszufalva (Satulu-lungu in distr. Cet. de petra), 2 barbati deto. Fenesiu roman., lanuariu 1849 1 barbatu ucisu prin insurgenți. Ormezo (in comit. Dob.), 1 barbatu deto. Pdntek*), Georgie Gires, 1 barbatu deto. .*) Care ? câ sunt trei, anume 2 in comit, Clusiu, era 1 Pentek in Solnocu interiore. 1848 1 barbatu deto. Perec^nu (in comit. Crasna), Noembre 1848 Ba- silie Deheleanu, 1 barbatu deto. Pogaceo’a (in comit. Turdei), 1848 1 barbatu prin tribun, revolutionariu. Poiân’a (care? cea d’in Alb’a inf.?), Ian. 1849 5 barbati uciși prin insurgenți. Noembre 1848 1 barbatu deto. Martiu si luliu 1849 2 barbati deto. Februariu 1849 6 barbati deto. Prodanisce (comit. Solnocu med.), 19. Februariu 1848 5 barb. si unu pruncu; satulu fu aprinsu, o copila de 10 ani fu aruncata pre focu in antea ta- tălui sen care era legatu, unde au arsu; ceialalti tor- turati de magiari, au murită de manile loru. Remetea (in distr. Cet. de pâtra), Noembre 1848 Trifu Nutiu d’in comun’a Sacalasiu, 1 barbatu, prin tribun, de sânge sub Katona Miklos. Rona seu Rogna (comit. Solnocu med.), 2. No- embre 1848 8 barbati inpuscati de insurgenți, unulu spendiuratu. Redu (Rod in com. Clusiului), 1849, de aici 2 barbati uciși de insurgenți. Sîbâu (Sibo in comit. Solnocu med.), Noembre 1848 Guncesiu Costanu, Pârvu Petrea, Pârvu George d’in Tranisiu (K. Goroszlo), 3 barbati, cu cointiele- gerea comis. Dâesei spendiurati prin comitatu. Noembre 1849 Antonu Cretiu, loanu Bujoru, 2 barbati, spendiurati la ordinatiunea comis. Dâcsei. 2. Noembre 1848 2 barbati uciși prin insurgenți. Alecsa Monusianu, 1 barbatu, la mandatulu co- misariului Detsei spendiuratu. 1849 d’in Sîbâu 1 barbatu inpuscatu prin Ke- meny Farkas. Dec. 1848 4 barbati uciși prin insurgenți. (Va urma.) Nr. 88—1871, Protocolulu siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. tienute in 4. Aprile c. n. 1871 sub presidiulu dlui vieepresied. lacobu Bolog’a, fiendu de facia domnii membrii P. Dunc’a, Em. Macelariu, P. Mânu, B. Ursa, P .Roscla, V. Romanu, I. V. Rusu, C. Stezariu, V. Ardeleana si I. Maximu. § 45. Dn. cassariu ’si presenteza raportulu seu despre perceptele si erogatele asoc. dela siedinti’a trecuta păna la siedinti’a presenta, d’in care raportu se vede, cumu-că, in acestu restempu s’au incassatu 304 fr. 85 cr. si s’au erogatu 505 fr. (vedi Nr. prot. ag. 87 1871). Se iea spre scientia cu acea, câ sum’a disponi- bila se se pună in cass’a de păstrare spre fructificare. § 46. In legătură cu raportulu d’in §. prece- dente (45) se referâza in specialu despre banii in- cursi la asoc. dela siedinti’a trecuta, parte câ tacse de membrii ord. si ajutat., cumu si pentru diplome, parte câ prenumeratiuni la Transilvani’a pre 1871, cumu si câ colecte si contribuiri pentru academia de drepturi, si anume: 18 — 110 — a) câ tacse de membrii ord. si ajutători, cumu si pentru diplome au incursu 91 fr. v. a. (vedi Nr. prot. ag. 75, 77); b) câ prenumeratiuni la Transilvani’a pro 1871 10 fr. (vedi Nr. prot. ag. 71, 75 si 84); c) câ colecte 3 fr. 10 cr. (vedi Nr. prot. ag. 77); d) câ contribuiri pentru academi’a de drepturi 19 fr. 5 cr., d’in care 15 fr. 5 cr. s’au administrata la cass’a asoc. prin dn. redactoriu alu Feder. Ales. Romanu, câ oiertu trimesu d’in partea dlui primariu d’in Bârâscu (Tdlgyes), loanu Spiriu (a se vedd Nr. prot. ag. 83). Spre scientia. § 47. Dn. cassariu presentdza unu conspecta despre interesele incassate cu 1. Aprile a. c. după 26 couponi ai prioritatiloru drumului feratu trans., care interese in argintu făcu 130 fr., si acela schim- banduse in bancnote v. a., s’au incassatu 156 fr. v. a. (vedi Nr. prot. ag. 85). Spre scientia. § 48. Se mai presentdza d’in partea dlui cas- sariu unu altu conspectu despre interesele incassate cu 1. Aprile a. c. după 11 bucăți couponi dela obli- gațiunile de stătu convertite, care interese in argintu făcu 23 fr. 20 cr., dr argintulu scliimbatu in banc- note 27 fr. 60 cr. v. a. (Nr. prot. ag. 86). Spre scientia. § 49. Direcțiunea desp. cerc, alu Gherlei (XIII) așterne protocolulu siedintiei subcomitetului d’in 26. Fauru a. c. d’inpreuna cu 25 fr. 10 cr., câ tacse de membrii ordinari, ajutători si colecte (a se vedd si § 46 lit. a s. a). D’in amentitulu protocolu se vede intre altele, cumu-că prin staruinti'a nobila a dlui prot. V. Mun- teanu , s’au inscrisu de membrii ord. ai asociat, toti preoții d’in tractulu protop. alu dsale, cu indetorirea de a’si trimite competentiele sale păna in 24. Aprile a. c.; totu-odata d’in partea respectivului subcomitetu, s’au emisu provocări cătra toti membrii asociat., cătra alti inteligenti, cumu si cătra comune pentru sprigi- nirea foiei asoc., cumu si latîrea aceleia intre poporu (vedi Nr. prot. ag. 77). Se iea spre plăcută scientia. § 50. Direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I) așterne protocolulu siedintiei subcomitetului d’in 27. Fauru a. c. st. v. d’inpreuna cu sum’a de 12 fr. v. a., d’in care 8 fr. contribuiri dela unii domni pre 1870, dr 4 fr. câ colecta pentru academia, adunata prin studentele d’in Clusiu, loanu Baciu dela unii contribuitori d’in comun’a Sioimusiu, si publicata in Nr. 76 1870 alu Gazetei Transilvaniei, (a se conferi si § 46 lit. c. si d.). Totu-odata d’in protocolulu subcomitetului resp. se vede, cumu-că in interesulu spriginirei si latirei foiei asoc., cumu si pentru sporirea fondului asociat., s’a decisu a se luâ dispositiuni in o adunare gener. cerc, a despart, resp., ce s’a conchiamatu pre a dou’a dî de Pasci (vedi Nr. prot. ag. 78). Se iea spre plăcută scientia. § 51. Direcțiunea despart, cerc, alu Fogarasiu- lui (II) așterne protocolulu siedintiei subcomitetului d’in 11. Martiu a. c. d’inpreuna cu sum’a de 41 fr. v. a., d’in care 25 fr. tacse de membrii ajutători ai despart, resp., dr 16 fr. tacse pentru diplome de mem- brii ord. cu aceea observare, că, dupace respectivii domni, cu ocasiunea viitdrei adunari gener. tienende la Fogarasiu, voru respunde tacsele statutale, totu atunci se li-se estradea respectivele diplome (a se conferi si § 46 lit. a.). D’in protocolulu respect, subcomitetu se vede, cumu-că acela in siedinti’a sa, pre langa alte afaceri curente, s’a ocupatu cu urmatdriele: a) S’a luatu scientia despre formarea agenture- loru comunali in cerculu pretoriale Zernesci. b) S’au facutu dispositiuni pentru tienerea unei adun. gen. cerc, pre 2. Aprile a. c. cu scopu de a se alege o comisiune pentru facerea pregatiriloru nece- sarie, pentru primirea adun. gen. a asoc. tienende la Fogarasiu, cumu si a altei adun. gen. cerc, a desp. resp. cu terminulu pre 13. Aprile a. c., cu scopu de a vedd, ddca despart, cerc. resp. e deplinu constituita ori ba, si mai alesu, in cătu privesce infientiarea a- gentureloru comunali. c) In fine direcțiunea resp. cere a i se trimete 50 ecsempl. d’in regulamentulu asoc. (vedi Nr. prot. ag. 80). Conclusu, Lucrările subcomitetului resp. atinse sub punctulu a) si b), se li-au spre cea mai plăcută scientia, dr in cătu pentru ecsemplariale d’in regula- mentu, cerute de direcțiunea amentita ad p. c., de dre-ce de presente nu se mai afla ecsempl. tipărite, la propunerea dlui Vis. Romanu se decide, câ regu- lamentulu se se tipardsca de nou in 2000 ecsempl. si totu-odata se se rescrie respectivei directiunei, cumu- că indata după tipărirea regulamentului i-se voru espedâ ecsemplariale cerute. Secret, se insarcindza cu punerea in lucrare a acestui conclusu relativii la tipărirea regulamentului, avendu in vedere cualitatea chartiei, frumseti’a tipa- riului, cumu si eftinatatea, pre cătu se pdte, a pre- tiului de tipărire. § 52. Dn. secret. I. G. Baritiu trimete la acestu comitetu 156 ecs. d’in Transilvani’a pre 1870, d’in care 90 ecs. complete, dr 66 necomplete, lipsindu Nr. 1, mai incolo 16 fasc. d’in magazinulu pedagogicu, 6 fasc. d’in societatea pentru invetiatur’a poporului romanu, 2 pacuri cu diurnale vechi, cumu si unu pacu acte si manuscripte degiâ tipărite in foia; totu- odata dn. secret. I. arata, că a retienutu in depositu spre vendiare 8 ecsempl. d’in Transilvani’a pre 1870, cumu si 1 ecsempl. spre a suplini defectele d’in Nrii foiei, la unulu sdu altuia d’intre abonatii respectivi, că Revist’a scientifica, organu pentru vulgarisarea scientieloru naturali, aflatdrie numai in 1 ecsempl. a daruit’o, la cererea espresa a directiunei scol, normale d’in Brasiovu, pentru scdl’a normala romana de acolo, — 111 — cr d’in fdi’a societatiei Romanismulu a primitu numai 3 ecsempl. In fine totu cu acea ocasiune, prin charthi’a de preș. 18. Martiu a. c., cere a i-se asemnă o antici- patiune de 200 fr. v. a. pentru suportarea speseloru edarei făiei asoc. (vedi Nr. prot. ag. 79). Conclusu. Ecsemplariale trimese d’in Transilva- ni’a pre 1870, cumu si diurnalele si celealalte acte, se predau dlui bibliotecariu pentru a se asiediă si păstră in bibliotec’a si resp. in archivulu asoc., dr cerut’a anticipatiune de 200 fr. se asemndza spre esol- vire la cass’a asoc. § 53. Secret. II. aduce la cunoscientia, cumu- că dn. Gr. Baritiu, la însărcinarea delegatiunei socie- tatiei academice, a facutu dispositiune, că 1 ecsempl. d’in Tacitus, tradusu de repausatulu G. Munteanu, se se predea pentru bibliotec’a asoc., deci priminduse cestionatulu opu, si-ia voia a propune, că se se re- comande publicului romanu pentru cea mai caldurdsa imbratiasiare. Se alege o comisiune in persdnele domniloru membrii I. Rusu si Vis. Romanu, spre a referă in acestu obiectu, in un’a d’in siedintiele viitdrie ale comitetului. § 54. Aductmduse inainte, că in cestiunea le- gatului repausatului loanu Piposin, facutu in favdrea asoc. la provocarea comit, d’in 6. Dec. 1870, neci păna acumu inca nu s’a primitu cerut’a informatiune dela plenipotentiatulu asoc. dn. advocatu dr. Lazaru Petco, d’in acestu incidente, dn. cons. si membru alu comitetului E. Macelariu, se afla indemnatu, a face urmatărea propunere: Considerandu, că dn. dr. Lazaru Petco, caruia, in cualitate de advocatu plenipotentiatu alu asoc. prin charthi’a comitetului d’in 8. luliu 1868, i-s’a incre- dintiatu representarea si apararea intereseloru asoc. in afacerea legatului, facutu asoc. prin repausatulu loanu Piposiu in suma de 700 fr. m. c. etc., in de- cursu de atătu tempu, neci chiaru la espres’a pro- vocare a acestui comitetu d’in 6. Dec. 1870, n’a re- lationatu incăce, despre adeverat’a stare a lucrului, cu tdte ca terminnlu pusu de 14 dile, de multu a espiratu: deci se propune, că susu-amentitulu Domnu se se provoce pre calea publicitatiei a satisface re- spectivei provocări. Facia cu acest’a propunere dn. cons. P. Dunc’a afla mai corespundietoriu, că asta-data se se mai pro- v<5ce susu-numitulu domnu, a satisface charthiei si respective provocarei comitetului in obiectulu cestio- natu, de-adreptulu (quo ad personam) prin unu ur- soriu, dr nu pre calea publicitatiei, deci propune, pre bas’a anteacteloru, a i-se trimete unu ursoriu, că in casulu, candu neci acestu pasiu n’ar avea resul- tatulu doritu, comitetulu se va afla motivatu a’lu provocă si pre calea publicitatiei. Dupace se discutară ambele propuneri, in urma facimduse votare, comitetulu adoptă propunerea dlui cons. gub. Dunc’a. § 55. Secret. II. raportăza, că d’in Transilvani’a de pre 1870 a depusu 5 ecsempl. spre vendiare in librari’a lui Filtsch pre langa rabatu 25% (Nr. prot. ag. 82) Spre scientia. § 56. Cu verificarea protocolului siedintiei ace- steia se incredintiădia domnii membrii P. Dunc’a, E. Macelariu si P. Mânu. Sibiiu datulu că mai susu. lacobu Bolog’a, I. V. Rusu, vicepresied. secret. II. S’a cetitu si verificatu in 7. Aprile c. n. 1871. P. Dunc’a. E. Macelariu. P. Mânu. Ad Nr. prot. sied. 88—1871. Publicarea baniloru incursi la asoc. dela siedinti’a lunaria a comit, asoc. d’in 7. Martiu c. n. a. c. păna la siedinti’a aceluia d’in 4. Aprile 1871 c. n. 1. Dela dn. asesoriu la judecatori’a urb. in Muresiu-Osior- heiu Ioane Badila, câ tacse de m. ord. pre ⁶%₀ 5 fr. 2. Dela dn. profesoriu Ioane Maximu tacsa de m. ord. pre 187% 5 fr. 3. Prin direcțiunea despart, cerc, alu Gherlei (XIII) au in- cursu: I. Că tacse de m. ord. noui. a) dela dn. parochu in Nâsălu Vas. Popu, tacsa de m. ord. nou pre 187% 5 fr.; b) dn. proprietarii! in Bontiu, Ioane Le- meny tacsa de m. ord. nou pre 187% 5 ir.; c) dn. parochu in Kâtel, Ales. Crestinânu tacsa de m. ord. nou pre 187% si pentru diploma 6 fr. II. T acse de m. ajutători. a) Dela dn. par. in Bontiu, Dionisiu Deacu 1 fr.; b) dn. par. in Nicol’a, Petru Rusu 1 fr.; c) Dan. Farkas d’in Nicol’a 1 fr.; d) Macaveiu Oniti’a 1 fr.; e) Mich. Popu 1 fr.; f) Onisie Moldovanu 1 fr.; g) dn, par. in Bungardu, Mateiu Popu 1 fr.; h) dn. par. in Sz.-Ujfalu, Vas. Crestineanu 1 fr.; i) dn. par. in Enciu, Georgiu Murasianu 1 fr.; k) dn. par. in Centea, Athan. Radu 1 fr.; 1) dn. par. in Feketelak, Gavr. Moldovanu 1 fr.; m) dn. par. in Melegfoldvăr, Ioane Borsianu 1 fr.; n) dn. par. iu Copru, lacobu Silviu 1 fr.; o) dn. par. in Simboru, Nicolau Raduli 1 fr.; p) dn. par. in Manyik, Athanasiu Grama 1' fr.; q) dn. par. in Vereshăza, Elia Szilasi 1 fr. III. Că colecte. a) Dela Sim. Popu, econ. 30 cr.; b) Petru Cicleanu 40 cr.; c) Chiforu Filipu 50 cr.; d) Alessa Murasianu 40 cr.; e) Sim. Margineanu 50 cr.; f) loanu Popu 50 cr.; g) Sim. Dorh’a 50 cr. Sum’a totala a tacseloru de m. ord. si ajutători de sub I. si II , cumu si a colecteloru de sub III. face 35 fr. 10 cr., d’in care, retienenduse pentru spesele despart, resp. 10 fr. v. a., s an trimesu la fondulu asoc. 25 fr. 10 cr. 4. Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului (I) s’au trimesu, si anume: a) că contribuiri pre 1870, adunate prin ze- lulu parochului Nic. Mihaltianu, dela St. Chiuchimbanu 2 fr.; Florea Parvu 2 fr., Georgie Vesmecu 2 fr.; Georgie Cocorandu 1 tr. si N. luvelca 1 fr.; cu totulu 8 fr. v. a.; b) prin zelulu tenorului studente in liceulu rom. cath. d’in Clusiu, loanu Baciu, s’au adunatu dela cătivu locuitori d’in comun’a Sioimusiu in fa- vdrea academiei romane de drepturi, 4 fr. v. a. (publicati in Nr. 76 1870 alu Gazetei Transilvaniei). 5) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Fogarasiului (II) d’iu cerculu Branului, s’au trimesu că tacse de membrii ajutători ai despart, resp. si anume: a) dela dn. par. loanu Runcianu 1 fr.; — 112 — b) dn. par. loanu Ceposu 1 fr.; c) dn. docente Ales. Runcianu 1 fr.; d) dn. doc. Georgiu Manoiu 1 fr.; e) dn. doc. loanu Tisc’a 1 fr.; f) dn. doc. Bartol. Bude 1 fr-; g) dn. doc. Nicod. Danu 1 fr.; h) dn. jud. com. loanu Sierbanu 1 fr.; i) dn. jude com. Georgiu Vodă 1 fr.; k) dn. jude com. loanu Giagea 1 fr.; 1) dn. jude com. Tom’a Potcdva 1 fr.; m) dn. v.-jud. Zenobiu Enescu 1 fr.; n) dn. v.-jud. loanu Bangell’a 1 fr.; o) dn. v.-jud. loanu Bancilla 1 fr.; p) dn. v.-jud. Nicolae Cogeanu 1 fr.; q) dn. v. judele loanu Gărbacea 1 fr.; r) dn. v.-jud Nic. Mitioiu 1 fr.; s) dn. doc. Moise Nedelescu 1 fr.; t) dn. doc. loanu Balc’a 1 fr.; u) dn. v.-not. loanu Neguliciu 1 fr.; v) dn. representante loanu Cofeiu 1 fr.; w) dn. repres. loanu Hamzea 1 fr.; x) dn. comer- ciantele loanu Moldovenescu 1 fr.; y) dn. v.-judele Nic. Bobocu 1 fr.; z) dn. oratorele And. Martinu 1 fr. Totu prin direcțiunea desp. Fogarasiului s’au trimesu d’in cerculu Branului, că tacse pentru diplome, ce au se se dea re- spectiviloru membrii, numai dupace mai autaiu voru depune tacs’a statutale de 5 fr. si anume: a) dela dn. ases. Nic. Pencîu 1 fr.; b) dn. chirurgu Nic. Tieritea 1 fr.; c) dn. not. Aldimiru Badiu 1 fr.; d) dn. not. Ilariu Plotogea 1 fr.; e) dn. not. Iac. Zorc’a 1 fr.; f) dn. not. Nic. Puscariu 1 fr.; g) dn. not. loanu Pus- cariu 1 fr.; h) dn. vice-not. Nic. Voinescu 1 fr.; i) dn. cancel. judec. Nic. Popu 1 fr.; k) dn. propriet. Nic. Grozea 1 fr.; 1) dn. jud. loanu Garbacea 1 fr.; m) dn. jud. loanu Manecutia 1 fr.; n) comun’a Zernesci 1 fr.; o) comun’a Poian’a mărului 1 fr.; p) comun’a Tobanulu vechili 1 fr.; q) comun’a Tientiariu 1 fr. Deci sum’a trimesa cu ast’a ocasiune prin direct, despart, cerc, alu Fogarasiului, face cu totulu 41 fr. v. a. 6) Prin dn. redactoriu alu Federatiunei, Ales. Romanu s’a inaintatu la asoc. că contribuire pentru fondulu academiei rom. de. drepturi, trimesa d’in partea on. primariu comunale, d’in Bâ râsen (Tolgyes) loanu Spiriu, sumusior’a (publicata in Nr. 28 alu Feder. 1871) de 15 fr. 5 cr. Sibiiu, in 4. Aprile 1871. Dela secretariatulu asoc. trans. Bibliografia. Au esitu de sub tipariu: Opurile lui Caiu Cornelii! Tacitu, traduse de G. I. Munteanu, directuriu si profesoriu la gimnasiulu romanescu gr. or. d’in Brasiovu, mem- bru alu societatei academice rom. d’in Bucuresci etc. Date in tipariu sub auspiciele societatei acade- mice după decessulu d’in viGia a traductoriului. Bio- grafi’a lui G. I. Munteanu alaturata. Sibiiu. Tipariulu tipografiei lui S. Filtsch (W. Krafft) 1871. 8° midiu- locfu 39'/₂ cole, s£u 614 pag. si totuși pretiulu nu- mai 2 fiorini 80 cr. seu 6 lei noi.*) Acestu opu se pdte trage prin tdte librăriile d’in tiera, cumu si de-a dreptulu dela redactiunea „Tran- silvaniei. “ (Venitulu curata cătu se va potea scdte d’in pre- tiulu acestei cârti, e destinata de cătra societatea aca- demica romana in ajutoriulu veduvei si alu orfanului remasu după repausatulu.) *) Vedi si cele însemnate dospre acdsta traductiune in Nr. 6 alu Transilvaniei d’in an. c. la pag. 72. Primimu dela rev. sa dn. loanu P. Papiu dein Gherla urmatori’a programa, pe care o recomandamu atentinnei barbatiloru ocupați pe terenulu instructiu- nei si pe celu bisericescu: Program’a „PREUTULUI MIRENU,“ foia bisericesca, scolastica si literaria. „Preutulu mirenu“ va esi in totu lun’a de duoe ori, adeca la 1. si 15. a fiacarei luni in cuprinsu de 2 cdle tipărite in for- matu (cuartu) mare — si va avea de scopu: a) Besericescu a referi despre starea lucrureloru bese- ricesci si reportulu besericei gr. cat. facia cu ale altoru confesiuni; — referenticle clerului, facia cu poporulu si vice-versa, aperarea intereseloru besericesci, sustienerea in vigdre a dreptureloru ei activice, natiunali si confesiunali; esplicarea ceremonieloru rituali si delaturarea dateneloru superstitiose. Va nesul mai departe prin îndemnări a midiuloci inbuna- tatîrea starei materiali a besericeloru si a clerului; intemeiarea si eventualmente înmulțirea fundureloru besericesci, — a sus- tiend si propagă moralitatea in poporu, a’i câștigă atragere cătra confesiunea si rcligiunea avitica si a-lu pune in pusetiune de a-si cundsce demnitatea că atare — sustienendu in e.videntia tdte despusetiunile făcuta si ordinatiunilc emanate in interesata besericei si alu religiunei —• si publicandu cerculandele si ordi- natiunile ven. ordinariate diecesane cu învoirea acestor’a, b) Scolasticu că organu pentru înaintarea culturei po- porului va aperă iuteresulu scdleloru romanesci in genere si alu celoru confesiunali in specie; va aretă reportulu acestor’a facia cu cele comunali prin aplicarea legei scolastice si midiuldcele necesarie spre sustienerea scdleloru, nesuinduse a de- latură si a micsioră tdte piedecele obvenitdrie in cultur’a popo- rului romanu. — Va desfasiură mai încolo principie salutarie spre ajungerea la scopulu invetiamentului poporale, dandu in- demnu la introducerea regulata a conferintieloru invetiatoresci — aretandu agendele acestor’a si reportandu resultatulu loru. Va desvoltă principie metodice si didactice statorite prin barbati re- numiti de scdla, producundu părerile acestor’a relative la scdl’a poporale; mai departe va pune in evidenția prin corespundentie autentice starea scdleloru d’in diecesele romane greco - catolice, comparandu-o cu scdlele altoru confesiuni d’in patria si aretandu despusetiunile făcute in interesulu invetiamentului poporale; va nesui pentru intemeiarea si eventualmente sustienerea si înmul- țirea fondureloru scolarie — publicandu concurse de stațiuni si prin statorirea de premie după potenti’a — va dă indemnu de emulatiune nobile atătu prin propunerea de a resolvă probleme si întrebări scolastice coxespundietdrie, cătu si prin laudarea in- vetiatoriloru celoru energiosi in sfer’a de activitate si, publicandu ordinatiunile emanate in iuteresulu invetiamentului, va aretă ca- lde posibili spre ducerea loru in deplinire. c) „Preutulu mirenu“ că atare se va ocupă cu literatur’a besericdsca in genere si a besericei greco-catolice in specie, cu cundscerea istoriei besericei romane si a ritului, cu publicarea de documente si acte, istorice si limbistice, cu biografiele barbatiloru renumiti si bene meritati de scdla si beserica, incunosciintiarea opureloru literarie, si totu ce se referesce la literatur’a limbei romane, era in d) Varietati va cuprinde notitie succinte si autentice despre totu ce se referesce la beserica, scdla si literatura, ur- mandu une-ori căte o predica ori disertatiune. TABLELE DE PĂRETE ale domniloru docenți dela Lapusiu veniră si la acdsta redact. Asia table de scrisu si de cetitu inca nu s’au vediutu nicairi in scdlele romanesci. Vomu reveni la ele in Nr. viit. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamuer.