--------- fC/¹ Acesta f6ia ese ; -’j S cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto t, poștei. g/V xw -------- TRANSILVANIA. Foi¹ a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ------------------ a (i Abonamentulu se ,> face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetul» asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? K.V cCX fd țSc-'u--------- i\Tr. 8. Brasiovu 15. Aprile 1870. Anulu 111. Acte de ale senatului scolasticu din district. Fagaras^ilui. In ²⁹/₁₇ Martin a. c. membrii senatului seu con- siliului instructiunei publice, infiintiatu si' pentru di- strictulu Fagarasiului in anulu trecutu, s’au adunatu aduo’a dra in siedintia trimestrala, spre a se consulta si a lua decisiuni in favdrea invetiamentului din a- cestu districtu. Amu crediutu că se cuvene câ celu puținii asta-data se facemu locu si in coldnele acestei foi la unele acte, care se ocupa de cultivarea po- porului prin scdle. De amu fi primita acte de acestea din alte districte, le-amu fi publicatu multu mai bucnrosu, si eca din care causa. Orice prefaceri, reforme, seu chiaru catastrofe politice mari producu de comunu schimbări sî in calea culturei unui poporu, ilu arunca oresicumu in alta orbita (ogasiia), ii dau alta direcțiune, buna, rea, după cumu se întempla. Prefacerile politice dintre apii 1866 et 1868, prin care amu trecutu noi si pa- tina ndstra, se potu considera câ una adud’a revolu- tiune in cursu de 22 de ani, asta-data inse venita mai fara neci-unu concursu alu nostru. Aedsta re- volutiune ndua, prin care trecuramu, aruncă sî pe națiunea ndstra in una situatiune cu totulu ndua, dra mai anumitu in respectulu culturei prin scdle ne puse sub imperiulu articulului XXXVIII, de lege esitu din diet’a Ungariei, constatoriu din 148 §§-i, Ia carii mi- nisteriulu culteloru mai adaose căteva instrucțiuni, care drasi coprindu §§-i in abundantia. Aedsta lege, câ sî multe altele care ne veniră dela 186% inedee, este sî ea unu evenimentu pentru cultur’a ndstra na- ționala, care veni preste noi in una epoca, pre candu mai tdte cierurile diferiteloru confesiuni, intre care sunt impartiti locuitorii Transilvaniei, punea una re- sistentia poterdsa amestecului, ingerentiei regimului in afacerile scdleloru confesionali. Ore inse cumu stamu in respectulu acesta in momentele de fatia? Ceea ce se decide si se impune prin lege, pdte vedd ori-cine din coprinsulu ei. Ore inse cumu sta lucrulu in fapta? Aedsta tre- bue se se scia, pentrucă situatiunea de fatia in aedsta cestiune sociale de importantia vitala este, după a ndstra părere, fdrte confusa, prin urmare trebue se dorimu, câ se se faca lumina. Acela care va citi cuventulu domnului Ludovicu Rdthi cu dresicare luare-amente, va afla in trensulu unele revelatiuni destulu de interesante si de na- tura, câ se reverse ceva lumina preste situatiune; pentrucă nu trebue se uitamu, că inspectorii de scdle sunt funcționarii ministrului culteloru si alu instruc- tiunei publice. Acestea sunt căușele, pentru care noi publicamu aici: Cuventulu dlui inspectoriu Lud. Rdthi, prin care dsa deschise siedinti’a trimestrala a sena- tului scolasticu mai susu memoratu: Acelu cuventu suna in traductiune oficiala asia: Onorabile senatu scolasticu! Salutandu cu ondre pre domnii membri ai con- siliului scolasticu din acestu districtu, am ondre de a-mi face raportulu trilunariu in urmatdriele. Onor, consiliu m’a fostu insarcinatu in siedinti’a trecuta, câ in privinti’a invetiatoriloru confesiunali, impartasindi din ajutoriulu de stătu, se ceru reco- mendatiune dela competentile auctoritati bisericesci. In urm’a acestei insarcinari, in 6. lanuariu sub Nr. 13 a. c., am rogatu pre dn. vicariu Ioane An- tonelli, câ spre scopulu amentitu se recomande pre invetiatorii de confesiunea sa, dr cu privire la alte confesiuni se me indrepteze, catra cine se me adresezu. Recomandatiunea ceruta dela dn. vicariu in pri- vinti’a unitiloru am si primit’o indata in 11 lanuariu; dara aedsta recomandatiune inca in diu’a urmatdria fă revocata din acelu motivu, că in urm’a insarcinarei consiliului scolasticu districtuale am se me adresezu in acestu obiectu de adreptulu catra respectivele or- dinariate bisericesci. Aedsta interpretatiune a trebuitu se o primescu cu atătu mai vertosu, că a esitu dela unu barbatu, care ocupa unu postu inaltu bisericescu, si^este si unulu dintre cei mai vediuti membrii ai consiliului acestuia scolasticu. Deci in 26. lanuariu sub Nr. 34 am recercatu in obiectulu acest’a pre cele siese ordinariate transil- vănene. Episcopulu ev. reformata si mitropolia greco- catolica mi-au si impartasitu recomandatiunile cerute; cea dintaia am primit’o in 13. ale lunei curente, dr cea din urma in 22. Dela metropoli’a gr. orientale am primitu resolutiunea: cumu-că in atari obiecte potu dâ mai buna informatiune protopopiatele resp. tractuali. Este probabilu, că dn. protopopu Ioane Me- tianu va fi trimisu recomandatiunea cătoruva invetia- tori in urm’a resolutiunei memorate. Cele trei ordinariate, aci ne amentite, inca nu au respunsu pana acuma nimicu la recercarea mea. 15 — 90 — In modulu acesta dara au incursu recomandările dela ordinariatulu reformatu si dela celu gr. catolicu si in parte dela celu gr. orientala. Acuma onor, consiliu, stă inaintea mea acea di- lema neplăcută, că trirnitiendu eu in susu recomandă- rile cele incurse, e fdrte probabilii, cumu-că cele ce voru incurge mai tardiu, voru remană a fara că in- tardiate; său că asteptandu cu trimiterea in susu pana ce voru incurge tdte, prea usioru se pdte intemplă, că voru intardiă tdte. Credu, că onor, consiliu scolasticu e convinsa, că eu cu implinirea datorintiei mele nu am intardiatu, si pdte fi convinsu onor, consiliu, că nu voiu intardia neci una-data. In privinti’a diurneloru si a speseloru de drumu, ce suntu asecurate pentru consiliele scolastice atătu prin legea de instrucțiune, cătu si prin instrucțiunea ministeriale pentru consiliele scolastice, am facutu pașii necesarii la in. ministeriu in 24. lanuariu a. c. sub Nr. 33, si vediendu, că nu mai sosesce respun- sulu, am facutu de nou întrebare in 26. Febr. a. c. sub Nr. 86. îmi pare fdrte reu se aratu, că pana acuma nu mi s’a respunsu; speru inse, că acestu re- spunsu nu va intardiă multu. La inspectoratulu de scdla s’a intemplatu acea schimbare, că dn. Elia Goga, de natiunalitate romanu, de confesiune greco-orientalu, membru alu consiliului scolasticu din comitatulu Albei superidre si represen- tantele confesiunei gr. orientali in acelu consiliu, prin decretulu minist. ddto. 21. Febr. a. c. Nr. 95 fă de- numita actuariu ordinariu alu inspectoratului ’scola- sticu din Alb’a superidra, districtulu Fagarasiului si alu Brasiovului. Domnulu numitu si-a si ocupatu po- stulă in 16. ale lunei curente. In speranti’a acestei denumiri, inca in 26. Febr. sub Nr. 82 m’am rogatu de escel. sa dn. ministru alu culteloru, că, deca cumu-va nu se va incuvenintiă cererea mea din 20. Sept. an. tr. Nr. 55, prin carea m’am rogatu, că se se denumăsca unu subinspectoriu de natiunalitate romanu si la care neci pana adi nu am primita neci unu respunsu: se se indure a in- poterf pre dn. actuariu Elia Goga spre visitarea scd- leloru romanesci din districtulu Fagarasiului. Dn. ministru, alu culteloru prin prea gratiosulu seu decretu de sub Nr. 270 a si auctorisatu pre dn. Elia Goga, actuariu si membru alu consiliului scola- sticu alu Albei superidre, că se visiteze scdlele ro- manesci din districtulu Fagarasiului. Deci rogu pre onor, consiliu scolasticu si pre intrăga comunitatea districtuale, că se primăsca pre acestu funcționarii! de stătu la ocasiunea visitatiuniloru cu simpati’a, ce de securu o va merită. Cu acăsta ocasiune am ondre a relatiună, cumu- că si cetatea Fagarasiului si Siercaia si-au trimisu conspectele tabelari despre starea scdleloru sale po- porali; prin urmare din acestu districtu au incursu tdte conspectele tabelari la inalt. ministeriu. Caus’a intardiarei comunei Siercai’a a fostu Ge- stiunea despre limba, incătu adeca eu am trimisu a- colo tabele romanesci. Dn. preotu evangelicu-luteranu de acolo inse nu a voitu se le imple, pentrucă au fostu romanesci, după aceea totuși cu intrevenirea dlui capitanu supremu le-a implutu. In privinti’a acăsta am de a obserbă, cumu-că tabelele edate dela regimulu centrale au fostu con- cepute asia, in cătu fiacare comuna a trebuitu se-si faca conspectulu pre unu ecsemplariu. E prea na- turalii dara, că in comunele amestecate a trebuitu drecare parte se se folosăsca de tabela in limba străină. De altumentrenea din indurarea lui Dumnedieu am trecuta preste acăsta, fara de a se intemplă vreunu diluviu. Din datele cetatei Fagarasiului aflu de lipsa a impartasf aci cele mai de ceva momentu. Dupre conspectulu sositu la mine in Fagarasiu sunt 4816 suflete locuitori; tenerime obligata a cer- ceta scdl’a este 923, din care inse numai 465 ambla la scdla. Din acestea se vede, că numerulu celoru carii ambla la scdla abia trece preste 5O°/ₒ alu celoru în- datoriri de a frecuentă. Cu atătu mai vertosu merita cetatea imputare pentru acăsta, că dejă e provediuta cu scdle elementarie. Scdlele confesiunali de aci: a reformatiloru, a evangeliciloru, a romaniloru neuniri si in cătu-va a israelitiloru se potu numeră intre cele mai bune in tiera, era la celelalte ddue inca se vede fara indoiăla, că capii acelora se interesăsa de ele. Dăca pre langa. astfeliu de scdle totuși si pre venitoriu ar fi numerulu celoru ce nu frecuentăza scdl’a asia de micu, acăsta ar trebui se se insusiăsca numai neingrigirei jurisdictiuniloru politice. j Eu inse speru, că cele mai deaprdpe conspecte voru arată date cu multu mai inbucuratdrie in pri- vinti’a acăsta. In locu de a me lasă in specialități mai afundu, voiu memora cu acăsta ocasiune acea părere a mea, nu cumva ar fi cu potintia a unf acele sie se scdle in trei, dupre trei limbi? Cumu-că acesta ar fi cu scopu, nu sufere neci o indoiăla. In casulu' acesta nu s’ar inmultî neci spesele, pentrucă in Fagarasiu de presentu sunt 15 invetiatori elementari; dăca elevii ■ s’aru inpartî intre acești 15 invetiatori dupre propor- tiune, ar cadă sub man’a unuia unu numeru cam de 61—62 de școlari, ce tocmai nu e numeru prea mare. Prevederea scdleloru cu cele necesaria si administrar tiunea loru ar fi indoitu usiurata prin acea întrunire. De altumentrenea acăsta e numai o părere, de- spre a cărei realisare sunt competenti a judeca aceia, cari cunoscu relatiunile. Este inse in Fagarasiu lipsa urgenta de una scdla de fetitie mai înalta, si inca de o astfeliu de scdla de fetitie, carea se fia cercetata de teneretulu formosu alu toturoru trele limbeloru, carea se pdta fi frecuentata cu succesu si de fetitie de prin districtu. — 91 — Este lipsa de una scdla mai inalta poporala, carea se fia împreunată cu schia speciala de industria si agricultura. Mi pare forte reu, că despre acestea nu s’au făcuta catra onor, consiliu scolastica relatiuni spe- ciali ; ’mi pare reu cu atătu mai vertosu, că ursoriele mele pana acuma nu avura neci unu resultatu fapticu, pentrucă dupre convicțiunea mea pana acuma si a- jutoriu de stătu amu fi potutu căpătă, facdndu pași la tempulu seu spre acesta scopu; pre candu lucrulu după natur’a sa pre dî ce merge devine totu mai dubiu. Ce se atinge de intregu districtulu, potu relatiună atăta, că dela unii domni judi cercuali am primitu in urm’a cercularieloru mele relatiuni fdrte inbucura- tdrie in privinti’a frecuentatiunei din anulu acesta. Cu bucuria potu face aci oserbatiunea, cumu-că ju- fisdictiunea politica a districtului ’mi dă mana de a- jutoriu cu tdta promptitudinea intru afacerile mele in privinti’a instructiunei poporului. Mi voia tiene de datorintia, că urmandu si pe venitoriu totu ase- menea, se ceru multiamit'a onor, consilii pentru toti domnii amploiati politici din districtu, carii au merite mai multe in acesta obiectu. Nu potu a lasă nea- mentitu, că ilustritatea sa dn. capitanu suprema dă ecsemplu demnu de tdta recunoscinti’a in obiectulu acesta subalterniloru sei. Din parte’mi nu sunt in positiune de a potd re- latiună, că in celelalte ddue consilie scolastice, despre scdle comunali*), care s’aru fi infientiatu, sdu care aru fi pe aprdpe a se irifientiă. Caus’a la acesta e, că eu in acestu districtu am tienutu de corespundietdria scopului una procedura cu totulu diferitdria de cea observata pe airea. Nu am aflatu cu scopu, că se începu in speciala inpintenarea spre reforme, pentrucă facbndu acdsta facia cu singuratecii, asi fi potutu instraină simpatii tari; si am tienutu acdsta de superfluu, din causa că presupunu atăta solidaritate intre membrii singurateci ai acestui districtu, in cătu fiacare se urmeze cele otarite aci in consiliulu scolastica că conducatdrie spre înaintare. Rogu dara pre prea-onor. consiliu, că se vedemu cu totu' adinsulu de pertractarea reporturiloru, pe care le voru face adi subcomisiunile esmise cu ocasiunea siedintiei trecute, dra cu privire la acdsta pertractare voia se punu pondu pre ddue principie, ce nu le potemu uita din planurile ndstre. Unulu e acela, cumu-că diet’a cbiaru si garan- tandu împrumuturi, ce aru face comunele in favdrea infientiarei de scdle, este resoluta a ajuta caus’a in- structiunei din tiera; alu doilea e acela, cumu-că a- jutoriu nu se dă scdleloru confesiunali. Despre ace- stea ne camu poturamu informa cu ocasiunea discu- siuniloru despre budgetu. *) Comunali, seu mai bine comune toturoru locuitoriloru fara diferenția de naționalitate si confesiune, la care tient6za si legea- Not’a Eed. Se ne folosimu domniloru de ocasiunea, ce ni se oferesce, că asia se facemu servitiu durabilu ace- stui interesa alu nostru atătu de mare. Conditiunea se nu ne înstrăineze, pentrucă in aceea in adeveru nu este neci unu periculu. Voia se vorbescu puținii inca numai despre pna impregiurare. Eu adeca m’am convinsa adesea, că in opiniunea dmeniloru camu de regula scdl’a comu- nale se schimba cu scdl’a de stătu (ăllami iskola), de si acestea sunt distinse un’a de alt’a chiar si prin lege. Ce e dreptu, că asupra scdleloru de stătu ecser- citdza elu insusi inspectiunea deadreptulu; dara in districtulu nostru neci vorba nu e despre scdle de stătu, ci trebue se nisuimu după scdle comunali. Intre scdle comunali si scdle confesiunali cu pri- vire la inspectiune diferenti’a e urmatdria: Inspectiunea preste scdlele confesiunali o ecser- ccza numai preoții de adreptulu, si potu veni tenrpuri, candu tocmai in spiretulu unoru episcopi sdu mitro- politi, nu aru fi prea amici intereseloru natiunali, in cătu adeca denumirea acelora depende parte mare dela guberniulu, care se va fi aflandu infientia; candu din contra inspectiunea asupra scdleloru comunali o ecserceza membrii cei mai inteligenti ai comunei si acestu consiliu scolasticu, a cărui independentia după principiele umanitatei e neviolabile. Ddca ar dîce cineva, că ar fi perdere, că se se eschida preotimea priceputdria dela administratiunea scdleloru, in privinti’a acdsta respunsulu meu este: Preotimea neci decătu nu se eschide, că-ci ea isi pastrdza influinti’a si asupra scdleloru comunali. Unde inteliginti’a intrdga stă din preotulu locale, a- colo vedi bine că acela va dă lucruriloru comunali direcțiunea. Unde inse mai sunt si altii, cari pricepu căușele școlari si se interesdza de ele cu căldură, a- colo e adeveratu castigu, ddca se angagdza si poterile acestora pre langa ale preotului. Premitiendu acestea in genere, salutu inca una- data pre onor, consiliu, — si cu acdsta deschidu sie- dinti’a. 1870, Martiu in 25. După una intempinare interesanta escața intre domnulu membru loanu Popu-Branu-de Lemeni si intre dn. Lud. Rdthi din caus’a nationalitatei inspe- ctoriului si din caus’a celoru aieptate de inspectoriu despre unii episcopi, carii se denumescu prin regimu, cumu si după alte desbateri seridse, care n’au loculu loru aci,. Georgie Baritiu, că membru alu comisiunei de cinci, insarcinatu cu ocasiunea constituirei aceleia ctt elaborarea unui memorialu asupra starei invetia- mentului secundariu (gimnasiale, realisticu etc.), in locu de memorialu esl cu prdpunerea si motivarea ce urmdza aici, la care premitemu numai reflecsiunea, că dupace in districtulu Fagarasiului nu ecsista de locu neci-unu invetiamentu secundariu la neci-una confesiune, despre lucru ce nu ecsiste, neci nu se potea scrie nimicu, ci trebuea se se scria despre ceea ce am dori, că se vedemu infientianduse. 15* — 92 — Propunere. Consiliulu scolastica din districtulu Fagarasiului recundsce necesitatea imperativa a infientiarei de una scdla numita cetatienesca, prevediuta Ia capii 5 lit. B din legea dela 1868, care se fia destinata a primi in classele sale pe școlarii, carii voru esi din scdlele normali. Mai inainte de a pași mai departe catra acestu scopu, consiliulu scolastica afla de trebuintia a se pune in cointielegere asupra aceluiași, atătu cu re- presentanti’a districtului, cătu si cu a orasiului Fa- garasiu. In același tempu consiliulu scolastica isi va des- coperi acestu planu alu seu toturoru auctoritatiloru eclesiastice de ale confessiuniloru, de care se tienu locuitorii acestui districtu. Fagarasiu, 1870 Martiu ²⁹/₁₇. G. Baritiu. Districtulu Fagarasiului, seu asia numit’a Tidra a Oltului, se renumera cu totu dreptulu intre acelea nefericite regiuni ale patriei ndstre, de a carora cul- tivare in totu respectulu s’a portatu in tempurile tre- cute mai puțina grija, pentrucă unele regiuni au fostu părăsite si date uitarei dresicumu câ inadinsu. Tocma pentru acesta inse, candu audiiu citinduse de catra dn. inspectorii! alu scdleloru in prim’a siedintia a a- cestui corpu onorabile mai multe date statistice de- spre starea invetiamentului din acestu districtu, spi- ritulu meu se recreă, speranti’a in mine se deșteptă, că ddca locuitorii acestui districtu se voru invof a lucra cu poteri unite pentru asecurarea culturei ge- neratiuniloru viitdrie, densii mergendu in marsiu du- plu, voru fi in stare de a ajunge pe tienuturile cele mai inaintate ale tierei si chiaru ale monarchiei. Do- rindu se adaogu si eu la viitoriulu edificiu alu cul- turei acestui districtu căteva gTauntie de nasipu, inca in dio’a in care s’a constituitu aici in Fagarasiu co- mitetulu de 5 alu consiliului de invetiamentu, me obligasemu a’mi culege opiniunile mele in form’a unui memorial u. Reintorsu la locuinti’a mea si meditandu acolo asupra acestui obiectu de interesa vitale, după căteva septemani am datu preste unele dificultăți, la care in dîlele'dintâi nu reflectasemu de locu. Se infiintiamu undeva in acestu districtu scdle mari, comune toturoru locuitoriloru, asia precumu sunt acelea prevediute in capa 5 lit. B §§-i 67 pana la 79, adeca asia numite scdle ceta- tiene, cu unu cursu de siese ani, sistemisatu asia, in cătu acela se suplindsca prea bine unu gimnasiu de 6 classe, cu singura esceptiune de limbele clas- sice latina si elina, in loculu carora se substituie cu atătu mai multe cunoscintie reali, adeca matematice si fisice, de care avemu atăta trebuintia. Despre necesitatea infientiarei unora scdle câ a- cdsta adumbrită aci, eram si suntu petrunsu. Inse cumu se ajungemu la acestu scopu? Pre candu me ocupâmu cu acdsta cestiune, aflu din mai multe parti ale tierei, că in contra scdleloru comune, lipsite de caracteriu confessionale, se ridica resistentia obstinata, din causa că s’au redeșteptată vechile temeri si prepusuri interconfessionali de a lun- gulu si de a latulu tierei. La poporulu si clerulu romanescu acestea pre- pusuri inca nu s’au manifestata pana acumu in mbdu oficiale mai sgomotosu, ele inse ecsista de sigurii, si inca nu numai câ confessionali, ci totu-unadata si câ naționali intru intielesulu celu mai strinsu alu cuven- tului. La evangelici de confessiunea augustana, a- deca la sasi, acea resistentia se manifestă de căteva luni incdce in mai multe forme si la mai multe oca- siuni, resistentia de si blanda, prin urmare cevasi mascata, in totu casulu inse resistentia. Sașii adeca dîcu: Noi avemu scdle confessionali atătu de multe si bune, in cătu nu voimu se le schimbamu neci cu ale statului. Era ddca totuși inspectorii ministeriali făcu incercari pentru infiintiarea unoru scdle comune, sasii afla midiuldce destule spre a evita infientiarea loru. Cu totulu de alta natura este resistenti’a evan- geliciloru de confessiunea elvetica (calviniana) nu nu- mai la noi in Transilvani’a, ci si mai vîrtosu in Un- gari’a. Aceia spunu regimului verde in fatia: Sco- pulu din urma alu scdleloru comune lipsite de cara- cteriu confessionale este centralisarea invetiamen- tului, prefacerea lui in monopolu alu statului; dra alaturea cu acesta mai este luata in vedere inca si catolisarea protestantiloru. De aceea noi reformatii nu voimu se audimu de alte scdle, de- cătu numai de cele confessionali. Dd. membrii de naționalitate magiara, carii siedu in acestu consiliu scolasticu, cunoscu acdsta stare a lucruriloru mai bine decătu noi cestilalti, atătu din manifestările ce s’au facutu in cestiunea acdsta de catra reformati in diet’a Ungariei, cătu si in consi- storiele si sinddele superintendentieloru reformate; dra eu din parte’mi am aflatu, că convicțiunile poporului de confessiuni protestante le-au reasumatu si respi- catu mai bine si cu mai multa precisiune decătu ori- care alti coreligionari ai loru, dn. Emericu Rdvdsz;, parochu reformata in Dobriținu si membru alu aca- demiei scientifice magriare, in disertatiunea sa titulata: Adaldkok a magyar protestâns iskolâk autonomiâjâ- nak tbrtdnetdhez. Sârospatak 1869. Din descoperirile reverentiei sale părintelui Rdvdsz făcute mai vîrtosu dela pag. 75 pana la 80 inainte se vede curatu, 1) că protestanții dechiara insusi art. de lege XXXVIIL din 1868 de violatiune a autonomiei loru eclesiastice, din causa, că statulu loru religionariu, eclesi’a loru, nu a fostu întrebata mai inainte de a se decreta acea lege; 2) protestantii nu potu suferi, câ inspectorii puși de regimu se supraveghieze scdlele protestanti- loru si dechiara, că acea supraveghiere lovcsce de-a- dreptulu in autonomi’a loru eclesiastica dîccndu: ellen- kezik ez kulbnbsen a magyar reformâlt egyhâz auto- nomicus elveivel ds drziiletdvel. S valoban ki bizto- — 93 — sithat minket a felol, liogy iskolăinkban nem fognak romai kanokok ds piispbkbk, vagy azok drdekeinek szolgăi is vizitălni sat. Făjdalom! a tbrvdny leg alăbb nem biztosit. Adeca i’omanesce: Acesta sta in contradictiune mai virtosu cu macsimele si cu sim- tiementele autonomice ale eclesiei reformate magiare. Si intru adeveru, cine pdte se ne asigure pe noi, că scdlele ndstre nu voru fi visitate si de canonici si de episcopi romano-catolici, sdu de sierbitorii intereseloru acelorași. Spunemu cu dorere, că celu pucinu legea nu ne asigura in contra loru. 3) Protestantii afla mare vetamare inca si in acea parte a legei, care face pe parochi membrii ai commissiuniloru de scdle comune si’i pune sub presiedenti’a inspectoriului nu- mitu de stătu, fara că potestatea legislativa se fia voitu a intreba pe biseric’a autonoma, ddca voiesce a’si supune pe parochii sei la inspectiunea statului in form’a ceruta de acea lege, sdu nu voiesce. In fine dn. Rdvdsz reflectdza pe coreligionarii sei, că inca nu a venitu tempulu de a renuncia la scdle confessionali, si’i rdga cu totuadinsulu, că sub neci unu pretestu se nu renuncia la drepturile' de autonomia, neci administrarea averiloru scolastice se nu o dea neci-una data din manile loru. Ddca reformatii, alu caroru elementu religiosu in patri’a ndstra este identica cu elementulu națio- nale magiaru, ducu atăta frica de legea cea ndua din 1868 si de tdte consecentiele ei, apoi dre ce se dî- cemu noi romanii la acdsta? Cu tdte acestea iwse, eu mai repetiescu inca odata pentru totu restulu vietiei mele: Natiunei ro- manesc: ei trebuescu acumu indata scdle multe, feliurițe si tdte bune, fdrte bune. Eca domniloru, dilem’a in carea ne aflam u noi; dea si caus’a, pentru care eu in propunerea mea imi descoperim dorinti’a, că mai inainte de a voi se pa- sidsca acestu consiliu la deslegarea vreuneia din pro- blemele sale, se se pună in cointielegere atătu cu representantiele politice respective, cătu si cu cele confessionali. Trebue se lamurimu mai antaiu situatiunea, pentrucă se vedemu chiaru si limpede, că se cundscemu adeca, care cu cine avemu a. face. Noue nu ne este ertatu a sta in locu pe tere- nulu instructiunei publice neci-unu minutu mai multu; atătu mai reu inse de noi, ddca in conjuncturele de fatia nu ne vomu sci orienta bine, pentrucă se nu perdemu neci tempu neci bani indesiertu. Este acestu districtu că comuna politica mare in conditiunile de a’si funda si tiend scdle de ajunsu si bune pentru cultivarea si fericirea generatiuniloru viitdrie? Voiescu locuitorii lui se ajunga acestu scopu, sdu nu voiescu? Totu acdsta întrebare se cuvene se merga si la adres’a confessiuniloru representate in acestu districtu. Candu consiliulu scolasticu va fi fericitu, că se ia respunsuri categorice dela acelea auctoritati mirene si eclesiastice, sdu că va avd neplăcerea de a nu i se da neci-unu respunsu, precumu o patf in catuva in- spectoratulu, atunci isi va cundsce si positiunea sa fatia cu acelea auctoritati, va sci ce are se aștepte dela ele, cumu si, in ce relatiuni se intre cu regimulu in interesulu instructiunei publice; in fine consiliulu scolasticu va afla si mai multu, adeca: ddca acestu consiliu intre constelatiunile ndstre are sdu nu are rațiunea de a fi. Eu din parte’mi speru, că in casu de a se lua in consideratiune propunerea mea, prin aceea inca vomu castiga ocasiune de a ne lamuri situatiunea. Fagarasiu, 1870, Martiu ²⁹/₁₇. Gr. Baritiu. Actu publicu din sfer’a economiei naționale. In siedinti’a publica a comitetului representativu din districtulu Fagarasiului, tienuta in 29. Dec. 1868 dn. protopopu loanu Metianu dela Zernesci că mem- brii alu acelei representantie așternuse propunerea sa, prin care cerea, că comitetulu se decidă a se inainta din partea sa si in numele seu una petitiune, sdu precumu se dîce in stilulu oficiale transilvanu, una representatiune, catra gubernulu Maiestatei sale cr., prin carea se se cera desfientiarea asia numitului mo- nopolu de drepturi regali, carele inca mai este sus- tienutu in favdrea fostei aristocratii că remasitia a feu- dalismului, care apasase tidr’a in miserfa si sclavia. Representati’a districtuala adoptandu acea propunere a dlui protop. I. Metianu, pentru compunerea repre- sentatiunei alese inca de atunci una comisiune com- pusa din membrii G. Baritiu, I. Metianu, loanu Codru Dragusianu, I. Toth, adv. Fiilepu si los. Puscariu. Multele ocupatiuni ale acestora membrii, dra mai alesu impregiurarea, că ei locuescu in tiehuturi dife- rite, au causatu intardiere in acdsta cestiune pana in anulu acesta, candu apoi in siedinti’a aceleiași repre- sentantie se citi si se adoptă spre înaintare la mini- steriu urmatoriulu memorialu: „In urmarea evenimenteloru estraordinarie din a. 1848 atătu potestatea legislativa din Ungari’a, cătu si cea din marele principatu alu Transilvaniei află de bine a desfiintia, sdu adeca a rupe raporturile feudalistice, care apasasera asia cumplita pe maiori- ritatea locuitoriloru tierei. Art. IX. de lege alu dietei unguresci si art. IV. alu dietei transilvane, amenduoi din an. 1848, au sanctionatu dreptulu de proprietate pentru iobagi pre pamenturile, in alu caroru usu fructa se aflasera ei pana atunci; totuodata inse au prevediutu si una despăgubire bogata in folosulu fo- stiloru domni feudali; preste acdsta feudalii fusera sustienuti si in usulu asia numiteloru drepturi regali merunte, dra patentele imperatesci ecsecutive din an. 1854 inca au lasatu acelea drepturi regali totu ineschi- siva posessiune a fostiloru domni pamentesci. Mai in tdte statele europene, in care mai alesu din secululu alu optusprediecelea inedee s’au desfiin- tiatu raporturile urbariali, acea desfiintiare nu a fostu parțiala, ci totala, in cătu adeca dintr’odata cu des- — 94 — sarcinarea pamentului de robote si dieciueli s’au ri- dicata si stersu inca si asia, numitele drepturi regali merunte, precumu au fostu drepturile de propinatiune, de moraria, de macelaria, de venatu, pescuitu etc. In patri’a ndstra desfiintiarea raporturiloru urba- riali nefiendu totala, ci numai parțiala, caus’a acestei semimesure luate pe tempulu absolutismului, s’a dîsu a fi, că nu se cuvene- a taia domniloru feudali din- tr’odata tdte veniturile, căte le-au mai remasu din sistem’a feudala, ci căteva se li se mai lase pana la tempulu, candu ei vor fi primita desdaunare deplina pentru robote si dieciueli, pentrucă se ’si pdta instrui alodiaturele loru de ajunsu. Dintre tdte tierile între- gului imperiu, marele principatu alu Transilvaniei a fostu celu mai apasatu de sistem’a feudala, si din tdte acelea tieri acdsta fă cea maf din urma, in care s’au regulatu raporturile urbariali, dra atunci, adeca dela an. 1854 incdce totu numai intr’unu modu im- perfectu. Din mai multe comparatiuni făcute intre diferi- tele provincii se cundsce invederatu, că pentru robote si dieciueli cea mai strălucită desdaunare s’a platitu domniloru feudali din marele principatu alu Transil- vaniei, pentrucă basea seu chiai’a, după care s’a re- gulatu desdaunarea, a fostu aldsa si stabilita inadinsu cu scopu de a face, că perderea aceloru dude privi- legia se nu fia simtita intru nimicu de catra foștii domni feudali. Din volumindsele lucrări ale comissiunei provin- ciale de dessarcinarea pamentului (Grundentlastungs- Landescommission), cumu si din actele comissiunei guberniale însărcinate cu lucrările urbariali (kenigl. Gubernialcommission fur Grundentlastungs-Arbeiten) s’ar pută produce unu mare numeru de cașuri si cifre că probe fdrte batetdrie la ochi, că adeca un’a mul- țime de foști posesori au primitu pana in an. 1869 că desdaunare pentru robote si dieciueli sume îndoite, uneori si intreitu mai mari, decătu ar fi valdrea in- tregei moșii luata cu alodiatura, cu colonicatura si cu tdte regaliile la unu locu, pretiuite in dîlele ndstre, dra nu de ecs. in 1847 sdu in 1854. Preste acelea sume enorme plătite domniloru feu- dali din pungile locuitoriloru tierei de tdte categoriile, acelorași li se mai păstră inca si dreptulu de a se desdauna dela asia numitii dîleri inmediatu, sdu in bani, sdu in natura, prin robote sdu prin alte pre- statiuni. Din acestea momente, de si numai atinse pe scurtu din istori’a desarcinarei pamentului in Tran- silvani’a, se cundsce de ajunsu, că dela a. 1854 in- cdce, adeca in cursu de 16 ani, domniloru feudali li se au datu cele mai ample ocasiuni nu numai de a’si instrui după placulu loru alodiaturele, ci si de a’si indoi, dra pe alocurea a’si impatra posessiunea loru de pamentu. Din operatele comissiuniloru catastrali inchiaiete sub sistem’a absolutistica ne este cunoscuta cifr’a de 8 milidne 265,292 jugere, ce representa partea pro- ductiva a teritoriului Transilvaniei. Nu stamu buni pentru ecsactitatea acestei cifre, ne va fi inse concesu a o lua de aprocsimativa. Din publicările oficidse dela a. 1863 despre afa- cerile urbariali ale Transilvaniei se scie, că pana in 24. Aprile 1861 la 3610 domni feudali s’au licuidatu spre a li se plati una suma de 42 mii. 118,866 fior. 14% cr. v. a., dra acdsta desdaunare li s’a venita numai pentru 163,585 asia numite sessiuni colonicali, care se intindu pe unu arcalu numai de 1 milionu 326,647 jugere pamentu de tdte calitatile, bunu cu reu amestecatu. Dela 1861 s’au mai licuidatu si assemnatu pentru același numeru de domni feudali inca si alte sume fdrte considerabili, in cătu sum’a totala ce figură in respectivele conspecte pe an. 1865 trecea peste 60 milidne fior. v. a. Totu pe atunci se ridicaseră măi multe voci din publiculu celu competente alu tierei in contra emisiunei ulteridre de obligațiuni urbariali, pe care tier’a neci-odata nu le-a potutu controla. Dela acelu anu incdce s’au assemnatu aceloru domni feu- dali inca si alte sume, si precumu vedemu din nduele dispositiuni gubernamentali, in anulu acesta li se voru mai licuida inca si altele ndue, spre a se plati pentru, asia numitii dîleri. Din cele premise urmddia, că scopulu pentru care drepturile regali in a. 1854 s’au lasatu neatinse in manile domniloru feudali, au trebuitu se se ajunga pana astadi deplinu; seu de cumuva același inca totu nu se va fi ajunsu neci cu estraordinariele midiuldce finantiali, care s’au datu aceloru 3610 proprietari, atunci orice subventiune ulteridra ce li s’ar mai da loru de catra celelalte clase ale tierei prin neîncetat’» ingreunare a fondului desdaunarei, ar fi cu totulu in vanu. Numerulu toturoru proprietariloru mari si mici, nobili nenobili, orasieni si cetatieni, in totu cuprin- sulu Transilvaniei pe la an. 1860 era de 600,500. De atunci incdce acdsta cifra nu s’a potutu altera prea multu. Nu se pdte pricepe, de ce 3610 de pro- /' prietari se mai fia favorati prin sustienerea atătoru monopoluri si privilegiuri, ce se numescu drepturi regalii, cu eclatant’a nedreptatire a imensei maioritati de 596,890 proprietari si preste totu cu nedreptatirea toturoru locuitoriloru tierei. Mai este si una alta impregiurare de mare im- portantia, care vorbesce pentru cătu mai curend’a ștergere a monopoluriloru feudalistice mai susu enu- merate, adeca inspaimentatoriulu numeru alu proce- seloru ruinatdrie, căte se născu din acelea drepturi regali, mai virtosu in cașuri si locuri, pe unde ele sunt disputate comuneloru rurali din partea fostiloru domni. Interesele dreptu intielese ale statului că si ale locuitoriloru lui ceru in tempulu nostru cu totu dre- ptulu libertate absoluta de comerciu si de industria, supraveghiata inca numai din punctu de vedere alu securitatei publice si alu hygienei. Acolo inse, unde — 95 — inca totu mai infloresce monopolulu de diverse specii in profitulu numai alu câtorva familii si spre daun’a mai multoru sute de mii, nu pdte li neci vorba de libertatea industriei si in mai multe cașuri neci chiaru de manutienerea mesureloru politienesci si sanitarie. S’aru pote numi cateva sute de comune rurali, ai caroru locuitori sufere din generatiune in generatiune daune materiali infricosiate din lips’a moriloru bune, carii suntu constrinsi a bd vinuri mucede si otietite, acre si falsificate, vinarsu reu si inveninatoriu, din lips’a concurentiei, carii aldrga pana la a siesea seu sieptea comuna spre asi bate panur’a in piua, sdu in vultdre, si asia mai departe. Se presupunemu de alta parte, că ecsista concurentia libera in susu numitele profesiuni, si că locuitorii comuneloru renuntia fiacare la dreptulu seu particulariu in favdrea comuneloru, precumu vedemu, că se intempla in cele mai multe comune sasesci, atunci una mdra, una ospetaria, piua, vultdre, dreptulu de yenatu si de pescuitu, aru fi totu atâtea resurse de venituri pentru cas’a comunala, din care apoi administrata bine, s’ar coperi spesele ordinarie comunali, dra la. cașuri de necesitate s’ar ajuta bise- rice, scdle, membrii scapatati si neputintiosi ai comu- neloru, cu unu cuventu, veniturile respective ar fi unu adeveratu sorgente de prosperitate, si materiala, si morala a populatiuni. Asia inse precum stau lu- crurile astadi, cele mai multe comune din comitate si din acestu districtu sunt lipsite preste totu de ori ce venituri regulate si sigure, din care causa ele neci nu potu inainta in neci unu respectu, ceea ce se vede si din esteriorulu loru, carele in dîlele ndstre nu di- feresce intru nimicu de celu dinainte de 1848. Locuitorii Transilvaniei platescu pe fiacare anu la fundulu desdaunarei urbariali aprdpe la 1 milionu si optu sute fior. v. a. spre a se coperi interesele ca- pitaluriloru licuidate in favdrea celoru 3610 foști domni feudali. Credemu că a venitu tempulu, in care co- munele se mai ingrijdsca si de prosperitatea familii- loru, din care suntu ele compuse. In consideratiunea momenteloru enumerate pana acf, rogamu pe in. ministeriu alu Maiestatei sale ces. si reg., că se binevoiesca a lua mesurele cele mai espeditive, pentrucă monopolulu drepturilorn numite regali se fia desfiintiatu cătu mai curendu intru tdte părțile lui, in totu coprinsulu tierei, dra de alta parte libertatea industriaria se fia întinsa si peste acelea ramuri ale activitatei omenesci asia, precumu se in- templa acdsta in tdte statele si Ia tdte popdrale, căte se bucura de adeverata libertate. Firmi in sperantia, că rogamentea ndstra va fi ascultata, avemu ondre a fi si a subscrie cu profundu respectu Universitatea district. Fagarasiu adunata in sied. sa din 30. Martin 1870. 0 g o r ii 1 u. Fiendu mai cu sdma la noi romanii fdrte in vddia ogorulu, se va așteptă pdte din partea mai multora, că se vddia aici urmandu unu „Osann’a, bine ești cu- ventatu ogorule." Se insiela inse fdrte aceia, cari pretindu a vede asia ceva. Noi din contra ne vomu silf din resputeri a combate si depopularisă acdsta seracia gugulita — altu terminu technicu mai ne- meritu nu aflamu. A cântă osann’a si a tiend chiaru mortisiu la ogoru, cumu se intempla acdsta in dîlele ndstre, ar fi a gugulf si mai departe saraci’a, a’i dă privilegiu. A avd atâta predilectiune pentru ogoru, însemna, a te imprietinf cu saraci’a, care fara de a- ceea e binisioru încuibata prin cascidrele ndstre? Asi dori se am poterea oratorica a unui Cicerone, spre a potd pune acestu reu sub ochii cetitoriloru nostrii in tdta golatatea sa, spre a demonstră pana la evi- dintia impedecarea câta o face prosperarei materiale si spirituale; intr’unu cuventu a arată, că cei ce mai tienu la ogoru, nu’si cunoscu interesulu. si voiescu cu staruintia a nu face progresu alaturea cu celelalte popdra civilisate. Sașii si ungurii, compatriotii nostrii din Austri’a in mai multe locuri începură dejă alu cassă; ce a fostu a trecutu. Cu alte cuvente, densii începură a petrunde spiritulu tempului, se deșteptară din letargi’a, in care jacura cu noi dinpreuna, si au intielesu că asia nu mai merge, ci că trebue a se desbară de prejudetiele ruginite ale trecutului; s’au convinsu ca lucrandu totu că in trecutu, voru fi co- pleșiți si târâti de altii, cari au facutu si făcu pro- grese in tdte direcțiunile. Cultur’a e mai puternica decătu forti’a. Acestu adeveru acuma e recunoscuta de toti. Cultur’a inse fara midiuldce materiale nu se pdte ajunge. Ei bine! dre ce facemu noi vediendu atâta misicare in giurulu nostru? Ce făcu frații no- strii din Romani’a, vediendu că judâismulu devine din ce in ce mai periculosu pentru economi’a națio- nala? Eca ce făcu: punu biruri noue pe vii, cari fara de aceea nu prd aducu folosu, fiendu-că lipsesce es- portulu, din causa, că economii nu sciu lucră viile si nu sciu prepară vinulu. Voiescu se sugrume eco- nomia naționala romana, că apoi jidanii si alti străini se se resfetie mai cu usiorintia pe ruinele ei si pe contulu romaniloru. E adeveratu, că ei totuși făcură ceva in privinti’a economiei rurali, inse nu este mai puținu adeveratu, că potd face neasemenatu mai multu, deca intre cei dela potere s’ar fi aflatu bar- bati calificati, petrunsi din tălpi pana, in crescetu de necesitatea luminarei poporului, care singura are se supdrte sarcinele cele mai grele si se intempine cele mai mari neajunsuri. Cei mari, candu vedd pericu- lulu ’si luau catrafusele, si bietulu poporu avd se în- dure totu. Ce se atinge de noi cești din Austri’a, apoi noi stamu' cu multu mai bine. Statulu s’a ingrijitu că noi se avemu o academia ungurdsca de agricultura in Clusiu, si acdsta pe bas’a perfectei egalei îndrepta- ; — 96 — tiri, că-ci noi in Transilvani’a formamu numai peste ⁵/g din poporatiunea totala. Romanii din Ungari’a si Banatu inca nu stau mai reu; au ei institute de fe- liulu acesta in Kesthely, Dobriținu etc. Apoi cei din Bucovin’a inca potu merge unde voru voi. Nu e a- cdsta destulu? Sasii, o mana de dmeni, se vede eh nu voru se tiena computu de acesta binefacere, ci ei formara so- cietăți de agricultura si voru deschide cătu de cu- rendu si scdle de feliulu acesta. Ce facemu noi, bre in privinti’a acdsta, ce făcu mai alesu cei chiamati (mari)? Pare că neci nu ne ddre capulu. Pentru ce bre se nu imitamu pe sasi, de ce nu ne interesamu mai multu pentru prosperarea economiei rurali, pentru bună- starea poporului nostru? Nu este aperatu de urgentia se deschidemu chiar scdle de agricultur’a, acestea si suntu împreunate cu multe spese, cari nu se potu acoperi numai cu una cu dude. Modulu celu mai corespundietoriu pentru generalisarea economiei rurali ar fi, de a se introduce pe la tdte seminariele si pre- parandiele cursuri de economi’a rurala, că-ci cine altii au de a face mai multu cu poporulu, decătu in- vetiatorii si preoții; aceștia dar suntu cei dintâi chia- mati alu instruă si lumină, mai alesu premergendu cu ecsemple practice. Astfeliu si preotiloru si inve- tiatoriloru le-ar merge mai bine. Aceștia inse trebue mai ântaiu luminati. Unii cugeta că au facutu destulu in privinti’a acdsta prescriindu pentru scdlele popularie o carte de gradinaria, pe care invetiatorii nu o intielegu, si apoi tocma de o aru intielege, unele doctrine din trensa sunt supuse la mare contraversa a invetiatiloru. Se aducemu numai căteva ecsemple. In manualulu seu despre grădini auctorulu la p. 29 vorbesce de- spre gunoiulu mineralii dîcdndu, că acesta nu chra- nesce plantele. Acdsta teoria e cu totulu falsa, de bre ce fara midiuldcele nutritdrie mineralice, cumu e varulu, gipsulu, kali, acidu fosforicu etc. nu pdte esiste neci o vegetatiune. Mai departe dîce, că varulu impedeca crescerea planteloru, pe candu lucrulu.sta chiaru din contra. „Lu recomenda in pamentu grasu, că se impedece desvoltarea planteloru.ee Varulu inse nu numai că nu impedeca desvoltarea planteloru, dar o si favordza, că-ci elu promovdza prepararea sub- stantieloru nutritdrie de plante, si pre langa acdsta varulu se numera intre nutrimentele planteloru. Noi ’lu vomu intrebuintiă dar in pamenturi slabe si se- race de varu. Carboniuhii inca i se atribue in acea cărticică o însemnătate fdrte mare, pre candu cei mai renumiti agricultori neci că ’lu baga in sbma, aceștia punu pretiulu celu mai mare pe kali, pe acidu fos- foricu si pe amoniu. De contradiceri inca nu duce lipsa manualulu de sub întrebare, prin urmare pdte formă unu chaosu in capetele invetiatoriloru. Asi pote aduce inainte inca si multe alte neesactitati, cumu e d. e. si aceea, că pamentulu nu dă hrana planteloru, pag. 21 § 7, ci acesta o face numai aerulu si ap’a. Asia dar in nisipu său petrisiu ar trebui se se faca plantele mai bine, că-ci aci pdte străbate aerulu si ap’a mai usioru, in pracse inse nu e tocma asia. Mai departe că pomii potu fi scutiti de bruma prin funii de paie, asia numitii atrăgători de bruma, propria verba pag. 24; inse nu voiu face pe criticulu acestui manualu, si apoi neci nu e loculu aici. Se intielege că introducbnduse mai antaiu cur- ) suri de economi’a rurala pe la preparandii si semi-p narie, ar urmă apoi de a se introduce si in sculele 6 popularie, unde totu invetiatoriulu se aiba o bucata de locu, dispensatu de ogoru, pe care se’lu lucre in modu rationalu, se porte economia de modelu, ce vediendu si aceștia mai betrani, pe cari nu’i pre poți capacită numai asia cu spusulu si cu esplicarea, ne- gresitn că aru imită si ei esemplulu invetiatoriului, aru alergă la dettsulu spre a cere deslușiri, si n’aru mai desconsidera economi’a rurala tienendu mortisiu la usulu si datinele stramosiesci, cumu se intempla a- cbsta de presente. Se aducu numai unu esemplu: „Nu de multu conveniiu cu unu dascalu betranu, care me întrebă că ce am invetiatu pe unde am fostu." „Economi’a de campu," fă respunsulu. La acdsta celebrulu dascalu se minună si dîse: „D’apoi d-le, cumu de te-ai dusu asia departe si ai cheltuita atăti bani; se fii venitu la mine, că eu nu me dau pe toti dăscălii, dela cari ai invetiatu d-ta. In urm’a acestui complimentu neci că mi venf a rîde. Scene de ace- stea am avutu nu una. Unii totuși sunt mai gene- roși, că-ci celu putienu te ascultă si aproba, si nu- mai ddca se departă te iau in rîsu: „d’apoi dela unu domnu se iau eu invetiatura cumu se’mi lucru pa- mentulu, că ddra după plugu am crescutul E tristu, inse e adeveratu. Se revenimu acumu erasi la ogoru, cerendu mai antaiu escusare stimatiloru cetitori pen- tru acdsta lunga introducere. Deci se vedemu, de ce tienu economii, nostrii rurali atăta la ogoru. Aici după esperientiele căte le-amu facutu pana acumu avemu se facemu patru despartiemente, si adeca: a) Unii tienu la ogoru, că se odichnbsca loculu si pentru a sterpi buruienile; b) altii lașa ogoru, pentrucă se pasca vitele; c) dra alții si pentru una si pentru alta; si in fine d) unii, că-ci asia s’au pomenitu. Va se dîca aceștia din urma n’au neci unu motivu, afara de acela, că asia s’au pomenitu; „si apoi strămoșii nostrii," dîcu ei, „inca au lucratu asia si totu au traitu si inca mai bine." Asia este; inse noi acumu vedemu, că nu po- temu traf asia bine, că-ci dmenii s’au imultitu si cu ei recerintiele si dările, care după sistem’a vechia nu se mai potu acoperi. Se cercetamu acumu, care dintre aceștia se afla pe calea practica a adeverului. După noi neci unii; bta pentru ce. Se cercetamu mai antaiu punctulu a). Aici din capulu locului e de observatu, că pamentulu nu odichnesce neci odata, de drece procesele che- mice si fisicale in elu suntu mereu active, si acbsta totudeauna a fostu si va fi asia, cu acea deosebire numai, că aflanduse pe elu vegetale, activitatea e mai — 97 — mare. Chiaru aci inse jace cestiunea si de aci ur- mddia, ca loculu trebue semenatu, că se nu ne fia ostendl’a in desiertu perdiendu produsulu de pe unu anu intregu, care dieu te pdte scapă din multe ne- cadiuri, punendutc in pusetiune a astupă multe găuri, si deca ti dă man’a, a mai pune inca si cate ceva la o parte. Pdte că opinatorii de sub întrebare sunt de credintia, că pamentulu e că plugariulu, care a lucrata tdta diu’a si inca si o parte din ndpte, de abia asteptandu, că se-si odichndscâ membrele sale, că-ci mai pica de pe pitidre, si asiedienduse" apoi ori unde, addrme că mortu, pentrucă in diu?a urmatdria desteptanduse se-si reîncepă lucrulu seu cu poteri înnoite. După noi aedsta părere n’ar fi tocma corecta, că-ci numai sufletulu dorme, in trupu • inse procesulu de vietia decurge ne’ntreruptu. - Au nu se scie, că ânim’a si venele pulsddia ne’ncetatu, resuflarea nu se pdte întrerupe neci macaru pe căteva minute fara pericululu vietiei? Stomaculu dre nu e elu mereu activu că o machina, avendu materialulu de prelu- crata? Pentruce dre culcandune ser’a satui, pana di- minetia flamandimu? De siguru nu pentrucă stoma- culu (randi’a) e inca plina, ci din contra, pentrucă in elu nu se mai afla nimica, de drece a mistuitu totu, va se dîca: a fostu activu. Chiaru de aceea se dîce, că copii cei mici candu dormu crescu, fiendu-că su- fletulu dormindu nu impedeca intru nimica procesulu vegetativii; prin urmare acesta ’si pdte desvoltă tdta activitatea sa spre a formă din bucatele mancate sânge si din acesta carne si dse etc. Dopa tdte acestea deducemu, că ar fi mai nemeritu a asemenă pamen- tulu cu stomaculu, in cătu se atinge de activitatea sa, că-ci si acesta si acela lucrddia si preparedia mereu materialulu ce li sta la dispositiune. Stomaculu si matiele (canalulu mistuitoriu) prepara materialulu pen- tru desvoltarea si sustienerea vietiei animaleloru si a omului, era pamentulu pentru desvoltarea vegetaleloru. Se intielege că pe cătu unulu seu altulu dispunu peste mai multu si mai bunu materialii, pe atătu va fi si efectulu mai imbucuratoriu. Acesta comparatiune e cam triviala, dar nu strica nimica, de ar avd numai efectulu doritu; si apoi pe langa aceea stomaculu nu e elu facutu din pamentu, din care e claditu totu trupulu omenescu? pamentu ai fostu si in pamentu te vei intdrce.“ Aedsta poporulu nostru de rondu nu si-o pdte esplică, pe candu lucrulu in sine e fdrte simplu. Eca cumu: pamentulu da nutrementu plan- teloru; diii acestea se nutrescu animalele; noi inca ne nutrimu- cu plante si animale; plantele sunt din pamentu, prin urmare noi inca suntemu din pamentu. Ce se atinge de sterpirea buruieneloru, apoi e adeveratu, că prin ogoru se sterpescu binisioru. Mai este inse si o alta metoda mai corespundietdria, aceea de a semenă trifoiu, sfecle de zacharu etc., cari lașa după sine loculu fdrte curatu; asia dar pentru ce ogoru? Cu referintia la cei de sub punctulu b) intrebamu, că ce pasiune afla vitele pe ogdra, nu alerga ele cătu ' e drag’a de dî ameți te de fdme? Am auditu adese pe unii si altii dîcendu: „pare că a muritu mum’a boi- loru (vaciloru etc.), ce mai boi erau odata, gandeai că se nu stea ap’a pe ei.“ Eu credu dieu că au fostu, ba credu inca mai multu, credu adeca, că pe atunci erau nutrite si grijite mai bine si nu se prindea la jugu si hamu, decătu numai pentru a le invetiă, dra nu că acumu, pentru a trage cătu e dio’a pana le mai esu ochii si inca adese rupte de fdme. Credu mai departe, că si in tempulu de fatia amu potă avă vite si inca mai frumdse si mai corespundietdrie sco- pului,-numai deca amu lucră mai intieleptiesce, ddca amu produce mai multu nutretiu de totu feliuln si deca le amu griji mai bine. Tdte acestea pe ogdra de siguru neci odata si in vecii veciloru nu se potu ajunge. E constatata că unele plante cumu e graulu, rapiti’a etc., se făcu fdrte bine după ogoru, inse nu mai puțina este adeveratu — si aedsta ne apro- bdza mai tdte ecsemplele practice — că ele se făcu totu asia de bine si după trifoiu, mazarichiâ cosita verde etc., la cari s’a gunoitiî bine. Si apoi e datin’a, că ogorulu se se guuoidsca, ceea ce la grâu nu-i prd priiesce. In asemene impregiurari nu arare-ori voru fi facutu economii nostrii trist’a esperientia, că graulu cade, cresce mare in paiu, pre candu spiculu remane slabutiu si golu. Se presupuuemu acumu, că in locu de ogoru s’a semenatu — dupace mai antaiu s’au gu- , noitu bine —' trifoiu, mazarichie, cucurudiu desu, sfecle de zacharu pentru a le taiă drn’a meruntu, a le me- stecă cu paie taiate si preseră cu putiena urluiala, tarîtie etc.; ddca amu face asia, ce mai vite amu mai ave, si inca si mai multi banisiori in punga. Aici e de a se bagă bine de sdma, că plantele ce străbătu afundu in pamentu, cumu sunt napii de zacharu, lucern’a, trifoiulu, si ceru unu pamentu mai afundu, celu puținu de 2 urme, că-ci acolo, unde indata dai de petrisiu sdu de stanca, nu se prd făcu, de drece radecinele aci nu se potu intende, nu afla nutrementu si nu se potu respandi cumu le place loru. Trifoiulu ilu poți semenă peste ordiu, ovesu, mazarichia, inu, asia, că nu e de lipsa că se ari separata numai pentru elu. Dupace seceri, cosesci aceste plante, re- mane trifoiulu, care totu in anula acela ’ti da inca nutretiu multisioru, mai potendu inca se pasca si vitele tdmn’a. Se intielege de sine, că vitele se nu se scdta flamende la pasiune, se li se dea demindtia vre doue paie, mestecatura, că esindu la trifoiu se nu imbuce cu lacomia, că-ci se infla, mai cu sdma pe uddla, rdua; aedsta se intielege si de lucerna, de si nu in asia mare gradu. Aceste plante si in grajdiu se se dea numai mestecate cu paie', mai bine este se se taie mestecatura. In anulu urmatoriu vei cosi apoi de vreo trei-patru ori, dra tdmna rupendulu — că-ci arare ori tiene mai multu de 2 ani, — cu vreo 2—3 septemani inainte de semenatu se-lu grapi bine, că pagistea se se putredidsca. Urmddia apoi semenatulu grâului, sdu alu rapitiei, ne avendu trebuintia se’lu mai 16 — 98 — ari inca odata. In locu de trifoiu poți semenă sfecle, care dau vreo 300 de centenarie, său alte plante. Atunci vei pote dîce, că se nu stea ap’a pe vitele tale. Trifoiulu nu se face peste totu locuia, ci nu- mai in acelea, cari nu duca lipsa de umediăla; acesta o potemu observa si pe livedile năstre, unde in unele locuri se face de sene, era intr’altele nu. . Se se ia mai bine in considerare, că loculu trebue arata si lucrata la tempulu seu, ce după b) nu se păte face, că-ci apoi de unde s’aru nutri vi- tele, in cătu se nu stea ap’a pe ele. — După aceea se ara de vreo 2—3 ori asia dîcăndu in fuga, va se dîca: isi făcu lucru de unde n’au; mai bine ar face se se culce si se dărma. Apoi totuși economii lameu- tădia că le ambla reu, de si culp’a e a loru. Intre o aratura si alta trebue se trăca vreo 6 septemani pana ce loculu se. căce bine. Acesta se păte observă atunci, candu brusii incepu a se sfarma, loculu a se asiediă si obli, implenduse de verdătia. Acestu ter- mina se păte ajunge mai curendu, fiendu tempulu schimbatiosu; pre candu pe de alta parte fiendu mai multu secetosu său ploiosu, va trece mai multu pana se se căca. (Va urma.) Din istori’a eclesiastica generala. Dela Petru apostolulu pana in dîlele năstre au fostu 297 episcopi ai Romei vechi, carii se numescu si patriarchi său papi ai Romei. Intre acei 297 papi 24 inși an fostu contra papi, candu adeca in urm’a certeloru se alegea si căte duoi, uneori si căte trei papi in același tempu. 19 papi au părăsita Rom’a; 37 inși au locuita din capulu locului afara din Rom’a, in alte fieri, si de acolo au gubernatu bi- seric’a. 8 papi au domnitu numai tempu de căte una luna celu multu; 40 papi căte 1 anu; 22 inși pana la căte duoi ani; 54 inși pana la căte cinci ani; 57 inși pana la diece; 51 pana la cincispre- diece; 18 inși pana la duoedieci de ani si numai 9 papi au domnitu mai multu că duoedieci de ani. Din cei 297 papi 31 inși au fostu decliiarati de usurpatori si eretici. Dintre 282 papi legi- timi 64 papi au moritu cu mărte rea, ăra anume 18 inși fusera omoriti cu veninu (otraviti), 4 inși su- grumati; 13 papi morira in alte moduri, inse totu assasinati; pe Ștefana VI. ila spendiurara, pe loanu XVI. ilu mutilară (ciungiră); pe loanu X. ilu inne- cara; Benedictu IV. morf cu străngulu de gâtu. De- spre loanu XIV. se spune, că a fostu omoritu cu fămea că si Grigorie XVI. Gregorie VIII, fusese in- chisu in una colivia (cușca) de feru; pe Celestina V. ilu omorira batendu’i cuie in templele capului etc. etc. Afara de papii carii au locuitu la Avignon in Franci’a, 26 papi fusera destituit!, luati la fuga, ecsilati. 28 de papi s’au potutu tienă pe tronu numai cu ajutoriu străina armatu. Asia dara istori’a arata, că din 297 papi 153 au fostu parte eretici, parte ămeni corrupti; seu incai fărte ticăloși, imbecili, precumu se dîce* Pius II., Sixtus IV., Innocentiu VIII., Alecsandru VI.; Paulu III., de si au fostu călugăriți, totuși s’au in- ' soratu si au avutu prunci. Despre Leo VI. tienu cronicarii italiani, că a fostu femeia si că a moritu in patulu nascerei (in lechusfa), de unde contemporanii acelei femei tenere inaltiate la ranga de papa dîcea pe latinesce: peperit papissa pupillam, adeca papiti’a său papes’a a nascutu copila. Uneori se punea pe tronulu lui Petru căte unu junisioru usiorelu de mente; nascutu din familii aristocratice si patriciane din Rom’a său de airea. Aceî juni apoi uită fărte curendu, său că nu’si cunoscea de locu inalt’a si sacr’a loru chia- mare, si asia curendu apucă calile de ecs. ale impe- ratoriloru Nero, Caligula etc. Ecsemple de acestea s’au pastratu in istori’a eclesiastica a ambeloru bise- rice mai alesu dela secolulu alu cincilea (a. 450—470) pana in alu 16-lea, adeca pana la reformatiune, pe unu periodu mai bine de una miie de ani. Corrup- tiunea in evulu midiulocfu alu istoriei europene nu era neci-decumu mai puțina, decătu pe tempulu im- peratoriloru Romei antice. Cu totu fanatismulu unora , si cu fota adeverat’a religiositate, pietate si morali- tate a altora, in regiunile superiori ale societatei euro- pene se află unu mare numeru de omeni, cari ’si batea jocu cu cinismulu celu mai neaudîtu de cre- dintia si religiune, de moralitate si pietate si de ori- ce virtute a sufletului omenescu. Pana pe tempula conciliului dela Basili’a episcopiele si prelaturele se vendea cu licitatiune, in cătu le potea lua ori-cine voiă, intocma precumu se intemplă in Orientu pana in tempurile mai dincdce si mai alesu pana la de- șteptarea popăraloru din imperiala turcescu, cumu si a moldavo-romaniloru. Imperatulu si regele Sigis- munda, acelu tirana scărbosu, care ceruse estermi- narea poporului romanescu, pentrucă nu i se supunea lui si papei, pe langa ce era fărte mintiunosu si per- fidu, apoi mai era si atheu in gradu atătu de mare, in cătu elu facă se’lu hirotonisea si pe elu de sub- diaconu, apoi mergfendu la Rom’a, se puse a ministra si elu papei la altariu, inse numai pentru că dela inaltimea altariului (după ritulu apusenu) se păta vedă mai bine pe femei si se yorbăsca măscări cu pap’a in tempulu servitiului dumnedieescu*). Ne mai audi- tele crime si scandale revoltatorie intemplate la curtea papei Alecsandru VI. si cu intrăg’a famili’a Borgia sunt cunoscute in dîlele năstre din mai multe fân- tâni autentice. Multi se mira de starea cea decadiuta a popă- raloru orientale, ăra publiciștii moderni din Europă, isi bătu jocu la tote ocasiunile mai alesu de nesciinti’a,¹ si coruptiunea clerului popăraloru din imperiala tury cesca, de simoni’a, de venalitatea care a domnita¹ acolo in tăte tempurile si mai domnesce pana in dîlele năstre. Aceiași publiciști ori candu au cea mai mica *) F. C. Schlossers Weltgeschichte IX. Bd. — 99 — ocasiune trasa că de peru de a scrie despre poporulu romanescu si despre clerulu acestuia, simtu una plă- cere satanica de a zugravi negru in negru tdta starea ndstra sociala si morala, precumu au facutu de ecs. intre alti multi publicistulu Weiss din Vien’a, care in luliu 1852 venise si elu in suit’a imperatdsca, a- poi mai incdce anghilu Bonner, nemții dr. T. Richter (1868), profesoriulu Wattenbach dela Heidelberga etc. Se cuvene că noi se fimu ggygri catra noi in- sine, dara nu ne este ertatu că se fimu nedrepți. Se ne vedemu in ochii nostrii nu numai paiulu, ci si bărn’a, ddca o simtimu că este acolo; se ne cu- ndscemu, se ne corregemu pre noi insme, reculegăn- dune tdte poterile spiritului; ci neci-unadata se nu ne umilimu înaintea strainiloru pentru vitiurile si nea- junsele ndstre, pana atunci, pana candu nu vomu cerceta cu deameruntulu totu pe urmele istoriei, deca alte popdra in conditiunile eclesiastice, politice si so- ciali, in care amu fostu condamnati noi a geme si a suspina, au fostu mai bune, mai puținu scutite de vitiuji, decătu amu fostu noi. Cu ajutopulu compa- ratijmiloru si inductiuniloru ni se va arata totu-una- data, ddca potemu noi spera, ddca avemu dreptu se asteptamu unu viitoriu mai ferice alaturea cu po- pdrale acelea ale pamentului, care se vedu astadi mai înaintate in cultura morala, ceea ce este capulu lu- crului, cumu si in tdte celelalte ramuri ale culturei oinenesci, dela care depende- prosperitatea si ddca voiti, ondrea si glori’a unui poporu. Ce au fostu acelea popdra înainte cu unu secolu, cu cinci, cu diece si unde stau ele astadi? Acdsta intrebatiune trebue se ni o p’unemu desu in cursulu vietiei ndstre. Amu dîsu că cultur’a morala este capulu lucru- lui ; se cuvene dara, că *in lini’a prima se ne casti- gamu din trecutu, din istoria, cunoscintie bune despre starea acestei culture la acelea popdra apusene, care in dîlele ndstre stau in fati’a ndstra cu manile in sioldu si ne striga in bajocura: Cautati incdce voi valachi barbari, mojici crudi si corrupti, cătu sun- temu noi de buni, luminati, drepți, santi in compa- ratiune cu voi. Doctrin’a cristiana, moral’a evangelica a fostu representata in apusu pana la reformatiunea cea mare din sec. alu 16-lea prin clerulu din Rom’a, dela carele dependea celalaltu cleru intregu in tdta Europ’a apu- sdna si meridionala; dra la resaritu prin clerulu din Constantinopole, Alecsandri’a, lerusalimu, Antiochi’a. Istori’a eclesiastica a aceloru biserice trebue se o cul- tivamu si⁻'studiamu in viitoriu si noi cu totulu altu- mentrea, decătu ni s’a propusu si dresicumu insinuatu aceea pana acuma, adeca se o cultivamu si studiamu ferindune in decursulu cercetariloru ndstre de orice simpathia sdu antipathia, desbracandu orice predile- ctiune, opiniune preconceputa, superstitiune, si apa- randune de orice unilateralitate. Atunci si numai a- tunci ne vomu potea apuca cu resultatu de scrierea istoriei eclesiastice a poporului romanescu, totu-una- data se va vedea, ddca a mai remasu cineva, care se aiba curagiulu a ridica pdtr’a si a o arunca asupra i ndstra. Bibliografic u. Opulu istoricu intitulatu: „Vechi’a metropolia ort. rom. a Transilvaniei, suprimerea si restau- rarea ei“ — septeman’a venitdria — înainte de ter- minu, va esi de sub tipariu, si se va potd trimite dd. prenumeranti. Acdst’a se aduce la cunoscinti’a prd on. dd. pro- topopi si a celorulalti dd. colectanti, rogati amical- minte pentru culegerea prenumeratiuniloru, precumu si a toturoru domniloru, cari aru dorf a avd acdsta carte, — că se binevoidsca a grăbi cu trimiterea pre- numeratiuniloru, insemnandu acuratu numele si lo- culu prenumerantiloru, precumu si modulu, in care aru socoti dloru că s’aru potd mai siguru si mai cu înlesnire espedă brosiurele respective. Opulu tiparitu va contiend cu vreo ddue cdle mai puținu de cumu se anunciase, din causa, că-ci aflandu cu cale subscrisulu a se abate dela planulu seu primitivu, de a-lu tipări intregu cu litere mari cicero, cu de cari aru fi esitu cu multu mai volumi- nosu de cumu se socotea, — tdte documentele cele numerdse se tipăriră cu litere mai merunte garmondu, care, cumu se scie, inghitu multu materialii. Prenumeratiunile se potu trimite ori la subscri- sulu, ori la tipografi’a archidiecesana. Sibiiu, in 4. Martin 1870. Nicolau Popea, protos. archid. Au esitu de sub tipariu si se afla de vendiare la librariele Socek, loanidu etc.: VIATI’A, OPERILE SI IDEILE LUI GEORGIE SÎNCAI DIN SINCA de A. Papiu Ilarianu, unu volumu in 8°,. 156 pag., pretiulu in Romani’a 4 lei noui, dra in Brasiovu si Sibiiu 1 fr. v. a. BASME, ORAȚII, PĂCĂLITURI SI GHICITURI adunate de I. C. Fundescu, cu o introducere despre literatura popularia de B. P. Hajdeu. Editiunea II. Unu volumu in 8°, 156 pag., pretiulu 2 lei n. RASVANU SI VIDRA. Poema dramatica in 5 canturi de B. P. Hajdeu. Editiunea III. Unu volumu in 8°, 186 pagine. Pretiulu 3 sfanți. — 100 — Catalogu generalu de cârti romanesci alu libreriei S. Filtsch in Sibiiu (piati’a mica Nr. 424). (Continuare din Nr. 19 a. tr.) Lectura morale. Adunare de istorii morale alese. Part. I. 24 cr. Part. II. 24 cr. Consultare catra teneri, trad. de I. Zacliariad. Bucur. 1852. 30 cr. *Ic6n’a crescerei rele cu midiuldce de a o face si mai rea, de A. Muresianu. Brasiovu 1848. 1 fr. Istorii morale spre intrebuintiarea teneriloru. Sibiiu 1861. 25 cr. *Portarea de buna cuvenientia intre omeni. Trad. de T. Cipariu. Ed. 2-a reved. si inmultita. Sibiiu 1863. 15 cr. Proiectu de educatiunea feteloru, trad. de R. Popescu. 1860. 1 fr. 20 cr. . Robinson in insnl’a sa, trad. de I. Baumann. Craiova 1861. 60 cr. Viati’a si pildele preaintieleptului Esopu. 30 cr. L e g i s 1 a t i u n e. Codicele civile aust. univers., publ. in mar. princ. Ardealu cu patent’a din 29 Maiu 1853, dinpreuna cu ordiuatiun. suple- ment. referitorie la acestu codice de legi si cupr. in adita- mentu. 2 tom. 7 fr. 30 cr. Codicele penale de crimini, delipte si abateri si regulamentulu de tipariu din 27. Maiu 1852. (Edit. manuale oficiale) 3 fr. Dreptulu publicu alu Romaniloru, de S. Barnutiu, 6 fr. 30 cr. **Formularii pentru proced. criminala din 20. luniu 1859 si pentru instrucțiunea despre funcțiunile interne si ordinea trebi- loru la judecătorii in cause penale. După edit. oficiosa de tribu- nalulu super, din Eperies, traduse sub ingrigirea mai multora juriști practici. Sibiiu 1865. „60 cr. **Formularii pentru protocolele esibite civile-judec. cuprindiendu procedur’a civila, norm’a concursuala si cambiala si proce- dur’a in cause combiale, precumu si procedura in cause necon- traverse, publ. de catra c. r. tribunalu superioru din Eperies. Sibiiu 1865. 2 fr. 50 cr. **Instructiune pentru tienerea in evidenția a provisoriului (1® da- rea după pamentu. 50 cr. Noțiuni si princip’a generali de dreptu romanu, de G. Th. Cbitiu. Craiova 1864. 1 fr. 50 cr. Procesur’a civile provisoria pentru Ardealu si pentru părțile îm- preunate cu densulu. 2 fr. 50 cr. Questiunea Pensiuniloru si a Recompenseloru naționali de G. Missail, advocatu. Bucuresci 1866. 50 cr. Reformele Romaniloru seu colectiune de tote legile si regulamen- tele introduse in administratiunea României dela Ian. 1859 pa- na la Oct. 1864, de I. Brezoianu. Bucuresci 1864. 2 fr. Igiena. Igiena populara de Barasiu. 1 fr. 50 cr. ,Macroviotica său măiestria a lungi vietia, după Hufeland trad. de dr. P. Vasiciu, 2 tomuri. 2 fr. 50 cr, Manualulu sanatatii, seu medicina si farmacia domestica de Ras- pail, trad. de Brezoianu cart. 1 fr. 10 cr. Practic’a doctorului de casa, dc St. Episcopesculu, doctorulu po- litiei Bucuresciloru. Bucur. 1847. 6 fr. 50 cr. Prescurtare de anatomia descriptiva de dr. fr. A. Polizu. Bucur. 1859. 3 fr. 10 cr. Agronomia. Agricultura francesa la espositiunea universale din 1867, de lo- nescu. Bros. I. 80 cr. Cursu elementariu de agricultura si de economia rurala de Ras- pail si tradusu in romanesce de Ioane Brezoianu. Bucuresci. 1850. 2 fr. 65 cr. Invetiaturi pentru prăsirea dudiloru si Crescerea gandaciloru de matasa de P. Poenariu. Bucur. 1849. 1 fr. 60 cr. Rudimentu agricolu universale prin întrebări si respunsuri, seu agricultur’a invetiata prin principii sei, aplicabili la a sa prac- tica in tote tierile si climele, traduse de loanu Brezoianu. Bucu- resci 1850. 1 fr. 60 cr. Romane, novele, voiaj e. Bucur, istoria fondării Bucurestiului de Pelimon. 1 fr. 10 cr. Calatoria la Ierusalimu in serbatorile pasciloru si in Egiptu, de Bolintineanu. 1 fr. 20 cr. Calatoria in Palestina si Egiptu, de Bolintineanu. 2 fr. 40 cr. Calatorii la Romanii din Macedonia si Muntele Atos seu Santa Agora de D. Bolintineanu. 1863. 1 fr. 20 cr. ; Calatorii pe Dunăre si in Bulgaria, de D. Bolintineanu. 1 fr. 20 cr. -Cei trei musquetari de A. Dumas, cu 32 grav. 1857. 6 fr. 30 cr. Clotilda si Edraond., romanu istoricu de Pacard trad. de Negulici, 2 voi. 2 fr. 10 cr. Ciocoii vechi si noui seu ce nasce din pisica siorece mananpa, romantia drigin. de M. Philemon. Bucur. 1863. 3 fr 15 cr. Coconu lenica. Nuvela orginala de *** 1 fr. 20 cr. • Colectiune mica de novele, tradusu de lorgu Bucsanescu. Cernăuți. . 1864. 1 fr. 50 cr. Colib’a lui Mosiu Toma de Stove, trad. de Codrescu. 2 voi. cu ilu- strație. 6 fr. 30 cr. . Columb’a. Romanu de Alecsandru Dumas, trad. de I. Vulcanu. Pest’a 1866. 60 cr. • Contele de Monte-Christo de Dumas, trad. de G. A. Baronzi, 8 .voi. ilustr. cu 315 gravuri. 8 fr. Dam’a cumargaritari de A.Dumas fiiulu, trad. de Baronzi. 5 fr. 25 cr. Din operile lui Lord Byron, trad. de I. Eliade. 1 fr. . Domna Contesa Dora'd’Istria de Armând Pomier. Traducere din lim- b’a franc. Bucur. 1864. (Cu portr. Ddmnei.) 84 cr. Draculu sî femei’a, romanu gasitu sub peruc’a unui holteiu betranu 1 fr. 36 cr. Ecoulu Resboiului. Baltica. Dunarea. Marea migra. De Leuzon la Dieux, trad. de Peretzu. 1855. 40, cr. „ . Elen’a, romanu orig. de datine palit.-filos. de D. Bolintin. 1862. 2 fr. 20 cr. Escursîuni in Germani’a meridionala, memorii artistice, istorice si cri- tice, de Philimon. 2 fr. 70 cr. Fabiol’a s6u beserica catacumbeloru, de Nicolau Wiseman, trad. de membrii societatei besericesci literarie a teologiloru rom. din Viena. 1863. 2 fr. Fetele lui Barabas de Lespâs trad. de Zachariade 2 tom. 2 fr. 10 cr. Fidantiata de Lammermoor din W. Scott, trad. de Baronzi. 1 fr. 50 cr. (Va urma). Dictionariulu UNGURESCU-ROMANESCU compusu de Georgie Baritiu, Brasiovu 1869, tormatu 8° mare, 41 c<51e, se afla depusu spre vendiare la ₄ librariele din Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, Te- misidr’a, cu pretiulu originale ficsu 3 fr. 70 cr. leg. tidpenu cu piele, si 3 fr. 20 cr. v. a., lega tu usioru. -ₜ Anume pentru comitate sunt depuse in Clusiu la li- brăriile dloru I. Stein si Lad. Demjen. In Sibiiu la. librari’a S. Filtsch. Cursurile intregi ale acestei foi periodice „Transilvani’a" pe anii 1868 si 1869 brosiurate se potu cumpără cu căte v. a. fr. 3 in Sibiiu din can- celari’a comitetului asociatiunei trans. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografii Riimer & Kamner.