TRANSILVANIA.




        F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
        si cultur’a poporului romanu.

Nr. 19.         Brasiovu 1. Octombre 1870.


; S^g'îzz!'-------------

         Acesta Mia ese ț>
    “• cate 3 cdle pe luna
    si costa 2 fiorini v. a.
    pentru membrii aso-
    ciatiunei, dra pentru
    nemembrii 3 fr.

        Pentru străinătate
    10 franci cu porto t,
    w -vj poștei. g/y

            -------------


---------

$ '' Abonamentulu se $
face numai pe cate
1 anu intregu.

Se aboneza Ia Comi-


tetul» asociatiunei in


   Sibiiu, sdu prin posta
seu prin domnii co-
tj , lectori.
¹
----------------------



            Anulu III.



Protocolulu adunarei generali a asociat, trans. pentru
cultur’a si literatur’a poporului romanu,
tienute in opidulu Naseudu la 8—10. Augustu 1870
sub presiedinti’a dlui Lad. Bas. Popu.

Siedinti’a I., tienuta la 8. Aug. 187(1

      I.       După celebrarea s. liturgie, la care s’a invo-
cata binecuventarea cerdsca asupra lucrariloru acestei
adunari generali, conforma programului statoritu de
comitetulu asociatiunei, membrii din locu si cei con-
curși din diferite parti intru unu numeru respectabile,
dinpreuna cu o prea frumdsa cununa de dame si de
spectatori din tdte clasele poporului, se adunara la
9 dre inainte de mediadi in localitatea pregătită a-
nume si ajustata cu elegantia pentru <serbarea adu-
narei. Bucuria straluciâ după tdte faciele, vestindu,
cătu e de dulce fratiloru de unu sânge, a se potd
intrunf incai odata in anu, si fara considerare la par-
titele diferite, caroru apartienu pdte in vidti’a publica,
a lucra „viribus unitis“ la clădirea maretiului edificiu
alu culturei si literaturei natiunali, bucuri’a generale
luă aripe none din considerarea locului, in a cărui
capitale se tiene acdst’a adunare, ai cărui locuitori
si-au scf'isu de multu numele in analele natiunei prin
eroismulu loru dovedita de atătea dre in apararea pa-
triei, recunoscutu adese si remuneratu in modu ser-
batorescu si după inaltimea tronului imperatescu; dra
prin sierfele loru aduse pe altariulu culturei poporu-
lui romanu, a binemeritata de națiune.

      După salutările si fericitarile împrumutate de re-
intelnire, la propunerea dlui Elia Măcelăria s-’a alesu
o deputatiune de 12 membri sub conducerea dlui vi-
cariu Mich. Pavelu pentru invitarea dlui presiedente
la adunare, care intrandu concomitatu de membrii
deputatiunei intre sunete de trescuri si intre cele mai
viue aclamatiuni de bucuria si de reverenda ale adu-
narei , ’si cuprinde scaunulu presidiale, si deschide
siedinti’a cu una cuventare frumdsa, petrecuta de adu-
nare cu cele mai entusiastice aplause, care cuventare
se alatura la protocolu sub lit. A.

      II.      Luandu după acdst’a cuventulu dn. capitanu
supremu alu districtului Alecs. JBohatielu, in cuvente
alese dă spresiune bucuriei si insufletirei, de care
este petrunsa intieleginti’a si poporulu intregu alu
acestui districtu, avendu fericirea rara si dorita cu
sete de atătia ani, de a potd salută asociatiunea tran-
silvana la a X. adunare gener. a sa in midiuloculu
loru; bineventă din ânima pre membrii adunati, si


intre aplausele generali si repetîte ale toturoru de-
pune in manile dlui casariu alu asociatiunei sum’a de
5500 fr. că tacsa dela 44 comune si cătiva privati
ai districtului, cari îndemnați de zelulu nobile, cu
care au imbratisiatu totudeaun’a căușele natiunali,
spre a conlucră si din partea loru după poteri la
înaintarea maretiului scopu alu asociatiunei, cu tacsa
de căte 200 fr. v. a. dorescu a intră in numerulu
membriloru ordinari ai asociatiunei, prin care fapta
demna .de lauda si de recunoscientia, perenara totu-
odata cu monumentu neperitoriu memori’a acestei adu-
nari gen. serbate in midiuloculu loru. Acdst’a cuven-
tare se alatura la protoc, sub lit. B.

     III.      Ivindu-se lips’a a. trei notari ad hoc pentru
ducerea protocolcloru si înregistrarea acteloru acestei
adunari gen. la propunerea presidiului, se aclama de
atari dd. Iustina Popfiu, dr. loanu Lazaru si Macsimu
Popu, cari si-ocupa numai decătu loculu destinata.

     IV.       înainte de a trece la ordinea dilei, dn. pre-
siedînte cere indulginti’a adunarei, de a potd sacrifică
căteva minute suvenirei fericitului Emanuilu Gozsdu,
fostului septemviru, ablegatu dietale, si membru fun-
datoriu alu acestei asociatiuni, pre care mdrtea cruda
’lu răpi dintre cei vii, si care prin testamentulu seu
a datu dovdda eclatante despre iubirea sa catra na-
țiune, testăndu-si averea sa de peste trei sute de mii,
castigata cu sudori in decursulu atătoru ani, natiunei
resp. acelei parti din națiune, care este de confesiu-
nea gr. or. Adunarea misicata de dorere pentru acd-
st’a perdere, i oreza cu ânima jelosa: eterna se fia
suvenirea lui!

     Dn. presiedinte mai revocă inca in memori’a a-
dunarei si una a dou’a perdere, causata in decursulu
anului trecutu prin mdrtea fericitului Gav. Muntenu,
fostului directoriu alu gimnasiului romanu gr. or. din
Brasiovu, care a lucrata tdta vidti’a sa cu zelu neo-
bosita pentru înaintarea culturei si literaturei romane,
care este si scopulu acestei asociatiuni , petrecundn
ani îndelungați intru instruirea si crescerea tenerimei
romane, si ilustrandu-si numele cu mai multe pretidse
opere literarie. Adunarea sub impresiunea dorerdsa
a acestei noue perderi, cu viersu emotiunatu de tri-
stetia, i oreza odichna eterna.

     V.       Dn. presiedinte pune la ordinea dîlei alegerea
comissiuniloru prevediute in programa, si anume:

     a) a unei comissiuni de 5 pentru censurarea so-
coteloru anului trecutu;:

     b), a unei comissiuni de 3 pentru conscrierea

37

— 226


membriloru noui si primirea tacseloru dela membrii
vechi;

     c)      a unei comissiuni de 5 pentru preliminarea
bugetului anului venitoriu;

     d)-      a unei comissiuni de 7 pentru esaminarea
motiuniloru așternute de comitetulu asociatiunei, său
de unii dintre membrii.

     La propunerea dlui presiedinte s’au alesu prin
aclamatiune:

     in       comissiunea de sub a) dd. cap. St. Mihalasiu,
dr. St. Popu, Georgie Popu din Basesci, Aug. Mun-
tănu si locut. Siandoru;

     in       comissiunea de sub b) dd. loanu Popu Mayer,
Oct. Baritiu si Leonu Pavelea;

     in       comissiunea de sub c) dd. prepos. Macedonu
Popu, vie. M. Pavelu, vie. Moisilu, dr. Nichita, lonu
Florianu si dr. Colceriu;

     in comissiunea de sub d) dd. cons. aul. Bologa,
Axente Severulu, presied. G. Lăszld, insp. Al. Buda,
v. capit. losifu Popu din Chioru, insp. Mich. Boha-
tielu si Visarionu Romanu.

     Tdte aceste comissiuni se insarcineza de a ra-
portă in siedinti’a urmatdria.

     Cu privire la comissiunea de sub b) dr. Nichita
iea cuventulu, si considerandu, că fdi’a asociatiunei
precumu s’a scrisu adese prin diurnalele ndstre, este
fdrte slabu părtinită din partea publicului, propune,
se se impoterdsca comissiunea amintita, de a potă
primi si prenumeratiuni la fdi’a asociatiunei.

     Care propunere se primesce cu acea sperare,
că membrii asociatiunei, cari nu șuntu inca abonati
la aedsta fdia, voru profită de ocasiunea, ce li se in-
tende, de a promovă si pe calea aedsta scopulu aso-
ciatiunei.

     VI.       Conformu programului, dn. secret. II. I. V.
Rusu cetesce raportulu seu despre activitatea comit,
asociatiunei si resultatele produse in anulu trecutu,
adeca dela adunarea gen. trecuta pana la adunarea
gener. presente. Care raportu se alatura la protocolu
sub lit. c).

     VIL         Dn. casariu C. Stezariu așterne bilantiulu
erogatiuniloru si perceptiuniloru asociatiunei pentru
anulu trecutu. Se alatura la protoc. sub lit. d).

     VIII.       Trebuiă se urme acumu in intielesulu pro-
gramului, raportulu bibliotecariului despre starea bi-
bliotecei asociatiunei; in locu-i inse vine dn. presie-
dinte a anuntiă adunatei cu părere de reu, că dn.
bibliotecariu Cristea acumu la a dou’a adunare gen.
neci nu s’a infacisiatu, neci nu si-a trimisu raportulu,
reproba in termini seriosi aedsta desconsiderare ne-
cualificabile a increderei, cu care l’a onoratu asocia-
tiunea, si din acestu incidente, provdca adunarea, de
a fi pe venitoriu cu mai mare atențiune la alegerea
oficialiloru sei, si a onoră cu Încrederea sa barbati,
cari se satisfaca cu promtetia sarcinei primite asupra
loru.

     Adunarea iea aedsta insciintiare spre cunoscintia
cu cea mai viua reprobare.


     IX.         înainte de a trece mai departe, dn. presie-
dinte iea cuventulu, si din impregiurarea, că cu acă-
st’a adunare gen. incdta activitatea oficialiloru aleși
la adunarea gen. tienuta in Clusiu la 1867, conside-
randu, că inaintarea asociatiunei depende dela ducerea
acurata a afaceriloru prin oficiolatulu si comitetulu
ei, considerandu că este dar de celu mai mare inte-
resu, că alegerea se fia bene nimerita, si se se aldga
barbati cunoscuti nu numai după capacitatea, ci si
după zelulu si devotiunea loru catra căușele natiunali,
propune că intrunindu-se după media-di membrii aso-
ciatiunei in conferintia privata, se se cointieldga de
tempuriu in privinti’a persdneloru, cărora ar fi de a
se incredintiă conducerea asociatiunei pe următorii
trei ani, că se se pdta infatiosiă fiacare la siedinti’a
de mane cu, siedulele pregătite, si astfeliu se se pdta
crutiă si prin acăst’a tempulu necesariu pentru des-
baterea altoru multe afaceri insemnate ale asociatiunei.

     Se primesce.

     Continuandu măi departe dn. presiedinte, din
considerarea, că ddca portarea presidiului unei aso-
ciatiuni că acăst’a este ondre, precumu e intru ade-
verii, se cuvine că se se impartasiăsca si altii in a-
căst’a ondre; dra ddca e si greutate, precumu si este
intru adeveru, e dreptu se o pdrte acest’a greutate
si altii; rdga pre acei membri ai asociatiunei, cari
aru dori a-lu trage in combinatiune la alegere, a re-
nuntiă la acăst’a, sentiendu-se densulu fericitu, ddca
in acești trei ani, in cari a dusu oficiulu onorificu de
presiedinte, a potutu multiami așteptarea publica.

     Asemenea dn. v. presiedinte Hannia din caus’a
multeloru sale agehde, rdga adunarea, a onoră cu
încrederea sa pentru acestu oficiu la alegerea intem-
planda pre altulu, care potendu dispune de mai multu
tempu, va fi in stare a sierbi mai multu inrereseloru
asociatiunei.

     X.       Mai remanendu inca tempu, se pune la or-
dinea dîlei cetirea disertatiuniloru, anuntiandu dn.
presiedinte, că sunt insemnate trei disertatiuni; a) a
dlui I. C. Dragescu sub titlulu: „Femei’a studiata din
puntu de vedere morale. Misiunea ei in societate si
familia; b) a dlui losifu Vulcanu despre „Cântecele
haiducesci," si c) a dlui lustinu Popfiu despre „Ne-
cesitatea culturei natiunale.u

     Dandu-se cuventu după ordinulu insinuarei, an-
teiu dlui I. C. Dragescu se urca pe tribuna si ce-
tesce disertatiunea sa despre „Femei'a“ etc., care fă
petrecuta cu celu mai mare interesu si dese aplause
insufletîte. Se alatura la protoc. sub lit. e).

     După acăst’a pasiesce pe tribuna intre aplausele
adunarei dn. losifu Vulcanu, si cetesce disertatimlea
sa despre „Cântecele haiducesci,“ ascultata cu cea
mai încordata atențiune, si întrerupta adese de ma-
nifestatiuni entusiastice de plăcere. Se alatura la pro-
tocolu sub lit. F.)

     Fiendu tempulu inaintatu, dn. presiedinte inchiaia
siedinti’a la 1 dra după media-di defigfindu terminulu

— 227 —


siedintiei II. pe diu’a urmatoria la 9 fire inainte de
mediadi.

     Cu aceste protocolulu se verifica si se subscrie.
     Datu că mai susu.

    Lad. Bas. Popu,                   loanu V. Rusu,

presiedinte.                     secret. II.

Notari ad hoc:
lustinu Popfiu. Dr. Ioane M. Lazaru. Macs. Popu.


    Actele adun. gen. tienute in Naseudu la 8.9.10. Aug. a. c.

Raportulu comissiunei de 5. in caus’a prelimi-
narei bugetului pe anulu 187%.

     Venerabile presidiu si prea stimata adunare!

     Comissiunea esmisa pentru ecsaminarea si resp.
preliminarea bugetului asoc. lit. trans. pe an. 187%
in urmarea esmisiunei din siedinti’a adunarei gener.
de dato 8. Augustu a. c„ in diu’a subsemnata intru-
nindu-se si luandu la desbatere speciale raportulu co-
mitetului referitoriu la erogatele anului viitoriu si su-,
plicele strapuse in legătură cu acela, are ondre de asi
dă si recomandă spre primire urmatdrea opiniune:

     1.       Cu privîre la proiectulu, speseloru aici sub /
cu aduse cu totu alaturătu, punctulu 1—6, 7—9 si
10—17 comissiunea esmisa le afla de necesarie, —
prin urmare nu pdte decătu a le recomandă spre pri-
mire si aprobare onor, adunari generali; singuru nu-
mai punctulu alu 2-le doresce alu intielege asia, după
cumu se esprima si comitiv’a on. comitetu, ca even-
tualmente remunerati unea secret, alu II. de 400 fr.
v. a. numai in acelu casu se fia, ddca secretariulu
primariu n’aru fi cu locuinti’a in Sibiiu.

     Cu referintia la punct, alu 6. din proiectulu de
bugetu, care propune 2 stipendie ă 100 fr. v. a. pen-
tru 2 juriști,¹ carii voru avă de a face si servitie de
scriitori in cancelari’a asociatiunei, — comissiunea de
5. privindu de o parte la numerdsele agende ale can-
celariei, care in tempii din urma are se se ocupe si
de trebile academiei - romane de drepturi, inse de alta
parte cugetandu, ca ddca stipendisții voru fi datori
a face si numerdsele servitie de scriitori in cancelari’a
asociatiunei, atunci afara de aceea, că unu atare sti-
pendiu neci că se pdte numf stipendiu, scopulu sti-
pendiarei care e : înaintarea in sciintia, sdu numai cu
greutati enorme, sdu neci decătu nu se pdte ajunge,
comissiunea esmisa, dîcemu, afla de mai corectu si
mai cu scopu a propune spre primire, că se se dea
pentru 2 scriitori că remuneratiune căte unu onorariu
de 100 fr. v. a., fara că acdsta remuneratiune se se
timbreze de stipendiu.

     Ce se ticne de punctulu 9. alu preliminare! bu-
getului, parerea comissiunei e, că stipendiulu de 300
fr. escrisu acolo, se se reinmultiasca drasi cu 30 fr.
fipsanduse la 330 fr. v. a., după cumu au fostu pana
acumu.

     Comissiunea esmisa, mai departe, luandu in con-
sideratiune decisiunea comitetului asociatiunei adusa


in siedinti’a din 26. luliu a. c. cu privire la sum’a
de 100 fr. pentru inchiriarea inca a unei chilii pre
langa celea 2 de pana acumu, ce se capata gratis in
edificiulu seminariului gr. res. din Sibiiu, si la leafa
unui servitorul de cancelaria ă 120 fr. v. a., — co-
missiunea pre langa esprimerea adancei multiamite
onoratei administratiuni a casei seminariale gr. res.
din Sibiiu pentru acestu sacrificiu marinimosu adusn,
acdsta decisiune aflandu-o de fdrte de lipsa, nu pdte
decătu se o recomande cu tdta tari’a onor, adunari
gener. spre primire in bugetu.

     2.       Ce se atinge de suplica agronomistului sti-
pendiata Stef. Chirila aici sub // adusa, cumucă a-
deca stipendiulu avutu de 330 fr. se i-se reconferdsca
din motivele aduse acolo; comissiunea esmisa reco-
manda cu tdta caldur’a recontribuirea stipendiului ce-
stionatu recurentelui, si propune, că stipendiulu din
punctulu a 9-lea radicandu la 330 fr. v. a., se i-se
conferdsca lui.

     3.       Ce se referesce la cererea economului N. Res-
noveanu sub ///, — comissiunea esmisa opinddia, că
acdsta rogamente se se restrapuna onor, comitetu cu
aceea, că cu ocasiunea conferirei stipendieloru desti-
nate spre acestu scopu după putintia se se iea in
consideratiune.

     Semnatu din siedinti’a comissiunei esmisa pentru
preliminarea bugetului asociatiunei lit. trans. rom. pe
anulu 187% , tienuta in Naseudu 9. Augustu 1870.

   Macedonu Popp,                Dr. loanu Nichita,

      preș, comis.                    ref. comis.


Nr. 243—1870.

    Protocolulu siedintiei estraord. a comit, asociat, trans.

tienute in 30. Aug. c. n. 1870 sub presidiulu Rev. dn. vicepres.
Iac. Bolog’a, fiendu de facia dd. membrii II. sa dn. cons. gnb.
E. Macelariu, II. sa dn. cons. fin. P. Mânu, Rev. dn. protop. 1.
Hannia, dn. secret. II. I. V. Russu, dn. Vis. Romanu, dn. cass.
Const. Stezariu, dn. oficialu pens. Vasilie Ardeleanu (supl.), dn.
prof. I. Maximu bibliot. si m. supl. si dn. cancelistu magistrat.

I. Cretin.

      § 109.       II. sa dn. cons. aul. Iac. Bolog’a, fiendu
onoratu prin încrederea adun. gen. dela Naseudu, cu
postulu onorificu de vicepresiedinte alu asoc. trans.,
deschide siedinti’a presente, prin cuvente caldurăse,
salutandu pre membrii comitetului, cere totuodata su-
cursulu potentiosu alu comit, si promite din parte-si,
cu tdta promptitudinea, insarcinarea luata asuprasi
in interesiilu prosperarei asoc.

      Aceste espresiuni adeveratu fratiesci si binevoi- . ‘
tărie fura intempinate cu asemenea căldură din par-
tea comitetului si primite cu „se traiesca.¹¹

      § 110.        Dn. cons. fin. P. Mânu dechiara, că pre-
cumu comitetulu fiendu pre deplinu multiamitu cu
fostulu vicepresiedinte, degia membru alu comit., i-a
datu totu sucursulu potentiosu: asia, crede si promite,
că acestu comitetu, isi va ticne de o datoria natiunale,
a spriginf după potentia si pre actualulu presidiu in
conducerea afaceriloru asoc. Care manifestatiuni in-


37*

— 228 —


socite de consentimentulu comitet., se primescu intre
espresiuni de „se traiesca“ emeritulu vicepresiedinte.

        § 111.       Trecfinduse acumu la ordinea dîlei, pre-
   sidiulu poftesce pre dn. cassariu a raportă despre sta-
   rea cassei asoc. pre tempulu acestei siedintie, ceea ce
   facfinduse, se vede, că cass’a asoc. are degiâ in pro-
   prietatea sa, sum’a de 46,157 fr. 76 cr., necomputan-
   duse aici sum’a mai bine de 5000 fr. incursi la asoc.
   cu ocasiunea adunarei gener. dela Naseudu, si netri-
   misa inca incdce (Nr. prot. ag. 242).

        Conclusu. Raportulu cassariului se ia spre scien-
   tia, inse cu acea observare , făcută la propunerea
   dlui protop. Hannia si adoptata cu unanimitate, câ
   pre viitoriu se se raporteze din luna in luna numai
   despre perceptele si erogatele asoc., dr nu despre in-
   treg’a stare a cassei asoc., fiendu aceea si altufeliu
   destulu de evidente d’in raporturile anuali ale cassei.

        § 112.       In legătură cu raportulu cassei se mai
   raporteza despre banii incursi la asoc. dela siedinti’a
   trecuta a comitetului pana la siedinti’a presenta si
   anume:

        a)      Prin dn. negotiatoriu si colectoriu in Muresiu-
   Osiorheiu los. Fulep s’a trimisu câ tacsa de m. ord.
   15 fr. (Nr. prot. ag. 228).

        b)      .A incursu de a dreptulu la secretariatu si Ia
   cassa 30 fr. (Nrii 229, 233).

        c)      Cu ocasiunea adunarei gen. dela Naseudu s’a
   predatu la cassa din partea comisiunei esmise de adun,
   gen. parte câ tacse de membrii fundatori si ordinari
   noui, parte câ tacse restante, sum’a de 1404 fr. 50
   cr. v. a. (vedi consemnatiunea resp. sub Nr. protoc.
   ag. 234).

        d)      Prin dn. prof. gimn. in Blasiu I. M. Moldovanu
   s’a predatu câ tacsa de membru fundatoriu dela dn.
   proprietariu in Blasiu, Georgie Pop’a in obligațiuni
   urb. trans. 200 fr. si pentru, diploma 1 fr. (Nr. prot.
   235).

        e)      Dela dn. capitanu pens. si cassariu alu asoc.
   Const. Stezariu a incursu câ tacsa de membru fun-
   datoriu in obligațiuni de stătu 200 fr. (Nr. prot. 237).

        f)      Cu ocasiunea adun. gen. dela Naseudu, prin
   dn. red. los. Vulcan u din venitulu unei prelegeri de
   disertatiuni scientifice si declamari, tienute in ser’a
   de 9. Augustu a. c. s’au oferitu in favdrea academiei
   romane 49 fr. 50 cr. (Nr. prot. ag. 240).

        Se iea spre scientia cu multiamire si secretariulu
se insarcindza a espedl respectivele diplome pentru
• m. fundatori si ordinari noui.

        § 113.       Direcțiunea despart, cerc, alu Blasiului
   (XX) așterne protocolulu despre alegerea subcomite-
   tului pentru despart, resp. (Nr. 220).

        Se iea spre plăcută scientia.

        § 114.       Direcțiunea despart, cerc, alu Deesiului
   (XII) prin charthi’a sa din 30. luliu a. c. arata, cumu-
   că din partea respectivului subcomitetu, s’au luatu me-
   surele necesarie pentru infientiarea agentureloru co-
   munali, emitenduse totu-odata in astu obiectu o pro-


227).


   vocare energica, catra intrdga inteligentia din comi-
   tatulu Solnocului din laintru (Nr. 223).

      Se iea spre scientia cu plăcere si respectivului
subcomitetu i se espritne recunoscientia, pentru ze-
lulu, ce’Iu dovedesce facia cu interesele asoc.

      § 115.       Direcțiunea despart, cerc. I. alu Brasio-
vului, așterne protocolulu siedintiei subcomitetului din
26. luliu (7. Aug.) a. c. dinpreuna cu o colecta de z
97 fr. 75 cr., din care 55 fr. 15 fr. v. a. suntu adu-
nati din partea junimei romane din Clusiu, in favdrea
academiei romane, dr 20 fr. totu câ contribuite la
academia dela ostasii romani ai regim, stationatu in
Comaromiu, 12 fr. colecta dela Feldidr’a si 10 fr.
60 cr. dela comun’a Presmeriu (Nr. prot. ag.

      Spre scientia.


      § 116.       Direcțiunea despart, cerc, alu Sighisidrei
(XXI) sub datulu 23. luliu a. c. așterne protocolulu
adun, gener. cerc, relativa la alegerea si constituirea
provisoria a subcomit. pana la o adun. cerc, mai nu-
merdsa, cumu si relativu la lucrările atătu ale adu-
narei cerc., cătu si ale subcom. in prim’a sa siedintia.
Totu cu acea ocasiune trimite si sum’a de 37 fr. in-
cursi cu ocasiunea adun. cerc, câ tacse de m. ord.
si ajutători.

      Subcomitetulu despartiementului amentitu, aflandu
de lipsa pentru regularitatea afaceriloru sale ducerea
unui registru despre membrii ajutători si a unui pro-
tocolu de esibite, cumu si procurarea altoru recuisite
necesarie spre pastrarea charthieloru, cartiloru etc., si
fienducă pentru procurarea amentiteloru recuisite, se
ceru dresi-care spese, deci cere incuvenentiare din
partea comitetului centrale, câ in tirm’a unui conclusu.
se-sr pdta preliminâ sumnsidr’a necesaria. In fine
cere a i se trimite respectivele diplome pentru mem-
brii ord. noui, cumu si o lista despre membrii ord.
vechi d’in respectivulu despart., cumu si unu conspecta
despre tacsele restante (Nr. prot. ag. 230).

      Comitetulu, la propunerea referentului secret. II.,,
decide: Alegerea si constituirea provisoria a subco-
mitetului, cumu si celealalte lucrări ale adun, gener.
cerc, si ale subcomitetului, referitdrie la interesele asoc.,
si iau spre plăcută scientia, esprimanduse totu-odata,
multiamita respectiviloru barbati romani din amenti»'
tulu despartiementu, cari inainteza astfeliu scopurile
asociatiunei.                                      >

      In cătu pentru suportarea speseloru obvenitdrie,
subcomit. se-si prelimineze din tacsele incurende dela
membrii ajutători, conformu §lui 27 din regulamentu
o sumusidra, pre langa ratiocinare la tempulu seu,
dr secretariatulu se insarcindza cu espedarea diplb-
meloru pentru membrii ord. noui, si din partea cas-
sei, se se estradea list’a membriloru ordinari vechi,
cumu si despre tacsele restante dela acelia; in acestu
intielesu este de a se rescrie amentitei direcțiuni.

      § 117.       Direcțiunea despart, cerc, alu Clușiului
(X), pre langa charthi’a din 3. Aug. a. c. trimite pro-
tocolulu siedintiei subcomitetului din 2. Aug. a. c.,
din carele se vede, cumucă acelasiu subcomit. după

— 229 —


constituirea sa definitiva, intre altele, s’a ocupata cu
urmatdriele afaceri: a) s’au constatata tacsele de mem-
brii ord. si ajutători incurse cu ocasiunea adun. gen.
cerc., tienute in diu’a de San-Petru, care tacse făcu
sum’a de 227 fr. 5 cr. v. a. decidienduse, câ din a-
ceea suma se se trimită la comitetulu centrale 200
fr. v. a., er celi 27 fr. 5 cr. se se retiena pentru a-
coperirea speseloru făcute si factmde in afacerile di-
rectiunali ale resp. despart, pre langa asternerea ratiu-
niloru documentate la tempulu seu; b) s’a decisu a
se cere trimiterea diplomeloru pentru membrii ordin,
noui; dr in cătu c) pentru membrii ajutători, s’a de-
cisa a se duce despre acelia unu protocolu separatu
din partea direcțiune! (Nr. prot. ag. 231).

     Conclusu. Lucrările amentitului subcomitetu, se.
iau spre scientia cu aprobare, esprimenduse cea mai
cordiale multiamita atătu subcomitetului, cătu si to-
turoru barbatiloru resp., cari se folosiră de ocasiunea
data, spre a veni nu numai in ajutoriulu morale alu
asoc., ci si celu materiale, prin considerabil’a suma
adunata si trimisa in favârea fondului asoc.

     § 118.       Direcțiunea despart, cerc, alu Belgradu-
lui (VIII) sumite ptotocolulu adun. gen. cerc., tienuta
la Teiusiu in 31. luliu a. c. dinpreuna cu sum’a de
53 fr. 50 cr. v. a. incursa cu aceea ocasiune, câ tacse
de m. ord. noi (3 inși) si ajutători (36 inși) si unu
micu ofertu.

     D’in amentitulu protocolu se vede, cumucă la în-
semnătatea amentitei adunari cerc, a contribuitu intre
altele, in modu considerabile si tienerea de discur-
suri popularie in materii Interesante pentru cultur’a
poporului; atari discursuri se tienura de dd. loanu
Axentie Severu si Nic. Gaietanu.

     Comitetulu decide: Lucrările adun. cerc, indigi-
tate in resp. protocolu, se iau spre scientia cu plă-
cere, 6r domniloru diserenti, cari dovediră si cu ast’a
ocasiune zelulu, ce ’lu nutrescu pentru cultur’a si fe-
ricirea poporului, se li-se esprirue recunoscientia, totu
cu acea ocasiune, se li-se aduca la cunoscientia si
aceea, că acestu comitetu din punctu de vedere alu
interesului publica, ar dorf câ respectivele discursuri
se se dea publicitatiei, trimitienduse spre publicare in
organulu asociat.

     § 119.       In legătură cu conclusulu precedente,
secret. II. aducfmdu inainte, că direcțiunea despart,
cerc, alu Belgradului in comitiv’a sa din 20. Aug. a. c.
cere retrimiterea protocolului dinpreuna cu aclusale
resp., face întrebare, deca e se se trimitia ori nu, pro-
tocolulu așternuta?

     Acâst’a dede ansa la o disensiune mai indelun-
gatu. cu care ocasiune se iviră doue propuneri: un’a
a dlui consiliariu Macelariu pentru retrimiterea pro-
tocolului, alfa a dlui Vis. Romanu, relativa la aceea,
câ subcomit. se se indrumeze a-si retienâ pentru sine
originalele protoc. si a trimite incdce numai copia,
spre a se păstră câ documente in ârchivulu asociat.

     In urma facânduse votisare se decide: a se primi
propunerea dlui cons. gub. Macelariu, câ adeca susu-


numitei direcțiuni la cererea ei espresa se i se retri-
mitia protocolulu dinpreuna cu aclusale resp.

     § 120.        Se presenteza testimoniulu de pre sem.
II. a. scol. 18⁶⁹/₇₀ alu tenerului stipendiatu alu asoc.
Nic. Fogarasi studente in V. clase la scdl’a reale de
aici, d’in care testimoniu se vede, că numitulu teneru
mai din tdte obiectele a raportata clas’a de progresu
„ distinctu. “

     Spre scientia.

     § 121.        Cassariulu si secret. II. alu asoc. isi pre-
sentdza computulu despre cheltuielele făcute cu oca-
siunea participare! la adun. gen. dela Naseudu (Nr.
prot. ag. 238).

     Conclusu. Se concrede presidiului, spre a predă
acestu computu, spre esaminare unuia d’intre mem-
brii comitetului, cu însărcinarea de a raportă in un’a
din siedintiele viitorie.

     § 122.        Dn. protop. I. Hannia, din motivulu, că
tempulu este degiă înaintata, propune că siedinti’a
presente, sistanduse acumu, se se continue mane după
amiadi la 4 dre.

     Propunerea se primesce si presidiulu poftesce pre
membrii de facia a se întruni la tempulu si dr’a mai
susu defipta, insarcinanduse totu-odata secret. II., că
se se conchiame de nou, si aceli domni membrii,
carii astadi nu se potura presentâ la siedintia.

     Cu acestea protocolulu se inchiaia.

     Datulu câ mai susu.

lacobu Bolog’a,                        I. V. Rusu,

    vicepresiedinte.                        secret. II.

     S’a verifica tu in 2. Septembre 1870 c. n.

Mânu. V. Romanu. Ardeleana.



Nr. 244—1870.

    Protocolulu siedintiei estraord. a comit, asoc. trans.

tienute in 31. Aug c. n. 1870 (cA continuare.a siedintiei prece-
dente din 30. Aug. a. c.) sub presidiulu Ilust. sale dn. vicepres.
Iac. Bolog’a, fiindu de facia dd. membrii II. sa dn. cons. fin. P.
Mânu, Rev. dn. protop. I. Hanhi’a, dn. secret. II. Ioane V. Rusu,
dn. Vis. Romanu, dn. oficiala pens. Vas. Ardeleanu si dn. prof.

I. Maximii.

     § 123.        Se cetesce scrisări’a dlui Gust. Riecz,
agente comerciale in Bucuresci de dato 4. Aug. a. e.,
carele conformu conclusului comit, din 5. luliu a. c.
fuse plenipotențiatu din partea presidiului asoc. spre
a face pașii de lipsa la ministeriala de cultu si in-
strucțiune publica in Romani’a, pentru liberarea sumei
de 1400 lei noui, puse la dispositiunea asociat, prin
charthi’a susu-amentitului minist. din 25. Maiu a. c.
Nr. 4337.

     Numitulu agente arata, că de-si pana acumu a
facutu pașii de lipsa pre la locurile competente in
astu obiectu: totuși n’a potutu inca esoperâ liberarea
subventiunei amentite.

     Comitetulu luandu deci la discusiune acestu ob-
iectu decide, câ domnulu consiliariu gub. pens. Elia
Macelariu, carele se afla de presente dusu in Bucu-

— 230 —


resci, se fia rugata, a se pune in cointielegere cu
susu-numitulu domnu agentu, si a face tdte cele de
lipsa, pentru de a esoperâ dela locurile competente
liberarea sumei cestiunate, incredintianduise totu-odata
a esolvi procentele cuvenite respectivului agente, pen-
tru servitiale sale făcute in atinsulu obiectu.

     Spre acestu scopu, se i se trimitia dn. consil.
Macelariu, atătu scrisdri’a respect, agente, cătu si o
copia de pre charthi’a resp. a ministrului de cultu si
instrucțiune.

     § 124.        Presidiulu poftesce pre secret. II., câ in
urm’a insarcinarei presidiale, se refereze asupra lu-
crariloru si decisiuniloru coprinse in protocolulu adu-
narei gen. dela Naseudu.

     Secret. II. premitiendu, că densulu pre bas’a re-
spectivului protocolu si-a pregatitu unu estrasu fidel u
despre tdte lucrările si decisiunile adunarei gen., dă
cetire atinsului estrasu, carele ascultanduse cu cerut’a
atențiune, se decide: câ luanduse lucrările si decisiu-
nile adunarei gen. deocamdată spre scientia si orien-
tare, se se proceda in ordine la punerea in lucrare
a aceloru condusa, cu a caroru esecutare e insarcinatu
comitetulu asociatiunei.

     § 125.        Presidiulu pune mai antaiu la disensiune,
cestiunea, că cumu se se urmeze cu cuventarile si
disertatiunile tienute la adun, gen., dupace unele din-
tr’insele, si anume: cuventarea interesanta a dlui ca-
pitanu supremu Alecsandru Bohetielu,. cumu si diser-
tatiunile ddloru los. Vulcanu si I. C. Dragescu, nu
se afla alaturate la prot. adun, gen., prin urmare neci
că s’au trimisu incdce (vedi prot. adun, gener. p. I.
II. IV. X. si XX.)

     Se decide: câ cuventarile presidiale, care tdte se
afla câ adusa la prot. adun. gen. se se trimitia cătu
mai curendu spre publicare in fdi’a asoc., dr celia-
lalti domni, mai susu-insemnati, cari inca nu si-au
trimisu operatele sale, se se poftdsca a le trimite in-
cdce, câ se se publice intre actele adunarei gen.

     Totu cu ast’a ocasiune se se scrie si in caus’a
trimiterei baniloru incursi la asoc. cu ocasiunea adun,
gen. și presentati de dn. capitanu supr. A. Bohetielu,
in siedinti’a aceleia din 8. Aug. a. c.

     § 126.        Presidiulu pune la ordinea dîlei cetirea
conclusului adun, gener.. de sub p. XIV. relativu la
bugetulu asoc. preliminatu pre anulu 187%.

     Conformu amentitului conclusu adun. gen. a pre-
liminatu in bugetulu seu pre an. 187% urmatdriele
positiuni:

     1)      Remuneratiune pentru secretariulu I. câ edi-
toriu alu fdiei Transilvani’a 400 fr. v. a.

     2)      Remuneratiune pentru secret. II. pentru ca-
sulu, candu secretariulu I. nu s’ar aflâ cu locuinti’a
in Sibiiu 400 fr.

     3)       Remuneratiune pentru cassariulu asoc. 200 fr.

     4)      Remuneratiune pentru bibliotecariu si archi-
variu 100 fr.

     5)       Spesele cancelariei 200 fr.


      6)       Onorariu pentru do ui scriitori in cancelaria
asoc. a căte 100 fr., la olalta 200 fr.

      7)       Doue stipendia pentru doui ascultători de fi-
losofia a căte 300 fr., la olalta 600 fr.

      8)       Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de po-
litechnica 300 fr.

      9)      Unu stipendiu pentru unu agronomistu 330 fr.

      10)       Doue stipendia pentru doui gimnasisti a căte
50 fr., la olalta 100 fr.

      11)       Doue stipendia pentru studenti la scdl’a reale
a căte 50 fr., la olalta 100 fr.

      12)       Pentru doui sodali câ ajutoriu a câte 50 fr.,
la olalta 100 fr.

      13)       Ajutoria pentru 4 invetiacei de meseria a
căte 25 fr., la olalta 100 fr.

      14)       Doue premia pentru prăsirea de altoi a căte
25 fi'., la olalta 50 fr.

      15)       Pentru acoperirea speseloru edarei fdiei asoc,
250 fr.

      16)     Spese estraordinarie 50 fr.

      17)     Spese de drumu pentru oficialii asoc. 200 fr.

      18)       Chiria pentru o odaia pre sdm’a cancelariei
asoc. 100 fr.

      19)     Pentru unu servitoriu de cancelaria 120 fr.

      Luanduse la disensiune, positiunile mai susu-in-
semnate din bugetulu asoc. preliminatu de adun. gen.
se adusera urmatdriele decisiuni:

      1.       Remuneratiunea secret. I. a 400 fr. si a cass.
de 200 fr. de sub pos. 1 si 3 se se esolveze deodata,
si in acestu intielesu se se dea asemnatiunea necc-
saria la cass’a asoc. , dr remuneratiunea secret. II. a
400 fr. de sub pos. 2, cumu si a bibliotecariului a
100 fr. de sub pos. 4, se se asemneze spre esolvire
in rate lunarie anticipative, si spesele cancelariei de
200 fr. de sub pos. 5 in rate treilunarie anticipative,
in fine onorariele pentru doui scriitori in cancelaria
a căte 100 fr. de sub pos. 6, si apoi plat’a servito-
riului de 120 fr. de sub pos. 19, se se asemneze in
rate lunarie decursive, incependu dela 1. Sept. a. c.
si chiri’a pentru o odaia pre sdm’a cancelariei de 100
fr. de sub pos. 18, se se asemneze spre esolvire in
rate treilunarie incependu dela 1. Oct. 1870.

      2.       Stipendiate de sub pos. 7, 9, si unulu de sub
pos. 11, fienducă respectivii stipendiati, si anume:
loann Marcusiu si Petru Prodanu ascultători la fa-
cultatea filosofica, Stef. Chirilla agronomistu, caruia
i-s’a conferitu stipendiulu pre a. scol. 187% spre a
face pracsa in specialitatea agronomica, cumu si Nic.
Fogarasiu, studente la scdl’a reale de aici, au satis-
facutu conditiuniloru recerute, se lașa si pre a. scol.
187% in usuarea acelora, inse cu aceea conditiune,
câ la tempulu seu se producă docupiente de inma-
triculare dela respectivele direcțiuni, si numai impli-
ninduse acdsta conditiune, se va dâ asemnatiune la
cass’a asoc. pentru esolvirea acelora. Stipendiulu de
sub pos. 8 fienducă respectivulu stipendiatu Nicolau
Galu, ascultatoriu de politechnica, neci pana acumu
nu si-a trimisu incdce documentele recerute despre

— 231 —


progresulu in studia, prin urmare n’a satisfacutu con-
ditiunei impreunate cu usuarea unui stipendiu, dechia-
randuse de vacante, pentru conferirea aceluia, se se
publice concursu cu terminulu pana in 20. Sept. c. n.
a. c. Asemenea se decide publicarea concursului, in-
se cu terminulu pana in 1. Oct. c. n. a. c. si pentru
unu stipendiu de sub pos. 11 destinatu pentru unu
realistu, si pentru alte doue stipendia de sub pos. 10
pentru gimnasisti, fiendu aceste vacante.

      3.      Se decide publicarea concursului totu cu ter-
minulu pana in 1. Oct. c. n. a. c. si pentru ajutoriale
pentru sodali si invetiacei de meseria de sub pos. 12
si 13, cumu si pentru doue premia de sub pos. 14
destinate pentru prăsitorii de altoi.

      § 127. Cu aceste, fiendu tempulu degia inain-
tatu, dupace se alese o comisiune de 3 membrii in
persdnele domniloru P. Mânu, Vis. Romanu si Vas.
Ardeleanu, — pentru verificarea protocolului siedin-
tiei de eri si astadi, se decise: incbierea siedintiei de
astadi, lasandu a se urmă pertractarea obiecteloru
inca nesuperate, in siedinti’a lunaria viitdria, ce se
va tiend in 6. Sept. c. n. a. c. la 5 dre după amiadi.

   lacobu Bolog’a,                         I. V. Rusu,

     vicepresied.                            secret. II.

      S’a verificata in 2. Sept. 1870 c. n.
           Mânu. Ardeleanu. V. Romann. .



    Din pomelniculn martiriloru romani dela 1848—49.

      Sorgentele de vietia ce nutresce sî intaresce vi-
talitatea unui poporu, facli’a ce’i deștepta in pieptu
conscienti’a naționala si-lu intaresce in credenti’a in-
mortalitatei sale, in marirea si splenddrea venitoriu-
lui seu — este istori’a! Una națiune fara istoria


este mdrta! . .

     Romaaii numai pre fundamentata istoriei națio-
nale ’si potu reedifică cu securitate struncinatulu edi-
ficiu alu românismului. Bracia vengidsa si valordsa,
arme poternice le trebuescu spre apararea esistentiei
si asecurarea victoriei sale in cadrulu poporaloru lu-
ptatdrie pentru esistentia. Intre armele moderne ce
le vedemu usitanduse la tdte popdrale culte in apa-
rarea loru, istori’a naționala ocupa primulu locu.
Acdst’a este lancea si scutulu loru; cu acdsta arma
trebue se se provdda si romanulu, ddca crede si do-
resce realisarea aspiratiuniloru sale sacre. Cunoscentia
cătu de inmensa d’in istori’a naționala trebue se fia
credeulu seu.


      Istori’a trecutului tragicii patimesce de lacune
insemnate, patimesce d’in causa că romanulu orbecă
in abisulu intunerecului si nescientiei, gemea in ca-
tenele letargiei, eră îngropata in catusiale servitutiei
pana in grumazu.

      Sdrele libertatei popdraloru ce le-au eliberata
d’in jugula tiranismului, au versatil binefacîitdriele
sale radie si preste vengiosulu si inmortalulu poporu
romanu; lumin'a scientiei a desteptatu si in pieptulu


seu conscienti’a demnitatei sale si a marei sale mi-
siuni ce o are in venitoriu. Ddca atunci d’in vitre-
gitatea tempului, d in apasarea insuportabilei sarcine
a tiranismului nu s’au potutu interesă de cultivarea
istoriei naționale, primei conditiuni de vietia; astadi
trebue cu poteri indiecite se se apuce de lucru. Este
una detorintia santa si romandsca, că unulu fiecare
se se interesdza de totu ce cade in sfer’a culturei a-
cestei fiice a Minervei.

     Sî ce se dîcemu despre acelu trecuta negru, ce
se ne plangemu că ne lipsesce istori’a patimiloru
ndstre, candu ne lipsesce cea mai însemnata parte,
istori’a pasciloru romane?!

     Neci unu patrariu de secta nu au trecuta dela
anulu in eternii memorabile alu reinvierei romanului,
dela periodulu de auru alu dreptatei si libertatei (1848
—49); una mare parte d'in marii apostoli ai acelora
ani sunt inca in vidtia, dar unde este istori’a aceloru
ani?! ...

     Nu voiu se analisezu impregiurarile triste si re-
nitente nascerei unui opu atătu de oftatu de tdta ânim’a
romandsca, cu atătu mai puținu se făcu imputări bar-
batiloru competenti; — rogu inse pre totu romanulu,
că se ajute grăbirea producerei acestui opu santu,
că-ci precumu unu edificiu grandiosu numai prin con-
lucrarea aloru mulțime de mani se pdte clădi si com-
pletă cu succesu imbucuratoriu, intocma si istori’a an.
1848—49 numai prin conlucrarea toturoru celoru com-
petenti si interesati, dra mai alesu alu aceloru carii
au contribuita multu puținu la eternisarea aceloru ani,
nu mai carandu cu totii după poteri, va ajunge la
culmea si valdrea meritdre, si va satisface dorintie-
loru generali ale romaniloru si causei românismului.
Astadi inca mai avemu isvdra viie; sunt inca multi
cari au in memoria multe fapte, evenemente si date
de mare interesu d’in acei ani; se ne grabimu dara
se scdtemu din ele păna nu seca.

     Aceste amu avutu in vedere la publicarea ace-
stui pomelnicu alu martiriloru noștri d’in 1848—49,
ce i-amn estrasu d’in o brosiura aflata in bibliotec’a
„Ioanneum“ de aici; dar nu numai d’in acestu punctu
de vedere si de mare momentuositate.

     Pietatea si adoratiunea ce o cultivu din pruncia
pentru acei frați si sorori nenorocite, pentru acei bravi
copii ai românismului, cari pentru caus’a ndstra, pen-
tru libertatea, ondrea si independenti’a naționala au
suferita martiriulu, oferindu’si totu ce au avutu mai
scumpu pre lume, sacrificandu’si si vidtia — m’au
îndemnata si mai multu la publicarea acestui pomel-
nicu. Si cine nu va adoră cu asemenea pietate pre
acești martiri? ma ce romanu nu va versă lacrime
la pronunciarea numeloru atătoru frați dulci, de unu
sânge, de o lege si de o credintia, ce pentru caus’a
ndstra s’au dusu d’in lume?!

     Pre candu adversarii romaniloru, cu cari luptan-
duse an cadiutu frații noștri, ma de cari fura terori-
sati si maltratati in modula celu mai barbarii; pre
candu dîcu, antagonii noștri pre ranitii loru, pre or-

— 232 —


fanii si veduvele celoru cadiuti totu in acea lupta ’i
subventioneza chiaru si de pre spinarea ndstra, dr
mortiloru le redica statue, le cclebrcza memori’a prin
festivități splendide, — <5re noi se uitamu cu totulu
de scumpii noștri martiri, ce fura adeverati fii ai liber-
tate!? Ore noi neci atăta ostendla se nu ne luaniu,
spre a le înscrie faptele si gloridsele loru nume in
cartea nemurirei, in pomelniculu eternitatei, si cu
preferentia in ânimele ndstre?! se’i amintimu cu pie-
tatea si veneratiunea ce o meritdza? — Una indo-
lentia neddmna de numele nostru ar insemnă acestu
indiferentismu. Ânim’a romanului inse nu pdte fi a-
tătu de rece si indiferenta, si inca chiaru astadi; e
cu nepotentia că dintre odata, că prin metamorfdse
se se imbrace in indiferentismu si recdla, ddca in
tempurile cele mai pernicidsa pentru esistenti’a sa nu
au fostu lasiu si indiferintu. Prin venele lui si adi
mai pulsdza sânge ferbinte, pdte inca mai ferbinte că
altadata; ânim’a lui si adi mai cultiveza unu doru
santu si sacru, dorulu triumfului românismului!

     In interesulu acestuia si in interesulu venitoriu-
lui nostru vinu a rogă. pre fia-ce romanu, că se nu
intardie de a publică ori-ce date sî notitie însemnate
din anii 1848—49; rogu mai alesu, pre participa-
torii activi la acele evenimente, sciendu că inca se
afla multi in vidtia.

     Numai asia adunandu cu totii d’in tdte părțile
materialu, una mana, de artiștii ne va potd redică
edificiulu pomposu, opulu scumpu si doritu, istori’a
revolutiunei din 1848—49.

     Multe fapte strălucite romanesc! din acele tem-
puri sunt inca necunoscute si nicairi însemnate. îmi
aducu amente de nesce notitie prea interesante, ce
mi le-au comunicatu acumu 3 ani, nescari oficiri ro-
mani din Sibiiu si din districtulu Naseildului despre
nesce evenimente, la cari ei inșii au participați!. La
rogarea mea mi-au fostu promisu a-mi trimite atătu
acele comunicate, cătu si altele asemenea; dorere inse,
că neci păna adi nu amu primitu nemicu.

     Cătu de nobilu aru lucră atătu acești domni,
cătu *si toti comilitonii loru căti mai vietiuescu, candu
ei inșii aru osteni cu publicarea astor-u feliu de lu-
cruri interesante, fia baremu sub forma de memoriale,
sdu ori sub ce forma. — Sperii că in interesulu ro-
mânismului si alu marelui seu venitoriu, sdu celu pu-
ținu d’in ambițiune, nu voru intardiă a implinf o
datorintia atătu de santa!

     Se trecemu acuma la brosiur’a indigetata.

     Acdsta brosiura, ce este o copia d’in consemna-
tiunile martiriloru cadiuti de terorismulu infricosiatu
alu revolutionariloru d’in Transilvani’a, adunate pre
cale oficidsa din partea regimului, autenticata si în-
tărită cu dta. 30. lanuariu 1851, cu atătu are mai
mare interesu si valdre, că-<ji nu e fabricata neci de
romanu, neci de magiaru, deci nu pdte fi vorba de
parțialitate, sdu de neadeveruri.

     Victimele d’in 1848—49 după brosiur’a amintita
sunt impartite după 6 districte militarie ale Transil-


vaniei; — firesce intre acești martiri nu sunt a se
numeră cei cadiuti in lupta regulata, ci numai cei
terorisati si mutilati in modu barbarii. — Cele 6 di-1
stricte militarie sunt alu Clusiului, Sibiiului, Albei-'
luli’a, Beteagului,Odorheiului siFogarasiului; precumu;
se va vedd si mai la vale, cei din districtulu Naseu-:
dubii sunt lasati cu totulu afara.

     Numerulu martiriloru consemnati in acea brosiura ț
suie la 4834 indiv. Din aceștia 4425 sunt romani, ■
165 unguri, 252 sasi, dra 72 de alte nationalitati;
apoi 24 cadiuti in Deesiu in 24. Octombre 1848, nu
se scie de unde au fostu, cine si de ce naționalitate,
asiu crede că au fostu romani! -- Ce frumosu con-
tigentu au romanii numai aici!

     Pentru deslucire trebue se observezu, că brosiur’a
indigetata contiene mai multe rubrice, cari pentru
crutiarea spațiului, si avendu interesu numai de cei
de nation. romana, — le-am Contrasu numai in 4.

    '.Rubric’a 1. contiene loculu omorului după alfa-ț
betu, ma in multe locuri chiaru si numele pcrsone-
loru ucise si ale locuriloru de locuintia; rubr. 2 si a \
3 numerulu barbatiloru sî muieriloru terorisate sî in i
multe locuri si a prunciloru; rubr. a 4. modulu sî
personagiele, prin cari fura terorisati si uciși. Nu-
mele comuneloru, ne avendu neci unu manualu aju-
tatoriu la mana spre a le potd traduce romanesce, le-
ani lasatu că in originalii.                               <

     Ce se tiene cu preferentia de numele martiriloru
sî in multe locuri sî ale comuneloru, trebue se ne
aducemu a mente, că adunatorii acelora, nefiendu ro-
mani, ma ne avendu cunoscienti’a limbei romane, prea
usioru le-au potutu insemnă falsu, in cătu in multe
locuri ne voru sună ori cumu, numai a romanesce
nu; de acea rogu pre toti acei frați romani, cari au
cunoscentie personali si locali, se nu intardie cu recti-
ficarea celoru greșite.*)

   Grațiu,-luliu 1870.                    A. P. Alexi.

(Va urma.)..


     *) In adeveru, in acea cărticică, d’in care scrise dn. Alexi
acestu conspecta de mare valdre, atătu nomenclaturele comune-
loru , cătu sî numele individîloru sunt scliimosite preste mesura,
era acea schimosire nu provene atătu dela oficiarii conscriptori,
cătu mai virtosu dela tipografi, carii n’au sciutu se le citesca, sî '
asia le-au asie.diatu numai pe nemerite. Nomenclaturele comu- .
neloru s’aru potea corege mai preste totu, indata ce ar voi sî ar
avea cineva tempu de a le rectifica, folosindu-se de:

     Elenchus, nomina civitatum, oppidorum et pagorum in
magno Principatu Transilvaniae existentium etc. Cibinii 1824.
8° micu. S6u

     Handbucli der Statistik und Geographie des Grossfiirsten-
tbums Siebenbiirgen, von J. H. Benigni v. Mildenberg, Feld-
kriegssecretăr. Hermannstadț 1837. III. Heft, ad paginam 129
usque 187. Sdu

     Erdely Nagyfejedelemsdg hivatali tiszti ndvtâra
1863-ik evre etc/ Kolozsvărtt. Part. III. pag. 1 —118.

     In acestea cârti numele comuneloru se afla mai preste totu
consemnate în tdte trei limbele patriei. Câ de ecsemplu redac-
tiunea arată numele romanesci la 10 comune din conspectulu ce
se publica aici. In acestu modu s’aru potea traduce tdte.

     Dara numele persdneloru cumu se se corega? Prin conlo-
cuitorii respectiveloru comune, păna inca mai sunt in Vidtia con-
tempuranii celoru uciși.                      Not’a Red.

— 233 —


    Colectiune de documente pentru istori’a bisantina, ecle-
    siastica si politica.

     Ne lucrau voia a reflecta pe barbatii nostrii de
scientia la urmatdrea colectiune:

ACTA ET DIPLOMATA GRAECA MEDII AEVI
Sacra et profana. Collecta ediderunt

     Franciscus Miklosicli et Josephus Miiller.

Volumen primum. Vindobonae. Carolus Gerold. 1860.

     In acestu volumu venu:

     Acta Patriarchatus Constantinopolitani
MCCCXV—MCCCCII.

     E codicibus manuscriptis bibliothecae palatinae
vindobonensis. Suinptus praebente caesarea scientia-
rum academia. Ediderunt Fr. Miklosich, prof. uni-
versitatis vindobonensis et Jos. Miiller, prof. univers,
patavinae. Tomus prior. Vindobonae. Carolus Ge-
rold. 1860.

     In acestu tomu I. documentele patriarchatului
mergu păna la lun’a Fauru ,1374.

     In tomulu II. documentele se continua dela an.
1379 si mergu păna la a. 1521.

     In volumulu III. au intratu:

     Acta et Diplomata graeca, res graecas ita-
lasque illustrantia. E tabulariis Anconitano, Floren-
tine, Melitensi, Taurinensi. Veneto, Vindobonensi.
Vindobonae. Carolus Gerold. 1865. Editorii sunt
totu cei duoi barbati eruditi numiți mai susu.

     Tdte numerdsele documente publicate in acelea
trei tomuri sunt in limb’a greca, numai indicele chro-
noloscicu, sdu adeca scar’a documenteloru este elabo-
rata in limb’a latina. Din atătea sute de acte pu-
blice eclesiastice sunt numai căteva, care se reducu
de-a dreptulu la afacerile eclesiei dacoromanesci, acelea
inse mai tdte sunt de mare importantia pentru istori’a
ndstra eclesiastica. Că de ecsemplu scdtemu aici si-
nopsea numai a unora documente relative la istori’a
romandsca si anume:

     Din tom. I.

     An. 1359 m. maio. Synodus (constantinopolitana)
transfert metropolitani Bitzines in metropolim totius
Ungrovlachiae, constituens, ut ecclesia Ungrovla-
chiae subjecta sit ecclesiae Constantinopolitanae.

     „ . . . Epistola patriarcliae ad voevodam Ungro-
vlachiae Alexandrum de eadeni re.

     1370 m. Augusto. Daniel Critopulus, metropo-
lita partis Ungrovlachiae, promittit, se metropo-
litan Ungrovlachiae non esse exbibiturum molestiam.

     Sine anno. Hyacinthus, metropolita Ungrovla-
chiae rogat patriarcliam, ut fratrem ipsius ordinet me-
tropolitani ejusdem ecclesiae.

     1370, Novembri. Anthimus nominatur metro-
polita partis Ungrovlachiae.

     Din tom. II.

     An. 1391 Augusto. Patriarcha Antonius IV. iubeț,
monasterium S. Michaelis in Marmarosch esse pa-
triarchale.

     „ 1394 Augusto. Patriarcha concedit metropo-


litae Mauroblachiae (Moldaviae?), ut iura episco-
palia exerceat in Trinova (Ternova in Bulgari’a).

     La an. 1395 lun’a Maiu, indictiunea III. sunt
cinci documente, care se ocupa cu afacerile bisericei
romanesci cu ocasiunea denumirei protopopului Pe-
tru de mitropolitu alu Vlachiei. Este inse de inse-
mnatu, că in acelea documente obvinu duoe numiri
ale tierei, adeca Mavrovlachia si Rossovlachia.
In alu cincilea actu patriarchi’a se adreseza cătra
Stefanu II. domnulu Moldovei in caus’a episcopiloru
losifu si Meletie, necanonici, si continua si promite
reorganisarea ierarchiei moldovene.

     Totu la an. 1395 lun’a Septembre patriarchulu
trimite in Valachi’a {Blaim?) pe mitropolitulu Mitylenei.

     An. 1401 m. Maio, indict. IX. Metropolita Ungro-
vlachiae iubetur Isidorum habere sacerdotem. ;

     (Documentulu acesta e drasi de mare inportantia).

     1401 m. Julio. Patriarchae Mathaei I. litterae de
episcopo Josepho in Moldoblachia (MotâoplMxtațf) ad
magnum Voevodum Alexandrum.

     In tomulu esitu din volumulu III, nu prea sunt
documente eclesiastice, ci numai politice, profane, din
care nu scimu ddea se repdrta ceva la istori’a roma-
ndsca, voru fi aflatu inse acei barbati eruditi, carii
voru fi cititu tdte documentele in limb’a originale.
Colectiunea acdsta se incepe cu an. 1184 d’in dîlele
imperatului Alexius Comnenus si se inchiaie la 1711,
in care anu Petru celu mare imperatulu Rusiei scrie
cătra grecii cei supusi turciloru.

     In totu casulu d’in acestea colectiuni de docu-
mente, cele eclesiastice, de si cele mai multe nu au
a face in specie si de-a dreptulu cu biseric’a roma-
ndsca, totuși ele in partea cea mai mare merita a fi
citite si luate in de-aprdpe consideratiune de cătra
acei barbati romani, carii se ocupa cu studiulu isto²
riei eclesiastice generale. Lasamu că cu. acestea do-
cumente se implu mai multe lacune, dara mai multe
d’in acelea sierbescu spre a deslega ceștiunea cea
seridsa despre organisatiunea eclesiei orientale ortho-
doxe. S’a vorbitu adeca in dîlele ndstre fdrte multu
despre constitutiunea democratica a eclesiei orien-
tale. Suntemu de opiniune, că precumu cundscerea
unui mare numeru de decrete imperatesci multu mai
vechi decătu acestea documente, asia si acestea voru
aduce in cea mai mare confusiune pe aparatorii acelei
these despre „constitutiunea democratica.* Asia este,
patriarchulu constantinopolitanu „oecumenicu* era re-
strinsu in potestatea si jurisdictiunea sa de una parte
prin sinodulu seu locale, dra de alt’a prin potestatea
in adeveru arbitraria si despotica a imperatoriloru
bisantini; dara en se cercetamu bine, ddca jurisdic-
tiunea canonica a mitropolitiloru, episcopiloru si pre-
ste totu drepturile clerului era asecurate in vreunu
modu drecare, afara numai de casulu resistentiei fa-
ptice, cumu amu dîce, prin revolutiune in un’a sdu
alta forma, cumu si de casulu ocuparei unoru tieri
si tienuturi prin popdra străine. Cu alte cuvente:
ddca despotismulu hyerarchicu in biseric’a resaritdna


38

— 234 —


nu s’a potutu desvolta si consolida in modu asia for-
midabile, că in eclesi’a apusăna, latina, acesta neci-
decumu nu este meritulu grecilorn, pentrucă vointi’a
si dorinti’a loru de a incaleca preste tdte poporale
pamentului cu ajutoriulu hyerarchiei loru, nu a lipsitu
neci odeniora, precumu nu a lipsitu neci la italiani;
la greci inse a lipsitu potenti’a. Că se trecemu pre-
ste nenunțeratele cașuri, in care patriarchatulu calcă
preste drepturile mitropolitiiloru si ale episcopiiloru,
dara se vedu si documente, din care ese, că patriar-
chulu se amestecă in modu despoticu in afaceri de
inalta politica, intocma precumu facea si pap’a dela
Rom’a in cașuri nenumerate. In a. 1370 lun’a luniu
patriarchulu Phîlotheu aruncă anathema asupra do-
mnitoriloru Rusiei, pentrucă aceia nu voira se se
scdle cu arme in contra principelui Litvaniei. De
altumentrea anathemele in Oriente obvenu celu pu-
cinu asia desu, că in Rom’a vechia.

     In a. 1397 lun’a Ian. Patriarchulu Antoniu IV.
scriendu regelui Poloniei, promite uniunea biserice-
loru cu conditiune, că acela consultandu-se cu re-
gele Ungariei se se scdle cu arme in contra ne-
credintiosiloru. (Asupra incercariloru desierte de
a reuni cele dude beserice se vedu mai multe docu-
mente),

     Despre patronatulu eclesiasticu inca vei .afla
mai multe documente, pe care le recomandamu ca-
nonistiloru.

     In fine mai atingemu inca numai unu documentu
pentru chronografi. In 24. luniu 1394 imperăt. Ema-
nuilu Paleologulu si patriarchulu Antoniu demanda,
că in acte se se insemne anulu, lun’a si dio’a. In
adeveru că in vechime esia fdrte multe acte fara neci
un’adata.


Editorii acestoru documente grecesci ne spunu


in prefatiunea loru latindsca, că pre candu istori’a
celoru mai multe popdra ale Europei pe dî ce merge
se inavutiesce prin publicarea de documente, pentru
istori’a imperiului bisantinu păna acumu nu se afla
neci-una collectiune de diplomatica gi de alte acte,
ci acestu feliu de documente sdu că stau ascunse prin
bibliotece si archive, sdu că sunt respandite prin unu
mare numeru de cârti, in care neci cei mai curioși
nu le prea afla. Dupace inse este invederatu, că col-


lectiunea documenteloru publice va reversa mare lu-


mina preste istori’a imperiului bisantinu, densii se


determinară a publica diplome si acte grecesci, nu
numai de acelea, care nu s’au mai tiparitu păna in


dîlele ndstre, ci si de acelea, care se publicaseră mai
de inainte.


     Documentele care s’au culesu d’in bibliothec’a Vie-
nei, s’au adusu acolo pe la miediulu secuiului alu
16-lea d’in Constantinopole de catra Augeriu Gislain
de Busbecke. Acestea, sunt dude codi ci, unicele re-
sturi ale protocdleloru sinodului constantino-
politanu, care coprindu acte dela anulu MCCCXV.
păna la MCCCCII. pre cătu au gubernatu patriarchii


loanu XIII., Isaia, loanu XIV, Isidoru, Callistu I.,
Philotheu, Nîlu, Antoniu, Macariu, Callistu II. et Ma-
theu.

    Societatea academica romana

a inceputu a lucra la dictionariulu celu mare alu lim-
bei ndstre. Pentrucă si noi se ne informamu in cătuva.
despre marimea planului, după care este a se elabora
acelu opu maretiu, aratamu aici căteva opuri d’in a-
celea, pe care collaboratorii le-au de inaintea loru.

     Totius latinitatis Lexicon consilio et cura
Jacobi Facciolati, opera et studio Aegidii For-
cellini, Alumni seminarii Patavini lucubratum. Se-
cundam tertiam editionem, cujus curam gessit Jose-
phus Furlanetto, alumnus ejusdem seminarii, cor-
rectum et auctum labore variorum.

     Editio in Germania prima. Cum privilegio Regis
Saxoniae. Lipsiae et Londini 1839.



     Glossarium mediae et infimae latinitatis.
Conditum a Carolo Dufresne Domino Du Cange.
Auctum a Monachis ordinis s. Benedicti. Cum sup-
plementis integlis D. P. Carpenterii et additame.ntis
Adelungii et aliorum. Digessit D. A. L. Henschel.
Parisiis. Excudebant Firmin Didot Fratres Instituti
regii Franciae typographi. 4°. Siese tomuri. 1840—46.

     La acesta s’au mai adaosu in an. 1850 tomulu ■
alu 7-lea, carele cpntiene:

     Glossarium gallicum, tabulas, indices auctorum ¹
et rerum dissertationes. Parisiis (Ut supra).

     In an. 1857 mai esf alu 8-lea tomu, că suple-
mentu, titulatu:

     Glossarium latino-germanicum, mediae et
infimae aetatis. E codicibus manuscriptis et libris im-
pressis concinnavit Laurentius Diefenbach. Fran-
cofurti ad Moenum. Sumptibus Josephi Baer. Biblio-
polae 1857. 4°. 644 pagine.



     WOrterbuch der lateinischen Sprachenach
historisch-genetischen Principien, mit steter Beriick-
sichtigung der Grammatik, Synonymik und Alter-
thumskunde, bearbeitet von Dr. Wilhelm Freund.

     Nebst mehreren Beilagen, lingvistischen und ar-
chăologischen Inhaltes. Leipzig 1834. 8°. Patru to-
muri volumindse.

     Mozin-Peschier. Vollstăndiges Wbrter-
buch der deutschen und franzbsischen Sprache in
vier Bănden. Vierte Auflage. Mit einem Suplement-
bande, von Professor Dr. Peschier. Stuttgart. Ver-
lag dor J. G. Cotta’schen Buchhandlung. 1863. Dic-
tionariu forte voluminosu.


      Monument 61ev6 a le gloire de la langue et de
lettres francaises Dictionnaire național OU Dictionnaire

— 235 —


universelle de la langue frangaise. Plus exact et plus
complet que tous Ies Dictionnaires qui existent etc. etc.
Par M. Bescherelle aind, Bibliothccairc du Louvre,
membre de la socidte de statistique universelle, de la
socictc grammaticale etc. Sixieme 6dition. A. Paris
chez Garnier Frăres. Editcurs 1858. Doue tomuri.
4° mare voluminosu.

     Dictionnaire de l’academie franșoise, revu,
corrigb et augmentă par l’acaddmie elle-măme. Cin-
quiăme edition. A. Paris 1834.



      Dictionnaire franțais-Iatin. ComposA sur le plan
du dictionnaire latin-frangais et tîrA des auteurs clas-
siques latins pour la langue commune des auteurs
spăciaux, pour la langue technique des percs de l’ă-
glise, pour la langue sacrec et du glossaire de du
Cange, pour la langue du moyen age. Par L. Qui-
cherat. Treizibme tirage. Paris. Librairie de L. Ha-
chette et C-ie. 1868. Pag- 1863.



      Dictionnaire latin-frangais. Redîgă sur un nouveau
plan, oii sont coordonnăs, revisăs et complătăs Ies
travaux de Robert Estienne, de Gesner, de Scheller,
de Forcellini et de Freund. Et contenant plus de
1500 mots, qu’on ne trouve dans aucun lexique pu-
bliA jusqu’a ce jour. Par MM. L. Quicherat et A.
Daveluy. Avec un vocabulaire des noms geogra-
phiques, mithologiques et historiques. Par L. Qui-
cherat. Vingt-troisibme tirage. Paris 1869.



      Dizionario della lingua italiana nuovamente
compilate dai signori Nicolb Tom mase o e cav. pro-
fessore Bernardo Bellini. Con oltre 100,000 giunte
ai precedenti dizionarii. Raccolte da Nicolb Tom-
maseo, Gius. Campi, Gius. Meini, Pietro Fan-
fani e da molti altri distinti Filologi e scienziati.
Corredato di un discorso preliminare dello stesso N.
Tommaseo. Torino. Dalia societă L’unione tipogra-
fico-editrice.

      Formatu aprdpe folio. Acestu dictionariu estra-
ordinariu de mare, elaborata de susu numitii barbati,
ese in fascidre (ital. Dispensa) inca dela 1861, dra
păna in a. c. 1870 abia este publicata păna la liter’a
N., de unde inchiaiemu, că ddca dela A. păna la N.
s’a ceruta unu tempu de noue ani, păna la esirea
literei din urma voru mai trece vreo 4—5 ani; dar
apoi acelu dictionariu va sî fi unu adeveratu monu-
mentu naționale italianu.



    Nuovo Dizionario italiano-francese compo-
sta su i dizionary dell’ accademia francese, e della
Crusca, ed arricliito di tutti i termini propri delle
scienzc e delle arti. Del Signor Abate Francesco



de Alberti di Villanuova. Quarta edizione, corretta
ed accresciuta di molti Articoli, e della Geografia.
In Marsiglia. Presso i Fratelli Messy, stampatori e
Library. 1796. 4°. , 919 pagine.



     Dictionnaire frangais illiistre et Encyclopedie uiii-
verselle. Publication nouvelle enrichid de 20,000 fi-
gures gravdes sur cuivre par Ies meilleurs artistes.
Dirigde par B. Dupiney de Vorepierre, et rddigde
par une socidtd de Savants et de Gents de lettres.
Paris, 1857. Trei tomuri formatu 4°.

     Unu asemenea opu lexîcographicu, adeca illu-
stratu cu 20 mii de figure, spre a pricepe mai bine
semnificatiunea cuventeloru, nu s’a vediutu păna a-
cumu.                                      *


    Lexicon palaeoslovenico - graeco - latinum.
Emendatum auctum. Edidit Fr. Miklosich. Vindo-
bonae. Guilelmus Braumueller. 1862—1865.



     Nouveau dictionnaire russe-franțais-alle-
mand compose et augmente d’apres le dictionnaire
de l’academie russe. St. Petersbourg 1813. 8°. 1082
pagine.

     Deutschcs Worterbuch von Jac. Grimm und
Wilh. Grimm. Leipzig. Verlag von S. Hirzel. 1862.

     Frații Grimm au repausata, dupace au publicata
trei volume mari; intr’aceea pre cătu ni se spune de
cătra librari, materialulu ar fi parata si opulu se con-
tinua, va fi inse fdrte mare, pentrucă dela litter’a A
păna la cuventulu Porsche au esitu trei tomuri.

     Se intielege si fara a spune noi, că dictionariele
sî vocabulariele, in căte se vede representata sî limb’a
romanăsca, seu că originale, sdu că traductiurie, inca
se afla la dispositiunea collaboratoriloru spre a se
folosi de ele.

     Cele cinci cdle tipărite de proba s’au luata de
cătra meinbrii adunati la recensiune si chiaru critica,
atătu de severa, precumu la noi pe terenulu litera-
turei in genere sî alu lexicografici in specie nu s’a
mai vediutu. Aceleași cdle se voru tipări d’in nou
cu corecturele care li s’au facutu, sî numai in acea
direcțiune se va continua publicarea.

     Intr’aceea că de proba scdtemu sî pentru lectorii
nostrii căteva cuvente d’in dictionariulu etimologica,
asia cumu fu elu inceputu de ddnii A. Tr. Laurianu
si I. Massimu si cu aceeași ortografia.

A.

     1)      A, prim’a litterad’in alfabetulu romanu si prim’a d’in celle
cinci vocali clare alle limbei române. Atatu că semnu, câtu si
câ sunete, candu se iea absolutu, este de genu masculina: unu
a micu, doi a mici; candu inse se pune cu un’a d’in vorbele
littera, semnu, sunetu etc., atunci se respecta genulu acestora
vorbe: litter’a a e tonica sau netonica. — Câ, sunetu a este de
trei specie, si a nume: 1) a claru, totu de a un’a candu e tonicu,
afara de doue cașuri, in cari a, de si tonica, se aude obscuru,

— 236 —


si a nume: a) la a trei’a persona singulari» in tempulu perfectu
a verbeloru de conjugationea I., cumu: jură, fură, ară etc. —
b) la antâi’a persona pluraria a verbeloru de acea-asi conjugatione:
jurămu, arămu, furămu, etc. — In penultim’a sustantiveloru fe-
minine terminate in i inca se aude a tonicu obscuru: luminări,
cetati, portari, frigări, etc.; acesta pronunția inse nu se justifica
neci prin usulu constante d’in tote epocele limbei, neci prin usulu
generale de astadi, neci in fine prin una ratione logica ore-care.
Alte particularitati, ce vorbe singuratece potu presentă in acestu
respectu se voru notă cu accuratetia, fia-care la loculu seu. —
2) a obscuru, totu de a un’a candu e netonicu, afora de urmato-
riele cașuri, in cari a, de si netonicu, suna claru: a) la incepu-
tulu cuventeloru: ajutare, aruncare, abbatere, etc.; — b) la fini-
tulu cuventeloru că articlu femininu: cas’a, capr’a, 611’a, vulpea,
marea, etc.; c) in vorbele române de formationc mai noua: pre-
paratoriu, curatoriu, cassatione, etc. — d) in vorbe străine: bal-
tacu, etc. Lassandu la una parte costa d’in urma categoria,
pentru vorbele de antâi’a si a dou’â classe usulu este constante,
era pentru celle de a trei’a categoria unii pe ținu de legile pho-
netice, bene stabilite, alle limbei popularie, altii se abatu de la
densele; si societatea academica nu s’a pronuntiatu assupr’a a-
cestei cestione. De notatu este si ca a obscuru, candu are in-
ainte unu i, se aude in pronunția mai multu că e: fratia, domnia,
urechia, parechia, lucratoria, etc. — 3) a forte obscuru si aasale,
totu de a un’a candu dupo densulu vine n sau mp, mb: arandu,
cantandu, campu, strambu, etc. Essu inse d’in regula: a) celle
mai multe vorbe cu suffissulu an: capitanu, collanu, campeanu,
ollanu, lunganu, etc. — b) celle cu suffissulu andr: copillandru,
puiandru, catellandru, etc. — c) celle cu suffissulu ant: elegante,
importante, adunantia, etc. — d) celle străine: blana, stana, stan-
ca, etc. — e) celle mai de currendu introdusse in usulu limbei:
sanctione, espansione, etc. Pentru acăsta d’in urma categoria de
vorbe, unii, că si pentru a obscuru, urmădia legile phonetice alle
limbei popularie. — E de notatu inca assemilarea lui a obscuru
cu i de înaintea lui: asiă taiandu, veghiandu, moiandu, etc. se
pronunția prin transformarea lui a in i si contractarea acestoru
doi i intr’unulu, că si cumu ar fi scrisse: taindu, veghindu, mo-
indu, etc. Alte particularitati ce, in acestu respectu, potu cadă
pre vorbe singuratece, se veru observă la loculu loru. — Sune-
tulu a cu i sau u de inainte sau dupo densulu se unesee in dif-
tongii, si in assemeni combinationi a este claru sau obscuru sub
acelle-asi conditioni, ce s’au descrissu si pentru a simplu. Totuși
assupr’a acestoru combinationi merita a se notă: 1) Candu i sau
u vine inainte de a, acestu-a le absorbe aprope cu totulu: no-ua,
o-ua-re, mo-ia-re, fi-en-tia, in-fi-en tia-re, etc. Se abbatu de la
acesta regula substantivele abstracte cu o tonicu in penultima,
care nu se unesee in diftongu cu urmatoriulu a: imperatia, do-
mnia, tarla, etc.; ăra substantivele cu tonu la antepenultima, in.
cari i se nu se unesca cu a in acea-asi syllaba, sur^ forte pu-
cine: aria, furia, gratia, etc. — 2) Candu inse i sau u vine dupo
a, atunci elle se audu pre deplinu: Iau, lai, arai, etc. Loculu
acestoru d’in urma diftongi este in syllab’a finale, ăra in sylla-
bele inițiali sau medie ai se aude forte raru, ca in defaima, spai-
mentare etc. pre candu au incetedia in pronunti’a celloru mai
multi Romani de a fi diftongu: la-u-de, ca-u-ta, etc. Numai Ma-
cedoromânii pronunția si in syllabele inițiali sau medie pre au
ca diftongu, inse asiă cumu Grecii moderni pronunția av, adeca
dandu pre u că semiconsuna, aprope că v sau că f: lauda, a-
prope că lavda; cauta, aprope că cafta.

       2)        A, a trei’a persona sengularia d’in Avere luatu ca aus-
siliariu la formarea preteritului.

       3)       A, femininulu: 1) d’in Allu, 2) d’in Ellu.

       4)        A, pronuntiatu inchisu că â, sau uă, sau o, femininu
d’in pronumele ellu.

       5)        A, părticea neseparabile, care se pune: 1) in urm’a
demonstrativeloru adiective: estu, ccstu, acestu, ellu, cellu, acellu,
a) candu stau in discursu sengure fora substantive după densele:


Petru si Paulu sunt amendoi buni; acellu-a inse este mai blandu,
acestu-a mai nestemperatu; — b) candu vinu dupo substantive:
acestu omu, omulu acestu-a; acellui copillu, copillului acellui-a;
acelloru fete, feteloru acelloru-a. — 2) in urm’a genitivului sau
dativului vorbeloru cantitative: unu, altu, multu, totu, pucinu,
atâtu, catu, candu stau in discursu singure, fora substantiva:
amendoi acești copii ti sunt fii, de ce dera unui-a esci vitrega,
altui-a buna mama? — 3) in urm’a adverbieloru demonstrative:
ici, icia; collo, collea; acumu, acum’a; atunci, atuncia. — 4) Cu
acea-si potere demonstrativa se pune si înaintea adiectiveloru sau
adverbieloru demonstrative: cellu, acellu; cestu, acestu; collo,
acollo; ici, aici.

       6)       A, vedi ab. (Va urma.)


    Aufruf an alle patriotisclien Oesterreicher!

Mitbiirger! Patrioten!

       Die unosterreichische, vor den momentanen Erfolgen eines
gewissenlosen Prătorianerthumes im Ștaube liegende, die Zwie-
tracht unter den bsterreichischen Vblkern mit Absicht schtirende
Haltung der meisten Wiener Journale bat uns veranlasst, ein
neues grosses politisches Journal zu griinden, welches ehrlich
und entschieden fiir Oesterreich eintreten und ein Organ alter
patriotisclien Oesterreicher sein wird.

       Dieses Journal wird tăglich in doppelt so grossem Formate
als die Pressen erscheinen und wird heissen:

„DER PATRIOT/⁴

    Die erste Nummer des „Patriot¹* erscheint am 10. d. M.

       An alle guten Biirger des Vaterlandes wenden wit uns mit
der Bitte, unser patriotisches Unternehmen zu unterstiitzen. Die
Sache Oesterreichs ist die Sache der wabren Volkerfreiheit. Wer
die Freiheit wahrhaft liebt, kann nie und nimmer wiinschen, dass
unsere Monarchie, welche berufen ist, das friedliche und gedeih-
liche Nebeneinanderleben verschiedener Volker zu verwirklichen
und hiemit eines der erhabensten Probleme der Civilisation zu
losen, jenem militărischen Despotismus dienstbar gemacht werde,
der immer drohender sein Haupt in Europa erhebt.

       Unser Journal wird in jeder Beziehung allen Anforderungen
entsprechen, die man an ein grosses publicistisches Organ stellen
kann. Durch unsere Verbindungen mit den hervorragendsten
Politikern und Parteifuhrern Oesterreichs werden wir in der Lage
sein, stets zuerst die wichtigsten und interessantesten Nachrichten
zu verdffentlichen.

       Unsere Redaction und Administration befindet sich Prater-
strasse Nr. 50, wohin alle Briefe zu adressiren sind:


Die Prănumerations-Preise sind:

Fiir Wien:                 Fiir die Konigreiche u. Lănder
Ganzjăhrig 14 fi. 40 kr.   Ganzjăhrig 18 fl. --- kr.     
Halbjăhrig 7 fi. 20 kr.    Halbjăhrig 9 fl. --- kr.      
Vierteljăhrig 3 fi. 60 kr. Vierteljăhrig 4 fl. 50 kr.    
Monatlich     1 fi. 20 kr. Monatlich     1 fl. 50 kr.    
                Einzelne Nummern ă 5 kr.                  

      Mitbiirger! Patrioten! Wer ein guter Oesterreicher, wer ein
wahrhafter Patriot ist, wird kein anderes Wiener Blatt abon-
niren, als dasjenige, zu dessen Herausgabe sich die Unterzeich-
neten vereiniget haben.

      Wien, Anfangs September 1870.

Mehrere osterreichische Patrioten.


              Cursurile întregi ale acestei foi periodice
„Transilvania⁴⁴ pe anii 1868 si 1869 brosiurate se
potu cumpără cu căte v. a. fr. 3 in Sibiiu d’in can-
celari’a comitetului asociatiunei trans.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu (. alu asociatiunei. — Tipografi’» Rfimer & Knmner.