«CAcesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate | 10 franci cu porto poștei. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu. ------------------ iWllS' A A¹.. . . ,1 Abonamentulu se ;i face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- telulu asociatiunei in Sibiiu, s6u prin posta seu prin domnii co- c¹ lectori. «Wv----- Nr. 12. Brasiovu 15. luniu 1870. Anulu III. - Fragmente din istori’a Iui loanu Bethlen. (Continuare). Mich. Teleki se reintdrce dela Satumare cu una epistola a generariului Copp, adresata principelui Apafi din 6. Maiu 1664 sî coprindietdria de optu puncte, dintre care unele corespundu impregiurariloru de a- tunci, dra altele mergu pana la nerușinare. Dupace adeca Copp dechiara pe Martinu Moldovanu de unu comandante imbecilii, din ale cărui mani turcii voru răpi de sigurii Szdkelyhida, pretinde cu totuadinsulu, câ Apafi se calce invoidl’a inchiaieta cu soldatii nemtiesci si se’i dea pe man’a lui, seu incai se’i maltrateze astfeliu, in cătu se pâra toti; mai incolo Copp cere, că M. Apafi se se faca spionulu imperatului, jocandu pe man’a lui tdte scrisorile ungureniloru refugiati si tradandu tdte planurile loru; in fine astdpta dela Apafi, câ nu cumuva se dsa turciloru in ajutoriu, dechiara totu-unadata, că dieu elu, Copp, nu va scdte garni- sdnele nemtiesci din Gherla, Betldnu sî Cetatea-de pdtra, pentrucă acelea sunt bine acolo , unde sunt, din contra pretende, câ principele se dea preste nasu ge- nerariloru sei Pav. Bdldi sî Gilânyi, ddca aru cuteza a mai seduce vreo garnisona la rebeliune*). Copp facea acestea pretensiuni in numele im- peratului Romaniloru; de aceea Mich. Apafi sî con- siliarii sei drasi se aflâ in perplecsitate, drasi se cla- tină intre ddue poteri, pentrucă neci le dâ man’a se accepte conditiunile ndmtiului de fric’a turciloru, neci se le respingă, de irica câ se nu cada in urgi’a lumei creștine. In fine principele se decise a trimite pe Baltasaru Macskâsi la Satumare, pentrucâ se spună lui Copp, că ddca cei imperatesci nu voru face vreuna demustratiune cu arme asupra Transilvaniei, atunci Apafi ne mai potendu resiste la urgitatiunile marelui veziru, se va vedea constrinsu a se scdla cu arme asupra Ungariei; deci Copp se’i spună, câ ce mesure cugeta elu a luă in acestu respectu. Intre acestea Copp sî canoniculu Kâszoni nu asteptara multe consultatiuni, ci audiendu numai din faima <5rba, că cornițele Franciscu Rhddei, comandan- tele cetatei Hustu din comitatulu Maramurasiu, ar fi moritu, acelu iesuitu Kâszoni pldca indata cu dste spre a ocupa numit’a cetate renumita de tare. Cetatea *) Particulariter etiam Paulo Beldi et Gilănyi aliisque si qui essent, injungatur, ne prout anteliac facturii est, unum seu alteram praesidium ad seditiones vel rebelliones quocunque mo- vere ausint. Pag. 121. Hustu impreuna cu numitulu comitatu se tienuse din vechime totu de Transilvani’a. Audiendu inse Kâ- szoni, că Rhddei este in vidtia, si intrebatu fiendu că ce cauta elu cu atăta dste pe pamentulu Transilva- niei, reverenti’a sa se sciîi reculege si mintf un’a buna dicdndu, că a venitu numai de visita la dn. Rhddei; dra dstea venise numai pentru securitatea scumpei sale persdne. In Aprile generariulu nemtiescu Susa Inase dela turci cetatea Nitra prin multa versare de sânge, după care același generariu indata sî scrise lui M. Apafi, câ nu cumuva se dsa cu dste in ajutoriulu turciloru, ci se remana in tiera, pentrucă elu, Susa, se apropie cu dste mare spre confiniele Transilvaniei, spre a tiend din acdsta parte pe turci in respectu. Acea epistola a lui Susa pdrta dat’a din 21. Aprile. In același tempu inse delegatulu marelui veziru stâ ne- miscatu in Alb’a-Iuli’a sî cerea pe fiacare dî tributulu de optudieci mii de taleri sî dstea transilvana intrdga in contra riemtiloru. Pe atunci se intemplă tragi- comic’a scena cu principele *M. Apafi, candu elu iri- tatu sî nacajitu de mdrte prin turci, in un’a de dîle inceph se’i blastame cumplitu, dicdndu intre altele: Dupace in vidti’a acdsta nu avemu scapare de cum- plit’a rapacitate a turciloru, se dea Ddieu, câ pe ceea lume atătu noi, cătu si ceilalți creștini se privimu din paradisu, cumu scelerat’a națiune otomana aruncata in fundulu iadului sufere torturele meritate. Pentrucâ se nu se arate neascultatoriu de porun- cile turcesci, M. Apafi luă dispositiuni, pentrucâ la optu dîle după rosalii se se concentreze pe campi’a dintre Alb’a-Iuli’a sî Teiusiu patru mii de dste aldsa. Acdsta se sî intemplă tocma pre candu veni scirea positiva, că turcii au suferitu un’a bataia grea dela creștini la Oradea sî că orasiulu (urbea) Oradea ca- diuse in manile acestora, dra turcii se strimtorasera in fortardti’a de acolo. Se reintdrce sî Balt. Macs- kâsi dela Satumare cu respunsu datu in scrisu sî prin graiu, după carele Copp sî Kâszoni era determinati acumu câ neci-unadata, nu numai a face incursiuni pasagere in Transilvani’a, ci a ocupa tidr’a intrdga cu dste nemtidsca, ba pop’a Kâszoni inca sî amenintiă dîcându, că imperatulu numai in favdrea Transilva- niei ar fi portandu acea guera grea, sî că imperatulu are se’si resbune de ardeleni, pentrucă aceștia mai inainte ’si bătuseră jocu de clementi’a lui. (Dude victorii parțiali pana la ce mesura infoiesera l trufi’a partitei iesuitice din Ungari’a!) 23 — 138 — In dio’a in care’si dete Macskăsi raportulu seu dela Satumare, unu altu solu alu marelui Veziru a- junse la principele, spre a’i cere că se esa indata cu dstea in Ungari’a. Totu in- acelea dîle se respandise faim’a, că vinu tatarii in tiera. Asia de un’a parte haiduci si nemți, de alt’a tatari. Aristocrati sî poporu începură se fuga in tdte părțile. Faim’a inse despre tatari esf mintiundsa. Baltasaru Macskăsi fu trimisu din nou la Copp sî la Kăszoni spre a’i roga, că se desiste dela orice invasiune, că-ci batai’a ce luara turcii Ia Oradea este de ajunsu, pentrucă se’i retiena pe ei dela invasiune; ăra in cătu pentru punctele aduse de Teleki se le spună, că preste puținu se va da respunsu. Abia mânecă Macskăsi spre Satumare, pre candu dea vine una epistola dela agentulu tierei Ladislau Bală, scrisa in 28. Maiu n. 1664 din castrele marelui veziru dela cetatea Sigetu. In acea scrisdre se face cunoscutu, că ambele armate ostili se apropie un’a de alt’a, că turciloru tocma le veniră mari succurse de ianiceri sî de călăreți. Acf loanu Bethlen dîce, că scriendu acestea ii tremura man’a de frica, că nu cumuva turcii se ăsa victorioși, că-ci atunci ar fi pace de Transil- vani’a. Cu alte cuvente: Transilvani’a decadiuse a- ,'țătu de afundu, in cătu ea cu tota minunat’a sa po- Șsitiune geografica, neci-decumu nu se mai simtia in •potere de a obserba una neutralitate armata ab- soluta, său in casu de a i se ataca neutralitatea, a o apara sî a’si vende independenti’a cu celu mai scumpu pretiu din lume, precumu o au vendutu el- vetianii, ingropandu in Sălile sî munții loru corpuri întregi de a le lui Napoleonii I. In acestu anu, a cincea dî după rosalii, se nasce lui Apafi unu pruncu, botezatu apoi cu numele Georgie. In optu luniu Mich. Apafi tiene in campi’a de langa Teiusiu consiliu cu 21 boieri sî consiliari, spre a respunde la cele optu puncte seu pretensiuni ale lui Copp sî Kăszoni, formate in numele imperatului sî trimise prin Teleki. Cu data din 12. luniu se subscrie unu respunsu constatoriu totu din optu puncte sî apoi se dă erasi lui Mich. Teleki, că se’lu duca la Satumare. Aceluiași Teleki i se mai comisera inca sî alte afaceri, asupra carora avea se negotieze cu Copp sî cu Kăszoni, ăra lui Martinii Moldovanu co- mandantelui din Szekelyhid’a, pe care loanu Bethlen ilu lauda că pe unu barbatu de caracteru tare (vir constantis ingenii), i se comite in secretu, că dăca nemții voru încerca se reocupe acea fortarătia, elu se nu se opună! Respunsulu din 12. luniu datu de Mich. Apafi sî de consiliarii sei generariului Copp sî canonicului Kăszoni marturisesce din nou^sî mai presusu de tdte despre imbecilitatea aristocrației transilvane din diu- metatea a duda a văcului alu 17-lea. Ardelenii in acelu respunsu promitu imperatului, nemtiloru si un- gureniloru mai tdte căte pretensera aceia dela ei, de alta parte inse tremura că verg’a de friculiti’a turci- loru. Pe soldatii nemtiesci nu’i dau ce e dreptu, spre împușcare său spendiurare, promitu inse lui Copp, că'i voru dimite din sierbitiu si că’i voru cumpătă asia, in cătu aceia se păra de filme sî de golatate. Se rdga de nemți sî de ungureni pre totu ce au ceia santu, că nu cumu-va se dea pe fatia acea corespbn- dentia secreta, că de voru afla turcii, va fi vai sî ăra vai de ardeleni. Apafi se escusa cu multe vorbe, că a fostu constrinsu a subscrie patent’a din castrele dela Strigonu, se rdga inse, că imperatulu se lase protcstantiloru libertatea religidsa. In cătu pentru esi- rea cu dste in ajutoriulu turciloru, Apafi sî boierii spunu curatu, că ei acesta trebue se o faca, pentru- că nu sunt de capulu loru, ci supusi ai turci- loru; apoi că ei se afla intre dude focuri, adeca intre turci sî intre persecutiunile sangerdse ale iesuitiloru*). In punctele separate comise lui Teleki se cere din nou, că Gherl’a, Betlenulu sî Cetatea-de pătra, cumu sî Szdkelyhid’a după inchiaierea pacei se fia desiertate de garnisdn’a nemtidsca. Lasanduse acelea fortaretie cu totulu in posesiunea Transilvaniei, ăra pacea se se inchiaia numai sub conditiune, că turcii se se departe cu totulu din Oradea. Intre acestea trimișii turcesci venea unii după altii sî cerea tributulu in suma de optudieci de mii de galbini, cumu sî că Apafi se ăsa turciloru in aju- toriu cu intrăg’a armata sî se se impreune cu Do- mnulu Munteniei, cu alu Moldovei si cu pașii dela Oradea sî Agri’a. Totu atunci Copp comanda in Transilvani’a una invasiune cu trei scadrone de nemți sî sieptesprediece companii compuse din drosdele dmeniloru (colluvies). Aceia predara sî omorira cumplitu pana la Clusiu. loanu Bethlen enarandu acăsta invasiune dîce: In bis omnibus (rapinis, caedibus, stupris) germanos hun- garis longe modestiores fuisse fatendum est. Adeca: Trebue se marturisimu, că in tdte acestea rapineA omoruri, desfrenari trupeșei, nemții era multu mai mo-j( derati decătu ungurii. Comandantele nemtiloru loan-¹ nes Baptista promisse, că ceea ce voru fi rapitu ai sei, va cerceta sî va restitui totu. Comandantele ungu- rescu Kbkenyesdi, unu talchariu de profesiune, nu a voitu se dea nimicii. Itica că in 11. luniu venf unu altu solu cu epi- stola dela marele veziru, care facea cunoscutu lui Apafi, că turcii au batutu pe nemți, luandu-le cu asaltu Cetatea ndua (făcută de cornițele Zrini pe rip’a riu- lui Mura), că acumu Apafi pdte remană acasa, pen- trucă se voru apropiă turcii inedee. Totu in acestu intielesu scrise sî Ladislau Bală, care pe atunci era agentu din partea Transilvaniei langa marele veziru. Atunci boierii tierei, carii se tienea de partit’a *) Eca din tecstu: Utinam hujus quoque puneți effectuatio esset in potestate nostra sita! Sed cum noștri juris minime BÎ- mus, facimus non id quod volumus, sed quod regentis (ottomanni) jubet saevitia. ... Non bruta, non trunci sumus, aerumnas no- stras cum dolore sentimus, respirium precibus implorantes. Hinc furor Dominanți», illinc christiana nos pungit affectio etc. Pag. 134—136. — 139 — turcdsca, isi inaltiara capetele, sî începură a înjura sî a dechiara pe nemți de insielatori. Apafi insusi de- mandă comandantelui din Szdkelyhid’a, anume Mar- tinu Moldovanu, că acea fortardtia se nu o dea im- peratului nemtiloru. In același anu 1664 Joannes Daczo, care ducea tributulu la Pdrta, acusatu că ar voi se restdrne pe Apafi, scapă de captivitate cu marele juramentu ce a pusu. Pe 20. luliu se concliiama dieta, in care se in- cingu din nou certe mari, totu din caus’a tributului turcescu. Garnisdnele nemtiesci traiă din spinarea popo- rului pe acolo, pe unde era asiediate. Cei mai multi membrii, era mai alesu sasii strigă, că ddca sunt supti sî storsi de nemți, nu voru potea plat! tributulu sî la turci; caniaril’a inse strică totu ce facea diet’a. In acelea dîle vinu dela Leopoldu dude scrisori catra Apafi, un’a din Lintiu cu dat’a din 17. luniu, alt’a din Vien’a 4 luliu, prin care arata, că trimite pe consiliariulu seu cornițele Rotol (Rhottal) că ple- nipotente, pentrucă Apafi se se intieldga despre tdte cu acesta, cu Copp sî cu Kăszoni prin delegati. Leo- poldu acceptă conditiunile de deunadi puse prin Te- leki. Rhottal inca’i promite dedato Cassoviae 13. luliu, că caus’a protestantiloru din Ungari’a inca se va compune după dorintia. Acumu inse Apafi începuse a se feri de nemți. Intr’aceea in 1. Augustu venea sciri, candu că gene- rariulu Susa bătuse cumplitu pe Harsan pasi’a dela Bud’a sî că pe armat’a romandsca (Valachiae) o ar fi profligatu in o batalfa crunta la Ujvăr (juxta arcem novam), luandu-le tdta artileri’a, candu dra cursoriulu lui Apafi trimisu de multu la m. veziru, in 3. Aug. aduce scirea si epistola dela veziru, că elu ar fi cu- tropitu (evertisse) fortardti’a noua „Zrimiensem,“ cumu sî Kiss-Komărum Canissae vicinum, după care a ple- cata cu armata nenumerabile catra riulu Rabu. Totu atunci m. veziru cere din nou tributu. Lad. Bald scrie totu asia, adaogendu, că m. ve- ziru va merge dreptu asupra Vienei, că castrele’i sunt pe rip’a Rabului, că creștinii că vreo 60 mii ilu ame- rintia din ceea ripa. Eca inse că in aceeași dî vene sî Sigism. Balint- fi, trimisu pe ascunsu de catra malcontentii din Un- gari’a la Apafi, că se’i căra ajutoriu. Apafi, care a- tunci se află in Ernotu, se intielege cu P. Bdldi pe din dosulu celorulalti consiliari, apoi recomanda pe malcontenti la m. veziru. Partit’a nemtidsca afla despre acdsta; palatinulu scrie lui Apafi, că se nu se amestece in afacerile Ungariei. In 1. Aug. fu batali’a cea mare dela riulu Raab, unde turcii fusera profligati si goniți pana la Alb’a- regala, unde apoi le venf ajutoriu. La pag. 172 I. Bethlen arata, că „ Sceleratissi- mus Kutsug-bassa“ dela Oradea drasi face incursiune si preda in Transilvani’a, dra provocatu de Apafi, că se dea rațiunea faptei sale, ii dă respunsu: Nullum Ott. Portae minus fidum, christianisque conniventio- rem exstitisse; ceea ce însemna, că din toti principii Transilvaniei neci-unulu nu a fostu mai mintiunosu, catra Pdrta otomana mai necredintiosu, si care se fia conspiratu mai multu cu creștinii. Era lui I. Bethlen, acestui istoricu, ii nuntia: Ott. Portae proditorem, (principisque) sui consilia fascinantem, ex fide di- gna se scire Hungarorum informatione, — apoi ii amerintia cu tdte relele. Adeca alti boieri denun- tiasera fdrte reu pe Bethlen la turci. Valent. Szilvăsi fu trimisu la Pdrta cu 80 mii •taleri, cu instrucțiune strinsa, că se faca totu ce va sci pentru micsiorarea tributului sî pentru restaurarea seu reîntregirea teritoriului tierei. Cosmus Horvath trimisu la Rhottal in Cassovi’a aduce respunsu fdrte bunu. Copp si Kăszoni ceru pe nemții, carii deșertaseră candu cu revolt’a din Clusiu. Apafi respunde: Sila nu le voiu face; de opritu nu’i oprescu. */₃ parte se ducu la nemți, ceilalți remanu in tidra. Status regni Transilvaniae trimitu pe M. Teleki in calitate de delegatu la Leopoldu, că se’i gratuleze de victoria, se multiamdsca si se recomande ‘tidr’a la patrociniulu lui cu totuadinsulu. Stef. Nalătzi vice- marsialulu curtei se opune, că elu era de partit’a turcdsca. Pacea din 20. Sept. 1664 inchiaieta intre Leo- poldu si intre sultanulu turcescu asigura Transilva- niei dreptulu electoralu, nu asigura inse hotarale tierei, apoi mai decide, că Szdkelyhid’a se fia derimata. Audiendu loanu Bethlen de acestea conditiuni, suspina dicendu: Extabesco, fateor, prae futuro metu, dum haec scribo. Adeca: Marturisescu că me uscu de fric’a viitoriului, candu scriu acestea. Elu adeca se teme, că turculu acuma se va scula in contra Tran- silvaniei, precumu au facutu odenidra cu grecii, apoi precumu pe greci nu’i ajutasera ungurii, asia neci pe ei nu’i va ajuta nimeni. Abia se inchiaid pacea, candu m. veziru sî pre- tende cu totuadinsulu derimarea Szdkelyhidei si ame- rintia. Teleki in caletori’a sa spre Vien’a stă la ge- nerariulu Copp in Satumare, unde după 4 dîle vine dela Cassovia cornițele Rhottal, in calitatea sa de pleni- potente imperatescu. Acesta inddmna pe Teleki, că se se reintdrca indata la Transilvani’a cu căteva puncte, pe care i le dictă elu in numele sî in persdn’a im- peratului. Rhottal sustienea, că acdsta guera din ur- ma s’ar fi portatu numai sî numai in favdrea Tran- silvaniei pentru apararea privilegialoru ei; deci, adaoge elu, ardelenii se nu se opună la ruinarea numitei for- taretie, totu-odata se recundsca sî se multiamdsca im- peratului ; de alta parte imperatulu inca' promite, că fortaretiele sî cetatile transilvane ocupate de garni- sdnele sale este paratu a le desierta sî a le lașa in grij’a transilvaniloru, sub conditiune inse, că nu cumu- va aceștia se le lase pe manile sî in potestatea tur- ciloru; dra Szdkelyhid’a se o ruineze neaparatu, pen- 23* — 140 tracă pana nu se va face acesta, imperatulu inca nu va desierta un’a alta din fortaretiele tierei. Mai in- colo fiinducă se aude, că marele veziru s’ar apropid cu Oștea sa spre Oradea, Mich. Teleki se rdge cu totuadinsulu pe principe sî pe dieta, câ orice ar pretinde turculu preste conditiunile pacei, nimicu se nu accepte sî se nu consimtia la nimicu, ce ar fi in contra pacei sî a tierei. Dupace voru esi garnisdnele nemtiesci din locu- rile transilvane, principele si diet’a se recundsca prin reversale date in scrisu, „că acesta guera fusese por- tata pentru binele Transilvaniei, se multiamdsca pen- tru grija, aparare sî protectiune sî se se oblege, că transilvanii voru tienea memoratele garnisdne totu- deauna in principatulu Transilvaniei, sî că ei isi voru arata multiamit’a, cu care sunt datori imperatului sî dmeniloru sei, prin fidelitate, sinceritate sî devoțiune?' Mai inainte de tdte inse Szekelyhid’a se fia asemenata pamentului, Szdkelyhid’a sî drasi Szdkelyhid’a! Ardelenii inse tocma din contra, era fdrte ne- indestulati cu conditiunile pacei. Pre candu s’a re- intorsu Midi. Teleki dela Satumare, diet’a tierei era adunata la Seghisidr’a. Din acdsta dieta se dau lui M. Teleki in 12. Nov. 1664 instrucțiuni atătu des- chise, cătu sî secrete. Simburele aceloru instrucțiuni, care câ cele mai multe acte de acestea remase dela betrani, sufere multu de polilogia, este: După guera tributulu cehi cumplitu totu a remasu pe cerbicea tierei; deci acela se se reducă la sum’a vechia. Frun- tariele tierei se ni se restaure. Oradea (care avea cetate tare, fara a cărei possessiune ardelenii nu se tienea siguri de locu) se fia desiertata de tprci, mai alesu că Ali-pasi’a jurase că o va desierta si lasă in potestatea Transilvaniei. Ceru asecurare de posses- siune pentru Transilvani’a in comitatele Zarandu, Bi- harea, Crasn’a, Solnocu mediocru, Clusiu si Doboc’a, care comitate nu era sigure de turci, dra in parte neci de nemți, sdu adeca de garnisdnele imperatului Romaniloru câ rege alu Ungariei. Conditiunea rui- natei fortaretiei Szekelyhid’a fu primita de catra dieta cu profunda dorere sufletdsca, cu tdte acestea o vo- tară „pentrucă asia placă la cei duoi monarchi." Diet’a promite, că nu va face pe voi’a turciloru, adaoge inse in aceeași instrucțiune, că turcii nu intreba pe ni- mini, ci făcu orice reu după placulu loru, precumu se intemplă si inainte cu siese dîle, că turcii dela Oradea veniră pana, aprdpe de Clusiu sî duseră in captivitate pe locuitorii comunei Borsi’a. Diet’a re- cundsce, că prin guer’a din acelu anu Transilvani’a scapă de unu mare periculu; reclama inse cu ama- ratiune la imperatulu, că in comitat. Bechesiu, Aradu, Biharea, Crasn’a mai multe moșii de ale ardeleniloru le-a luatu fara neci-una judecata si le-a donatu la dmeni de ai sei. Iruptiunea de deunadi făcută la porunc’a lui Copp in Transilvani’a reduse la sapa de lernnu pe mulțime de tierani; acestora iuca se li se faca dreptate. In fine diet’a rdga pe imperatulu, că dupace Apafi e recunoscuta si prin conditiunile pacei de principe alesu pe vidtia, dupace in aceeași pace este recunoscuta si dreptulu tierei de a’si alege domnii, se oprdsca pe Francisca Râkoczi, câ se nu mai pdrte titlu de principe alu Transilvaniei. In instrucțiunea secreta diet’a comite lui Mich. Teleki, câ se spună lui Rhottal si la curte curatu, că ddca nevoile Transilvaniei nu voru fi delaturate chiaru pe temeiulu pacei acesteia, ardelenii voru spune la tdta lumea creștina, că ei prin acea pace nu au fostu re-asiediati in starea loru de mai nainte, ci mai virtosu, că ei lipsiti de orice sucursu alu crestinatatei, voru peri preste puțina. — Cu acestea Teleki merse dela Seghisidr’a la Satumare. Dela pag. 194 pana la 201 loanu Bethlen scrie căte ceva si despre caderea lui Grigorie Ghica, domnului Munteniei, de suferindele ddmnei soției sale in Transilvani’a, cumu si despre ticăloșiile boieriloru din ambele tieri. Szekelyhid’a se derimă in Decembre. Lui loanu Bethlen ii vene se planga din acdsta causa. In a- ceeasi luna pruncutiulu Georgie alu lui Apafi mdre in comun’a Catin’a, pre candu famili’a trecea spre Clusiu. (Va urma). Calile ferate. Acdsta cestiune este un’a din cele mai import tante pe terenulu economiei naționale. In patri’a nd- stra inse scienti’a economiei naționale abia dă cativa am incdce mcepă a reversa cevasi radie dfe lumina, dra acdstea inca numai in un’a parte mica a populatiuniloru. Pare că este unu farmecu, mai alesu pe ungaro-secui si pe noi romanii, că chiaru si aceia carii amu invetiatu si invetiamu căte ceva pe la scdle, de scientiele matematice si de cele fisice si de cestiuni practice ne ferimu, ba unii dintre noi ne damu aerulu, câ si cumu le-amu despretiui. Ce se facemu, asia amu fostu instruiti si educati in tre- cutulu nostru celu dorerosu, nu este culp’a ndstra, este inse de sigurii marea ndstra nefericire, că stamu acilea, unde ne vedemu. La moldavo-romani făcu es- ceptiune in acestu respecta acei teneri, carii camu delar revolutiune incdce invetia in Franci’a, unde susu: numitele scientie se propună si se invetia mai bine decătu ori care altele. Compatriotii nostrii neromani au unu vechiu pro- verbu, care se reduce la temperamentulu nostru celu apatica, nepasatoriu, indiferenții; ei adeca ori-candu isi dorescu vreuna bine mare, dîcu: „O de asi avea eu mentea cea din urma a vlachului." Acdsta insdmna la ei atăta, că romanulu după ce pate reu, după ce dă de daune .si de calamitati, apoi reflectandu la ceea ce pati, iti scie spune prea nemeritu si prea frumosu, cumu ar fi trebuitu se cumpete, se faca, se derdga, pentrucă se câștige, pentrucă se nu perda, se nu patia, se nu sufere. — 141 — Nu se pdte nega, că la noi inca s’a vorbita si s’a scrisu din candu in candu si despre calile ferate, adeca ne ocuparamu de ele camu atunci, candu ne lipsea altu obiectu de conversatiune. Apoi dea, camu din aedsta causa moldavo-roinanii perdu la calile loru ferate, pentru căte apucara a da concesiuni, celu pu- ținu 15 milidne franci, cu tdte interesele loru pe 90 de ani inainte; dra romanii de dinedee? Dumnedieu se ne apere, că se nu ne vina mintea ndstra roma- nica tocma la urma, candu apoi va fi prea tardiu. La noi inse s’a intemplatu si mai multu: s’au vediutu adeca omeni, carii au sustienutu, că drumu- rile ferate nu sunt de nasulu nostru, că noi se nu le dorimu, că-ci poporulu nostru inca nu ar fi ma- terii pentru caii ferate. Dati se dîcemu cu totii, că nu suntemu matori pentru calile ferate, că-ci intru adeverii asia si este; ne rogamu inse, că se binevoiti a ne numf unu sin- gurii poporu in tdta Daci’a, Panoni’a, Sarmati’a si in Iliricu, care se fia mai matoru pentru caii ferate si navigarea cu vapdra, care sunt una revolutiune so- ciala si politica in stilu colosalii. Intr’aceea noi mai scapamu din vedere unu lucru micii, dra acela • este, că pe noi romanii dinedee de munți sufletu de omu nu ne intrdba, ddca suntemu matori sdu nu, ddca voimu sdu nu voimu caii ferate in patri’a locuita de romani, ci iti venii regimulu si legislativ’a, capi- talulu si tecbnic’a, consulta si decidu, edifica si trecu preste tine cu locomotivele, precumu sbdra pa- serile pe de-asupra capului teu; pentrucă ce de pasa acestora factori ai statului si ai societatei europene, de reulu ce te intempina pre tine, candu binele sî castigulu loru este cu totulu estraordinariu de mare. Pentru ei reulu ce’ti făcu tie, nu cade neci-decumu in cumpănă; celu care nu pdte alerga alaturea, re- nume, cade, dispare de pre scena, precumu dispăru tiermii marei pentru celu care se departa cu corabi’a p’intre valurile ei. Intr’aceea noi ne perdemu tem- pulu nereparabile cu alte si alte cestiuni sterpe, sdu numai imaginate; ne certamu, precumu dîce prover- bulu nemtiescu, despre barb’a papei, sdu despre limb’a in care va fi vorbitu sierpele cu mam’a Ev’a in Pa- radisu; cercetamu calitatea caramidei, din care s’a storsu apa; voimu se aflamu de siguru, căte palme va fi luatu Arie in tempulu sinodului dela Nice’a, si alte cestiuni de acestea, despre care unii credu, că fara deslegarea matematica a loru, naționalitatea sî patri’a ndstra romanesca nu aru mai avea neci unu viitoriu. Asia dara tocma pentrucă nu suntemu matori, tocma că-ci amu remasu atătu de multu inapoi’a al- tora , se ne stergemu odata ochii, se ne scuturamu, se ne sufulcamu manecele, in cătu ddca astadi nu suntemu in stare de a face mai multu, incai se pro- peramu a invetia iute sî bine dela altii totu ce ne lipsesce. Cautati numai inpregiuru aici acasa la noi: neci ingenieri, neci mechanici, neci macara conductori nu afli din midiuloculu nostru; apoi inse totu noi protestamu sî sbieramu in contra invasiunei straini- loru. Ddca nu mai sta necidecumu in poterea sî vointi’a ndstra de a evita, abate, departa dela noi aceea ce credemu că este reu pentru noi, se fimu mai preve- dietori, mai nepregetatori, mai prudenți, sî se ne ado- peramu a intdree reulu relativu spre binele si in a- vantagiulu nostru. Asia este, ungaro-secuii si sasii inca nu sunt multu mai buni decătu noi pe terenulu ce ni se des- chide si despre care este vorb’a, că-ci in adeveru ei inca simtu adesea, că ara avea trebuintia de mentea romanului cea din urma. Pdte fi inse nescienti’a loru consolatiune pentru noi? Nimicu mai puținu decătu aedsta. Suferimu cu totii, unii din caus’a nesciintiei, altii pentru egoismulu celorulalti. Cătiva dintre sasi au inceputu a pricepe incai atăta, că pe terenulu economiei naționale in patri’a comuna trebue se lucramu in solidaritate unii cu altii, adeca alaturea, umeru la umeru. Celulaltu elementu inse semenă, că sî cumu s’ar simți atătu de tare, in cătu se nu aiba trebuintia de concursulu, ne cumu alu romaniloru, dara neci alu germaniloru celoru mai luminati; ei voiescu se scia totu, adeca si aceea ce nu au invetiatu neci- unadata. Crdda altii ori cumu le place in cestiuni, pre- cumu este si aedsta a caliloru ferate; dra noi, mai dîcu una-data, se ne desteptamu, pana nu trecu eve- nimentele preste noi la ordinea dîlei. Aici in Brasiovu se afla infientiatu unu comitetu, ce se numesce alu caliloru ferate, compusu din mai multi membrii aleși din tdte trei nationalitatile. Chiamarea acelui comitetu a fostu sî este de mai multi ani inedee, a se ocupa inadinsu numai cu ce- stiunea caliloru ferate, a trage neincetatu informatiuni despre stadiulu in care va fi ajunsu aceea, a cere dela comuna, dela magistrata, dela comerciu si indu- stria, că in cașuri de necesitate sî de periculu, ce ar amerintia pe aedsta cetatea si districtulu, sdu prin încercările altora de a detiu-na de aici direcțiunea ca- liloru ferate, sdu de a le da de aici inainte vreuna direcțiune rea, se se ia mesuri aparatdrie, prin peti- tiuni, memoriale, deputatiuni si alte midiuldce; a in- forma totu-unadata si a dilucida cestiunea pe calea publicitatei, ori candu se simte si aedsta necesitate. In siedinti’a sa din ³⁰/₁₈ Aprile acelu comitetu isi descoperi dorinti’a, că cei siese articuli ai mei scrisi in cestiunea caliloru ferate si publicati in „Ro- manulu“ din Aprile a. c. se se reproducă sî in pa- tri’a ndstra in vreuna foia romandsca. Fiendu-că foile politice semenă a fi ocupate preste mesura cu Ge- stiunile dîlei, cu afaceri curente, cu sciri locali, asia a remasu, că se facemu locu dîsiloru articuli in cold- nele acestei foi, destinate după opiniunea ndstra a se ocupa cătu mai desu cu cestiuni practice, fara care teoriile din scdle nu aru avea neci unu intielesu sî neci unu scopu. Non scholae, sed vitae discimus. In cestiunea caliloru ferate se jdea sî la noi in tempulu de fatia intrige cătu se pdte de mari. Inte- — 142 — rese strinsu naționali, altele locali si drasi altele multe personali au incurcatu si ametîtu capetele multora, in cătu se nu mai scia, ce se mai intempla cu tidr’a loru SÎ CU densii. (Voru urma articulii nostrii din Rom.) Thali’a sî Melpomene in Transilvani’a. (Fine). In Septembre alu an. 1836 primindu eu amica- bil’a iuvitatiune dela comerciantii din Brasiovu, pen- trucă se le ajutu a infiintia una scăla normala ro- mandsca, deschidiendu apoi in 1838 aici si cele dude foi periodice romanesci, nu sciu ce s’a mai alesu din „teatrulu nostru dela Blasiu,u mi s’a spusu inse, că vreo duoi ani ilu mai folosiră unii teneri. îmi mai aducu aminte si de nesce scrisori, in care nu mai sciu cine denuntiă pe clerici, că cei carii au succesu in seminariu după noi, isi bătu jocu de acelea deco- ratiuni câștigate cu banii publicului nostru, si că de va merge totu asia, se va alege nimicu din ele. Am cutezatu a le scrie si a’i roga, că se crutie acelea lu- cruri; am primitu inse dela vreo duoi inși unu re- spunsu scrisu in termini aleși atătu de bine, in cătu aceia aru fi potutu ocupa locu in orice pasquilu, precumu au esitu si in tempurile ndstre la moda. Mai tardfu am aflatu, că in adeveru acelea decora- tiuni jacu aruncate intr’unu podu, unde le-au roșu sidrecii in tdte părțile loru. Asia dara anteiulu em- brione de teatru romanescu transilvanu deveni parte cuibu, parte nutrementu sidreciloru, dra memori’a lui fu pastrata cătiva ani de catra acelea boierdice din tienutulu Blasiului, precumu era baronds’a Spldnyi dela Panade si altele, care invitate fiindu si-dumnea- lor u la „olăh teătrom,“ (că pe atunci neci-unu un- guru nu sciă ce este szinhăz, ci numai teătrom), nu se potea mira destulu audiendu, că in limb’a valacha inca se pdte joca teatru, si, că aceea inaltiata pe scena, suna multu mai frumosu, decătu in gur’a curteniloru. . . . Apoi ce e dreptu, candu vei cauta bine, tene- rimea de atunci neci că se sbuciumă in modu atăta de naivu pentru iqfiintiarea teatrului, decătu din sin- gur’a ambițiune, că se arate romaniloru si neroma- niloru, că limb’a romandsca inca este frumdsa, că ea linca are dreptu la vidtia si la cultura, că ea (si pe iatunci) cutdza se dsa in publicu, in audiulu lumei, ce pretende a fi cultivata. Tenerimea dintre anii 1831 si 1836 atăta pricepea, mai multu nu prea. Pre candu me mutasem eu la Brasiovu, aici se află un’a societate dramatica germana bunicica; dra in urmatoriulu anu veni un’a societate de opere, totu germana, inse un’a din cele mai bune, din căte cal- casera vre-unadata pe locurile acestea; că-ci adeca acea societate venea dela Bucuresci, unde in lipsa de un’a italiana, fusese chiamata inadinsu dela Vien’a; dra apoi societatea mai înalta din Bucuresci tienea tocma si pe atunci multu la music’a vocala si instru- mentala europdna. Pana pe la a. 1848 limb’a ger- mana era fărte puținu cultivata in familiile romanesci din Brasiovu, cu tdte acestea la opera mergea mai multe familii, pentrucă music’a este limba universala, intieldsa de toti, căti se bucura de audiulu musicalu. Intre acestea la Bucuresci începuse a se forma inca din a. 1834 un’a societate romandsca sub protectiunea mai alesu a repausatului patricianu loanu Campinea- nulu, demnu de memori’a posteritate! pentru frumă- sele sale virtuti cetatiene. Acea societate se încercă¹! in drame si in vodevile; unii brasioveni carii petre- | cea in Bucuresci, reintorcdnduse spunea că de unu i lucru de raritate mare, că in capitala Munteniei este ) teatru romanescu. Noi cu dn. Cipariu vediuseramu j acolo vreo duoe piese representate 'in a. 1836, ne sî ⁵ luaseramu unele informatiuni despre starea „societa- te! filarmonice“ dela insusi loanu Campineanu, care, că si alti cătiva barbati de scientia, sdu altumentrea de renume, ne primise cu multa ospitalitate si cliari- tate. Din sum’a acestoru impregiurari se nascîi ide’a, că tenerimea romana din Brasiovu inca se se incerce a forma un’a societate de diletanti, de care sasii avea un’a. Inse care tenerime? Aici nu era neci liceu, neci seminariu, neci macaru gimnasiu romanescu, pen^ trucă se’ti alegi junisiori, sî destepti, sî adapati in scientie, ci erai constrinsu a recurge la tenerimea din ■ clasea comerciantiloru, care fărte arareori este in con- ditiune de a se ocupa cu asia ceva. Se mai refle- ctamu inca si la prejudetiulu, la superstitiunea chiaru, ce domnea pe atunci la noi că si pe airea si mai donmesce in parte pana in dio’a de astadi, asupra a totu ce se numesce teatralistu, actoriu, actritia, a- deca tocma intru intielesulu si in spiritulu, in care' se luă in antica Roma republicana cuventulu Histrio, sdu in Europa de inainte de 1790 cuventulu Come- diantu. Cu tenerimea de secsulu barbatescu ar fi mai mersu ăresicumu, dra cu cea de secsulu femeiescu un’a-data cu vieti’a nu. In fine totuși dude familii de frunte se induplecara a lașa pe fiicele loru, ambe de căte 11 ani, că se jăce nesce role de copilitie. Dupace se câștigă atata, cei duoi profesorași de a- tuuci pasiramu mai departe, adeca la colecta, cu scopu de a ne castiga cortine si alte lucruri necesarie. Adeca se ne intielegemu: pe atunci nu potea fi vorb’a, că in asia numitulu teatru nemtiescu de aici se se dea, representatiuni romanesci. In fine trei cortine si 3; parechi de sufite au fostu gat’a in Decembre 1838,’ inse făcute pe credita de repaus. Schnell, decente de pictura, pana candu se voru aduna banisiori din ven- diarea bileteloru, pentrucă din colecta nu a esitu mai nimicu. Asia in 7. lanuariu 18$9 (26. Dec.) s’a re- presentatu in Brasiovu prim’a piesa romandsca in sal’a ce se află pe atunci in casele lui Langer (astadi pre- făcută si adaptata altumentrea). Subiectulu piesei nu’lu mai tienu minte, sciu numai atăta, că era una piesa : de salpnu, tradusa de mine ce mai sciu eu de unde*), dra rol’a principala a unui ostasiu invalidu, care se află in sierbitiulu unui colonelu, o avuse repausatulu , *) In Nr. tr. am dîsu, câ, n’am pastratu nimicu din câte am scrisu pana in etate de 25 de ani. Uitasemu versurelulu Murasiu Murasiu, apa lina etc. si inca unulu pastorescu. — 143 — Andreiu Murasianu. Mic’a piesa placă atătu de multu, in cătu dede familiiloru materia de conversatiune pe căteva luni inainte. Acea generatiune mai vediuse unele piese representate totu aici in Brasiovu intre anii 1821—1823, adeca pe tempulu fugei celei mari a moldavo-romaniloru, inse nu in limb’a romanăsca, ci in cea elina; de aceea dmenii sî facea compara- tiune intre acelu trecutu si acelu presentu alu loru. Acea plăcere inse fu insocita si de unu incidentu fdrte uritiosu. Cătiva studenti de alta naționalitate se stracurasera in susu pe galeria. La esirea publi- cului din sala unii din ei incepura se strige: Zwiebel- theater! Blăschtbeater! Tenerimea romanăsca mandra de succesulu seu, irritata prin insultele ce audise, in- cepă se impartia la pumni si ghiolduri, de unde se escă bataia de strata, care fu molcomită de betrani cu destula greutate, pentrucă in dio’a de s. loanu se reincăpa cu atăta favdre, in cătu se vediă necesitatea de a cere patrdla ostasiăsca spre reinfrenarea ei, pen- trucă la septeman’a se se reinnoidsca si a trei’a dra, candu apoi auctoritatile municipali in cointielegere cu rectoriulu colegiului evangelicu luara mesuri se- ridse in totu respectulu. Dela 1839 pana la 1855 s’au mai formata in Brasiovu de căteva ori societăți de diletanti, pana candu tenerimea se încumetă a’si încerca poterile sale si cu vreo dude tragedii, pre- cumu Regulus, Treidieci de ani din vidti’a unui jo- catoriu de cârti s. a. Intr’aceea se înduplecă un’a mama cu fetitiele sale a lua asupra’si căteva role, cumu si 2 fetitie din alte 2 familii, acestea inse nu- mai pentru căte una-data. Intre anii 1841—1844 diletantii romani castîgara unu sucursu bunicelu dela un’a societate ungurăsca, care venise aici, pentrucă in limb’a magiara se nu pdta face neci-una trdba, in cătu se si desfacă. Una cantarătia in vodevile si 2 barbari cunoscea binisioru limb’a romanăsca, in cătu anume in vodevile mergea de suferitu. Mai insemnamu, că din an. 1841 inainte repre- sentatiunile romanesci se dă in sal’a cea mare dela „Sdre,“ mai apoi tocma in teatrulu germanu din ce- tate, pentrucă acumu începuseră a se preface opiniu- nile dmeniloru. Inse nu tienu minte, că se se fia jucatu in căte unu anu mai multe că 2—3 piese, că-ci de ar fi fostu mai multe, publiculu „ar fi obo- situl Din momentulu in care teneric’a Thalia roma- născa se vediă intr’unu edificiu, care ’si avea deco- ratiuni indiecitu mai multe decătu era ale sale, (care costaseră abia 400 fr. mon. conv.), prin urmare totu mai semenă a teatru, acelea decoratiuni romanesci inca ajunseră pe urm’a celoru dela Blasiu, totu in- tr’unu podu, susu la capel’a romanăsca din cetate, pentrucă si acestea se fia de culcusiu sidreciloru si clotianiloru din „tier’a Bărsei.“ Pe la 1855 neci ur- m’a loru nu se mai află. Acela care ar avea plăcere se culăga si mai multe date despre fragedele încercări ale romaniloru din Brasiovu, de a prepara terenulu prin diletanti, in- cependu dela 1838 pana in dio’a de astadi — că-ci ăca si estempu se mai formă un’a societate de dile- tanti, — adeca in cursu de aprdpe treidieci si duoi de ani, nu are decătu se foiăsca prin Gazet’a Transilvaniei, mai alesu pe la lunile lanuariu, Aprile si Maiu, pe unde va afla mai multe urme de succese, si mai măricele, si mai mititele; unu lucru inse nu va descoperi nicairi la generatiunea care se trece, că adeca se’si fia deschisu vreuna data graiulu seu vrej unu omu dotatu cu stare materiala considerabila si se fia dîsu: Voiescu se lasu unu simbure de fondu{ sî pentru infientiarea unui teatru romanescu. Se vede că cu tdte incordatiunile unoru dmeni din generatiu- nea ce merge apunendu, cu totu zelulu loru de a face, că limb’a romanăsca se resune nu numai de pre ambonu sî de pe tribuna, ci sî de pre scena, terenulu pentru acăsta planta fdrte delicata inca nu este preparata de ajunsu, sî ne tememu fdrte, că Thali’a nu voiesce se’si alăga locu de resiedentia ne- cairi, pe unde nu este sigura atătu de protectiunea vigordsa a Miaervei. sî de ajutoriulu diurnu alu so- roriloru sale muse, cătu si sigura de loviturele bar- bare ale despotismului., că sî de insultele supersti- tiunei si ale prcjudetieloru omenesci, care in Thali’a nu voiescu a recundsce neci-decumu simbolulu artei, ci numai pe representant’a placeriloru brutali. Este prea adeveratu, că adeptii si adeptele densei adesea ’iau compromisa fdrte greu renumele sî o au degra- dării pana pe treptele infime ale societatei omenesci, o au aruncatu din Olimpu de-a dreptulu in părțile cele mai scărnave ale cetatiloru mari, in cătu in acea stare degradata tocma sî amicii densei s’au genatu de apropierea ei. Totu asemenea este adeveratu, că mai tdte musele se ferescu de acea parte a omenimei, care se simte nefericita si care spune la tdta lumea, ₍ că este nefericita. Musele stau si intra numai pe a- i colo, pe unde intempina fetie ilarie, care sunt espre-i siunea indestularei si a dresicarui gradu de fericire M pamentăsca. La popdrale ferecate in lantiuri, la in- dividii moribundi, ele nu cauta ospitalitate si nu o acceptăza; neci am auditu vreuna-data, că ele se’si fia opritu pasulu loru in regiuni si steppe domnite de barbaria, său intre fientie omenesci orbite de șu- perBtiiiuni secularie si inbrancite intru întunecimea na- j gfiîipției, pentrucă precumu atinseramu mai susu, ele fara ajutoriulu Minervei si fara protectiunea Vestei virgine, semena prea multu orfaneloru persecutate dej sdrtea rea. Tocma inse din căușele aieptate aici, bar- barii carii voru fi simtiendu in peptulu loru vocatiunea de a prepara si la noi locuintia si asilu museloru si anume Thaliei, sunt datori a medita fdrte seriosu la conditiunile, fara a caroru inplinire scopulu său nu se va ajunge de locu, său fdrte tardfu sî in modu fdrte imperfecta. Aparitiunea ddmnei Fanni Tardini, a domniloru Milo si Pascali dincdce de Carpati pe scen’a roma- născa cu societățile dumnealoru dela a. 1863 incdce, adeca tocma de candu a inceputu se se audia aici limb’a romanăsca si de pe tribun’a legislativa, remane — 144 — că se fia apretiata de catra vreuna alta pena, mai juna, mai vigordsa, mai apriga, decătu ar potea se mai fia a ndstra vreuna-data. Venirea acestoru so- cietăți a facutu la noi unu feliu de epocha pe tere- nulu artei, ceea ce atătu criticulu, cătu si simplulu recensente nu va potea perde din vedere. Ele afla- seră terenulu preparata cevasi. Pana la ce mesura l’au preparata densele, si pe ce trdpta va fi standu astadi desvoltamentulu gustului pentru arta, acdsta are se ni-o spună si unulu si altulu. Din catagrafl’a făcută pe 31, Decembre 1869. Conscriptiunea locuitoriloru din tierile sî statu- rile imperiului numitu pana eri austriacu, dra astadi austro-ungurescu, trebue se ne intereseze in totu tem- pulu si din tdte punctele de vedere. Acea conscrip- tiune, sdu catagrafia, numeratura de poporu, este, cumu amu dîce, inchiaieta cu terminu de 31. Dec. 1869, inse nu este inca cunoscuta in totalitatea sa, din causa că birourile statistice inca nu avura tempu de ajunsu spre a culege,* ordină sî sumă intregulu materialu immensu adunatu din acea operațiune; apoi fiendu- că se pdte presupune, că acelea lucrări voru cere tempu si mai multu pana la definitiv’a loru inchiaiere, credemu că nu va fi de prisosu a comunica la lo- culu acesta unele date statistice, care apucara a fi constatate si autenticate pana in Maiu a. c. In Ungari’a cu Banatulu, in Transilvani’a, Croa- ti’a si Slavoni’a, inse fara confiniulu militariu, nu- merulu locuitoriloru a fostu 15 milidne si 5000, prin urmare cu vreunu milionu si diumetate mai multi, decătu in anulu 1857, candu se făcuse numeratur’a din urma. Cumu se inpartu acești locuitori după na- tionalitati si confesiuni? După nationalitati? A lipsitu acdsta rubrica, prin urmare va remanea locu la con- jectura. După confesiuni? Numeratur’a va fi auten- tica, ddca se va compara, colationa, cu matriculele bisericesci, atunci sî ddra neci atunci. Din tierile germano-slave (Cislaitani’a) e cuno- scuta pana acuma numerulu locuitoriloru din cele mai multe cetati si orasie mari si mici, din care noi insemnamu numai pe acestea: In archiducatulu austriacu inferioru. Vien’a . . ... . . 622087 Comunele din apropierea Vienei . . 203078 Wiener-Neustadt ... . . . 18077 Celelalte orasie din Austri’a inferiore au dela căte 4000 pana la 8500 locuitori. In Austri’a superiore. Lintiu ....... 30519 Steier ....... 13392 Ischl.........................7126 Vels........................... 6827 In ducatulu Salisburg. Salisburg (Salzburg) .... 19325 In Stiri’a (Steiermark). Gratiu ....... 80732 Marburg ....... 13085 Leoben ....... 5091 Cilii....... 4203 In Carinthi’a (Kărnten). Clagenfurtu ...... 15200 Obcr-Willach ...... 5723 Feldkirchen ...... 5316 Carnioli’a (Krain). Laibacu . . . . 23032 Gurkfeld ....... 6000 Triestu, Goritiu si Gradisc’a, Iști ia. Triestu (Tergestum) cu miculu seu tienutu 1200050 Goritiu (Gorz) . . 16823 Cherso ....... 8095 Castelnuovo . . . . . 7423 Dignano ....... 6405 Tirolu si Voralberg (Predealu). Enipontu (Innsbruck) 16810 Tridentu (Trientu) ..... 17003 Bozen . . 9357 Dornbirn . . . 8486 Levico ....... 6250 Hali . . . . . . . 5022 Boemi’a. Praga . . . . . 157275 Pilsen . . 23681 Reichenberg ...... 22394 Budweis ....... 17465 Smichov . . . . . 15401 Warnsdorf 14400 Eger ....... 13441 Carolinenthal ...... 13387 Kuttenberg ...... 12764 Kladno . . . . . . 11066 Aussig ....... 10933 Teplitz (ape minerale) , 10174 Leitmeritz ...... 10023 Mai sunt alte 13 orasie, dintre care cea mai po- porata, adeca Przibram, are 9825, dra cea mai mica, adeca Koniggrătz, are 5410 locuitori. Din acestea cifre inca se cundsce, ce minunatu de bine este representata burgesi’a cu avuțiile sale in Boemi’a, alu cărei teritoriu este mai micu decătu alu Transilvaniei. In Moravi’a. Briinn ....... 73464 Iglau ....... 20112 Prosznitz ...... 15717 Olomutiu (Olmiitz) ..... 15231 Sternberg ...... 13479 Znaim ....... 10600 Kremsier ...... 9823 Neutitschein ...... 8645 Schonberg ...... 7285 Prerau ....... 7000 Zwittau ....... 5781 — 145 — In Silesi’a. Tropavi’a (Troppau) . . . . 17134 Bielitz ....... 11059 Jăgerndorf ...... 8407 Freudenthal . . . . . . 6440 In Galiti’a. Leopole (Liow, Lemberg) . . . 87105 Drohobycz . . . ... 16884 Przemysl ...... 15400 laroslaw . . ., . . . 11166 Suiatyn - . . . . . 10598 Horodenka . . . . . . 10000 Sandec-nou . . ■ . . . 9800 Bochnia ...... 8040 Grodek . . . . . . 8000 Biala....................................■ 6558 In Bucovin’a. Cernăuți ...... 34000 Radautiu . . • ■ . ■ 9007 Sucdv’a ...... 7436 Seretu . . • . . 6486 Cutiuru-mare . . . . 6149 Campulungu . • • • 5521 Se ne reintdrcemu la Vien’a. Unele diarfa, intre care sî „Osten," au relevatu cu totu dreptulu inpregiurarea, că aprdpe diumetate numerulu locuitoriloru din Vien’a este venitu si asie- diatu acolo din- alte provincii ale monarchiei si chiaru din alte staturi, cumu si că acei asia numiti „străini," in parte mare a loru sunt de nationalitati diverse de cea germana. Poporimea venita din provinciile mo- narchiei intregi si locuitoria in Vien’a consta din 125213 barbati si 113001 femei, in suma 238214 Era din tieri străine sunt barbati si temei 22218 Totalu 260432 Din Boemi’a sunt cei mai multi veniti la Vien’a, adeca 54520 barbati si 47022 femei, adeca 101542. Din Moravi’a inca sunt multi asiediati in Vien’a, a- deca 29058 barbati si 28109 femei. Din Ungari’a se afla in Vien’a 19317 barbati si 18197 femei. Din Transilvani’a numai 582 barbati si 311 femei. Si asia mai departe. După raportulu ministerialu din 24. Maiu popo- rimea Translaitaniei este acdsta: In Ungari’a 11109192, in Transilvani’a 2109107, in Croati’a si Slavoni’a 1015906, in confiniu milit. 1185033. Totalu 15429238. Ad Nr. prot. ¹²²/i3t —1870. Dela comitetulu asociat, trans. pentru literatur’a etc.*) R a p o r t u. Comisiunea esmisa in siedinti’a comitetului din 2. Nov. 1869 § 120 cu scopu de a se consultă asu- *) Trimisa la Red. in 1. luniu, că aclusn la protoc. sied. Nr. 131 din 12. Maiu a. c. pra modalitatiei punerei in lucrare a concluseloru a- duse de adun. gen. dela Siomcut’a mare in privinti’a proiecteloru coprinse in disertatiunea dlui secret, mi- nist. Lad. Vajda intitulata: „Căteva cuvente de-a dă espresiune soiena recunoscientiei ndstre catra barbatii noștri prea meritati etc.“ si totu-odata a si faCe pro- punerile sale in obiectulu din cestiune, — n’a lipsitu a’si dă tdta silinti’a spre a corespunde după potentia insarcinarei sale. Deci in siedinti’a sa din 26. Martin a. c., luanda la pertractare si consultare seriosa, ob- iectulu din cestiune, a devenitu la acea convingere, că spre a pote corespunde chiamarei sale, e de lipsa a studiă inainte de tdte, atătu disertatiunea snsu a- mintitului dn. secret, ininist., cătu si proiectulu co- misiunei resp. a adun, gener. Ceea ce facimdu din parte’si, vine cu tdta ondrea a’si face raportulu si resp. propunerile sale cu privire la resp. puncte din conclusulu adun. gen. in urmatdriele, si anume: I. Adunarea gener. prin conclusulu seu de sub p. XXL lit. a) dispune, că se se faca unu album despre biogratiele barbatiloru noștri celoru mai emi- nenti, carii s’au distinsu prin fapte pentru Înaintarea lîteraturei si culturei naționali, insarcinanduse comit, asoc. a face spre scopulu acesta, pregătirile necesarie, si a susterne la viitorî’a adun, o propunere in pri- vinti’a modalitatiei efectuirei corespundietorie. Comisiunea recundsce importanti’a cea mare a acestui conclusu din tdte punctele de vedere, recu- ndsce si acea, că spre a se pdte aduce in deplinire după meritu si cuvenentia, se recere mai inainte de tdte procurarea materialeloru si a dateloru necesarie, date autentice, sigure si afara de tdta indoidl’a, care se oglindeze cu tdta fidelitate, sdrtea, faptele, lucră- rile, opurile, spiritulu aceloru caractere mari, pre care voimu a le eternisă si a le propune presentelui si po- steritatiei ndstre, că modele, că ecsemple de imitare, insufletire, stima, apretiuire si admiratiune; se cund- scemu si epoc’a si impregiurarile, in care au traitu, au lucrata, s’au luptatu, sdu că au si suferitu in interegulu promovarei culturei si literaturei, si prin urmare a inaltiarei si fericirei naționali; aceste date in sensulu mai susu indigitatu, in cătu e cunoscutu comisiunei, pana acumu in parte insemnata ne lipsescu; deci e de lipsa a ni le procură cu ori-ce pretiu, dr procu- rarea se pdte esoperă, după modest’a-ne opiniune, mi- mai cu concursulu toturoru barbatiloru competenti in asta privintia, concursu impreunatu chiaru si cu sa- crificiu materiali din partea asoc. Deci dara comisiunea avendii in vedere motivele espuse, e de acea părere, că pana candu ne lipsescu datele recerute, nu se pdte compune neci albumulu de biogratiele barbatiloru eminenti, asia după cumu ar pretende meritulu, demnitatea si importanti’a ata- roru caractere, pre care voimu ale perenă si după cumu se cuvine, că o națiune demna, se’si manifeste respectulu, stim’a, veneratiunea si devotamentulu seu, facia cu virtuțile si faptele ilustriloru si prea merita- tiloru sei barbati. 24 — 146 — Prin urmare subscris’a comisiune crede, că rea- lisarea susu-atinsului conclusu alu adunarei gen. nu s’ar potd ajunge mai cu inlesnire, mai siguru si mai corespundietoriu scopului, decătu pre calea goncur- suale, pentru acea isi ia voia a face acea umilita propunere, că comitet, asoc. se benevoidsca a reco- mendâ viitdrei adun. gen. escrierea de premia pentru elaborarea de biografii, relative la aceli barbatii re- pausati, ce merita a se eternisâ din partea natiunei. Opurile intrate astfeliu, censuranduse si aprobanduse, se se tipardsca pre spesele asoc. punenduse in frun- tea biografiei flăcărui barbatu destinsu, si portretulu aceluia, potenduse acela procură pre cătu se pdte mai genuinu. Comisiunea crede, cumu-că asoc. ndstra pre calea indigitata, deveniendu in posesiunea unui albumu, pre cătu se pdte de fidelu , macara a unoru dintre barbatii sei ceh mai destinși pre terenulu culturei si literaturei naționale, prin aedsta totu-odata s’ar pote realisă mai cu efectu, si celelalte dorintie si resp. propuneri ale dlui diserente, recunoscute si de comis, resp. a adun. gen., propuneri relative la eternisarea memoriei barbatiloru distinși prin monumente sepul- crali, fundatiuni pre numele loru etc. Catra aedsta comisiunea este convinsa, cumu-că asoc. si comit, seu câ organe naționali, isi tienu de o datoria sacra, si pana candu s'ar potd statori susu atinsulu albumu, carele recere studiu, sacrificia si midiuldce, a sprijini din partele cu tdta poterea si influenti’a sa morala tdte acele midiuldce si caii, care potu conduce la realisarea scopuriloru nobile, tientatdrie la glorificarea si eternisarea barbatiloru naționali, iluștri si meritati, conformu chiaru si do- rentiei esprese de susu laudatulu dn. secret, minist. in disertatiunea sa. . II. Prin conclusulu de sub p. XXL lit. d) adu- narea gen. a decisu: se se iaca unu registru (o forma de carte de auru), in care se se introducă numele acelora, cari se distingu prin beneficia, pentru inain- tarea literaturei rom. si culturei poporului rom., in- credintienduse conducerea acestui registru comitetului asoc., cu îndatorirea, câ la fîacare adunare gen., se trdea in raportulu seu, si relatiunea numeloru acelora benefacatori, pre cari in decursulu anului, i-a aflatu demni, câ se fia introduși prin asoc. in proiectatulu registru sdu carte de auru, ceea ce nu se va potd inse intemplâ decătu numai după aprobarea adun. gen. Comisiunea e petrunsa de efectulu salutariu alu acestui conclusu, ddca s’ar potd realisă, că-ci prin a- cdsta s’ar dă unu tributu meritata de recunoscientia, acelora barbati distincti ai noștri, carii se eternisdza prin spriginirea asoc. si instituteloru ndstre de cultura si literatura, prin crearea de stipendia, prin fundarea si ajutorarea instituteloru de invetiamentu, sdu prin alte sacrificia materiale făcute si factmde in intere- sulu culturei poporului nostru, si fiendu-că atari be- neficia si sacrificia au de scopu, latirea culturei si bunei stări preste totu, intre poporulu nostru, pentru I acea asociat, câ asiediementu naționale, neci că potd, fara de scuitdrea datoriei sale morale, se remana in- diferente fatia cu recunoscienti’a, stim’a si apretiuirea datorita ataroru barbati; pentru aceea comisiunea e de opiniune, câ se se si duca după potentia, in de- plinire adeseori mentionatulu conclusu. Comisiunea cugeta, că acelu conclusu s’ar potd realisă asia, ddca comitetulu in decursulu anului si- ar procură datele si informatiunile necesarie despre benefactorii si fundatorii naționali, celi mai distinși, si acestea date s’aru potd câștigă atătu nemidiulocitu prin comit, mai alesu in ceea ce privescu sacrificiele atin- gatdrie de interesulu asoc., cătu si pre calea diuarie- loru naționale, care nu trecu cu yedei’ea atari fapte generdse si nobile, si le aducu la cunoscientia publi- citatiei, si in fine, mai alesu pre calea despartiemen- teloru cercuale ale asoc., cumu si prin a altora bar- bati competenti si interesati de sacrificia publice. Din motivele aceste deci, comis, afla cu cale a propune, câ acestu conclusu, in interesulu generalisarei aceluia, se se impartasidsca pre calea diuarieloru romane in totu cuprinsulu seu, cu resp. despartiamente cercuale ale asociat., cu rogarea de a relationâ din tempu in tempu, despre atari benefactori si sacrificatori, ara- tandu cu esactitate si sumele sacrificieloru, ajutorie- loru sdu fundatiuniloru făcute, cumu si scopulu de- stinatiunei acelora. Er comitetulu pre bas’a ataroru relatiuni esacte ducendu unu protoc. speciale, se raportdze la fiacare adun. gen. despre, atari benefactori, cari meriteza di- stinctiunea si apretiarea natiunei, si apoi după ur- mat’a a,probare a adun, gen., numele loru se se trdea in asia numit’a carte de auru, pre langa o scurta no- titia biografica,- alaturanduse la acea, după potentia si portretele respectiveloru. ; Atare carte de auru se fia adjustata intra unu modu pre cătu se pdte mai gustuosu, asia cătu si form’a se corespundia numelui. III. Adunarea gen. prin conclusulu de sub p. XXL lit. g) a decisu, câ in favdrea ajutorarei starei materiale fdrte mesere a romaniloru locuitori in părțile muntdse cu totulu neproductive, se se provdce mem- brii asoc., cari locuescu in atari tienuturi si cunoscu relatiunile locali, câ se adune unele date necesarie, cumu suntu: a) numele aceloru tienuturi si comune, care se afla intre impregiurari mai vitrege in pri- vinti’a procurare! midiuldceloru de traiulu vietiei; 2) caus’a si gradulu lipseloru observate; 3) starea agri- culturei, culturei viteloru si a industriei; 4) soiulu producteloru brute; 5) in cătu se pdrta cu aceste ne- gotiatoria si in cătu se intrebuintidza de fabricate, si in fine 6) care suntu acele producte brute, ce remanu in resp. tienutu de totu nefolosite si cari prefăcute in fabricate, s’ar‘potd manuâ câ negotiu? Aceste date se le comunice comit, asoc., carele apoi se faca in privinti’a aedsta si se susterna la adunarea gener. fiitoria, unu proiecta precisu. Comisiunea consultanduse asupra modalitatiei pro- — 147 — curarei dateloru recerute in punctele mai susu înse- mnate, a devenitu la convingere, cumu-că, dupace asoc., are degia comitete cercuale infiintiate si infiin- tiande in totu teritoriulu asoc., celu mai corespundie- toriu midiulocu pentru procurarea susu-amentiteloru date ar fi, că comit, centralu, se se adreseze in asta privintia catra comitetele din despartiementele cerc, ale partiloru muntdse si neproductive, pentru aceea si face propunerea, că conclusulu resp. alu adunarei gen. comunicanduse cu despart, cerc, ale muntiloru apuseni, totu-odata acela se se poftăsca, că se asterna incdce cătu mai curendu datele necesarie, indigitate in p. 1—6 din cestiunatulu conclusu, că asia apoi acestu comit., pre bas’a aceloru date, la tempulu seu, se pdta elaboră unu proiectu despre modulu, ce a- mesuratu impregiurariloru asoc., ’lu va află mai co- respundietoriu, spre a veni, după potentia, in ajuto- riulu imbunatatirei starei materiale a locuitoriloru ro- mani din munții amentiti, care proiectu apoi se va substerne adunarei gen. spre ecsaminare si aprobare. Sibiiu, 26. Martin 1870. Bradu, capit. Rosc’a, senat. I. V. Rusu, m. rcf. Cariile dăruite dela tipografl’a statului din Bucuresci. In Nr. 23 alu Transilvaniei din 1869 s’au pu- blicata catalogulu cartiloru trimise din porunc’a dlui M. Cogalniceanu, fostu ministru de interne, spre a se inparti pe la bibliotecele si institutele romanesci. Ace- lea cârti s’au inpartitu de multu. — Dara fiendu-că din unele parti totu se mai ceru din trensele; ne vedemu îndemnați a publica aici tdte adeverintiele căte ne veniră ndue din Transilvani’a in acăsta afacere, pentrucă cele din Ungari’a nu s’au inpartitu din Brasiovu, ci conformu ordinului datu dela Bu- curesci, s’au inaiiitatu tdte la Pesta, de unde s’au si inpartitu. Adeverintiele căte ne veniră sunt acestea: Nr. 107/1869. Prea onoratului Domnu Georgie Baritiu! Marinimăs’a îngrijire a ilustriloru si prea stimatiloru frați din Romani’a, prin care s’a ordonata din partea dlui ministru alu afaceriloru interne de acolo cu Nr. 14551 la direcțiunea im- primariei statului, impartasirea cătu a bibliotecei si a scoleloru nostre cu cărțile didactice si juridice, cătu si a scoleloru normale din Satulungu si Zernesci cu cărțile didactice, care sunt în list’a ce o am priimitu cu pretiuit’a charthia a on. domniei vostre din 6. ale lunei presente, specificate, ne-a ridicatu cu atătu mai multu simtiemintele de recunoscintia si profunda multiamire, cu cătu buna-vointi’a si ajutoriulu de care ne bucuramu din partele, este celu mai poternicu sprijinu alu institutului nostru de invetiaraentu, dela care mai cu sănia depinde prosperarea culturei si fericirei acelora, carii se nutrescu in elu. Deci ve inpartasimu on. domnule, că s’a' dispusu din partea subscrisei eforii, se vi se rebonifice spesele cu priimirea aceloru cârti inpreunate, in moneda sunatăre cu 10 fr. 41 cr., adeca diece fiorini 41 cr. v. a., si totu-odata se se ridice dela on. dumuea- vostra acele cârti. Avemu onăre a ne desemnă ai on. dn. văstra, Efori’a sco- eloru centrale romane ort. resaritene Damianu Datco, Brasiovu, ¹⁵/₃. Noembre 1869. presiedinte. Cumucă cărțile iuridice si didactice însemnate in acăst’a lista, si anume: căte 4 ecsemplaria pentru Sibiiu si tienutu, ăra căte 2 ecs. spre a se inaintă la Blasiu in primirea dini canonicu Tim. Cipariu, s’au primitu in tocma, fara de neci o scădere, se adeveresce prin acăst’a. Sibiiu, in 25. Nov. c. n. 1869. Dela secretariatulu asoc. trans. I. V. Rusu mp. secret. II. alu asoc. trans. rom. Multu stimate Domnule! Nu e de multu, precumu este binecunoscuta si domnieitale, de căndu după multe osteneli si necasuri, cu ajutoriulu lui Ddieu ajunseramu a infiintjă sî in comun’a năstra Zernesci un’a scola primăria cu trei invetiatori. In urm’a acăsta amu pusu si bas’a infiintiari unei bibliotece pre langa acăsta scola, precumu trebue se fia de acestea la tdte scdlele; dara tocma pe candu meditâmu mai seriosu, că intr’atata lipsa de midiulăce, in care ne -aflamu, unde se alergamu după ajutoriu spre acestu scopu, si pe candu cugetămu a ne intdree privirea catra frații noștri din Romani’a, care se parea a’si fi uitatu de noi, — tocmai intre acestea momente seridse, intre acestea inpregiurari grele ne suprinse unu daru de 96 bucăți cârti didactice si juridice din tipografl’a statului Romanței, ce l’a facutu dn. ministru de interne tenerei ndstre biblioteci scolarie prin staruinti’a dtale. Credu că veți intielege, căta bucuria ne-au causatu ndue acăsta aducere aminte de noi din partea fratiloru noștri din Romani’a, mai alesu dăca veți consideră, că au fostu primita cu amdre fratiăsca din partea a loru noștri. De aceea dara subscrisulu a si primitu dela efori’a șco- lara placut’a însărcinare, de a descoperi dlui ministru de interne din Romani’a prin prea-onor. dumneata adanc’a loru multiamita si recunostintia, dara si a asigură pre dn. ministru, că Vomu face că se scia si se cunăsca tăta tinerimea năstra scolaria si prin ea si posteritatea din acăsta comuna romana, binefacerea dlui mi- nistru pentru scăl’a năstra, ăr pe dta te rogu se binevoiesci a me consideră si mai departe Alu prea-onor. dtale sincera stimatoriu Zernesci, 13. Nov. 1869. loanne Comsia, preota gr. or. Din distr. Fagarasiului, dela bibliotecele, carora s’au trimisu: Cumu-că acestea mai susu specificate cârti scolastice in buna stare s’au primitu in bibliotec’a nostra, cu gratitudine se adeveresce. Dela efori’a scolei capit. greco-cat. din Ohab’a Fagarasiului in 4. Dec. 1869. Nicolau Raicu, par. in Sinea si presied. efor., condec. cu cruce de arg. cu corăna pentru merite. losifu Popu, dir. școlare si secret, ef. Vidi Ioane Antonelli, vicariu foraneu. Nr. 4325. Cumu-că aceste cârti le-amu priimitu in stare buna si s’au petrecutu in inventariulu bibliotecei oficiolatului districtuale, cu gratitudine adeverimu.*) Dela oficiolatulu distr. Fagarasiu in 24. Nov. 1869. I. G. Codru Dragusianulu, vice-capit. diriginte. Teofilu Francu, vice-not. distr. *) La bibliotec’a distr. s’au datu numai cârti juridice după catalogulu ce s’a vediutu publicatu. Red. — 148 — Cumu-că aceste cârti s’au priimitu in stare buna, cu grati- tudine se adeveresce. Dela efori’a scolei capitale Radu N6gru. Fagarasiu, ¹²/ₐ₄. Nov. 1869. Presidiulu eforialu Petru Popescn, protop gr. or. I. alu Fagaras. Ioane Dim’a Petrasicu, direct, scdlei si secretariu efor. Clusiu, 9. Februariu 1870. Prea stimate Domnule! La multu pretiuit’a domniei vdstre epistola din 25. Dec. c. n. an. tr. amu ondre a ve respunde numai acumu;' din causa că cărțile trimise de stimatu d-vdstra, donate de dn. Cogalniceanulu, ministrulu de interne din Romani’a numai asdra le-amu primitu; de locu desfacendu lâditi’a amu si luatu unu ecsemplariu pentru societatea ndstra de aici, după catalogulu ce ati binevoitu a’lu publică in foi’a Transilvani’a Nr. 23 1869. lir cele doue ecsem- plarie lâsandule in laditia, dinpretiua cu cele 50 ecsemplarie de- spre beția, asia pachetate cu lada cu totu data ocasiune le voiu trimite la vener.-consistoriu din Gherl’a, care credu, că după pri- mire de locu ve va si incunoscientiă. Dorindu știm. d-v<5stra si un’a adeverintia despre primirea acestora, că la tempulu seu se ve puteti legitimă înaintea respec- tiviloru, am ondre a ve alatura aici una adeverintia despre pri- mirea cartiloru de ceea parte amentite. Celu mai umilitn sîerbu Gregoriu Cbifa, adm. par. in Clusiu. Adeverintia. Despre aceea, pre cumu-că din cele treidieci ecsemplarie de cârti, donate de dn. Cogalniceanu, ministrulu de interne alu Ro- mâniei , pentru bibliotecele instituteloru de invetiamentu si ale societatiloru literarie din Transilvani’a, Ungari’a si Banatu, in- credintiâte dn. Georgiu Baritiu spre a le distribui respectiveloru societăți, unu ecsemplariu din acele, după catalogulu insemnatu in „foi’a Transilvani’a" Nr. 23 ex 1869 1. Dec. c. n. societatea romana de lectura din Clusiu le-au primitu, prin acdsta adeverediu. Clusiu, 9. Februariu 1870. Gregoriu Chifa, adm. paroch. si bibliot. societ. rom. lit. din Clusiu. Nr. 2863/1763. Spectâtului Domnu Georgiu Baritiu in Brasiovu! La prea;stimat’a scripta a spectateî d-vdstre ddto. 9. Nov. a. c. in pnvinti’a cartiloru juridice si didactice in limb’a romana tipărite la Bucuresci si gratuite impartiende in Transilvani’a, Un- gari’a si Banatu pre săm’a biblioteceloru dela institutele romane de aici, — rescriindu, cu tăta încrederea ti se face cunoscutu, că acestu consistoriu cu bucuria si pre langa adanca multiamîta pri- mesce cărțile destinate, pentru institutele din ambitulu acestei diecese, si pentru portulu acelora sub alaturati ti se trimitu 7 fr. 60 cr. v. a. facundu-ve cunoscutu si acea impregiurare, că din cărțile cele pedagogice, destinate pentru scălele din Nasaudu, a- cestu consistoriu a destinatu diumatate pentru preparandi’a gr. catolica din Gherl’a, dupace preparandi’a gr. cat. din Nasaudu s’a stramutatu aici la Gherl’a. Intre altele cu deosebita stima remanemu. Din siedinti’a con- sistoriale tienuta in Gherl’a la 13. Nov. 1869. loanne Anderko, vie. gen. capit. Z. 78. 1869/70 R. A. Șr. Wohlgeboren dem Herm Georg Baritiu, erstem Secretar der siebenb. Association fur Literatur und Cultur des roman. Volkes in Kronstadt. Am 20. vorigen Monats erhielt das unterzeichnete Direc- torat durch den 2. Secretar des rom. Bildungsvereins, den geist- lichen Herrn Rusu schriftlich die freundliche Anzeige, dass von den, durch den fiirstlich-romănischen Herrn Minister des Innern zur Vertheilung an Lebrinstitute dieses Landes Eueren Wohlge- boren zugesandten verschiedenen, in romanischer Sprache ver- fassten Druckschriften, Euere Wohlgeboren mit 40. Numern juri- stischen Inhalts auch. die Bibliothek der hîesigen konigl. ungari- schen Rechtsakademie giitigst bedacht hatten, und dass diese Schriften in der Kanzlei der sîebenburgischen romănischen Asso- ciation zur Empfangnahine bereit liegen. Indem das unterzeichnete Directorat dieses schone Geschenk und noch mehr die edle Absicht vollstândig wiirdigend, dasselbe in Empfang genommen hat, kann es nicht unterlassen, den innig- sțen, achtungsvollen Dank im Namen dieser Rechtslehranstalt dafur auszusprechen und seine zuversichtliche zHoffnung dariiber anzudeuten, dass diese Gabe, welche ein Fach und eine Sprache betrifft, in denen die hiesige Bibliothek bisher nur ăusserst weni- ges besitzt, nicht nur unsere românishen Studirenden mit den Ge.setzes Gegenstânden des năchsten Nachbarstaates bekannt machen, sondern auch unseren ubrigen hier studirenden Vater- landssbhnen neben jenem Vortheile zugleich die beste Gelegen- beit bieten wird, nach und nach auch unsere dritte Landesspra- che und die mit schătzenswerthem Eifer sich erhebende romă- nische Literatur einzuiiben und sich, wie es fur jeden Sieben- biirger, ganz besonders aber fur den Juristen nothwendig ist, zu eigen zu machen. Genehmigen Euer Wohlgeboren neben dem wiederholten Danke den Ausdruck unserer besonde.ren Achtung. Das Directorat der konigl. ungar. Rechtsakademie. Dr. M ii 11 e r. Unu ecsemplariu a fostu destinatu pentru redact. acestei foi, pentru că ertandu’lu spatiulu si tempulu, se faca recensiuni asupra ma?multora din acelea cârti; inse si din acesta s’au in- partitu multe budati, mai alesu pe la teneri de buna sperantia, cumu si la cățe unu barbatu de un’a seu alta specialitate. Cărțile tote au cumpanitu aprăpe diece centenarie. Spesele transportului, ale vamei si revisiunei la pasulu Temisiu, plătite pre langa boleta, apoi spesele transportului dela Brasiovu inainte in diferite direcțiuni, s’au coperitu după una repartitiune core- ■ spundietoria. Cele 4 ecs. trimise la on. comitetu s’au inpartitu pre cătu scimu: la bibliotec’a asociatiunei, la seminariulu archier. gr. res., la Resinariu si Orlatu. GRAMATEC’A LIMBEI MAGIARE pentru clasile gimnasiali inferiori, precumu si pentru privati, de Octavin Baritiu, prof. ginin. in Naseudu. Edit. II. Emendata si amplificata. Preț. 70 cr. v. a. Clusiu, 1869. Editoriu si provedietoriu I. Stein. MAGYAR-ROMĂN ZSEBSZdTĂR. Tanodai £s măgăn liasznălatra. Irta Baritiu Octav, gymnăsialis tânăr Naszddon. Ăra 1 frt. Kolozsvărtt, 1870. Stein Jânos muz.-egyleti konyvdrus sajâtja. Atătu acestea, cătu si alte cârti romanesci se potu trage pentru comitate prin librari’a I. Stein. Editoriu si provedietoriu: Comitetuiu. — Redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a RSmer & Kamner.