----------- Acesta f6ia ese XX cale 3 cele pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru strainatale J 10 franci cu'porto (, vv. poștei. r/w ------------W®ol TRANSILVANI’A. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. A Abonamentulu se 1 face numai pe cate | 1 unu intregu. ..j Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ----------- Nr. 22. Brasiovu 15. Noembre 1869. Anulu II. Cuventarea vice-capit. district. Cetatei-de-Petra St. Filepu cu ocasiunea primirei onor, asociat, literarie trans. in Siomcut’a 10. Aug. 1869. Escel. Ta ddmne presiedinte! si multu onor, adunare! In momentulu presentu, eu suntu ferice in nu- mele inteligentiei romane din districtulu Cetatei-de- Pdtra a ve bineventa; eu interpretediu acea deschi- linita ondre, cu care capital’a districtului nostru im- bratiosiaza pe bravii barbati ai asociatiunei literarie trans., ch-ci sunteti redicati peste murii materialis- mului, si devis’a v’a datu dreptulu a redica semnalulu culturei romane in tidr’a acdsta, cu care la ocasiunea siedintieloru anuale cercetati pe confrați sî in depărtare, aprindeți facli’a luminarei, fara care lucrările mora- lului inceta, si marimea trecutului se ingrdpa in mor- mentu. In adeveru bucuri’a ndstra e cu atătu mai im- portanta, cu cătu fdrte rare suntu acele plăcute in- templari, candu ânimei umane se deschide cale că se pdta gusta ambrosi’a desfatarei sufletesci, dupace in vidti’a acdsta saturata de apasari materiale, o dî totu asemene curge că ceealalta, sî mai alesu, unde se intalnescu temperamente mai moderate, nu se cu- ndsce lips’a de a se rapf in regiuni mai nalte, unde singuru spiritulu avendu lucrare, se face apropiere catra divinitate, prin care se constata maretf’a com- positurei Creatorelui, vediendune că suntemu dmeni! De sî nu voiu a întreprinde o scusa, care ar avd o insemnatate de justificare, totuși me aflu chia- matu a ve face cunoscutu pamentulu acesta, care ilu locuim u. Districtulu Cetatei-de-Pdtra e departatu de cen- trulu, unde romanii se potu bucura de veliicululu re- cerutu, că prin măiestrii se’si pdte desvolta puterile vitali; noi suntemu si acum mai multu intru o stare patriarchale; — pusetiunea ndstra geografica e mai multu nemultiamitdre, decatu se ne putemu bucura de unu avantagiu, care fara grele lupte se ne secere succesulu doritu, — suntemu după inpartiastin’a de pana acum, o iurisdictiune confiniala, unde fiesce-care invasiune sî misicare politica ne au aflatu cei dintâi, că punctu de agresiune, in catu nu este mirare, ddca noi in mai multe respecte nu poternu corespunde a- steptarei dorite. Inse ve asecurezu, cumca pamentulu acesta e locuftu de asemene soiu alu natiunei romane, care nu se rusinezg de trecutulu seu, si e indrepta- tîtu a sta tare cu frunte deschisa in contra vifdreloru nubilosului viitoriu. Anualele suntu martore, cătu de nenumerate in- vasiuni marțiale ne-au atacatu străbunii, nu a fostu seculu după istoria sî mai alesu in antea domnirei augustei casei habsburgice, sî candu sate întregi fura devastate, sî mai intregu tienutulu datu pradei; tdte epocele inse ian aflatu pe chioreni in rondurile ante- luptatoriloru libertății, prin care si-au sustienutu liber- tatea personale; dovedescu aceste mulțimea privile- giatiloru, mulțimea nobilimei anteepochale, ale caroru nume cu finea epocei principiloru naționali ai Tran- silvaniei, prin o comisiune regnicolare fura infirati in librulu-regiu. După trecerea epoceloru vifordse marțiale, incatu terenulu acesta e fdrte marginitu pentru desvoltare, totuși dadă patriei si natiunei numeroși barbati stră- luciți, dintru-alu-caroru numeru, am ondre a amenti: pe episcopulu Ioane Bobu de Clusiu-Manasturu, care cu zelulu seu r^generă dieces’a gr. unita din Blasiu, si facă atarea fundatiuni in interesulu natiunei si alu sciintieloru, cătu cu dreptu deplinii se pdte anumera intre genii seclului acestuia; si merita memoria eterna in antea patriei si clerului seu. Cine va potea aduce la îndoiala marimea repau- satului episcopu loanu Lemenyi, care cu unu tactu sublimii dadh inițiativa desvoltarei patriotice in die- tele Transilvaniei ? Cine pdte contradice zelului si afabilitatii marelui acestuia barbatu? Era ddca totuși cumva i s’aru afla contrari, in defensa’i citezu unu opu fdrte micu, unu opu anonimu, concinnatu in anulu 1846 despre „Keneziaturile romane in Tran- silvani’a,* prin care tdte încercările istoriciloru in contra romaniloru Transilvaniei cu documente se com- bătu. De si sdrtea sinistra facă martini alu politicei pe acestu barbatu, elu inse este superbi’a ndstra. Archiepiscopulu Alesandru Sulutiu de Kerpenisiu, regeneratoriulu archidiecesei Alb’a-Iuliei. Escel. sa dn. loanu Vancea de Buteas’a, archi- episcopulu Alb’a-Iuliei. Districtulu nostru a datu leaganu familiei strălu- citului barbatu Georgie Baritiu, care atunci, candu somnulu era fdrte delungatu, au resaritu că unu lu- ceaferu pe orisonulu natiunei romane; densulu cu ener- gia deplina deșteptă in tenerime favdrea catra litera- tura romana, densulu puse teinciu neclatitu la diur- nalulu Gazetei Transilvaniei, care ilu nutresce pana 44 — 260 — in di n’a de astadi*); densulu pe terenulu apararei in- tereseloru naționale, cu resignatiune intrcga ocupa o rola asemene admirabile, cătu cu dreptulu deplina faptele ilu încoronează de nemuritoriu, dra inaintea publicistiloru epocei sale, cn portarea sa loiale, cu fapte consecuinti e cu renumele unui barbatu din cei mari ai natiunei sale. S’aru potea Înregistra si mai multi chioreni, ale caroru anime neîncetata erau inflacarate de arddrea fericirei natiunei, care a tienutu principiulu că: „nu- mai atunci vomu fi fericiti, deca vomu escela in sciintia si industria." Inse calamitatile sortii detiermurindule o activitate mai multu restrinsa, in suvenirulu acelora făcu in antea divinitatei omnipotente aceeași adenca rogare, că din antea generatiunei tenere, se delature obstacolele, că se păta in fapta realisa dorintiele an- temergatorlloru sei. Că se nu ve rapescu tempulu atatu de scumpu, in numele inteligintiei chioreniloru, intendienduve drc- pt’a, ve dau multiamirea onoraveriloru membrii ai asociatiunei literarie, sî ve rogu se ve aflati in giu- rulu nostru că confrați. Totudeodata ve esprimu acea modesta oftatiune, că proni’a divina se ve incoroneze consultările cu laurnlu recunoscintiei, si pe noi care din adenculu sufleteloru ndstre nutrimu reputarea ma- rimei si propasirei in sciintie si literatura, se ne in- bratiosiati cu amiciția. Raportulu comisiunei esmise de ou. adunare pentru preliminarea bugetului asociatiunei. Dupace comisiunea s’a constituitu alegfuidu pre- siedente pe prea on. dn. canonica Gr. Mihali sî ra- portatoriu pre subscrisulu, a luatu in cercetare mate- rialulu, ce on. comitetu in sensulu conclusaloru fă- cute in adunările gener. de mai inainte, cu desclinire in cea dela Abrudu sî Gherl’a presentă pentru pre- liminarea bugetului. După aceste aratari sum’a disponibile in sensulu statuteloru este 2969 fr. 28 cr., care suma comisiunea luandu informatiuni dela cassa sî secretariatu, o re- ctifică in 3279 fr. 28 cr. sî asia statorf sum’a dispo- nibile cu 310 fr. mai mare decatu in aratarea onor, comitetu. Diferenti’a acesta provene de acolo, că din bu- getulu statoritu in a, tr. 25 fr. au remasu neerogati. Acesta suma se cuvenea se se considere că disponi- bile, era on. comitetu o a considerata că si una da- toria si o a subtrasu, in locu de o a fi adausu. Asia on. comitetu scurtă sum’a disponibile pre 18⁶⁹/₇₀ cu 50 fr. Mai incolo după informatiunile luate dela cassa, dela 22. luliu, candu s’a statoritu din partea comite- tului sum’a disponibile, pana la inchiaierea ratiociniu- lui in 5. Augustu au mai incursu tacse 530 fr., din *) Dela Augustu 1868 incdce, adeca după SO¹/^ ani nimicu mai multu. Red. cari ⁴/. disponibili in sensulu statuteloru făcu 424 fr. Totu după acelu datu amentitu au incursu oferte dis- ponibili 36 fr. Tote trei sumele aceste luate la olalta făcu 510 fr. Sî totuși sum’a disp. se afla din partea comisiunei nu- mai cu 310 fr. mai mare, decatu cea aratata de on. comitetu, din causa că in aratarea comitetului suntu puși Cel disponibili 200 fr. incursi dela balulu din Gherl’a, cari comisiunea on. adunari i-a considerata că tienetorî de fondulu de reserva alu asociatiunei, pentrucă după cumu s’a convinsu din documentulu originariu, comitetulu arangiatoriu oferise asociatiunei aceli 200 fr. cu conditiune, că se sierbăsca spre în- mulțirea „fondului/⁴ După statorirea sumei disponibili luandu in con- siderare puținătatea miedialoru, se vedih necesitate a propune on. adunari urmatăriele erogatiuni nein- cungiurate: 1) Remuneratiune pentru secretariulu II. 200 fr. sî in casu candu prin acceptarea proiectului despre infiintiarea comiteteloru filiali agendele s’aru inmulti inca in decursulu acestui anu, 400 fr. 2) Onoraria pentru doi iuristi aplecati la cancelaria asociatiunei că scrietori ă 100 fr. — 200 fr. 3) Spesele cance- lariei 200 fr. 4) Unu stipendiu pentru unu asculta- toriu de politechnica 300 fr. 5) Ddua stipendia pen- tru 2 ascultat, de filosofia ă 300 — 600 fr. 6) Unu stip. pentru unu agronomistu 330 fr. 7) Ddua stip. pentru gimnasisti ă '50 fr. — 100 fr. 8) Pentru unu sodalu ce voliesce a se fiice măiestru 50 fr. si pentru doi invetiaceli ce au de cugetu a se face sodali ă 25 fr. — 100 fr. 9) Unu stip. pentru unu studente la scdl’a reale 50 fr. 10) Ddua premia pentru oltoi ă 25 fr. — 50 fr. 11) Spese estraordinarie 60 fr. 12) Remuneratiunea secretar. I. pentru redactiunea foiei „Transilvani’a⁴⁴ pre anulu alu doilea 400 fr. 13) Spre acoperirea speseloru pentru edit. foiei 315 fr. 50 cr Sum’a 2905 fr. 50 cr. Eventuale 3105 fr. 50 cr. Acesta suma e mai mica decatu sum’a disponi- bile cu 373 fr. 78 cr. si resp. cu 173 fr. 78 cr., cari comisiunea propune a se lasă spre acoperirea spese- loru de drumu a cancelariei. Trecfindu la suplicele ce s’au presentatu si a- nume ale docentiloru Ioane lonescu din Telciu, losifu Georgitia din S. Georgiu si Ioane Andreiu din Sa- cadate, mai incolo a lui Ioane Arefta din Brasiovu si Ioane Siandoru din Garbau, tdte pentru premiu de 25 fr. destinatu pentru prăsirea oltoiloru, comisiunea afla că dd. I. Andreiu din Sacadate si Ioane Arefta din Brasiovu după documentele produse, au împlinita conditiunile puse pentru concurenti la aceste premia si are ondre a prppune onoratei adunari se comande pre numitii onoratului comitetu spre ale estradă pre- miale. Suplicele celorulalti 3 concurenti nu s’au po- tutu luă in consideratiune, pentrucă nu au dovedita, cumca oltoii suntu prinși. In fine luandu in cercetare propunerea ddloru profesori G. Munteanu si loanu Busîtia, „că in bu- — 261 — getulu a. v. se intre si crearea a doua stipendia pen- tru doi teneri, cari fiindu initiati in art’a musicale se voru oblegâ a continuă si a se perfectionă intr’insa, cari apoi in fine se fia aplecati unde va cere nece- sitatea mai mare.“ Comisiunea de sî afla fdrte necesarii!, că asocia- tiunea se imbracisieze sî acestu ramu de cultura sî se contribuesca din parte-si spre a castiga poteri in- vetiatoresci pentru deprinderea tenerimei in music’a instrumentale, considerandu puținătatea miedialoru, de cari despune asociatiunea, nu este in stare a pro- pune onoratei adunari crearea ceruteloru doua sti- pendia. Siomcut’a-mare, 11. Aug. 1869. Gregoriu Mihali, I. M. Moldovanu, presied. raportatoriu. Relatiunea comisiunei esmise pentru cercetarea ratiuniloru despre averile asociatiunei trans. pentru lite- ratur’a si cultur’a poporului romanu — pentru anulu 186%. Prea onorata adunare generala! Conformu insarcinarei primite dela prea onorat’a adunare generale, cercanduse ratiuținiulu despre sta- rea casei asociatiunei substernutu adunarei generale prin dn. casariu Const. Stezaru, precumu si ratiuți- niulu speseloru cancelariale de pre anulu espiratu, a- cela s’au aflatu in tdte pusetiunile sale atatu ale perce- ptiuniloru catu si ale erogateloru, corectu si cu rece- ruta acuratetia compusu. Subinsemnat’a comisiune cu tdta ondrea propune pre domnii rati uținanti, anume: pre dn. cas. Const. Stezaru si pre dn. secretariu II. Ioane V. Rusu a se absolvi, pre langa recundscerea osteneleloru puse prin domnii ratiuținanti fatia cu averile asociatiunei. Totuodata subinsemnat’a comisiune incatu in ra- portulu ratiuniloru nu ocurge neci o pusetiune cu privire la remuneratiunea numitului domnu casariu: cu tdta on. ’si ia libertatea a propune prea on. adun, generale, câ d. cas. Const. Stezaru pentru acurat’a sî punctual’a ducere a ratiuniloru asociatiunei de totu fatigidse se se impartasidsca de o remuneratiune cu privire la starea averei asociatiunei. Siomcut’a-mare, 11. Aug. 1869. Stefanu Filepu. Nicol. Săndor. Georgiu Maniu. Georgiu Filepu. Aug. Munteanu. Raportulu casieriulul Escelentia! D-le presiedinte! Strălucită adun, gener.! In intielesulu §lui 18 din statutele asoc. trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rom. am ondre a pune pe mds’a strălucitei adunari gen. ratioținiulu cassei acestei asociatiuni dela adunarea generale a anului trecutu tienuta in Gherl’a pana la acdsta strălucită adunare generale, despre banii in- trati, cheltuiti in poterea bugetului sî remasi in restu, compusu in o recapitulatiune sumaria din diurnalulu gen. alu cassei a tuturora categoriilor!!, atatu a intra- teloru catu si a erogateloru la olalta in rubrice osebite. Se mai presenta pe langa acestu ratiociniu sî pro- tocolulu dd. membri fundatori, ordinari si onorari, apoi unu computu, in care se afla insemnatu deosebi după sîrulu urmata, tdte tacsele intrate dela resp. domni mem- bri atatu câ restantia, catu sî pe an. cur., spre a putd satisface conclusului adun. gen. trecute pos. XXV. spre scopulu pnblicarei; după acestea unu altu protocolu, care s’au aflatu de necesarii!, dreptu aceea compusu de nou, pentru tienerea in evidenția a toturoru obligatiu- niloru de stătu, publice si private, trecute in proprie- tatea asociatiunei, după sîrulu numericii, si cu numele dloru daruitori si alu tempului oferirei; mai pe urma protocolulu purtata deosebi pentru înregistrarea abo- natiloru la fdi’aasoc. „Transilvani’a" si a cheltuieleloru spre edarea aceleiași, inchiaidtu pana astadi, cu submisa observare, că computarea finale peste astufeliu de chel- tuieli se pdte face cu siguritate si acuratetia numai la finea anului solariu. Ce se tiene de presentu relativu la cheltuielele acelei foie, amu ondre a raportă, ca pana acum nu s’au facutu supererogate, de vreme ce prenu- meratiunile, de sî fatia cu așteptarea fdrte puține, le-au acoperita, tienendu astadi inca una suma disponibila de 88 fr. 50 cr., care pe semestr. alu Il-lea, de cumva nu va mai cresce numerulu abonatiloru, de sigurii nu va ajunge, si va veni necesitatea de a face super- erogatiuni însemnate. Cu referintia la diurnalulu cassei mai amu de a aduce la cunosciinti’a strălucitei adunari generale, clini- ca din spesele estraordinarie si pentru bibliotec’a asoc. preliminate pe acestu anu cu 100 fr. s’au cheltuita nu- mai 62 fr. 92 cr. sî computandu ad pos. XIX. ex 1868 si supererogatulu anului trecutu cu 4 fr. 44 cr., cu to- tulu dara 67 fr. 36 cr., au remasu crutiati 32 fr. 64 cr.; sî cumca tdte celealalte sume ale bugetului anului acum espirandu după osebitele loru categorii s’au sol- vitu, afara numai de unu premiu de 25 fr. menita pen- tru acela, care va dovedi, ca au prasitu cei mai multi oltoi, si care remanu spre dispositiunea onoratei adu- nari generale spre acestu scopu. Mai pe urma presentezu on. adun, generale si alte doue diurnale de cassa; unulu pentru banii comit, na- tiunalu, si altulu pentru ai eternisarei laureatului nostru poetu A. Muresianu, carii bani depositati suntu incre- dintiati mai de multu tempu subscrisului spre îngrijire si fructificare, — cu acea umilita incunosciintiare, cum- ca spre crescerea fondului Muresianu au trimesu in de- cursulu acestui anu stimatulu dn. Mich. Sierbanu jude cerc, in Nagylacu, comit. Ceanadului in Ungari’a, una colecta după list’a adusa, resp. diurnalu de cassa sub Nr. 5 de 30 fr., carii s’au si elocatu langa ceialalti bani pana acumu spre acestu scopu adunati (92 fr. 42 */₂ cr.) in cass’a de păstrare de aici. Sibiiu, 6. Aug. 1869. Const. Stezariu, c. r. capit. in pens. si cas. alu asoc. 44* — 262 — La adunarea generale a VIII, din anulu trecutu tienuta in Gherl’a in 25. si 26. Augustu 1868 c. n. au remasu in restu .............. 2 3 Tacse Tacse Pe anulu curente 186% au intrata a) La susu numil’a adunare generale. dela membrii fundatori si ordinari pro 186⁷/g restante din anii trecuti dela membrii 4 5 6 7 8 dela membrii fundatori si ordinari pe restante din anii trecuti dela membrii anticipative pentru anulu venitoriu 18⁶⁹/, Tacse Tacse Tacse Pentru diplome Interese n .8. ordinari b) De alunei incoce. anulu curente ordinari -v₇₀ . . . r> 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 după obligațiunile împrumutului de stătu (National) ex 1854 metaliques si de loteria ..... urbariale transilvane ...... urbariale banatiene ...... private ......... ale bancei gen. de asecurat. reciproca „ Transilvania “ Z8 20 actii de 22 23 Secretariulu II. administrâdia restulu crutiatu din spesele cancelariei pro 186⁷/g Dela unu baiu tienutu la adunarea generale in Gherla ...... Pentru cas’a telechiana din Abrudu restulu vendiarei si interesele .... Pentru aurulu si argintulu schimbatu in Bancnote . . . Pentru asemnatiunile ipotecarie schimbate in Bancnote . . . . . S’au cumparatu obligațiuni urbariale transilvane in pretiu nominalu de . Pentru 20 actii de ale bancei gen. de asecurat. „Transilvania“ s’au platitu pana acum In cass’a de pestrare din Sibiiu s’au elocatu ........ Din ac&sta cassa de pestrare s’au ridicatu la cașuri de trebuintia .... Ofertulu D-lui lacobu Muresianu in favdrea literaturei iuridice si a agronomiei „ „ Pap Miklos, redactore in Clusiu spre alaturare la celu de susu Colecte si oferte ............. Prenumeratiune la foi’a asociatiunei „ Transilvania “ pe anulu trecutu 1868 B totu la acesta foia pe anulu curente 1869 Din actele acestei foie pro 1868 s’au vendutu 4 esemplarie cu ... . Din actele adunariloru generale V. si VI. s’au vendutu cate unu esemplariu cu 65 578 11 50 25 Sum’a intrateloru 24 25 26 27 E r o g a t e 28 29 30 31 32 33 34 35 Secretariului II. onorariulu anuale ....... ajutoriu pentru unu scriitoriu stabilu (ca stipendiu) pentru acoperirea speseloru cancelariei . Stipendia pentru juriștii: Demeter Todor si Const. Coti ambi in si Nicolau Prosteanu in Sibiiu .... Stipendia pentru techniculu Dionisiu Radesiu in Vien’a . ascultătorii de filosofia Petru Prodanu in Vien’a agronomistii Georgiu Vintilla si Stefanu Chirilla gimnasiastii Nic. Califariu in Sibiiu si Lazaru Bosioroganu in Orastia â realiștii los. Maximu in Sibiiu si Const. Popoviciu in Brasiovu a . sodalulu acumu maestru Nicol. Vestemeanu din Sibiiu ...... invetiaceii de meseria: Ioane Tohati si Ioane Avramu ă. ..... Premia pentru Petru Grama docente in Boosu pentru prăsirea celoru mai multi oltoi (bugetu 186⁷/g) Remuneratiune D-lui Secret. I. Georgiu Baritiu pentru redactiunea foiei „ Transilvania “ . Spese de caletoria pentru oficialii asociatiunei pe anulu trecutu 186⁷/g ...... Aurulu si argentulu schimbatu ad Nr. cur. 12. . . . . . . . . . Asemnatiunile ipotecaria schimbate ad Nr. cur. 13. .......... Pentru obligațiunile cumpărate ad Nr. cur. 14 s’au platitu ......... T) Pesta â 100 fr. 200 80 Marcusiu in Pesta ă Ajutoriu pentru si I. in Ung Altenburg â. 300 330 50 50 25 Lăture — 263 — I N T R A T E Cass’a de Banc’a gen. de Asemnatiuni Obligațiuni Bancnote Argintu Auru strare pa- asecurat. de ale bancei de stătu Sum’a „ Transilvania “ ipotecarie i n v a ] u t a 8 u s t r iac a fr. cr. fr. cr. galb. fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr. cr. 2099 84% 81 75 5 25 --- --- --- --- --- 18100 --- 9671 --- 29977 59% 760 5 2 10 472 50 1247 50 215 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- . --- --- 215 ---' 600 _ _ _ _ _ _ __ _ ___ .... 520 _ 1120 --- 330 --- --- --- --- --- --- --- --- --- _--- --- --- --- --- 330 --- 20 --- --- --- --- --- _ _ --- --- _ --- --- --- --- 20 --- 56 _ --- _ _ _ _ __ --- _ --- --- --- --- 56 --- 74 92 50 --- --- --- --- _ --- ___ --- --- --- --- 93 24 22 67 --- __ _ --- _ --- _ --- __ --- --- --- --- 22 67 1416 77 --- --- _ --- --- --- . --- --- --- --- --- --- 1416 77 38 48 --- --- --- --- __ _ --- --- --- --- --- --- 38 48 29 --- --- --- _ --- _ _ --- - --- --- --- --- 29 ---• 8 70 --- --- --- --- _ _ --- --- ■ --- --- --- --- 8 70 7 88 --- --- --- --- --- --- _ --- _ --- --- --- --- 7 88 200 --- --- --- --- --- --- --- __ --- _ --- --- --- --- 200 --- 117 _ --- --- ___ _ _ __ _ _ --- --- --- --- 117 --- 250 63 --- --- --- --- --- _ --- --- _ --- --- ---- --- 250 63 18100 --- --- _ _ __. --- _ --- --- --- --- 18100 --- _ --- --- --- --- _ ■ --- --- _ --- --- 22837 50 22837 50 --- --- --- --- --- _ ■ __________________ _ 600 _______________________________ ■ --- --- --- --- 600 --- _ --- ■ --- --- --- --- 8308 94 --- _ --- --- --- --- 8308 94 3528 12 --- _ _ --- ... _ _ _ __ --- --- --- --- 3528 12 552 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 1050 --- 1602 --- --- --- --- --- 1 5 --- --- --- --- _ --- --- --- --- 5 --- 471 35 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 471 35 654 75 _ _ _ _ _ _ ■ - ■ __ --- --- --- --- 654 75 1 --- --- --- --- --- --- . --- --- --- --- --- --- --- --- 1 --- 29479 93% 179 25 8 40 --- 8308 94 600 --- 18100 --- 34551 --- 91259 12% 200 200 100 _ - - --- --- --- __ _ _ _ _ --- --- --- --- 100 ---. 200 --- --- 200 --- 280 _ _ ---■ __ _ _ _ _ ____ _ __ _ --- 280 --- 300 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 300 --- 600 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---- 600 --- 660 _ _ --- --- ■ 1 --- _ --- ---. ------ --- --- --- ■1 --- 660 100 _ _ _ _ --- --- -- _ _ ---. 100 100 --- : ------------------- --- --- --- --- ------ --- --- _ --- --- --- --- 100 --- 50 --- --- •*--- --- 50 --- 50 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 50 --- 25 - ------ --- _ ------ _ _ _ --- ---> 25 --- 400 _ - --- _ __ ..... _ __ - _ _ .. --- --- 400 --- 82 20 _ --- --- --- 82 20 _________. _ 179 25 --- 40 __ --- --- --- --- --- --- --- --- 219 25 ■__ _ _ --- --- __ --- --- --- 18100 --- --- --- 18100 --- ' 16067 57 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 16067 57 19214 77 179 25 --- 40 --- --- --- --- --- 18100 --- --- --- ■■ 37534 2 — 264 — Nr. curentu 1 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------: r?s fr. cr. o cn Translatare 36 In banc’a gen. Transilvania s’au platitu după 2000 fr. 30% ad Nr. cur. 15 ...... 37 In cass’a de păstrare s’au elocatu ad Nr. cur. 16 ........... . 38 Din cass’a de păstrare s’au ridicatu in cașuri de trebuintia ad Nr. cur. 17 . 39 Pentru edarea foiei asociatiunei „ Transilvania “ pana la acesta adunare generale, sî anume pana la finea anului trecutu 1868 ................ 226 25 pe anulu curente 1869 .............. 553 75 40 Spese estraordinaria ................. 41 Anticipatiune pentru oficialii asociatiunei spre suportarea speselor de caletoria la tienend’a adunare generale in Siomcut’a mare ............... Sum’a intratcloru Subtragendu sum’a erogateloru cu Remane la adunarea generale a IX. in restu Specificatiunea acestui restu. a) Bani gat’a in bancnote si arama .............. b) In 20 actii de ale bancei gen. de asecurat. „ Transilvania “ ......... c) In 2 cârti de ale cassei de păstrare in Sibiiu ............ d) In obligațiuni de stătu: metalice si de loteria „ „ imprumutulu statului (Nat. Anlehen) / , ...... , r . i . *i f acestea obligațiuni se tienu in evidenția in unu protocolu „ „ urbariale transilvane \ . ° L L . . . , , r i_ / deosebi purtatu si aici alaturatu „ „ „ banatiane i r „ „ private ’ ___ Suma cea deasupra B i 1 a n t i u. In anulu trecutu au remasu restu ................ In anulu curente 186% au intratu venitu curatu după subtragerea sumeloru manipulatorie de sub Nr. cur. 29, 30, 31, 32, 33 si 34............... Totulu cu restulu din anulu trecutu ...... Chieltuielile pe anulu curente au fostu după subtragerea sumeloru de sub Nr. cur. 29, 30, 31, 32, 33 si 34 . Subtragendu acestea remane restu la adunarea generala a IX. . Combinandu restulu din anulu trecutu cu celu din anulu curente 186% au crescutu fondulu cu . . . Colectele si ofertele de sub Nr. cur. 20 au intratu prin laudabil'a starnintia a nrmatorilorn p. t. Domni: 1 Nicolau Fodoreanu, protopopu in Ofenbai’a................. ta 70 2 Ioane Fekete, canonicu in Blasiu................... Ț .--- 3 Atanasiu George, docente in Strimbulu .................. 4 ------ 4 Ioane Deacu, protopopu in Sasu-Sebesiu............... • 16 50 5 Comunitatea bisericesca din Sieic’a mica .................. 5 --- 6 Michailu DobrGnu, parochu in Tulgesiu 24 --- 7 Leonliu Loontenu, protopopu in Muresiulu Uiorei ............. ■ 62 60 8 Ioane Copaceanu, protopopulu Siomfaleului................. 15 12 9 Ioane Gerasimu, protopopu in Ernotu .................. 17 42 10 Demeter Szabo, administratoriu protopopescu in Cosiocn’a .............. 35 65 11 losifu Orianu, protopopu in Siomcut’a mica............... • 14 --- 12 Ioane V. Rusu, protopopu in Sibiiu 19 52 13 Ioane Moldovanu, administratoriu protopopescu in Cătină............... 11 --- 14 Ioane Antonelli, vicariu in Fagarasiu 5 --- 15 Ioane Olteanu, parochu in Bucerdea................... 8 64 16 Alimpiu Barboloviciu, protopopu in Borsia...... 38 .--- 17 Nicolau Ciugudeanu, notariu in Siuna si Poiana 25 --- 18 Dela eparchi’a protopopesca a Palatcei ...... . 10 20 19 Dela eparchi’a protopopesca a Dergei 5 --- 20 Elia Luca, administratoriu protopopescu in Pelielc’a 33 --- 21 Ioane Hannia, protopopii in Sibiiu . ....... . ...... 10 ------ 22 Ioane Pamfilie, protopopu in Clusiu............ 42 90 23 Ioane Ignaiu, viceprotopopu in Panade ....... 15 10 24 Augustu Ladai, vicepresiedinte la tabla regia in Muresiu-Osiorheiu............. 36 ■--- Sum’a 471 35 — 265 — E R O G A T E Cassa de pă- Banc’a gen. de Asemnatiuni Obligațiuni Bancnote Argintu A u r u strare asecurat. de ale bancei de stătu Sum’a „ Transilvani’a‘‘ ipotecarîe ___ I II V a ] u t a a u s r iac a fr. cr. fr. cr. galb. fr. cr. fr. | cr. fr. | cr. fr. | cr. fr. cr. fr. cr. 19214 7 7 ___ 179,25 ■---■ 40 --- - --- --- 18106 --- --- . --- 37534 2 600 79 --- --- --- --- --- 600 7843 --- --- ---. --- ____ --- 7843 79 --- --- --- --- --- 3878 44 --- --- --- --- --- --- 3878 44 780 --- --- --- --- --- --- ---■ 780 62 92 --- --- --- --- _ --- 62 92 ____300 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 300 --- 29479 93% 179 25 8 40 --- 8308 94 600 --- 18100 --- 34551 •--- 91259 12% 28801 48 179 25 8 40 --- 3878 44 ----. ------ 18100 --- --- --- 50999 17 678|45- --- --- --- --- --- 4430 50 600 --- --- --- 34551 --- 40259 95% 678 45 _ __ _ ______ 678 45 --- --- --- --- ------ --- --- --- --- 600 --- --- ---. --- .--- 600 --- --- --- --- --- --- --- --- 4430 50 --- --- --- ---• --- --- 4430 50 --- --- --- --- ' --- '--- --- --- --- __ --- --- 510 --- 510 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 2331 --- 2331 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 30345 --- 30345 --- --- ■--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 840 --- 840 --- --- --- --- --- --- --- --- .--- --- ---, --- --- ------ 525 --- 525 --- 678 45 --- --- --- ~--- --- 4430 50 600 ---. --- ------ 34551 --- 40259 95% --- --- --- --- --- --- --- --- ---■ ------ --- --- --- --- 29977 59%' --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 14572 48 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 44550 7%. --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 4290 12 --- •--- --- --- --- --- --- :--- --- --- --- ---. --- --- --- 40259 95% ---- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- 10282 36 Sibiiu, 6 Augustu 1869. Constantinu Stezariu, c. r. capitanu in pensiune si cassariu alu asociatiunei. In absenti’a controlorului: I. Hanni’a, suplente de controloriu. Conformu conclusului adusu in siedinti’a a Il-a a adunarei generale a asociatiunei transilvane tienuta in Siomcut’a in 11. Augustu 1869 p. XIX. se da prin acest’a din partea presidiului asociatiunei absolutoriu d-lui c. r. capitanu in pensiune sî cassariu alu asociatiunei Constantinu Stezariu cu privire la ratiociniulu seu pe anulu 186s/g. Sibiiu, 6. Septembre 1869. Ladislau Basiliu Popp, presiedinte. I. V. Rusu mp., secretariu II. alu asoc. tr. — 266 — Nr. 267—1869. Protocolulu siedintiei lanarie a comit, asoc. trans. tienute in 5. Oct. a. c. 1869 sub presidiulu Rev. dlui vice- presiedinte I. Hannia, fiindu de facia dd. membrii Ilustr. sa dn. cons. aul. lacobu Bolog’a, dn. consil. Petru Mânu, dn. capitanu pens. loanu Bradu, dn. adv. dr. Ioane Nemesiu, dn. parochu si prof. Zach. Boiu, dn. prof. I. Popescu, dn. secret. II. Ioane V. Rusu, dn. capitanu si cassariu alu asociat. Const. Stezariu si dn. adv. dr. Demetriu Racuciu. §. 102. Se presentăza conspectulu despre starea cassei asoc., din carele resulta, că cass’a asoc. are in proprietatea sa 41,606 fr. 94 cr. Spre sciintia. §. 103. In legătură cu conspectulu cassei se mai referăza: a) despre interesele intrate la fond, asociat, după couponii obligatiuniloru de stătu din 1. Oct. a. c., care interese făcu 2 fr. 27 cr. in BN. si 10 fr. 75 cr. in arg. (Nr. prot. ag. 263); b) despre banii de argintu in suma de 10 fr. 75 cr. schimbati in BN. cu 12 fr. 63 cr. (Nr. 264); c) despre colectele sî ta- csele intrate la fond. asoc. dela siedinti’a din urma in suma totala de 17 fr. v. a. Spre sciintia. §. 104. Comisiunea insarcinata in siedinti’a tre- cuta cu censurarea coniputului despre spesele de ca- letoria ale cassariului si sccretariloru asoc. pana la adun. gen. dela Siomcut’a si indereptu, prin referen- tele seu dn. dr. Nemesiu refereza in asta privintia. Comisiunea afla, că spesele de caletoria a amen- titiloru oficiali ai asoc. in suma totale de 198 fr, 84 cr. sunt neesagerate si pentru aceea propune, că re- stulu de 101 fr. 16 cr. din sum’a anticipata de 300 fr. se se reintorca cassei asoc. Totuodata resp. comi- siune ’si da parerea, că ar fi fdrte sistematicu, ddca pre viitoriu s’ar fipsă cuantulu speseloru diurnale sdu de catra comit, seu de catra adun. gen. Conclusu. Comitetulu primesce de conclusu alu seu propunerea comisiunei. In cătu pentru aprobarea speseloru de caletoria a oficialiloru asociatiunei, dr in catu pentru defigerea speseloru diurnale, afla cu cale a amană pertractarea acestui obiectu, pana la alte ocasiuni de asemenea natura. §. 105. Secret. II. conformu decisiunei aduse in siedinti’a comitet, din 18. Sept. a. c. presenteza in estrasu acele concluse ale adun. gen. dela Siomcut’a, cu acaroru esecutare se insarcindza comitetulu sî pro- pune, că citinduse după ordinea loru, se se iea la pertractare meritoria. Deci se citesce conclusulu adun, gen. de sub p. XV. relativu la proiectulu dlui cons. aul. lacobu Bolog’a, despre infiintiarea despartiemen- teloru cercuale si a agenturiloru comunale. Adun, gen. addpta pre langa unele modificatiuni, de con- clusu alu seu propunerea comitetului in astu obiectu, si totuodata ’lu insarcina, că respectivulu regulamentu se’lu pună numai decatu in lucrare, sî pentrucă insti- tutiunile coprinse in trensulu se se pdta popularisă catu mai bine, dispuse că tiparinduse pre spesele asocia- tiunei, se se impartia in tote părțile in numeru atatu de mare, catu se pdta ajunge cate unu esemplariu la man’a fiacarui romanu sciutoriu de carte. Punenduse la disensiune modalitatea esecutarei Gestionatului conclusu, secret. II. face urmatdri’a pro- punere: Comitetulu se binevoiesca a alege din sinulu seu o comisiune, carea se elaboreze unu plana asu- pra modalitatiei punerei in lucrare a resp. regula- mentu, mai alesu in ceea ce privesce arondarea, for- marea si constituirea despartiementeloru cercuali si agentureloru comunali, avenduse in vedere determi- natiunile §§-loru resp. (din regulamentu), cumu sî cu privire la aceli membrii din diverse parti, cari aru fi de a se insarcină cu constituirea comiteteloru cer- cuali, in urma se se defiga, că in cate esemplarie se se tiparesca acelu regulamentu, sî pre ce cale se se impartiesca asia, catu se pdta ajunge la man’a fia- catui romanu sciutoriu de carte. Comitetulu decide: a se primi de conclusu alu seu acea parte din propunerea secret. II., care se referesce la alegerea unei comisiuni insarcinande cu elaborarea planului despre punerea in lucrare a re- gulamentului, in ceea ce privesce arondarea si con- stituirea despartiementeloru, alegfinduse totuodata membrii acelei comisiuni in persdnele dloru lacobu Bolog’a, Rusu si dr. Nemesiu, dr in catu privesce ti- părirea regulamentului se decide, că comisiunea se ing’rigcsca a se tipar! numai decatu 2000 esemplarie cu unu pretiu catu se va potd' mai moderatu. §. 106. Se citesce altu conclusu alu adun. gen. totu de sub p. XV. relativu la caus’a infiintiarei unei catedre de limb’a si literatur’a romana la universitatea din Vien’a. Adunarea gen. decise: a) că comitetulu asociatiunei in cointielegere cu cele alte doue asocia- tiuni sorori din Aradu si Bucovin’a, se faca toti pașii de lipsa pentru realisarea obiectului din cestiune catu mai curendu si in specialu, comitetulu se se adreseze pre calea sa catra inaltulu ministeriu de cultu si in- strucțiune din Vien’a, cu rogarea, că se binevoiesca a infiintiă si totuodata a sî dotă o catedra de limb’a si literatur’a romana; b) că societatea „Romani’a" din Vien’a, carea s’a adresatu la asociat, cu cererea sa in privinti’a obiectului cestiunatu, se se incunosciin- tieze atatu despre conclusulu adunarei gen., catu si despre decisiunile comit, in asta privintia. Se decide, că secretariatulu se se însărcineze cu formularea concepteloru respect, pre basea anteacte- loru, si cu ajutoriulu dlui parochu sî profesoriu Boiu la facerea conceptului catra ministeriu. §. 107. Se citesce altu conclusu alu adun. gen. totu de sub p. XV. relativu la regulamentnlu stato- ritu pentru modulu folositei bibliotecei asosiatiunei. -- Se iea spre sciintia sî spre îndreptare pentru dn. bibliotecari u. §. 108. Se inpartasiesce conclusulu adun. gen. (p. XV. lit. c) relativu la tipărirea cartiloru scolastice pre spesele asociatiunei. Adunarea gen. otarendu, că asociatiunea se se abata deocamdată dela tipărirea cartiloru scol., totuodata cu privire la premiarea celei — 267 — mai bune cârti agronomice propuse de comitetu, in- sarcină pre acesta, că pana la prosim’a adunare gen. se câștige datele si informatiunile de lipsa despre mo- dalitatea elaborarei si premiarei acelei cârti, sî totu- odata se presenteze unu raportu detaiatu in asta pri- vintia. Comitetulu decide, că spre ajungerea scopului atensu in conclusulu adun, gen., se se alăga o co- misiune in persanele ddloru membrii Pavelu Dunc’a, I. Popescu si Nic. Cristea, cu insarcinaraa de a re- portă la tempulu seu. §. 109. Se citesce p. XVII, din conclusele a- dunarei gen., prin care luanduse spre plăcută sciintia raportulu comisiunei resp. despre sum’a de 160 fr. 80 cr., ce a intratu că contribuiri in favărea monu- mentului fericitului poetu Andreiu Muresianu, totu- odăta se decide, că sum’a menționata se se adauge fondului destinatu pentru radicarea monumentului in- tentionatu. Se decide, că dn. cassariu alu asociatiunei se se poftăsca a manipulă acești bani după conclusele an- teridre ale comitetului. §. 110. Dupace asupra acelei parti din bugetulu asociatiunei preliminatu pre a. 18⁶⁹/₇₀ p. XX., carea se referesce la stipendiele si ajutoriele asociatiunei, s’au facutu dispositiunile necesarie in siedinti’a trecuta a comitetului, secret. II. vine a poftf pre comitetu, că se binevoidsca a dispune asemnatiunile necesarie asupra acelei parti din bugetu, carea se referesce la remuneratiunile secret. I. si II., a cassariului, la on. scriitoriloru cancelariei, cum sî la cele doue premia pentru altoi, conferite lui loanu Andreiu si loanu Arefta. Comitetulu lasandu a se citi pos. resp. din bu- getulu adunarei gen., care suna: 1) Remuneratiunea secret. II. 200 fr. sî in casu candu prin esercitarea regulamentului proiectatu sî acceptatu, i s’ar inmultf agendele inca in decursulu acestui anu, 400 fr. 2) Onoraria pentru duoi juriști aplecati in can- celari’a asociatiunei că scriitori ă 100 fr. — 200 fr. 3) Spesele cancelariei 200 fr. 10) Duoe premia pentru altoi ă 25 fr. — 50 fr. 11) Spese estraordinarie 60 fr. 12) Remuneratiunea secret. I. pentru redactiunea foiei „Transilvani’a“ pre anulu alu douilea 400 fr. 13) Remuneratiunea cassariului 100 fr. 14) Spre acoperirea speseloru pentru editiunea foiei 315 fr. 50 cr. Comitetulu vediendu, că cu privire la asemnarea sumeloru specificate sub positiunile 3, 10, 11, 12, 13, 14 nu incape neci o indoiăla, a decisu: că pentru esolvirea acelora se se dea asemnatiunile necesarie la cass’a asociatiunei. §. 111. In legătură cu acdsta punenduse la dis- ensiune sumele preliminate sub pos. 1 si 2 s’a escatu întrebarea, 'ddca este, că remuneratiunea secret. II. se se asemneze de acumu numai in sum’a primitiva de 200 fr., sdu in cea conditiunata de 400 fr? sî ddca face trebuintia, că numai decatu se se asemneze si remuneratiunea de 100 fr. pentru unu alu duoilea scriitoriu in cancelari’a asociatiunei, sdu acdsta se se mai amane? Dupace asupra acestora întrebări se încinseră desbateri îndelungate si seriăse, in decursulu carora intre membrii comitetului se iviră duoe opiniuni di- ferite, presiedentele vediendu, că tempulu a inaintatu si că cu asta ocasiune nu se pdte aduce decisiune meritdria: s’a aflatu motivatu a propune amanarea acestei siedinție pre cateva dîle, care propunere pri- minduse Siedinti’a comitetului începută la 4 Ore, se rădică la 7 dre sdr’a. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu 16. Oct. 1869. Bolog’a mp. Pav. Dunc’a mp. Z. Boiu mp. Comitetulu asoc. trans. rom. pentru litera- tur’a si cultur’a poporului rom. loanu Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secret. H. Nr. 269 — 1869. Protocolu ce s’a luatu in siedinti’a comitet, asoc. din 14. Oct. c. n. a. c. că continuare a siedintiei întrerupte in 5. Oct. a. c. tienuta sub presidiulu dlui vicepres. I. Hanni’a, fiindu de facia dd. membrii II. sa dn. cons. aul. lacobu Bolog’a, II. sa dn. cons. gub. Pav. Dunc’a, II. sa dn. cons. gub. Elia Macelariu, II. sa dn. cons. fin. Petru Mânu, dn. senat. Petru Rosc’a, dn. capit. pens. I. Bradu, dn. adv. dr. I. Nemesiu, dn. prof. si par. Zach. Boiu, dn. prof. I. Popescu, dn. capit. pens. si cassariu Const. Stezariu, secret. U. I. V. Rusu si dn. red. Nic. Cristea. §. 112. Presidiulu pune la ordinea dîlei desba- terea si deciderea asupra cestiunei, dăca e, că remu- neratiunea secret. II. se se asemneze numai in sum’a primitiva de 200 fr. ? său in sum’a de 400 fr. con- ditiunata pentru casulu, candu prin esecutarea regu- lamentului proiectatu si acceptatu de adun. gen. s’aru inmultf agendele secret.? Luanduse acăsta cestiune in matora considera- tiune si in urm’a unei disensiuni mai îndelungate la- murinduse opiniunile divergente, comit, decise, că remuneratiunea de 200 fr. pentru secret. II. se se a- semneze numai decatu la cass’a asociat., ăr celeialalti 200 fr. se se asemneze atunci, candu comit, va află, că s’a implinitu conditiunea pusa de adun. gen. prin conclusulu de sub p. XX. pos. 1. §. 113. După aceea presidiulu pune Ia disen- siune deciderea cestiunei, dăca e trebuintia, că totu acumu se se asemneze si remuneratiunea de 100 fr. pentru alu doilea scriitoriu in cancelari’a asociatinnei, seu se se mai amane asemnarea aceleia? Comitetulu decide, că asemnarea sumei prelimi- nate pentru unu alu doilea scriitoriu se se amane pana atunci, candu secret. II. va arată, ca inmultien- duse afacerile scripturistice in cancelaria, e de lipsa aplecarea unui alu doilea scriitoriu. 45 — 268 — §. 114. Se face propunerea in privinti’a alegerei unei comisiuni pentru verificarea protocolului siedin- tiei presente, cumu si a altei comisiuni pentru censu- rarea concursaloru, ce voru intra la stipendiale si a- jutoriale asociat, pentru care se escrise concursu cu terminulu pana in 25. Oct. a. c. Conclusu. Ambele aceste comisiuni se alegu in persdncle ddloru cons. si membrii lacobu Bolog’a si Pav. Dunc'a si a dlui prof. si par. Zach. Boiu. Cu aceste siedinti’a inceputa la 4 ‘/₂ fire, se in- chiaiă la 7 dre ser’a. S’a cetitu si verificata Sibiiu in 16. Oct. 1869. Bolog’a mp. P. Dunc'a mp. Z. Boiu mp. Comitetulu asoc. trans. rom. pentru litera- tur’a si cultura poporului romanu. loanu Hannia tnp. I. V. Rusu mp. vicepresiedinte. secret. II. Nr. 280—186Q, Protocolulu siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. tienute in 2. Noernbre a. c. 1869 sub presidiulu Rever. dlui vicepresiedinte I. Hannia, fiindu de facia dd. membrii Ilustr. sa dn. cons. aul. lacobu Bolog’a, dn. cons. gub. Pav. Dunc’a, dn. consil. Petru Mânu, dn. adv. dr. Ioane Nemesiu, dn. parochu si prof. Zach. Boiu, dn. secret. II. Ioane V. Rusu si dn. capitanu si cassariu alu asociat. Const. Stezariu. §. 115. Dn. cassariu presenteza conspectulu de- spre starea cassei asociatiunei pre tempulu acestei siedintie, din carele se vede, cumca cass’a asociatiu- nei — după subtragerea erogatiuniloru de pana acumu — are in proprietatea sa sum’a de 41,069 fr. 75 cr. Spre sciintia. §. 116. In legătură cu acesta dn. cassariu mai referdza, cumca a intratu la fondulu asociatiunei a) restulu din spesele cancelariei economisate de dn. se- cret. II. pre an. asoc. 186% in suma 41 fr. 83 cr. (Art. J. 21); b) interesele obvenitdrie cu 1. Noernbre a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu in suma 8 fr. 10 cr. (Nr. prot. ag. 277); c) interesele obve- nitdrie cu 1. Noernbre a. c. după couponii obligat, urb. banatiane in suma 19 fr. 20 cr.; d) tacs’a de membru ord. dela dn. protopopu Alecsandru Szilasi 5 fr. si pretiulu unui ecsemplariu din „Transilvani’a “ de pe 1868 3 fr. (Nr. 268, 275). Se iea spre sciintia cu aceea observare, câ nou- lui membru ord. Alecsandru Szilasi se i se espedeze prin secret. II. resp. diploma. §. 117. Secret. II. sub Nr. 273 impartasiesce o scrisdria a dlui secret. I. Georgie Baritiu ddto . ’% Oct. a. c., prin carea cere a i se asemnâ pre restulu anului, adeca pre lunile Noernbre si Decembre a. c. 200 fr. câ spese pentru edarea foiei. Conclusu. Se asemneza la cass’a asociatiunei esol- virea recerutei sume de 200 fr. v. a. §. 118. Comisiunea esmisa dintre membrii co- mitetului in siedinti’a trecuta, pentru censurarea con- cursaloru intrate la stipendiale si ajutdriale asocia- tiunei preliminate pre a. 18⁶⁹/₇ₙ prin referentele seu, dn. cons. aul. lacobu Bolog’a referâza in acestu ob- iectu. Din raportulu comisiunei se vede: 1) Că la stipendiulu de 300 fr. pentru unu tecli- nicu a concursu duoi inși, anume Nicolae Galu, ma- turisatu cu lauda si acum ascultatoriu de technica la universitatea din Pest’a, si Alecsandru Lucaciu, crasi maturisatu, dar fara de documentu despre imatricu- larea sa la vreo scdl’a technica. 2) La stipendiulu de 50 fr. destinatu pentru unu studente la scdl’a reale a concursu drasi 3 inși, a- nume Nicolae Fogorosiu studente cu a V. clase la scdl’a reale din Sibiiu, lulianu Filipescu, crasi stud. in a V. clase reale (carele afara de atestatu de șa- rada nu a produsu alte documente), si Nicolae Po- poviciu stud. in II. clase reale in Sibiiu. 3) La ajutoriulu de 50 fr. pentru unu sodalu, ce voiesce a se face măiestru au concursu 6 inși, a- nume Lazaru Ritivoiu, sodalu de lacatariu, Vasiliu Popoviciu sodalu de mesariu, Basiliu Korbsi sodalu de cismariu, Ioane Hodosiu drasi sodalu de cismariu, Petru Lazaru totu sodalu de cismariu, si in fine Vas. Dolianu sodalu de papucariu. 4) La cele doue ajutoria de cate 25 fr. pentru duoi inveciacei de meseria au concursu 3 inși, anume loanu Tohati invetiacelu de ciobotariu, losifu Covrigu invetiacelu de pantofarii!, si loanu Mog’a invetiacelu de pandiariu. Comitetulu luandu in ordine la esaminare docu- mentele produse de concurenti si considerandu pro- punerile făcute din partea respectivei comisiuni, s’a aflatu motivatu, in privinti’a conferirei cestiunateloru stipendia si ajutorie a decide urmatdriele: a) Stipendiulu de 300 fr. de sub pos. 1 se se conferesca tenerului ascultatoriu de technica la uni- versitatea din Pest’a Nic. Galu, maturisatu cu lauda, b) Stipendiulu de 50 fr. de sub pos. 2 a se con- feri concurentelui Nic. Fogorosiu, studente la scdl’a reale de aici, carele in sem. II. a. scol. 186% a ra- portatu clas’a gen. de primulu eminente. c) Ajutoriulu de 50 fr. de sub pos. 2 cu maio- ritate de 4, langa care se alatura presidiulu, contra 2 voturi, a se conferi concurentelui Lazaru Ritivoiu, sodalu de lacatariu in Sibiiu, sî in fine d) Ajutoriale de cate 25 fr. de sub pos. 4 a se conferi lui Ioane Tohati, invetiacelu de ciobotariu in Bistriti’a, si lui losifu Covrigu, invetiacelu de panto- farii! in Sibiiu. Pentru esolvirea acestora stipendia si ajutoria sunt a se dâ asemnatiunile nccesarie la cass’a aso- ciatiunei, er celorulalti concurenti a li se inapoiâ ce- rerile si documentele, pre langa resolutiuni negative in sensulu propusu de comisiune. §. 119. In legătură cu cele de sub Nr. precedente se presenteza charthiale de imatriculare pe an. scol. 18⁶%₀ ale stipendiatiloru asociat. loanu Marcusiu, Petru Em. Rodanu, Stefanu Chirilla si Nic. Califariu cu aceea, că Bosioroganu nu a satisfacutu datorintiei sale in privinti’a acesta. — 269 — Conclusu. Stipendiate pentru loanu Marcusiu 300 fr., Petru Eni. Prodanu 300 fr., Stef. Chirilla 330 fr. si Nic. Califariu 50 fr. se asdmna la cass’a asocia- tiunei, dr pentru stipendiulu avutu de Bosioroganu de 50 fr. devenita vacanta, se se scrie concursu pana in 30. Noembre a. c. §. 120. Secret. II. citesce unu estrasu din pro- tocolulu adun. gen. p. XXL relativu la conclusale a- duse de aceeași adunare, in privinti’a proiecteloru fă- cute de dn. secret, minist. Lad. Vaida in disertatiunea sa intitulata: „Cateva cuvente despre necesitatea de a dă espresiune solena recunosciintiei ndstre catra barbatii noștri preameritati." Comitetulu decide: câ estrasulu conclusaloru a- dun. gen. relativu la proiectele amentite, se se pre- dea spre opinare unei comisiuni alese din sinulu co- mitet., in persdnele ddloru membrii Petru Rosc’a, I. Bradu si dr. Dem. Racuciu cu insarcinarea de a ra- portă in siedinti’a procsima. §. 121. Dn. par. si profes. Zach. Boiu ofercza pentru bibliotec’a asoc. unu ecsemplariu din pretio- sulu seu opu intitulatu: „Carte de cetire pentru scd- lele popor, rom. gr. orientali." Se primesce cu plăcere si se esprime dlui oferi- toriu protocolarmente recunosciintia din partea comi- tetului. §. 122. Pentru verificarea protocolului siedintiei presente se alegu dd. membrii lacobu Bolog’a, Pav. Dunc’a si Petru Mânu. Cu acestea siedinti’a comit, inceputa la 4 '/₂ dre, se inchieiă la 7 dre sdr’a. Sibiiu, datulu câ mai susu. loanu Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secret. II. S’a verificatu prin Bolog’a mp. P. Dunc’a mp. Petru Mânu mp. Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711. (Continuare). Despre faimdsa adunare curutiesca dela O nod Cserei scie acestea: „Deci conchiamanduse adunare la Onod, acolo se adunara din tdte părțile mai multe mii de unguri. Mai antaiu de toti au ajunsu la adunare deputatii comitatului Thurocz sî ai altora comitate cointielese cu cela, totu dmeni betrani, de omenia si invetiati. Aceștia detera lui Râkoczi suplica rogandu’lu, câ se’si pună silinti’a spre a se impaca cn imperatulu nem- tiescu catu mai curendu pe langa conditiuni bune, pentrucă de va continua sî mai departe cu batai’a, tiera tdta se va ruina, apoi loru (aristocratiloru din acelea comitate) le-ar fi preste potintia de a mai esf la bataia in persdna, pe candu iobagii remasi acasa platescu neîncetata impositele, sî inca in mesura atătu de mare, in catu trecu preste contributiunile plătite in dîlele nemtiloru. Acelu Bercsdni nebunu, ingan- fatu sî desiertu indata se sî irită sî strigă: Voi copii de lele asia sî pe dincolo, voi sunteti trădători sî ati conspiratu cu imperatulu nemtiescu; — apoi trage sabi’a sî taia asupra loru. Insusi Râkoczi sî ceilalți punu man’a pe arme sî apoi cu neaudîta crudîme pagandsca maceldza in bucăți pe acei dmeni nevinovati, carii le detera acelu consiliu bunu; după aceea chiamandu trupele venite din acelea comitate, le sfarmara in bucăți flamurele sî tobele si le arun- cara pe cadavre, dra pe trupe le detera afara din armata, dapace mai antaiu le desarmara, in fine pe acelea comitate le impartîra intre altele cassandu tdte privilegiale sî tdta administratiunea loru autonoma; ba nu suferira neci macaru astrucarea cadavreloru, numai pentrucă celelalte infioranduse, mai usioru se se înduplece la scopurile lui Râkoczi si Bercsdni. După acestea Râkoczi facă, câ cineva se propună ruperea totala a Ungariei de catra cas’a austriaca, dra pe imperatulu ilu proscrisera din regatulu Unga- riei sub blastemu eternu*) sî infiintiara unu inter- regnum, dra intre sine legara confederatiune sub juramentu tare sî sub pedepse cumplite, că in veci nu voru mai alege rege din cas’a austriaca; dra pen- trucă „staturile" remase fara rege se fia gubernate mai bine, infiintiara unu senatu, la care pe Râkoczi ilu denumiră de presiedente; senatului ii detera in- strucțiuni, după care se aiba elu a guberna pe un- guri. Totu acolo enuntiara sententi’a asupra palati- nului sî asupra celorulalti magnați remasi pe partea imperatului nemtiescu. confiscandule averile si jude- candu’i la ecsiliu pe vidtia. Acelu conclusu desplacîi la multi, inse ecsemplulu deplorabile alu deputatiloru din Thurocz fiindule de inaintea ochiloru, neci-unulu nu cuteză a vorbi in contra." Căușele proscriptiunei iesuitiloru din Un- gari’a se descriu pe larga la pag. 379—381; noi pentru scopulu ce ne sta inainte la incunoscintiarea coprinsului acestei cronice, le contragemu numai pre- cumu urmdza: Pre candu curutii voiă se alunge pe iesuiti din Ungari’a, cateva comitate se scdla cu proteste in fa- vdrea iesuitiloru, cerendu dela Râkoczi, câ se’i lase in buna pace cu atătu mai vîrtosu, că-ce in cdt’a iesuitiloru se afla sî ungureni multi, apoi mai ame- rintiara sî cu mania papei dela Rom’a. Aceleași co- mitate, firesce, puse la cale totu de iesuiti, laudă pe aceștia preste mesura dicundu, că limb’a latina inflo- resce in Ungari’a numai de candu s’au prasitu intrens’a iesuitii, carii propunu scientiele gratis; era ereticii inca fusera esterminati in parte prin nepregetatoriulu zelu alu iesuitiloru. Râkoczi inca era catolicii, cu tdte a- cestea densulu dete comitateloru câștigate de iesuiti in partea loru unu respunsu cu totulu neașteptata. Râkoczi adeca si consiliarii sei luandu punctele pro- testeloru umflu cate unulu, le resolvira asia: *) Adeca intocma precumu făcură in același anu cu pușinu; mai nainte in diet’a dela M. Osiorheiu. Not’a comp. 45* — 270 — Voi nu sciti ce cereți. Petitiunile vdstre sunt spre perirea vdstra si spre ruin’a tierei intregi. Mai nainte de venirea iesuitiloru sî religiunea se propunea mai bine sî mai adeveratu, sî sciintiele latinești inca se invetiă mai bine.' Iesuitii ve mintiescu, ch ceea ce invdtia ei ar fi productulu ingeniului loru, candu a- celea tdte sunt inprumutate dela altii mai vechi. Ei propunu una filosofia, care nu este neci mai multu neci mai puținu, decatu una tiesetura fdrte încurcata de sofisme si mintiuni neintielese, cu care ametiescu ei capetele junimei. Ori catu vi se păru vdue iesuitii de invetiati, dara candu voiesci se aplici pe cei esiti din academi’a loru in administratiunea publica, nu ' pricepu altu nimicu, decatu numai se mintia. Iesuitii propunu una doctrina ateistica, afurisita de cateva ori de lumea cristiana, adeca, cumu-ch dmenii isi potu calea cuventulu datu, ch in casu de a fi constrinsi prin potere din afara, potu pune juramentu fara neci unu scrupulu, numai mintea loru se cugete altu-ceva atunci candu jura*). Iesuitii despretiuescu jurispru- denti’a, medicina, architectur’a si nu voiescu a Ie pro- pune. Nu este adeveratu, că iesuitii aru propune sciin- tiele gratis, ci invetiamentulu gratuitu avemu se’lu mul- tiamimu numerosiloru fundatori vechi, carii dăruiseră iesuitiloru moșii cu venituri de multe mii, din care iesuitii se ingrasia si se tavalescu in pompa sî con- fortu. La iesuiti nu afli neci una pietate; la ei sier- bitiulu dumnedieescu este numai unu actu de come- dianti, pusu in scena cu multu apparatu sî pompa, pentrucă se insiele ochii plebei ignorante, care casca ochii si gur’a. Iesuitii conspira pe ascunsu cu pap’a dela Rom’a, ti nu voru se se lege cu fidelitate neci catra rege, neci catra tiera, ci numai catra pap’a dela Rom’a, a cărui auctoritate sunt parati a o apara cu focu sî cu sabia sî chiaru cu ruin’a tierei. Ei punu juramentu infricosiatu, ch voru estermina pe toti ereticii, dra apoi fiindu-ch cu sciintia nu’i potu în- vinge, ii fortidza prin persecutiuni, pana candu prin asemenea fapte ale loru turbura tidr’a, irita pe regii sî principii de alte religiuni, tragu ur’a lumei asupra religiunei papistasiesci, pe care o propaga cu zelulu loru celu dobitocescu, condamnatu de sant’a scriptura, sî asia in locu de a folosi eclesiei catolice, mai multu ii strica si o sfasiie in bucăți. Iesuitii nu sunt cre- dintiosi neci la unu stătu, ti ei sub pretestu ch in- ainteza glori’a lui Ddieu, preste totu isi cauta numai interesele loru. Acestu adeveru se comprobh chiaru si cu ecsemplulu meu, adaoge Rhkoczi. Iesuitii de una parte m’au sumutiatu pe mine in contra impe- ratului, dra de alt’a pe imperatulu ilu puseră la cale, că se me aresteze; apoi totu ei me eliberară prin a- celu capitanu nemtiescu. Iesuitii de una parte făcură, *) Toti cati cunoscu bine orientulu, marturisescu in una- nimitate, că sî acolo acesta blastematia, adeca asia numit’a re- servatio mentali» este forte vechia, cunoscuta pana si dmeniloru din plebe, carii dupace jura strimbu, mergu iute si platescu ca- țeva liturgii, seu sî sarindarie intregi de cate patrudieci de li- turgii. Not’a comp. că eu se fiu condamnatu la mdrte, dra de alt’a me ajutara in secretu cu bani, pre candu me aflăm in Poloni’a. La Sambat’a-mare sî la Clusiu inaltiara arcuri de triumfu in ondrea mea, dra pe airea isi a- ratara bucuri’a pentru triumfurile cesariului. Cu re- gele Franciei conspirară in contra imperatului, fașia cu acesta condamna si blastema pe franci, pentrucă asia de va invinge franculu pe nemtiu, ei se pdta pretende daruri dela cela; dra ddca va calea impe- ratulu pe unguri, atunci iesuitii se aiba parte din a- verile confiscate dela aceștia. Iesuitii se porta cu a- ceasi perfidia nu numai intre creștini, ci sî in Indi’a sî in Chin’a, unde se fatiarira ch recunoscu sî addra pe Confucius, dra intr’aceea se incercara a propaga religiunea papistasidsca. Iesuitii au insielatu pe bu- nic’a mea luandu’i si furandu’i toti banii sî totu ce avea mai scumpu, in catu tata-meu vitregu Emericu Tokolyi fu constrinsu a lua dela ei ladîle bunicai cu poterea. Avuțiile iesuitiloru sunt mai mari, decatu ale oricărui rege. Ei voiescu se guberne pe tdte popd- rale. Nimeni nu cutdza a’si ridica vocea in contra loru, temenduse care de anatema, care de perire. In ochii iesuitiloru aceia sunt dmenii cei mai perfecti, carii se lapeda de tata, de mama si de toti consân- genii; pe acdsta punu ei si juramentu. Iesuitii ori- unde s’au incuibatu pe la curțile domnitoriloru, pe acelea le si intdrsera cu fundulu in susu. Decandu Ferdinandu II. aduse pe iesuiti, de atunci imperatulu Romaniloru scade pe dî ce merge in poterea sa; Un- gari’a inca merge spre perire, decandu admisse pe iesuiti. Iesuitii mai commitu sî alte multe fapte sî fara-delegi spurcate sî ne mai audîte, demne de ateiști sî de pagani. Deci iesuitii se se curăție, se se care din acdsta tidra. Duca-se pe vreuna insula undeva, si se nu mai turbure pe popdrale cristiane, sdu mdrga colo intre paganii barbari, pe aceia se’i intdrea la legea cristiana. După acestea adunarea confederatiloru decise ecsi- larea definitiva sî necondiționata a iesuitiloru, dra Ră- koczi ecsecuth acelu conclusu in tdte tienuturile, in care ajungea auctoritatea lui. Iesuitii inse fugiră la imperatulu, apoi cu ajutoriulu acestuia drasi se în- cuibară pe la mai multe locuri. Imperatulu losifu I. irritatu fdrte prin acea fapta a unguriloru, carii in adunarea dela O nod au pro- nunciatu anatema asupra casei austriaco sî au decre- tatu destronarea lui că rege alu Ungariei, trimise pa- tente in tdta lumea crestindsca, in care descrie pe largu rebeliunea unguriloru sî tirani’a loru dela adu- narea din O nod, arata nelegalitatea confederatiunei ungurești, pre catu tempu elu este rege incoronatu alu Ungariei, apoi rdga pe poterile din afara, că se nu mai dea crediementu mintiuniloru lui Răkoczi si se nu mai patrocindze rebeliunea unguriloru, pentru- că nu cumuva din aceea se ia sî supusii altoru regi ecsemplu reu sî se se scdle cu arme in contra do- mnului loru legitimu. Totuodata regele dechiara a- dunarea dela Onod de conventiculu nelegiuita, cas- — 271 — sdza tdte conclusale lui sî le annulldza, apoi demanda, că toti ungurii, cati nu voru voi a se supune lui că regelui legitimu, se fia tractati că rebeli sî se se pro- nunție asupra loru sententi’ar de perduelliune, se fia pedepsiti cu focu sî cu arme, tdte averile loru se fia confiscate, spre a se donă aceloru unguri, carii au perseveratu in fidelitate catra densulu. Palatinulu Un- gariei Pavelu Eszterhăzi adunanduse cu ceilalți un- guri, carii remasera fideli catra imperatulu, aceia toti contradîsera si protestară in unanimitate in contra decreteloru dela Onod, era pe imperatulu ilu pro- nunciara si recunoscură de rege legitimu, apoi ii sî presentara actulu compusu in acestu ințielesu. Ei com- pusera sî unu catalogu de persdne, prin care voiă se arate, că nu magiarii trecuti in partea lui Răkoczi potu fi considerati de representanti ai tierei, ci aceia carii au remasu pe partea imperatului, cărce Răko- czianii sunt numai comunitate, dra nu tidra; pentru- că după legea si datin’a ungurdsca adeveratele sta- turi, adeca adeverat’a tidra o represenfa partisanii im- peratului, precumu acdsta se vede chiaru din numele sî funcțiunile loru, care era: duoi archiepiscopi, duda- dieci sî trei de episcopi, palatinulu, judele curiei, ba- nulu Croației, cancelariulu Ungariei, siepte baroni de rangulu antaiu, treidieci si patru comites supremi (prefecți de districte), dudadieci si trei de comites (grafi), dudadieci si patru de baroni, mai multi abați (archimandriti), prepositi, siese capitule (de canonici), treisprediece cetati regesci libere, afara de aceștia multi magnați, nobili si alti principi, duci, comiți, baroni, domni de naționalitate străină, incorpo- rati intre unguri; in fine Croati’a si Slavoni’a, care s’au tienutu de coron’a Ungariei.*) Era apoi pentrucă se nu mai appara, că si cumu imperatulu ar amerintia numai cu vorb’a, elu dete porunca generaliloru nemtiesci, că ungurii carii nu voiescu a i se supune, se fia tractati că inemici ai sei, prin urmare ori-unde’i voru afla, se’i taie si se’i omdre cu neveste si copii cu totu, era ora- siale si satele se fie depredate si date focului. Acestea mesuri le simtf intre altele orasiulu Kecs- kemdt in modulu celu mai fiorosu. In urma adu- narei dela Onod se află in Kecskemdt curuti si turci veniti celora in ajutoriu. Rabutin comandă pe șerbi asupra loru. Talcharii de curuti o sî luara la fuga. Atunci serbii depredandu orasiulu, macelandu mai multe sute de barbati, femei si prunci, pangarindu cu forti’a femei si fetidre, prefăcură apoi totulu in cenușie si asia incarcati de predi se departara. Daun’a făcută de șerbi se pretiuf la duda milidne de taleri. Totu pe atunci Rabutin se obligă la curte, că elu va reocupa Transilvani’a dela curuti. Plecandu elu dela Vien’a numai cu siese mii ostasi, trech p’intre tdta curutîmea lui Răkoczi, fara că se fia atacatu undeva; depredă si dearse si elu orasiale Păpa, Tata, *) Adeca atunci că totudeauna Ungari’a era representata numai prin ierarchi’a inalta si prin aristocrația, cu orasiale in cod’a celoru duda clase. Rima-Szombat cu totu tienutulu de prin pregiuru, veni apoi la Aradu, unde Alecsandru Kărolyi tienea fortareti’a blocata si pe acesta inca ’lu luă pe fuga, după aceea trecu prin strimtorile muntiloru comita- tului Uneddrei, pe unde curutii l’aru fi potutu decula cu pietrii, pentrucă neci unu nemtiu se nu scape. Pekri inse de sî sciă fdrte bine că Rabutin se apro- pie, ne avendu neci unu curagiu de a da fatia cu elu, fugf cu mare rusîne in Ungari’a, dupace mai an- taiu depredă orasiale sasesci si luă cu sine pe pro- fessorii si popii reformati din Aiudu, pe multa no- bilime ardeldna si pe primarii orasialoru. Rabutin a- jungendu la Aiudu erasi depredă totu ce află pe urm’a unguriloru, collegiu, numismatica, biblioteca si altele. Atunci esindu si baronulu Tige din Sibiiu si intru- ninduse cu Rabutin, cutrierară tidr’a crucisiu curme- zisiu, pentrucă se sparga si se curăție de pretotin- deni tdte resturile de dste ungurdsca. După acestea Rabutin merse la Sibiiu. Totu pre candu decurgea susu aratatele eveni- mente, curutii secui inca incurgea desu in tidr’a Bar- sei si asupra Brasiovului; romanii inse esindu, nein- cetatu ii deculă, taiă si prindea, incatu mulțimea cu- rutiloru prinși nu mai incapea susu in fortardtia. Neci că s’a intemplatu Brasiovului vreunu altu reu din. caus’a curutiloru, decătu numai unu capitanu de ro- mani anume Chira, nesciendu că la satulu Ghim- bavu veniseră multi curuti la panda, esise in acea parte numai cu alti duoi langa sine, acolo inse cu- rutii ilu strimtorara in midiuloculu satului sî ’lu de- culara. Comandantele nemtiescu din Brasiovu dis- punendu aducerea mortului, ii facă ingropatiune osta- sidsca pompdsa. Pe tempulu secerisiului curutii secui lovea desu in tidr’a Barsei cu scopu, că se impedece pe sasi dela stringerea bucateloru din campu; co- mandantele inse trimitea pe fiacare dî romani sî nemți din pedestrime, pentrucă se apere pe sasi la secerisiu. Asia curutii nu le potea face neci unu reu. Unadata totu veniră curuti numeroși, dra mai anume unu re- gimentu cu refrecu rosiu*) din dstea lui Pekri pana la comun’a Helchfu; comandantele esindu asupra loru cu duda companii, ii taiă sî impuscă, pana ce’i scdse la orasiulu Feldedr’a. Unu capitanu faimosu, anume loanu. Agoston dela lobonti inca fu omoritu de cu- ruti, dra comandantele ’i făcu ingropatiune pompdsa totu că căpitanului Chira. In același anu aici in Brasiovu se taiă capulu la unu sasu de sieptedieci de ani sî una sasca de sieptedieci si cinci, pentrucă vietiuisera dudadieci sî cinci de ani in patu nelegiuitu intr’ascunsu. (Pe a- tunci concubinatulu inca se mai pedepsea totu cu mdrte.) După reintrarea. lui Rabutin in tidra locuitorii din Secuime au trecutu prin catastrofa cumplita, pro- vocata de aristocrati’a loru. Michailu Mikes, coman- dantele din Trei-scaune aflandu de intrarea lui Ra- *) Rothe Anfschlâge. — 272 — butin sî de fug’a lui Pekri, dete porunca, că atatu nobilimea, catu sî ceilalți locuitori parasindu’si casele loru, se fuga toti in Moldova, dra pe cei carii nu voiă se mdrga, ii depredă, mană si alungă. Intr’a- ceea Rabutin trimite in Trei-scaune pe colonelulu Acton cu optu sute de nemți călări sî cu cateva sute de șerbi, carii ajungendu pe secui in passulu Oituzu cu femei, copii, vite, cara sî totu ce luasera cu sinesi, ii spargu sî’i deprdda din tote, dra Mich. Mikes inca scapă numai cu mare greutate in Moldov’a. Acton după acesta operațiune fdrte castigdsa trccîi in Ciucu, unde sparse pe curuti totu că in Trei-scaune sî'i a- lungă pana in Moldov’a, dra casele cele frumdse ale comitelui Dav. Petki le prefacă in cenușia. Lo- cuitorii săteni din Ciucu se supusera indata, din con- tra aristocratii sî boierimea preste totu fugiră in Mol- dov’a cu totu ce potura duce cu sine. Acumu nu- mai secuii din scaunulu Giurgiu (Gyergyd) se mai tienea in rebeliunea loru. Andreiu Elekes prefectulu tienutului, adeveratu curutiu intru intielesulu strinsu alu cuventului, adeca elu si fiiu-seu dmeni de nimicu, sciura se scdta din minți pe poporulu simplu, pentru- că in padurea dintre Ciucu sî Giurgiu se ridice sian- tiuri tari sî se intre in ele armati, ceea ce sî făcură. Acton ii provocă de trei ori, că se nu fia nebuni, se depună armele si grati’a imperatesca e sigura pentru ei; secuii inse trasera cu puscile asupra deputatiloru lui Acton. Atunci acestu colonelu irritatu fdrte, caută indata nisce valachi cunoscutori de locuri, carii ilu sî conduseră cu dstea prin codrii sî munți infrico- siati pana in sinulu scaunului Giurgiu. Secuii ve- dienduse incongiurati indata sî fugiră din - siantiuri la pădure. Nemții si serbii (sic) taiara din ei pe căti ajunseră, după aceea dearsera tdte satele loru, era vitele loru le manara pe acf incolo. Nisce armeni, carii inca au prinsu armele in contra imperatului, fusera taiati asemenea pana la unulu; dra călugării din Szărhegy că partisani ai curutiloru fusera ba- tuti bine si monastirea loru depredata. Acumu tică- loșii de giurgieni cerura gratia, dupace ’si perdura totu. Rabutin era fdrte maniosu pe ciucani si pe trei-scauneni, de aceea sî porunci, că tdte casele nemesiloru (boieriloru) cati fugiseră se le derime, ceea ce s’a si intemplatu, era castelulu celu frumosu alu lui Francisca Lăzăr dela Szărhegy fu datu flacariloru. Tier’a fiindu supusa din nou, pe locuitorii ei se aruncara contributiuni fdrte grele, care se scotea prin . ecsecutiunile cele mai fiordse. Bani nu mai era in tidra; deci saracimea ne avendu de unde se platesca, trebuea se sufere tortura si ferecaturi, era deca to- tuși nu potea plat/, ii luă tdte vitele. Parechi’a de boi buni se vendea numai cu siese fiorini. In Bra- siovu se vendura optu sute de oi cu miei cu optu sute mariasi (1 mariasiu — 17 cruceri val. de Vien’a). Una vaca buna se vendea cu duoi pana la trei ma- riasi. „Eca frumds’a libertate, ce a castigatu Tran- silvania cu domni’a lui Franciscu Răkoczi.¹' Pe acestu tempu cronicariulu Cserei fu trimisu de gubernii si de Rabutin preste voi’a sa in Ciucu că inspectoriu langa ecsecutorii contributiuniloru. Omulu mânecă dela Brasiovu plangendu, pentrucă sciă bine ce’lu astdpta in Secuime. Ecsecutorii nemți adeca tracta cu secuii din Ciucu intocma că si cu cei mai inversiunati inemici ai imperatului dicendu, că aru merita pedepse si mai mari sî că se multiamdsca, ddca s’a datu gratia vietiei loru, pe care nu o au meritatu, că-ce secuii sunt aceia, carii au depredatu pe locuitorii din comitate (adeca pe romani) sî pe sasi. Secuii ne mai potendu suferi asprimea ecsecn- toriloru, fugiră toti la codru, in catu prin sate rema- rera numai ecsecutorii cu ostasimea. Răkoczi vediendu, că losifu I. nu s’a sparietu de conclusale dela Onod, trimise din nou si la Pdrt’a turcdsca pe loanu Păpai si pe Michailu Hcnter, pen- trucă se cdra ajutoriu; sultanulu inse le dîse: Mer- geți acasa, pentrucă eu pentru amiciti’a lui Răkoczi me voiu mai strica pacea ce am inchiaietu cu nem- tiulu. Franciscu Răkoczi a cercatu si pe channlu tata- riloru rogandu’lu, „că se trimită in Transilvani’a tă- tari si se devaste acea țidra, că asia ndmtiulu cu a- tatu mai vîrtosu se dsa de acolo. Minunata domni- toriu este unulu că acela, carele voiesce se arunce tidr’a in sierbitutea paganiloru. Tatarulu era p’acf se se Înduplece pentru castigu, sultanulu turcescu inse ’i porunci, că se nu se misce din locu.* Răkoczi & mai trimisu sî la tiarulu muscalescu sî la regele Sve- tiei pentru ajutoriu cerendu că se’i dea ostasi de ai loru in schimbu cu unguri, „pentrucă nemții n’au neci o frica de unguri, dra ddca aru vedea ajutoriu strainu, de acela totu s’ar mai teme.* Ci amendoi acei domnitori au respunsu, că ei n’au trebuintia de catane unguresci, dra ddca Răkoczi sî ungurii voiescu se se impace cu imperatulu nemtiescu, ei bucuroșii voru pune vorba buna pentru densii la acesta, dra ddca nu, „se manence precumu isi fersera.¹¹ Regele Franciei inbarbată destulu pe Răkoczi, dara fiindu- că si afacerile lui mergeau canesce, a uitatu se tri- mită tr,upe in ajutoriulu lui Răkoczi, trimise numai cativa oficiari francesci, pentrucă se invetie pe dstea lui Răkoczi la regula, „inse din martidga betrana anevoia vei face calusielu de inbuiestru.* Regele Fran- ciei trimisese si unu oratoriu la imperatulu turcescu cu scopu că se’lu înduplece pe acesta in favdrea un- guriloru. Acelu oratoriu venise prin Transilvani’a, dra candu baronulu Tige merse la Clusiu, puse man’a pe elu, apoi candu in batali’a dela Cucerdea voindu franculu se fuga, Tige ’lu prinse dra sî ii taiă capulu, dra scrisorile aflate la elu le trimise la imperatulu Leopoldu, care le sî împărtăși celorulalti regi si prin- cipi, pentrucă aceștia se vddia, cumu regele Franciei corespunde cu paganii spre perirea crestiniloru. Dupace cronicariulu mai insdmna la acestu anu inca si batali’a cea mare dela Tnrinu, in care Eugenu batîi erasi cumplita pe franci, se reintdrce urași Ia Transilvani’a, unde inregistrdza una afacere bellica, pe care o uitase mai susu. Mai nainte de a reintra — 273 — Rabutin in tiera, bar. Tige plecă dela Sibiiu spre Deva, că se aprovisioneze acea fortarctia. Pekri es- pedă in contra lui pe generalulu seu anume Gavr. Nagyszegi, carele in dîlele nemtiloru era pre langa gubernatoriulu si facea multe nebunii. Nagyszegi ese la Miercurea in calea lui Tige cu siepte mii de cu- ruti.*) Batali’a se încinse in valea dela satulu Dra- siau. Curutii inse drasi o tuliră la fuga, dra nemții si serbii taiă si împușcă din ei barbatesce; curuti ne- numerati se innecara in laculu dela Drasiau. Gene- ralulu Nagyszegi sî Stefanu Gyulai cadiura in capti- vitate si fusera aduși la Sibiiu. (Va urma.) C 1 i 0. (Continuare din Nr. 21). Documente pentru istori’a eclesiastica a ro- maniloru. Amesteculu Rusiei in afacerile religidse a- le romaniloru din Transilvani’a. Despre acelu amestecu alu Rusiei pana acumu abia se sciă mai multu, decatu aceea ce arata inscriptiunea latindsca, care se vede in frontispitiulu din afara alu bisericei romanesci dela St. Nicolae din Brasiovu, cumu si din vreo duda trei documente respandite. Compilatoriulu desu memoratu luă in copia ddua documente de mare importantia, care arunca lumina multa preste acestu episodu alu istoriei, sdu mai bine tragediei poporului romanescu din Transilvani’a. Acelea documente sunt: Sub Nr. aul. 297 din a. 1750 porunc’a impera- tesei Rusiiloru Elisabet’a, data catra ambasadorulu seu, tradusa in Vien’a pe latinesce, inse cu dresicare erori in espresiuni, care s’aru potea correge numai de catra unulu, care ar cundsce arnenddua limbele perfectu. Intr’aceea acele erori nu ne impedeca, că se scdtemu intielesulu genuinu, cumu sî scopulu ce avă imperatds’a Elisabeta cu acea depesia, care după premiterea formulei usitate in stilulu curiale rusescu incepe asia: „A venitu la resiedenti’a si cancelari’a ndstra unu protopopu, anume Nicolae Baloniiri din Transil- vani’a si ne a datu unu memorialu pentru milostiv’a protectiune a adeveratiloru creștini si a gentei valache din Transilvani’a, carii credentiosi sufere cea mai mare persecutiune, din causa că nu voiescn se accepte uniunea cu eclesi’a romana. Se pare că acei credintiosi sî-au avutu mai nainte preoții si epis- copii sei de ritulu grecescu fara neci o scădere (abs- que omni diminutione??); aufostu siliti la uniune... (aici e neintielesu, apoi urmeza:) Pana la Cesariulu Leopoldu, imperatu alu Romaniloru sî rege alu Un- gariei , sî dela acesta au avutu libertate deplina in ceea se se tiene de sierbitiulu ddieescu si preotiescu; *) Altii dîcu, câ Nagyszegi avuse numai 1500 curuti cu sine. mai tardiu inse nisce asia numiti teologi impuși loru, le-au calcatu un’a parte a libertatei si a vointiei, pe care o avusera, sî au inceputu a introduce usulu, că se’i fraga cu forti’a la uniune. Se dîce că acdsta in- tentiune o are sî maiestatea sa imperates’a de acuma. Ne avendu ei sperantia de airea, susu numitulu pro- topopu a venitu la noi si ne-a datu diverse docu- mente emanate dela principii Transilvaniei, sî i s’au concrediutu lui si privilegiale, care li s’au datu de catra insusi imperatulu Leopoldu, care ti se transmitu tfe (ambasadoriului rusescu), pen- trucă se afli mai pe largu, deca este adeveratu, că acdsta gente se afla in asemenea calamitati si că su- fere atatu de greu pentru credentia. Ci dea tf se da tfe porunca strinsa, că se te adoperezi in totu mo- dula si cu orice midiuloce vei potea, se faci, că ei se păta remand conformu cu adeverat’a dorintia a ânimei- loru în adeverat’a credintia a ritului grecescu, sî se implinimu rogarea loru, prin care ceru ei acd- sta protectiune dela noi, pe care protectiune o luamu asupra ndstra. Voru potea fi păziți si apa- rati. Vedi că se implinesci, dra ddca ar fi unele ra- țiuni, care aici nu se sciu, si deca ti se va parea tfe, atunci se scrii unu memorialu si confirmandu’lu cu numele nostru, se’lu dai ministeriului marirei sale (Magnitudinis suae) imperatesei Romaniloru si reginei Ungariei si a Boliemiei. In acela se descoperi, că noi punemu sperantia neclatita in marii’a sa, dra de alta parte speramu, că amdrea de dreptate a mariiei sale nu va tolera, că acea gente se sufere pentru re- ligiune. Acestea se cornitu prudentiei tale, pentrucă se faci acolo precumu ti se va parea mai de cuve- nintia, pentrucă noi concredemu acdsta afacere zelu- lui si diligentiei tale, că se te adoperezi in totu mo- dulu, si orice midiulocu vei potea afla, te ado- pera, că se indeplinesci acesta afacere pentru ajuto- rarea celoru de una credintia cu noi.“ La vederea acestui pasiu energiosu alu Rusiei iesuitii călugări si mireni au trebuitu se vina in mare confusiune, pentrucă sub același Nr. 297/1750 se ci- tesce una relatiune secreta a conferentiei, alu cărui simbure este mai pe scurtu acesta: Apostatulu Nicolae Balomiri, mai nainte ge- neralu-vicariu alu episcopului, dra acumu egumenulu monastirei Argesiu in Valachi’a, sta in corespondentia secreta cu Transilvani’a, precumu se cundsce din do- cumentele alaturate sub Nr. 4. Deci conferenti’a sub- sterne din partea sa opiniunile urmatdrie: Se se de- stine una suma de bani, pentrucă mituinduse emisari de ai lui Balomiri, aceia se’lu insiele, că se se in- tdrea drasi in Transilvani’a, unde indata se fia incar- ceratu. Caus’a unirei se fia înaintata din respoteri. Intr’aceea nu dă man’a, că se ne stricamu cu curtea Rusiei in acestea tempuri; deci se se ia mesure, pen- trucă se i se pdta da una informatiune cu totulu falsa, la care inse totu se dea crediementu. Spre acestu scopu se se formuleze unu rescriptu asia, in catu gu- berniulu Transilvaniei se pdta respunde la acela cn — 274 — enumerarea unui mare numeru de blastematii si fără- delegi, că comise tdte de romanii neuniti. Acea in- formatiune se se dea apoi ambasadoriului Rusiei im- preuna cu alte porunci emise pe fatia că in favdrea romaniloru, care inse pe sub mana se remana totu miile că si pana acf. Gubernulu se ingrijăsca cu agerime, că nu cumuva Balomiri sdu emisarii sei se pdta pune man’a pe astfeliu de acte secrete. Din contra protectorii unirei inca se faca totu, că ddra aru pune ei man’a pe Balomiri, sdu macara pe co- respondentiele lui etc. etc. Dupace se luara tdte acestea mesure adeveratu machiavelistice si conceptulu precugetatu veni la cu- noscinti’a imperatesei, iesuitii induplecara pe acea dama buna, că se scrie resolutiunea asia: „Placet, et communicanda haec omnia Pretlacli eo fine, ut ea Petroburgi remonstrare possit." — Este trăb’a istoriciloru a descoperi mai departe, ddca imperatds’a Elisabet’a a fostu Îndestulata sdu nu, cu acelu respunsu luatu din Vien’a, cumu si ddca Balomiri a urmatu a lucra si mai departe in contra iesuitiloru. Una scimu de siguru, că adeca romanii neuniti din Transilvani’a după acea interventiune a Rusiei au fostu maltratati si persecutati totu că mai nainte pana la losifu II., precumu s’a mai dîsu. Amesteculu șerb eseu. Petitiunea mitropolitu- lui serbescu subscrisa in 21. Fauru 1755, subster- nuta „ad utrasque c. r. Majestates imperatorem et reginam." In aceeași mitropolitulu din Carlovitiu are intru nimicu a se provoca la privilegiate date mitro- politului de Alb’a-Iulia de principii Transilvaniei G. Răkoczi et Acatius Barcsai, pentrucă se i se recu- ndsca jurisdictiunea spirituale asupra eclesiei gr. res. romanesci din Transilvani’a. Se mai provdca si la una porunca imperat. din 14. Martiu 1753 (Nr. aul. 100 de 1755). Același mitropolitu se provdca si la diplom’a data mitropolitului Sava Brancoviciu la alegerea si de- numirea sa din 28. Dec. 1656, reinnoita in 9. Ian. 1659; mai departe constata elu insusi, că scaunulu din A. luli’a fusese in adeveru archiepiscopescu (ad Nr. 100 de 1755). Sydoxialis taxa. Sub acestu punctu e citatu din regulamentulu clerului neunitu de ritulu grecescu dela a. 1777 punctulu 6, in care tacs’a sidocsiale se defige cu 3 cruceri. Se adaoge unu estrasu din de- cretulu guberniale de dato 10. luniu 1791 Nr. 4945 despre modulu incassarei acelei tacse. Vedi Extractus chronologicus ordinationum aulicorum et gubernialium anno 1791 publicatarum pag. 46. Syngeliae taxa. In susu citatulu regulamentu alu bisericei serbesci pag. 21 punctu 4 se defige la sum’a de 50 fr. si se opresce, că mai multu se nu se ia. Sub Nr. 1521 din 1772 se iau mesuri pentru asiediarea alumniloru din diecesea Fagarasiului in in- stitutulu rom. catolicu din Vien’a numitu Pazmaneum. Sub Nr. 1173 din 1781 despre fundus instructus alu episcopului unitu. Acela se defige la cifra de 2000 (doua mii) fiorini asia, in catu la mărtea lui % se se compute in naturalia si vite, ăra ’/₃ in mo- bili ari u. Cumu a intielesu imperatulu losifu II. to- leranti’a religiăsa in viăti’a publica. In autografulu, prin carele losifu II. confirmase pe Lupulu Bănffy de presiedente alu staturiloru (alu dietei), committe guberniului tierei, că pe viitoriu in tdte candidatiunile de funcțiuni inalte sî de cele sub- ordinate se se insemne in rubrice numai capacetatea si meritele individiloru, ăra despre religiunea loru se nu se mai faca neci-una relatiune; intru asemenea se se omită din alegeri tdte alternările (candidatiunile după confessiuni), cumu si totu ce s’ar reduce la con- fessiunile religidse, „pentrucă acăsta ar fi in contra principialorn emisse de mine.“ (Nr. 2159 din 1782 lun’a Decembre). Cancellari’a curtei remustră la acea resolutiune provocanduse la legi si la diplom’a leopoldina, care pentru' Transilvani’a cere respectarea proportiunei după confessiuni religidse, mai adaogundu apoi, că de nu s’aru obserba acelea proportiuni, ânimele s’aru intrista. Sub Nr. 33 din an. 1783 imperatulu plesni pe cancelaria cu urmatdriele cuvente: „Nu este de ajunsu, că Eu si cancelari’a se cu- getamu sî se lucramu conformu cu principiale ge- nuine ale tolerantiei, ci dorinti’a principale este, că intre supusii de differite confessiuni locuitori in una tiera se restauramu prin tolerantia una cointie- legere frațiăsca, in catu din caus’a diversitatei con- fessiunali la neci una ocasiune se nu mai fia neci vorba intre densii. Prin urmare trebue se se evite cu cea mai mare grija totu ce ar indegeta acea di- versitate, si asia resolutiunea cea am emisu Eu, pu- blicanduse indata in tiăr’a, se fia obserbata nestra- mutatu.*)“ De ar fi mai vietiuitu acelu Moise alu popdra-i loru imperiului si unicu parente alu poporului roma-j nescu inca numai douadieci de ani! — Pana aici aflaramu documente pentru istori’a! eclesiastica a romaniloru; de aici inainte urmdza ărasi\ documente pentru istori’a naționala. (Va urma.) *) In originalii asia: „Es ist nicht genug, dass ich und meine Kanzley nach den aechten Principiis der Duldung denken und handeln, sondern hauptsaeehlich geht der Wunsch dahin: zwischen den in einem Lande wohnenden Unterthanen von ver- schiedenen Religionen durch die Duldung eine dergestalten brii- derliche Einverstăndniss herzustellen, dass in keiner Gelegenheit wegen des Religionsunterschieds nur die Frage zwischen ihnen mehr vorkommt. Man muss also alles, was diesen Unterschied andeutet, sorgfăltigst vermeiden, und diesemnach hat es bei Mei- ner erfolgten Resolution, die sogleich in das Land zu erlassen ist, sein unabănderliches Verbleiben.“ Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. — Tiprogafl’a Romer & Kamner.