Acesta f6ia ese cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto •vj poștei. cșu Nr. 20. TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 15. Octombre 1870. jj Abonamentulu se £ face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- lelulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. $ v. Anulu III. Cuventarea dlui capitanu supremii Alecs. Bohetielu pronuntiata catra adun. gen. d’in 8. Aug. a. c. Escelenti’a v6stra domnule presiedinte! Prea stimati dd. si frați! Mie mi s’au datu ondrea de a ve esprima din profundulu ânimei unu „bine ati venitu,“ de a ve esprima simtiemintele, de bucuria, ce ne-au vibratu ânimele toturoru locuitoriloru acestui districtu, ca sun- temu feliei a ve saluta in midiuloculu nostru. O nespusa bucuria amu fi simtitu si atunci, de ne-ati fi onoratu cu presenti’a dvdstra numai că frați de unu sânge si una limba, spre a ne vede unii pre altii, spre a stringe cu noi mana de fratînatate; ne este inse indoita bucuri’a sciinduve uniti intr’unu scopu sublimu, santu si vitalu, si vedienduve concurși aici d’in tdte părțile monarchiei locuite de romani, spre inaintarea acelui scopu „înaintarea literaturei romane si a culturei poporului romanu, “ strabatuti de acea convicțiune de o parte, cumu-că unde i unu, nu’i putdre, ci puterea sta in unire, in asociare, dra d e alta parte de aceea, cumu-că au trecutu tempurile imperatiei fortiei brutale, ale domnirei fanatismului, si cumu-că pre venitoriu au se domndsca: sciintiele, artele si cultur’a, că precumu preste totu intre națiu- nile lumei, acele voru jucă rol’a principale, cari suntu, si voru fi mai înaintate in sciintia, arte si cultura, asia si in societăți, intre popdra mai mici, său ohiaru frânturi de popdra, aceia voru avea antaietatea, cari voru ajunge mai curându unu gradu mai inaltu in sciintie, arte si cultura; cari voru inaintă mai iute, aceia voru ajunge mai curându tient’a. Spre documentarea influintiei literaturei naționale, si preste totu a culturei la sdrtea unui poporu, unei națiuni, nu voiescu cu acdsta ocasiune, in acdsta dî de bucuria a trage argumente d’in tristulu nostru tre- cutu, caruia in mare parte caus’a genitrice ia fostu starea cea remasa a protoparintiloru noștri prestej totu in cultura, si in specie in literatur’a naționale,’ nu voiescu a me folosi neci de unele argumente mai sublime, de cari s’au folositu si se voru mai folosi ingenie mai inajte, me indestulescu a me inverti in giurulu poporului si a trage argumente dela elu. Acolo indata aflamu, că plugulu unei națiuni remase in cul- tura, nu cultivddia asia bine pamentulu, că alu unei națiuni culte; carulu unui anglesu, germanu, pdrta cu mai mare usiuratate pe de 4 ori atăta greutate că ale ndstre; mosi’a unui anglu luandu preste totu, rodesce pre de 4 ori atăta, pre cătu a ndstra; vac’a unui svitiereanu dă pre de 4 ori atăta lapte că a ndstra, si celelalte; asia noi nu mai potemu remand in starea de păna acumu, pentrucă, de cumuva, păna candu anglulu sdu germanulu aruncandu pre de o parte lana, canepa, sdu bumbacu in fabrica, pre de ceealalta capata panura, sdu pandia; aruncandu in alta fabrica pre de o parte strantia, sdu pitiene de cucurudiu, si pre de alt’a capata cea mai fina cbar- thia, voru tdree tieranele ndstre totu in modulu pri- mitivu de păna acumu, si tieranii noștri ’si voru purtă economi’a totu că păna acumu, cu acele instrumente, si cu atăta pricepere, in scurtu tempu ne vomu vedd cotiti in tdte părțile, inapoiati si decadiuti pentru mai multe generatiuni, fara mantuintia. D’in aceste puține ecsemple este invederata su- blimitatea scopului asociatiunei ndstre „transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului ro- manu;“ ea inse va deveni sî mai invederata, ddca cu concesiunea dvdstra ’mi va fi permisu a înregistra fdrte pre scurtu, si starea scdleloru ndstre populari.^ Cârti scolastice corespundietdrie cerintiei ne lipsescu preste totu; invetiatori rutinati, cari se stea la inal- timea sublimei sale misiuni, cari se scia îndulci si a- trage cătra scdla pre invetiacei, si a convinge pre părinți despre inriurintiele binefacîitdre ale scdleloru in privinti’a prosperitatei poporului, suntu numai es- ceptiuni; de unde provine, că părinții in mare parte ’si dau pruncii la scdlele popularie numai siliti, dra aceștia frecuentddia scdlele asemenea siliti, si neregu- latu, dra apoi consecenti’a este, că junimea dupa-ce a frecuentatu, firesce neregulatu căte 4—5 ani scdlele popularie, totu ce au castigatu in scdle este, că scie ceti si scrie, si asia pdte subscrie căte o politia cu man’a sa propria, inse cunosciintie necesarie pentru starea lui că economu sdu meseriesiu, că cive alu patriei, in fine cultura naționale romana, si-au casti- gatu sdu nemica, sdu fdrte puține si confuse. A în- dreptă tdte acestea, este misiunea acestei asociatiuni. Fiindu dara asia de invederata sublimitatea mi- siunei „asociatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu,“ suntu .fdrte na- turale si simtiementele de bucuria, ce vibrddia in âni- mele locuitoriloru romani in fie-care parte a patriei, candu suntu fericiti de a se tiend in midiuloculu loru siedintiele generali ale asociatiunei, si a’si imbratiosia in midiuloculu seu pre frații sei de unu sânge, uniti spre ajungerea unui scopu asia maretiu. Dara ddca este naturalu acestu simtiu in ânimele 39 — 238 — confratiloru d’in tdte ținuturile patriei, me simtiu in- dreptatîtu a afirma fara vetamarea modestiei locuito- riloru acestui districtu, cumu-că acestu simtiu la densii trebue se fia nu numai ^naturalu, dara totu-unadata si trecutu in sânge, pentrucă locuitorii acestui districtu inca in starea sa cea primitiva, inca in secululu tre- cutu, inainte de acdsta cu 100 de ani, curându după militarisare, seu inspaimentati de tristulu loru trecutu, sdu in urm’a unui simtiu naturalu, au datu celu mai invederatu semnu, cumu-că cunoscu necesitatea cul- turei, si suntu setosi de ea, dara cunoscu de alta parte si insemnatatea acsiomei, „că unde’i unulu nu’i putere,“ asia s’au insocitu cu totii, spre întemeierea institutului de invetiamentu centrale radicatu aici in locu, care după jurstarile de atunci au respanditu radiele luminei aprdpe la 80 de ani, ale cărei ruine întunecate se vedu in vecinătate, despre' care inse suntu convinsu, cumu-că cu ajutoriulu ceriului in scurtu tempu se va rădică d’in ruinele sale că unu Fenice, mai maretiu decătu cumu au fostu, si in una esten- siune mai mare. Au datu espresiune susu atinsei cunosciintie in an. 1837, candu au intemeiatu fondurile scdleloru comunale. Au datu la an. 1851 cu ocasiunea desfiintiarei institutului de granitia, sacrificandu spre scopuri de invetiamentu fondulu de imbracamente, care atunci an stătu circa d’in 40 de mii fiorini, si care păna astadi au crescutu la o suma preste una suta de mii că fondu de stipendie. S’au datu espresiune susu atinsei cunosciintiei sale la an. 1861, sacrificandu comunele acestui di- strictu spre diverse scopuri de invetiamentu si cul- tura, cea mai mare parte a veniteloru sale alpdiale, adeca ⁶/₈ parti ale venitului d’in dreptulu carcimari- tului pentru totu-deauna; si alu sieptele optariu inca pre tempu mai indelungatu. Dara cumu-că sunteti dspeti doriti in midiulo- culu nostru, ve ati potutu convinge in adunarea ge- nerale a asociatiunei tînuta in Gherla la an. 1868, d’in rivalitatea iscata intre fiii acestui districtu, si con- frații chioreni acolo preSenti, despre aceea, că unde se se tîna adunarea generale a asociatiunei in anulu atunci urmatoriu, acumu trecutu 1869? in Siomcut’a mare? său in Naseudu? va se dîca, cari se se im- partasiasca mai curfindu de fericirea de a ve imbra- tiosia in midiuloculu loru, pe prea stimatii sei frați, membri ai asociatiunei? si cumu-că nu ati fostu mai puținu doriti de asta-data, că in anulu 1868, nu cu mai puțina căldură si bucuria primiti astadi, decătu cumu ati fi potutu fi primiti in anulu trecutu, credu că nu e lipsa a demustra cu frase frumdse, — la cari neci că me pricepu — pentrucă s’au nisuitu a- tătu singuraticii locuitori, cătu si comunele acestui districtu că persdne morale, a’si documenta după pu- tintia simtiulu seu si apretiarea sa fatia cu scopulu, fatia cu asociatiunea intrega, si prin aceea si cătra prea stimatii membri ai asociatiunei, emulandu intre sine de a se face parte membri fundatori, parte mem- bri ordinari ai asociatiunei pre vietia, si anume: mem- bri fundatori . . . membri ordinari . . . *), dela cari au incursu preste totu una suma de 5200 fiorini in obligațiuni de stătu si 270 fr. in bani gata, si asia in suma totale 5470 fr., cari depunendu’i prin acdsta pre mds’a prea onor, comitetu, rogu totu una-data pre onorat’a adunare, se’i primăsca de membri fundatori si respective ordinari. Incliiaendu’mi vorbirea d’in adenculu sufletului cu unu „bine ati venitu," se bine cuvente ceriulu oste- nelele ndstre. Protocolulu adunarei generali a asociat, trans. pentru cultur’a si literatur’a poporului romanu, tienute in opidulu Naseudu la 8—10. Augustu 1870 sub presiedinti’a dlui Lad. Bas. Popu. Siedinti’a II., tienuta la 9. Aug. 1870 in. de amddi. XI. Adunanduse membrii asociatiunei si unu pu- blica numerosu in loculu destinatu pentru tienerea siedintieloru, domnulu presiedinte, intre sunetulu trd- scuriloru, deschide adunarea la 10 dre a. m. si or- dindza mai intaiu cetirea protocolului siedintiei trecute. ad XI. Notariulu ad hoc dn. lustinu Popfiu ce- tesce protocolulu siedintiei prime, carele după unele modificări se dechiara de verificatu. XII. Presidiulu insciintidza, că au sositu doue telegrame dela Brasiovu, unulu dela dn. redactoriu si directotiu gimn. lacobu Muresianu de urmatoriulu cuprinsu: „Pre ce aveți mai scumpu fratiloru! adaogeti la proiectulu academiei; prin oferte anuali pre 10 ani, încercări de imprumutu cu amortisatiune, loteria de stătu. Adunarea generala se provoce romanimea la totu feliulu de contribuiri.^ Alu doilea dela subcomitetulu despartiementului Brasiovu de urmatoriulu cuprinsu: „Cordiale salutare!' Succese prospere. Si la in- fiintiarea academiei prin oferte anuali. “ ad XII. Cetinduse aceste telegrame prin notar, ad hoc dn. dr. Ioane M. Lazaru, adunarea le pri- mesce cu strigări de „se traiăsca.“ XIII. Presidiulu aduce la cunoscinti’a adunarei, că după programa aru fi a se continuă cetirea diser- tatiuniloru insinuate, si asia ar veni a se ceti diser- tatiunea insinuata si inca nelesa a dlui lustinu Popfiu: „Despre cultur’a romana?¹ Oserba inse, că dn. lustinu Popfiu, luandu in considerare mulțimea agendeloru asociatiunei, si scur- timea tempului, a renunciatu dela dreptulu de a’si ceti disertatiunea. Mai incolo insciintiăza, că s’au mai insinuatu inca doue disertatiuni, un’a a dlui ca- pitanu pensionatu Franciscu Mihailasiu, intitulata: „Paralele limbistice intre dialectele romane apusene, *) In manuscriptu lipsesce numeiulu la ambele locuri, ilu vomu afla inse in alte acte de a le asociatiunei. Bed. — 239 — si dialectala romana orientale,“ — alt’a a lui Greg. Pletosu studente de clas’a 8. gimn. in Naseudu, su- natdria „Despre adeverat’a cultura.“ Oserbâza inse, că tempulu e scurtu sî agende fdrte multe, pentru aceea recerca pe adunare, se bine- voiăsca a se dechiară, de voiesce a ascultă cetirea disertatiuniloru, sdu a trece la pertractarea agende- loru, amanandu cetirea păna la finea siedintiei, de va fi tempu. ad XIII. Adunarea luandu in considerare mul- țimea agendeloru, si scurtimea tempului, decide a se pertractă mai intaiu agendele si a se amena cetirea respectiveloru disertatiuni. XIV. La ordinea dîlei vinu raportele diverse- loru comissiuni esmise in siedinti’a de eri. Mai in- taiu raportdza comissiunea de cinci esmisa pentru censurarea proiectului de bugetu facutu de comitetulu asociatiunei in 15. luliu 1870 pe anulu 18⁷⁰/ₙ. Referentele comissiunei esmise dn. dr. Ioane Ne- chita suinduse pe tribuna reporta, că comissiunea es- misa a censuratu preliminariulu d’in cestiune si l’a primita, afara de punctele 2, 6 si 9 ale proiectului respectivii, pentru aceea propune: a) Că punctele dela 1—6, 7—9, 10—17, care suntu fdrte necesarie, se se primesca fara neci una schimbare de adunarea generala. ad XIV. a) Adunarea generala primesce punct. 1—6, 7—9, 10:—17, d’in proiectulu comitetului fara de neci una schimbare, amesuratu propunerei comis- siunei esmise. b) Cu privire la punctulu II. alu proiectului co- mitetului, unde se preliminăza pentru secretariulu alu II-lea una remuneratiune anuala de 400 fr. v. a. co- missiunea esmisa e de parerea si' propune, că adu- narea se decidă, că remunerarea secretariulu II. nu- mai atuncea se fia de 400 tr., candu secretariulu pri- mariu nu va fi cu locuinti’a in Sibiiu, almentrea se fia numai doue sute. ad XIV. fi) Adunarea primesce modificarea pct. 2 propusu de comissiunea esmisa., c) Cu privire la punctulu 6 d’in proiectulu co- mitetului, unde se propunu doue stipendie de căte 100 fr. unulu, pentru doi juriști romani, cari totu- de-una-data se fia oblegati a face sierbitiulu de scrii- tori in cancelari’a comitetului asociatiunei. Comissiunea luandu in considerare de una parte numerfisele agende ale cancelariei, care in tempurile mai d’in urma are se se ocupe si de trebile acade- miei romane de drepturi, de alta parte, că dăca sti- pendistii voru fi datori a face si numerbsele sierbitii de scriitori ai comitetului asociatiunei — afara de a- ceea, că unu atare stipendiu nu se pdte numi stipen- diu, neci nu se ajunge pe deplinu scopulu stipen- diarei, care e ajutorirea teneriloru spre a potă pro- gresa in studiu, propune, că se se dea pentru doui scriitori că remuneratiune căte unu onorariu de 100 fr., fara că acesta remuneratiune, se se timbreze de stipendiu. La acesta propunere dn. vicepresiedinte loanu Hannia luandu cuventulu sustîne, că unu scriitoriu multu in 8 dîle, după fiacare siedintia a comitetului, e in stare a face tdte speditiunile de lipsa, chiaru si atuncea, candu va veni numai inainte de amiedi la cancelaria; de aceea avendu totudeauna inaintea ochi- loru si principiulu crutiarei, propune, se se iea nu- mai unu scriitoriu cu remuneratiune de 100 fr. v. a., dr ceealalta suta se se dea că stipendiu. Dn. Ioane I. Rusu, secretariulu II., luandu’si cu- ventu oserbăza la cele aduse de domnulu vice-pres. Hannia, că după una esperientia de 8 ani, are deplina convingere, că unu scriitoriu numai atuncea potă in- plini cele de lipsa, candu va fi neintreruptu in can- celaria; inse atare scriitoriu cu 100 fr. nu se pdte castiga, dr unu juristu că atare nu pdte satisface re- cerintieloru; pentru aceea densulu, care voiesce totu- deauna se fia esactu, roga adunarea, că se binevoidsca a primi punctulu 6 asia după cumu e propusu de comitetu. Dn. protopopu d’in Vadulu Marmatiei Ioane Popu pleddza pentru parerea comissiunei de 5. ad XIV. c) Votisanduse, adunarea primesce pro- punerea comissiunei de 5. d) Cu privire la punctulu 9 d’in proiectulu co- mitetului, unde se prelimindza unu stipendiu pentru unu eleva de agricultura de 300 fr. v. a., comissiunea luandu in considerare, că acestu stipendiu a fostu de 330 fr. si că atare conferitu elevului Cirila, e de părere, că se se confereze numitului elevu stipendiulu in suma de 330 fr., după cumu l’a avutu si pana acuma. Dn. cassariu Const. Stezariu oserbdza la propu- nerea comissiunei, că susu atinsulu stipendiu s’a sca- ritu d’in acelu punctu de vedere, că numitulu elevu se afla acumu intr’unu locu, unde modulu vietiei nu e'asia scumpu, ăr de alta parte prin urcarea stipen- diului la 330 fr. i s’ar dă mai multu că la altii, carii vietiuescu unde e scumpete mai mare, si totuși au numai 300 fr. v. a. Dn. consiliariu Elia Măcelăria sustîne propunerea comitetului, si e contra propunerei comissiunei d’in motivu, că prin urcarea stipendiului la 330 fr. s’a facutu nedreptate stipendiatiloru asociatiunei, cari au numai 300 fr. pe anu. Comitetulu reducfendu stipendiulu amemitu la 300 fr., a voitu a introduce una uniformitate iu stipendia. Dn. Simeone Tmco oserbăza, că nu ar fi con- sulta că se se scaresca stipendiulu respectiva, dupace mai inainte ii s’au datu 330 fr. v. a. ad XIV. d) Punenduse la votisare ambele pro- puneri, se primesce cu maioritate de voturi propu- nerea comissiunei esmise. e) Dn. asesoriu Daniele Lic’a luandu ansa d’in cele susu discutate si d’in decisiunea adusa, propune, că pentru uniformitate si egalitate se se redice tdte sti- pendiate de 300 fr. la sum’a de 330 fr. v. a. Dn. referente dr. Ioane Nechit’a dă deslucire, că 39* — 240 — motivulu propunerei pentru redicarea stipendiului la 330 fr. a fostu, câ numitulu stipendiu si mai inainte a fostu de 330 fr. v. a. Presidiulu întreba, ddca mai vrea se vorbăsca cineva la propunerea dlui Dan. Lic’a. Dn. protop. d’in Vadu Ioane Popu se dechiara pre langa propunerea dlui D. Lic’a, d’in motivu, că starea fondului asoc. s’a imbunatatitu cu câteva miie. Dn. cassariu Const. Stezariu observăza, câ pre- liminariulu s’a facutu pre bas’a venituriloru asoc. d’in diu’a, candu s’au. facutu preliminariului ceea ce a in- tratu acuma ne aduce venitu de aici inainte, si de aceea nu s’a potutu lud in considerare la facerea pre- liminariului, ci numai pre anulu venitoriu se va potă luă iii consideratiune. Dn. dr. Ioane Mihali e de părere, că propunerea lui Dan. Lic’a se se indrumeze la comissiunea es- misa, pentru esaminarea motiuniloru noue la adunarea generale, in meritu iiise nu primesce propunerea lui Dan. Lic’a, ci e dă părere, se remania si de aici în- colo stipendiale de 300 fr. v. a. Dn. protop. Craciunu primesce propunerea dlui Dan. Lic’a in principiu, si dupace acumu nu se păte realisă, propune se se primăsca aceea pentru venitoriu. . La acăsta propunere presidiulu iutreba pre adu- nare, dăca voiesce a o primi, său dara a susutienă parerea comissiunei esmise, in tăta integritatea sa. ad XIV. e) Adunarea nu primesce propunerea lui Lic’a, ci susutiene propunerea comissiunei esmise in tăta integritatea sa. {) Presidiulu întreba pe adunare, dăca doresce că se se cetăsca celealalte puncte d’in proiectulu comi- tetului, necetite, inse primite atâtu de comissiune, cătu si de adunare. ad XIV. f) Adunarea se esprime, câ nu e opu, că se se lega punctele necetite. Proiectulu primita alu bugetului împreuna cu modificările făcute si actele respective se alatura aici la protoc. sub lit. Gr). XV. Presidiulu recerca, dăca mai este vreuna comissiune d’in cele esmise, gata cu operatele sale spre a referi. Asia raportăza mai antaiu comissiunea esmisa pentru înscrierea membriloru noui si primirea tacse- loru dela celi vechi si anume: Dn. Ioane P. Maieru raportăza, câ dela membrii noui s’a incassatu sum’a de 320 fr. v. a., ăr dela membrii vechi tacse pre a. cur. 18fⁱ⁹/₇₀ si restanti ele in suma de 1015 fr. v. a., pentru diplome 33 fr., apoi colecte 36 fr. 50 cr., a- mentindu totu-deaun’a-data, câ cu ocasiunea adunarei presente, s’au mai inscrisu pre langa cei de inainte de curendu inscrisi, inca doui membrii fundatori, adeca ddn. Axente Severa si Augustinu Munteanu. Dn. Leone Pavelca suinduse pre tribuna cetesce numele membriloru noui. ad XV. Adunarea primesce cu plăcere via ra- portulu comissiunei esmise, si sum’a de 1404 fr. 50 cr. v. a. o strapune cassariului asoc., ăr pre membrii noui inscrisi ii prochiama intre strigări de „se traiăsca“ de membrii ai asociatiunei. Raportulu comissiunei se alatura aici la protoc. sub lit. H). XVI. Comissiunea esmisa pentru censurarea ra- tiuniloru de pre anulu ce espira, prin dn. referente August. Munteanu raportăza, câ după un’a censurare rigorăsa a aflatu, câ socotelele sunt duse cu tăta a- curatetia; deci propune, câ adunarea se incuvenen- tieze erogatiunile făcute*), se absolveze pre dn. cas- sariu, se’i esprime multiamita pentru bun’a si esact’a ducere a ratiuniloru, si se despuna, că se i-se dea remuneratiunea de 200 fr. v. a. incuvenentiata in a- dunarea gener. d’in an. trecuta, tienuta la Siomcut’a mare. Dn. cassariu Const. Stezariu multiamesce adu- narei si descopere, câ, dupace densulu de 6 ani porta acestu oficiu onorariu, câ se păta depune si densulu tributulu pre altariulu natiunei, primesce remunera- tiunea de 200 fr. v. a. votata pentru ducerea soco- teleloru, o va trece in erogatele asoc. si in loculu ei, va depune la fondu doue obligațiuni, câte de 100 fr; v. a., prin cari se va face membru fundatoriu. ad. XVI. Adunarea primesce propunerea comis- siunei esmise, si urăza dlui cassariu unu „se traiăsca la multi ani.“ XVII. In urma raportăza comissiunea esmisa pentru esaminarea motiuniloru aduse la adunarea gen. atâtu de comitet, asoc., câtu si de diverșii ei membrii. Referentele acestei comissiuni dn. Vis. Romanu intru una vorbire insufletităria raportăza: 1) Despre propunerea comitetului asoc. pentru redicarea unei academii romane. Referentele amentesce, câ după cumu este cu- noscuta de comunu, dn. consiliariu lacobu Bolog’a in siedinti’a tienuta in 5. Aprilie 1870 a comitetului asoc., a facutu propuneri: câ comitet, asoc. se recu- nășea necesitatea redicarei unei academie romane de drepturi si se faca pașii necesarii in ast’a privintia; spre scopulu acest’a se se faca unu proiecta pentru castigarea midiulăceloru necesarie, care priminduse de comitetu, se se asterna la cea mai deaprăpe adunare gen. a asoc. spre incuvenentiare si punere in lucrare. Acăst’a propunere a primit’o comit, asoc. de a sa, a alesu un’a comissiune de 5 inși pentru elabo- rarea susu-numitului proiecta, — comissiunea alesa a elaborata proiectulu, care proiectu substernendulu co- mitetului asoc., in 29. luliu 1870 s’a primita cu una- nimitate de voturi. — Proiectulu s’a si publicata prin foiale romane, deci fiendu cunoscuta, afla de prisosu de a se mai ceti, si propune, că adunarea gen. se’lu primăsca de alu seu intru tăte. ad XVII. 1) Adunarea primesce intre aplause viie proiectulu susu-amentitu in genere. a) Presidiulu întreba, nu cumuva are cineva de *) Asemene s’au censuratu si socotelele cancelariei asoc. Not’a secret. II. — 241 — a vorbi ceva in specie la orecare punctu alu pro- iectului. Ne avendu nimenea de a vorbi, presiedentele ob- serva la § 5 d’in proiectil, că dispusetiunea acestui §, câ deciderea in privinti’a locului, unde ar fi se se redice academia, se se aduca prin doue d’in trei parti a presentiloru, pdte se faca aducerea unui conclusu in intrebarea acâsta cu nepotentia, ddca s. e. nu se va pote midiulocf maioritatea de ²/₃ parti, atunci re- mane nedeoisu, unde se fia academi’a, si d’in aedsta, va fi cu nepotentia si redicarea academiei; — pro- vocă dar pe adun, gen., câ se iea in consideratiune aedsta intrebare si se schimbe §. 5 d’in proiectu in- tr’acolo, cătu deciderea despre locu se se faca prin maioritatea de voturi, a contribuitoriloru de fatia. Dn. concepistu la curi’a de casatiune, Calutiu propune, câ proiectulu se se dea membriloru spre un’a meditare si studiare seridsa, si apoi se se aduca in siedinti’a de mane, la desbatere, punctu de punctu. La care presiedintele observă, că proiectulu e un’a-data in genere primitu de adunare, prin urmare cu aedsta propunere a intardiatu. Dn. cons. Elia Macelariu dă deslucire preste §. 5 d’in proiectu si dîce, că comissiunea resp. a voitu se nu decidă despre locu unu numeru neinsemnatu de contribuitori, ci câ despre acelasiu se se decidă intru un’a adunare, carea va stâ d’in doue tertialitati ale contribuitoriloru. Dispusetiunea dar de ²/₃ parti, nu se referdza la celi de fatia, ci la toti contribuitorii. Presiedintele observa, că ddca comitetulu a voitu se intieldga asia §§-ii, atunci l’a stilisatu reu si trebue schimbatu tecstulu. Dn. lustinu Popfiu propune se se modifice §. 5 in termini mai chiari, asia, că despre locu se va de- cide in un’a adunare statatdria d’in 2 tertialitati a contribuitoriloru, prin maioritate de voturi. ad XVII, a) Adunarea primesce propunerea pre- siedintelui, întregită prin propunerea dlui lustinu Popufiu, câ adeca despre loculu, unde ar fi de a se redicâ academi’a romana, se se decidă in un’a adu- nare, costatdria d’in 2 tertialitati a contribuitoriloru prin maioritate de voturi. Presiedintele observa de nou, că aedsta dispusetiune inca pdte face cu nepo- tentia aducerea unui conclusu, ddca vomu consideră, că ce numeru insemnatu, de romani va contribui pentru redicarea academiei, si locuindu romanii pre unu teritoriu asia de intensu, ori unde se va convocă adunarea, cu anevoia voru luă parte la aceea ²/₃ parti ale contribuitoriloru; deci provoca pe adunare, câ si aedsta intrebare se o iea la o cumpănire seridsa. b) Dn. Elia Macelariu in legătură cu conclusulu de susu propune, se se decidă, câ in casu, candu nu s’ar adună neci 2 tertialitati d’in contribuitori, con- tribuitorii adunati de fatia, se fia indreptatiti a con- vocă un’a adunare estraordinaria, amentiuduse cu oca- siunea convocarei, că nou’a adunare va decide despre locu, ori d’in căti membrii va costă. La aedsta observa dn. presied. urb. d’in Deesiu Georgie Lâszlo, că ar fi bine se se lase deciderea despre locu, păna ce va fi castigatu capitalulu de lipsa. ad XVII, b) Propunerea dlui Elia Macelariu se primesce de adunare. 2) Despre propunerea comitetului asoc. d’in sie- dinti’a tienuta in 26. luliu 1870. Referentele aduce la cunoscienti’a adunarei, că comitetulu asoc. in urm’a conclusului facutu in adu- narea gen. tienuta in Siomcut’a mare la propunerea dlui secret, gub. Lad. Vajda despre elaborarea unei cârti agronomice, a facutu unu proiectu, după care ar fi de a se elaborâ numitele cârti. Comissiunea esmisa censurandu proiectulu, ’lu afla de bunu si ’lu recomenda spre primire, cu adau- gere, câ după punctulu b) d’in respectivulu proiectu, se viena unu punctu nou, in care se se dîca, că car- tea se tracteze in modu corespondietoriu si despre industri’a agricola si despre modulu introducerei ei, la poporulu nostru, si in urma se fia întocmită pen- tru instrucțiunea scolaria si privata. ad XVII. 2) Adunarea primesce propunerea co- missiunei. 3) Despre propunerile comitetului asoc. d’in sie- dinti’a estraordinaria dto. 12. Maiu 1870. a) In privinti’a facerei unui album, in carea se se însemne biografiele bârbatiloru noștri celoru mai destinși si mai meritati fatia cu asociatiunea. In privintia introducerei unui registru (in for- ma de carte de auru), in carea se se păstreze nu- mele acelora, cari se destingu prin beneficia pentru înaintarea literaturei si culturei poporului romanu. c) In privinti’a modalitatiei de a se câștigă date si informatiuni despre starea locuitoriloru romani d’in tienuturile muntene, si modalitatea de a imbunatati starea loru. Comissiunea censurandu acestea propuneri, a de- cisu a le recomendâ adunarei spre primire cu adau- gere: câ la propunerea prima (de sub a) in privinti’a escrierei de premia pentru- elaborarea respectiveloru biografie, de una-camdata se nu se escria neci unu premiu, ci comitetulu asoc. se se însărcineze a’si pro- cură biografiele si portretele barbatiloru destinși in modulu, care i se va parea d’in tempu in tempu mai corespundietoriu. Candu va fi colectiunea destulu de întregită pen- tru tipărire, comitetulu se o aduca la adunarea gen. spre ulteriora despunere; dr cu privire la propunerea (de sub b) pentru introducerea unui registru de bar- bati de ai noștri destinși: câ conclusulu comitetului in privinti’a acesta se nu se publice pre calea diur- naleloru, ci se se comunice sfcbcomiteteloru prin cer- cularia in modu oficiosu, si totu-deauna-data se se lase afara biografiele si portretele binefăcătorilor!]; iu urma cu privire la propunerea de sub c) fatia cu castigarea dateloru despre starea poporului romanu muntenii, câ se se adauge: câ subcomitetele se-si dea parerea despre mesurele ce ar potd luă asocia- tiunea despre referintiele locali pentru delaturarea — 242 — teului, &• cealalta parte a propunerei comitetului se remana afara. ad XVII. 3) Adunarea primesce propunerea co- missiunei. 4) Despre propunerea comit, asoc. d’in siedinti’a estraordinaria d’in 26. luliu 1870 in privinti’a tipa- rirei opulpi agronomicu intitulata: „Viti’a cultivata¹¹ de dn. Ioane Chitu. Referentele arata, că comit, recomenda adunarei gen. tipărirea opului in 2000 ecsemplaria, dupace se voru face unele modificări indigitate de comitetu, dr auctoriului in semnu de recunoscientia se se cedeze unu numeru de ecsemplaria. Comissiunea censurandu mai‘multe pasagie d’in acestu opu, cumu si propu- nerea comitetului, e de părere si propune, câ opulu se se redea comit, asoc. cu acea insarcinare, câ se asculte in asta materia barbati de specialitate; in mo- dulu acesta, in intielegere cu auctoriulu, se se ingri- gdsca despre stabilirea terminiloru si purificarea sti- lului, si astfeliu fiendu opulu completatu, se se aduca ârasi la adun. gen. spre decidere ulteriore. ad XVII. 4) Adunarea primesce propunerea co- missiunei. 5) Despre propunerea comit, asoc. d’in siedinti’a estraordinaria tienuta in 26. luliu 1870 in privinti’a charthiei comitetului centrale a tenerimei romane aca- demice pentru serbarea de amentire la mormentulu lui Stefanu celu mare. Referentele raportdza, că comit, asoc. nepoten- duse abate dela bugetulu preliminatu de adun, gen., nu pdte face destulu rogarei comitetului junimei rom. acad. ddto. 1. luliu 1870 spre a sprigini material- mente acdsta maretia întreprindere, ci o recomenda cu tdta caldur’a adunarei gen. Comissiunea esmisa, avendu in vedere, că midiu- Idcele asociat, suntu menite eschisive pentru scopulu literaturei ‘ si culturei poporului romanu; pre langa aceea avendu asoc. a despune inca despre midiuldce fdrte neînsemnate fatia cu legionulu nostru de tre- buintie, e de părere, că cu ajutoriu banescu d’in cass’a ei propria, asoc. nu pdte concurge; totu concursulu, ce’lu pdte dă adun. gen. este: de a recomendâ des- chiderea unei liste de colectiune intre membrii de fatia ai asoc. ad XVII. 5) Adunarea primesce propunerea co- missiunei esmise. 6) Despre impartasirea comit, asoc. ddto. 5. luliu 1870, prin carea se face cunoscuta abdicarea dlui Georgiu Baritiu, d’in postulu de secretariu I. alu asoc. ddto. d’in 24. luniu 1870. Comissiunea e de‘ părere, că resolvirea acestei împărtășiri va urmă la actulu alegerei oficialiloru, si sperdza, că resultatulu va fi negativu, re-alegfinduse drasi dn. G. Baritiu in postulu de secret. I. ad XVII. 6) Adunarea primesce propunerea co- missiunei. 7) Despre prim’a propunere adn. Axente Severu, carea e urmatdri’a: „Tienenduse de problemele prin- cipali ale asoc. si înaintarea intereseloru agronomice in patria, pentru a potd corespunde acestei misiifni/ adunarea decide: a se cumperâ d’in midiuldcele asoc. unu bunu corespondietoriu in Transilvani’a. Cu'rea- lisarea acestei decisiuni, adunarea insarcindza pre 'Co- mitetulu ei, si ’lu auctorisdza totu-odata a închid ei contractulu de cumperare, care inse pentru asoc. va fi oblegatoriu, numai după incuvenentiarea prin cea mai deaprdpe adun. gen.“ Comissiunea esmisa afla acdsta propunere de salutaria si o recomenda adun: spre primire. ' . - Dn. Elia Macelariu observa, că adaosulu propu- nerei de susu, care suna: „că pentru asoc. este oble- gatoriu contractulu numai după aprobarea adunarei gen/ face tdta propunerea ilusoria, pentrucă nu se va află nimene, care se inchiaie unu contractu despre unu bunu, care contractu pre densulu se’lu oblegc indata dela inchiaiere, dr pre asoc. numai după apro* barea adunarei gen. a asoc. Deci de-si recundsce mo+ mentositatea obiectului, crede totuși, că s’ar potd con- crede comitetului asoc. atătu cumperarea, cătu si in» chiaierea definitiva a contractului. Dn. vicecapitanu losifu Popu susutiene parerea comissiunei, si afirma, că nu are tdma, că nu se verii află concurenti destui si pre langa conditiunile d’in propunerea comissiunei. Dn. Elia Macelariu isi susutiene propunerea. Dn. protop. d’in Vaadu Ioane Popu se alatură la propunerea dlui Macelariu, d’in motivu, că ama- narea aprobarei contractului păna la adun. gen. ar potd causâ dauna. Dn. Ioane Florianu adauge la propunerea dlui Macelariu, câ conclusulu comitetului asoc. in atare casu, se se impartasidsca si cu presiedintele-asoc., de cumuva acesta n’ar fi de fatia la siedintia. Dn. capitanu supr. Alecsandru Bohetielu primesce propunerea dlui E. Macelariu cu adaosurile urmatdria: a) Câ cu doue septemane inainte se fia incu- noscientiati toti membrii comitetului asoc. despre ob- iectulu, ce se va pertractâ. b) Câ bunulu, ce se va cumparâ se aduca celu puținu 5 procente după venitulu curatu, amesuratu ca- tastruhii, si atunci comitetulu asoc. se p6ta inchiâ contractu fara neci una restringere; la d’in contra se se reserveze pentru adunarea gen. Dn. E. Macelariu e in contra adaosului 2. alu căpitanului A. Bohetielu, de <5rece se intielege de sine, că comitetulu nu va cumparâ unu bunu, care' se aduca mai pușinu de 5 procente, si asia se faca dauna fondului asoc. Presidiulu e de părere, câ se se adauge la pro- punerea dlui Macelariu: câ‘ atunci se fia siedinti’a plenaria de 12 membri ai comitetului asoc., afara de presiedinte. Punenduse la votu propunerea dlui E. Macelariu, adunarea o primesce. După acâsta se pune la votu adaosulu primu alu dlui capitanu A. Bohetielu (de sub a) cu adau- I — 243 — gerea presidiului, „că atuncia se fia siedintia plenaria de 12 membri afara de presiedinte.“ Adunarea primesce adaosulu propusa împreuna cu propunerea presiedintelui. Se pune apoi la votu adaosulu alu 21ea (de sub b) alu dlui capitanu A. Bohetielu. Se primesce de adunare per majora. 8) Despre a doua propunere a dlui A. Severu, care e urmatări’a: Considerandu, că viătia si sanetatea este celu mai scumpu tesauru pentru omu; conside- randu, că in sfera igieniei s’a lucrata păna acuma fdrte puținu la noi, pre candu opurile de feliulu a- cest’a suntu de mare inriurintia la poporu, adunarea decide a se statori unu premiu de 50 galbeni pentru cea mai buna carte de igienia poporana. Cu reali- sarea acestei decisiuni se incredintiăza comitetulu asoc. spre a publică concursu in unu tempu corespundie- toriu trebuintieloru ndstre, si cu deosebire se se în- vedereze relele urmări ale abusarei cu spiritudse. Comissiunea esmisa afla de buna propunerea dlui A. Severu, si propune defigerea unui premiu de 50 galbeni pentru elaborarea celei mai bune cârti de igienia poporaria, dr terminulu pentru concursu se defige păna la adun. gen. a asoc. d’in 1872. Dn. Iustina Popfiu e de părere, că dupace atari opuri sdu nu se cetescu, sdu ddra neci nu se cum- pără, cartea d’in cestiune, se se tipardsca in brosiure mici. Punenduse la votu propunerea comissiunei es- mise. Adunarea primesce propunerea comis, esmise. Actele respective se alatura aici la protocolu sub lit. I). Fiendu tempulu tare inaintatu, siedinti’a se re- dica, si presidiulu ănuncia continuarea siedintiei pre după amiedi la 5 dre. Continuarea siedintiei a II. tienuta in 9. Augusta d. m. Ia 5 dre. XVIII. Adunanduse membrii presenti ai asoc., si unu numeru alesu de ascultători, presiedintele des- chide adunarea intre sunetele trdscureloru si pune în- trebarea: ce ar fi de facutu cu acele doue disertatiuni, a caroru legere s’a fostu amenatu in siedinti’a prima, dupace agende inca restau multe, si tempulu e fdrte scurtu. După unele desbateri adunarea decide, că diser- tatiunea dlui capitanu pens. Franciscu Mihailasiu se se alature la actele adunarei, si a se incredintiă co- mitetului a o tipări in foi’a asociatiunei, dăca o va afla apta spre publicare; ăr despre a lui Georgiu Ple- tosu, carea nu se poth inca censură de comitetu, se se întrebe auctoriulu, dăca vrea se o iea inderetu si se o cetăsca la urmatdri’a adunare gen. Auctoriulu intrebanduse, o reprimi. XIX. Presidiulu aduce la cunoscienti’a adunarei, că după punctulu 4 d’in programa, vine la ordine alegerea presidiului, comitetului si oficialiloru asocia- tiunei. Obserba, că la 2 adunari au fostu păna acuma alegeri, si neci un’a-data nu s’a templatu in sensulu statuteloru cu asecurarea deplinei libertăți, facfinduse cea de antaiu prin aclamatiune, care nu o cunoscu statutele, ăr adou’a prin votisare nominale cu graiulu; alegere cu deplina libertate fara presiune, numai a- tuncia are locu, candu votarea se face in secretu. De aceea recerca pre adunare, că mai antaiu se se faca alegerea presiedintelui si vicepresiedintelui, vo- tanduse prin siedule, care se voru depune in urn’a de înaintea presidiului. După aceea se va votă pen- tru oficiali, si in urma pentru comitetu totu in acelu modu. Presidiulu după acestea suspende siedinti’a pre căteva minute. Redeschidienduse siedinti’a, dn. cassariu Const. Stezariu suinduse pre tribuna, cetesce numele mem- briloru indreptatiti la alegere, cari pre rendu punu in urna, siedul’a cu voturele pentru presiedinte. Fi- ninduse acăst’a, se alege una comissiune scrutatăria d’in dd. dr. Rafiu, I. Vulcanu si dr. I. M. Lazaru, careia se incredintiă scrutiniulu. Comissiunea se retrase in un’a odaia separata, ăr siedinti’a. se suspende păna la finirea scrutiniului. Finindu comissiunea esmisa scrutiniulu, presi- diulu redeschide siedinti’a, si referentele comissiunei scrutatărie dn. I. Vulcanu face adunarei cunoscuta, că numele votantiloru este 107, dintre aceștia au ca- patatu pentru postulu de presiedinte dn. canon. Tim. Cipariu 42 voturi; Ecsel. sa dn. Lad. Bas. Popu 65 voturi, si asia a intrunitu una maioritate de 23 vot. Pentru postulu de vicepresiedinte a capatatu dn. Iac. Bolog’a 85 voturi; dn. I. Hannia 20 voturi; alti doi domni membri căte unu votu. ad. XIX. Presidiulu anuncia intre sunete de tră- scuri, că de presiedinte e alesu cu maioritate de vo- turi Lad. B. Popu; de vicepresiedinte I. Bolog’a cu maioritate de voturi; la care adunarea prorumpe m esclamari de „se traiăsca,“ urmate de sunetulu tră- scureloru. Fiendu tempulu inaintatu, siedinti’a se închide, anuncianduse tienerea siedintiei urmatărie pre mane la 9 ăre a. m. Naseudu in 11. Augustu 1870. Lad. Bas. Popu, loanu V. Rusu, presiedinte. secret. II. Notari ad hoc: Dr. Ioane M. Lazaru. lustinu Popfiu. Macs. Popu. Astfeliu protocolulu siedintiei a II. s’a verificata prin subscrisa: Naseudu in 12. Augustu 1870. Membrii verificatori: Greg. Moisilu. loach. Muresianu. Dr. Stef. Popu. Florianu Pertiu. Ioane Florianu. — 244 — D’in pomelniculn martiriloru romani dela 1848—49. (Continuare). Districtulu Sibiiului. Absdorf¹) 17. si 19. lanuariu 1849 3 barbati mutilati si uciși prin insurgenții, carii au navalitu in comuna. Altflaigen²) 4. Noembre 1848 12 barbati. In 4. Noembre 1848 rebelii d’in Hăromszdk si ErdovidOk năvăliră asupra comuneloru Ilek si Altflaigen, le de- vastară si le prefăcură in cenușia. Acești 12 individi muriră de pușca, dr alti 3 ind., aici neinsemnati, au remasu că invalidi. Altflaigen 4. Noembre 1848 Georgie Rufu, popa 1 barb. Acesta fă prinsu de susu citatii rebeli, dusu la Odorheiu, unde cadiîi că victima tribunalului de acolo. Alzen³) 1. Maiu 1848 Ioane Novacu 1 barbatu, fă ucisu la mandatulu unei comisiuni ambulatorie un- guresci. Baasen⁴) 18. Ian. 1849 1 barb., ucisu prin in- surgenții năvălitori in comuna. Băgendorf⁵) Aprile 1849. Ioane Solomonu,To- ma Bendersianu, lonu Pecurariu, Ioane Vetaonu, Ki- rionu Nicola, Ioane Bersianu si mum’a lui, 6 barb. si 1 fem. Tribunalulu revolutionariu ungurescu, prin care fă esecutata mdrtea acestora, a costatu d’in Mich. Fronius, Găbor Maurer, Paul Foldvări, Ludwig Sza- boszlai, Stef. Komaromi, Alexander Csechy, Anton Nănăsi, Samuel Nănăsi, Joanes Nănăsi, Gilen Josef, Nagy Istvăn, Kuza Gyorgy, Keczek Samuel, Kovăts Lajos, Nagy Săndor, Miklos David, Miklos Elek Op- pasi, Peter Rollcan(?) Săndor, Nagy Săndor. Baiersdorf⁶) lanuariu 1849 1 barbatu ucisu de insurgenți. Băcsfalva⁷) 16. Dec. 1848 2 barb. mutilati si uciși prin insurgenții năvălitori in comuna. lanuariu 1848 2 barb. deto. Bell⁸) Maiu 1848. 3 barb. esecutati prin sen- tenti’a tribunalului revolutionariu. Benczencz⁹) 6. Febr. si 13. Aprile 1849 15 barbati, 9 fura puscati, Or 6 mutilati in altu modu prin trib, compusu d’in indiv. de susu. Bistritz Aprile 1849. lola Kirilla, 1 barb., ese- cutatu prin trib, revolutionariu. Bodola 5. Dec. 1849 Nic. Blendea, Nic. Nikeva 2 barb., fara judecata puscati la mandatulu unui anu- mitu Sărosi. 8. Martie 1849 1 barbatu terorisatu si ucisu prin insurgenții năvălit, in comuna. Bolkăcs Ian. 1849 4 barbati deto. Broos¹⁰) 11. Febr. 1849. 1 barb. la mandatulu *) Comuna in scaunulu Sibiiului. ²) Romanesce: Felacu, in comitatuln Albei superiore. ³) Oltien’a, in scaunulu Nocricu. ⁴) Basn’a, in scaunulu Mediasiu. ⁵) Bendorfu, scaun. Nocriclm. ⁶) Crainimotu, in scaun. Bistritiei. ⁷) Bacea, in comit. Iluncddrei. ⁸) Buba, in comit. Albei sup. ⁹) Bintientu, in comit. Huneddrei. ,⁰) Orastiea, orasiu. maiorului de honvcdi Weber fii batutu cu 200 beție, pentrucă in Febr. 1849 împreuna cu o patrola c. r. militară luase dela insurg. 7 cara de provisiune, în urm’a cărei batai si murf(!!) — Dobra 5. Ian. 1849 losifu Nandra, 1 barbatu, ucisu la mand. conductoriului insurgentiloru. 6. Febr. 15 barbati deto. 10. Maiu 1849 Lazaru Temesianu, 1 barbatu, fă ucisu singurii d’in causa, pentrucă consolă pre cătiva frați de ai sei captivi cu cuventele: „Lasati, că in- data voru sosi imperialii.¹¹ 6. Febr. 1849 4 barbati, 2 puscati, 2 mutilati, apoi uciși. 5. Maiu 1849 Hie Lupu, Duruga Kisu, Mengutiu Petru si Sume Adamu, 4 barbati, esecutati prin sen- tenti’a tribun, revolutionuriu. 7. Febr. 1849 2 barbati uciși prin insurgenții invasionatori. Bros Maiu 1849 Nicolau Kotinits, 1 barb., ese- cutatu prin sententi’a tribun, revolution. Burgberg Maiu 1849 loanu Lazaru, Dann La- zaru, Andreiu Bellye, Andreiu Berghine, 4 barb., ese- cutati prin sententi’a unei comisiuni ambulatorie re- volutionarie. Burgesch Aprile 1849. Ioane Ceapa, 1 barbatu, esecutatu prin sententi’a trib, revolutionariu. 3. Maiu 1849 Sanu (?) Stoica, Ripa Slada, Ada- mutiu Ciurgu, 3 barb., la mandatulu unui sergente de insurectiune, batuti cu căte 100 beție. 28. luniu 1849. 1 barb. ucisu prin insurg. inva- sionatori in comuna. Csernătfalva 12. Noembre 1848. 6 barbati im- puscati prin invasionatori in comuna. Cserged Aprile 1849. 1 barb. deto. Deutsch Pian 2. Febr. 1849 1 barb. terorisatu, ucisu prin invasionatori. Donnersmarkt 19. Ian. 1849. 3 barb. deto. Nicolau Rusu 1 barbatu fă aruncatu in flacar’a casei sale aprinsa de insurgenți, unde au si muritu. Sandu Calusieru. Acesta fiendu orbu, fă ucisu langa conducatori’a sa. Maiu 1848. loh. Alpini, 1 barbatu. Acesta fă in- puscatu in fuga si la mandatulu maj. de insurg. AL Alsd inmormentatu sub furci. Dunersdorf 24. Martie 1849 loh. B. Munteanu, Andreiu Lazaru, Georgiu Lazaru, Simione Babesiu, Ioane Mihailutiu, Nicola Heva, Georgiu Lazaru, Ba- siliu Constantinii, Ioane Crisianu, Todoru Dillea, Lazaru Gligoru, Ioane Suni, Ana, Simione Constan- tinu, Ioane Crisianu, Luca Mosore, Nicolae Copete, Bartholomeu Goga, Const. Copete, Dumitru Manta, Nicolau Lazaru, Ioane Crista, Nic. Babesiu, Titzka Sâni, 23 barbati. La mandatulu major, de insurgenți Jenei Joska fura scosi toti locuitorii d’in Muresiu- Osiorheiu (?) afara, si prin decimatiune fura aleși acești 23 romani si 11 sasi, duși d’in diosu de co- muna la tiermurile Ternavei, unde fura puscati toti si aruncati in Terna va. — 245 — Elisabethstadt 26. si 30. Ian. 1849 5 barb. impuscati de invasionatorii insurgenți. Frauendorf Aprile 1849 Bucura Lungu 1 barb., ucisu si terorisatu de invas. in comuna. Felfalva Februariu 1849 Triff Simione, Ioane Simione, Popa Ioane, Damianu Constantinu, Mira Patue, Baciu Teodora, Cenger Alexi, Versanu Vasilie 8 barbati. Acești 8 individi, cari după date secure au fostu nevinovati, fura uciși prin brutalitatea loco- tenentelui de venatori unguresci Paulu Magyari. Galatiu 10. Augustu 1848 Copranu Trifanu 1 barbatu. Acesta sub pretestu de conducatoriu fii a- magitu d’in comuna, apoi inpuscatu de insurgenți. Dealu mare 17. Aprile 1849 5 barbati terori- sati si uciși de insurg. invasiouatori. 6. Febr. 1849 Romosianu Nutiu 1 barb. omoritu prin sententi’a tribun, revolut. Glogoritia Ian. 1849 17 barb. deto. Groszpold 5. Febr. 1849 12 barb. deto. 15. Martiu 1849 1 barb. deto. Groszprobsdorf Martiu 1849 Dumitru Cretiu, Maidu Olteanu 2 barb., la mandatulu comandantelui d’in Sighisidra capatara căte 100 beție, apoi fura in- puscati prin Benk(?) Ferencz. Maiu 1849. lancu Mohider 1 barb., fii inpuscatu prin serg. de cav. Benk. 2. Maiu 1849. Curutiu Dumitra 1 barbatu, ucisu prin brutalitaiea propriet. Răkosi. Hăssag Febr. 1849 1 barb. omorîtu prin inva- siunea insurgenților u. Sibiiu 6. Martiu 1849 1 barb. prin invas. insur- gentiloru. 5. Aug. 1849 1 barb. deto. 22. Martiu 1849 Joii. Pauleti d’in Roșia 1 barb., , ucisu prin tribunalulu din Sibiiu. 13. Martiu 1849 Johanna Barbu din Darstadt 1 femeia deto. Aprile 1849 Nic. Deplecu deto. 13. Aprile 1849 loanu Gligovitiu din O. Gerez. Nic. Gligovitiu 2 barb. deto. luliu 184,9 Samuilu Blisco deto. Aprile 1849 Onea Popi Todoru, Micb. Mundra, Lada Balintu, 3 barbati deto. Hohendorf, Martiu 1849 Foram Ilisie, inpuscatu de Brusz Ferenz la mandatulu grafului Fr. Haller. Hoszufalu 8., 17. Dec. si 17. Octombre 1848 36 barbati si 3 fem. prin insurg. invas. prin comuna. Jacobsdorf 15. Aprile 1849 1 barb. inpuscatu. Kaisd Aprile 1849 2 barb. deto. Jevodits Febr. 1849 1 barb. deto. Kaltwasser Maiu 1849 1 barb. deto. Dinu Bucura, Dumitra Moldovanu 2 barb. ese- cutati la morte prin sententi’a trib, revolutionariu. Kleinpold 4. Febr. 1849 3 barbati inpuscati prin invasiune in comuna. Kelnek 26. luliu 1849 6 barb. uciși prin tero- rismulu insurg. invas. Kis-Sajo Febr. 1849 Niculae Husca Ia manda- tulu conducat. de insurgenți Szâsz Farkas. Kis-Budăk Aprile 1849 6 barb. Aceștia fura escortați de unu despartiementu de insurg. cătra Pos- musiu, dr pe drumu fura inpuscati. Cornetielu 6. Aprile 1849 8 barbati prin tero- rismulu insurgentiloru. Kovesd 23. Aprile 1849 Filimonu Kovăts, Si- mionu Armănu, loanu Varga, Nic. Cojocariu, Carte- sur (?) Varga, Silvestru Armdnu, Nestoru Armdnu, Simionu Carganu, 8 barbati. Aceștia fura esecutati prin comisiunea ambulatoria sub Fronius. Kreisch 11. Martiu 1849 loanu Haiduk, la man- datulu vicecomitelui de atunci Alecsandru Nagy. Lademos Febr. 1849, 2 barb. La Magarei fura inpuscati doi romani cu numele Husar si Craciunu Kizak, ambi d’in Magarei, la mandat, nobililoru din Berkesch, Szaboszlai Lajos si Kovăcs Lăszlo prin in- surg. 300 de pași d’in diosu de comuna. Langendorf 6. Febr. 1849, 2 barb., torturati si uciși de insurgenți, Langenthal Ian. 1849 1 barb. deto. Lodormany Ian. 1849 1 barb. deto. Magerusiu 26. Febr. 1849 2 barb. inpuscati de insurgenți. Dec. 1848 1 barb. deto. Maltdorf 5. Maiu 1849 Baiu Georgiu esecutatu prin sup. locotenentulu de insurgenți Benk Ferencz la mandat, graf. Franc. Haller. Manarade luniu 1849 5 barb. torturati si uciși prin insurgenți. Marco s 11. Febr. 1849 Xenofonu Dogariu ese- cutatu la mandat, lui Sărosy. Martinsdorf Apr. 1849 loanu Ceope, Antonu Colutiu, Seou Pecura, Candidu Romanu, loanu Vladu, loanu Solomone, 6 barbati, esecutati prin comisiunea de rebeli ambulatdre sub Fronius. Mediaș iu Febr. 1849 2 barb. prin insurgenți. 9. Febr. 1849 loanu Sedrianu, Georgiu Moga, Ionii Cerva, 3 barbati, cei doui d’intaiu inpuscati prin sergentele de insurgenți Hagelte (?) Martiu 1849 1 barbatu prin insurgenți. Michelsdorf luliu 1849 2 barbati torturati si uciși de insurgenți. Maiu 1849 Toma Osinu deto. Micasasa Ian. 1849 2 barb. deto. Muckendorf 6. Aprile 1849 Boeriu Abelu, G. Bolborea, Bucura Bolborea, 3 barbati, uciși la man- datulu lui Kăszoni. 6. Aprile 1849 Ioane Popa, Georgiu Novacu, Ilie Chîrculu, 3 barbati, esecutati fără sententia si judecata de insurgenți. Georgiu Chindea. Acesta se incercă se Tuga d’in captivitate, fă inse prinsu si ucisu de insurgenți. Sabesiu Aprile 1849 Pav. Radu ucisu la man- datulu comandantelui de atunci d’in orasiu, fără ju- decata. Aftinie Oanea ucisu de insurgenți. 40 — 246 — 7. Febr. 1849 11 barb. omoriti de insurgenții năvălitori in comuna. Noembre 1848 1 barbatu deto. Nados 2. Maiu 1849 Mich. Cifrea, la mandatulu judelui de cercu Sigmond Vas luatu captivu, apoi demicatu. Nagy-Sajo Aprile 1849 Petru Balme fă pus- catu d’in arbitriulu capitan. de insurg. Szdts Farkas. Neudorf Aprile 1849 Georgiu Bokos, ucisu la mandat, lui Irinius(?) Nucetu 6. Aprile 1849 12 barb. uciși de insur- genți in modu barbara. Nyen 5. Dec. 1849 Georgiu Kilosa, Moise Blen- dea, lonu lackos, 3 barbati, trucidati fara sententia la mandatulu lui Sărosi. 24. Dec. 1848 1 barbatu trucidatu de insurgenți. Păios Febr. 1849. 3 barbati deto. Posmusiu Aprile 1849 Stefanu Suciu, Teodoru Rusu, 2 barbati,, la mandatulu conduct, de insurg. fără sententia trucidati. lonu Suciu, Tanase Suciu, 2 barb., la mandat, capit. de insurg. Szdts Farkas. Petelea luniu 1848 1 barb. trucidatu de insurg. năvălit, in comuna. Purcaretiu 17. Doc. 1848 Radu Seitanu, Stoica Gogolanu, 2 barbati, in tempulu devastarei comunei uciși -prin Sărosi. Racovitia 17. Martie 1849 1 barbatu trucidatu de insurgenți. Resinariu 5. Aug. 1849 1 barbatu deto. Reuszmarkt (Miercurea) 4. Febr. si Aprile 1849 2 barbati deto. Reussen Maiu 1849 1 barbatu deto. Rodu 16 luniu 1840 1 barb. puscatu de insurg. Ramosu 25. Aprile 1849 Ilie Miliaifa deto. 6. Febr. 1849 1 barbatu deto. Rothenthurm (Turnu-rosiu) 1849 4 barb. tru- cidati in modu barbara de insurgenți. Rovas Maiu 1849 Chilimu Koska esecutatu prin comis, revol. ambulatoria. Rucaru Aprile 1849 lonu Bogdin, Zachei Conce, Adamu Baleanu, 3 barbati, esecuteti prin comis, am- bulatoria sub Iunius(?). Salzburg Maiu 1849 Nicolae Passa, esecutatu prin . . , Schalldorf Maiu 1849 Maicker Reitu, Simione Ilisla, Moise Sepp, 3 barbati, uciși prin tribun, revol. Scharosch Ian. 1849 Ocenicu Mirsa la man- datulu căpitanului voluntariloru Csanădi Lajos. Ocenicu Nicolae deto. 28. Ian. 1849 1 barbatu trucidatu de insurg. in modu barbara. Sză’szalmos Ian. 1849 5 barb. si 1 fem. deto. Schăssburg Aprile 1849 Petru Colcearu fu îm- pușcata la mandatulu graf. Fr. Haller. 14. Ian. 1849 1 barb. trucidatu de insurgenți. Szăsz-Regenu Aprile 1849 Adamu Kirilla la mandatulu lui Nagy Săndor inpuscatu. Tdmn’a 1848 2 individi d’in Csernek trucidati de insurgenți. 3 indiv. d’in Zopratz deto. 1 indiv. d’in Szovaji deto. 8 indiv. d’in SzOplak deto. Seiden, Isacu Oprea d’in Craci unei u deto. Siboth 14. Martin si 14. Aprile 1849 2 barb. trucidati de insurgenți. Scholten 14. Ian. 1849 1 barbatu ucisu, pen- trucă au aflatu la densulu o scrisOre adresata prefect. Axente Severa. Sommerburg 12. Dec. 1849 2 barb. trucidati de insurgenți. Stolzenburg Ian. 1849 7 barb. deto. Szeplak Martiu 1849 1 barbatu si 3 femei au moritu in urm’a maltractariloru de insurgenți. 17. Martiu 1849 1 barb. trucidatu de insurgenți. Tartlau 12. Noembre si 5. Decemb. 1848 d’in Szeplak 3 barbati, unulu inpuscatu, ceia 2 torturati de insurgenții invas. Tatrang 15. Dec. 1848 3 barbati deto. 8. Dec. 1848 lonu Șansa, Georgiu Peneș si loanu Baleanu, 3 barbati, esecutati la mandatulu colonelu- lui de insurgenți Sărosi. 8. Dec. 1848 1 barb. trucidatu de insurgenți. 15. Dec. 1848 lonu Vaicubanu, Vas. Penigariu, Cecsiani Vaihuber, 3 barbati, la mandatulu colon., Sărosi. Thalheim 11. Martiu 1849 1 barbatu trucidatu de insurgenți. Teckendorf Martiu 1849 Israila Pantilimonu, Tanase Teodoru, Bucura Vasilie, 3 barbati, esecu- tati prin sententi’a tribunalului revoluționariu. Martiu 1848 2 barbati trucidati de insurgenți. Aprile 1849 Shal Teodoru. Acestui si la alti doi sasi mai antaiu li s’au rapitu vitele, după acea fura desemnați si duși in macelari’a, unde fura uciși cu lemne de cătra venatorii unguresci. Martiu 1849 Teodoru Filimonu si loanu Mi- haile Loki, ambii d’in Posmusiu, 2 barbati, fura in- puscati la mandatulu comand, de stațiune Backer. T3. Aprile 1849 Campianu Gira Ioane. Acestuia după mai multe maltractari i s’au frantu manele, fă inpuscatu. Febr. 1849 lonu Boeriu d’inM. Marton, Arseniu Teodora, Toma Vasilica, Papu Vasilica, Pavela lonu, 4 barbati, d’in arbitriulu lui Kolbăsz Ferentz si Bakay, acești 4 toti d’in Szăsz-Erked. Aprile 1849 Somesianu Mihaila inpuscatu la man- datulu unui Putnaki. Somesianu Danila d’in Kobblkut fă inpuscatu la cererea unei asia numite Juliana Ratiu. Olteanu Chirila d’in Fiiskut inpuscatu de insurg. In diu’a de Pasci 1849 Chirven Petre d’in Kis- falau si Bucovai Teodora d’in Orosfai’a, 2 barbati, fura inpuscati la mandatulu lui Terței Istvăn(?). Teufelsdorf 18. Febr. si 18. Aprile 1849, 7 barbati trucidati de insurgenți. — 247 — Tordâs 18. Febr. 1849 1 barb. inpuscatu de in- surgenți. 16. Febr. 1849 1 barb. trucidatu de insurgenți. Ujfalau Martiu 1849 6 barb. deto. Ujgezes Maiu 1849 Teodoru Miliaila, Teodoru Galva, 2 barbati, esecutati de comisiunea rebeliloru ambulatoria sub Fronius. Vecsesd Aprile 1849 lonu Simionu Sâni, Georg Mihaiu, Martinu Bate, lonu Stai Iama, 4 barb., d’in acdsta comuna fura 15 individi in urm’a sententiei unui tribunalu revol. batuti pre mdrte si vidtia. George Mihaila, care in urm’a acestei batai nu a moritu, iii inpuscatu de Szaboszlai Lajos. Veszbd Aprile 1849 Dumitru Pascu, Andreiu Pensariu, Pavelu Cherra, Dumitru Pensa, Șuti Neki si Dumitru Neki, 6 barbati, esecutati prin sententi’a tribun, revol. Weisskirchen Febr. 1849 Nyistia Todoru, Ifthi- mie Irie, Andreiu Gligoriu, Baiu lonu, Beganu George, Indarai lonu, 6 barbati, aceștia fura după prim’a ca- ptivitate scosi la campu, fura mai antaiu străpunși cu baionetele, apoi inpuscati. Octombre 1848 si Aprile 1849 13 barbati tru- cidati de insurgenți totu acolo. Aprile 1849 Kusztye Loginu, Cristea lonu, 2 barbati, la mandatulu graf. Fr. Haller inpuscati. Zajzer 7. Dec. 1848 1 barb. trucidatu de in- surgenți. (Va urma.) Nr. 257—1870. Protocolulu siedintiei lunarie a comit, asociat, trans. tienute in 6. Sept. c. n. 1870 sub presidiulu Ilust. sale dn. viee- pres. Iac. Bolog’a, fiendu de facia dd. membrii II. sa dn. cons. fin. P. Mânu, Rev. dn. protop. 1. Hanria, dn. senat. Petru Rosc’a, dn. secret, fin. loanu Tulbasiu, Rev. dn. ases. cons. Zach. Boiu, dn. Vis. Romanu, dn. secret. II. I. V. Russu, dn. adv. dr. Dem. Racuciu, dn. oficialu pens. Vas. Ardeleana, dn. prof. I. Maxima si dn. cancelistu magistrat. loanu Cretiu. § 128. Dn. cons. fin. Petru Mânu, conformu con- clusului comit, d’in 30. Aug. a. c. fiendu insarcinatu d’in partea presidiului cu censurarea computului, re- lativu la spesele de caletoria a cassariului si secret. II., avute cu ocasiunea adunarei gen. dela Naseudu, refereza in acestu obiectu. Arata, că susu-numitiloru oficiali, li-s’a anticipatu câ spese de caletoria, 200 fr. v. a.; d’in aceștia s’au cheltuitu 123 fr. 85 cr., prin urmare vine a se re- incassa unu escedente de 76 fr. 15 cr. Dn. referente, censurandu respectivulu computu, ’lu afla de acceptabile, si propune aprobarea aceluia in tdte positiunile sale, inse cu aceea adaugere, câ pentru viitoriu, se se fipseze pentru oficialii asociat, diurne anumite pentru asemene caletorii, si propune d’in parte-si, pre dî căte 2 fr. v. a. de o persdna (Nr. prot. ag. 238). Presidiulu punendu la disensiune d’in punctu in punctu propunerile dlui referente, in nesu cu posi- tiunile respectivului computu, positiun. 1, 2 si 3 ale computului, se primescu cu unanimitate si se licuiddza. § 129. După .aceea, veniendu la disensiune, po- sitiunea 4 d’in resp. computu, relativa la diurnele a- mintitiloru oficiali, computate de densii a căte 2 fr. 80 cr. pre dî, asupra acesteia se incinse o desbatere mai lunga, la carea participară mai multi inși d’intre membrii presenti ai comitetului. In decursulu desba- teriloru se iviră urmatdriele propuneri: a) Dn. dr. Racuciu face propunerea, câ oficiali- loru se li-se licuideze numai căte 2 fr. pre dî. b) Dn. prot. I. Hannia propune se li-se licuideze căte 2 fr. 80 cr. pre dî, inse numai pre dîlele căte le-au petrecutu in caletoria, luandu-se afara de aici, cele doue dîle petrecute in locu, in Naseudu, fiendu- că acolo oficialii, câ si alti dspettf'au fostu provediuti cu cele de lipsa, in urma c) Dn. Vis. Romanu, recunoscfindu numai pe adun, gen. de competente a fipsâ diurne pentru oficialii sei, la asemene caletorii, propune, câ comit, in astu ob- iectu se faca o propunere motivata la viitori’a adun, generale. Dupace membrii presenti ’si descoperiră opiniu- nile sale, asupra unei seu alteia d’in amentitele pro- puneri, in urma, punenduse la votu, in ordine, pro- punerile de sub a) si b), acele se reieptăra — punen- duse la votu si propunerea de sub c) adoptata si de referințele resp., aceea se primf cu maioritate, inse modificata in acelu intielesu, câ comitetulu se însăr- cineze pre comisiunea esmitenda la tempulu seu, pen- tru proiectarea bugetului asoc. pre anulu viitoriu, câ luandu cu aceea ocasiune, in consideratiune si fipsarea diurneloru pentru oficiali, totu-odata se presenteze comit, in acâsta privintia o propunere motivata si de- taiata, carea apoi d’inpreuna cu proiectulu de bugetu, se le substerna adunarei gen. spre pertractare si de- cidere. Altfeliu pentru acumu se primesce si licuideza, si posit. 4 d’in respectivulu computu, cu căte 2 fr. 80 cr. pre dî de o persdna; totu-odata respectivii ratiocinanti se indrumeza a redâ cassei asoc. esce- dentulu de 76 fr. 15 cr. d’in anticipatiunea primita. § 130. Se impartasiesce charthi’a dn. prof. loanu Popescu cu datulu 5. Sept. a. c., prin carea dsa ab- dîce de posturile de controloru si membru supl. alu comit, asoc. Se iea spre scientia, si totu-odata presidiulu a- duce la cunoscientia, cumu-că conformu conclusului adun, gener. de sub p. XX. a substituitu pentru po- stulu de controloru, păna la dispunerea ulteriora a viitdrei adun, gen., pre dn. oficialu pens. Vas. Arde- leanu, caruia suntu de a i se transpune chieile dela cass’a asoc.; mai amentesce presidiulu, că postulu de membru supl. se lașa deocamdată vacante. § 131. Se pune la ordinea dîlei, continuarea desbaterei asupra aceloru concluse ale adun, gen., cu a carora esecutare e insarcinatu acestu comitetu. Secret. II. dă cetire conclusului de sub p. XVII. 40* — 248 — pos. 1 lit. a), referitorii! la redicarea unei academie romane. D’in acestu conclusu se vede, cumu-că adun, gen. a primitu in genere proiectulu comitet, relativu la modalitatea procurarei midiuldceloru necesarie spre infientiarea si susutienerea unei academie romane de drepturi, numai asupra otarîrei locului (capu V. § 5), că unde ar fi se se redice academi’a, adun, a decisu. că despre acestu obiectu, se se decidă in o adunare, costatoria d’in 2 tertialitati ale contribuitoriloru prin maioritate de voturi, si pentru casulu, candu la aceea adunare nu ar conveni neci doue tertialitati ale con- tribuitoriloru, contribuitorii adunati se fia indreptatiti, a conchiamă un’a adunare estraordinaria, amentinduse cu ocasiunea conchiamarei, că nou’a adunare va de- cide despre locu, ori d’in câți membrii va costă. Secr. II. că ref., d’in consideratinnea momento- sitatiei obiectului d’in cestiune, propune, că conclu- sulu amentitu d’inpreuna cu celelalte acte resp. se se predea unei comisiuni, cu însărcinarea de a presentă comit, o propunere detaiata in privinti’a modului ese- cutarei aceluia si mai alesu a puncteloru coprense in capu III. § 3 lit. a—c d’in respectivulu operatu. Presidiulu pentru chiarificarea lucrului poftesce totu-odata pe secret. II. a dă cetire si respectivului proiectu alu comitetului devenitu degiă conclusu alu adun. gen. Ceea ce facfinduse, se pune la disensiune propunerea referentului, relativa la esmiterea unei co- misiuni. Acăsta propunere da ansa la desbateri îndelun- gate si interesante, cu care ocasiune domnii membrii presenti, descoperindu’si opiniunile sale, — pre langa propunerea referentelui, se mai fecera alte doue pro- puneri: un’a a dlui secret, fin. loanu Tulbasiu, carele propuse, că secret. II. insarcinanduse cu elaborarea espeditiuniloru resp., acele in concepte formulate se le presenteze in o siedintia a comitetului, spre des- batere, er alt’a a dlui Vis. Romanu, carele de o parte considerandu importanti’a obiectului, de alta parte do- rindu a se mai cugetă asupra aceluia, propuse că deciderea asupra obiectului in cestiune, se se amane deocamdată păna la o alta siedintia a comitetului. Punenduse la votisare mai antaiu propunerea dlui Romanu, aceea se respinge cu maioritate de voturi, după aceea veniendu la votu propunerea dlui Tul- basiu, că contraria propunerei referentelui, si voturile impartienduse in doue parti egali (5 vot. pro, 5 con- tra), si dn. prot. I. Hannia abstienenduse dela voti- sare, presidiulu dirima cu votulu seu, in favdrea pro- punerei referentelui resp., inse modificate in acelu in- tielesu: că comisiunea, ce se va alege d’in senulu comitetului, dupace va studiă obiectulu d’in tdte punc- tele de vedere, se presenteze la tempulu seu, comite- tului unu operatu, pre cătu se pdte mai completu, asupra modalitatiei punerei in lucrare. § 132. In nesu cu conclusulu precedente, se pune la disensiune cestiunea, că d’in căti membrii se coste resp. comisiune? Se decide: că aceea se coste d’in 5 membrii, cari se sî alesera in persdnele II. sale dlui vicepres. (propunetoriulu infientiarei academiei) si a dd. Zach. Boiu, Vis. Romanu, Rusu si I. Maximu. § 133. In urma la propunerea dlui Romanu se decide: că siedinti’a presentă sistanduse, se se con- tinue mane după amiddi la 5 dre, si presidiulu pof- tesce pre membrii presenti a se intrunui drasi in sie- dintia, la tempulu si dr’a defipta. § 134. Cu verificarea protocolului acestuia se incredintieza dd. Mânu, Romanu si Ardeleana. Cu aceste protocolulu siedintiei acesteia se in- chiaie. Datulu că mai susu. lacobu Bolog’a, I. V. Rusu, vicepresiedinte. secret; H. S’a verificatu prin Mânu. V. Romanu. Ardeleanu. Lîst’a banilorn incursi la asoc. cu ocasiunea adun.| gen. cerc, pentru despartiementulu asociat, a Clusiului (X) tienuta in diu’a de San-Petru a. c. A) Tacsa de meifibrii ord. 1) Dela dn. preotu in Rod, Vasilie Porutiu tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr. 2) Dn. proprietariu in Clusiu, Midi. lanchi tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr. 3) Dn, vice-jude proces, in T. Sant-Craiu, Vas. Dumitrescu ■ tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr. 4) Dn. parochu gr. or. in Somesiulu caldu, loanu Stanu tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr. 5) Dn. parochu gr. cat. in Clusiu-Monostoru, Nicolae Popu tacs’a de m. ord. nou pe 18fⁱ⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr. 6) Dn. adv. in Clusiu, loanu Petranu tacs’a de m. ord. n. pe 18⁶⁹/₇O si pentru diploma 6 fr. 7) Dn. concep, la direct, fiscala in Clusiu, Antoniu Schian tacs’a de m. ord. nou pe 18"/₇₀ si pentru diploma 6 fr. 8) Dn. cancel. jud. in Clusiu, Lad. Papp Lemenyi tacs’a de m. ord. nou pe 18®⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr, 9) Dn. propriet. in Feiurdu, Sim. Gocanu tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr. 10) Dn. c. r. consil. in pens. Georgie Domsia tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru diploma G fr. 11) Dn. jude proces. Nicolau Popu d’in Gileu tacs’a rest, pre anii 186%—186⁶/₇ 25 fr. 12) Du. control. Sam. Popu tacs’a rest, pre 186% 5 fr. 13) Dn. consil. minist. Sam. Porutiu tacs’a rest, pe 186% si 18⁶%₀ 10 fr. B) Colecte. 14) Prin dn. protopopu in Almasiulu mare, Porutiu câ co- lecta : a) Dela comunele bisericesci Almasiulu mare 48 fr.; b) Mi- resiulu mare 10 fr.; c) Bercea 5 fr.; d) Cutcisiu 5 fr.; e) Bog- dana 5 fr. 15) Prin dn. adm. protop. in tractulu Clusiului, Nic. Popu că colecte: a) Dela comunele biser. Aghiresiu 5 fr.; b) Argiov’a 80 cr.; c) Baciu 50 cr. • d) Berindu 50 cr.; e) Capusiulu micu 1 fr.; f) gtan’a 1 fr. 50 cr.; g)-Clusiu-Monasturu 2 fr.; h) Dretea 1 fr.; i) Feleacu 1 fr. 40 cr.; k) dela Greg. Olteanu in Fenesiu- sasescu 5 fr.; 1) dela com. Garboulu ung. 1 fr. 5 cr.; m) Na- dasielu ung. 1 fr.; n) Suciagu 1 fr.; o) Teutiu 1 fr.; p) Ticu 1 fr.; q) Turca 80 cr.; r) Top’a San-Craiu 2 fr.; s) Totelecu 1 fr. v. a. C) Tacse de membrii ajutători. a) Dela ddnii preotu loanu Podoba 1 fr.; b) Sim. Poputi a — 249 — in Feiurdu 1 fr.; c) Const. Nasta 1 fr.; d) Stef. Petrisîoru 1 fr.; e) Pav. Peteanu 1 fr.; f) Vas. Lapusteanu Pr. 1 fr.; g) dela ddmn’a Maria Tipsiganu câ contribuitoria 50 cr.; h) dela dn. 8. Barcu în Feiurdu 1 fr.; i) Petru Gadaleauu in Feiurdu 1 fr.; k) dela ddmn’a Elena Popu 1 fr.; 1) Rosali’a Popu nasc. Baldi 1 fr.; m) Catharin’a Popu 1 fr.; n) luli’a Banta 1 fr.; o) An’a Codarcea nasc. Cosm’a 1 fr.; p) Nin’a Vestemianu nasc. Golianu 1 fr.; q) dela ddnii loanu Condor Pr. Dongeu 1 fr.; r) Dochia Nast’a 1 fr.; s) dela ddmn’a Mari’a lanchi 1 fr.; t) An’a Bo- siescu 1 fr.; u) An’a Lungu 1 fr.; v) Nin’a Dimitrescu 1 fr.; w) Mathild’a Popu 1 fr.; x) Carolin’a Domsi’a 2 fr.; y) dela dn. Sam. Popu pre 2 ani 2 fr.; z) Pompeiu Germana studente 1 fr. Sum’a totale sub A, B si C face 227 fr. 5 cr. v. a. D’in acest’a suma retienenduse pentru acoperirea speseloru făcute si facunde in căușele directiunali ale despartiem. Clusiului, sumusidr’a de 27 fr. 5 cr., s’a trimisu la comitetulu centrale in favdrea fondului asoc. trans. sum’a de 200 fr. v. a. S’au mai trimisu: 1) Prin direcțiunea despartiem. cerc, alu Brasiovului I. s’a trimisu la asoc. 97 fr. 75 cr. si anume: a) câ colecte dela Fel- didr’a 12 fr.; dela Presmeriu 10 fr. 60 cr.; b) câ contribuiri in favdrea academiei romane dn. red. Iac. Muresianu a transpusu: 1) dela junimea studidsa la academi’a de drepturi in Clusiu 55 fr. 15 cr., publicati in Gazet’a Transilvaniei Nr. 39; 2) dela ostasii c. r. d’in Comaromu 20 fr., publicati in Gazet’a Transil- vaniei Nr. 48. 2) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Sighisidrei XXI. s’au trimisu câ tacse de m. ord. noui si de membrii ajutători; incurse cu ocasiunea adun. gen. cerc, sum’a de 35 fr. v. a. si anume: a) dela dn. concep, de advocatu in Elisabetopole Zach. Tataru tacsa de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru diploma 6 fr.; b) dn, preotu in Trapoldu, Sofroniu Brendusiu tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇O si pentru diploma 6 fr.; c) dn. negutiat. in Sighisidr’a, Dem/Demianu tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ si pentru dipl. 6 fr.; d) dn. economu in Feltia, Nic. Oprea tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇ₜ> si pentru dipl. 6 fr.; e) tacse de m. ajutători dela dn. preotu in Siacsiu, N. Brendusiu 1 fr.; f) dn. preotu in Tielin’a, V. Siandru 1 fr.; g) dn. preotu in Lasslea m., Nicolau Gheaja 1 fr.; h) dn. preotu in Saschidu, G. Sioneriu 1 fr.; i) dn. preotu in Ferihaza, I. loanoviciu 1 fr.; k) dn. preotu in Galamb- faleu, Atan. Onitia 1 fr.; 1) dn. invetiat. in Sighisidr’a, M. Pa- cala 1 fr.; m) dn. preotu in Hendorfu, I. Dobra 1 fr.; n) dn. invetiat. in Trapoldu, loach, Ticusianu 1 fr.; o) dn. adj. pens. Ferd. Hoprich in Sighisidr’a 1 fr.; p) dn. econ. in Sighisidr’a, Nic. Margineanu 1 fr.; q) dn. Const. Filipu 1 fr.; i) dn. loanu Moldovanu in Dai’a 1 fr. 3) Prin dn. vicecapitanu loanu Codru Dragusianulu s’au trimisu: a) dela dn. ases. urb. losifu St. Siulutiu tacs’a de m. ord. pe 186%, 186⁷/ₛ si 186% 15 fr.; b) dn. parochu in Ucea sup., Vas. Purece tacs’a de m. ord. nou pe 18⁶⁹/₇₀ 5 fr. 4) Prin dn. prof. gimn. in Blasiu, Ioane M. Moldovanu s’au administrata la asoc. tacs’a de m. fundat, dela dn. propriet. in Blasiu, Georgie Pop’a in oblig, urbar. trans. in suma 200 fr. m. c. si pentru diploma 1 fr. 5) Au intratu de-adreptulu la cassa: a) dela dn. v. fiscalu in Naseudu, Florianu Mikes tacs’a de m. ord. pe 186% 5 fr.: b) dn. par. in Cricau, Petru Trutia tacs’a de m. ord. pe 186%, 186% si 18⁶⁹/₇ₐ 15 fr. 1) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Belgradului (VIII) s’au trimisu la asoc. câ tacse de m. ord. noui si membrii ajut., cumu si câ oferte 53 fr. 50 cr. si anume: a) dela Dern. Bretoiu, cantoriu in Teiusiu tacs’a de m. ord. nou 5 fr.; b) Nic. Bretoiu lui Demetriu d’in Teiusiu tacs’a de m. ord. nou 5 fr.; c) Busanu Macaveiu, propriet. in Tibru tacs’a de m. ord. nou 5 fr.; d) D. Nic. Berghianu sen., talpariu in Alb’a-Iulia tacs’a de m. ajutat. 1 fr.; e) Zach. Stragianu d’in Alb’a-Iuli’a 1 fr.; f) loanu Nobili, parochu in Benign 1 fr.; g) Alecs. Bociatu, propriet. în Benigu 1 fr.; h) Stefanu Balanu, economu in Teiusiu 1 fr.; i) Antoniu Papu, par. in Gioagiulu de susu 1 fr.; k) Zebedeiu Cado, par. in Mesente 1 fr.; 1) loanu Savescu, parochu in Rametu 1 fr.; m) Dem. Siandru, par. in Tibru 1 fr.; n) Pop’a Paulu, propriet. in Teiusiu 1 fr.; o) Teodoru Velicanu, par. in Gald’a de diosu 1 fr.; p) Georgiu Muncusiu, teologii abs. d’in Bucerdea vinosa 1 fr.; q) Atan. Popu, par. in Craiv’a 1 fr.; r) loanu Popescu, par. in Stremtiu 1 fr.; s) Vas. Salagianu, econ. in Sant-Imbru 1 fr.; t) Vas. Neagoie, par. in Bametu 1 fr.; u) Vivianu Lasleu, par. in Cetea 1 fr.; v) Daramusiu Sim., jude comun, in Cetea 1 fr.; w) Sofroniu Daramusiu, propriet. in Cetea 1 fr.; x) loanu Daramusiu, docente in Cetea 1 fr.; y) Dion. Popescu, parochu in Ighielu 1 fr.; z) loanu Badu, morariu in Teiusiu 1 fr-; aa) loanu Morusca, economu in Gioagiulu de susu 1 fr.; bb) loanu Chisbach, propriet. in Ighiu 1 fr.; cc) Nic. Istrate, propriet. in Ighiu 1 fr.; dd) Isidoru Todorutiu, economu in Craiv’a 1 fr.; ee) Gregoriu Munteanu, economu in Cricau 1 fr.; ff) loanu Bo- logu, econ. in Gioagiulu de susu 1 fr.; gg) Petru Stanu, econ. in Stremtiu 1 fr.; hh) loanu Stanu, economu in Stremtiu 1 fr.; ii) Vas. Criste, not. in Benigu 1 fr.; kk) loanu Batiu, propriet. in Teiusiu 1 fr.; 11) loanu Moldovanu, propriet. in Teiusiu 1 fr.; mm) Glig. Fostocu, econ. in Teiusiu 1 fr.; nn) losifu loanette, propriet. in Teiusiu 1 fr.; oo) Nic. Crisianu, notariu in Giomalu 1 fr.; pp) dn. loann A. Severu câ ofertu 2 fr. 50 cr. 2) Prin dn. red. los. Vulcanu, cu ocasiunea adun, gener. dela Naseudu, d’in venitulu unei prelegeri scientifice de diserta- tîuni sî dechiamatiuni tieuute in 9. Aug. a. c. ser’a, a oferitu in favorea academiei romane 49 fr. 50 cr.; dela dn. protopopu in Blasiu, Alimpiu Blasianu tacs’a de m. ord. pe 18⁶⁹/₇₀ 5 fr. 3) Dn. c. r. capitanu in pens. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu au depusu, conformu dechiararei dsale in siedinti’a a II. a adunarei gen. d’in Naseudu spre a se face membru fundatoriu, 200 fr. in 2 obligațiuni de stătu. 4) Dela dn. inspectoriu alu domin, semîn. in Cutu, Teod. Colbasi, in obligat, urb. trans., câ tacsa de m. ord. pentru totu- deauna s’au primitu 100 fr. m. c. Sibiiu, 6. Sept. 1870. Dela secretariatulu asoc. trans. Publicarea baniloru incursi la asoc. dela siedinti’a comitet, asoc. trans. d’in 6. Sept. a. c. păna la siedinti’a aceluia d’in 23. Sept. a. c. 1870. 1) Prin direcțiunea despart, cerc, alu Brasiovului s’au tri- misu la asoc. a) câ tacse de m. ord. noi: 1) dela domnii Stef. Poenariu tacs’a pe 18G⁹/₇₀ 5 fr.; 2) H. N. Ciurcu tacs’a pe 18⁶⁹/.ₐ 5 fr.; 3) G. B. Popu tacs’a pe 18⁶⁹/₇ₐ 5 fr. b) că colecta: 4) dela comunele Gimbavu 10 fr. 16 cr.; 5) Magherusiu 6 fr. 81 cr.; 6) Botbavu 4 fr.; 7) Preurbiu Tocile 6 fr.; 8) dela dn. parochu in Bodu, Dim. Popoviciu 1 fr.; 9) dn. invetiat. Filipu Creitiariu 50 cr.; 10) dn. invetiat. G. Cherciu 50 cr.; 11) dela 50 poporeni colecta 3 fr. 66 cr. Sum’a 47 fr. 63 cr. v. a.; s’au trimisu inse 47 fr. 70 cr. 2) Prin direcțiunea despartiem. cerc, alu Sighisidrei (XXI) s’au trimisu câ tacse de m. ord. nou si pentru diploma pentru dn. administrat, 'protop. alu tract, Palosiului, loanu Gheaj’a 6 fr. Sibiiu, 23. Sept. 1870. Dela secretariatulu asoc. trans. Prea stimata redactiune! Despre necesitatea cundscerei si utilitatea intre- buintiarei biblioteceloru si archiveloru vechia, intru cercetarea si scrierea istoriei ndstre naționale, seu a patriei ndstre, s’a scrisu deja, si cu destingere d’in partea „Archivului“ si a acestei folia, destulu, asia in catu eu in asta direcțiune, n’asiu pote face altuceva, decătu una simpla repetire — superflua. — 250 — Cu ast'a ocasiune, deci, me restringu numai la una comunicare breve si marcata a bibliotecei „Bat- thyaniana“ d’in Alb’a-Iulia; intendendu iubitoriloru de cercetări estrasulu manuscrisaloru acolo aflatdria, parte de interesu mare, parte particulariu pentru noi romanii. „Bațthyanianulu“ este unulu d’intre cele mai în- semnate si considerabile institute ale tierei ndstre. Elu este productulu a nesuentieloru si suddrei singuru unui omu. Fii in an. 1798 31. luliu prin episcopulu de a- celasi nume, unu barbatii invetiatu si pastoriu ade- veratu sufletescu, fundatu si donatu Transilvaniei si spre intrebuintiarea toturoru volitoriloru deschisu. „Batthyanianulu“ contiene trei parti. Galeria pen- tru molusce, botanica, numismatica, anticitati si mi- neralogia. AstrOnomi’a, de multu fdrte negldsa; cu tdte re- cerentiale, dara ruinate si derimate — unic’a in tiera, dar ca candu n’aru fi, si in fine Bibliotec’a. Aedsta este partea cea mai insemnata, mai organisata si completa; contiene 30,000 tomuri si una mulțime de manuscrisa fdrte vechia si pretidsa. Are la vreo 300 biblia, — pdte ca cele mai multe d’in diferite tempure, si unu numeru imposantu de cârti istorice a tdta lumea, clasici elini si latini fdrte multi. Aici si-a petrecuta lune si ani intrege losifu Kemeny, scriendu istori’a tierei. Pentru intre-> buintiarea celoru d’in magazinulu acestuia literariu suntu gătite tdte comoditatile recerute si tempulu dela 11—12 dre a. m. defiptu. Ear pentru decopiarea ma- nuscrisaloru se ia tempulu după volienti’a si pa- cienti’a decopiatoriului respectivu. Manuscrisa suntu, precumu amu amintitu, fdrte multe si diferite; eu numai cele de interesu pentru noi le estragu, care suntu: 1. Analecta publica diplomatica. Sec. 18. Con- tiene (conventio duarum Nobiliara nationum cum na- tione Saxonica 1693). 2. Approbatae Constitutiones Regni Transilva- niae et Partium a. 1695. 3. Auersperg Comitis Praesidis Gubernialis de Stătu Transilvaniae sui temporis 1771. 4. Acta Processualia diversarum causarum in variis Judiciis Hungariae agitatarum ab a. 1774—75. 5. Acta Processualia variarum causarum in di- versis foris judiciariis Hung. agitatarum Sec. 18. 6. Actio Jeronimi Laski apud Turcam nomine Regis Joannis 1527. 7. Anagnostes Transilvanus, aetatis quartae 1694 de rebus Transsilvanicis (contiene cu deosebire miș- cări de relegiuni de dupre tempulu lui Zapolya). 8. Beschreibung (historisch, geographisch und topografische) Daciae Mediterraneae 1735. 9. Leonhardi Gorecy descriptio belii Juoniae Vai- vodae Valachiae. Huic accessit loan. Lasicy historia de ingressu Polonorum in Valachiam 1672. 10. Collectanea Miscellanea (contiene cu distin- gere: a) Anunciarea Ini Georgiu Păi in limb’a itala ddto. Alb’a-Iuli’a 5. luniu 1595 cătra Sigism. Băthori, care pre atunci era in Moldov’a. b) Una scrisdria ddto. Alb’a-Iuli’a in 3. luniu 1595, prin care ihta- resce Sigismund Bathori conventiunea făcută cu Mol- dov’a. c) Paria hterarum Andreae Cardinalis Bathori contra Principem Trans. ad Regem Poloniae datarum. (In acest’a descrie crudelitatile lui Sigismundu.) Mai suntu inca alte multe, dar nu asia însemnate. 11. Correspondentiae ’ Georgii Răkoczi junioris in Concept. 1696. (Dar aceste păru a fi nesce cor- respondentie intre Tbkoli si Ilen’a Zrinyi.) 12. Correspondentiae Principum Transilvaniae et aliorum ad eosdem ab anno-1500. Patru tomure. 13. Correspondentiae Principum Transilvaniae et aliorum ad eosdem sicut et alios ab anno 1600. Duo tomure. Aceste duo tomure de locu nu’su cunoscute; cele mai de interesu, de si suntu interesante tdte, ’su ur- matdriale: a) Scrisdrea d’in Drinapolea ducelui Cupruli, de- spre scdterea dârei d’in partea lui Ahmeth pasia, de prin prefecturele Uniaddrei, Dobocei si a Solnocului interioru. b) Una scrisdria, in care marturisescu boierii Deacu Rhadulu, Mihailicu Vornicu, Tudoci Vornicu, Thoma Vornicu, Bernardinu Argiru precumu-că me- diculu voevodului nu a batutu pre jupanulu Alesandru. c) Una epistola d’in 21. Aug. scrisa voevodului Munteniei, in care’i multiamesce Apafy pentru incu- noscientiarile primite si ei comunica totu de acelea despre depărtarea ostiloru germane. ’ d) Scrie Apafy imperatoriului Romanu si princi- pelui Moldovei, că nu pdte fi constrinsu la solvirea celoru 5000 galbeni pretensi. e) Epistola scrisa de Apafy voevodului romanu, despre uciderea lui Const. Cantacuzenu. f) Epistol’a luiG. Răkoczy ddto. 7. Aug. 1637, in care roga pe principele invecinatu pentru an icetia sa. 14. Correspondentiae inter Ferdinandum I. Re- gem, Sigismundum Regem Poloniae, Isabellam atque alios ab annis 1539 et 1540. 15. Cyrilli Epistolae sec. 15. 16. Dissertatio Historica de Dacia Mediterranea 1699 de Rudolfu Bzenczky. Cu aceste, a le face cunoscutu iubitoriloru de scrisu, m’amu simtitu detoriu natiunei mele luptande. Acumu nu ne lipsescu alte cele, decătu numai a le decopia, că-ci acea ne este concesu, si a le intre- buintia la tempulu si locurile loru. Si eu ’su ocupata cu decopiarea manuscrisaloru de sub 15 si 16, si de locu după finirea lucrului ’mi voiu luă libertatea a le da publicitatei. Detorinti’a-ne aru fi vechia, ocasiuni ne iutalnescu; asia dara se ne nesuimu si se nu prea inculpamu, nu sciu ce, că-ci de aici incolo, noi pre noi ne-amu acusa. Alu dvostra cu cea mai profunda stima Sabesiu, 15. Aug. 1870.., I- V. Barcianu. — 251 — Proba d’in dictionariulu etimologicii alu societatei acade- mice romane. (Continuare). 7) A, prep., ad, destinata in origine, câ si latinesculu ad, italiculu a, galliculu â, se esprema relationi materiali de locu, apoi applicata prin metaphora si la espressionea altoru relationi mai ideali, cumu: modulu, timpulu, etc. — A) In intellesu locale usulu acestei preposetione e forte restrinsu si redussu la urmato- riele espressioni: a casa, a mana, a fundu, a mente: siedu a casa; nu te scii dâ bene a fundu; am a mana tote câte mi sunt de lipsa spre a scrie; luati a mente; ve adduceti a mente? —- b) In unire cu prep, de, in espressionile: de a casa, de a drept’a, de a stang’a: venimu de a casa; cu Jesu crucefissera doi lotri, unulu de a drept’a, altulu de a stang’a; sunt Români si de a drept’a si de a stang’a Dunării, — Pretotendenea aiurea, in intiellessu locale, se pune la, sau in, in locu de a; chiaru in unele d’in pucinele espressioni de susu, prep, a a perdutu mai multu sau mai pucinu intiellessulu originariu de locu, luându altulu mai ideale, si las- sandu totu preposetioniloru la si în însemnarea materiale de locu. Asiă espressionile: 1) am a mana unu omu, 2) am la mana unu omu, au fia-care unu intiellessu differitu si bene destinctu. Cea d’antâiu însemna numai ca am la indemana, la desposetionea mea omulu, si me potu servi cu densulu, ver-candu voiu vr-6, fora inse se d6 neci de cumu a intiellege ca omulu s’ar află in ade- veru in man’a mea, d’in contra celle alte doue dau se intiellega ca tînu mai multu. sau mai pucinu omulu in man’a mea, si ca potu, ver-candu voiu vre, se i făcu reu, se mi resbunu de den- sulu, cu acesta difîerentia, ca espressionea: am la mana, este mai pucinu energica de câtu am in mana, de ore ce prin antâi’a nu se dâ a se intiellege ca tînu omulu meu asiă de bene, in câtu se nu mi pota scapă, cumu se intiellege d’in a dou’a. Totu asia differu cu totulu in intiellesu espressionile: 1) am a ■ mana una carte; de ore ce prin antâi’a nu se intiellege ca tînu cartea cu man’a mea, cumu se intiellege din o dou’a. De asse- menea, dicundu: a se dâ a fundu, sau a se duce a fundu, in- tellegemu cu totulu altu ceva de câtu dicundu: a se duce la fundu, sau a se duce in fundu. Chiaru in espressionile: a casa, de a casa, de de si prep, a, pare a fi pastratu mai bene intielles- sulu locale, totuși acestu intiellesu este forte intunerecatu, asiă in câtu prepositionea formedia cu sust. casa mai multu una locu- tione adverbiale correspundietoria in intiellessu cu: la mene, la noi, sau cu galliculu chez moi, chez nous: venimu de a casa= nous venons de chez nous, me ducu a casazzzje m’en vais chez moi. Astu felu dera in espressionile: a casa, de a casa, prep, a espreme mai multu una relatione de possessione; si de acea-a, candu nr .ițele espressioni lassa indointia asupra persouei posses- soria, sau punemu pre longa densele si vorbele, ce espremu ac- curatu person’a, insocite de prep, la: a casa, la voi; de a casa, de la frate-meu; sau numai cu vorbele, ce espremu person’a possessoria, insocite de prep, la, arrettâmu amendoue relationile, cea de possessione că si cea de locu: astadi prandîmu la noi, mane la voi, poimane la veru meu Antoniu; de la noi la voi nu este asiă departe. — B) Mai multu de câtu in intiellessu lo- cale prep, a se iea in alte multe si variate intellessure mai ideali; si a nume espreme: 1) Modulu, intru unu numeru de cașuri marginitu, cumu: a) la câteva vorbe ce espremu semtirile esterue sau amblete: vasulu acestu-a suna a spartu, a dogitu, ’a crepatu; ce spuni tu, nu pute a nasu de omu; ve mirose gur’a a cepa, a usturoiu, a cunisiore; mirose a nasu bellitu; nu amblati a lene; nu calci a popa, a omu de omenia. — b) In unire cu prep, de, • la verbe, ce espremu jocure sau amblete: copiii se joca de a porc’a, de a petreculu, de a mincea, de a popiculu, de a bab’a orb’a, de a mam’a gai’aț pruncii mergu de a busiele; de a in- deretulu sau de a inderetele nu potemu amblă bene; inimicii mergu de a dreptulu assupr’a capitalei; apucâmu callea de a curmedîsiulu; — c) In locutionea: a buna sema, la verbele: scite, cunoscere. credere, fire, cumu: sciu a buna sema, credemu a buna sema, asiă e a buna sema, nu e asia a buna sema, ve in- siellati a buna sema. — Dera camu in acellu-asi intellessu se dîce mai multu: de buna sema. — d) In espressionea: a buna, cu verbulu fire luatu cu negatione: nu ti e a buna, nu ve e a buna, nu ve a fostu a buna. — e) Cu verbele semenare si tra- gere, in espressioni câ: tragi totu a callicu, a callicia, a seracu, a seracîa; a ce semena vorb’a ta? a ce semena portarea vostra? astu copillu semena a mortu; asta copilla nu semena a morta; semenati a adeverati smentiti. —■ Candu dîcennt ca unu omu semena a nebunu, nu intiellegemu totu ce amu intiellege, candu amu elice unu omu semena cu nebunulu; in casulu d’antâiu nu este vorb’a neci de una assemenare reale, ci numai părută, neci de una assemenare materiale sau corporale, ci numai de un’a ideale, de- portare, de modu de lucrare, ca-ce si adduce cu mo- dulu de portare allu unui nebunu; in casulu allu doilea inse este 'vorb’a de una assemenare, fia materiale, fia ideale, cu unu ne- bunu anumîtu si bene cunnoscutu. — 2) Tempulu, in pucine espressioni, că urmatoriele: a desu, sau a dese, sau a dese ori, a rare ori, a pururea, de a un’a, totu de a un’a. — C) Dera usulu cellu mai intensu allu prep, a este in espressioni de re- relationi si mai ideali că celle precedenti, si a nume se pune înaintea infinitivului scurtatu, câ se arrette: 1) Obiectulu com- pletivu, — a) cellu inderectu, la verbe sau adiectivu ce însemna îndemnare, deprindere, aptitudene, adoperatione, etc., cari in alte limbe romanice se construescu de assemenea cu infinitivulu pre- cessu de prep, a, ăra in latin’a cu gerundiulu precessu de prep, ad, sau cu conjunctivulu: angeruln tutelariu îndemna pre omu a face bene, diavolulu împinge pre omeni a lucră reu; capitanulu provoca pre inimicii a începe lupt’a; Romanii constringu pre Galii a se trage in apoi; nu su deprinșii a scrie iute sî bene; nevoiti ve d’in totu sufletulu a invetiâ; copillulu acestu-a e nascutu a deveni omu mare; toti erau parati a intră in lupta; nu esci applecatu a fi amicu cu mene; fora voi’a mea me ad- duci a ti spune vorbe neplăcute; sant’a nostra religione ne in- datoredia a face bene si celloru ce ne făcu reu. — 2) Obiectulu derectu sau reale, — a) la verbele ce însemna vointia sau do- rentia, cari in alte limbe romanice se construescu sau numai eu infînitivu, sau cu infinitivu precessu de a, ori de, era in latin’a eu infinitivu ori conjunctiva: dorescu tare a tc vede; de acea te rogu a trece astadi pre la noi; cugetăm a trece insuini pre la voi; dera d’in caus’a marei melle nepotentie am decisu a stă in- ca in casa; nu vreu a ti face reu, dera si tu nu caută in totu modulu a me suppera. — ij) La locutioni verbali formate cu substantive derivate d’in verbe de acea-asi însemnare, sau de în- semnare analoga unite cu verbulu fire sau avere: mare doru a- vemu a te vedă; nu avemu in cugeta a essi astadi d’in casa; câta sete aveți a versă sângele nostru! mare dorentia ai a mi face reu! mi e gretia si a spune ce ai facutu. — De aci prin ellipsea sustantivului: y) la verbuln avere, câ se esprema ide’a de fiitoriu unita cu ide’a de resolutione sau si necessitate: am a plecă la munte; avemu a ne luptă cu multe greutati; aveam a scrie si a respunde la scrissorile mai multora amici; ce are a face un’a cu alt’a? — d) La verbulu fire sau venire, câ se es- prema dorenti’a: mi e a mancă; ti e a dormî; nu mi ea bee, ci mai multu a me culcă; de bucuria mi vine a te luă in bracie si a te sărută; de uritu ne vine a ne spendiură si a ne scapă de tote amarurele vietiei; mi vine a luă lumea in capu. — 3) Subiecții, la verbele unipersonali: nu se cade a luă panea fili- loru si a ua aruncă caniloru; nu se cuvine a vorbi si verdi si uscate; cauta a ne plecă capulu înaintea necessitatei; greu ti vene a te vede calumniatu de cei ce i credeai buni amici; mare nedereptate e a răpi de la unii, câ se dai altor’a; nu siede bene unui june a se arrettâ presumtiosu. Mai in tote cașurile pino aci enumerate, in locu de infinitivu precessu de a, se pote pune si conjunctivii: ne îndemna se facemu reu; dorescu se te vediu; am se plecu la munte; mi e gretia se sî spiinu ce ai facutu; nu siede bene unui june se se arrette presumtiosu. — 4) Predicata, la verbulu fire sî părere, cumu si la altele de însemnare analo- ga; pentru unu omu adeveratu a trai este a cugetă; a mori nu e a peri; a vorbi nu va se dîca a spune vorbe desierte de intiel- — 252 — lessu; a serie insemnedia a traduce prin semne sunetele vorbitei; sorele pare a se mișcă de la resaritu spre appusu; păreți a nu intiellege ce vi se spune. — Verbulu părere se construe in acea- asi însemnare si cu una proposetioue, allu cărei verbu stă la modu finitu si se lega de propos. principale prin conjunctionea ca: pare ca nu intellegeti ce se spune. — B) Pusa totu înaintea infinitiveloru trunchiate, in unire cu preposetionile spre, pentru, fora, de, prep, a espreme: 1) Cu spre, (si mai raru si totu de una data pote mai pucinu bene cu pentru), scopulu: am venitu in adensu spre a te vede; câte relle facemu spre a capetă unu bene imaginariu! anevoia se unescu omenii spre a face bene, dera forte usioru se intiellegu spre a face reu; pentru a ne inaltiâ se cade a ne umili. — In acea-asi însemnare se pune inse si con- junctivulu cu SC, că se, pentru că se: am venitu se te vedu, câ se te vedu, pentru că se te vedu. — 2) Cu fora, despărțire sau. negatione: nu vorbi fora a cugetă mai antâiu ce ai a spune; a mancă pesce fora a bee vinu nu e sanetosu; fii modestu fora a te nemici. — In acea-asi însemnare stă si conjunctivulu: fii modestu fora se te nemicesci. — 3) Cu de, a) Attributu dupo sustantive: dorinti’a de a iuvetiâ este de lauda; tempulu de a semenâ a trecutu; fric’a de a ve bate ve făcu a luă fug’a; omulu are de la natura poterea de a vorbi si de a cugetă. — b) Obieetu dupo verbe ce insemna despărțire, depărtare, încetare, etc: desvetîa-te de a vorbi fora a cugetă; feriti-ve de.a calumniă; încetați de a mi impuiă urechiele cu flecariele vostre; abstineti-ve de a mancă fientie insuffletite. (Va urma.) Bibliografia. In Bucuresci se afla de vendiare pe la tdte librăriile si se potu trage atătu de a dreptulu, cătu si prin librăriile din Brasiovu, Sibiiu etc. intre altele multe, inca si urmatoriele producte literarie si scientifice, d’in căte au esitu mai de curendu: Gramatic’a limbei romane, de Tim. Cipariu, partea I. analitica, premiata de cătra societatea aca- demica romana, pretiulu 5 franci. Annalile societatei academice romane, tom. I. pe anii 1867, 1868 si 1869, 4 franci (sdu 2 fior.) Annalile societatei etc. tom. II., care coprinde vidti’a lui G. Sîncai, 2 franci (sdu 1 fr.). Mitropoliile tierei, de I. D. Petrescu, 1 francu 50 cent. Odele si Epodele lui Horatius Flavus cu note romane, de Gavr. Munteanu, 3 franci 50 cent. Geografia fisîca si politica a României cu topografi’a, statistic’a, orografi’a, idrografi’a si clim’a ei (de cine?), 1 francu. Anthmetica si Geometria, de I. Melicu, in- genieru, 6 franci 5 cent. Chimi’a elementaria, de Poni, 5 franci. Calculu differentialu si integralu, de Cu- lianu, 5 franci. Fastii consulari cu adausulu fapteloru memo- rabili. Supplementu la istori’a Romaniloru, de A. Tr. Laurianu. 1869. 2 franci. Atheneulu Romanu, revista literaria, sciintifica si artistica. Anulu II. lanuariu—Augusta. Bucuresci, 1869. (Pretiulu?) Tabl’a materiiloru acestui tomu este: Archeologi’a. Journal du voiage que j’ai fait ă Constantinopole l’an 1755, par (le fils dn) Cte. Mni- szech, ministre etc. prin V. A. Urechia. — Arnot’a, de A. Odobescu. Despre asociatiune. Conferintia de P. S. Aurelianu. Aplicarea principiului de asociatiune la direcțiunea intereseloru private ale comunitatiei, de P. S. Aurelianu. Unu ceaiu sciintificu, de G. Sionu. Fabule de G. Sionun, de V. A. Urechia. Căteva idei despre music’a naționale, de G. Misailu. Cronic’a ar- tistica, de T. Cronic’a teatreloru, de N. Festivități. Discursulu la deschiderea conferintieloru pe 186%, de Essarcu. Alocuțiune la inaugurarea conferintieloru pe 186%, de .V. A. Urechia. Discursu la aceeași ocasiune, de C. Stancescu. D’in foi’a mensuala titulata Societatea pentru invetiatur’a poporului romanu ne veni si a 5-ea fascidra. Red. dn. C. Essarcu, collaboratori mai multi. Abonam, numai 10 franci pe anu. Numai strimtdrea spațiului nfe opresce a ne ocupa mai multu atătu cu acesta fdia buna si folositdria, cătu si cu alte duoe foi periodice literarie. Vomu cauta inse ocasiune. Dictionariulu UNGURESCU-ROMANESCU compusu de Georgie Baritiu, Brasiovu 1869, formatu 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la librariele din Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, cu pretiulu originale ficsu 3 fr. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v. a. legatu usioru. Anume pentru comitate sunt depuse in Clusiu la li- brăriile dloru I. Stein si Lad. Demjdn. In Sibiiu la librari’a lulius Spreer. A ddu’a editiune d’in Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vinarsu-rachiu. Invetiaturi mantuitore, culese si reproduse ' in romanesee de I. Petricu, parochu si protop. de legea resaritena, si G. Munteanu, prof. si directoru alu gimnasiului rom. din Brasiovu, au esitu de sub tipariu in an. 1868. I-a editiune esita lâ a. 1854 s’a petreeutu de multu. Astadi se simte din nou lips’a acelei cărticele, care ori-unde a petrunsu, mai alesu la glote, a folositu in modulu celu mai salutariu. Pretiulu numai 10 cr. v. a., si se pdte trage de adreptulu dela tipografii Rbmer & Kamner in Brasiovu. j ffcST⁵* Cursurile întregi ale acestei foi periodice „Transilvani’a" pe anii 1868 .si 1869 brosiurate se potu cumpără cu căte v. a. fr. 3 in Sibiiu d’in can- celari’a comitetului asociatiunei trans. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romcr & Kamner.