ls-4.ț\ t*'/¹' Acesta foia ese 'a Ș “> cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, <$ra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto l Vp poștei. g/V --------------------- TRANSILVANIA. F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ------------•o-’vg/a' X'z'³ . ■ , j Abonamentulu se p face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. .? o-"> Nr. 9. Brasiovu 1. Maiu 1870. Amilii HI. Despre medicina cu privire la romani. (Continuare). II. Băile turcesci. După cucerirea imperiului greco-romanu sdu bi- zantinu, turcii au aflatu băile romane in Constanti- nopole, unde acelea fuseseră introduse succesive inca dela inceputulu fundarei acelui imperiu prin Constan- tinu prin acelea numerdse colonii romane, care au inceputu a veni din Itali’a in nou’a Roma (Bizantin, Constantinopole) si in tdta provinci’a ei, pe care a- stadi turcii o numescu Rumîli. Turcii au avutu minte destula, pentrucă se crutie acea institutiune sanitaria, si se o lege dresicumu de culiulu loru religioșii, care prescrie atătu pentru barbati, ■ cătu si pentru femei spalare si scăldări dese. Intr’aceea bai’a turcdsca totu diferesce in cătuva de băile anticiloru romani; cu tdte acestea precumu odenidra de băile romane se potea folosi si celu mai din urma romanu, asia la turci ele stau la dispositiunea si a celoru mai sarmane classe de locuitori. Cu espressiunea „baia romana sdu turcdsca" denotamu astadi una procedura destulu de complicata, care totuși cu dresicare ordine coprinde in sine tdte băile usitate. Si tocma ordinea raționale a toturoru operatiuniloru diferite, din care consta „bai’a,“ este aceea ce e impreunata cu plăcere si efectu estraordi- nariu dieteticu si vindecatoriu, dra aceea este necur- mat’a schimbare a aerului rece si caldu, a apei reci, caldutie si calde si a aburiloru aplicati asupra cor- pului in forme feliurite, o regulata frementare a to- turoru partiloru corpului etc. Turcii numescu bai’a Hamam si sunt dedati a o cerceta odata pe septemana; dra pentru că se se pdta ecsecuta diversele operațiuni, se ceru celu mai puținu trei localitati, inse a trei’a cu duoe despar- tiemente. In localitatea dintâi numita mesluk ori mustaby, adeca frigidariu sdu recoritoriu, se des- bfaca, dra vestmentele se pastrdza in scrinuri inchise. Mahomedanii isi Idga capulu cu căte unu stergariu in locu de turbanu, dra alu doilea stergariu face ser- vitiulu unui siurtiu, dra alu treilea ilu ia pe umeri, se incaltia cu sandale de lemnu, pentrucă se scutdsca pitidrele de ferbintiela in chili’a a duda, apoi asia armatu intra in a duo’a chilia numita pe turcesce bei- towal, adeca taepidarium, incalditoriu. Acesta este caldisioru, dra umedidl’a inca nu e mare; intunecimea ce domnesce in elu inca are unu efectu linistitoriu pentru intrdg’a sistema nervdsa si ajuta in modu estra- ordinariu scopurile diferiteloru operațiuni. Aici gra- dulu caldurei se suie dela 30 pana 35 Reaumur, prin urmare cu duoe pana la 7 graduri mai multu decătu este caldur’a sângelui omenescu. In acea chilia re- manu cei carii se scalda, căte 10—15 minute, sdu si mai multu, pana ce pielea se umediesce si incepe se asude usioru. De aci omulu merge in a trei’a chilia, care consta din dude despartiemente, adeca: hara- rah pe turcesce,, adeca laconicum ori sudatorium — asudatoriulu. Acesta este atătu de plinu cu aburi, in cătu aceia carii se scalda , abia se cunoscu unii pe altii. Temperatur’a se inaltia dela 42 pana la 50 de graduri R. Aici suddrea curge in sîrdie, dra ceea ce simte omulu in acestu tempu,. neci că se pdte respica prin cuvente, spiritulu si corpulu se simte usioratu, pre candu pipaindute cu mana, ti se pare că corpulu iti este rece, acesta inse este efectulu iutelui procesu de evaporatiune. Dupace aici ai asudatu cătuva tempu, adeca pre cătu ai plăcere, sdu pre cătu iti va fi or- dinatu mediculu, incepi procedur’a frementaturei; acdsta inse la turci se face intr’unu modu empiricu, crudu, dra nu după cunoscintiele anatomice, de aceea si trecemu preste ea. Frementatur’a corpului nu este absolutu necesaria, ea inse ecsecutata după regulele anatomice este de doritu in unele cașuri, pentrucă se ajuta cercularea sângelui si unele parti ale muschi- loru, care n’au destula activitate, se mai inviosidza. Frementatur’a se face mai cu folosu mai inainte de a’si săpuni cineva corpulu; pentrucă după frementa- tura, sdu unde acdsta neci că se face, urmdza tie- salatur’a. Prin ferbentidla si asudatura tdta sistem’a pelei se immdie si dresicumu se destramă, mai cu sama cestulitiele epidermei. Cei mai asprii peri din barba inca se mdie atătu de multu, in cătu se’i poți rade fara sapunu. Acei soldi si necuratfa incarcata pe corpulu omenescu, trebue se se delature, pentru că se nu impedece funcțiunile cele mai importante ale pielei, dra acdsta nu se pdte face numai cu apa, ba neci cu apa si sapunu, ci baiasiulu apuca in mana una mamusia din peru de cămilă, ori de panura, cu care freca corpulu si departdza necurati’a. Dupace pielea se curatia bine, apoi omulu trece in celalaltu despartiementu, adeca in baia sdu lau- toriu, (balneum seu lavacrum). Aici se afla unu bas- sinu mare, provediutu si cu tievi pentru apa rece si calda. Din acelea se tdrna cu unu filigdnu apa calda preste capulu si corpulu omului, ceea ce face plăcere 17 — 102 — nespusa. După acesta se spala cu sapunu finu, apoi-, se reintărce pe căteva minute in despartiementulu su- datoriului si din acesta prin tepidariu, a cărui tem- peratura de 30—35 R. acuma se pare a fi rece, trece in frigidariu. La romani in stadiulu acesta alu scal- darei omulu se recorea intr’unu bassinu, ce se numea piscinium, care era plinu cu apa rece, apoi isi ungea corpulu cu oleiu, după care urmă ecsercitiulu gimna- stica. Turcii inse, carii se inchina la dolce far niente, adeca la repausu, făcu altumentrea; ei adeca reintor- cănduse in frigidariu se punu pe unu patu, ce are form’a unui W lungu, care la romani se numea Du- retum, si care la turci e provediutu cu perini. Aici siedu ei in liniște, pentrucă se li se recorăsca cor- pulu prin aerulu rece, pana ce instinctulu le spune se se inbrace. Ambele metăde de recorire, adeca si cea romana prin apa, si cea turcăsca prin atmosfera, implinescu scopulu loru asemenea de bine si tindu a impedeca una năua eruptiune de suddre si a dă pelei descor- date erasi tonulu seu, care prin precesele operațiuni s’a fostu alteratu. Metod’a turcăsca de recorire prin pelea desgdlita in chilia aerita si in dresicare gradu incaldita se pare a fi unu actu destulu de insemnatu, alu scaldarei, că ea produce continuarea activitatei fisiologice. III. Bai’a rusăsca. Acăsta baia infatiosieza universal’a si stravechi’a forma a baiei de aburi, si este totu-odata din tempu- rile cele mai vechi o insusime caracteristica naționale a poporului rusescu. Amu vediutu mai susu, câta îngrijire au pusu romanii pentru redicarea si sustie- nerea bailoru; inse asia se inchina si rusii intre tdte popdrale tempuriloru mai noue acestei datine, ce ser- vesce multu sanetatei si ilu tienu in mare ondre. Cea mai simpla întocmire a unei bai rusesci, precumu se afla ele in cele mai multe drasiele ru- sesci, consta din o localitate, pe langa ai cărei păreți sunt asiediate trepte de lemnu, pe care se culca celu care se scalda. Prin stropirea petriloru inferbentate ori a unui cuptoriu, soba de feru, cu apa calda, se pro- ducu aburi, ce se resfira in chilia, si apare firesce mai calda si mai desu pe treptele cele mai înalte. Gradulu ferbentielei se suie după înălțime dela 34—45 R. După o petrecere de unu patrariu de dra, in care omulu se sapunesce si da a se frecă cu peri’a, se lovesce cu maturitia de mestăcanu, că se aduca pelea in iritatiune mai mare si astfeliu si la o activitate mai mare, începe se asude si apoi se recoresce ori cu apa prdspeta din unu vasu, ce sta la indemana, sdu prin dusiu, sdu că sare golu in nea, ori in vre- unu riu, ddca este in apropiere, si aci se tavalesce ori se spala, pana ce se recoresce, apoi ori se îm- brăcă iute, ori repetiesce inca procedur’a de mai nainte. Unii se inveluie in straiu după ce s’au scaldatu, si astfeliu mai asuda si intrensulu. In cetati mai mari rusesci si in alte cetati ale Europei s’au intocmitu bai de aburi după form’a rusdsca, inse mai comode. Cas’a de aburi trage aburii necesari din caldare prin diferite tievi; localitățile de baia sunt întocmite fru- mosu, comodu si cuviintioșu, terasele de j acere sunt cu perine de lemnu provediute si activitatea aburiloru se pdte marf ori micsioră prin deschiderea sdu închi- derea tieviloru; au si ventilatiuni corespundietdrie, si unu bassinu cu apa rece; au giuru impregiuru stro- pitori ce bătu in susu, in diosu si in tdte laturile. Au mai departe si jetiuri pentru cei ce sunt con- tracti, subtu cari trecu aburii. Pe langa acestea întocmiri mai sunt si cabinete alaturea, cu paturi, unde celu ce s’a scaldatu pdte repausa, invelitu sdu nu. Procedur’a in bai’a rusdsca este totu cea descrisa mai in susu. Candu ocupara rusii Transilvani’a la an. 1849, ori, unde aflau vreo camarutia, sdu vreo ruina mai buna, isi faceau bai de aburi, precumu le arataramu mai susu. Câ-ci poporulu, soldatulu si nobilimea maf de josu pastrdza datin’a de a se scaldă baremu odata in septemana cu mare scumpatate. Nobilimea mai inalta este si la ruși că si la alte națiuni mai moleșită si se abate dela acdsta datina natiunala si multu priin- tidsa sanetatiei, cautandu bai de moda, unde potu cheltui mai multu si a se folosi mai puținu. Cu tdte acestea băile de aburi remanu o insusire caracteristica a natiunei rusesci. Si e o mare minune, că națiunile vecine civilisate, mai alesu germanii, nu si-au apro- priata aceste bai mai inainte, ci numai la an. 1812 după campagni’a din Rusia, candu oficiarii francesci le-au transplantate in Franci’a, unde s’au si latitu mai inainte decătu in Germani’a. In Transilvani’a s’a infiintiatu cea dintaiu baia de aburi in Sibiiu camu la anulu 1851, apoi in Brasiovu la anulu 1855 spre laud’a romaniloru celoru ce le-au infiintiatu si spre mare folosu alu omenirei, numai de s’aru sci folosi cu rațiune de ele si de le-aru intrebuintia mai desu; după aceea in Clusiu, apoi in Osiorheiu. Cei carii vreu se le intrebuintieze, se desbraca in recitdre, apoi intra de locu in chili’a cu aburi si acf se punu ori se culca pe trepte, candu mai susu, candu mai josu, după cumu adeca vreau o căldură mai mare ori mai mica, apoi dupace s’au incaldita bine, alărga la stro-. pitdre cu ap’a rece, său unii saru in bassinulu, ori in cad’a cu apa rece si asia se recorescu, apoi intra ărasi in aburi, si dupace schimba caldur’a cu recăl’a mai de multe ori, dau a se frecă prin baiasiu, care ii sapunesce si frăca cu unu flanelu, apoi cu o peria. Astfeliu făcu cei mai multi, fara se scia de ce făcu ei acesta. IV. Băile irice-romane. Precumu băile rusesci numai in urmarea resbe- leloru lui Napoleone au trecuta in Europ’a apusăna, asia a fostu de lipsa o lovitura mai mare, că se se faca o cercare, de a naturalisa băile orientali la a- pusu, de si caletorii le faceau cele mai mare encomia. — 103 — Acesta s’a intemplatu numai după resbelulu celu mai nou orientale, candu Constantinopolea se prefacă in depo din partea francesiloru si a englesiloru pentru armatele aliate, care erau destinate a asistă „bolna- vului“ in contra prea energiosului seu medicu rusescu. Este lucru curiosu, că neci francesii cei vani au fostu aceia, carii cunoscfendu acolo bai’a turcăsca, inainta- tdria de curatienia, sanetate si frumsătia, au straplan- tat’o in cetatea sa metropole de mode, neci englesii carii stau in renume că aru fi după orientali cei mai curati dmeni pe lume, ci irlandesîi cei maltratati de ei au fostu aceia, in a caroru tiăra in celu mai inde- partatu apusu europănu, s’a infiintiatu cea dintaiu baia turcăsca. Davidu Urquhart (respica Oerkert), care dela multele sale caletorii in Oriente a capatatu nume de „levantinu“ a fostu acela, care nu s’a potutu desparți de ide’a de a vedă in tiăr’a sa o astfeliu de baia orientale. Acestu neobosita levantinu ă cercatu acțiunea ei de atătea ori in Oriente asupra corpului propriu si ne a descris’o cu colori adeveratu poetice in urma- toriulu modu: „Corpulu ese din baia luciu că alabastru, bine- mirositoriu că si cistulu, nete du că atlasulu, mdle că bisonulu. Spiritulu se primbla dresicumu in liniște si se bucura de curatieni’a cojei sale. Acesta este unu felu de visu, unu deliru, carele te inaltia din carne si totuși simți viătia si consciintia in fiacare parte a corpului. Căndu resufli, ti se pare că resufletulu teu nu străbate spre ânima, cătu mai virtosu spre creri etc. In fine după multe incercari desierte Urquart reuși că se câștige pentru ide’a sa pe unu medicu anume Barter, unu omu intieleptu, care nu se înde- stulă a adopta orbesce împărtășirile lui Urquart de- spre băile turcesci, ci elu că medicu priceph indata, că dăca este că bai’a turcăsca transplantata in Europ’a se prospereze, atunci ea trebue inbunatatita esential- mente. Dr. Barter avendu in vedere scopurile igie- nice si sanitarie, o a si ameliorata atătu de multu, in cătu multe morburi, despre care pana, atunci se credea că sunt incurabili, s’au vindecatu prin acea baia, ăra acelea succese au trasu favdrea publicului intr’unu gradu atătu de mare, in cătu astadi in In- landi’a ecsista 16 bai turcesci, edificate inse in stilu mai maretiu si cu elegantia estraordinaria, in cătu se potu alatura prea bine langa băile romane din tempurile imperatoriloru Romei antice. Acestea bai s’au intinsu din Irlandi’a in mai multe parti ale Angliei, era mai alesu in cetatile mai mari, pe unde sunt si fabrice multe, ai caroru lucra- tori cercetăza acelea bai că unu locu nu numai de curatienia, ci si totu-odata de cura. In Grermani’a pana la anulu 1861 era numai una baia turcăsca, său mai bine romana in Rudersdorf aprdpe de Vittenberga, si se pare că mai decurendu s’ar fi descbisu unele si in Vien’a, de nu si in Bud’a. Reformele mai de insemnatu introduse de dr. Barter sunt mai alesu duoe, dintre care una este, că in sudatoriu nu se mai afla aburi groși, ci multu mai subțiri, ăra a duo’a, că sal’a de scaldatu este provediuta cu ventilatiune, in cătu se păta intra aeru curatu si se păta esf celu stricatu prin procesulu re- suflarei si prin aburimea pielei omenesci. Din cele dîse pana acumu cititorii nostrii voru vedea, că băile ndstre sunt asia numite bai de aburu rusesci, modificate, său mai bine reformate, inbuna- tatite, cumu si că noi le potemu intrebuintia atătu in direcțiunea igienică, cătu si vindecatdria. In direcțiunea dintaia celu care se scalda are se observe urmatdriele regule: Desbracănduse in recoritoriu, se’si frece bine corpulu, apoi se intre in baia. Dăca sunt dude despartiemente, se intre mai antaiu in celu re- corosu, după aceea cu una cărpa uda pe capu si cu unu burete udu la gura se intre in sudatoriu. Aici se se asiedie pe treptele mai din diosu, ăra dupace se va mai dedă corpulu cu căldură, se mărga mai susu. Dupace simte că s’a incalditu bine, se mărga la loculu unde’lu frementa, său frăca si tiesala, după aceea se se spele cu apa mai caldisidra, apoi si cu rece. Mergfendu ărasi pe trepte, pdte schimba după plăcu caldur’a cu recăl’a,ᵣ prin spalatu, prin stropitori, prin sarire in bassinulu cu apa rece, ori, prin intrarea rapede in cada. După scalda este bine a repausa, dăca concedu localitățile baiei, ăra dăca nu, a esi afara si a se primbla puginu. Este bine de insem- natu, că acf nu damu la nimeni consiliu, că se faca bravure cu căldură prea mare in treptele cele mai inalte si cu petrecerea prea îndelungata in baia, ci in tdte se fimu cu luarea-amente la instinctulu no- stru, adeca la simtiulu nostru asia, in cătu indata ce acesta ne da dresicare semnu de langedime, de mo- litiune, de somnolentia, se’lu ascultamu si se esimu din baia, ăra apoi se ingrijimu bine pentru una re- corire perfecta, că-ci aedsta este conditiune de căpetenie in contra recelei. Bai’a de aburi se pdte intrebuintia in tdte ano- tempurile, ăra mai alesu, candu prin frigu umedu, prin schimbarea temperaturei si prin aeru reu, stri- catu, innadusitu, ingreunatu de apa, se impedeca si se micsiorăza activitatea pelei, adeca tdmn’a si ărn’a; ăra cu inceputulu primaverei si primavăr’a intrebuin- tiarea bailoru de aburu este adeverata necesitate, ori unde numai se pdte, că-ci tocma in acestu ano-tempu, candu natur’a intrăga inteneresce, corpulu nostru inca nesuesce spre una vitalitate ndua si intenerire. Re- inviierea ndua a succuriloru, curatireâ sângelui, potere ndua de viătia si vioitiune se inbuldiesce si cerculăza in tdte pulsurile. In acestu tempu corpulu nostru doresce se se curăție de sgur’a ernei, ăra poterea lui deșteptată din nou, voiesce a curati sângele prin piele. Nu este cuventu desiertu, candu dîcu fisiologii, că omulu după cativa ani, ăra mai cu sama după pri- mavăra, se face cu totu altulu in piele si dsa, dresi- cumu unu individu nou, că-ci vinu materii de for- mațiune noua, ăra cele intrebuintiate si tocite se la- 17* — 104 — peda afara. Spre a înainta acestu actu de cura- tienia alu organismului prin milidnele de pori ai pelei, midiuloculu celu mai bunu este bai’a de aburi intrebuintiata primavcr’a. De altumentrea, precumu s’a observata mai in susu, băile de aburi se potu in- trebuintia ori si candu. (Va urma.) Schitia istorica din veculu alu 10-lea si alu 11-lea dela Christosu. Văculu alu diecelea fusese pentru biseric’a Iui Is. Christosu periodulu celu mai umilitoriu si rusînatoriu. In acelea tempuri adeca siedea pe tronulu papiloru si alu multoru archierei unele persdne, care innotă in tdte desfrenarile si infamiile, in cătu acei dmeni aru fi fostu in stare de a surpa biseric’a, ddca nu ar fi apucatu a se inradecina in omenime credinti’a de- spre promisiunea făcută la Mateiu capu 16, 18 et 19. Acelu periodu se numesce si tempulu pornocratiei, adeca alu domniei curveloru, din causa că in cursu de ani cincidieci scaunulu papei era incongiuratu de con- cubine, de fiii si de nepotii loru, carii rivalisâ in bla- stematii si infamii. Acelea dame au fostu Teodor’a, una patriciana frumăsa din Rom’a, concubin’a (tiitorea, maitress’a) marchionului Adalbertu de Toscana si fiicele ei Ma- rotî’a si Teodor’a, ale caroru portari era totu că ale mamei loru. Maroti’a midiulocf, că amantulu (ibbv- niculu) seu se fia alesu de papa sub nume de.Ser- gius III. (904 pana la 911). Soru-sa Teodor’a facil totu asemenea cu amantulu seu loanu, archiepiscb- pulu dela Ravenna (914—928). Acest’a scârbinduse de rusînatoriulu jugu femeiescu, se încercă se’lu scu- ture, Maroti’a inse’lu aruncă in carcere si puse de’lu innadusîra cu una perina. In a. 931 Maroti’a inaltiă la scaunulu papiei pe fiiu-seu sub nume de loanu, XL, pe care ea ’lu avuse cu pap’a Șergiu. Ea inse avuse si unu altu fiiu mirănu, anume Albericu, carele inse amestecanduse in afacerile papei, margini poterea frate- seu si a succesoriloru lui. După loanu XI. tronulu patriarchului Romei fu ocupatu de Octavianu, care era fiiu alu lui Albericu, unu strengariu de optuspre- diece ani. Acestu papusioru inpreună ărasi potestatea eclesiastica cu cea profana si se numi loanu XII. In sinodulu din 963 tienutu la Rom’a, imperatulu Otto midiulocf destronarea acestui papa pentru cri- mele de incestu (preacurvfa cu consangene), perjuriu, asasinatu si sacrilegiu etc., ăra pe romani ii facil se jure pe osementele sântului Petru, că neci-una-data nu voru mai alege si hirotoni vreunu papa fara per- misiunea sî confirmatiunea imperatului. Acelu loanu XII. inse avuse unu fiiu cu Teodor’a fiic’a, anume Crescentiu, carele ajunse capulu conductoriu alu par- titei aristocratice tusculane. Sub acesta inse si sub fiiu-seu Rom’a si papismulu ajunse sub domni’a ari- stocrației. Acestu Crescentiu se facă papa din po- runc’a imperatului Otto III., era după mdrtea aceluia, fiiu-seu Crescentiu III. ărasi încalecă pe romani si facă, că scaunulu lui Petru se fia ocupatu de crea- turele sale. Pap’a loanu XIX. voise a renuntia Ia orice ju- risdictiune pretinsa asupra bisericei orientale, cu con- ditiune de a i se numera una suma enorma de bani, a fostu inse constrinsu a se abate dela acelu plana alu seu din caus’a opositiunei generale, care se ridi- case asupra lui. După mortea acelui papa cornițele Albericu din Toscan’a înduplecă pe romani prin da- ruri si prin promisiuni, că se alega de papa pe fiiu- seu Teofilactu, unu muce numai de diece ani, ci deprinsa inca de atunci in faptele cele mai scărnave. Acestu strengariu se numi Benedictu IX. si domni că papa cu puține precurmari dela 1033 pana la 1048. Fiendu-că acelu omu teneru spurcă scaunulu patriarchalu prin faptele cele mai infame, romanii ’lu luara la fuga in a. 1036, ajutatu inse de partit'a sa, se reintorse preste puținii. In an. 1044 romanii ărasi ilu alnngara, dra mitr’a patriarchala o vendura la altulu sub nume de Silvestru III., care inse după trei luni fu luatu pe fuga de Benedictu. Acumu inse acestuia ’i plesni prin capu, că de sî papa, se se insdre că ori care altu omu; tata-seu inse in calitatea sa de patriciu romanu ii denegă bi- necuventarea sa, pre cătu tempu fiiu-seu va fi papa. Din caus’a acăsta Benedictu vendh rangulu de papa archidiaconului romanu, anume loanu Gratianu pe ’ sum’a de una miie punți de argintu. Acesta era unu omu evlaviosu si bine simtitoriu, cu tdte acestea intrebandu si pe amicii sei, se invoi că se cumpere demnitatea de papa cu bani, adeca se ia asupra’si infami’a simoniei, numai pentru că se scape scaunulu lui Petru din ruin’a totala, si asia se numi pe sine Grigorie VI. Acesta se intemplă in an. 1045 dela Christosu. Ci lui Gratianu, adeca acumu Grigoriu VI. ii lipsi tari’a de spiritu ceruta neaparatu la deslegarea unei probleme atătu de grele. Că prin trăcatu in- semnamu aici, că atunci se află in monastirea Clu- gny, unde Gratianu avea amici, unu monachu teneru anume Hildebrandu, fiiulu unui fauru din Saona, carele inca pe atunci isi castigase unu renume <5re- .care. Intr’aceea Benedictu nu s’a potutu casatori, din causa că'mirăs’a lui in fine totu se desgustă de unu june atătu de corruptu, asia elu ărasi incepîl a figura că papa; inse Silvestru se ridică din nou. Asia acum Rom’a avea trei patriarchi dintr’odata, si toti trei si- monisti cumu amu dîce inferați. Partit’a din mona- stirea Clugny parasf pe clientulu seu, adeca pe Gra- tianu si chiamă pe regele Germaniei, că se salveze biseric’a. Regele Enricu III. venindu conchiamă in a. 1046 la Sutri unu sinodu, care destronă pre toti trei papi, că pe nisce simonisti ce era ei. Atunci romanii se invoira, că se alăga regele unu papa. Enricu numf de papa pe episcopulu Suidger dela Bamberga (din Bavari’a), carele se numf Clementa II. si carele apoi pe regele Enricu ilu incoronă de — 105 — imperatu • alu romaniloru in dio’a de Craciunu alu a. 1046. Romanii simțiră bucuria atătu de mare pentru restaurarea ordinei si a pacei, in cătu ei conferiră imperatului dreptulu alegerei de papa pentru totu- deauna, sî ’i jurara, că ei neci-una-data nu voru mai consacra vreunu papa fara permisiunea imperatului. Enricu luă pe pap’a Grigorie cu sine in Germani’a, unde apoi acestu papa ecsilatu repausă in cetatea Coloni’a. Monachulu Hildebrandu, care fusese ca- pelanulu seu, sî caletorise cu elu in Germani’a, după mortea expapei Grigorie se reintărse in monastirea Clugny, pentrucă mai tardih ajungăndu la demnitatea de papa, sub numele de Grigorie VIL prin portarea sa cea poterăsa si prin mesurele sale despotice si petrundietărie pe secuii inainte se faca epoca in istori’a omenimei. Clementu II. mori in a. 1047 intocsicatu (otravitu). Acumu coconasiulu Benedictu IX., carele făcuse fiasco cu casatori’a sa, ajutatu de partit’a ari- stocratica tusculana, ărasi se aventă de papa, venindu inse imperatulu Enricu III. ilu trânti, ăra in loculu lui denumi pe episcopulu Pappo dela Brixen, care luă numele de Damasu II.; acesta inse după domnia nu- mai de 23 dîle mori totu de veninu, precumu au mai moritu si alti cativa papi si mea unii din ei ămeni nobili si binesimtitori, pana la Clementu XIV., carele desfiintiase societatea iesuitiloru pentru nenumeratele loru fara-delegi. (Din nemtiesce.) 0 g o r ii I u. (Fine). Eca cumu ar fi mai rationalu si cumu se lucra in statele cele mai înaintate in agricultura. Indata dupace s’a caratu bucatele de pe locu, său dăca in mai multe cașuri nu se potu cară, se asiădia la o parte, se începe cu caratulu gunoiului, dăca acelu locu e de gunoitu, care indata se si risipe. După aceea mergu cu plugulu, nu ara inse mai afundu că de trei policari, apoi vinu cu travalaulu spre a în- desă pamentulu pe miriște si gunoiu, prin ce acestea se putrediescu mai inainte. Tămn’a ărasi se ara, inse cătu se păte de afundu, lasanduse loculu negrapatu, că gerulu se-lu păta străbate si sferma cătu șe păte de bine, prin ce multe substantie nutritărie se pre- parădia pentru fruptele urmatărie. „A ară tămn’a însemna atătu cătu a gunof pe diumatate,“ dîce unu proverbu germanu. Mai alesu pentru unu pamentu greu acăsta procedura e fărte de recomendatu. Ve- nindu primavăr’a, neci nu mai trebue aratu, ci gra- pandu’lu numai cumu se cade, se potă semenă, ăpoi ăra se grapa spre a se astupă semănti’a. Voindu inse a’lu lasă ogoru in anulu acela, că-ci neci o regula fara esceptiuni, in unele cașuri e permisu, ba chiaru de recomendatu ogorulu, după cumu se va arată mai la vale, se ara numai candu buruienile incepu a în- flori; mai bine e ceva mai curendu, că-ci semănti’a nefiindu căpta, ele se sterpescu binisioru. Tocma cu vreo doue-trei septemani inainte de semenatu ăra ’lu ara, după aceea apoi ’lu semena⁻la tempulu seu fara vreo alta aratura. Fiindu inse pamentulu greu, lu semena indata după aratu. Se vedi apoi frupte, pare căti rîdu ochii. Ure de ce se nu facemu si noi a- semene? Pe langa tăte acestea la noi in starea actuala economi’a fiescecaruia e si mărginită. Suntu multi economi, cari păte pricepu lucrulu mai bine si aru dorf se semene frupte mai rentabile, suntu inse du- rere constrinsi a semenă ce semena si vecinii loru, adese după grâu, ăra grâu său secara, ovesu, orditt etc. Acăsta sistema nu e neci decătu raționala. După acele plante e mai corespundietoriu a pune sfecle de zacharu, papusioiu etc. Cu alte cuvente: după acele plante ce nu mergu afundu in pamentu si au puține frundie, se urmedie de acelea, care străbătu mai a- fundu si au mai multe frundie. Acestea din urma iau multu nutrementu din afundime si din atmosfera. Afara de susu-atinsele scăderi acăsta sistema mai are inca una, că adeca lucrulu nu se împarte egalu, ci intr’unu tempu ai fărte multu de lucratu, incătu nu scii unde ’ti sta capulu, ăra intr’altulu ai fărte puținu, său mai nimicu de facutu. Se nu cugete cineva, că d. e. grâulu totu-deauna ar fi fruptulu celu mai ren- tabila, neci decătu, ci sfeclele, mai alesu pe langa fabrice de zacharu potu aduce cu multu mai mare venitu; asemene si alte frupte după impregiurarile locale. Faca numai economii nostrii ceva calculu, său adeca se’si dea socotăla despre lucru, chieltuieli si venitulu unoru său altoru plante, si se voru convinge de sigura, despre adeverulu acesta; acăsta inse n’o făcu mai neci unii, macarcă e de lipsa că panea de tăte dîlele. Sunt convinsu, că din mai multe parti mi se va pune întrebarea: d’apoi ce se facemu cu vitele năstre, unde se le scătemu, tienăle vomu in grajdiu (poiăta)? Se previnu dar acăsta întrebare. Unii le potu tienă in grajdiu, mai alesu aceia, cari au a casa căte unu mosiu betranu, său pe altu cineva, care nu mai este harnicii de lucrulu câmpului. Se scie că secara pri- mavăr’a cresce si se ridica fărte iute. Aceștia sămene secara in loculu ogorului, se intielege că avendu cine- va locu multu de ogoru, nu va semenă pretutindenea secara, ci in unele bucăți trifoiu, intr’altele cucurudiu verde, mazarichie etc. si mosiulu cu carulu cu 2 va- Cutie său cai păte cosi si cara acasa pe căte 3—4 dîle pana se gata secar’a, apoi incepe cu trifoiulu etc. După secara se păte semenă altuceva, d. e. malaiu, cucurudiu etc. Cei ce nu potu face asia, asociediese mai multi la olalta si se ia o livada, unde se scăta vitele la pasiune; se intielege ca vacile nu voru fi amestecate cu boii, ci separații. Locurile umede sunt cele mai corespundietărie pentru livedi, pe cari pe locurile mai înalte, mai sventate nu se pră face ărb’a. Aici dar e mai folositoriu se se rupă tielin’a si se semene lu- cerna, care duredia căte 12 ani, dandu nutretiu multu — 106 — si bunu. In aceste privintie, că si in fdrte multe altele, care se reducu la economi’» rurala, nu se potu stabili regule generali, că-ci mai totu casulu depinde dela mai multe si varie impregiurari, si asia totu eco- nomulu facendusi computu dupre tdte afacerile sale, va află mai usioru, aceea ce este mai corespundie- toriu, mai rentabila pentru densulu in casulu seu specialu, modificandu cele dîse de noi cumu i va veni mai bine. Ce se atinge de cei de sub puntulu c), apoi ei afla respunsulu sub a) si b), si asia nu mai este de lipsa a li mai vorbi directe, că-ci atunci amu fi siliti a repetf cele dîse dejă acolo. Asemenea n’avemu ceva nou pentru cei de sub e). Desfacase si ei de preju- detiele trecutului si de siguru voru trage mai multu folosu. Ne mai remane se vorbimu si despre acele ca- șuri, candu este consultu a lasă ogoru. De aceste cașuri sunt puține si sunt esceptiuni dela regul’a ge- nerala. Asia dara ogorulu in fondu nu este de con- damnâtu, ci e condamnabila numai abusarea de elu, reintroducerea lui permanente totu după alu duoilea anu, fara considerare, de este gunoiu din destula sdu nu, de e loculu departe sdu aprope, greu sdu usioru (de lucratu), in putere sdu slabitu. Afara de tdte acestea scopulu ogorului de a voi că se pasca vitele (pe elu, se anuledia mai de totu, că-ci nu se lucra la tempulu seu, si apoi vai si amaru de pasiunea de pe ogdra. Eca care este si trebue se fia scopulu ogorului: nu ddra că se pasca vitele, sdu că pamentulu se pauseze. Amu vediutu mai susu, că pamentulu nu odichnesce, mai alesu fiindu aratu, ci pentrucă prin lucrare se se sfarme, se se ameruntie, pentrucă elementele din atmosfera se păta străbate in elu mai cu usiorintia, prin ce părțile nutritdrie de- vinu disolubile, se topescu că zacharulu in apa, că-ci plantele numai asia le potu absorbe. Aici dara mo- mentulu de căpetenie este a se face unu depositu de nutrimente preparate pentru plantele urmatdre. Ve- demu că acestea au nutrementulu de pe 2 ani, adeca celu pregatitu in tempulu ogorului si celu pregatitu in periodulu vegetatiunei loru, si neci decătu nu sta intru a acceleră descompunerea substantieloru nutri- tdre. Acdsta din urma se pdte ajunge mai curendu, ddca loculu este semenatu, provediutu cu vegetale. Acdsta se intaresce cu tdte esperientiele făcute de cei mai renumiti agricultori. Ori-care din noi inca usioru se pdte convinge despre adeverulu acesta trecdndu pe langa unu sghiabu de pdtra, care pe căte unu locu e provediutu cu vegetale, mușchi, bureți etc. si pe alte locuri golu. Impregiurulu vegetaleloru vede, că pdtr’a s’a sfarmatu, va se dîca radecinile au stra- batutu prin ea accelerandu descompunerea partiloru ei, pe candu pe unde loculu e golu, pdtr’a e mai intrdga. Prin ogoru dar marimu numai cantitatea substantie- loru asimilabile (disolubile). Acestu scopu se pdte ajunge si mai bine prin gunoiu. Asia [dara de ce ogoru? Se intielege inse, că in pamentu trebue se afle materialu, din care se se-prepare aceste nutre- mente, la din contra, cumu e de ecs. in locuri nisi- pdse, pe langa totu ogorulu nu vei face neci o trdba, aici gunoiulu putreditu bine te scdte din perplecsitate. Din tdte acestea se cundsce luminata, că ogo- ’y rulu nu e neaparatu de lipsa, ddca avemu gunoiu din | destulu spre dispositiune, si numai in acele cașuri e c de scusatu, candu ’ti lipsesce gunoiulu, sdu candu gunoirea nu se platesce. Multi vendu gunoiulu, ba altii si platescu că se ’lu scota din curte, numai se nu le mai faca inveluidla; făcu parîutie, pentru că pisielaulu se se scurgă pe strade. Acdsta se numesce economia raționala; apoi totuși se plangu că au bu- cate slabe, cumu este de ecs. in locurile îndepărtate, sdu in acelea, cari se lucra fdrte greu si nu totm deauna. Aici dar trebue se pandesci momentulu, pentru alu potd lucră cumu se cade. Asemene pamentu nu se pdte lucră neci candu este prea tare, neci fiindu prea mdle, ci numai candu nu e neci prea tare si neci prea mdle. Am dîsu că scopulu ogorului este de a adună in pamentu o cantitate de nutrementu pentru plantele urmatdrie. Nutrementulu planteloru e de dude cate- gorii, organica (deardietdre) si neorganica (cenușia, care este nedeardietdre). Pdte fi că pamentulu duce lipsa de una sdu de alta, sdu de amendude. Materi’a neorganica se afla tdta numai in pamentu, sdu mine- rale, din, cari e formatu pamentulu, pre candu cea organica si in pamentu (hum’a, radecinile etc.), si in atmosfera. Voindu a face in pamentu sărurile mine- ralice assimilabile, atunci va trebui a se portă grija pentru descompunerea partiloru pamentesci, ceea ce \ depende dela influintiele atmosferice. Se cere dar, că acestea se pdta străbate cu usiorintia pamentulu. Acestu scopu se ajunge prin lucrarea si sfarmarea acestuia. Acesta se numesce ogorulu negru, aici la buruieni nu li se da tempu se crdsca, spre deose- bire de ogorulu verde, unde avemu de scopu imul- tirea substantieloru organice. Acdsta se pdte efectuă, ddca subaramu buruienile crescute pe locu, se in- tielege inainte de a face semdntia, sdu semenandu anume plante pentru scopulu acesta, si adeca de a- celea ce crescu curendu si dau massa mare, cumu sunt lupinele, rapiti’a, madi’a sativa, papusioiu verde, mazariche etc. Tdte acestea ieau fdrte multu nutre- mentu (organicu) din atmosfera si cu acdsta inavu- tiescu pamentulu, ddca le subaramu. Se presupune că midiuldce minerale se afla in pamentu din destulu, că-ci la din contra acele plante de gunoitu nu s’ar face si n’ar avea efectulu doritu, după cumu s’a are- tatu si mai susu. In astfeliu de impregiurari aceste plante nu potu inlocuf gunoiulu de grajdiu, că-ci a- cesta contiene si părțile nutritdrie mineralice, si cele organice. In fine declaru că cu cele înșirate aici nu voiescu se dîcu ca eu asi fi aflatu pdtr’a intieleptiunei; se voru fi aflandu pdte economi, cari voru pricepu lu- — 107 — crulu mai bine. Se ăsa afara cu părerile, si noi i vomu urmă tu multiamita, pentru că se se faca lumina. G. V. In cestiunea cea fatala a beuturei de vinarsu. Unulu dintre acei membrii demni si generoși ai natiunei năstre, cari ’si sacrifica multe fire din vieti’a loru in meditatiuni asupra sfirtei poporului nostru si asupra midiulficeloru cu care s’ar pățea înainta cul- tivarea, moralisarea si fericirea acestuia, vediendu că din carticic’a titulata Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vinarsu-rachiu publicata in a Il-a editiune nu se vende mai nimicu, ceruse dela tipo- grafi’a Romer & Kamner 50 de ecsemplaria spre a le imparti pe la mai multi barbati de aceia, carii sî voiescu, sî sunt in stare de a invetia, deștepta sî lu- mina pe poporu, fira dupace le imparti, avîi bunătate a ne scrie sî nfiue unele că acestea: „Ecsemplariele trimise nu sunt de ajunsu. In cerculu de diosu alu comitatului la nimeni nu am potutu trimite neci unulu. Sum dara silitu a ve mai incommoda cu rogarea, că se mai espedati la mine inca 50 de ecsemplarie. Nu sciu fire primitati con- siliulu meu modestii comunicatu in epistol’a mea de deunadi, adeca că se trimiteti din brosiuric'a aceea in tfita tifir’a la romani mai cunoscuti căte 30—50 ecsemplarie spre ale vende, fiendu-că altumentrea car- ticic’a acfista prea folositfiria totu asia va remanea nevenduta, precumu a fostu uitata pana acumu in pulberea magazinului tipografiei din Brasiovu, ven- , dienduse din ea numai căte duo’a ecsemplarie pe unu ann.“ „La Selagiu poteti trimite cu securitate vreo 60 ecsemplarie, la Basesci, Zelau, Deesiu, Sigetu. Prin modalitatea susu atensa s’aru vende in una luna de dîle tfite ecsemplariele spre mare folosu alu poporu- lui. Credeti’mi domnule, că de sî asi dori că se mai traiescu inca multu, dara dfica mi-ar da Dumne- dieu potere, că se fiu in stare de a estermina reulu beuturei vinarsului dintre poporu, m’asi invoî, că se moriu, că-ci am efectuata curmarea ace- stui reu, pentrucă sciu, căta stricatiune materiala si morala aduce cu sine blasteuiat’a ’beutura de vin- arsu, sî pentrucă sciu, că de asi trai atata că Ne- storu, ba chiaru că Matusalem, totuși nu asi fi in stare a face natiunei mele unu mai mare servitiu, decătu prin mântuirea poporului de prea daunfisele consecentie ale beuturei rachiului. “ „De nu ne vomu osteni cu tota energi’a că se esterminamu reulu susu atinsu, se pfite intempla, că vomu ambla că sî indianii din Americ’a, carii s'au enervatu si inpucinatu nu intru atăta de glfintiele si săbiile colonistiloru albi, decătu prin aceea, că aceștia din urma le-au facutu loru cunoscuta beutur’a vin- arsului, fira prin acesta numerulu vechiloru locuitori s’a redusu la căteva sute de mii. Clusiu, 3. Aprile 1870.“ Intru adeveru, este a unsprediecea fira, in care barbatii de spiritu sî de anima ai natiunei nfistre se se ocupe cu starea sanetatei fisice si spirituale a po- porului, multu mai seriosu si mai indelungatu, decătu se intemplă acfista pana acuma. Ori-care poporu, ori- care individualitate naționala pfite se dispara cu to- tulu de pre fati’a pamentului, dfica nu va ingriji de. sanetatea sa.sî de coregerea rasei; fira noi romanii ce amu facutu pana acuma in acfista direcțiune? Eca ’ ce. In locu se visamu macara de asia numitulu catechismu alu sanetatei, in locu se formamu so- cietăți de temperantia cătu se pfite mai numerfise, in locu se invetiamu pe poporu, cumu se’si faca locuintie mai bune si mai sanetfise, fira anume pe femei, cumu se prepare bucate mai curate si priintifise, si cumu se tiena in familia curatieni’a cea mai mare, noi ne- amu facutu si ne facemu pe fiacare dî la compli- mente pre cătu de poetice, pre atătu depărtate de trist’a realitate, că suntemu unu poporu bine crescutu, venosu si venjosu, asia si pe dincolea. Nu trebue se ne insielamu noi pe noi insine. Binevoiti numai a întreba pe acei fimeni,, carii venu in contactu mai de aprfipe cu poporulu, pe preoți, pe funcționari mu- nicipali, pe gendarmi, pe deregatorii cbmuneloru, pen- tru că se ve spună aceia, cumu le vene loru, candu intra prin locuintiele familiiloru. Nu ne este ertatu neci a ne consola cu date statistice, din care s’ar vedea, că mortalitatea la noi ar fi mai puțina, de- cătu la căteva alte popfira conlocuitfirie. Se tienemu bine minte, că de ecs. jidovii se inmultiescu Uease- menatu mai tare de cătu ori-care altu poporu, pen- trucă sî se născu mai multi, sî moru relative mai puțini; atăta inse neci-decumu nu este de ajunsu, pentrucă se mai faca din ei unu poporu compactu, națiune, ci se mai cere cu totulu altu ceva: core- gerea rassei, a soiului, a generatiunei. Toti barbatii de sciintia cunoscti, că cei mai geniali legis- latori antici au ingrijitu cu tota potintifis’a rigfire, pentrucă popfirale loru se’si ia nu numai educatiune religiosa, ci si educatiune fisica rationata, fira pen- trucă marele acestu scopu se’lu ajunga atătu mai si- gura, au intretiesutu multîme de regule dietetice, sa- nitarie, igienice, său cumu se le mai dîcemu,' in sim- bolulu credintîei loru religifise, intru atăta, cătu acelea regule s’au prefacutu in dogme, in criteria ale orto- docsiei loru. Multe din acelea ’si perdura mai tardiu primitiv’a loru semnificatiune, incătu astadi li se da cine scie ce intielesu absurdu. Vedi legile lui Moise decretate pentru evrei, reflectfiza inse totuodata la necurati’a in care se tavalescu in dîlele nfistre jidanii din Galiti’a, Rusi’a, Moldov’a, Turci’a, Ungari’a etc. Vedi si necurati’a poporului turcescu in mani’a rigo- rfiseloru legi de spalare instituite de Abulkassem Mo- hamed. Vedi inse in același tempu scărnaviile in care jacu unele popfira cristiane, mai virtosu dupace la acestea s’a incuibatu si beti’a de vinarsu. Unii medici ne asigura, că dfica in unele tienuturi intem- pinamu atăti fimeni orbi, ologi, schidoliti, fira altii — 108 — hebeuci, tonti, smintiti, suferitori de nevoi’a cea rea, acestea defecte provinu dela locuintiele puturdse, dela mâncările rele, mucede, inpuțite, sî dela beția. Sunt mai bine de freidieci de ani, că medicii din Brasiovu au facutu trist’a esperientia pe la căteva comune ru- rali cumcă: ddca in cutare anu s’au facutu bucate multe si prin urmare barbatii si femeile au avutu ce se vendia si pe ce se bea vinarsu, una multîme din pruncii nascuti in anulu urmatoriu au remasu hebeuci, sdu precumu se dîce, batuti la capu, dra acestu fe-: nomenu se esplica numai din impregiurarea, că con- ceptiunea aceloru fiintie nefericite se intemplase in starea de beția a parintiloru. Se afla in Europ’a căteva popora, care se inmul- tiescu preste tdta intipuirea omendsca, in cătu pa- mentulu europdnu neci că le mai coprinde, ci ele se vedu constrinse a emigra in tdte celelalte patru parti ale lumei; asia sunt germanii, anglosacsonii, jidovii si numai in cătuva francii. Din contra sunt alte po- pdra, care sdu nu se inmultiescu necidecumu, sdu că tocma scadu la numeru pe secolu ce merge. In care , clasa de popdra este a se renumera po- porulu romanescu, considerații din punctulu de vedere alu inmultirei sdu micsiorarei numerului? Noi tienemu aedsta intrebatiune de una importantia atătu de mare, in cătu sî dorimu din adenculu sufletului deslegarea ei la facli’a scientiei istorice si a celei statistice. Multi scriitori sasi si unguri din Transilvani’a tienu, că romanii aru fi fdrte manosi, că ei s’aru sî inmulti preste mesura. De fric’a acestei inmultiri a romani- loru unu magnatu ardeldnu compusese pe la a. 1819 si 1820 unu memorialu, in carele elu arată si reco- mendă regimului căteva midiuldce, prin care s’aru potea micsiora numerulu romaniloru sî productivitatea loru, adeca scii, camu după ecsemplulu faraoniloru din Egiptu. Acelu memorialu se afla ici colea de- copiatu, de ecs. in Clusiu', in Nasaudu si pe airea; mi se pare inse, că acelu comite ardeldnu inainte de aedsta cu cincidieci de ani nu reflectase sî la midiu- loculu de a omori, sdu incai a hebeuci, a „îndo- bitoci" pe romani cu vinarsu. Ddca luminati’a sa nu ar fi peritu de multu, ci ar mai trai si astadi, ar potea vedd cu ochii proprii scaldati in lacrime de bucuria, cumu romanii in dîlele ndstre adapa cu rachiu puturosu inca si pe pruncuții dela tietia, pentrucă la atăta amu ajunsu, in cătu mamele ’si adormu pe pruncuți cu vinarsu, adeca tocma că sî femeile sel- batice din Americ’a de nordu si din Australi’a! Noi inca credemu asia, că poporulu romanescu din na- tur’a sa este productivu, că femeile la noi concepu si născu prunci destui, precumu si trebue se fia aedsta, pentrucă sublim’a si prim’a vocatiune dumnedidsca a femeiei este, că se nasca prunci, se’i aplece la peptulu ei si se’i crdsca; cu tdte acestea totu noi stamu la cea mai grea indoidla fatia cu întrebarea, ddca daco- românii considerati in un’a unica gruppa europena toti căti locuescu in Daci’a si in Panoni’a, se inmul- tiescu sdu scadu, sdu că remanu staționari, atătu in comparatiune cu sinesi, cu respectu la diferenti’a in tempu, cătu si cu alte popdra. Se ilusframu între- barea cu ecsemple. Care a fostu numerulu dacoroma- niloru preste totu, de ecs. in a. 1800, sî care este elu astadi după 70 de ani, adeca la an. 1870? Care a fostu inse totu in an. 1800 sî numerulu de ecs. alu magiariloru, boemiloru, germaniloru, seu preste totu, sdu sî numai alu celoru austriaci etc.? Se nu perdemu din vedere celu puținu urma- tdriele impregiurari: Este constatatu, că in Moldov’a propria elemep- tulu curatu romanescu s’a impuținatu nu numai in urmarea guereloru de invasiune sî a pestilentiei, ci sî mai virtosu in urmarea tiraniei boieriloru celoru corciti cu greci si cu muscali. In Basarabi’a dela 1812 inedee s’au muscalitu multi romani. In Bucovin’a invasiunea germaniloru si a evrei- loru, chiamarea ruteniloru din Galiti’a prin boierii acelei tierutie pe moșiile loru, au cotitu si impinsu mulțime de familii romanesci din foculariele loru; cautati inse pe familiile romanesci emigrate din Bu- covin’a sî Moldov’a, sî le veți afla in Podoli’a sî mai incolo pana la Odes’a emigrate că vai de ele. Treceți pre tiermulu dreptu alu Danubiului in Serbi’a, Bulgari’a si Dobrogea, in care tieri veți afla de siguru preste una suta de mii romani emigrati din Munteni’a de fric’a sî ur’a biciului ciocoiloru sî arendasiloru greci, si asiediati pe tiermulu acelui flu- viu sub scutulu si protectiunea pasialiloru, agaliloru, cadeiloru turcesci. Ce satira ardietdria a destinului omenescul In Banatulu Temesianu mulțime de familii ro- manesci serbite, slavisate pentru totudeauna cu aju- toriulu religiunei orientale. In comitatele Ungariei proprie alta suma de fa- milii curate romanesci magiarisate cu totulu cu aju- toriulu religiunei occidentale. In Transilvani’a? Despre sdrtea romaniloru de aici in trecutu sî in presentu s’a vorbitu multu mai desu, decătu că se nu scia fiacare lectoriu, cumu stamu si unde ne aflamu; de aceea fia de ajunsu a mai observa inca numai atăta, că romanii din Secuime s’au magiarisatu si pana acumu atătu de multu, in cătu neci chiaru confessiunea nu’i va mai scapa, pen- trucă sciti bine, că unitii se papistasiescu, dra neu- nitii se calvinescu. Mai adaogemu la vechile midiuldce de estermi- nare inca numai beti’a de vinarsu-rachiu, ajutata de invasiunile care crescu rreincetatu, apoi vddia cumu se va numi acelu dacoromanu, care va fi in vidfia pe la anulu 2000 dela Isusu Christosu. Teoriile eruditului Darwin, carele semenă că va face unu feliu de epoca in dîlele ndstre, potu se fia combătute din multe parti, atăta inse va remanea adeveru eternu că: fientiele lupta neincetatu pentru ecsistenti’a propria, si că cea mai tare estermina pe cea mai debila.... / — 109 — Nr. 106—1870. Protocolul» siedintiei hinarie a comit, asoc. trans. tienute in 5. Aprile 1870 sub presidiulu Rev. dn. vicepres. Ioane Hanni’a, fiindu de facia dd. membrii 11. sa dn. cons. aulicii Iac. Bolog’a, II. sa dn. cons. gub. Pavelu Dunc’a, dn. capitanu pens. Ioane Bradu, dn. adv. dr. Ioane Nemesiu, dn. par. si prof. Z. Boiu, dn. secret. II. Ioane V. Rusu, dn. cassariu alu asoc. Const. Stezariu, dn. redact. Nicolae Cristea si dn. adv. dr. D. Racuciu. § 32. Se presenteza conspectului despre starea, cassei asoc. pre tempulu acestei siedintie, din carele se vede, cumucă cass’â asoc., după subtragerea ero- gateloru, are in proprietatea sa 41,862 fi. 52 cr. Spre sciintia. § 33. In legătură cu acăsta se reportăza despre banii incursi la asoc. dela siedinti’a presente si anume: 1) Dela II. sa dn. cavaleriu Georgie Popoviciu, proprietarii! mare in Stroiesci in Bucovin’a, s’a trimisu prin dn. loanu a lui Georgie Sbiera o obligațiune rurale de Bucovin’a Nr. 1241 cu couponii dfela 1. Noembre 1870 in valdre de 1000 fl. m. c. (Nr. prot. ag. 95.) 2) Dela II. sa dn. colonela baronulu Dav. Ursu de Margine in o actia dela drumulu feratu Nr. 41,716 cu couponii dela 1. luliu 1870, 200 fi. v. a. (Nr. prot. ag. 92.) 3) Dela Rev. dn. prepositu capitularii! in Gherla Macedonu Popa duoe bucăți obligațiuni de stătu din 1854 ă 100 fl. m. c. Nr. 248,611 si 264,170 cu o parechia couponi din 1871, 200 fl. v. a. (Nr. prot. ag. 91.) 4) Au mai incursu că tacse de m. ord. 15 fl. v. a. (Nr. prot. ag. 79.) 5) Că prenumeratiune la „Transilvani’a" 12 fl. v. a. (Nr. prot. 79, 80, 89, 94 si 97.) Conclusu. Raportulu despre banii incursi la asoc. se iea spre plăcută scientia, si totuodata p. t. domni- loru de sub Nrii 1, 2 si 3 pentru marinimăsele oferte, si deosebi dlui cavaleriu Georgie Popoviciu, pentru generosulu ofertu de 1000 fl. m. c., cu care a bine- voita a contribui la sporirea fondului acestei asoc. li se esprima cea mai intima si mai caldurdsa mul- tiamita, si conformii § 6 p. 1) din statute, dechiaran- duse de membrii fundatori ai asoc., secretariatulu se insarcinăza cu espedarea respectiveloru diplome. § 34. Tenerulu ascultatoriu de filosofia la uni- versitatea din Vien’a si stipendiatu alu asoc. Petru Emiliu Prodanu, prin scrisdri’a din 20. Martin a. c. aduce la cunoscintia, cumucă fiendu atacatu de unu morbu periculosu de plumani, din acesta causa la con- siliulu mediciloru avendu a petrece cătuva tempu la tiera, si fiendu’i interdîsu studiulu, n’a potutu depune colocuiele pre sem. I. an. scol, cur., prin urmare nu se potu trimete neci respectivele testimonia, totuodata spre dovedirea morbului seu, alatura si unu testimoniu medicescu. (Nr. 96.) Conclusu. Acăst’a incunoscientiare se iea spre scientia cu acea observare, că numitulu teneru după reinsanetosiare, depunendu prescrisele colocuie, se nu intardia asi produce atestatele sale de progresu. § 35. Se presenteza testimoniulu scol, pre sem. I. an. scol. 18⁶⁹/₇₀ alu agronomistului Ștefanii Chirilla, din carele se vede, că a raportata din studiale pro- puse in mare parte clasea de progresu multiamitoriu. (Nr. prot. 90.) Spre sciintia. § 36. Secret. II. presentăza unu conto dela tipo- grafi’a archidiecesana de aici despre 1 fl. 70 cr. v. a. Că tacsa de insertiuni pentru publicarea unui con- cursu la unu stipendiu, pentru gimnasisti, in Nr. 85 ex ^L869 alu Telegrafului romanu. Conclusu. Se asemnăza la cașs’a asoc. esolvirea numitului conto. § 37. Secret. II. raportăza, cumucă dn. Ioane Chita adaptandu opulu seu intitulata: „Viti’a culti- vata," după indrumarile comitetului din 4. Sept. 1866, l’a retrimisu spre censurare, cu rogarea', că dăca se va afla corespondietoriu, se se tiparăsca pre spe- sele asoc. • Se decide: a se predă spre esaminare unei co- misiuni alese in persănele ddloru membrii Petru Mânu, Zach. Boiu si Nicolau Cristea, cu acea insarcinare, că numit’a comisiune, aflandu de bunu opulu cestiu- natu, totuodata in raportulu ce’lu va face la tempulu seu, se indigiteze in unu modu cătu se va potă mai precisa, si sum’a speseloru, ce s’ar recere spre tipă- rirea aceluia. § 38. Direcțiunea despart, cerc. VIL din Abrudu, pre langa relatiunea din 20. Martiu a. c., aduce la cunoscintia, cumucă in ¹⁵/₂₇ Fauru a. c. s’a alesu . sub- comitet. pentru respect, despart., carele apoi, precumu se vede din protocdlele așternute in aici in 27. Fauru constituinduse,. in 3. Martiu si-a si inceputu activita- tea sa, ocupanduse cu organisarea agentureloru comu- nali. Dar la infii,ntiarea agentureloru comunali dandu preste unele greutati, provenitărie din necesitatea a- rondarei despart, cerc, cu privire la situatiunea locale, numitulu subcomit. se vediii indemnatu a face pro- punerea, că unele comune, ce se tienu .de comifatulu Turdei, se se alature la despartiementulu cerc, alu muntiloru apuseni, indigitandu totuodata cercurile si comunele ce au se compună cestiunatulu despartiam. Se cere deslucire in privinti’a procurarei sigilului pen- tru resp. despartiementu, aratanduse ca dn. Basiliu Bosiota s’a promisu a’lu plati dela sine; in urma se face întrebare, in privinti’a documenteloru de legiti- mare, estradande la membrii ajutători, cumu si rela- tive Ia formatulu si spesele procurarei acelora. Conclusu. Incunoscientiarea despre alegerea si constituirea susu-amentitului subcomitetu, se iea spre cea mai plăcută scientia , si acestu comitetu se afla in placut’a positiune a-si esprime recunoscienti’a sa cea mai cordiale, acelora barbati romani, carii prin zelulu loru contribuescu astu modu Ia progresarea si realisarea scopuriloru salutarie ale asoc. Er ce se tiene de propunerea resp. subcomitetu, că din punctulu 18 — 110 — de vedere alu arondarei despart, cestiunatu cu con- siderarea relatiuniloru locali, se se alature unele co- mune din comitat. Turdei la despartiementulu mun- tiloru, se decide a se rescrie, că in asta privintia se se urmeze conformu declaratiuniloru, dande din partea resp. comune. Aratarea, că dn. Bas. Bosiota. s’a apromisu a plati dela sine spesele procurarei sigilului, se iea spre sciintia cu multiamire, totuodata inse se se aduca la cunoscintia susu amintitei direcțiuni, cumucă acestu comitetu din respectulu, că sigilele procurande pentru despart, cerc, ale asociat, se fia pre cătu se pdte de uniforme si in formatu si in circumscriptiune, inca in siedinti’a sa din 8. Martiu a. c. a decisu, că acele se se procuredie pre spesele asoc., in urma relativu la documentele de legitimare pentru membrii ajutători, care conformu § 8 din regulamentu, au a se dă din partea resp. subcomitetu, se se rescria, cumucă acestu comitetu, totu din punctulu de vedere alu uniformi- tatiei, a aflatu de lipsa a decide, că acele tiparinduse pre spesele asoc., se se trimetia in numerulu recerutu pre la tdte despartiementele. § 39. Direcțiunea despartiem. cerc. (II.) alu Fa- garasiului, pre langa scrisdria din 4. Aprile submite protocolulu despre alegerea comitetului cerc., alatu- i’andu totuodata sum’a. de 36 fi. incursa cu acea ocasiune, dela unii membrii ord. noui si mai multi membrii ajutători. Conclusu. Comitetulu din actele submise, con- vingfenduse despre frumosulu zelu, ce membrii asoc. si inteliginti’a din Fagarasiu si districtu, ’lu manifesta si cu asta ocasiune in favdrea sprijinirei morale si materiale a asoc., se simte datoriu a le esprime prin acesta dloru respectivi, multiamirea sa cea mai cordiale. Dupace, precumu se vede din protocdlele ală- turate p. VI., intre domnii, carii au respunsu tacsele prescrise, se afla si de acelia, carii satisfacându § 6 p. 2 din statute, au devenita membrii ord. noui ai asoc., acestora secret, se insarcindza a le espedă resp. diplome, er pentru membrii ajutători, subcomit. se se indrumeze a pr.ocede conformu § 8 din regulamentu (vedi si § 38 alu acestui prot.). § 40. Se presentăza unu conspectu despre in- teresele intrate cu 1. Aprile a. c. după couponii obli- gatiuniloru de stătu, anume in BN. 2 fi. 27 cr., in argintu 10 fl. 75 cr. v. a. Spre sciintia. § 41. Se presentăza unu documenta despre schim- barea a loru 10 fl. 75 cr. in arg. cu 12 fl. 74 cr. in BN. v. a. Spre sciintia. § 42. Comitetulu reuniunei pentru cunoscinti’a patriei (siebenbiirg. Landeskunde) trimite pre sem’a asoc. in schimbu căte 1 ecsempl. din archivulu seu tomu VIII, brosiur’a 3, tomu IX. brosiur’a 1. Spre sciintia cu multiamire. § 43. Dn. consil. aulicu lacobu Bolog’a cerendu cuventu, cetesce urmatori’a propunere: „Considerandu, că absolut’a necesitate de a infiintiă in Monarchi’a austriaca un’a academia romana de drepturi s’a sim- titu de multu, si se simte totu intinsu si totu mai tare de catra toti romanii din Monarchi’a ăcesta, si că prin urmare public’a opiniune a romaniloru cere imperativu infiintiarea unei asemenea academii, aceea dara trebue se se infiintieze; considerandu, că aca- demia romana de drepturi are de a servi că unulu din cele mai apte midiuldce spre promovarea litera- turei romane si culturei poporului romanu; conside- randu, că asociatiunile rom. din Transilvani’a, Aradu si Bucovin’a au de scopu tocma promovarea amen- titei literaturi si culturi, si de datorintia imbratiosiarea toturoru midiuldceloru dncatorie la acelu scopu; con- siderandu deci, că dîsele asoc. sunt chiamate in line’a prima, de a conlucră spre infiintiarea unei academii romane de drepturi, in Monarchi’a austriaca, ’mi iau voia a propune: Că comitetulu asociatiunei transilvane pentru literatura roma'na si cultur’a poporului romanu mai antaiu se recundsca si se enuncie prin conclusu, de absolutu necesaria infiintiarea unei academii ro- mane de drepturi in Monarchi’a austriaca. 2. Că comitetulu acesta se se privesca de chia- matu a lucră din tdte poterile si pre tdte caile legali spre infiintiarea dîsei academii si a raportă appi la cea mai de sprdpe adun, gener. a asoc. despre toti pașii sei facuti in caus’a acesta si a cere dela aceea, fiindu de lipsa, incuviintiarea loru si acelora ce va mai ave a face după aceea. 3. Că comitetulu acesta se esmita din sinuhx seu o comisiune statatoria din 5 membrii, carea cu pri- vintia la tdte impregiurarile si relatiunile romaniloru austriaci, se lacre fara intardiare programulu, statu- tele, după care si’ pre temeiulu carora s’ar potd in- fiintiă dîs’a academia, si se substerna aceste comite- tului spre desbatere si intrebuintiare. 4. Că acestu comitetu se comunice tdte conclu- sele sale privitorie la obiectulu acesta, celorulalte doue asociatiuni sorori din Aradu si Bucovin’a, poftindule la una cointielegere si conlucrare uniforma pre calea corespondintiei, că cu poteri unite, cu atăta mai usioru se se ajunga scopulu spre indestulirea si multiamirea toturoru romaniloru din Monarchi’a austriaca. Punenduse la discusiune acdsta propunere, după desbateri indelungate si mature, la moțiunea dn. dr. I. Nemesiu, se decide cu unanimitate a se predă spre studiare si opinare unei comisiune de 5 membrii, cu insarcinarea de a-si așterne raportulu seu in siedinti’a prosima. De membrii acestei comisiuni se alesera dd. Iac. Bolog’a, Pav. Dunc’a, dr. Nemesiu, Nicolau Cristea si dr. Racuciu. § 44. Dn. adv. dr. Dem. Racuciu face propu- nerea, că comitetulu asoc. trans. se esprime multia- mita protocolar mente dlui dr. losifu Hodosiu depu- tata in diet’a Ungariei, pentrucă acesta avendu in vedere lips’a de midiuldce materiali spre ajungerea scopului asociatiunei ndstre, a cerutu dela diet’a din — 111 — Pest’a, in siedinti’a din 2. Martiu a. c. unu ajutoriu anuale de 5000 fl. din bugetulu ministeriului de in- terne pentru acesta asociat. Conclusu. Propunerea acesta priminduse cu una- nimitate, se rădică la valdre de conclusu alu comitet. § 45. Cu verificarea protocolului siedintiei acesteia se incredintieza dd. membrii Iac. Bolog'a, Pav. Dunc’a si Zacli. Boiu. Cu aceste siedinti’a comitetului inceputa Ia 4 ’/₂ bre, se inchieiă la 8 bre ser’a. Sibiiu datulu câ mai susu. Ioane Hannia mp. I. V. Rusu mp. vicepres. secret. II. S’a cetitu si verificatu Sibiiu in 10. Aprile 1870. Bolog’a mp. P. Dunc’a mp. Z. Boiu mp. Ad. Nr. 106 1870. Publicarea banilorn incursi la fondulu asociatiunei trans. dela siedinti’a lunaria a comitetului asoc. din 8. Martiu a. c. pana la siedinti’a aceluia din 5. Aprile. 1. Dela Rev. dn. prepositu capitulariu în Gherla, Macedouu Popu s’au primitu 2 bucăți obligațiuni de stătu din 1854 Nrii 248,611 si 264,170 cu o parechia couponi pre 1871 in suma de 200 fl. m. c, 2. Dela II. sa dn. colonelu c. r. baronulu Davidu Ursu de Margine, o obligațiune a drumului de feru transilv. Nr. 41,716 cu couponii dela 1. luliu 1870 in suma de 200 fl. v. a. 3. Prin dn. prof. loanu a lui Georgie Sbiera s’a trimisu la asoc. pentru Ilustr. sa dn. cavalerii! Georgie Popovîciu, proprie- tariu mare in Stroesci, in o obligațiune rurale din Bucovin’a Nr. 1241 cu couponii dela 1. Noembre 1870 sum’a de 1Q00 fl. m. c. Toți acești trei mai susu însemnați domni generoși oferitori, conformu §lui 6 p. 1 din statutele asoc. se făcură membrii fun- datori ai asoc. trans. Sibiiu, iu 5. Aprile 1870. Dela secretariatulu asoc. trans. Spitalulu de oculistica in Brasiovu. Acestu spitalu se deschide in fiacare anu in 1. Main sî operațiunile se continua pana la Septembre. In cursu de câțiva ani de candu s’a fundatu acestu institutu filantropicu, unu mare numeru de persone care au suferitu de dorerea ochiloru, au sca- patu cu totulu, era altele care ’si perdusera vederile, le-au re- castîgatu pe deplinu. Cunoscendu noi acâsta impregiurare, Ga de alta parte provocati fieudu de catra inspectîunea numitului spitalu, câ se nu ne pregetamu a publica si noi, a roga si pe celelalte redactiuni romanesci, câ se traga luarea-amente a celoru carii sufere de ochi, la acestu institutu de oculistica, ne simtimu îndatorați a face acesta spre binele omenimei suferitdrie cu atâtu mai vîrtosu, cu câtu suntemu totu-una-data informati, câ mai a- lesu intre locuitorii dela munți se afla multe persone fdrte nefe- ricite din caus’a doreriloru de ochi, sdu si a totalei orbii. Bar- bati de multa esperientia, carii cunoscu poporulu tieranu din con- tactulu immediatu pe care’lu avura cu același, nc asigura, câ dorerile de ochi la poporulu nostru provinu mai alesu din receli infricosiate, contrase in multe moduri, dra anume din dormirca sub ceriulu liberu pe pamentulu umedu, sdu tocma ingrecatu cu apa, din locuintie intuuecdse, umeddse, puturdse, neci-una-data aerite, din chilii si bucătării sdu tendi, in care afuma neincetatu, din mancari mucede, râncede, din cartofi stricati, din pane de grâu incinsu, de papusioiu putredu etc. In consideratiunea acestora impregiurari sunt rogati atâtu ddnii parochi, câtu si dd. funcționari municipali, notarii comunali si ori-carii barbati compătimitori pentru cei carii sufere de dorerea ochiloru, câ se binevoidsca a reflecta pe locuitori la numitulu in- stitutu, se le spună totu-una-data, câ cei sărăci n’au decâtu se’si aduca testimoniu de saracia dela deregatori’a comunala, confir- matu si de parochulu respectivu si se’lu infatiosieze la dn. dr. Miess in spitalulu de aici, pentrucâ se fia primiti in cura fara alte spese, decâtu acelea prevediute in respectivele ordinatiuni. Dela Redactiune. Acei domni literati, carii făcu acestei foi ondrea de a’i trimite manuscripte spre tipărire, sunt rogati cu totu respectulu, câ se binevoiâsca a le scrie sâu a pune se se scrie curatu, in câtu tipografii se le pâta citi, ca-ci deca sunt scrise seu fbrte meruntu, s6u fdrte iute si incurcatu, este sdu prea cu anevoia, sdu tocma preste potintia de a culege după ele, tocma si candu tipografulu ar fi romanu nascutu, ceea ce inse la noi este din contra; inse tocma candu se sî afla căte unu tipografii, care se voidsca a’si. tortura ochii cu manuscripte rele, corectur’a ese atâtu de incarcata de erori, incâtu pre langa cea mai buna vointia totu trebue se remana unele necorese. De alta parte re- dactoriului neci decumu nn’i remane tempu, câ se sî mai decopieze manuscriptele altora, din care causa multe remanu delaturate spre daun’a lectoriloru si neplăcerea auctoriloru. Corespondenții redactiunei.*) Sibiiu, 7. 14. 15. 18. Aprile. S’au indeplinitu tdte in- tocma. Sibiiu, 11, Aprile. Bine; inse auctoriulu memorialului isto- ricu, care se afla la man’a ndstra, cere publicarea lui. Clusiu, 3. Aprile, Acea cărticică este asta-data proprie- tate a tipografilor!! Romer & Kamner; speramu inse câ voru tri- mite si pe creditu. 3 fr. 50 cr. primiti. Poian’a sarata, 15. Aprile. Adresati-ve Catra on. comi- tetu la Sibiiu. Redactiunei nu’i este ertatu a da pe creditu; a cutezatu a credita numai la trei inși si s’a pacalitu, — a platitu. Nimicu in lume nu se platesce asia reu câ cărțile si foile scien- tifice sî literarie. Pitesci. Nu se pdte pe creditu. Asteptainu abonamentulu. Bucuresci, ¹⁰/₂₂ Aprile. S’a platitu atâta, câtu a cum- pănită colletulu la post’a dv. de acolo, firesce tacsa enorma. Fa- bric’a de Zernesci a desfiintiatu cu totulu depositoriulu de commissionu din Sierbanu-Voda Nr. 18 si a luatu cu totulu alte mesure. Cârti istorice rare. Dn. Alecsandru I. l^ipiu a mai trimisu in dîlele acestea pentru bibliotec’a asociatiunei ndstre: DEMETRII KANTEMIRS ehemaligen Fiirsten in der Moldau, historisch-geogra- phisch- und politisclie Beschreibung der Moldau nebst dem Leben des Verfassers und einer Landcharte. Frank- furt und Leipzig, 1771. 8° micu, 341 pagine. In fruntea cartei după unu prcamblu scurtu de una foia vene chart’a mica Ta- bula geografica Moldaviae, apoi interesant’a biografia a prin- *) Absentandu redactoriuhi mai multu tempu de acasa, după rein- tdreere se vede necesitam a da unele respunsuri in modulu acesta. — 112 — cipelui Dimitrîe Cantemiru pe 11 foi. După acestea urmăza insasi Descriptiunea Moldovei cu una prefatiune, Din acea descriptiune cunoscemu Moldovi’a in starea, in care era ea pe la anii 1700—1710. Dn. Papiu însemnă, despre acăsta carte de mare pretiu nationalu-istoricu pe foia dinainte nescrisa urmatdriele: S’a publicații aedsta lucrare mai antaiu in magazinulu lui Biisching, apoi in acesta de fatia editiune. Se afla publicata si in traducere romana, mai antaiu la Ndrntiu in Moldavi’a, in 4°, 1812, apoi in Iași la 1851; in fine se dîce ca de curendu s’ar mai fi scosu o editiune romana in Iași de Boldur-Latiescu. Aedsta eu nu o-am vediutu. Ms. latinu se dîce, că s’ar afla in Moscu’a; asia scie Hajdeu tatalu; societatea academica din Bucuresci a si intervenitu la gu- vernu, in vdr’a trecuta, pentru că se cdra ms. dela Moscu’a spre decopiare. Era Hajdeu fiiulu pretinde, că nu Descrierea Mol- davi ei s’ar fi aflandu in archivulu afaceriloru străine din Moscua, ci Historia Moldovlachica Bucuresci, 6. Aprile 1870. A. Papiu Barianu. MEMOIRES du baron de Tott sur Ies tures et Ies tar- tares. A. Amsterdam, MDCCLXXXV. Trei tomuletie 8° leg. usioru. Acestu scriitoriu francii cunoscuse Orientulu măi antaiu din informatiunile tata-seu, carele făcuse cunoscentie de aprdpe cu Franciscu Răkoczi (francii scriă Ragotzi) si cu cornițele Csaki (după franci Tczaky) pe la an. 1717. Fiiu-seu, Tott scriitoriulu fusese trimisa langa ambasad’a francdsca din Constantinopole in Maiu alu anului 1755 spre a invetia limbele si datinele orientali, de aceea elu si făcu caletorii diverse prin Siri’a, Palestin’a, Tunis etc. B i b 1 i o g r a f i c n. GRAMATEC’A LIMBEZ ROMANE, partea I. analitica, compusa de Tim. Cipariu canonicu metro- politanu etc., premiata de societatea academica si ti- părită cu spesele aceleiași, costa 1 fi. 50 cr. Acesta charte scientifica in strinsulu intielesu alu cuventului a trasu asupra sa si atențiunea filologiloru neromani, carii sunt de opiniune, că lucrările filologice ale dlui Cipariu voru produce una revolutiune in desvoltarea limbei ndstre, in mani’a toturoru obiectiuniloru căte i se făcu. Nu tdte se voru adopta, prefacerea inse va urma de siguru. Opulu titulatu: VECHIA. METROPOLIA OR- TODOSA ROMANA a Transilvaniei, suprimerea si restaurarea ei, de Nicolau Popea, protosincelu ar- chidiecesanu, ases. cons., profes. de teologia, membru fundat, alu asociat, trans. pentiai literatur’a rom. etc. Sabiniu, cu tipariulu tipografiei lui Sam. Filtsch (W. Kraft) 1870. 8° mare, 352 pagine, bros. a esitu si s’a inpartitu la abonati. Precumu amu recomendatu in alti ani si in altu organu de publicitate spre citire si studiere, Actele si Fragmentele privitdrie la istori’a eclesiastica a romaniloru, publicate de canon. Tim. Cipariu, Istori’a bisericdsca scrisa de prepo- situlu Vas. Ratiu, Istori’a bisericdsca compusa de mîtropolitulu si archiepiscopulu Andreiu baronu de Siaguna, cumu si ori-ce alta scriere sdu fdia periodica care au apparutu in tempurile ndstre in limb’a romandsca, intocma ne simtimu indatorati a recomanda publicului pricepetoriu interesant’a lec- tura ce da protosincelulu Nicolau Popea publicului romanescu in acestu opu alu seu. Da, este adeve- ratu ceea ce ni se obserbă dîlele trecute, că aucto- riulu ar fi adunata in acesta carte in partea cea mai mare totu numai documente cunoscute după G. Sîncai, Petru Maioru, Sam. Clainu, Cipariu, Laurianu, Les- viodacs (fratele lui Neofita, fostului mitropolitu alu Ungrovlachiei), A. Papiu, Andreiu Siaguna s. c. L pe care le-ar fi intretiesutu cu deductiunile sale po- lemice, făcute din punctulu seu de vedere; tocma inse aedsta adunare de documente, asiediarea in ordine chro- nologicu si comentarea loru după convicțiunile pro- prii este unu meritu, care cu atătu mai pușinu se • pdte denega, cu cătu pana acumu unu mare numeru de. romani sciutori de carte multisidra, nu citea de locu asemeni documente din simpl’a causa, că-ci ele se publicaseră in — Blasiu, sdu prin vreunu blasianu. Astadi candu aceleași sunt publicate de protosincelulu • Pope’a in Sibiiu, le va citi de siguru on-care romanu fara neci una sfiidla, si asia romanii voru începe a intrevedd in trecutulu bisericei loru la licuriciulu do- cumenteloru culese pana acuma, că prin una sita ddsa, sdu că prin un’a negura ori buraiu din Novembre, apoi inse aedsta lipsa de lumina plina ’i va inpintena, pentrucă se alerge după alte si alte documente in- formatdrie si instructive. Pana candu nu se va in- templa aedsta, si pana candu romanii nu voru invetia a’si tracta istori’a loru in legamentea, in care sta ea firesce cu istori’a altoîu popdra si altoru religiuni, pana atunci nu va potea fi vorb’a la noi neci de scrieri obiective pe terenulu acesta. Preste aedsta se mai cuvene a tiend mente, că ar fi cea mai mare nedreptate a cere dela ori-ce preotu teologu, de ori-ce confesiune in lume, că se judece in cestiuni religidse in modu obiectivu; din contra, jace in inte- resulu publicului carele doresce a fi luminatu, că se’lu audia si vddia pe fiacare vorbindu sdu scriendu strinsu din punctulu seu de vedere, după convicțiunea sa. Audiatur et altera pars, trebue se fia legea de care se aiba a se tiend lectoriuhj. Aedsta lege au se o. tiena romanii cu preferentia pe terenulu istoriei ecle- siastice cu atătu mai vîrtosu, cu cătu are se trdea tempu lungu, pana candu se va vedea adunatu ma- terialu de ajunsu, pentrucă se cuteze cineva a com- pune din elu istori’a eclesiastica. Cursurile întregi ale acestei foi periodice „Transilvani’ape anii 1868 si 1869 brosiurate se potu cumpără cu căte v. a. fr. 3 in Sibiiu din can- celari’a comitetului asociatiunei trans. Editorii! si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.