<\VJ Acesta foia ese ' rwccsia iulci i dv • c । cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto Vp Posteⁱ' c'/ ------------Va^S-Ș. Nr. 23. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 1. Decembre 1870. .......- Abonamentulu se face numai pe cate I 1 anu intregu. Se aboneza Ia Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? ----------V’^^O< Anulu UI. Cântecele haiducești. Cetitu de auctoriu iu adunarea dela Naseudu in 8. Aug. a. c. (Fine.) E bine, si dăca poporulu iubesce pe aceia, carii si-jertfira viăti’a loru liniscita, si alergara la codrii si apucara arm’a spre a-lu aperă, spre a-i recâștigă dre- pturile ce-i competu, spre a nimici pe adversarii sei, comite elu dre vreo inmoralitate ? Respundia cei cu consciinti’a liniscita! . . . Dar ni se reflectăza acestu cantecu: Mei crismariu, Mei fagadariu, Ada-o vadra de Cotnaru, Si de plata n’ai habaru; Că saraculu candu cinstesce, Vdrsa sânge si platesce! Nu ve spariati de cuventele ,.vărsa sange!“ Es- presiunea acăsta nu insemnăza aice, că saraculu ar fi ucigatoriu de dmeni. Ea vrea se dîca aceea, că seraculu ar versă sudori de sânge, lucrandu, pentru că se dea dreptulu cui se cuvine.*) Dăca haiducii romani au fostu ei nesce ămeni fara ânima, fara simtieminte umane, nesce hoți sim- pli, — se va vedă d’in urmatdri’a balada intitulata „Codreanu.“ Dupace Codreanu fă prinsu, ’lu-dusera la Iași înaintea Domnului, la divanu. Acolo Domnulu ’lu- intrebă: Mei Codrene, voinicele, Spune tu Domniei mele, Multi creștini ai omoritu, Cătu in tiera ai hotîtu? Era Codreanu i respunse: Domnule, Mari’a ta, Juru pe Maic’a Precist’a, Eu creștini n’am omoritu, Cătu in tiera-am voinicitu; Vr’unu crestinu de-lu întâlneam, Averile-i impartieam; Unde vedeam saraculu, Mi-ascundeam baltagulu, ’Si-i dăm bani de cheltuiala, Si haine de prîminâla. E bine, dăca unu omu se jurai cu pietate pe Maic’a preacurata, că elu n’a omoritu nici unu cre- stinu, adeca romanu, ma d’in contra impartiea cu elu tăte averile sale, că elu dăca vedea vr’unu saracu, si-ascundea baltagulu, si-i dă bani de cheltuiăla si *) Alecsandri pag. 43. haine ndue: este elu dre desbracatu de tăte simtie- mintele crestinesci si omenesci? este acela unu hotiu ordinariu, care jafuesce pe toti dmenii fara diferintia de stare si conditiune? Unu individu carele a iubitu atătu de multu po- porulu, nu merita elu dre, că si poporulu se-si aduca aminte de densulu, că de unic’a suvenire mangaidsa d’in mijloculu teLnpestatiloru trecute? Nu merita elu dre, că si poporulu se-i aduca tributulu recunoscin- tiei sale, sustienendu-i memori’a in cântecele sale?! Binefacerea ori de unde vine, trebue primita cu multiamita! • Si haiducii iubiau numai pe poporu, si ureau numaiA pe străini si pe despotii indigeni. Eta ce dîce mai departe Codreanu: Era unde zariam greculu, Multu mi-ardea sufletulu, Pan’ ce-i reteziam capulu! In capu man’a că-i puneam, La pamentu ’lu-aduceam, Capetîn’a i-o taiam, Si la corbi o juruiam! Inse pentru ce elu dre urea atătu de multu pe greci? Mai la vale insu-si ni spune caus’a: Grecu-i fiera dusmandsa, Grecu-i limba veninosa, Grecu-i boia lipitidsa! Eta in căte-va cuvente justificata nemărginită ura a romanului in contra grecului d’in Fanaru! Eta si indemnulu natiunalu, ce impintenă pe haiduci a întreprinde o gdna continua in contra gre- ciloru! ’ Dar se ascultamu unu altu cantecu! Este unu dialogu intre mama si feciorulu ei haiducitu. Mam’a: — Frundia verde, stejarelu, Dragulu mamei voinicelu, Lasa-te tu de preiatu, Că te-ai plânge spendiuratu! Fiiulu : ■— De-asiu sci, mama, c’ar fi-asia, De predatu nu m’asiu lasă! De-ar veni primavâr’a, Se punu siâu’a pe siarg’a, Se-mi ascutu sabior’a, Si se plecu in Craiov’a, Se me tienu pe la strimtori, Se ucidu din turci si greci, Se retezu la parpaleci, Câ se cumperu boi si vaci, Se impartiu pe la sărăci!”) *) „Informatiunile Bucurescene“ Nr. 114 an. 1870. 45  — 282 — Pdte-se dre mai bine caracterisă viăti’a, ideile si aspiratiunile haiducului, decătu prin aceste sire d’in urma ale cântecului?! Elu nu ingrigesce de sine, nu vră a-si inmultî averea, ci imparte tesaurii sei intre cei sărăci, că a- ceia se-si pdta cumperă boi si vaci! Si dela cine a luatu elu acei tesauri? Dela inimicii patriei si nămului seu. Dela aceia, carii au impilatu pe poporulu rom. din moși stramosi. Defe aceia, carii au rapitu cu forti’a acei tesauri dela poporulu nostru. Este acdst’a vr’o crima ? Dar atunce secularisarea monastiriloru in Ro- mani’a, prin care s’a reeaștigatu d’in manile straini- loru usurpatori unu tesauru imensu in folosulu tierii si alu natiunei, acestu actu aplaudatu de tdta lumea civilisata, asemene este o crima! Intr’aceea noi se trecemu mai departe! Se ascultamu dara inca unu cantecu, care ddra va reversă o lumina si mai clara asupra situatiunii d’in acele tempuri, — si va face a se intielege si mai bine motivulu, pentru care multi tierani romani erau siliti a parași vetrele loru străbune si a se face — haiduci! Canteculu e intitulatu „Haiduculu rănita,“ in care elu se plânge cătra mama-sa astfeliu: — Du-te, mama, cu noroculu, Si me lasa-aici cu foculu, Că de-acum nici mam’a pdte Se me scape dela morte! Cătu am fostu eu neatinsu, Multe curse am invinsu, Multi secui am seceratu, Câ se-mi făcu pamentu curatu. Dar acum mi-a venitu rîndulu Se me ducu si eu câ gandulu,. Se me ducu d’in acestu locu, Unde-i robot’a cu focu! Aceste cuvente „robot’a cu focu“ ni esplica to- tulu. Nu trebue se vi spunu, ce a fostu robot’a, că-ci suntemu in Transilvani’a. ... La inceputulu secolului presente s’a ivitu in Ro- mani’a unu haiducu vestitu, pe care poporulu — d’in caus’a coldrei perului seu — l’a poreclita „Bujoru.“ Elu eră fetioru boierescu la mosi’a unui boieriu; fiindn inse reu batutu intr’o dî de stapanulu seu, Bujoru a apucata calea codrului, că se-si resbune in contra boieriloru. Poporulu — batutu de boierii sei, nu odata că Bujoru, ci necontenita, si fara de mila, in decursu de secoli, — l’a salutata cu aceste sîre: Frundia verde de negara, A esitu Bujoru in tidra! Bate, preda, nu omora. Pe ciocoi i bagu ’n fiere, Bujoru s’a rescolatu in contra ciocoiloru. Elu — precumu dîce canteculu — a batutu, predata, in- se n’a omoritu, ci numai pe ciocoi i-a bagatu in fiăre. D’in asta causa poporulu l’a si iubita multa! D’in urmatdriele sîre se va vedă, că de Bujoru nici chiar fetele nu fugiau: Ici in vale, c61e ’n vale, Suna-unu glasu doiosu cu jale, Glasu frumosu de fota mare, Bujoru prinde-o sărutare! Ici in vale, la periu, D6ue fete spdla grâu, ‘ Bujoru le tiene de brâu. Ici in vale, la fantana, Doue fete spdla lana, Bujoru le stringe de mana. Ici in valea lui Terinte, Doue fete culegu linte, Bujoru le scote d’in minte! De cumuva manile lui Bujoru erau petate cu sânge nevinovata, de siguru fetele aru fi fugita de elu cu grdza, si nu-lu iubiau. In urma inse fă prinsu si Bujoru si dusu înain- tea divanului. Acolo ’lu-intrebara, că omoritu-a elu multi creștini? Fr Bujoru cruce si-facea, Si cu dreptulu respundea: — Mortu de omu eu n’am facutu, Dar ciocoi multi am batutu! — Ștefane, Bujorule, Unde ti-sunt averile, Câ se-ti scapi tu dîlele? — Le-am ascunsu pe la copaci, De-ajutoriu Ia cei sărăci, Se-si cumpere boi si vaci! Va se dîca, Bujoru si-potea mantuf viăti’a, de cumva descoperiă unde si-a ascunsu averile; elu inse preferi a morf, că astufeliu se pdta da „ajutoriu la cei sărăci,“ că aceia „se-si cumpera boi si vaci!u Unu omu, care prefera mdrtea in locu de a de- veni tradatoriu; unu individu, care se sacrifica pen- tru interesele poporului, este elu dre unu hotiu? Si poporulu, celu-ce iubesce pe aceia, carii au luptată, suferita, si moritu cu abnegatiune pentru densulu, este elu dre demnu de insulta! A, taceti gure calumniatdrie, că-ci oper’a vdstra e — infama! Dar tempulu a inaintatu.... Mi-ceru scusele pen- trucă am abusatu atătu de multu de pacienti’a dvd- stre.... Numai căteva cuvente, si voiu termină. Se resumamu cestiunea! Scopulu acestei modeste lecture a fosta a res- frange cu poesi’a poporala in mana, acea acusatiune a unoru literati străini, că poporulu nostru addra in cântecele sale pe nisce hoți; si că eroii lui sunt nisce ucigași miserabili. ... . E bine, am avutu ondrea d’a analisă mai multe cântece haiducesci, si prin ast’a credu a fi dovedita de ajunsu si claru, că acea acusatiune n’are nici unu temeiu. Am reprodusa numai căteva d’in cântecele nd- stre haiducesci, că-ci cadrulu angustu alu acestei lecture nu mi-a permisa a cită si mai multe. Provocu inse pe toti contrarii noștri, se scruteze  w — 783 — poesi’a- ndstra poporala, si de voru găsi intr’ensa nu- mai unu singurii sîru, care ar glorifică hoti’a, talha- ri’a, cu unu cuventu inmoralitatea, eu me voiu re- trage cu rusîne. Inse nu voru gasf. ... D’in contra voru dă de multe, nenumerate cân- tece poporale romane, cari voru denuntiă chiaru con- trariulu, cari condamna si despretiuescu tocmai pe aceia, a carora prea-marire li se atribue. Dar mai antaiu se cere, că fiacare se scia ade- verat’a definitiune a cuventeloru „hotiu si talhariu,“ — că nu cumva d’in ignorantia se dea aceste nu- miri chiar adeveratiloru luptători ai libertății. Casulu d’in urma ni s’a internplatu de multe ori. Au nu vedemu, că ignoranti’a insocita cu nerușinare a calificata de „hotiu“ si pe acelu martira alu no- stru, carele la 1784 a cantatu: Haidati fetiori după mine, Se ve ’nvetiu a trai bine! Audiendu de aceste, nu potemu se respundemu altu-ceva, decătu se esclamajnu: .........Asia a fostu totu-de-un’a, Câ, de celu gonitu se lega clevetirea si minciun’a, Precumu muschiulu se latiesce pe copaciu, pe care-lu tai, Si nu-lu lașa pan’ ce vermii nu-lu prefăcu in putregaiu. Saraculu tieranu, ce-si perde vitisiorele seu plugulu, Robulu osenditu, ce fuge, blastemandu biciulu si jugulu, Toti cei slabi, isbiti de sorte, de nepasti incungiurati, Afla ’n codru mângâiere si ni dau nume de frați! . . . Candu privesci fota Moldova, părăsită ’n jafu si sila, Pe cei buni in nepotintia, pe cei rei fara de mila; Veneticulu si paganulu, celu de nemu si celu bogatu, Numai ei avendu dreptate si la vodă si la svatu, Căciuliți de teta lumea, fara grige de nimica, O! atunci ti-pare bine, candu de-odata se ridica Spaim’a de haiduci in tifrra, nascuti din alu tierii chinu, Precumu o dorere cruda nasce ’n pieptu câte-unu suspinul*) ’ losifu Vulcanu. JUDANII SI STAȚULU GERMANU. (Continuare). II. Acelu judanu care ar potâ străbate peste solidele, si asi dîce chiaru neînvinsele fortificări ce’i stau inainte, pentru a ajtfnge la general’a iubire de dreptate, de omenire si de adeveru, ar fi unu erou si unu santu. Nu sciu se fia esistatu candu-va, seu câ ar .esista vre- unulu că acesta. Voiu crede, de’lu voiu vedea. Nu- mai se nu’mi vendia o frumdsa aparentia in loculu realitatiei! Judanii potu se nu cr6da in Christu, potu se nu crâda in nici unu Ddieu, numai se nu crâda in duoe diferite legi morali si intr’unu Ddieu dusi- manu omenirei. Ddca statului e tema de consecentiele periculdse ale unoru doctrine, elu este in dreptu a esclude dela facultatea de a deveni cetatieni, pe toti adeptii ve- derati ai unoru asemenea doctrine. Statulu trebue se cdra dela toti cei ce dorescu a intra in comunitatea si ecsersarea drepturiloru ceta- tienesci, asigurarea câ au parasitu acele doctrine con- trarie statului, si o solemna primire a noueloru în- datoriri. *) „Rosvanu si Vidra“ de B. P. Hajdeu, edit. III. p. 54. Pre toti acei ce nu voiescu a da acdsta asecurare statulu trebue se-i escluda dela comunitatea si dela ecsersarea drepturiloru cetatienesci. Fichte. Despre revolutiunea francesa. Apoi si d’in punctulu de vedere ethicu, este ve- derata necompatibilitatea judaniloru cu unu stătu ger- manu, chiaru de aru isbuti ei se opună acestei necom- patibilitati preceptele religiunei loru. Religiunea creștina in Germani’a este religiunea statului si tdte institutiunile civile sunt colorate si pe- trunse de moral’a creștina. Crestinismulu — in intielesulu si desvoltarea ger- mana — este aici fundamentulu ethicu alu societatiei civile. Pdte că acesta, considerații d’in unu puncta de vedere mai inaltu, s’ar parea unu lucru defectuosu, dar d’in norocire defectulu e neînsemnata, că-ci ethic’a creștina corespunde conditiuniloru de fericire generale ale omenirei, nesocotindu mithele. — Judanii inse sunt ostili creștinismului, adeca chiaru moralei cre- știne. — Pe candu judaismulu se basdza pe unu pactu sociale ereditariu numai intr’o națiune, pactu inchieiatu cu lehova că cu capulu casei lui Israilu in profitulu statului jidovescu si dirigeatu dusmanesce contra in- tregei celeilalte omeniri; crestinismulu d’in contra, este religiunea egalitatei generale si a iubirei de ome- nire, o religiune universale. Christu vede in fiacare omu pe unu frate alu seu, pe candu judanulu vede unu inemicu in totu omulu ce nu este jidovu. Fiindu-că poporulu jidovu se crede poporu alesu ala lui Ddieu, elu pretinde la dominarea si subju- garea celoru-lalte. Isacu dandu binecuventarea fiiului seu lacobu, ilu feliciteza astufeliu: (I. Moise 27 si 29). „Se-ti servăsca tie nămurile, si se se inchine tie domnii, si se fii domnu fratiloru tei, si se voru in- china tie fetiorii mumei tale. Blastematu se fia celu ee te va blastema, si binecuventatu se fia celu ce te va binecuventa.“ Sclavi’a este dara o presupunere naturale pentru statulu jidovescu. Si pentrucă lehova si Moise sunt parte barbatăsca, femei’a se vede lipsita de tdte dre- pturile. Ea este o proprietate a bărbatului si lipsita cu totulu de vointia; poligami’a se intielege dela sine, lehova favorandu pe judani in daun’a lumei celei- lalte, se desbraca de dreptatea divina si astfeliu, com- promisu, nu mai pdte cuteza se pretenda sentiemente morali dela poporulu seu. Elu se vede dara silitu, că prin promisiuni de foldse si prin amenintiari de pedepse, se contiena pe judani in supunere stricta si fără critica. Astfeliu lehova se representa că unu Ddieu alu resbunarei, care pedepsesce pecatele parin- tiloru in fii pana la a trei’a si a patr’a generatiune. O espunere de asemenea ademeniri profane si grozave amenintiari, se afla la Moise 28. lehova nu mai pdte se pretindă judaniloru, că ei se respecte principiele moralei comune, candu elu 45*  — 284 — insusi le-a derimatu, ci se gasesce nevoita a li pre- scrie dispositiuni practice hotarite. Prin aceste ei priimira o mesura, cu care se cumpandsca si se judece faptele loru, nu după partea loru morale, nu după valorea loru interna, ci numai după succesulu esterna si după conformitatea loru cu litera legei. — Acesta este moral’a judaica. Crestinismulu opune moralei separatiste a juda- niloru, moral’a generale umana, si candu d’in intem- plare vreunu jidovu se supune acestei morale, elu face acesta, prin contraventiune cu moral’a sa pro- pria, violandu ascultarea legei lui, si pentrucă intr’en- sulu omulu nu este de totu nimicită prin judanu. Crestinismulu tinde a redica pe omu pana la Ddieu, pe candu judaismulu pogdra pe Ddieu in josu pana la sine. Crestinismulu se silesce a da vietia principieloru morali prin formele religidse; judaismulu d’in contra, se servesce de aceste forme, spre a potd incungiura principiele morali. lehova este unu Ddieu alu partinirei si alu ne- dreptatiei. Ddieulu crestiniloru este unu Ddieu de iubire si de gratia, unu Ddieu parente, care imbra- tiosieza de o potriva pe toti. Scopurile creștinismului nu tindu la foldse esterne si la succese materiali, ci spirituali; imperati’a lui nu este d’in lumea acdsta. Elu n’are de scopu de a face pe omu avutu, ci de a’lu face mai bunu; elu nu se restringe la materi’a cuventului, ci privesce la ânima; elu nu promite imbelsiugare, ci multiamiri morali; resultatulu seu nu este arrog-anti’a, ci demnitatea. Impacarea acestoru contraste este cu neputintia. Ddca jidanulu ar voi se recundsca doctrina cre- știna in privirea egalitatiei intre dmeni, fundamentala judaismului s’ar surpa, pe candu crestinismulu nu ’i-ar potd da in schimbu o indemnisare corespundie- tdrie cu dorintiele lui pentru o asia concesiune. Promisiunile jidovismului se raporta nu la feri- cirea creștina a consciintiei impacate, nici la cerulu promisa sermanului suferinda. Jidanului ’i este pro- misa vietia buna lumdsca prin ecspldtarea si subju- garea celoru de altu ndmu, cu singura conditiune a ascultarei si a supunerei orbe. Jidoviloru li se prescrie de a nu considera pe ceilalți dmeni că pe semenii loru, li se ordona se bata pe filisteni; că-ci lehova voiesce se nedrepta- tiesca pe aceștia, pentrucă cu averea si proprietățile loru se pdta împlini fagaduinti’a data judaniloru. De unde resultă, că aici nu este cestiunea nu- mai de diferintia in formele religidse, si că judanii nici odata nu se voru hotari de a parași esclusivis- mulu loru. Urmandu legiloru loru si individualismu- lui loru interna, ei au pazitu cu taria si in tdta stri- cteti’a, in curgere de mii de ani, separatiunea loru de tdte celelalte popdra, si acolo unde astadi statele creștine, urmandu principiului tolerantiei, au desfiin- tiatu d’in parte-le barierele pentru judani; aceste me- suri n’au provenita d’in aceea, că judanii si-ar fi mo- dificata cugetările loru, lucru ce este cu nepotintia, ci d’in unu liberalismu reu intielesu alu aceloru state. Judanii persista cu tarla in opositiunea loru: si astadi ciuntdza (mutileza) pre copiii loru, spre a le intiparf prescrisulu simbolu esternu alu separatiunei. Ei nu s’au potutu induplecă nici macaru a schimba sabatulu loru in dumineca, după cumu face ceeaialta lume, cu tdte că deosebirea acesta nu e nicaiurea prescrisa in religiunea loru, si că s’ar fi potutu des- fiintia fara nici unu conflictu dogmatica, după cumu ca a fostu introdusa arbitrariu; si, de si li este cu neputintia o essistintia onorabile, trebuindu se respecte pe langa dio’a sabatului, si duminec’a statului cre- stinu, — si remanendule atunci numai cinci dîle de lucru pe septemana. Multe d’in serbatorile jidovesci nu sunt religidse, ci serbatori naționali istorice ale acestui poporu. — Astfeliu serbatdrea pasciloru este serbarea fugirei loru d’in Egiptu, si azim’a cea nedospita si nefrementata pe care o mananca in prasniculu acesta — Matienu — este o amintire, că atunci nu mai avea tempulu necesariu se dospdsca si se cdca panea. Serbatdrea cusceloru este sOrbatdre agricola si totu-deodata o amintire a locuintieloru loru d’in Egiptu. Serbatdrea numita Purirau, este serbarea resbu- narei asupra poporului care ’i-a primitu; resbunare îndreptată nu numai asupra adeveratiloru loru per- secutori, ci si asupra celoru ce li s’au parutu că pa- streza in contra loru o cugetare ne-amica. „Si au ucisu judovii cu sabi’a pe vrăjmășii loru si sugrumară si ucisera pe toti cei ce erau vrăjmășii loru, după cumu au voitu.“ Esther 9, 5. Cuventulu jidovu nu este numele unei secte re- ligidse, ci alu unei națiuni, care are legile si institu- țiile sale, moralurile" sale deosebite, pe care le-a ur- matu si le urmdza de mii de ani in midiuloculu al- tora popdra; tendenti’a loru este nu de a se asimila cu popdrale, ci de a se păstră că poporu deosebita. Vediuramu cu căta tarta acdsta tendentia s’a ma- nifestata in tdta jidovimea d’in Europ’a, candu Napo- leonu I. convocă la Paris unu sinedrium, voindu prin acdsta restaurare a vechei curți judeciare suprema a Ierusalimului, se inriureze asupra judaniloru impra- stieti in tdte tierile, cu scopu de a’i intrebuintia că instrumente ale politicei sale. D’in nici o tidra ju- danii n’au protestată, n’au declaratu că se afla unde- va contrupati cu poporala, in sinulu caruia se aflau locuindu; d’in contra toti de pretutindene au salutata cu bucuria acdsta noua era a judaismului. Si Pha- raonu dîse 2. Moise 1, 10: „Si candu se va intempla resbelu, ei aru potd se se insotidsca cu vrăjmășii nostri.“ Asia dara jidovii nu se contopescu in unitatea naționale, nu se asimildza cu poporulu germanu, ci se punu in fatia cu densulu si in decontra lui. De aceea firesce si germanii au trebuita se-i tra- teze că pe străini. Păna in terapii cei mai d’in urma, jidanii s’au  — 285 — aflata candu tolerati, candu îsgoniti, une-ori desfiin- tiati si ăr tolerati, totu-deauna subt nisce conditiuni restrictive de jidani ocrotiti, si nu potura se câștige unu altu dreptu, decăta acela ce li se cuvenea că străini, in situatiunea particularia ce si-o faceau ei insusi prin tendenti’a loru de a se păstră că indivi- dualitate naționale deosebita. In asemenea situatiune ei nu poteau avă de cătu dreptulu ce resulta d’in insusi punctulu loru de pur- cedere: adeca dreptulu strainiloru, cari in orice stătu civilisatu se acărda, in cătu privesce protectiunea vie- tiei si averei, toturoru celoru ce se afla in stătu; in- se de aici nu urmăza că statulu pentru acăsta se fia obligata a’i confunda cu poporulu seu, său a’i face partasi la administratiunea sa. Impregiurarea că si judanii sunt supusi servi- ciului militariu, nu li constitue unu dreptu, pe basele caruia se’si razime aspiratiunile loru la functiunele statului. Servitiulu militariu este o datori’a, ăr nu unu dreptu; elu este ăre-cumu o contra-prestatiune pen- tru ocrotirea ce dă statulu in asiguranti'a averei si a persănei. Servitiulu militariu părta caracterulu unui impositu. Etc. etc.*) Despre casatoria. (Unu fragmenta.) Motto: Sterpitiunea ingrozitdre a familiei sati- nului romanu se ne preocupe. „Informa- tiunile“ d’in Iași Nr. 161 a. c. Acei romani carii agităza in contra căsătoriei, sciu ei 6re ce făcu? Se pare că densii n’au de locu idea despre funestele consecentie ale agitatiunei loru. Se le descriemu noi fapt’a loru? Nu, ci numai cătu ii vomu reflecta la căteva effecte ale propagandei loru. Contrarii căsătoriei deschidu, pdte fără că se voiăsca ei, cale larga cătra acea corruptiune spurcata, care de candu lumea, a subminatu si resturnatu sta- turi, a esterminatu popăra si națiuni intregi, si a degradata pe omu la conditiunea maimutieloru. Contrarii căsătoriei lucra pe man’a despotismu- lui militarescu si calugarescu, si conlucra pentrucă jugulu tiraniei in locu de a se usiora, totu mai greu se calce pe cerbicea popăraloru. Inemicii căsătoriei lucra totu-unadata, pentrucă d’in unu poporu onesta, se se alăga unu poporu de bastardi si de bastarde. Inemicii căsătoriei sunt, ărasi pdte că fără că se scia si se voiăsca ei, inemici pe fatia ai natiunei ro- manesci, ai vietiei si ai venitoriuluî ei. Numerulu poporului romanescu in decursulu seculiloru s’a mic- *) Eea cumu inșii barbatii cei mai de frunte ai prea nu- merose! si potentei națiuni nemtiesci sc temu de poporulu jido- vescu. In adeveru, un’a apparitiune estraordinaria acdsta in se- cululu nostru acesta numitu alu lumineloru! Dorimu inse că fia- care se citdsca acesta cărticică intrega, pentrucă se petrunda de- plina in natur’a cestiunei. Red. Trans. sioratu fdrte, prin tirania, prin guere barbare, prin renegati cu miile, prin pestilentia, fdmete, sisteme militarie, nescientia si brutalitate, traiu reu si alte desastre. Celu care voiesce conservarea indivi- dualitate! natiunale romanesci, trebue se voiăsca si se conlucre pentru înmulțirea păna la induoitu a numerului de astadi alu romaniloru. Acăsta nu se pdte face prin înrolare de căte si mai căte aduna- turi heterogene, ci prin casatorii omogene, dese si regulate. Cumu pdte cineva crede, că unu numeru de optu-noue milidne romani curati se va mai potea sustienă, fia macaru si numai duoe sute de ani, in midiuloculu a duoe oceane cumplite (germanu si slavii) in numeru totale de 100 milidne, dăca numerulu ro- maniloru curati nu va cresce celu mai pușinu la duoedieci de milidne? Stefanu Szechenyi a dîsu: „Se facemu magiari si d’iⁿ pe- trii." Si erasi: „Asiu pardona si pe patricidu, sub conditiun® că se adaoge la multiplicarea rassei magiare.¹ ‘ — Celu mai siguru midiulocu de a inmulti rass’a, este casatori’a. Inemicii căsătoriei plesnescu iu fatia traditiunile, atătu cele naționali, cătu si pe cele religidse. Cautati in classicii anticei republice romane, si veți afla mii de probe despre inalt’a onore, in care era tienuta casatori’a la romani in tempurile, in care cor- ruptiunea asiatica inca nu apucase a gangrenă corpulu natiunale. Candu vorbiti de casatoria, nu cautati spre regiunile cele inalte,¹ inputîte de corrupte, ci respectati instinctulu si simtiulu celu sanetosu alu poporului inca neinveninatu de aerulu pestilențiale alu curtiloru si alu cetatiloru, care se potu asemena prea bine cu Ninive si cu Babiloni’a. Inemicii căsătoriei isi escusa poltroneri’a loru dicendu, că J inștitutiunea căsătoriei câ atare, a degeneratu. Dara dăca vreuna ’ institutiune decade, cine dre este obligatu a o correge, a o re- staura si a o reasiedia in demnitatea ei? Ce mai protesta mise- rabile, imprumutatu dela communistii d’in. Franci’a si dela mor- monii d’in Americ’a! Totu asia pretestu de nimicu este si saraci’a in gur’a si in condeiulu unoru omeni daruiti dela natura cu duoe bratia sanetdse si cu capulu intregu, pusu bine intre umeri. Ve mirati că jidovii coplesiescu tierile romanesci, si amerintia cu esterminare pe ele- mentulu romanescu. Dara jidovii nu ne coplesiescu numai prin in- vasiune, ci si prin una propagatiune spaimantatdria. La jidovi sunt obligati a se insura toti urdurosii. Ferdsca Ddieu că se recomen- damu pentru noi înșine asia ceva, ci d’in contra, se tienemu pe generatiunea juna sub privighiere stricta in acestu punctu; dar apoi candu ’ia venitți tempulu, atunci tota junimea cea sanetdsa trupesce si sufletesce se fia obligata a se casatori, dra acea obli- gațiune se incepa cu etatea de ani duoedieci si patru, si inca asia, că păna la etatea celu multu de ani treidieci neci unulu se nu remana neinsuratu. Sub acestea conditiuni se va împlini si ceea ce dîce Tacitus „sera juveuum venus, eoquc inexhausta vo- luptas," si vomu fi aparati de „progenies vitiosior" a lui Horatius. Candu reflectamu la etern’a lege a lui Ddieu si a naturei care tiene: cresceti si ve înmulțiți; candu sustienemu înmulțirea regulata a casatoriiloru de conditiune absoluta pentru perpetuarea individualitatei ndstre naționale, — scimu se respectamu in cor- pulu nostru naționale si unele esceptiuni, la care s’ar potea aplica cunoscutulu „rari nantes in gurgîte vasto.“ Sunt adeca si omeni cu defecte organice, si persdne ce sufere de una antîpathia, sdu mai bine, frica ticaldsa de cela-laltu sexu. Persdne de acelea se remana in celibatu. Voru fi si dmeni de aceia, carii devotati cu totulu causei sacre a omenimei in genere, seu a natiunei in spe- cie, in calitate de apostoli in tieri străine, seu că sapienti de una eruditiune estraordinaria, nu voîescu se fia distrași prin neci unu feliu de alte ocupatiuni. Respecta aceloru exemplaria rare de dmeni, pentrucă fatigele si productele activitatei loru ajungă  — 286 — cu sacrificiul» si devotamentul» aceloru parenti, carii lupta căte unu semi-seculu, pentrucă, se câștige acoperementu, nutrementu si vestmente, se dea educatiune si institutiune salutaria la căte patru, cinci, păna la duoisprediece prunci, collaborandu in acestu modu la înmulțirea si consolidarea natiunei. Nr. 316—1870. Protocolulu siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. tienute in 8. Noembre c. n. 1870 sub presidiulu Ilust. sale dn. vicepres. lacobu Bolog’a, fiendu do facia dd. membrii II. sa dn. cons. gub. Pav. Dunc’a, II. sa dn. cons. fin. P. Mânu, Rev. dn. protop. 1. Hannia, dn. secret. II. I. V. Russu, dn, ases. cons. Zach. Boiu, dn. cassariu alu asoc. Const. Stezariu, dn. propriet. Vis. Romanu, dn. ofic. pens. Vas. Ardeleanu, dn. prof. si bibliot. asoc. I. Maximu si dn. cancel. magistr. I. Cretiu. § 165. Dn. cassariu alu asoc. raportăza despre perceptele si erogatele asoc. dela siedinti’a comitetu- lui d’in 13. Oct. a. c. păna la siedinti’a presente, d’in care raportu se vede, cumu-că sum’a percepteloru pre restempulu numitu, face 756 fr. 42 cr. v. a., dr a erogateloru face 493 fr. 32 cr. (Nr. prot. ag. 315). Spre scientia. § 166. In legătură cu raportulu cassei se mai raportăza despre banii intrati la asoc. dela siedinti’a trecuta câ tacse de membrii ord., carii făcu sum’a de 45 fr. (Nr. prot. ag. 298, 302 si 306). Spre scientia. § 167. Totu in legătură cu raportulu cassei de sub § 165, se presentdza charthi’a II. sale dn. cons. gub. Elia Macelariu ddto. ¹⁹/ₙ Oct. a. c., prin care numitulu domnu raportăza, cumu-că conformu insar- cinarei primite dela comitetu, sub datulu 31. Augustu a. c. Nr. 251 a incassatu sum’a de 1400 lei noui, aplacidati de camer’a României in favdrea asoc., d’in cari subtragflnduse 33 lei noui câ spese de incassare, se administrdza la cass’a asoc. sum’a de 68 */₄ Napo- leoni si 8 bucăți dieceri, respective 1367 lei noui (Nr. prot. ag. 310). Se iea spre scientia cu multiamita. § 168. Dn. cassariu presentdza unu eontu de- spre schimbarea a loru 68'/₄ Napoleoni (vedi § 165) in bancnote a căte 9 fr. 70 cr. v. a. unu Napoleonu, care făcu in bancnote sum’a de 662 fr. (Nr. protoc. ag. 311). Spre scientia. § 169. Se presentdza conspectulu despre inte- resele obvenitdrie cu 1. Noembre a. c. după couponii obligatiuniloru urbariali banatiane, bucovinene si de loteria, care făcu la olalta sum’a de 48 fr. 60 cr. v. a. (Nr. prot. ag. 312). Spre scientia. § 170. Dn. secretariu judecatorescu Mich. Dobo prin charthi’a sa d’in 19. Oct. a. c. aduce la cunos- cientia, cumu-că debitoriulu Ilisie Lazaroiu d’in Ora- sti’a de susu (satu in comitatulu Uniaddrei), s’a în- voita a plati in 1. Ian. 1871 datori’a de 100 fr. v. a. cedata in favdrea asoc. de dn. Sam. Popoviciu, pa- rochu in Beriu, si că asupra acestei învoiri, s’a si luatu protocolu la judecatori’a respectiva (a se con- feri prot. sied. comit, d’in 23. Sept. 1870 § 142, si Nr. prot. ag. 303). Se iea spre plăcută scientia cu acea, câ dn. ple- nipotentiatu alu asoc. Mich. Dobo, se se rdge a in- grigi, câ susu-numitulu debitoriu pre terminala de- fiptu se respundia acurata datori’a. § 171. Inclitulu magistrata cetatienescu si di- strictuale d’in Brasiovu, prin scrisdri’a sa d’in 14. Oct a. c. Nr. 9785, poftesce pre comitetalu asoc., că in urm’a unei ordinatiuni a minist. de justiția ddto. .28. Sept. a. c. Nr. Pr. 172, cumu si conformu §-liii 3 d’in ordinatiunea de presa d’in 1852, se dispuna: < se trimite căte 1 ecsemplariu d’in Transilvani’a (fdi’a asoc.) directorat, reg. fiscala d’in Muresiu-Osiorheiu. Totu cu acea ocasiune se face cunoscuta, că re- ' spectiv’a redactiune inca fu avisata despre acăst’a de- adreptulu (Nr. prot. ag. 304). Se iea spre scientia si totu-odata se decide, că redact. Transilvaniei se se incunoscientieze despre , acăst’a, spre a se conformă amentitei dispositiuni. § 172. Se presentdza documentele de înmatri- culare a stipendiatiloru asoc. Ioana Marcusiu, ascul- tatoriu de filosofia in an. III-lea la universitatea d’in Pest’a si a lui Petru Emilia Prodanu, ascultatoria de filosofia, totu in an. III. la univers, d'in Vien’a (Nr. prot. ag. 305 si 314). Spre scientia cu acea, câ se se asemneze la cass’a asoc. esolvirea stipendialoru degiâ conferite si pe an. scol. 187°/, inca in siedinti’a comitetului d’in 31. Augustu a. c. § 126. § 173. Direcțiunea gimnasiale d’in Naseudu in urm’a recercarei comitet, d’in 14. Oct. a. c. Nr. 299, prin charthi’a sa d’in 26. Oct. a. c. Nr. 426 arata, cumu-că tenerulu loanu Ciocan u, se bucura de unu ajutoriu an. de 30 fr. v. a. d’in fundulu granitierescu, pre candu celalaltu concurente la unu stipendiu de ale asoc. anume Augustinu Moldovanu, n’are nici unu ajutoriu d’in nici o parte, si totu-odata ’si da parerea, câ stipendiulu eestionatu de 50 fr. v. a. se se confe- rdsca celui d’in urma concurente. In fine numit’a direcțiune si-esprima multiamit’a sa pentru special a considerare, aratata cătra loanu Ciocanu, câ fiiu alu districtului Naseudu, cumu si catra celialalti concurenti dela gimnasiulu Naseudeanu si anume catra Augustinu Moldovanu. Conclusu. Conformu conclusului adusu in sie- dinti’a comitet, d’in 14. Oct. a. c. § 158 se asemndza la cass’a asoc., esolvirea Gestionatului stipendiu, con- curentelui August. Moldovanu, totu in sensulu acesta suntu de a se resolvf si concursale resp. § 174. Presidiulu pune la ordinea dîlei, conti- nuarea raportului asupra aceloru concluse ale adun, gen. dela Naseudu, inca nesuperate, cu acaroru ese- cutare e insarcinatu comitetalu (a se vede prot. sie- dintieloru comitetului d’in 31. Aug. si 6. Sept. a. c.) In urmarea acesteia secret. II. aratandu, că si-a facutu unu estrasu despre tdte conclusale adun, gen., inca nepertractate, că continuare, cetesce conclusulu  — 287 — adun. gen. de sub p. XVII. pos. 2 relativu la mo- dalitatea elaborarei unei cârti agronomice (vedi prot. adun. gen. publicatu in Transilvani’a Nr. 20). Se decide, că conformu conclusului amintitu alu adun. gen. pentru elaborarea cestiunatei cârti agro- nomice, după modalitatea indigitata de aceeași adun, gener. se se publice concursu cu terminulu păna in 1. Maiu 1872 pre langa premiu de 500 fr. v. a. § 17 5, Se referăza asupra conclusaloru adun, gen. totu de sub p. XVII. pos. 3 lit. a) relativu la elaborarea unui albumu, in carele se se insemne bio- grafiile barbatiloru celoru mai distincti si mai meri- tati; lit. b) relativu la introducerea unui registru de barbati distincti (o forma de carte de auru); lit. c) relativu la castigarea dateloru necesarie despre starea poporului munteanu (vedi Transilvani’a Nr. 20). La propunerea referentelui secret. IL, se decide, că conclusale adun, gener. lit. a), b) si c), se se iea spre scientia si in tocma urmare, inse cu aceea ob- servare, că dupace prin condu sulu de sub lit. a) rea- lisarea colectiuniloru biografice a barbatiloru mai di- stincti si mai meritati, se face dependente dela tempu, insarcinanduse comit, asi procura datele recerute d’in tempu in tempu, si intru unu modu, ce i se va parea mai corespundietoriu, acăst’a cestiune, considerandu importanti’a ei, se se reasume d’in partea comitetului d’in tempu in tempu, după impregiurari, că astufeliu se se satisfaca, pre cătu va fi cu potintia, amentitu- lui conclusu alu adun, gen., ăr conclusale de sub b) si c) degiă in parte si efectuite, si anume celu de sub b) se se impartasiăsca cu subcomitetele despar- tiementeloru cerc, ale asoc. prin cercularia in modu oficiosu; ăr celu de sub c), fiendu degiă impartasitu cu subcomitetulu despartiementului cercuale alu mun- tiloru apuseni, sub datulu 12. Maiu a. c.; facfinduse provocare la aceeași impartasire, se se reintregăsca prin adaugerea făcută de adunarea gener., conformu careia respectivulu subcomitetu, e de a se pofti spre a-si da parerea sa in privinti’a modalitatiei de a se potă sucurge starei misere a munteniloru. § 176. Se referăza asupra conclusului adunarei gener. p. XVII. pos. 4 relativu la opulu intitulatu „Viti’a cultivata" de I. Chitu (vedi Transilvani’a Nr. 20). Se decide, că cestionatulu opu, conformu con- clusului amentitu, se se predea spre asemenare dloru Ioane Axentie Severu, proprietariu in Cricau, si Grre- goriu Mezei, inspectoriu dominalu totu acolo, că unoru barbati, carii se ocupa^cu cultur’a viiloru si altufeliu suntu practici in asta specialitate, ruganduse totu- odata, că avendu in vedere, Îndrumările date d’in partea adun, gen., se binevoiăsca a sierbi acestui co- mitetu cu opiniune detaiata, cu privire atătu la cuprinsulu materialu, cătu si celu stilisticu alu nu- mitului opu. § 177. Se referăza asupra altui conclusu alu ad. gen. totu de sub p. XVII. p. 7 relativu la cumpărarea unui bunu corespundietoriu d’in midiulăcele asociat. (Transilvani’a Nr. 20). Se decide: a se luă spre scientia si conformare cu aceea, că d’in punctulu de vedere alu realisarei mai nimerite a scopului intentionatu, se se căra si concursulu binevoitoriu alu respectiveloru subcomitete ale despart, cerc, alu asoc. § 178. Se impartasiesce conclusulu adun. gen. totu de sub p. XVII. pos. 8 relativu la escrierea unui premiu de 50 galbeni pentru elaborarea celei mai bune cârti de igienia poporana (Trans. Nr. 20). Se decide, că spre scopulu amentitu avendu in vedere indigitarile date de adun, gen., se se publice concursu cu terminulu păna la adun. gen. d’in 1872, pre langa conditiunile usitate la concursu de atare natura. § 179. Se referăza asupra conclusului adunar. gen. de sub p. XVIII, relativu la disertatiunea dlui capitanu pens. I. Mihailasiu, intitulata: „Liniamente paralelistice ale dialectului limbei romane orientali, fatia cu dialectele limbeloru rom. occidentali* (Trans. Nr. 20). ha propunerea presidiului se decide, că respect, disertatiune, se se predea spre opinare unui comitetu de trei membrii, aleși d’in senulu comitetului, in per- sanele domniloru Zach. Boiu, Vis. Romanu si loanu Maximu. § 180. Se referăza asupra conclusului adunar. gen. de sub p. XX. relativu la schimbarea §. 7 alin. 2 d’in statutele asoc., in puterea caruia, corporatiu- nile morali, cumu: comunele etc. suntu eschise dela dreptulu votisarei in adun. gen. ale asoc. (vedi Tran- silvani’a Nr. 21). Se iea spre scientia cu acea, că comitetulu si-va tienă de datoria a face la viitări’a adun, gen., propu- nerea pentru modificarea respectivului § in sensulu acela, că si corporatiunile morali se păta participă cu votu, la afacerile adun. gen. ale asoc. § 181. In fine se mai referăza asupra conclu- sului adun. gen. totu de sub p. XX., prin carele co- mitetulu se insarcinăza, prin estrasu protocolariu a aduce la cunoscientia dlui protop. I. Hanni’a multia- mita espresa d’in partea adun, gener. dela Naseudu pentru zelulu, energi’a si devotamentulu desvoltatu in conducerea afaceriloru asoc., in decursu de 3 ani că vicepresiedinte. Se iea spre scientia si urmare intre manifesta- tiuni de „se traiăsca.* § 182. Cu aceste fininduse agendele acestei sie- dintie, verificarea protocolului resp. se incredintiăza domniloru membrii Pav. Dunc’a^ Petru Mânu si I. Hanni’a. Sibiiu datulu că mai susu. lacobu Bolog’a, I. V. Rusu, vicepresied. secret. II. S’a cetitu si verificata in 10. Noembre 1870. P. Dunca. Mânu. I. Hannia.  — 288 — Intrate fr. «. La adunarea generale a IX. tienuta in Siomcut’a mare in 10. si 11. Aug. 1869 au remasu in restu Pe anulu curente 18e⁹/₇₀ au intrata: a) La susu numil'a adunare gen. 2 Tacse dela membrii fundatori si ordinari pro 186% si restantii . 3 „ „ „ ordinari anticipative pe anulu curente .... b) De alunei incdce. 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Tacse dela membrii fundatori si ordinari pe anulu curente 18⁶⁹/₇₀ . . . . . . „ restante d’in anii trecuti dela membrii ordinari ........... Ajutdrie dela membrii desparțiementeloru cereuale . . . . . . . . . . . . Interese după obligațiunile de stătu publice (specificate mai in josu) . „ „ actiile bancei generale de asecuratiune reciproca „Transilvani’a¹¹ ....... si ale drumului feratu transilvăneană ............... Obligațiunea privata a dlui Rudolfu Petricu s’a rescumparatu in bani gata ....... Pentru diplome .................. Secretariulu II. administreza restulu crutiatu d’in spesele cancelariei, preliminatu pro 186% . . . . „ „ rebonifica una chieltuidla făcută in contulu speseloru cancelariei . . . . . Anticipatiunea data sub art. I. 228 d’in an. trecutu pentru acoperirea speseloru de drumu a oficialiloru la Siom- cut’a mare se reprimesce (vedi Nr. cur. 33) ............ Pentru aurulu si argintulu scbimbatu in bancnote ............ In cass’a de pestrare d’in Sibiiu s’au elocatu ............. Colecte au intratu .................. Dela doue baluri arangiate prin direcțiunea despartiementului IV. in S. Sabesiu si Orastia in folosulu asociatiunei Prenumeratiune la fdi’a asociat. „Transilvani’a¹¹ păna la ultima Decembre 1869 ....... „ „ „ si pana la acdsta adunare generale ...... Din ecsemplariele acestei foia si d’in actele adunariloru gen. trecute s’au vendutu ...... Pentru academi’a romana infiintianda s’au depusu . . . . . a 34 40 579 1© 38 - E f o g a t e. 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Secretariului docente in Lăture 300 -- 50 --- 25 --- 25 --- 226 40 589 w ™ ■ --- MB onorariulu anuale ......... ajutoriu pentru unu si eventualu doi scriitori . . , . pentru acoperirea speseloru cancelariei ..... ascultătorii de filosofia Ioane Marcusiu in Pest’a si Petru Prodanu in politechniculu Nicolau Gallu in Pest’a ..... agronomistulu Stefanu Chirilla in Ungarisch-Altenburg gimnasistii Nicolau Calefariu si Vasilie Mihailu in Sibiiu a realistulu Nicolau Fogarasin in Sibiiu ..... sodalulu acumu maiestrulu Lazaru Ritivoîu in Sibiiu ... „ „ invetiaceii de măiestrii loanu Tohati in Bistritia si losifu Covrigu iu Sibiiu Premie pentru prăsirea celoru mai multi altoi lui Ioane Arefta docente in Brasiovu si 1— Sacadate .............. Remuneratiune secret. I. Georgiu Baritiu pentru redactiunea foiei asociatiunei „ casierului asociatiunei .......... Spese de caletoria pentru oficialii asociatiunei pe an. trecutu 186% . . , Aurulu si argintulu schiinbatu in bancnote ad Nr. cur. 14 . Banii elocati in cass’a de pestrare d’in Sibiiu ad Nr. cur. 15 . Pentru edarea fdiei asociatiunei „Transilvani’a¹¹ păna la ultima Decembre 1869 . si păna la acdsta adunare generale Spese estraordinarie (vedi Nr. cur. 12) . Obligațiunea privata schimbata in bani gata ad Nr. cur. 9 . Dn. Ioane Germanu a reclamata d’in prenumeratiunea intrata sub art. I. 88 pentru fdi’a asoc. cu 6 fr. câ prea multu platitu............................................................ II. Stipendii pentru n )> Ajutoriu pentru 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Vien’a Ioane Andreiu  — 289 — INTRATE Cass’a da pă- Banc’a gen. de Obligațiuni Bancnote Argintii Aur u strare asecur. reciproca de stătu Ș u m’ a in Sibiiu „ Transilvani’a “ i n v a 1 u ta a u s t r i a c a fr. cr. fr. cr. galb. fr. cr. | fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr. cr. 678 45% --- --- ---. --- --- 4430 50 600 = 34551 --- 40259 95% 895 5 1 5 210 1115 10 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 10 --- 731 _ _ ___ _ --- --- __ _ _ 1880 ___ 2611 __. 455 --- --- --- --- --- . --- --- --- 30 --- --- 485 --- 135 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- _ --- 135 --- 1505 86% 92 50 --- --- --- --- --- ---' --- '--- --- 1598 Wk 38 --- .--- --- --- --- --- ------ ---. --- » --- --- 38 --- --- --- 5 - --- --- --- ---- ---. --- --- ------ --- 5 --- 525 --- •--- --- --- ---. --- --- . --- --- --- --- --- 525 --- 84 --- 1 --- --- --- --- --- ■ 1 1 ■■ --- --- 85 --- . 41 83 --- --- ---- --- --- ---. --- --- --- --- 41 83 8 66 --- --- --- --- --- --- --- --- . --- --- --- 8 66 300 --- --- --- --- --- _ __ --- '_____________________________________ __ _ 300 ------ 114 49 --- --- ---1 --- --- --- --- --- --- --- ---. 114 49 --- --- --- --- --- --- 1769 50 --- --- --- ---- 1769 50 187 95 , ■ *- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 187 95 75 50 --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- 75 50 651 50 --- --- ■ --- --- --- ' --- ,--- --- --- --- 651 50 200 --- ' --- --- --- --- , --- --- --- --- --- --- --- 200 --- 6637 25 103 50 1 5 --- 6200 _ 630 --- 36641 --- 50216 75 E R O G A T E. 400 --- --- --- ■ --- _ _ ____________ . ---_ _ ■ II., 400 --- 112 49 --- •--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 112 49 200 --- ---- --- --- --- --- --- --- ---1 --- --- --- 200 --- 600 --- ' --- --- --- --- --- --- ------ ■■ IU --- --- 600 ---. 200 --- --- . --- --- --- --- _ --- --- ------ 200 --- 330 ---. --- --- --- --- --- --- --- --- --- I 1- --- 330 --- 100 --- --- --- --- ------ --- --- --- ---■ 100 --- 50 --- ---.. --- --- --- --- --- --- I * --- --- ---. 50 --- 50 --- --- --- --- --- --- --- --- ~ ■ -■ --- --- ---■ 50 ------ 50 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 50 --- 50 --- --- --- ' --- --- --- --- --- --- --- --- --- . 50 --- 400 --- --- --- --- ---• --- --- --- ------ --- --- --- 400 --- 100 --- --- II --- --- --- --- _ --- --- --- --- 100 --- 198 84 --- --- --- --- --- --- _ _ --- --- --- 198 84 --- --- 92 25 1 5 --- --- --- _ _ --- --- 97 25 1769 50 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 1769 50 815 50 _ _ _ -- _ __ _ --- _ __ 815 59 138 13 11 25 --- --- --- --- --- --- --- --- --- 149 38 --- . --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 525 --- 525 --- 4 --- --- --- --- --- 1 --- --- --- --- --- --- 4 --- 5568 46 103 50 1 5 --- --- --- --- --- 525 --- 6202 5 46  — 290 — curenta E r o g a t e £ 40 Translatare 41 Anticipatiune pentru oficialii asoc. spre suportarea speseloru de caletoria la tienend’a adunare generale in Naseudu Fiindu sumele intrate la despart. IV. si VIII, ad art. I. 191 si 197 in recapitulatiunea intrateloru de duoe ori socotite, si neprimite in cassa, asia se scotu afara ........... Sum’a intrateloru Subtragbndu erogatele cu Remane la adun. gen. a X. in restu Specilicatiunea acestui restu. a) Bani gata in bancnote si arama ............... b) In 3 libele de ale cassei de pestrare d’in Sibiiu ............ c) In 21 actii de ale bancei gen. de asecuratiune reciproca „Transilvani’a" ....... d) In 2 obligațiuni de stata metalice .............. „ 3 „ ,, loteria ................ „ 41 „ „ imprumutulu statului (National-Anlehen) .......... „ 62 „ „ urbariale transilvane ............. „ 8 „ „ „ banatiene .............. „ 1 „ „ „ bucovinene ............. „ 1 actia de drumulu ferata transilvana............ Sum’a cea deasupra Bilanț i u. In anulu trecutu au remasu restu In anulu curente 1869/70 au intratu venitu curata după subtragerea sumeloru> manipulatdrie de sub Nr. cur. 34, 35, 38, 39, 41 . . ............ . ,--- La olalta cu restulu d’in anulu trecutu Chieltuielele curate au fostu după detragerea sumeloru esite sub Nrii susu numiti ...... Subtragendu acestea remane restu la adun. gen. a X. Combinandu reștalu d’in anulu trecuta cu celu d’in anulu curente, au crescutu fondulu cu . Observare. Colectele si ofertele intrate sub Nr. cur. 16 s’au publicatu totu-deauna după primirea loru d’inpreuna cu numele p. t. domni colectori, prin acarora laudabila staruintia s’au adunata acelea sume in fdi’a asoc. „Transilvani’a," in care s’au publicatu si tdte celealalte sume intrate. Dela despartiementele cercuale degid organisate, s’au trimisu prin respectivele direcțiuni la cass’a asociat, urmatdriele sume: fr. cr. Dela despartiementulu I. alu Brasiovului . . . . • • • .100 --- ) £ o 3 q „ „ II. „ Fagarasiului........36 ---1 § p § „ „ IV. „ S. Sebesiului ......•• 388 ! g o „ „ si pentru 2 baluri tienute in favdrea asociatiunei . . • 75 50 ,, „ VIII, alu Belgradului (Alb’a-Iuli’a) . . . • • • 63 471 g £ ,2 „ „ XII. „ Deesiului.........51 ---j  — 291 — EROGATE _ Cass’a de pă- Banc’a gen. de Obligațiuni Bancnote Argintu A u r u strare asecur. reciproca de stătu S u m’ a in Sibiiu „Transilvani’a“ in valuta austriaca ___ fr. cr. fr. cr. galb.j fr. I cr. fr. cr. fr. | cr. | fr- | cr, 1 cr. 5568 46 103 50 1 5 --- --- ---. --- --- 525 --- 6202 5 200 k) --- --- 200 28 53 --- __ _ _ _ _ ■ ■ ■ 28 53 6637 25 103 50 1 5 --- 6200 ' --- 630 --- 36641 --- 50216 75 5796 99 103 50 1 5 --- --- --- --- --- 525 --- 6430 49 840 26 . --- --- --- --- --- 6200 --- 630 --- 36116 --- 43786 26 840 1 to 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1111111111 II 1 1 1 1 1 ) 1 1 ---’ 6200 --- 630 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 210 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 840 1 1 1 1 1 I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 05 300 6200 2541 630 30975 210 840 300 1050 2541 200 30975 840 1050 200 840 26 --- --- --- ---- --- 6200 --- 630 --- 36116 --- 43786 26 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 1 1 ---~ 40259 95% 7332 517a --- --- --- ■--- --- • --- --- --- --- --- --- --- 47592 47 --- ---- --- --- --- ---• --- --- --- --- --- --- --- --- 3806 21 --- --- --- ---- --- --- --- --- --- --- --- --- --- "43786 26 --- --- --- --- --- --- ---• --- --- --- --- --- --- 3526 3078 >nsta ntinu Stez c< pens une si cassa ariu, capitanu in I. Popescu, iriu a u asociatiunei. ! Si diu, 4. Augustu 1870. c. r. con trolor iu alu asoci; itiune i. Conformu conclusului adusu iu siedinti’a a II. a adunarei generale tienuta in Naseudu in 9. Augustu 1870 p. XVI. se dâ. prin acesta d’in partea presidiului asociatiunei absolutoriu dn. cassariu alu asociatiunei si c. r. capitanu in pens. Coust. Stezariu cu privire la ratiociniulu seu pe anulu ÎS⁶⁹/™- Naseudu in 9, Augustu 1870. Ladislau Basiliu Popp, presiedinte.  — 292 — Nr. ³¹%₃₉—18 70. CONCURS U. Conformu conclusului adunarei generale a asoc. dela Naseudu 1870 p. XVII. pos. 2 si in nessu cu decisiunea comitetului luata in siedinti’a de astadi (§ 174), pentru elaborarea unei cârti agronomice, se publica prin acăst’a concursu cu terminulu păna in 1. Maiu 1872. Conditiunile numitei lucrări suntu: 1) Cu privire la coprensulu cestiunatului opu, se recere că acelasiu se tracteze despre toti ramii economiei rurali, după resultatele cele mai noue ale scientiei, inse cu privire la recerintiele patriei ndstre, formandu unu volumu de 20—25 c<51e tipărite, octavu mare. 2) In tecstu său la finea opului, său cumu va află auctoriulu de bine, se infatisieze prin ilustratiuni, d’intre instrumentele si machinele, ce se tienu de re- sortulu economiei, celu puc/inu cele mai probate in patri’a ndstra, precumu si unele, despre manipulatiuni mai insemnate d’in ramurile economiei. 3) Cestiunatulu opu se tracteze in modu core- spundietoriu si despre industri’a agricola si modulu introducerei ei la poporulu nostru; si in urma 4) Numitulu opu se fia intocmitu pentru instru- cțiunea scolaria si privata. 5) Acelu opu se fia scrisu intr’o limba pre cătu se pdte de popularia si corecta, si in specialii, .ter- minii teclmici neevitabili, se fia esplicati, unde se cere, chiaru si prin cercumscrieri, numai că se pdta fi intielesi. 6) Pentru atare opu lucratu după conditiunile indigitate p. 1—5 s’a fipsatu unu premiu de 500 fr. Manuscrisele se ceru se fia scrise curatu legibilu si de mana străină; ăr nu cu a au eforului, si in frun- tea acelora, se stea o devisa (motto), drasi scrisa de mana străină. Pre langa manuscrise se se alature si o scrisdria inchisa in plicu, sigilata fara de inițialele auctorului, si purtandu pre adres’a d’in afara, devis’a manuscri- ptului resp., drasi scrisa de mana străină. In lain- trulu scrisdrei auctoriulu se va numf pre sine.*) D’in siedinti’a lunaria a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 8. Noembre 1870. lacobu Bolog’a, I. V. Rusu, vicepres. secret. II. Nr. 316 — 1870. CONCURSU. Conformu conclusului adun. gen. dela Naseudu 1870 de sub p. XVII. pos. 8 pentru elaborarea celei mai bune cârti de igienia poporaria, se publica prin acăst’a concursu cu terminulu păna la adunarea ge- nerala a asociatiunei d’in 1872. Conditiunile concursului suntu: Cestiunatulu opu se fia in tdta privinti’a core- spundietoriu trebuintieloru poporului nostru, si cu deosebire, se se invedereze intr’ensulu, si relele ur- mări ale abusarei cu spiritudse. Premiulu este de 50 galbeni. Manuscrisele se ceru se fia scrise curatu legibilu si de mana străină, ăr nu cu a auctoriului, si in frun- tea acelora se stea o devisa (motto). drasi scrisa de mana străină. Pre langa manuscrise se se alature si o scrisdre inchisa in plicu, sigilata fara de inițialele auctoriului, si purtandu pre adres’a d’in afara, devis’a manuscri- ptului resp., drasi scrisa de mana străina. In lain- trulu scrisdrei auctoriulu se va numf pre sine.*) D’in siedinti’a lunaria a comitetului asociatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 8. Noembre 1870. lacobu Bolog’a, I. V. Rusu, vicepresiedinte. secret. H. Publicarea baniloru incursi la asoc. dela 23. Oct. a. c. păna la siedinti’a lunaria a comitet, asoc. d’in 8. Noembre a. c. 1) Prin dn. protop. si col. asoc. in Abrudu, loanu Galu, s’au administrata la cass’a asoc. că tacsa de membrii ord. si a- nume: a) dela dn. protop. in Abrudu, Amosu Tobiasiu tacs’a de m. ord. pe 18⁶⁹/₇₀ 5 fr.; b) dela dn. adv. regnicolariu Mateiu Nicol’a «tacs’a pe 18⁶⁹/₇₀ 5 5'.; c) dela dn. dr. Nicolae Stoiâ tacs’a pe 186% 5 fr.; d) dela dn. propriet. de mine Alecsandru Lazaru tacs’a pe 18⁶⁹/₇₀ 5 fr.; e) dela dn. propriet. Sebastiann Henzelu tacs’a pe 186% 5 fr. Sum’a 35 fr. v. a. 2) Dela dn. protop. iu Lipov’a, loanu Tieranu tacs’a de m. ord. pe 187% 5 fr. 3) Prin Mi sa dn. cons. aul. si vicepres. alu asoc. lacobu Bolog’a s’au administrata la cass’a asoc. câ tacsa de m. ord. pe 186% si 18⁶⁹/₇₀ pentru dn. proprietariu in Calnicu, Georgie Munteanu (strapusi prin dn. protop. I. Tipeiu), sum’a de 10 fr. Sibiiu 10. Nov. c. n. 1870.**) Dela secretariatulu asoc. trans. Cu Nr. viitoriu se inchiaie cursulu alu III-lea, adeca celu d’in 1870 alu acestei foi „Tran- silvani’a,“ ăra pe cursulu alu IV-lea se deschide abonamentu nou, totu cu pretiurile cunoscute, adeca 2 fr. pentru membrii associatiunei trans., 3 fr. v. a. pentru nemembrii in teritoriulu imperiului, ăr in afara căte 10 franci pe anulu intregu. Abonamentele se transmitu la on. Comitetu alu associatiunei transil- vane romane in Sibiiu. G. Baritiu, Red. Cursurile intregi ale acestei foi periodice „Transilvani’a “ pe anii 1868 si 1869 brosiurate se. potu cumpără cu căte v. a. fr. 3 in Sibiiu d’in'can- celari’a comitetului asociatiunei trans. *) Celelalte diurnale romane inca suntu rugate, câ se bine- voiesca a reproduce in colonele sale acestea concurse. **) La Nr. 21 d’in Transilvani’a la Teod. Moldovanu Bucsia se se îndrepte in locu de 186% tacs’a de m. ord. pre 18®%₀. Editoriu si provedletoriu: Comitetulu. — Redactorii! secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipograti'a Romer & Kamner.