<3. -----------— Acesta f6ia ese cale 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 10 franci cu porto l TRANSILVANIA ■^Abonamentul!! se £ face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? posteL si cultur’a poporului romanu. ----------VaS^ot. r r -------- F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana Nr. 21. Brasiovu 1. Noembre 1870. Aliulll III. Protocolulii adunarei generali a asociat, trans. pentru cultura si literatur'a poporului romanu, tienute in opidulu Naseudu la 8—10. Augustu 1870 sub presidiulu Ecs. sale dlui L. B. Popu. Siedinti’a III., tienuta la 16. Aug. 1870 in. de amddi. XX. Deschidienduse intre sunetulu treascuriloru siedinti a, dn. presiedente obserba, că inainte de tdte ar fi de a se ceti protocolulu siedintiei de eri, inse acela nefiendu inca gata, nu se pdte ceti; va remand dara, că și acela se se verifice prin comisiunea esmi- tienda pentru verificarea protocolului siedintiei de a- stadi; pune la ordinea dilei, alegerea oficialiloru si a comitetului, si recerca pe adunare, se voteze atătu pen- tru comitetu, cătu si pentru oficiali de una-data, dandu una siedula cu voturile pentru oficiali, dr alt’a cu voturile pentru comitetu. Presidiulu aduce la cunoscinti’a adunarei, că do- rinti’a comuna e, că §. 7 d’in statute care eschide dela votisare corporatiunile, adeca persdnele morali, se se schimbe, deci recdrca pe adunare, nu cumuva are cineva de a face vreuna propunere in privinti’a acdsta. Dn. capitanu A. Bohatielu luandu cuventulu, a- rata, că comunitățile d’in districtulu Naseudului, cu cea mai mare plăcere au oferitu denariulu pe alta- riulu natiunei, inse de alta parte au sentitu nemultia- mire, vedienduse eschise dela dreptulu de a votisă, pentru aceea, dupace in presente nu se pdte face, propune: că celu puțînu se nu se causeze altoru co- munități pre venitoriu atare superare, §-ulu numitu se se schimbe in adunarea venitdria asia, cătu corpo- ratiunile morali se aiba dreptu de votisare prin re- presentantii sei. Comitetulu asociatiunei se se însăr- cineze a face proiectulu pentru schimbarea numitului paragrafu. ad XX. Adunarea primesce propunerea dn. cap. A. Bohatielu. înainte de a trece Ia ordinea dîlei, adeca la ale- gerea oficialiloru si membriloru comitetului asociat., nefiendu membrii gata cu siedulele de votisare, presi- diulu provoca pe adunare, a decide despre loculu, undei se se tiena adunarea generale a asoc. pe anulu veni-ț toriu si despre tempulu candu se se tiena. In privinti’a locului presiedentele face observarea, că in astu anu nu a primitu adunarea gen. de ni- caire invitare, pdte pentru lips’a legaturei telegrafice, a primitu inse acumu e anulu pentru anulu acest’a dela frații Fogarasieni; deci propune că adun. gen. in an. 1871 se se tiena in Fogarasiu. La acesta luandusi cuventu dn. capit. Bohatielu, sustieue propunerea presidiului, d’in motivu că se cade, ca precumu se dîse cu ocasiunea organisarei, că di- strictulu Naseudului se se organiseze: sicut F oga- gasiu, asia si că Fogarasiulu se devină sicut Na- șe ud ulu, de locu alu adunarei generali alu asociat. Rev. dn. prepositu Macedonu Popu pleddza pen- tru Sasu-Reginu. In urma se primi de adunare, că pre anulu ve- nitoriu se fia loculu adunarei gen. a asoc. trans.’rom. Fogarasiulu. Er in privinti’a tempului candu se se incepa a- dunarea gen., după unele desbateri pentru 1. sdu 7. Aug. se primi de adunare, că același se fia 7. Aug. stilul u nou. După acdsta dn. losifu Vulcanu face cunoscuta adunarei, că in urm’a unei conferintie stientifice de disertatiuni si dechiamatiuni tienuta in sdr’a trecuta in folosulu academiei romane si alu fondului pentru teatrulu romanu, a incursu venitu de 99 fr. v. a., care suma o impartf in doue parti, d’in care una parte, adeca 49 fr. 50 cr. a destinat’o pentru ridicarea aca- demiei romane, dereptu care si depune in man’a ca- sariului sum’a de 49 fr. 50 cr. destinandu ceealalta parte de 49 fr. 50 cr. pentru fondulu teatrului rom. Adunarea primesce acdsta suma cu via plăcere si intre multe „se traidsca.“ După acdst’a presiedintele suspinde siedinti’a pre căteva minute. Redeschidienduse siedinti’a, notariulu ad hoc Max. Popu cetesce numele membriloru indreptatiti la ale- gere, cari pe rendu punu voturile resp. in cele doue urne de pe mds’a presidiului. — Finmduse acdsta, se alegu doue comissiuni scrutatdrie, si anume cea de antaiu spre a face scrutiniulu facia cu voturile pen- tru alegerea oficialiloru, statatăria d’in dd. dr. Ratiu, I. Vulcanu, dr. Bas. Popu si adv. Aug. Moldovanu; a dou’a spre a face scrutiniulu facia cu voturile pen- tru alegerea membriloru comit, asoc. statatdria d’in dd. Siandoru, Onaciu, Gr. Verticu si Har. Portiu. Comissiunile esmise se retragu in odaie separate, dr siedinti’a se suspende păna la finirea scrutiniului. Finindu comissiunile esmise scrutiniulu, presie- dintele redeschide siedinti’a. După acdsta referentulu comissiunei prime, dn. I. Vulcanu reportă, că numerulu membriloru votanti 41  — 254 — este 61, dintre aceștia pentru postulu de secretariu primăria a capatatu dn. Georgiu Baritiu 61 voturi; pentru postulu de secret, alu II. dn. loanu V. Rusu 43 de voturi, dr dn. Vis. Romanu 17 voturi; pentru postulu de cassariu dn. Const. Stezariu 58 de voturi ; pentru postulu de controloriu dn. V. Ardeleana 10 voturi si dn. I. Popescu 39 voturi; pentru postulu de bibliotecariu dn. I. Maxima 58 de voturi. Dn. referente oserba, că votanti fura după siedule 61, că in lista se afla insemnati numai 59. La acest’a presiedintele întreba, că voiesce adun, a primi de buna alegerea, ori a face alegere noua, nemicindu acest’a, pentru diferinti’a de 2 voturi? Dn. dr. Ratiu propune, că acest’a alegere se nu se primesca, că-ci numerulu votantiloru nu consuna cu numerulu membriloru semnati in lista; ci se se faca una alegere noua. Dn. dr. loanu M. Lazaru reflectdza, că acele 2 voturi nu potu se fia motivu de ajunsu pentru de a nimici acdsta alegere, de drece acele 2 voturi, nu suntu de locu decisive, si prin urmare ori se voru sustifene, ori se voru cassă, nu au nici una influintia decidetdria la alegere; dr de alta parte diferinti’a intre numerulu membriloru, cari au votata si intre celi de pre lista se pdte binisioru esplică d’in gresidl’a, carea s’a potutu usioru veri cu ocasiunea votisarei, lasan- duse afara d’in însemnarea listei unulu ori altulu din- tre votanti, d’in caus’a iutei succesiuni a votantiloru. Propunerea dlui dr. Ratiu se respinge, si ale- gerea se sustiene de valida. ad XX. Presidiulu anuncia, că de secretariu I. e alesu dn. G. Baritiu cu unanimitate, de secretariu alu II. dn. loanu V. Rusu cu maioritate de voturi 43 contra 17, deci cu maioritate de 26 de voturi; de cassariu dn. Const. Stezariu cu maioritate de voturi; de controloru dn. Ioane Popescu cu maioritate de voturi; de bibliotecariu dn. I. Macsimu cu maioritate de voturi, Ia carea adunarea erumpe in unu „se trăia- scă" urmaritu de sunetulu trdscuriloru. După aceea raporta referințele dela a 2-a co- missiune scrutatdria, esmisa dn. Onaciu, despre efe- ctulu scrutiniului fatia cu alegerea membriloru. Presidiulu anuncia, că de membrii ordinari ai comitetului asoc. suntu aleși cu maioritate de voturi următorii domni: dn. Elia Măcelăria cu 58 voturi; dn. Paula Dunca cu 58 voturi; dn. Dav. B. Ursu cu 57 voturi; dn. P. Mânu cu 54 vot.; dn. I. V. Rusu cu 52 vot.; dn. Zach. Boiu cu 49 vot.; dn. I. Han- nia cu 49 vot.; dn. Petru Roșea 42 vot.; dn. Vis. Romanu cu 41 vot.; dn. dr. Nemesiu 39 vot.; dn. G. Baritiu 33 vot.; dn. loanu Tulbasiu 32 vot. Er de membri suplenti prin pluralitate de voturi: Dn. loanu Cretin cu 52 de voturi; dn, V. Ardeleana cu 51 vot.: dn. dr. Demetriu Racuciu cu 45 vot.; dn. loanu Macsimu cu 35 vot.; dn. Ioana Popu d’in Ocna 33 vot. Adunarea i primesce cu „se traiăsca" urmaritu de sunetele trescuriloru. Presidiulu anuncia, că pentru postulu alu sieselea de membru sapiente, neci unulu d’in cei ce capatara voturi, nu are maioritate de voturi; prin urmare alu 6-lea membru suplente alu comitetului nu e alesu; deci pune întrebarea, că voiesce adunarea a face un’a noua alegere pentru acestu membru, ori că considera de alesu pre dn. loanu Popescu, care a capatatu mai multe voturi. Adunarea aclama de alesu că alu 6-lea membru suplente pre dn. I. Popescu cu adaugerea, că in casu candu dn. I. Popescu nu ar voi se primăsca po- stulu oferita, se fia insarcinatu presidiulu, că acelu posta se se substitue prin un’a persdna demna, păna la venitdri’a adunare generala, in carea va veni apoi, se se alăga respectivulu membru alu 61ea suplente alu comitetului asociatiunei. Dn. capitanu A. Bohatielu propune: ca adunarea se’si esprime protocolarmente deplin’a sa multiamita dlui vicepres. loanu Hannia, pentru energi’a, zelulu, devotamentulu si prudenti'a, pe carea a desfasiunat’o in decursă de 3 ani in conducerea afaceriloru asociatiu- nei că vicepresiedinte, si totu-deaun’a-data se i se im- partasiesca acea multiamita lăudatului domnu, spe- cialmente prin unu estrasu d’in protocolulu respect. Presidiulu propune, ca si domniloru membrii d’in comitetulu asociatiunei, cari că totu atătea medulari au lucrata in consonantia cu capulu seu pentru aso- ciatiune , inca se li se esprime d’in partea adunarei multiamita via. Adunarea primesce intre vie plăceri si nenume- rate „se trai (isca " atătu propunerea dlui Bohatielu, cătu si a presidiului in totu eoprensulu loru. La propunerea presidiului adunarea alege una comissiune statatdria d’in dd. Georgiu Moisilu vicariu. Florianu Portiu, loachimu Muresianu, dr. St. Popu si loanu Florianu, carea va avă se verifice protocdlele siedintiei II. si III., cari pentru scurtimea tempului nu se putură fini si verifică. După aceste finindu obiectele de desbatere ale adunarei, presiedintele face cunoscutu, că siedinti’a ultima a adunarei generali a asociatiunei d’in anula presinte este terminata, rostindu d’in adenculu ânimei urmatdriele cuvente pline de amdre si zelu parintiescu: „Dea Dumnedieu, că conclusele acestei adunari generali, se fia spre folosulu si prosperarea natiunei romane, că asociatiunea transilvana se fia mama buna, se păta cresce tenerimea in cultur’a cea adeverata. Se damu totu concursulu asociatiunei, se ne aducemu amente, că suntemu multi tari si potinti, că de si lo- cuia ne desparte, scopul u totuși ne unesce." — Apoi multiamesce in termini dulci poporatiunei districtului Naseudu pentru fratiăsc’a ambre si buna primire; — asemenea comitetului arangietoriu, comunitatiloru si individiloru, cari se fecera membrii ai asociatiunei, si participantiloru, cari au alergatu aici, spre a re- dica splenddrea acestei adunari. După cari multiaminduse d’in partea comitetului arangietoriu, prin presiedintele comitet, arangietoriu  — 255 — di’. Ioane M. Lazaru toturoru membrilora adunarei, pentru fratidsc’a amdre arat'ata cătra locuitorii acestui districtu, intre strigări entusiastice de „se traidsca națiunea romana, “ membrii adunarei părăsiră sal’a. Naseudu in 11. Augustu 1870. Lad. Bas. Popu, loanu V. Rusu, presiedinte. secret. II. Notari ad hoc: Dr. Ioane M. Lazaru. lustinu Popfiu. Macs. Popu. Astfeliu protocolulu siedintiei a III. se verifică prin subscrisii.: Naseudu in 12. Augustu 1870. Membrii verificatori: Greg. Moisilu. loach. Muresianu. Dr. Ste/. Popu. Florianu Portiu. Ioane Florianu. Raportulu comissiunei pentru censurarea compturiloru. Prea onorata adunare generala! In urm’a stimatei incredintiari primite in sie- dinti’a de eri, am cercetatu rațiunile cassei asociat, trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, de pre tempulu dela adunarea generala a IX. d’in Siomcut’a mare, păna la adun, presenta a X. Bilantiulu redactatu prin donmulu cassariu arata urmatdriele resultate: In an. trec, a remasu in cass’a asociatiunei unu restu de 40,259 fr. 95 cr. In a. c. 18⁶⁹/₇₀ a intratu unu venitu de 7332 fr. 51 cr. Spesele au fostu 3806 fr. 21 cr. Care subtraghnduse remane in cassa unu restu de 43,786 fr. 25 cr. Acest’a suma confrontanduo cu restulu d’in an. trecutu se constatâdia, că in anulu acest’a a crescutu fondulu cu 3526 fr. 29 cr. Combinandu tdte pusetiunile d’in protocolulu ca- sei cu documentele de legitimare — suntemu in pla- cut’a pusetiune de a constată: câ rațiunile casei suntu purtate cu cea mai mare acuratetia si chiaritate. In cătu pentru rațiunile redactiunei fdiei „Tran- silvani’a⁴⁴ arata protocdlele, că pentru numit’a fdia in a. 1870 s’au primitu 605 fr. 10 cr. S’au erogatu 592 fr. 10 cr. In presentu se afla bani gata 13 fr. Pentru acoperirea speseloru cancelariei a primitu dn. secret. II. 200 fr. Păna in finea lunei luliu 1870 s’au erogatu 200 fr. 17 cr. Supererogatulu de 17 cr. după modest’a opiniune a comissiunei subscrise ar fi se se petreca in soco- telele anului ce se incepe acumu. Asemenarea erogateloru fatia cubugetulu prelimi- nată la adunarea generale d’in Siomcut’a mare, arata că comitetulu in celea mai multe erogatiuni nu nu- mai că n’a calcatu marginile bugetului preliminatu, dara in multe pusetiuni a economisatu d’in sumele preliminate, in foloșulu fondului asociatiunei, — ast- feliu : Pentru 2 cancelisti se preliminaseră 200 fr. S’a spesitu 112 fr. 19 cr. Prin urmare s’au crutiatu 87 fr. 51 cr. Restulu de bani gata la adunarea generala tre- cuta in sum’a de 273 fr. 78 cr. s’a lasatu pentru acoperirea speseloru de drumu ale cancelariei, d’in carea suma s’a spesitu 198 fr. 84 cr., s’a pastratu dara 74 fr. 94 cr. Singura la spesele estraordinarie preliminate cu 60 fr., s’a facutu unu supererogatu de 89 fr. 38 cr. spesanduse 149 fr. 38 cr. Acestu supererogatu este motivatu prin impre- giurarea, că in anulu acest’a si-au inceputu activi- tatea si despartiamentele tienutali, — sigilele, blan- quetele acestora si corespondinti’a cu ele au urcatu spesele estraordinarie, care altucumu suntu pre in- doitu resplatite prin venitulu administratu d’in partea despartiementeloru tienutali, d’in care causa ne lu- amu voia a recomandă prea onoratei adunari gene- rale, că se incuviintiddia spesele estraordinarie iu sum’a de 149 fr. 38 cr. In sum’a de 43786 fr. 25 cr., carea este acumu la cassa, se cuprinde inca si o suma de 100 fr. că parte a unui stipendiu carea inca nu i s’a esolvitu stipendistului, pentrucă nu a datu cuietantia prove- diuta cu recerintiele prescrise. Totu in sum’a de 43,786 fr. 26 cr. se cuprindu si 200 fr. oferiti anumitu pentru academi’a romana de drepturi intrati sub Nr. diurn. 160, precumu si ofertele menite mai nainte spre același scopu. Fatia cu aceste oferte subssris’a comissiune are ondre a-si esprime puțin’a sa opiniune, că asocia- tiunea se administrddie ofertele date pentru academi’a de drepturi, precumu si alte fonduri menite pentru unu scopu anumitu — deosebitu de catra fondulu asociatiunei, si pentru acelea fonduri se se deschidă deosebite cârti de escontu. In urma subscris’a comissiune ’si ia voia a pro- pune, că onorat’a adunare gen. se esprime domnului cassariu multiamirea sa pentru purtarea essacta a ra- tiuniloru, si pentru fatigiale făcute in interesulu ave- rei asociatiunei si se’i dea absolutoriu. Naseudu in 9. Augustu 1870. Franciscu Mihalasiu. Nicolau Săndor. Dr. Popu. Georgiu Pap. Augustu Munteanu. 41*  — 256 — 00 NSIGNA TICNEA urmatoriloru p. t. domni membrii ai asociatiunei transilvane rom., carii au platitu tacs’a anuale pro 18⁶⁹/₇₀ si restantii pe anii trecuti ad p. XXV alu protocolului adunarei gen. a VIII, tienuta in Gherl’a. e membru a u p1 a i t u Numele Conditiunea Locuinti’a 5 ce restantia pro ș Observare rs 18% 70 S o Q> A. ^0 32 k a pro fr. cr. tr " Fr cr. II • Cl• 1 La adiinafea gen. din Siomcufa mare*) 59 39 186% 1125 4 1 _10 41 Anticipative. Dr. Nicolau Ganescu, medicu Brasiovu 1 --- __ au platitu până in- Georgiu Baritiu secretariu I. Brasiovu 1 ■ --- --- --- --- --- incluB. 1870 --- 71. Dr. losifu Hodosiu vice-comite Zarandu 1 --- *---• --- ---■ --- Teodoru Colbasi inspectoriu Cutu 1 --- --- --- --- --- --- । Acestea an- Ioane Fauru profesoriu Craiov’a 1 ---. -__ --- --- --- / ticipatiuni Ioane Hossu jude cercuale Siomcut’a 1 --- --- ---' --- --- --- 1 s au platitu Basiliu Mihalca parochu Visieulu de susu 1 --- --- --- --- i in an. tre- ---- _ l cutu. Pe acestu anu. 5 Dr. losifu Galu not. la curtea de cas. Pest’a 1 --- 186% 5 Ioane cav. de Alduleanu septemviru Pest’a 1 --- % 5 _ --- ------ --- Ioane cav. de Puscariu septemviru Pest’a 1 ■ ~ 7® 5 ---_. ■--- --- --- --- Elia Macelariu consil. gub. pens. Miercurea 1 ' --- % 5 _ ---• --- ---• --- Alecsandru Romanu redactoriu Pest’a 1 --- ---- --- --- --- 6 Alecsiu Onitiu asesoriu S. Sz. Gyorgy 1 --- 7® 5 5 --- ---' --- 9 Ioane Patitia protopopu Câmpeni 1 --- 7® ' 5 --- ---• Ioane lancu parochu Vidr’a de susu 1 --- 7s 5 __ . --- --- Sava Popoviciu Barcianu parochu Resinari 1 * --- 7s. 7® 10 --- --- --- 11 Ioane Popescu prof. si control, alu as. Sibiiu 1 --- 7® 5 --- ------ --- 15 Alecsandru Szilasi v. protopopu Bistritia --- 1 1 . ---. --- ---“ 33 Ioane Stoitia parochu Gura-rîu ---- 1 --- _ 5 --- ---- --- 39 Ioane Pamfilie protopopu Clusiu 1 --- 7® 5 5 --- ------ --- Samuilu Porutiu consil. minist. Clusiu 1 --- 7s 5 --- --- --- Nicolau Barbu secret, gub. pens. Clusiu 1 --- 7t 5 --- --- --- Petru Nemesiu secret, minist. Clusiu 1 --- 7s 5 --- --- --- losifu Popu asesoriu Clusiu 1 ------• 7® 5 .__ ■ :---- --- ---• --- Demetriu Cosma parochu Feiurdu 1 --- 7® 5 '---■ --- ■--- -- Gregoriu Chifa capelanu Clusiu 1 ---a. 7® 5 ____ '--- --- --- Nicolau Popu parochu Fenesiu sas. 1 --- 7® 5 ------- --- ■--- --- 44 I. Codru Dragusianulu v. capitanu Fogarasiu 1 ■-- 7® 5 ___ '---- --- --- ------ Ioane Romanu advocatu Fogarasiu 1 --- 77.78.7» 15 _ 5 ---- --- --- Ladislau Tamasiu capitanu supremu Fogarasiu 1 •------- 7® 5 __ '---- --- ---• --- Georgiu Aiseru curat, biser. F ogarasiu 1 --- 7® 5 --- ---■ --- Nicolau Sustai presid. jud. Fogarasiu 1 --- 7® 5 ---_ ’---■ --- ---■ --- Samuilu Radu asesoriu F ogarasiu 1 --- 7® 5 '---- --- '--- --- Arone Densiusianu advocatu Fogarasiu 1 ■-- 7s 5 --- --- --- 53 Rubinu Patitia notariu sed. Abrudu. 1 7® 5 ---• --- ■---■ --- 59 Stefanu Borgovanu c. r. capitanu 1 --- 1 - - --- '---- --- ---- --- 62 Gregoriu Hangea c. r. cancel. pens. Maieru 1 ---_ __ 5 --- --- --- 64 Sava Popoviciu Barcianu ases. consist. Resinari 1 --- ---_ 5 --- --- --- 79 Ioane Ticranu protopopu Lipov’a 1 --- ---_ 5 --- --- --- 83 Anania Popu protopopu Morlac’a 1 --- --- _ 5 --- --- --- Arone Rezei parochu Ciuciu --- 1 _ ___. 5 --- --- --- 87 Visarionu Romanu proprietariu Resinari 1 --- 7® 5 ___ 5 --- --- ------ 90 Petru Decei parochu rom. cat. Sighisidr’a 1 --- ---_ --*• --- ---- --- 91 Dr. Ilariu Puscariu secret, metrop. Sibiiu ---. 1 -___ 6 --- ---« Ludovicii Redane ofîcialu silv. pens. Huniddr’a 1 --- 7® 5 5 --- 1 ------ 93 Nicolau Gaetanu advocatu Aiudu 1 .--- - ---~ ---. --- --- --- 8/ 5 ---- ---- --- 95 Alecsandru D. Fodoru parochu Margau 1 Z9 5 ------ 8/ --- ----- --- 101 Georgiu Fogarasianu primăria F ogarasiu 1 /9 5 ---_ lovianu Stoica asesoriu jud. F ogarasiu 1 --- 8/ 5 /9 ___. _ *) Acestea sume s’au publicatu in acesta foia pro an. 1869 Nr. 19. pag. 229 si 230.  257 Sub art. I. II e membru au platitu restantia pro pentru Numele Conditiunea Si 1869/ diploma Observare Locuinti’a o xo /70 * vechiu a pro 1fr |cr fr. |cr fr cr Petru Popescu protopopu Fogarasiu 1 18678 5 --- --- --- --- --- Gregoriu Maieru asesoriu urb. F ogarasiu 1 --- 77.7s IC --- --- --- --- --- Ioane Grama asesoriu sed. Fogarasiu 1 --- --- 5 --- --- Ioane Floria asesoriu sed. Fogarasiu --- 1 --- ---. 5 --- --- losifu St. Siulutiu asesoriu sed. F ogarasiu 1 --- v5>5/6 10 _ --- ------ 106 Gavrilu Popu profesoriu Blasiu 1 --- % 5 --- --- --- --- 108 Ioane Tecontia secret, jud. Nocrichu 1 --- . 5 _ _ --- 114 Ioane Onitiu negutiatoriu S. Sabesiu --- 1 --- 5 __ 1 _ Avramu Davidu parochu S. Sabesiu --- 1 ------ --- 5 _ _ _ Dan. Maesimilianu jude com. Lancremu --- 1 --- ------ 5 _ Nicolau de Popu senatoriu S. Sabesiu --- 1 .--- _ 5 1 Ioane Sierbu parochu Poian’a --- 1 _ 5 1 Dimitrie Focsianu negutiatoriu S. Sabesiu --- 1 --- _ 5 1 Alecs. Claudiu Vladu cancel. mag. Orastia ’ • .--- 1 ___ _ 5 1 Ioane Onescu notariu com. Reheu --- 1 __ 5 Georgiu Cusiuta economu 8. Sabesiu 1 '--- --- 5 ■---- --- Nicolau Herlea economu Vinerea 1 5 ii 5 Bas. Stanciu de Siandoru c. r. capit. pens. Vistea inf. 1 ---- 8/ 5 Mihaiu Poparadu c. r. capit. pens. PoSiorta 1 --- % 5 116 Simeonu Bocsia protopopu Iclodu 1 --- 7s 5 Ioane Moldovanu parochu Ascileu 1 --- % 5 --- --- Alimpiu Barboloviciu protopopu Borsi’a 1 .--- 8/ 5 --- ---■ 120 Macedonu Popu prepositu Gherl’a 1 --- --- ---1 121 Dav. B. Ursu de Margina c. r. colonela pens. Sibiiu 1 210 2 obligat, urb. trans. 129 Georgiu cav. Popoviciu propriet. mare Stroiesci in Bucovin’a 1 200 t actia de drumultt' 140 Ioane Floria parochu Iași --- 1 1050 --- --- ferata trans. 1 oblig, urb. bucovi- --- --- u^na. 146 losifu Popu asesoriu Clusiu 1 ■--- 5 --- --- 147 Constantinu Stezariu c. r. cap. pens. si cas. Sibiiu 1 --- 5 ’--- --- --- 150 Petru Nemesiu secret, minist. Clusiu 1 --- % 5 ----' --- ---- Ioane Siandru archivariu Sighisidr’a --- 1 0 --- --- --- --- --- Ilia Macelariu consil. gub. pens. Sibiiu 1 --- ---■ 5 --- 1 --- 152 Intieleginti’a districtului* 5 ••---» - --- Cetatei de petra _--- 1 210 153 Ioane Florescu proprietariu Ighiu --- 1 pe 7 ani --- ---- --- --- 2 oblig, urb. trans. Gregoriu Mezei amploiatu dominalu Cricau 1 --- < K --- 35 *---■ --- --- losifu Baracu protopopu Brasiovu 1 --- R --- --- --- Ioane Borceanu servitoriu de cancel. S. Sabesiu _ 1 0 ■*--- 5 •--- --- --- 154 Ioane Popescu adm. protop. Mediasiu 1 --- 8/ 5 --- 5 --- 1 --- Teod. Moldovanu Bucsia economu Mediasiu 1 /» --- '--- •---- ■ --- .--- % 0 --- --- ---- --- --- 157 Dan. Lic’a jude sing. Borgo-Prundu 1 % R 159 Constantinu Papfalvi canonicu Blasiu 1 --- 0 --- 5 --- --- --- 161 toane Tipeiu protopopu S. Sabesiu 1 --- --- 210 --- --- --- 2 oblig, urb. „trans.* toane V. Rusu protop. sî secret. II. Sibiiu 1 _ --- 5 ------ ---- --- 162 Octavin Baritiu profesoriu Naseudu 1 _ P- --- 5 ---- --- ■■ --- oU --- --- ---■ --- --- actia a bursei gen. 166 Teodoru Lupu jude proces. Budusiu 1 „trans.* 167 Teodoru Rosiu prof. gimnas. Beiusiu .--- 1 5 --- --- --- 169 Clemente Hossu proprietariu Glodu 1 --- --- 5 --- 1 --- 170 Davidu Almasianu profesoriu Brasiovu I --- % --- 5 --- --- 7'4 0 ---- --- Brasiovu 1 --- % R --- --- --- Georgiu Belisimu profesoriu 6/7/ 8/ Stanu Blebea comercianta Brasiovu 1 _ „7’ /8, /9 0 --- ----• ---. --- Radu Radoviciu comerciantu Brasiovu 1 _ W/» 0 --- --- ------ Ludovicu Romanu Brasiovu 1 «/ 7/ 8/ 10 --- 5 --- --- c. r. capit. pens. h' /8> /9 1 R Constantinu Steriu comerciantu Brasiovu 1 _ 8/ 10 ---* 5 --- --- --- Bresicu 1 __ 19 10 5 ---. --- Spiridonu Dimianu parochu 8/ 1 £ bane Baloiu oarochu Boian’a sarata 1 __ /9 10 --- 5 •---. --- --- Dumitru Eremia comercianta Brasiovu 1 5/ o --- ■--- --- --- bane Dusioiu comerciantu Brasiovu 1 .______ 4) 0*. 0 --- ■--- --- 1721 nane Popescu prof. si control. Sibiiu 1 _ 0 --- ------ --- --- --- bane cav. de Puscariu septemviru Best’a 1 --- --- 5 5 -(____ _ a  — 258 — Cass’a asociatiunei trans. romane. CONSPECTU ' ~~ despre starea susu numitei casse in 29. luliu c. n. 1870 spre compunerea preliminariului de bugetu pe anulu venitoriu 187°/ᵢ Ușurele Capitalu anuali din acestu ale capi- venltu anume taleloru face V6 fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr. cr. După indreptariulu prescrisa de adun. gen. d’in Clusiu a. 1867. Acesta suma ad 1. Dela membrii fundatori au intratu atâtu la adun. gen. a IX. d’in Siomcuta, cătu de 2090 fr. e si de atunci inedee: cupr. s. ad 4. 6 obligațiuni urbariali trans. a 105 fr. ........ 630 --- 2 „ de imprumutulu statului (National) a 105 fr. . . . . . 210 - 1 „ urbariale bucovinana . . . . . . . . . 1050 --- 1 Actia de drumulu feratu transilvana ........ 200 --- ad 2. Tacse an. dela membrii ord. au intratu la adun. gen. d’in Siomcut’a | afara de oblig. 915 --- 20 si de atunci păna astadi ( de susu 609 --- 1660 24 48 ad 3. Oferte s6u colecte au intratu păna astadi ....... 19 ad 4. Venitulu curatu alu capitaleloru (obligatiuniloru) se computa după detragerea ose- 1524 1219 20 biteloru procente pentru stătu, cu ......... 159 127 Pentru sum’a plătită păna acumu in banc’a gen. de asecuratiune „Transilvani’a" . 36116 1328 Pentru sum’a elocata in cass’a de pestrare d’in Sibiiu ...... 630 Si An 25 ad 5. Pentru vinderea acteloru si a foiei asociatiunei „Transilvani’a" pe anii trecuti 6000 300 240 Pentru diplome au intratu ........... 32 32 Afara de acestea puncte. 53 53 Prenumeratîune la fdi’a asociatiunei ......... 410 410 Dela unu baiu tienutu in S. Sebesiu in folosulu asociatiunei .... 38 III 1 1 1 1 1 g? 1 1 38 Suma disponibila pe anulu 187D/i 3473 ”7 Sibiiu, 15. luliu 1870. Constantinu Stezariu, I. Popescu, capitauu in pens. si cassariu. controloru. Nr. 274—1870. Protocolulu siedintiei estraord. a comit, asoc. trans. tienute in 23. Sept. c. n. 1870 sub presidiulu Ilust. sale dn. vice- pres. Iac. Bolog’a, fiindu de facia dd. membrii II. sa dn. cons. gub. Pav. Dunc’a, Rev. dn, protop. I. Hanni’a, dn. secret, fin. I. Tulbasiu, dn. senat. Petru Rosc’a, dn. secret. II. Ioane V. Rusu, dn. oficialu pens. Vas. Ardeleanu si dn. cancel. mag. I. Cretiu. § 135. Presidiulu aduce la cunoscientia, cumu- că acdst’a siedintia estraordinaria, s’a aflatu indemnatu a o conchiamâ mai alesu d’in acelu motivu, câ co- mitetulu se benevoi^sca intre altele, a decide mai a- lesu asupra conferirei unui stipendiu destinatu pen- tru politechnica, fiendu-că terminulu concursului la acela a espiratu degiă in 20. Sept. c. n. a. c., si asia fiendu si tempulu inceperei noului anu scolastecu tare aprdpe, tenerulu, carele va capetă acelu stipendiu, se nu fia impedecatu d’in asta parte, de a se pute pre- sentă pre tempulu defiptu la cursulu studialoru technice. Spre scientia. § 136. Secret. II. referdza asupra concursaloru intrate la stipendiulu de 300 fr. destinatu pentru unu teneru, ascultatoriu de politechnica. Arata, că la amentitulii stipendiu au concursu numai doui inși, anume: Alecsandru Lucaciu ascul- tatoriu de politechnica in anulu I. la universitatea d’in Bud’a-Pest’a si Michailu*Vasiliu gimnasistu ab- solutu si maturisatu la gimnasiulu de stătu de aici. Referentele secret. II., pre bas’a documenteloru produse, propune a se conferi cestiunatulu stipendiu tenerului Michailu Vasiliu, carele cu ocasiunea depu- nerei ecsamenului de maturitate a reportatu clase de progresu „precelente" d’in cele mai multe obiecte, si d’in căteva lăudabile, si astfeliu fă dechiaratu de ma- tura modo eximio, si altfeliu numitulu teneru concu- rente, e si orfanu, avendu numai o mama lipsita cu totulu de midiuldcele necesarie pentru susutienerea fiiului seu, la continuarea studialoru (vedi Nrii prot ag. 259 si 267). Comitetulu luandu la disensiune acestu obiectu, decide cu unanimitate, a se primi propunerea refe- rentelui, si astfeliu stipendiulu cestiunatu a se con- feri concurentelui Mich. Vasilie maturisatu cu prece- lentia, inse cu acea observare, că resp. stipendiatu se se legitimeze cu finea fiacarui semestru scol, de- spre progresulu seu in studia, dr celuialaltu concu- rente, se i se resolveze in sensulu propusa de refe- rentele resp. § 137. Se referdza despre concursulu lui Teo- doru Ciontea gimnasistu absolutu si maturisatu, prin carele cere a i se conferi, d’in partea asoc. unu sti-  — 259 — pendiu, pentru de a potă studiă la facultatea filoso- fica (Nr. prot. ag. 254). Se decide a i se resolvi susu-amentitului concu- rente: cumu-că, dupace, stipendiale preliminate de adunarea generale dela Naseudu pentru ascultătorii de filosofia, prin decisiunea acestui comitetu d’in 31. Augustu a. c. § 126 se lasara și pre a. scol. 187% in usuarea stipendiatiloru d’in anii decurși, fiendu-că aceștia au satisfacutu pre deplinu conditiuniloru rece- rute, ne esistandu altu stipendiu pentru facultatea fi- losofica, cererei concurentelui nu i se pdte satisface. § 138. Se mai referăza despre unu altu con- curau alu tenerului loanu Dragosiu, ărasi gimnasistu absolutu si maturisatu, — prin carele cere a i se conferi unu stipendiu spre a potă ascultă studiale juridice (Nr. prot. ag. 271). Se decide a i se resolvi, cumu-că, dupace d’in partea adunarei generale, nu s’a preliminatu neci unu stipendiu pentru ascultătorii de drepturi, comitetulu nu se afla in positiunea de a potă satisface cererei concurentelui resp. § 139. Se presentăza conspectulu cassei, despre incassarea intereseloru bbvenitdrie cu 1. Fauru si 1. Augustu a. c. după couponii actiiloru dela banc’a gen. Transilvani’a, care interese făcu sum’a de 19 fr. 90 cr. v. a. (Nr. prot. ag. 241). Spre scientia. § 140. Se referăza despre hanii incursi la asoc. dela siedinti’a comitetului d’in 6. Sept. a. c. păna la siedinti’a presentă, si anume: a) Dela dn. inspectoriu alu dominiului semina- riale in Cutu, Teodoru Colbasi, s’a primitu că tacsa de membru ordinariu pentru totu-deaun’a in una obli- gațiune urb. trans. Nr. 30,317 100 fr. m. c. (Nr. prot. ag. 255). b) Prin "direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovu- lui (I) s’au trimisu că tacse de membrii ordinari noui si că colecte 47 fr. 70 cr. (Nr. prot. ag. 260). c) Prin dn. protofiscalu in Naseudu, loanu Flo- rianu s’au trimisu că tacse de membrii fundatori si ordinari noui, incurse cu ocasiunea adunarei gener. dela Naseudu in 8. Augustu a. c. dela mai multe co- mune si membrii noui d’in district. Naseudului, sum’a considerabila de 5527 fr. 50 cr. v. a. (Conferăza prot. siedintiei comitetului d’in 30. Aug. a. c. § 111 (Nr. prot. ag. 266). Se iea spre scientia cu plăcere si multiamire, si secret. II. se insarcinăza cu espedarea diplomeloru pentru nouii membrii fundatori si ordinari. § 141. Se presentăza scrisdri’a dn. capit. supr. Alecsandru Bohetielu ddto. 16. Sept. a. c., pre langa carea trimete cuventarea sa de beneventare, tienuta cu ocasiunea adunarei generale dela Naseudu, si totu- odata aduce la cunoscientia, cumu-că banii adunati cu ocasiunea numitei adunari in sum’a de 5527 fr. 50 cr. d’in districtulu Naseudului, s’au espedatu la asoc. in 16. Sept. a. c. (Nr. prot. ag. 268). Se iea spre scientia si secretariatulu se insarci- năza a trimite la redactiunea Transilvaniei, amentit’a cuventare, spre a se publică intre actele adun. gen. § 142. Se presentăza charthi’a dn. secret, jud. in Orastia, Michailu Dobo, ddto. 12. Sept. a. c., pre langa carea trimite una obligațiune privata, sunatdria despre 100 fr. v. a. detoria, ce o are parochulu gr. orient, d’in Beriu, S. Popoviciu, la Eliseiu Lazaroiu d’in Orasti’a de susu si pre carea o transpune in proprietatea asoc., cu scopu, că scotienduse dela re- spectivulu debitoriu, oferentele se se înscrie intre membrii ordinari ai asoc. Totu-odata susu-numitulu domnu trimitietoriu si da parerea, că său domni’a sa, său vreunu advocatu, se se insarcineze cu incassarea amentitei detorii (Nr. prot. ag. 262). Se decide: că dn. secret, judecat. Mich. Dobo, se se poftăsca a luă asupra’si însărcinarea, de a in- cassă dela resp. debitoriu sum’a numita, in favdrea fondului asoc., si totu-odata se i se trimitia spre a- cestu scopu, plenipotenti’a de lipsa. § 143. Se presentăza charthi’a dlui vicecapit. si colectoriu asoc.’ loanu Codru Dragusianulu ddto. 21. Sept. a. c., prin carea cere a se trimite diplom’a de membru ord. pentru dn. ases. loanu Grama (Nr. prot. ag. 264). Se insarcinăza secret, cu espedarea respectivei diplome. § 144. Se presentăza unu conto dela direcțiunea tipografiei archi-diecesane de aici, sunatoriu despre 15 fr. 50 cr. v. a., că tacsa de insertiune pentru con- cursale la stipendiale si ajutoriale asoc. pre a. 187% publicate in Nr. 67, 68 si 69 ai Telegrafului rom. Se asemnăza la cass’a asocia, esolvirea respect, conto, d’in sum’a preliminată de adun. gen. pentru spesele estraordinarie ale comitetului. § 145. Se presentăza testimoniulu stipendiatu- lui asoc. Stefanu Chirilla, de pre sem. II. an. scol. 18⁶%₀, d’in carele se vede, că densulu a raportatu d’in obiectele propuse, mare parte clas’a de progresu fdrte bunu (Nr. prot. ag. 270). Spre scientia. § 146. Direcțiunea despart, cerc, alu Sighisidrei (XXI) pre langa charthia d’in 17. Sept. a. c. Nr. 9, așterne protocolulu siedintiei subcomitetului resp. tie- nute in % ₄ Sept. a. c. d’inpreuna cu 6 fr. tacsa de membru ord. nou si pentru diploma dela dn. Ioane Gheaj’a administratoriu protopoqescu in tractulu Ba- lașului. D’in protocolulu amentitu se vede, cumu-că sub- comit. despart, cerc, alu Sighisidrei, intre alte afaceri asia numite curente, s’a ocupatu si cu infientiarea agentureloru comunali; atari agenturi s’au infientiatu păna acumu in comunele Sighisiăr’a, Elisabetopole, Scaisiu, Ferihaza si Daia, si totu-odata s’a luatu me- suri pregatitdrie pentru infientiarea agentureloru si in alte comune romane d’in despart, cerc, respectivii (Nr. prot. ag. 269). Lucrările subcomitetului amentitu, se iau cu pla-  — 260 — cere spre scientia, si secret, se insarcinăza cu espe- darea diplomei pentru noulu membru ordinariu. § 147. Secret. II. d’in motivulu, că espirarea terminului defiptu (1. Octobre a. c.) pentru concur- sale la stipendiale si ajutoriale asoc. pre an. 187% e degiă aprope, propune a se alege d’in sinulu co- mitetului, o comisiune, pentru censurarea si raportarea asupra respectiveloru concurse. Comitetulu, ne aflandu motivata lips’a unei co- misiuni, pentru censurarea concursaloru, decide: a se concrede presidiului, că spre scopulu atinsu, se de- nnmesca unu referente dintre membrii comitetului, ca- rele censurandu respectivele concurse, se-si presenteze raportulu seu, la prosim’a siedintia a comitetului. § 148. Cu verificarea protocolului acestei sie- dintie se incredintiara domnii membrii Pav. Dunca, loanu Hannia si loanu Tulbasiu. Datu că mai susu. lacobu Bolog’a, I. V. Rusu, vicepresied. secret. II. S’a cetitu si verificatu 27. Sept. 1870. P. Dunca. I. Hannia. I. Tulbasiu. Proba d’in dictionariulu etimologicu alu societatei acade- mice romane. (Continuare). Relationea attributiva a unui sustantivu cu altu sustantivu se espreme cu prep, a forte raru si a nume numai candu sustan- tivulu attributu este precessu de una vorba ce espreme numeru sau cantitati, cumu: vitele a patru sate, averea a cinci familie, spus’a a câțiva betrani, domnu a multe turme de oi, domnu a tota tierr’a romanesca. — Afora de assemeni cașuri prep, a nu espreme si nu pote espreme relationea attributiva, a cărei espres- sione generale si regulata este sau prep, de, că in celle alte limbe romanice, sau casulu genitivu, că in latin’a; si prin ur- mare reu si fora caile considera unii grammatici prep, a ca es- pressione generale a genitivului. De una parte mentea sanetosa ne spune a priori, ca doue espressioni, adeca si preposetionea si termenationea genitivului, pentru una sengura relatione, sunt de prisosu; de alta parte limb’a insasi, cumu se vorbesce si se scrie, ne arretta ca nu se dîce: callulu avecinului, boii a fratiloru, furc’a a soru mei, vaccele a metusiei, etc., ci curatu si simplu: callulu vecinului, boii fratiloru, furc’a soru mei, vaccele metusiei. Errorea a provenită parte d’in celle câteva cașuri, in cari s’a arretatu ca prep, a espreme relationea attributiva genitivale, parte si mai allessu d’in impregiurarea, ca de câte ori sustantivulu in genitivu, că attributu, nu vine nemediatu dupo sustantivulu ce de- termina, se repetesce înaintea sustantivului attributu articlulu, care in form’a femenina este a, cumu: frundi’a verde a prunului, faci’a cea albastria a cerului, fruntea lata a boului. Ca in as- semeni locutioni a este in addeveru articlu sau pronume, ăra nu prep, a, se vede atâtu d’in usulu correctu allu limbei proprie, care face se variedie vorb’a in numeru si genu dupo sustanti- vulu, la care se refereze, cumu: boulu fratelui si allu vecinului, cod’a vulpei si a lupului, boii veciuiloru si ai fratiloru, codele vulpiloru si alle lupiloru; câtu si d’in analogi’a altoru limbe ro- manice, cumu cea gallica: le boeuf du frere et celui du voisin. Parte inse ca Macedoromânii espremu de ordinariu prin prep, a pusa înaintea unui sustantivu, cărui dau si flessionea geniti- vului, nu numai relationea attributiva, ci si cea obiectiva perso- nale, care la cei alti Români se espreme parte prin dativu, că in latina, parte, dera mai raru, prin ptep. la, că si in alte limbe romanice, cumu: leulu disse a asinului; vulpea assl sbor^i a gallineloru. Dera si acesta constructione nu se pote justifică neci prin ratione, neci prin usulu generale allu limbei, cumu se justi- fica usulu preposetionei a înaintea infinitivului trunchiatu pusu in discursu că subiectu, obiecta directu, predicatu, relationi cari • tote se espremu atâtu in latin’a, câtu si in alte limbe romanice, mai multu prin infinitivu neprecessu de neci una preposetione. In limb’a româna d’in contra înfinitivulu trunchiatu ca subiectu si predicatu nu sta neci una data fora prep, a, ăra ca obiectu directu sta fora acesta particula numai după verbele: 1) potere si scire, cumu: potu amblă, poți siedă, nu poteti face nemica, pote veni; — 2) voire că aussiliariu pentru formarea fiitorului, cumu: voiu amblă, vei siedă, veți face, voru veni; inse candu voire nu se iea ca vorba formale, ci espreme conceptulu de a voi, atunci cere si ellu dupo sene înfinitivulu precessu de a, cumu: voiu a amblă; — 3) avere, a) luatu că verbu formale pentru formarea optativului sau conditionariului, cumu: amu face, ai amblă; — b) candu dupo avere vine un’a d’in vorbele inte- rogative : nu avemu ce mancă, nu am de unde scote atâti bani, avemu ce bee si mancă, nu ai unde te duce. De assemenea, de si prepositionile de, spre, sau pentru, fora, espremu sengure relationlle de attributu, de scopu, de despărțire, totuși înfinitivulu trunchiatu nu sta in discursu numai cu aceste preposetioni, fora a fi totu de una data precessu si de prep, a, pre candu, pentru acellea-asi relationi, in alte limbe romanice, stau înaintea infini- tivului numai prepositionile correspundietorie cu alle nostre de, fora, pentru, de essemplu in cea gallica: spre a face sau pentru a face = pour faire, fora a face = sans faire, dorenti’a de a te vedă =■ le deșir de te voir. Deci, de si d’in compararea cu alte limbe romanice ar pară, ca prep, a d'inaintea infinitivului trunchiatu pusu in relatione de subiectu, obiectu reale, predicatu, scopu, attributu, separatione, ar espreme prin ea insasi aceste relationi si ca prin urmare ar fi de prisosu, usulu inse generale allu limbei proprie cere acesta particula, si fenomenulu ’si afla esplecarea sa raționale in impregiurarea, ca form’a infinitivului trunchiatu s’ar confunde usioru cu forme de alle modului finitu: asîă: cântă, jocă, portă, etc., sunt nu numai infinitive, ci si ne- perfecte alle indicativului; audî, patl, sufferi, etc., sunt nu numai infinitive, ci si perfecte alle indicativului: face, duce, merge, etc. sunt nu numai infinitive, ci si presenti de la indicativu. De a- cea chiaru candu citâmu infinitivele trunchiate absolute si fora a le pune in neci una relatione cu alte vorbe, • cauta se le pre- punemu a: a caută, a tacă, a face, a peri etc., precumu si in limb’a anglica înfinitivulu de ordinariu e precessu de prep. te. Totu pentru acestu cuventu si înfinitivulu netrunchiatu , care in regula este sustantivu, inca sta in discursu de assemenea pre- cessu de prep, a, cumu se vede d’in cărțile mai vechie: marea dorentia a Domnului de a facere venatore; străbunii noștri vreau mai bene a facere de câtu a scriere fapte laudate. — II) Prep, a are unu usu forte intensu si in composetionea vorbeloru. .Dupo decisionea societatei academice române de a urmă, in respectuln ortografiei compuseloru, norm’a limbei latine, prep, a, in compo- setione, pentru form’a ei, este suppusa la urmatoriele regule: 1) la vorbele ce incepu cu vocale pastredia form’a originaria ad in deplena întregime: adunare, adumbrare, adapare, adoptare, etc. — 2) la vorbele ce incepu cu un’a d’in consunele c, g, t, d, s, p, f, 1, r, n, litter’a finale d a preposetionei se assemîla cu consunantea inițiale a vorbei ce intra in compunere: accumulare, agglomerare, attragere, adducere, assemenare, appropriare, affun- dare, allunecare, arrogare, annotare, etc. — 3) la vorbele ce in- cepu cu un’a din consunele b, j, m, v, consun’a finale d a pre- posetionei sau se pastredia ca in vorbele mai de currendu in- trate in usulu limbei: administrare, adjudecare, advenire, admo- nire, etc., sau se elide, ca in vorbele mai vechie: ajutare, aven- tare, amanare, ajungere, amorțire, etc. — Un’a d’in formele an- tice alle preposetionei ad este si ar, care inca se afla la cateva compuse: cumu: armessariu, arbitru. — însemnările, ce prepo- setionea ad adauge vorbeloru, cu cari intra in coniposetiune, sunt forte variate si adesea delicate si grelle de esplicatu. In intel-  — 261 — essulu ei originariu si cellu mai desu, acesta părticea espreme direcțiunea unei mișcări cotra unu obiectu, appropiarea de acellu obiectu: satellitii addussera pre inculpatu inaintea judecatoriului; accessulu la cetate eră anevoiosu; — si de aci 2) starea de ap- propiare, prossimitatea: assistere, assiedere, assiduu. — D’in fia care d’in aceste doue însemnări generali decurru mulțime de alte mai speciali, si a nume d’in antâi’a: a) directionea determinata in susu: ascendere, ascensiune, contrarie prin intellessulu vorbe- loru: descendere, descensione; a se aventă, in un’a d’in insem- narile selle, va se dîca a si face ventu, a si luă sboru in susu; — b) direcțiune determinata inderetu, spre caus’a sau subjectulu miscarei: magnetulu attrage ferrulu; pentru addeverulu spuseloru nostre attestâmu pre toti dieii; in lipsa de fiii ai noștri adoptămu pre ai altoru-a; d’in doue allege ti ve un’a; nu ti arrogă ce nu ti se cuvine; — c) inceputu de actione: addormire; d) pornire, mare dorentia, passiune: aspirare, affectare, appetitu; e) scopu: assemnare, adjudecare; f) favore: acclamare, sau defavore: as- saltu, accusare attentare, adversariu. — D’in a dou’a insemnare generale decurru însemnările speciali de: — a) adaugere: acces- sione, accumulare, annumerare, ascriere, aggregatu; — b) iupe- tire a actionei: accuratu, affluire, affirmare; — c) transformarea actionei d’in netransitiva in transitiva: assemenare, addormire; — d) transformarea unui sustantivu sau a unui adiectivu in verbu: affenare, assecurare, ammutire, ammortire., allungare, allaturare; — e) conformitate sau unire: accordare, accomodare, adoptare, assunare, assensu; — f) occasione sau causa: arridemu celloru ce ridu. — In unele vorbe compuse particul’a ad este de pri- sosu, cumu la Macedoromâni in celle mai multe vorbe ce începu, ca simple, cu unu 1 sau r, cumu: allepire, allaudare, arrapire, arrupere, si chiaru arromanu in locu de simplele: lepire, laudare, răpire, rupere, romanu. Intielessulu in parte alu fia cărei vorbe compusa cu ad, că si cu ver-care alta particula, este cu atătu mai delicatu si mai greu de copreusu, cu cătu un’a si acea-asi vorba compusa pote avă doue sau mai multe, ba chiaru si tote semnificationile mai susu descrisse, si inca in unele cașuri un’a si acea-asi vorba are de una data mai multe d’in aceste însem- nări : asia addormire însemna nu numai a începe a dormi, ci si a face pre altulu a dormi; asiă assiduu însemna de una data nu numai acellu-a care siede longa cineva sau ceva, ci si care siede longa cineva sau ceva cu unu scopu a numitu, si care da tota luarea a mente si pune tote poterile la acellu cineva sau ceva. (Va urma.) La instrucțiunea publica. Corespundenti’a publicata in Nr. 80 alu Gazetei despre tablele d’in istori’a naturale o primiramu si noi; asia o si reproducemu aici, inse cu adaosulu nomenclatureloru, de care este vorb’a in acea core- spundentia. Sibiiu 19. Octobre. Este comuna plansdrea, ca la romanii d’in imperiu cu succesiv’a inmultire a scd- leloru, nu se inmultiescu in aceeași proportiune si cărțile scolastice bune, scrise in limb’a romandsca, ci ca mai alesu in scdlele gimnasiali păna in diu’a de astadi se propunu mai multe ramuri de scientia după cârti nemtiesci, cumu si ca anume in scientiele essacte si in cele naturali lipsesce un’a terminologia romandsca, ficsa si corespundietdria geniului limbei ndstre. După opiniunea ndstra, in respectulu d’in urma pe terenulu istoriei naturale se fâch si mai de curendu unu pasu inainte. Librari’a lulius Spreer (mai inainte Sam. Filtsch) a publicatu cinci table mari de părete d’in istori’a naturale a anima- leloru sugatdrie, care cuprindu in treidieci de clasi, unu numeru considerabile de animale. Tablele suntu elaborate pe pensa, după modellulu celoru publicate de I. F. Schreiber in Esslingen, si tdte figurele suntu colorate prea frumosu, representandu pe fiacare ani- malu cu coldrea sa naturale. La nomenclaturele ro- manesci, redactate, cumu amu intielesu, de duoi lite- rati romani, suntu alaturate si cele originali latinesci. Pretiulu aceloru cinci table mari este 12 fr. v. a., pretiu destulu de moderații, deca vomu considera ri- siculu, la care s’a espusu editoriulu cu aedsta prima incercare. Va depende numai dela incuragiarea ce i se va da de catra moderatorii scdleloru ndstre, pen- trucâ editoriulu se continue si cu publicarea tableloru cuprindietdrie de animalele sboratdrie, repetili, fluturi etc., totu cu nomenclature romanesci, cari voru În- lesni nespusu studiuln scientieloru naturali. Table mari de părete d’in istori’a naturale a animaleloru sugatdrie. Edate de luliu Spreer, proprietariulu librăriei lui S. Filtsch in Sibiiu 1870. I. a) Cinpansulu (Troglodytes niger), b) Omulu padurei sdu Orangutangulu (Simia-Satyrns). c) Gi- bonu cu barba alba (Hylobates Lar). d) Siamangnlu (Hylobates Siamang). II. a) Maimutia (momitia, moima) cu cdd’a în- colăcită, sdu maimutia chiaunatdria (Cebus Apella). b) Mîti’a sura verde (Cercopithecus Sabaeus). c) Ba- buinu (Cynocephalus Babuin), d) Mandrilulu (Papio Mormon), e) Maimutia (momitia) ndgra ragnitdria (Mi- cetes niger), f) Magotulu necodatu (Inuus ecaudatus). III. a) Maimuti’a roiba ragnitdria (Mycetes se- niculus). b) Maimutia caputiata (Cebus capucinus). c) Saimirulu (Callithrix sciurea). d) Maimutia leusidra (Hapale rosalia). e) Variu (Lemnr Macaco). IV. a) Canele sboratoriu (Pteropus edulis). b) Strigoinlu sdu Vampirulu (Phyllostoma spectrum). c) Liliaculu demânetfu (Vesperugo noctula). d) Liliaculu urechiatu (Plecotus auritus). e) Nasulu-mare (strimbu) (Rhinolophus ferrum equinum). f) Măciu sburatoriu (Galeopithecus rufus). V. a) Veveritia asiatica sdu Zibeta (Viverra Zi- betha). b) Ichneumonele (Herpestes Ichneumon). c) Mungulu (Herpestes javaniclis). d) Dihorulu de ar- bori (Martes abietum). e) Dihorulu domesticu (M. foina). f) Putorea (M. Putorius). VI. a) Nevastuic’a mica (Mustela vulgaris). b) Câcomulu (M. Erminea). c) Putorea furatoriu (Pu- torius furo). d) Samurulu (Martes Zibellina). e) Ching’a (Mephitis Chinga), f) Vidr’a vulgara (Lutra vulgaris). g) Vidr’a marina (L. marina). VIL a) Leulu (Felis Leo). b) Ledi’a (F. Leaena). c) Tigrulu (F. Tigris). d) laguarulu (Leopardus Onza). VIII, a) Leopardulu (F. Leopardus antiquorum). b) Caguarulu (Puma concolor). c) Rîsulu europeanu (Lynx vulgaris). Mîti’a selbateca (Cattus verus). Mîti’a domestica (Cattus domesticus). 42  — 262 — IX. a) Hiena vergata (Hiaena striata), b) Hiena tărcata (H. crocuta). c) Ogarulu sdu iepurariulu (Ca- niș Grajus). d) Vijl’a sdu paserariulu (C. avicularius). e) Lupulu (C. Lupus). X. a) Sîacalulu (Caniș aureus). b) Vulpea (C. vulpes). c) Ariciulu europeana (Erinaceus europaeus). d) Sidrecele vulgara (Sorex vnlgaris). e) Sidrecele de apa (Crossopus fodiens). f) Sidrecele toscanu (Pa- chyura etrusca), g) Sobolulu vulgara (Talpa europaea). XL a) Ursulu americana (Ursus americanus). b) Ursulu mohorîtu seu Ursulu vulgara (Ursus ar- ctos). c) Ursulu polaru (Thalassarctos polaris). d) Ur- sulu spălătoria (Procyon Lotor). XII. a) Mancatiosulu (Gulo borealis). b) Vediu- rele vulgariu (Meles vulgaris). c) Oposulu (Didelpliys virginiana). d) Cangurulu (Macropus major), e) Por- culu glnmposu (Hystrix cristata). f) Purcellulu de mare (Cavia cobaya). XIII, a) Agutiu vulgara seu iepurele auriu (Dra- syprocta Aguti). b) Hârciogu (ciuriciulu pestritiu) (Cri- cetus frumentarius). c) Marmofa (Arctomys mar- motta). d) Veveriti’a vulgara (Sciurus vulgaris). e) Sonmorea (Glis vnlgaris). f) Sidrecele vulgariu de campu (Arvicola arvalis). g) Sidrecele domesticii (Mus musculus). h) Clotianulu (Gusganulu) caletoriu (M. decumanus). i) Sidrecele selbatecu (M. sylvaticus). k) Sidrecele orbu sdu catielulu pamentului (Spalax ty- phlus). XIV. ' a) Iepurele vulgariu (Lepus timidus). b) Iepurele de munte (L. variabilis). c) Iepurele de casa (L. caniculus). d) Bebru (Castor fiber). e) Bebru zi- beticu (Fiber zibethicus). XV. a) Furnicarii! comatu (Myrmecophaga ju- bata). b) Ciocariulu (Ornithorhinchus paradoxus). c) Soldianulu lui Teminck (Manis Temminckii). d) Ar- madillulu tieposu (Dasypus setosus). e) Treidegeta- tulu lenesiu (Bradypus tridactylus). XVI. a) Rinocerulu de Indi’a (Rhinocerus indi- cus). b) Elefantulu de Indi’a (Elephas indicus). XVII, a) Tapirulu americanu (Tapirus america- nus). b) Calulu de apa (Hippopotamus amphibius). c) Porculu domestecu germanica (Sus domesticus ger- manicus). d) Porculu selbatecu (mistretiu) (Sus scrofa). XVIII, a) Dromedariulu (Camelus jDromedarius). b) Cămilă bactrina (Camelus bactrianus). XIX. a) Lam’a (Auclienia Lama), b) Moscariulu (Moschus moschiferus). c) Cerbulu tarandu (Alces jubata). XX. a) Tarandulu (Tarandus rangifer. b) si c) Cerbulu frumosu (Cervus elaphus). XXI. a) Dam’a. (Dama Platyceros). b) si c) Ca- priorulu (Capreolus vulgaris). d) Stancariu sdu tian- curariu (Oreotragus saltatrix). XXII, a) Girafa (Camelopardalis Girafa), b) Ca- pra ndgra (Capella rupicapra). c) Gazel’a (Gasella Dorcas). XXHT. a) si b) Vit’a domesteca (Bos taurus). c) Boulu moscata (Cribos moschatus). d) Boulu de Indi’a seu Zebu (Bos indicus). XXIV, a) Bivolulu vulgariu (Babalus vulgaris). b) si c) Capr’a domesteca (Capra Hircus). d) Capr’a de munte (Capra Ibex alpinus). XXV. a) Capr’a bezoara (Hircus Aegagrus). b) Capr’a de Cajimiru (H. Laniger). c) Argali (Caprovis Argali). d) Capr’a ghebdsa (Hircus thebaicus). XXVI, a) Mufl’a sdu diea misomdna (Ovis Mu- simon). b) si c) Oiea vulgara (Ovis). d) Merin’a sdu diea spaniola (O. Aries). XXVII, a) Calulu arabicii (Equus Caballus ara- bicus). b) Magariulu (asinulu) (E. Asinus). c) Zebr’a (Hippotigris Zebra), d) Coag’a (H. Quagga). . . XXVIII, a) Foca sdu canele vulgariu marina (Phoca vitulina). b) Ursulu marina (Arctocephalus falclandicus). c) Leulu marina (Otaria jubata). d) Ca- lulu de mare (Trichechus Rosmarus). XXXIX, a) Chitulu de Grenland’a (Balaena My- sticetus). b) Fisetrulu-capu-mare (Physeter macro’ cephalus). XXX. a) Monodunulu (unu-dintatu) (Monodon Monoceros). b) Delfinulu vulgariu (Delphinus Delphis). Bibliografia. Ne mai veni inca sî urmatoriulu productu litte- rariu tradusa d’in nemtiesce: JUDANII SI STATULU GERMANU. For, as thou urgest justice, be assur’d. Thou shall have justice, more than thou desir’st, Shakespear. — (Merchant of Venice. Act. IV. Sc. I.) Daca pentru dreptate atâta staruesci, Dreptatea vei ave-o mai multu decătu doresci. Traducere romandsca după a siesea editiune d’in Ham- burg 1862. Bucuresci. Tipografi’a naționala, intre- prenoru C. N. Radulescu, 1869. 8° micu, 106 pag. De căti-va ani incdce cestiunea evreiloru se dis- cute, cătu mai seriosu, cătu sî in modu mai super- ficiale, sî in midiuloculu poporului romanescu, in foile publice, in brosiure, sî chiaru in corpulu legislativa alu României, nu numai câ cestiune strinsu politica, ci sî câ cestiune in specie sociale, morale, naționale sî nationale-economica. Carticic’a, alu cărei titlu ilu dama acilea, tractdza cestiunea evreesca d in punctu- de-vedere curatu germanu, dra nu romanescu; too- ma inse pentru acdsta ea merita a fi citita sî studiata de romani cu atătu mai vîrtosu, ca căta tocma press’a germana mai preste totu de căti-va ani incdce per- secuta infricosiatu pe poporulu romanescu d’in caus’a evreiloru, sî cu cătu că auctoriulu germanu alu ace- stei cârti se radîma in argumentatiunile sale pe mari auctoritati germane, precumu sunt filosofulu Fichte, istoriculu Momsen s. a. Eca sî unele probe d’in acea traductiune.  — 263 — f Introducere la a trei’a editiune. Sciu ca înaintea mai multora tribunale de ddcti va fi permisa cuiva mai curendu se atace intrig’a moralitate si productulu ei celu mai sacru, religiunea, decătu pe națiunea jidovesca. Acestoru tribunale le dîcu, ca pe mine neci odata nu m’a insielatu unu jidanu, pentrucă neci odinedra n’amu intratu in relatiuni cu vreunulu d’in ei; ca adeseori, cu propriulu meu pericolu sî in daun’a mea, am aparatu pe jidanii prigoniti; si ca, prin urmare nu vorbescu d’in ura personala in contra loru. Cele dîse de mine tienu ca sunt adeverate: aceste le-amu rostita pentrucă le-amu crediutu a fi de necesitate, Adaogu inca, ca procederea multoru dintre scriitorii moderni, in privirea jidaniloru, mi se pare necon- secente, sî credu ca sî eu amu dreptu se dîcu, in acestu subiectu, ceea ce cugetu sî cumu o cugetu. Cui nu’i voru placea dîsele mele, se nu insulte, se nu defaime, neci se fia numai sentimentale, ci se dovedesca cu fapte ca nu am dreptate. (Fichte. Despre revolutiunea francesa.) Acesta mica scriere la intrarea ei in lume a in- tempinatu multe atacuri si a suferitu, in apreciarea ce i s’a facutu, multe restalmaciri si denaturări, de care a fostu nevoia*), spre a o potd combate. Ni s’a imputatu ca amu fi conduși de ura contra jidaniloru, pe candu noi n’amu facutu decătu se ne rostimu ju- detiulu nostru, ferindu-ne de orice apretiare de gusta. Amu avutu in vedere unu scopu practicu, amu voitu a ne introduce in publicu spre a inlatura confusiunea ce predomnia ,in idei si a pune in locu'i instinctului, rațiunea si cunoscinti’a petrundietdre. In acestu scopu, amu fostu siliti se restringemu acdsta tema atătu de mare, intr’unu spațiu relativu atătu de micu, si pentrucă se atragemu atențiunea lectoriloru, era neaparatu se damu drecare vidtia es- presiunei. Dar apoi nu ne-amu intinsu păna de a respunde toturoru cerintieloru acestei materie, lasandu inca de- stulu campu • sagatitatei si logicei unoru critici. Inse criticii noștri au perdutu d’in vedere, ca noi nu voimu se disputamu jidaniloru drepturile generali, ci numai ne ingrigimu de a nu se deduce d’in acele drepturi unu dreptu neconditionatu la funcțiunile statului. Nime nu posede unu asemene dreptu la fun- cțiuni, si gubernulu trebue se faca alegere intre can- didati după o apretiare raționale. Precumu esamina- rea candidatiloru este unu midiulocu indicativu alu alegerei in privirea cunoscintieloru, totu astufeliu si intrebarea ddca candidatulu e crestinu, este o indica- tiune relativa caracterului si moralitatei sale; inse numai prin acdsta nu s’a infiintiatu unu dreptu de alegere. Nici o lege nu prescrie, ca unu anume po- stulantu numai decătu se fia primitu intr’o funcțiune, si noi declinamu binefacerea de-a fi gubernati de jidani. Pentru noi unu ministru care la distribuirea fun- ctiuniloru publice,, s’ar conduce de alte motive decătu *) Trebuintia, lipsa, neeessitate, moldovenii o esprimu cu „nevoia." Not’a Red. Trans. de acele corespundietdrie cu scopulu statului, ar co- mite o crima inaintea patriei sale; si ceremu câ in acestu casu se nu se tiena sdm’a numai de capaci- tatea candidatuiui pentru ocuparea functiunei, ci se se aiba ih vedere câ funcțiunea se nu pidrda, prin modulu cumu este ocupata, demnitatea ei, necesaria in ochii poporului; si inainte de tdte, câ functiona- riulu se aiba indestulu spiritu naționale, pentrucâ fun- cțiunea ce-i este incredintiata, se lucreze in sensu na- tionalu. Ne raportâmu aici la legea disciplinaria a Pru- siei, care in respectulu acesta amenintia cu casatiune ori-ce abatere s’ar face, cumu si la organisarea mi- litare. Cătu pentru institutiunile ndstre ale drejftului, in privirea jidaniloru, nu ne confusamu nici prin essemplulu primariloru jidovesci, nici prin faptulu deputatiloru jidani ai tierei. Ddca aceștia ar proveni d’in directa si unanima alegere a toturoru membri- loru comunei, sdu a toturoru locuitoriloru tierei, atunci remane pericolulu asupra alegatoriloru. Candu inse acești d’in urma esercita unu feliu de epitropfa asu- pra locuitoriloru, in cătu minoritatea oposanta s’ar da remasa, sdu ddca alegerea ar fi restrinsa, ori s’ar face indirecta, atunci alegatorii ar pasf peste indri- tuirea loru prin numirea deputatiloru jidani. Ei cu atătu mâi puținu au fostu indrituiti se iaca unu scan- data publicu, cu cătu nu potura alege o persdn’a ve- deratu defaimata. Si defaimatu este cineva, nu pen- tru unu faptu particularii!, pentru care au avutu a face cu justiti’a, ci pentrucă s’a pusu in desacordu cu principiele moralei predomnitdrie. O asemene desbi- nare o marturisesce jidovismulu pe fatia, si noi cre- demu ca amu probata lamurita, ca esenti’a jidovis- mului este ostile baseloru statului germanu si moralei creștine; si nici mai avetnu de adaogitu, că jidovis- mulu este atătu de perniciosu intdreseloru germane, in cătu eta ar face a se despretiuf funcțiunile ocu- pate de jidani, precumu si totu organismulu statului. Unu omu particularii!, d’in punctulu seu de ve- dere, pdte individualisa si cerceta, in ce gradu pre- domnesce inca jidovismulu, in Colin seu in Levy, seu intru cătu acesta a devenita nevetamatoriu, prin efectulu unei culture emendative; afecțiunea tai per- sonale pdte l’ar scusa in casu de a se fi insielatu. Statulu inse nu este o persdna si nu are con- sideratiuni personali; elu are numai legi generali, si trebue se faca d’in recunoscerea fundamentului mo- rale alu acestoru legi, prim’a sa conditiune. Statulu germanu pâte presupune câ naturale, re- cundscerea principiului morale intr’unu germanu, fara a mai considera, ddca acelu germanu practica cresti- nismulu numai in privirea ethica, seu si religidsa. Inse elu nu pdte se nesocotesca coprinsulu morale alu unei religiuni speciale si străine, precumu nici o rassa străină, ddca ea se infatiosidza câ o jncarnatiune a unei dogme periculdse statului. Tocmai acesta e casulu cu jidanii, alu caroru  — 264 — pactu divinu cuprinde in sine o declaratiune de res- belu contra ori-carni altu poporu, si acestu pactu este propriu numai acestei rase. A fi jidanu va se dîca, a opune dusmanesce pro- fitulu seu propriu contra intregei celeilalte lumi, si de a nu fi obligatu cătra densa la neci o conditiune morala, ci d’a avea de scopu numai interesului jido- vescu: jidovismulu este indumnedieirea nedreptatei, care aduce castigu. O De acea ori-ce poporu trebue se se paziasca de jidani. Statulu inse nu e cliiamatu de a se indof de purismulu si ortodocsi’a jidovismului; elu trebue se tiena s&na numai de numire, si se recundsca oficiale numai jidani ortodocși si adeverati. Pdte că escep- tionalu si individualmente, pentru unii dintre jidani, amu putea se riu tînemu sdm’a de ras’a loru, dara nu putemu ierta acestei fracțiuni dissidenti’a sa es- presa cu moral’a; acdsta dissidentia se pdte ea des- face in modu suficiente, numai prin trecerea la cre- stinismu: prin botezu jidanulu se desparte de ras’a sa si inceteza de a fi jidanu complecta, devenindu accesibile culturei. In Ostu-Indi’a esista o secta religidsa numita Tugh, care redicase prad’a si omorulu la o dogma religidsa. Ore se potea aștepta dela gubernamentulu englesii, că se asiedie in stătu pe vreunu inchinatoriu alu unei asemene dogme, de si pdte elu ar fi fostu inca personalmente innocentu de practicarea ei? Si ddca Tughismulu s’ar fi pastratu de trei mii de ani că proprietate ereditaria a unui poporu deosebite, s’ar fi potutu dre cu minte sanetdsa, pretende dela stătu, că, fără a se mai preocupa de deosebitele proprietari ale rasei, se privdsca și se judece numai individulu după o cunoscinti’a care in celu mai favorabile casu este nedeplina? (Va urma.) — D’in fdi’a societarii Romanismulu inBucuresci nu amu mai primitu dela luniu incdce neci-unu Nr., nu scimu ddca mai ese, ori că va fi incetatu. Bine ar fi, ddca poterile s’aru concentra la căte unu puncte cu perseverantia, fără care adesea resultatele remanu fdrte problematice. — Re vis t’a scientifica, diariu pentru vulgarisarea scientieloru naturale si fisice, care precumu amu mai aratatu si cu alta ocasiune, appare in Bucuresci la 1. si 15. ale fiacarei lune, in brosiure 8° mare, ne a venite si noue păna la Nr. 16 adeca păna la 1. Octobre c. n. Recomendamu acdsta fdia toturoru acelora, carii se ocupa cu studiulu scientieloru naturali. Pretiu 20 franci pe anu. — Fdi’a mensuale „Societatea pentru invetia- tura poporului romanu (an. I. pretiu 10 franci pe anu) o avemu păna la Nr. 6. Pecatu că si acdsta fdia este supusa Ia capritiele tipografiloru. In aceeași carte cinci calitati de charthia si vreo trei mărimi sdu formate, Ce bajocura si pentru arta, și pentru ostenelele collaboratoriloru. Mai arata-ti-ne in tdta Europ’a ceva asemenea. ¹ Dela Temisidr’a primiramti: CATECHISMULU ANTROPOLOGICE, întocmită pentru poporulu romanescu si scdlele ele- mentarie de Pav. Vasiciu, dr. de med. si chirurgia, magistru de obstetricia, consil. de scdle reg. in pens. si ases. consist, etc. Temisidr’a, 1870. In tipografia lui Ernestu Steger. CATECHISMULU SANETATIEI (Igiein’a dietetic’a), intocmitu pentru poporulu romanescu si scdlele po- pularie elementari de Pav. Văsiciu, dr. de med. si chir., mag. de obstr., consil. de scdle reg. in pens. si ases. consist, etc. Temisidr’a, 1870. In tipografi’a lui Ernestu Steger. Duoe cărticele acestea, de care la alte popdra mai fericite decătu noi, se publica si inpartu in sute de mii de essemplaria. Inse ce fatalitate si cu ace- stea! Dupace că noi inca nu amu ajunsu la unitate ortografica, apoi tipografii si corectorii loru pare că si-aru bate jocu inadinsu mai de totu ce se publica in limb’a romandsca, in cătu amu ajunsu că una carte sdu diariu bine correse, se devină adeverata ra- ritate. Neci niacaru cârti scolastice se nu fia correse cumu se cade! Catechismele dlui dr. P. Vasiciu se potu trage prin librarii, sdu de a dreptulu dela dn. auctoriu cu căte 25 cr. v. a. 1 ess. Aici in Brasiovu sunt de- puse la dn. protopopii loanu Petricu. Totu de acolo se pdte avd si Macroviotic’a Iui Hufeland, tradusa de dr. Vasiciu, doue tomuri, pretiu scadiutu: 1 fr. 50 cr. — AMICULU POPORULUI, calindariupe 1871, compusu de Vis. Romanu. Anulu XI. Sibiîu. Pretiulu 50 cr. In Brasiovu se vende in differite cancellarii comerciali. Publicarea ba nil orii incursi la asoc. dela 23. Sept. a. c. până la 23. Oct. 1870. 1) Dela dn. secret. I. alu asoc. trans. Georgiu Baritiu tacs’a de m. ord. pre anii 187% si 187% 10 fr. 2) Dela dn. protop. in Racsia, Alecs. Erdosiu pentru di- ploma 1 fr. 3) Dela dn. inspectoriu dominate in Cricau, Greg. Mezei tacs’a de m. ord. pre anii 18⁶%₀ si 187% 10 fr. 4) Dela dn. dr. Pav. Vasiciu, consil. scol. pens. tacs’a de m. ord. pre anii 186% si 18«%₍ₗ 10 fr. 5) Dela dn. proprietariu in Mediasiu, Teodoru Moldovanu Bucsi’a tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr. Sum’a totala 36 fr. v. a. Sibiiu, 23. Oct. 1870. Dela secretariatulu asoc. trans. Editoriu si provedietorlu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a Romer & Kamner.