------------------- cOsns' Acesta f6ia ese J cate 3 cele pe luna ( si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. | Pentru străinătate J 10 franci cu porto !, Vp poștei. jWs^----------------Wîîrel TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. - A J³., . (i Abonamentulu se p I face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Nr. 23. Brasiovu 1. Decembre 1869. Anulu II. Privire scurta preste lașele gimnastului rom, de Seini, proiectatu si pusu in prospectu de catra intieleginti’a romana din comitatulu Satu-mare. Unu poporu fara cultura e nu numai orbu spi- ritualmente, ci e despretiuitu, batjocoritu, maltratata, trasu impinsu si suprematisatu in totu modulu de catra cei «nai aventati decatu elu. Cultur’a e lumin’a mintiei. „De va ambla cineva diu’a, nu se va po- ticni, ca vede lumin’a lumei acesteia. Era de va ambla cineva ndptea, poticni-se-va, că lumina nu este intru elu.“ Totu omulu este chiamatu la lumina, totu omulu este chiamatu si indreptatitu la cultura. De au fostu tempuri vitrege, candu romanulu chiaru in patri’a sa eră despoiata si de acestu dreptu omenescu; acele tempuri au trecutu deja pentru totudeuna, si neci Ddieulu poteriloru se nu deie, că se mai revină! Poporulu romanu desteptanduse de unu tempu bunisioru incdce, din letargi’a si amortidl’a secularia, la care a fosta condemnatu — nu pentru vin’a ori lașitatea, ci chiaru pentru generositatea si mareanimi- tatea sa: numai-decatu a prevediutu, ca pentru man- tuinti’a ecsistentiei sale natiunali nu este altu modru ori midiulocu, decatu cultur’a, si deci cu tdta energi’a si resolutiunea a apucata pe acdsta cale. Sî aventarea in cultura a acestui poporu vitalu in tempu relativu scurta, eu dîcu plinu de bucuria si mandria, dra unii străini privindu chiorisiu, recunoscu plini de invidia, că e admirabila. Intru adeveru, nu e prd lungu tempu, decantlu vedemu unu numeru imbucuratoriu de aso- ciatiuni si societăți infiintiate pentru aventarea culturei natiunali — in tdte părțile locuite de romani. Insti- tutele de invetiamentu, asia dîcendu, fara vreunu altu ajutoriu sdu sprijdnă, decatu numai din modestele si marginitele ndstre poteri, inca ni le-amu sporita bi- nisioru si cu ajutoriulu celui de susu si a geniului natiunei ndstre speramu a le mai inmulti incetjsioru. Barbatii cualificati in tdta privinti’a, intieleginti’a ni s'a sporita si se sporesce mereu in proportiune insu- tiatdria de respecta. A sosita tempulu, candu nu mai e nime indre- ptatitu si chiaru nu are potere a se opune desvoltarei culturei ndstre natiunale; că-ci celu ce din orice re- specta malitiosu, din pofta de predomnire, ori din invidia ar cutediă a sta că inimicu in calea desvoltarei ndstre in cultura, aru fi nevoita a se convinge, că chiaru prin o astfeliu de maniera ni dă o mai mare impintenare, si s’aru retrage rusînatu; că-ci geniulu seclului ni striga si noue cu voce insufletitoria: „în- ainte, fetioriU ... Si geniulu seclului e atotu-potente, din antea lui cadu si se ruinddia tdte stavilele! . . . De astfeliu de idei si convingeri condusa intie- © leginti’a romana din comitatulu Satu-mare, inca in an. 1861 (Sept. 12.) s’a adunata intru o conferenția, conchiamata prin dn. protopopii Georgiu Maniu la Seini, in Nr. de 27 inși, intre cari si cativa dd. pro- fesori gimnasiali dela Beiusiu si unu dn. ablegatu die- talu din comitatulu Aradului, si au proiectatu si de- cisu infiintiarea unui gimnasta superioru romanu la Seini. Comitetulu alesu in acdsta conferintia a tienuta siedinti’a din urma in 15. luliu a. c. in Seini, si intre altele a decisu si acea, că unulu dintre membrii co- mitetului, cari au fostu la acdsta siedintia de fatia — si sdrtea cadta chiaru pe mine — se deliniedie istori’a si faseleK preste cari a trecutu acestu proiecta, in an- tea adunarei generali 'de estu tempu a asociatiunei transilvane, că astfeliu națiunea se cundsca tendenti’a si nesuintiele ndstre si se le sprijindsca; pentrucă noi asia credemu, că interesulu nu e numai particulariu alu nostru, ci universalu alu natiunei. Provinci’a ce mi-e data pentru astadi vinu acumu a o implinf cu o rara bucuria, rogandu pre strălu- cită adunare de puțina pacientia si promitiendu, ca voiu fi catu se pdte mai succinta. Conferinti’a intielegintiei romane din comitatulu (prefectur’a) Satu-mare adunata in 12. Sept. 1861, convingunduse despre lips’a ardietdria a unui gimnasiu romanescu in aceste parti, a primita cu unanimitate proiectata infiintiarei lui si a defiptu localitatea cu 24 voturi contra 3 in opidulu Seini din causa, de o parte a aflatu a fi centrulu aci pentru romanii din comitatele Satu-mare, Ugoci’a, Marmati’a, Silva- ni'a cu 2 comitate si Cetatea-de Pdtr’a, dra despre alta parte, pentrucă poporatiunea romana resp. co- inun’a bisericdsca de aici a oferita localitate si ma- teriale pentru redicarea edificiului recerutu, indatorin- duse a dă si lemne de focaritu la scdla; totuodata s’a oblegatu a sustiend scdlele normali, dintre care doue clase pe atunci se si aflau infiintiate si organi- sate. Despre aceste comitetulu are la mana docu- mente scrise. — Ivinduse apoi întrebarea, că pe ce 46 — 276 — spese se se infiintieze si sustiena acestu gimnasiu, s’a decisu, că acdst’a se se faca pe spese private, câștigate pe calea oferteloru benevole, si acesta afara de altele din acelu motivu, că-ci pe atunci nu eră de locu, si chiaru acumu e debila sperantia, că se se in- fiintieze in graba gimnasia de stătu cu limb’a pro- punere! romanesca; era poporulu romanu preste totu numai de aceste duce lipsa imperidsa. Astfeliu in scurtu — la inceputu — s’au oferitu, resp. subscrisa sum’a de 5890 fr. v. a. Totu atunci s’a decisu, că despre acesta Întreprindere salutarla se se incunoscin- tieze veneratele ordinariate diecesane de Oradea mare si Gherl’a, cu acea rogare, că acele se sprijinăsca si midiulocăsca aprobarea dela locurile mai inalte. — Pentru conducerea ulteridra a acestei cause confe- rinti’a acesta au alesu din sinulu seu unu comitetu din 10 membri, cari inca in același anu (1861) in 29. Oct. adunanduse in Madarasu au redigeatu o suplica adresata Maiestate! sale imperatului pentru gratidsa aprobare a acestei Întreprinderi, resp. a gimnasiului infiintiandu, care suplica mai tardiu cerculandu prin comunele romanesci din comitatulu Satu-mare, s’a subscrisn si provediutu cu 85 sigile comunali. Totu atunci in Madarasu s’au redigeatu si alte adrese catra vener. ordin, diecesane de Grade mare si Gherl’a in intielesulu amintitu mai nainte. La anulu apoi a tie- nutu comitetulu alta siedintia in Satu-mare, unde s’a revediutu si modificatu adresele aceste si s’a alesu o comisiune de 4 membri pentru elaborarea statuteloru gimnasiului infiintiandu, ceea ce membrii comisiunei, fiacare separații, au si implimtu si au strapușu pro- gramele de statute la presiedintele loru. De aci apoi constelatiunea politica in intrulu im- periului luandu o strămutare si facunduse unele re- stringeri si in administrarea politica, conferintiele si adunările de orice soiu s’au condiționați! dela conce- siunea prealabile a oficiolateloru politice respective, si adeca s’au pusu multe pedece tienerei de adunari si conferintie. Intre astfeliu de impregiurari comite- tulu pentru infiintiarea gimnasiului de Seini a fostu asia dicendu constrinsu a-si suspinde pe unu tempu activitatea. Legile dietei trecute redicara acăsta pe- deca, si comitetulu fii conchiamatu prin presiedintele seu provisoriu dn. protop. de Seini, Georgiu Maniu pe 15. luliu a. c. la Seini, unde infatiosiancluse 6 membri, presiedintele deschise siedinti’a, justificandu prin impregiurarile preatinse suspinderea activitate! comitetului. Ivinduse apoi întrebarea, că de drece pe calea oferteloru si a colecteioru numai cu greu si in tempu indelungatu s’ar potă adună sum’a receruta (camu 200,000 fr. v. a.) pentru infiintiarea gimnasiu- lui din proiectu: in ce modu s’ar pote câștigă aceea mai usioru si mai in graba? Dn. presiedinte propuse unu planii de sortitura loteriala, in intielesulu caruia aru fi a se vinde 100,000 sorti (losuri) ă 3 fr. v. a. si din incursii 300,000 fr. remanendu, cu detragerea speseloru sortiturei, aprope la 200,000 fr., acăsta suma se romana că fondu pentru gimnasiulu infiintiandu. Modalitatea manipulare! si îndeplinire! sortiturei ace- steia o va detiermuri adunarea generala a intielegin- tiei rom. din comitatulu Satu-mare in contielegere cu frații din comitatele învecinate. Acesta este starea, acesta e stadiulu, in care se afla pana in diu’a de astadi cestiunea gimnasiului de Seini, despre care causa credemu, ch onor, publicu romanu a avutu si pana acumu cunoscintia, de si nu in detaiu. Dăca staruinti’a romaniloru din Satu mare pen- tru infiintiarea acestui isvoru alu Pierideloru e nu numai a se aprobă, ci si a se sprijini, se judece in- sa’si națiunea, la care astadi in fati’a acestei adunari strălucite facemu apelu, rogandu-o se ni ia caus’a sub patrocinarea sa. Scopulu asociatiunei rom. trans. e chiaru înain- tarea si desvoltarea culturei poporului romanu, apoi poporulu romanu de aici din amintitele 6 comitate învecinate duce de multu dorulu de a se adapa de sciintie in limb’a sa materna si astfeliu de a-si câ- știgă o cultura adeverata natiunala. Situatiunea poporului romanu nu e pe totu lo- culu intru o forma de favoratăria pentru desvoltarea culturei natiunali; si de cumva noi cei din comitatele amintite suntemu mai inapoiati in acăsta privintia decatu frații noștri transilvani, nu lips’a de vitalitate său de spiritnlu progresivii intre noi e de vina, ci pusetiunea si situatiunea năstra, care a o indegetă nu e aici loculu. Destulu e numai a cunăsce, a sci si a se convinge, ca lips’a de institutulu amintitu e cu multu mai sentita aici, că aiurea intre romani, si apoi unde e lips’a mai mare, acolo se recere si aju- toriulu mai cu intetire. Suntemu convinși, ch onor, asociatiune transil- vana conformu devisei sale măreție va luă sub păr- tinirea sa caus’a acăsta a ndstra, si dandu-ni ajuto- riulu si sprijinulu moralu, va stărui, că se fimu aju- torati si materialmente in modulu mai susu indegetatu. Er noi, fratiloru romani din Satu-mare, Silvani’a, Cetatea-de-Pătr’a, Marmati’a si Ugoci’a, cari săntemu prea tare insetati de isvorulu Pierideloru romanesci, se damu man’a, se punemu umeru la umeru, si „cu poteri unite" se staruimu a ni-ajunpe scopulu susu- atinsu, că celu mai potente midiulocu pentru desvol- tarea culturei ndstre natiunali. Ddieulu poteriloru va fi cu noi, si de va fi elu cu noi, cine va fi in con- tra ndstra ? ... — 8. Augustu 1869. Georgiu Marchisiu, parochulu Homorodeloru rom. Petitiunea societatei Romani’a “ Pre onor, presidiu alu „asociatiunei Transilvaniei!t£ Presidiulu societatiei literarie-sociale „Romani’a" conformu dorintiei generale a junimei romane studidse din Vien’a ’si ia libertate a ve face urm. insciintiare: — 277 — Junimea rom. studidsa din Vien’a recunoscendu neaparat’a necesitate de una catedra pentru limb’a si literatur’a romana la univeritatea vieneza, ce este atatu de frecuentata de catra romani si anume din tdte provinciale Daciei-traianc, a inaintatu inca in an. tr. 1868 una suplica catra inaltulu ministeriu de cultu si instrucțiune, pentrucă densulu, considerandu ma- rele numeru alu junimei studidse romane, se bine- voiesca a incuviintiă una catedra pentru limb’a si literatura romana la universitatea de aici. La acesta suplica a junimei studidse romane, inalt. ministeriu de cultu si instrucțiune a sî bine- voita inca in tdmn’a aceluiași anu a ne respunde urmatdriele: „Ministeriala de cultu si instrucțiune nu pdte creă una catedra de limb’a si literatur’a romana, că-ce una atare nu esista nece pentru una din celea- lalte limbe, afara de cea germana, ci numai docen- ture, si cu crearea unei atare docenture pentru limb’a si literatur’a romana inalt. ministeriu de cultu si in- strucțiune este totudeauna cointielesu si totu-unadata sî aplecata a destină pentru ea una remuneratiune co- respundietdria (adeca de 4—500 fr. v. a.).“ Deci dorinti’a ndstra ar ii incatu-va împlinita si acuma. După informările primite dela decanatulu filosoficu, carele intrebatu fiindu de catra in. mipist. de cultu si instrucțiune, „care e parerea sa in privin- ti’a ocuparei susu numitei docenture?* elu a respunsu, că colegiulu profesorale in unanimitate s’au sprimatu contra denumirei unui invetiatoriu de limba (Sprach- meister), sî a aratatu necesitatea unui barbatu instruitu si adapatu cu literatur’a romana. Asia n’a mai remasu nemic’a de facutu, decatu numai că barbatulu competinte, documentandu-si caletatile recerute se se adresdza ca- tra decanatulu filosoficu alu universitatiei din Vien’a spre a fi in urm’a arbitriului colegiului profesorale, recomendatu de catra acesta înaltului minist. spre recu- ndscere si întărire. Inse pre acestu barbatu, ce va avea una chia- mare atatu de mare si totu-unadata atatu de Irumdsa de implinitu, adeca de-a adapă tenerimea romana cu cunoscientiele de patria, limba, literatura si istori’a naționala, de care diutr’o fatalitate mare pana astadi fu despoiata si predata pana aci de cunoscientiele cele mai necesarie pentru victi’a unei națiuni, apoi pre langa altele va avea si insemnat’a datorintia de- a infratf si a stringe mai aprdpe si mai tare legata- rele fratiesci ale juniloru romani adunati aici de prin tdte unghiurile romanimei; după parerea ndstra ni- meni nu pdte alege si recomendă pre acelu barbatu decatu tdte trele asociatiuni literarie, adeca transilva- niana, aradana si bucovineană, cari cointielegenduse intre sine cu acea seriositate si sanctitate, pe care o reclama însemnătatea si sanctitatea causei inse-si, aru fi mai deaprdpe chiamate si mai in stare a apretiă acestu actu de mare importantia după valdrea-i me- ritata, si de a se nezui a-lu duce intru îndeplinire. Sciendu si comparandu acesta impregiurare, pre- sidiulu societatiei „Romani’a" vine in numele junimei romane studidse si indrasnesce a se rogă, că se bi- nevoiti a luă asupra resolvirea acestei cause atatu de însemnate; și fiinducă acelu barbatu nu va pote se esiste in Vien’a neci intru unu modu numai cu susu numit’a remuneratiune acordata de catra inalt. ministeriu, indrasnesce a se rogă: 1. Că se binevoiesca a studiă totu-unadata si acdsta impregiurare, adeca: cumu se-aru pote mart remuneratiunea acesta pana la sum’a cuvenita? 2. Onoratele asociatiuni literarie nu aru fi si ele in stare si aplecate a contribui anualu după po- tentia ? 3. Că n’ar fi bine a se face una rugamente catra pre onor, consistoriu gr. or. din Cernăuți, bă se binevoiesca si elu a midiulocf dela in. ministeriu incuviintiarea si sistemisarea unui salariu anualu din fondulu religionariu alu Bucovinei? Sperandu intru interesulu ce-lu pdrta onoratele societari literarie pentru înaintarea culturei si instru- ctiunei romanesci, suntemu securi de binevointi’a si de seriositatea loru in astfeliu de cestiuni, ce trebue se caracteriseze pre atari societăți. Vien’a, 12. luliu c. n. 1869. Presidiulu societ. „Romani’a.⁴ Preș. C. Aronoviciu, Art. P. Alexi, st. de med. secret. Regulamentu despre modula intrebuintiarei bibliotecei asoc. trans. rom. pentru literatur’a si cultur’a poporului rom. § 1. Bibliotec’a asoc. trans. rom. pentru litera- tur’a si cultur’a poporului rom. se dă spre folosintia publica: a) in localulu bibliotecei, b) afara de loca- lulu bibliotecei. § 2. Pentru intrebuintiarea opuriloru in localulu bibliotecei se determina lunea si joi’a dela 11—12 '/₂ dre diu’a. Atunci bibliotecariulu, care numai in per- sdna p6te dă opuri din biblioteca, se va află in bi- bliotec’a asociatiunei. Acestu tempu este destinatu si pentru împărțirea opuriloru afara de localulu biblio- tecei. § 3. Spre folosinti’a afara de localulu bibliotecei se dau numai cârti legate, trecute degia in registrele asociatiunei si provediute cu stampigli’a bibliotecei. § 4. In bibliotec’a asociatiunei este unu proto- , colu anumitu, in care la fiacare estradare de opuri se trece numele opului, numerulu tomuriloru si nu- mele primitoriului. O rubrica este deschisa pentru o se însemnă datulu estradarei opuriloru, dr alt’a in care se insdmna datulu inapoierei. § 5. Pentru asecurarea bibliotecei, opurile se estradau din ea numai pre langa unu reversu datu de catra- primitorii!, provediutu cu vis’a presiedintelui asociatiunei (§ 17 din statute). § 6. Reversulu de primire compusa dupe for- mulariulu A vidimatu de presiedinte seu vicepresiedinte 46* — 278 se pastrdza deosebi de bibliotecarii! si se inapoidza aducatoriului opului. § 7. Opulu primitu are a se restitui in starea in care a fostu, candu s’a primitu. § 8. Nimenea nu pdte tiend la sine unu opu luatu spre folosire mai multu decatu 4 septemani. Bibliotecariulu după espirarea terminului de fo- losire va provocă pre morosu la restituirea opului in terminu de 8 dîle. Admonițiunea se va face in scrisu si morosulu va ave se solveze dupu primit’a admonițiune pentru re- tienerea opului pentru fiacare diua cate 10 cr. v. a. că mulcta. Nedanduse ascultare acestei admonițiuni, seu re- stituinduse opulu cu vreunu defectu (§ 7) bibliote- cariulu fara amanare va face aratare comitetului, că acesta in siedinti’a sa cea mai deaprdpe, se întreprin- dă pașii necesari pentru desdaunare. § 9. înainte de fiacare adunare generala, biblio- tecariulu arata comitetului in cea din urma siedintia a lui unu conspectu despre cărțile, resp. opurile îm- părțite spre folosintia. Din siedinti’a II. a adun. gen. asoc. trans. rom. tienuta la Siomcuta-mare in 11. Aug. 1869. Formulariu A. Subscrisulu recundsce prin acdsta, cumca a pri- mitu din bibliotec’a asociat, trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu din opulu inti- tulata .............tomulu . . si se supune cu privire la folosirea si inapoiarea acestui opu ri- gdrei regulamentului edatu pentru folosirea bibliote- cei asociatiunei. Sibiiu . . . 18 • N. N. Proiectu pentru infiintiarea unei tipografie proprietate a asociat, trans. rom. pentru literatur’a si cultur’a poporului rom. § 1. Asociatiunea trans. rom. pentru literatur’a si cultur’a poporului rom. infiintieza o tipografia pro- prietate a sa. § 2. Spre acestu finitu asociatiunea fipseza mai antaiu, că loculu, cetatea sdu opidulu se fia Sibiiulu. § 3. Asociatiunea cauta o localitate propria sdu închiriata, carea afara de o încăpere pentru culegă- tori, alt’a pentru o presa si unu tdscu si una pentru pregătirea cilindreloru, a lesiei de spalatu litere etc. se aiba unu despartiementu pentru factorul u sdu dire- ctorulu, respective biroulu tipografiei si magazine pen- tru charthia netiparita si pentru opurile tipărite. § 4. Asociatiunea procura pentru culegiitoria: 1. Mobilatura de lemnu, carea consta din regale, ca- stene, punți, carpatdre pentru forme s. a. menuntisiuri. 2. Litere, si adeca: a) litere latine petite 1 maja; b) garmondu 2 maji; c) cicero 2 maji; d) midiulocii (Mittel) */₂ m.; e) tertia */₂ m.; f) antiqua; g) civile; h) nemtiesci; i) grecesci; k) antiqua de titule; 1) ci- vile nemtiesci. 3. Linii. 4. Incadramente (Einfassung). 5. Semne diverse. § 5. Asociatiunea procura pentru imprimeria (ti- paritdre): 1. o machina (presa), 2. unu tdscu cu cele de lipsa langa elu. 8 6. Asociatiunea se ingrigesce de unu factorii, carele are se conducă tipografi’a. § 7. Asociatiunea secerne din averea ei unu capitalu lucratoriu de celu putienu 1500 fr. si adeca pentru dmenii ce se voru intrebuintia la lucru, char- thia, coldre s. a. § 8. Conformu legiloru in vigdre depune aso- ciatiunea la regimu o cauțiune de 2000 fr. v. a. § 9. Asociatiunea insarcineza pre comitetu sdu pre o comisiune anume cu punerea in lucrare a celoru cuprinse in §§-ii precedenti si elaboreza unu regula- mentu pentru administratiunea tipografiei ce se va infiintia. Pavelu Dunca. Zach. Boiu. N. Cristea. Raport u asupra conclusului comitet, din 15. Sept. 1868 § 108 concernente la infiintiarea unei tipografii proprie a asociat, trans. rom. pentru literatur’a si cultur’a po- porului romanu. Dn. membru alu asociat. V. Romanu facă in sie- dinti’a a II. a adun. gen. a asoc. tienuta la Gherl’a in Augustu 1868 urmatdrea propunere: „Adunarea generala se decidă in principiu in- fiintiarea unei tipografii proprie aci in Sibiiu. Spre scopulu acesta s’au se însărcineze pre comitetulu a- sociatiunei, sdu se aldga o comisiune anume, că pana la adunarea generale fiitdre, sdu ddca s’aru potd mai curendu, se elaboreze unu proiectu despre modulu celu mai inlesnitiosu, prin care s’ar potd realisă a- cdsta decisiune.“ On. adunare s’a decisu pentru partea prima a dlui propunetoriu. Comitetulu in siedinti’a sa lunaria, tienuta in 15. Sept. a. tr. § 108 a insarcinatu pre subscris’a comisiune, că se elaboreze unu proiectu spre scopulu ducerei in îndeplinire a insarcinarei primite dela adunarea generala, care proiectu discutanduse in sinulu comitetului, se se astdrna venitdrei adun, generali. Adunanduse comisiunea in 15. luliu a. c. sub presiedinti’a Ilust. sale dlui consil. P. Dunc’a a aflatu de necesariu eruirea unoru date despre trebuintiele unei tipografii si asia a statoritu, că dn. membru alu comisiunei parochu si prof. Zach. Boiu se adune aceste date; dra celalaltu membru Nicolau Cristea se compună proiectulu si la tempulu seu se’lu presen- teze comisiunei. Readunanduse comisiunea la datulu de mai diosu, după o convenire preliminaria in carea s’au comu- — 279 — nicatu comisiunei datele culese de respectivulu mem- bru susnumitu, cetesce si desbate proiectulu alaturatu. Comisiunea subscrisa cercetdza cu ocasiunea a- cesta tote datele culese cu privire la infiintiarea unei tipografii si din deslucirile ce le face dn. membru Z. Boiu resulta: 1. Că localitatea prevediuta in §. 3 alu proiectu- lui ar cere pentru localitate celu puținu (spese a- nuali) 300 fr. 2. Că cele prevediute in §§. 6 si 7 socotindu ldfa anuala a factorului ă 500 fr., dra capitalulu lu- cratorii! de 1500 fr., receru pe fiacare anu 2000 fr. 3. Că cele prevediute in § 5 si adeca o machina de tiparitu consta dela 2000—4000 fr. luanduse pre- tiulu midiulociu de 3000 fr., mai departe că unu teascu costa cam 700 fr., receru spese de 3700 fr. 4. Că cauțiunea prevediuta in § 8, carea trebue a se depune indata la infiintiare, recere 2000 fr. 5. Că cele prevediute in §. 4 si adeca: a) mo- bilatur’a, consta camu 195 fr.; b) litere latine petitu 1 maja 80 fr.; c) garmondu 2 maji 140 fr.; d) cicero 2 maji 140 fr.; e) mijlocii ’/₂ ' maja 50 fr.; f) tertia maja 40 fr.; g) antiqua 500 fr.; li) civile 100 fr.; i) nemtiesci 100 fr.; k) grecesci 50 fr.; 1) antiqua titul. 200 fr.; in) civile nemtiesci 80 fr.; n) linii 50 fr.; o) incadramente 100 fr.; p) semne diverse 30 fr.; sum’a 1815 fr. Va se dîca, că la infiintiare asocia- tiunea trebue se deosebdsca pentru tipografia unu ca- pitalu de 9815 fr. fara de a consideră spesele perio- dice, care voru urmă pe fiacare anu mai departe. Deci fiinducă insarcinarea comisiunei nu se estinde mai departe, afara de darea parerei, ca fatia cu o suma asia mare de bani, ce ar fi de lipsa la infiintiarea unei tipografii; si fiinducă sum’a acesta nu se aru potd deocamdată luă decatu din capitalulu asociatiu- nei , ceea ce este in contra statuteloru: infiintiarea tipografiei cestiunate se se amane pentru tempuri mai corespundiatdrie, comisiunea acdsta ’si încheia siedin- tia sa asternandu proiectulu aclusu dinpreuna cu a- cestu raportu on. comitetu, spre a urmă cele de lipsa cu densele in intielesulu conclusului respectivii alu adunarei generali. Sibiiu, in 18. luliu 1869. Pav. Dunca. Zach. Boiu. N. Cristea. Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711. (Continuare). 1708. La inceputulu acestui anu cronicariulu de- scrie pe largu bombardarea cstatiuiei Gurgfu prin lobonti sî apararea eroica prin curuti. In Gurgui apucase a se incuiba una centuria din haiducii de palatu, adeca cumu amu dîce, din gard’a lui Răkoczi. Acei 100 de ostasi era comandati de capitanulu loanu Rătoni, carele cu bravura sa făcea esceptiune intre mai multi comandanți de curuti. Rătoni fortifică bine cetatiui’a sî o irnplh cu victualii adunate dela satele vecine, aduse sî meșteri, precumu fauri si lemnari, coperf cu pamentu totu ce se potea, pentrucă foculu bombeloru se nu păta strica; dinaintea fântânei inca facă siantiu tare, cară apoi mai multi saci de ghinda de stejariu, pe care o ferse bine sî o uscă la sdre, pentrucă in lipsa de gldntia se aiba cu ce incarca tunuletiele sale. Tdte casele din fortaretia le curatf de sîndila sî le inveluf cu piei de vita ude. Intr’a- ceea sosindu si dstea nemtiesca cinci sute de călăreți sî totu atata pedestrime, facă mai antaiu siantiuri diosu la curtea fiscala, dra susu in vii se asiediara tu- nurile, de unde bombardară fortardti’a aruncandu in trensa preste trei sute siesedieci de bombe, in catu tdte încăperile de lemnu se sfarmara, remanendu nu- mai paretii golani. Cu tdte acestea Rătoni nu voi se închine fortardti’a. Acumu Rabutin trimise pe fiiulu seu, carele era adiutantu, pentru că se cdra chiaile fortaretiei. Atunci Rătoni aratanduse pe bastila cu unu pacharu de vinu, închină in sanetatea generalului Ra- butin, adaose inse, că elu a juratu credintia lui Ră- koczi, prin urmare pre catu va fi in vidtia, fortardti’a nu o va da, decatu numai aratanduise porunc’a lui Răkoczi. Asia Rabutin porunci lui Kaltemplat, fcare era colonela la regimentulu Neiperg sî comandante alu bombardamentului, că se nu mai tandalcsca ataca la Gurgfu, ci se’lu ia odata. Kaltemplat face asalta cu ai sei, fu inse respinsu cu perderi mari sî ucisa elu insusi. Intr’aceea Rătoni inca mori in acea dî in urmarea unei puscaturi ce luase in ndptea trecuta dela unu venatoriu alu lui Kaltemplat. Rabutin au- diendu despre reulu resultatu alu asaltului trimise pe Henis dela Sibiiu că se bombardeze de nou Gurgiulu, ceea ce sî intemplă din tdte poterile. Haiducii ve- diendu că nu mai e scapare. deciseră că esindu nd- ptea se sparga p’intre dstea lobontiloru sî se fuga la Ungari’a. Cu haiducii unguresci se află in fortardtia sî dorobanți ardeleni sî cativa nemeși. Abia esira din fortaretia, candu eca sî dau preste calarimea nem- tiesca. Ardelenii fugu înapoi, era ungurenii taia p’in- tre nemți, pieru inse din ei siesesprediece, dra ceilalți scapa la pădure sî de acolo mai departe. După trei dîle mori si Henis lovitu de apoplecsfa. După ocu- parea fortaretiei nemții o prefăcură in ruina. Dupace Rabutin mai reocupă inca unadata Tran- silvani’a pe sam’a casei habsburgice, se duse la Vien’a, de unde neci că se mai reintdrse. Cronicariulu vo- iesce a sci, că Rabutin cadiuse in disgratia mai vir- tosu din caus’a trufiei sale. In loculu lui veni Chu- sani că comandante generalii preste armat’a impera- tdsca din Transilvani’a. Ardelenii iubea pe acelu ge- neralii, pentrucă era omu blandu sî omenosu, ci tocma din acdsta causa ’lu duseră de aici, dra in locu ’i veni baronulu Georgie Fridericu Kirchbaum, omu fdrte uritiosu sî aplecata spre .mania, dra soți’a sa femeia catandtia, domndsa, adesea se imbracă barba - tesce sî încalecă calulu că barbatii, incatu ti se parea că este unu cavaleru nemtiescu. „Dieu că era pa- guba, ca una femeia asia frumdsa sî ilara se fia soți a — 280 — unui balauru sî omu selbaticu precumu era acela. “ Generalulu Chusani in caletori’a sa catra Vien’a prin comitatulu Uneddrei fu atacata de curuti tocma pre- candn era se trdca Murasiulu; aceia ii omorîra cativa sierbitori sî ’lu spoliara de avere pana la sum’a de dudadieci de mii fiorini. Indata după venirea lui Kirchbaum*) in tiera Răkoczi inca espedă pe Alecsandru Kărolyi cu optu mii haiduci, diece mii de călăreți si cu artileria multa, spre a scote pe nemți erasi de aici. Kărolyi pu- blică din nou prochiamatiuni; ajungendu la Clusiu, de aici una parte a ăstei sale inaintă pana la S. Se- bcsiu, unde luă orasiulu cu asaltu, taiă pe ostasii nemtiesci din garnisdna, ucise sî din sasi, depredă totu, apoi dete focu orasiului. Kirchbaum, de sî su- ferea greu de sioldina, pornesce asupra lui Kărolyi cu trei mii călăreți, una miie pedestrime cu pusei sî cateva sute de șerbi (sic). Kărolyi nicairi nu așteptă pe nemți, ci retragenduse din tienutu in tienutu, după siese septemani fugf drasi in Ungaria, lasandu in loculu seu pe capitanulu Nyuzd (Belitoriu) cu vreo trei mii de curuti. Multi ardeleni carii se alaturasera erasi langa Kărolyi, vediendu că curutii ambla totu cu mintiuni, fugindu dela ei s’au reintorsu in Arddlu sî au ceruta gratia dela generalulu nemtiescu. Ba tocma sî din Ungari’a s’au reintorsu cu familii cu totu profesorii sî popii calvinesci, carii fugiseră de mai nainte, curutii inse le tienura drumulu sî ii de- spoliara pana la piele, era pe altii ii duseră inapoi, inse goli că napulu. „Acei ardeleni, carii aa remasu pe langa Răkoczi, sunt tienuti că nisce câni, n’au neci unu crediementu neci omenia la ungureni, ii în- jura sî ’i bajocurescu. Porci-de-cane, le dîcu ei, v’ati despoliatu tier’a vdstra, sî acumu ati venitu preste noi aici in Ungari’a, pentrucă se ne ruinati sî pre noi. Ori unde potu afla vreunu ardelenii, ilu de- prdda, ba ’lu sî omora/¹ De sî Răkoczi ii inbarba- tase neincetatu, că in Ungari’a li se va da locuintia buna sî că ’i va readuce cu armele in Transilvani’a, din tdte acestea inse nu s’a mai alesu nimicu. Arde- lenii ddca au bani, mananca, deca n’au, sufere fdme. Răkoczi a pusu păzitori pe la tdte drumurile, pen- trucă ardelenii se nu pdta venf in tier’a loru. Neci ii readuce cu armele in Transilvani’a, că neci elu nu se pdte apara pe sinesi in Ungari’a, neci ii lașa pe vai-de-ei acasa, neci le dă nimicu, ci numai cătu ii tor- tureza. ,Dupa acestea tdte Cserei drasi suspina dicendu: „Eca iubit’a mea patria Transilvania, te poți bu- cura de domni’a lui Francisca Răkoczi sî de confe- deratiunea ta cu ungurenii, te scdsera din minte si te insielara că se esi din tidr’a ta, dra acuma te pdrta de sfdra că pe câni. Ei se ingrasiara că sî porcii de ghinda din averile magnatiloru ardeleni sî acumu totu le este greu a c>a cortelu sarmaniloru frați emi- grati. Ddca Ddien ve va mai aduce acasa vreodată *) Cserei care nescîendu nemtiesce pronunciâ forte reu in acea limba, scrie Krieckbaumb. sî de veți mai ajunge vreo pace, atunci ddra ati in- vetia, cumu se ve părăsiți scump’a vdstra patria pe mintiun’a cuiva. Mai bine este că se ne manance cânii din Transilvani’a, decatu se mai avemu lipsa de buna-vointi’a unei tieri străine.*)¹¹ Nyuzd amblă strenguindu cu dstea sa catuva tempu pre campia; la Madarasiu se bată cu nemții sî taiă cativa din ei, apoi se duse sî elu in Ungari’a. Acumu tidr’a se împinse de hoți sî bandiți, de carii nu era nimeni sigurii, pentrucă despoliă sî omoră. Generalulu se vediii constrinsu a infiintia mai alesu in Ciucu si in Trei-scaune miliția din secui sub nume de lobonti unguresci, dra de capitanu le dete pe trei secui talchari faimoși, anume loanu Bocskor, I. Ndmeth si Georgie Thuri. Urmarea fu, că deca de amiedi te calcă bandiții de professiune, de sera venea pe capulu teu lobontii totu că se te despdlie. Unii sunt câni, altii sunt dulăi, adaoge cronicariulu. După acestea Cserei mai spune, că comandantele generala trimisese in urma curutiloru pe colonelulu Graven pana la Bai’a-mare, că inse sî acestui Graven ii placea tare se despdlie sî se se inavutiesca, din care causa depredă Bai’a-mare, stdrse sî cateva mii in bani, apoi pe unde venea, mană ciurdele sateloru p’acf incolo. Pe același tempu au fugitu din temniti’a Brasiovului duoisprediece bandiți secui tocma in pre- dio’a, in care unii din ei era se ajunga in furci. Totu in acestu anu imperatulu losifu I. nevoindu a se arata severu sî catra femei, pe soți’a lui Fran- ciscu Răkoczi, care era fiic’a landgrafului de Hassi’a, o lasă că se mdrga la barbatu-seu, mai retienendu in Vien’a numai pre cei doi fetiorasi ai lui Răkoczi că ostatici (obsides). Soți’a lui Răkoczi a mersu la barbatu-seu, au aflatu inse cu cale a se retrage in Poloni’a, că se aștepte acolo finea guerei. Bine a sî facutu, pentrucă puțina după aceea generalulu Haisler bată pe Răkoczi la Trencinu atatu de cumplita , in catu tdte orasiale montanistice cadiura in potestatea imperatului. Intr’aceea generalii unguresci Ocskai sî Bezeredi inca au trecutu cu trupele loru Ia nemți, după care apoi totu ei făcură mari stricatiuui curo-. tiloru. Aici cronicariulu drasi mai face ana escursiune la Belgia, Francia sî Anglia, apoi reintorcenduse la Ungari’a, însemna aci pasulu celu memorabile alu imperatului losifu I., carele cu scopu de a impaciui tidr’a conchiamă dieta la Presburgu atătu din Ungari’a catu sî din Transilvani’a promitendu, că elu inca va *) „Ihol edes hazărn Erdely, orulhetsz măr a Răkoczi Fe- renez fejedelemsegenek, a magyarorszâgiakkal valo confaedera- tionak. Lecsalânak lăbadrol, kiesalănak orszăgodbol s mâr mint az ebet ugy hordoznak porâzon; ok rneghizânak mint a dîsznok a makkon az erdelyi urak forendek javaibol s megis nebeztellik măr a ki bujdosott szegeny atyănkfiainak szâllâstis adni. Ha valaha isten baza hoz benneteket s meg egyszer băkescget er- netek, talân megtanulnâtok, mint kellene valaki hazugsâgâra edes hazătokat elhadni. Jobb hogy az erd61yi kutya egyen meg ben- niinkot, mint sem idegen orszâg jo akaratăra szoraljunk." (Cserei pag. 398). — 281 — veni in persdna la dieta. „Ungurii inse era au ne- bunitu," adaoge cronicariulu. Răkoczi adeca si Ber- csdni nu se invoira cu vieti’a odata, că ungurii se ia parte la acea dieta, ci adunandu asia numitele litere regali conchiamatdrie, le remisera palatinului nedes- sigilate, dra de alta parte Răkoczi inca publică pa- tente, in care dechiară din nou, că dela adunarea din Onod ungurii nu mai voiescu a sci nimicu de cas’a Habsburg, că losifu nu este regele loru si că toti carii tienu cu elu sunt trădători de patria. Asia din acea dieta nu se alese nimicu. Pe același tempu imperatulu avuse una neplăcere fdrte mare cu pap’a dela Rom’a. Scaunulu Romei era nacajitn pe cas’a Habsburg, pentrucă acesta se aliase cu Angli’a că potere protestantica. Intr’aceea austriacii ocupandu Parm’a si Placenti’a dela franci, introduseră una sistema de contributiune, după care episcopii si monasteriale inca trebuea se platesca din venitulu graselorn dominia pe care le avea. Episcopii sî că- lugării nu voiă se platesca. Generalulu- Visconti nu face multa cerimoma cu ei, ci le trantesce ecsecutiuni ostasiesci. Atunci ei alerga la pap’a, carele scrie im- peratului una epistola in tonu fdrte inganfatu. losifu ii respunde că omu si totuodata că imperatu respiu- gendu ori-ce amesteca alu papei in afaceri lumesci sî mai anume in ale monarchiei. Pap’a irritatu fdrte dechiara, că averile bisericesc! nu stau sub potestatea imperatiei, ci sub a lui, apoi trantesce totuodata si anatema asupra imperatulni sî asupra ffitregei ar- mate din Itali’a escomunicanduo sî poruncindu ar- chiereiloru si preotiloru, că se nu mai cuteze a face sierbitiulu dumnediescu in presenti’a imperatulni sub amerintiare de anatema. Clerulu se supuse porunci- loru papei. Atunci imperatulu losifu publică unu ma- nifesta. in carele enumerandu tdte faptele cele per- fide ale papei de atunci si plesnindu’i in fatia cute- zarea lui de a se amesteca neincetatn in afaceri lu- mesc!, dechiară escommunicatinnea de nedrdpta si nelegala, de care nu trebue se’i pase nimenui ni- micu. Totu in acelu manifestu imperatulu demandă la toti episcopii si archiepiscopii din imperiulu seu, cri intru nimicu se nu ia amerintiarile papei dela Rorn'a, ci tocma din contra, sub perderea vietiei si ave- rei loru se faca numai aceea ce le va porunci imperatulu. De alta parte generalulu Visconti primf ordinu, că in casele archiereiloru si popiloru se pună de aici inainte ecsecutiune ostasidsca dupla, deca nu voru vrea se platdsca contributiunile. Era fiindu-că preoții ascultători de poruncile papei neci chiaru in Vien’a nu mai voiă se faca s. liturgia, imperatulu le amerintia, că de nu voru face liturgia regulatu că si mai nainte, elu dieu va pune se’i spendiure pe toti, apoi după aceea strige pap’a ori catu va vof. Din acelu momentu preotimea nu mai luă lucrulu de gluma, ci se apucara de împlinirea sierbitiului dumue- dieescu. „Vediendu pap’a, că imperatulni nimicu nu’i pasa de chiaile lui Petru, apucă sabi’a sântului Pavelu, sî adunandu Aste, o porni asupra Parmei. Atunci im- peratulu inca demandă, că indata se sî atace dstea papei sî se deprede chiaru averile lui. Se spaimantă pap’a, depuse armele, apucă lucrulu cu vorbe fru- mdse sî se impacă cu imperatulu, era Parm’a si Pla- centi’a remasera totu imperatului." Fiindu-că anatem’a papei se întinsese preste totu imperiulu, prin urmare sî preste Transilvani’a, de a- ceea scoseramu sî noi aici acelu evenimentu, alu că- rui teatru de altumintrea fusese Itali’a. In acestu anu 1708 repausă sî gubernatoriulu Georgie Bănffi de Losontiu. Cserei dîce că Bănffi era morbosu de diece ani sî că tusiă ver’a sî drn’a, preste acesta unu chirurgu anume Prinz ilu ruină sî mai tare, dra candu chiamă pe mediculu Samuilu Kbleseri, acesta ’i spuse că e prea tardiu, se stea numai gat’a de mdrte. Cserei spune pe largu, cumu Bănffi mai nainte de mdrte chiamandu pe generalulu Kirchbaum la sine, ii recomandă patri’a sa Transil- vani’a ; era apoi chiamandu sî pe gnbernu, carele inse scadiuse numai la trei membrii, adeca Stef. Haller, Petru Weber si Sam. Conrad, comunică acestora prin graiu unu feliu de testamentu politicu alu seu, ro- gandu’i intre altele, că fatia cu nemții se nu preci- piteze neci unu lucru, ci pre cătu numai se .pdte, se se porte catra ei