Acesta foia ese cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto i, Va poștei. tfy TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. —---------- .. .. A Abonamentuiu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, s6u prin posta seu prin domnii co- <ț lectori. £ ■ Nr. 19. Brasiovu 1. Octombre 1869. Anulu 11. Protocolul» adunarei generali IX. a asoc. trans. pentru literatur’a rom. si cultur’a poporului romanu, tienute in 10. si 11. Augusta st. n. 1869 in opidulu Siomcut’a mare, sub presidiulu dlui Vas. Lad. Popu, presiedentele asociat. Siedinti’a I. tienuta la 10. Augustu st. n. 1869. Dupace se celebră mai nainte s. liturgia in bi- seric’a locale, cerenduse darulu si benecuventarea lui Ddieu, asupra lucrariloru ce așteptau pre adunare, conformu programei statorite, pentru afacerile acestei adunari gener. prin comitetulu asociatiunei, membrii asocitit. acursi la acesta adunare din tote părțile, si unu numeru frumosu de dspeti privitori se adunara la 9 dre demineti’a in sal’a pretoriului districtualu, destinata pentru tienerea siedintieloru si adjustata cu grija si elegantia spre scopulu acesta. Bucuri’a si În- suflețirea ce straluciă pe faciele celoru presinti, anun- cian insemnatatea serbatoriei; eră acest’a serbatori’a reîntâlnirii si a reintrunirii fratiloru* de unu sânge, pentru de a se consulta in cointielegere si iubire fra- tidsca, despre midiuldcele conducatone la scopulu în- alta alu asociatiunei, la redicarea literaturei naționali si a culturei poporului romanu. Loculu intrunirei in- susi dă noua crescere, none aripe bucuriei si insufle- tirei generali, că-ci aceste locuri romane atatu de în- semnate in istori’a trecutului natiunei si a patriei nd- stre, unde inse desvoltarea natiunale, spiritulu romanu, din caus’a inpregiurariloru vitregi nu potă luă inca acelu sboru, celu recliiama imperiosu înflorirea natiu- nei ndstre, pentru prim’a ora vedeau acumu întrunită in sinula loru, un’a atare adunare literaria naționale, ceea ce nu va remand de siguru fara influintia bine- facatoria asupra desteptarei românismului in părțile aceste. După salutatiunile si bineventarile împrumutate la propunerea dlui vicariu marmatianu Mich. Pavela se alese din sinulu adunarei sub conducerea dlui vi- cariu din Selagiu, Demetriu Coroianu o deputatiune de 8 membrii, spre a invită pre Escel, sa dn. preș. Vas. L. Popu la siedintia, carele intrandu concomi- tatn de ilustrulu nostru barbatu dn. Georgiu Baritiu, intre numerdse si însuflețite aclamatiuni de „se tra- iesca“ si cuprindiendusi scaunulu presidialu, deschise adunarea prin o cuventare plena de spiritu, întrerupta adeseori de aplause entusiastice, care cuventare se alatura la protocolulu sub lit A. (S’a publicatu in Nr. 17 pag. 193—194.) II. După deschiderea siedintiei iea cuventulu dn. ablegatu dietalu Vas. Buteanu, care in cuvente alese danda spresiune bucuriei concetatieniloru sei pentru ondrea, ce li s’au facutu, alegânduse opidulu Siom- cut’a mare de locu alu adunarei presinti, saluta cu căldură in numele opidului pre membrii adunati. Care cuventu se alatura la protocolu sub lit. B. III. După acăsta cuventare se'redica dn. vice- capitanu dictrictualu Stef. Filipu, care accentuandu in discursulu seu insemnatatea acestoru locuri pentru istori’a trecutului natiunei ndstre, bineventă adunarea in numele districtului Chioara, care cuventare se ala- tura la protocolu sub lit. C. Ambele aceste discursuri fusera primite cu plă- cere si însuflețire. IV. Ivinduse lips’a de trei notari ad hoc pentru ducerea protocolului si înregistrarea afaceriloru acestei adunari generali, la propunerea dlui presiedinte se aclama de atari dd. lustinu Popfiu profes., dr. loanu Nichita advocatu si Al. Popu de Nyires ecsactoriu, carii ’si sî ocupa loculu că atari la măs’a presidiale. V. Dn. presiedente atrage atențiunea adunarei la o scrisdria a societ. lit. „Romani’a® a teneriloru ro- mani din Vien’a, si la alte trei telegrame sosite aso- ciatiunei, si anume unulu dela tenerimea romana din Pest’a, altulu dela I. C. Dragescu, ascultatoriu la uni- versitatea din Turinu, si alu treilea dela intieligenti’a romana din Fagarasiu, cari trimetu salutările loru caldurdse acestei adunari, intre orarile cele mai fer- binti, insemnandu, că inteligenti’a romana din Faga- rasiu invita totuodata asociatiunea a tiene venitori’a adunare generale in midiuloculu loru in opidulu Fa- garasiu. Tdte aceste fusera cetite intre manifestări vine de bucuria. VI. In intielesulu punctului alu programului dn. secret. II.-Iea 1. V. Pusu citesce raportulu seu despre lucrările si dccisiunile cele mai însemnate ale comi- tetului asociatiunei in a. tr. 186% , adeca dela adu- narea gener. trecuta pana la cea presente. Care ra- portu se alatura la protocolu sub lit. D. (S’a publi- catu in Nr. 18.) VIL Conformu punctului din programa, dn. ca- sariu alu asociatiunei capitanulu Stezariu citesce ra- portulu seu despre veniturile si spesele asociatiunei in a. tr. 186% , precum si despre starea presente a averei intrege a asociatiunei. Totuodata raportă si 37 — 218 — despre starea fondului destinatu pentru eternisarea memoriei laureatului nostru poetu Andreiu Muresianu. Care raportu se alatura la protocolu sub lit. E. In legătură cu acestu raportu se decide a se face si cu acesta ocasiune o colecta pentru sporirea fondului amintitu, intre membrii si dspetii presenti la acest’a adunare generale. VIII. Conforma punctului din programa ar urmă raportulu dn. bibliotecariu despre starea bibliotecei, care inse nefiindu de fația la acest’a adunare gene- rale si netrimetiendu*) neci raportulu seu, fara de a fi aratatu inse la presidiu, sdu la comitetu motivulu intardiarei, acestui punctu alu programului nu se pdte face destulu; remanendu inse acela a se ceti in sie- dinti’a urmatdria, de cumva ar sosi intru aceea. IX. Venindu acum la,ordine alegerea comisiu- niloru si anume: a) a unei comisiuni de 3 pentru conscrierea mem- briloru noui, incasarea tacseloru, precum si pentru incasarea oferteloru, ce voru incurge la fondulu pen- tru eternisarea memoriei lui Andreiu Muresianu; b) a unei comisiuni de 5 pentru esaminarea so- coteleloru despre averile asociatiunei; c) a unei comisiuni de 7 pentru censurarea pro- puneriloru intrate la adunarea generale; d) a unei comisiuni de 5 pentru preliminarea bugetului pe anulu venitoriu 18⁶⁹/₇₀. In aceste comisiuni la propunerea dlui presiedinte s’au alesu si anume: In cea de sub a) dd. loanu Cosmuti’a, directoriu la cărțile fund., Alecs. Popu de Monostor, si Georgiu Popu de Basesci. • In cea de sub b) dd. locutienentele Siandoru, G. Filipu advocatu, Aug. Munteanu advocatu, pro- topopulu Maniu din Seini, vicecapitanulu St. Filipu. In cea de sub c) dd. consil. in pensiune Bolog’a, dr. loanu Ratiu advocatu, vicariulu Marmatiei Pavelu, Alecs. Bud’a inspect. scol., Andreiu Medanu, asesoriu, los. Popu jude sing., Vas. Buteanu ablegatu dietalu. In cea de sub d) dd. profes. I. Moldovanu, I. Muresianu proprietariu, dr. Colceriu, canoniculu Gr. Mihali, vicariulu Selagiului Dem. Coroianu. Tdte aceste comisiuni se insarcina a reporta in siedinti’a urmatdria. X. Conformu programei veninde acum la or- dine cetirea disertatiuniloru, dn. presiedinte face cu- noscutu, că s’au insinuata 5 disertatiuni si anume: 1) a dlui Georgiu Baritiu despre educatiunea femeie- loru la națiunea romana; 2) a dlui I. V. Rusu secret. II. despre necesitatea de a ne studia istori’a patriei din punctu de vedere natiunalu; 3) a dlui los. Vul- canu redact. despre poesi’a poporala; 4) a dlui Ales. Buda insp. scol, despre educatiunea poporala si 5) a dlui lustinu Popfiu despre limba câ conservatori’a nationalitatei romane. *) S’a trimisu, dar intardiendu pre posta, nu s’a potutu primi la tempulu seu spre a se ceti in adunare. Not’a secret. II. Nepotenduse detierrnurf cu precisiune ordinea, in care aceste disertatiuni fusera insinuate, si astfeliu nepotenduse observă datina de a se ceti după ordinea insinuarei loru; dn. presiedinte lașa in voi’a adunarei generali de a hotarf, ea insasi ordinea cetirei aceloru disertatiuni, la ce strigandu tota adunare că cu o gura veneratulu nume alu dlui Georgiu Baritiu, 1) Dn. Georgiu Baritiu intre aplausele entusia- stice ale adunarei se urca la tribuna si citesce ope- ratulu seu: despre educatiunea femeieloru la națiunea romana, care fii petrecuta cu cea mai viua atențiune si întrerupta adeseori de aclamatiunile cele mai in- sufletîte. Acesta disertatiune se alatura la protocolu sub lit. F. (S’a publicata in Nr. 17 pag. 199—202). 2) După acdst’a danduse ordine dlui los. Vul- canu, isi citesce disertatiunea sa despre poesi’a po- porala, care asemenea fii primita cu cea mai viua plăcere, si întrerupta adeseori de aplausele cele mai insufletite. Acesta disertatiune se alatura la protoc. sub lit. G. 3) Danduse acumu locu dlui lust. Popfiu, acesta rostesce disertatiunea sa despre limba că conserva- tori’a nationalitatei romane in decursulmsecleloru, care asemenea fii petrecuta cu celu mai mare interesu, si întrerupta adeseori de aclamatiunile cele mai insufle- tite. Se alatura la protoc. sub lit. H. După acestea fiindu tempulu înaintata, dn. pre- siedinte dechiara siedinti’a de astadi de incheiata la 1 dra după mediadi, si anuncia terminulu tienerei tiedintiei II. pe diu’a urmatdria la 9 dre demineti’a. Cu aceste protocolulu se inchiaia si suscrie. Data că mai susu. Bas. Lad. Popu mp. I. V Rusu mp. presiedinte. secret. II. lust. Popfiu, dr. I. Nichita, A. Popu, notari ad hoc. Poporuhi romanii in poesi’a sa. (S’a cetitu in adunarea dela Siomcut’a a asociatiunei trans.) I. Deca voimu se studiamu si se cundscemu caracte- rulu unui poporu, n’avemu se recurgemu la operile invetiatiloru, ci numai se consultamu poesi’a sa po- porala. Numai acest’a ne pdte reversă lumina ade- verata pe calea intunecdsa; numai acdst’a ne ofere firulu Ariadnei, că se scapamu din labirintulu afir- matiuniloru problematice. Poesi’a poporala e oglind’a cea mai fidela, in care se reflecta caracterulu ori si cărui poporu. Acest’a ne descopere tdte însușirile, aplicatiunile si cugetele bune rele; acest’a ne spune tdte dorintiele, aspiratiu- nile, datinele si in fine tdte calitatile poporului. Acdst’a ne arata, ddca cutare poporu pdte se prospere si se aspire la unu viitoriu strălucita? si ddca acela e vred- nicu de stima, de compătimire, sdu de dispretiu? Da, ca-ci mus’a poporala nu ascunde nimica. Ea povestesce atatu virtuțile, catu si vitiurile popd- — 219 — reloru respective. Ea suscepe tote, si nu lașa necan- tatu nici unu sujetu, ce are unu rolu drecare in vidti’a individiloru si a natiuniloru. Poesi’a poporala, pre- cumu dîce eruditulu nostru Hajdeu, este totudeaun’a echoulu celu mai fidelu alu ideiloru natiunale. Ea contiene secretele cele mai pretidse din internulu po- porului seu, — si de multe ori ne ofere desluciri scumpe pentru cundscerea unoru evenimente obscure, incatu adeseori atestările istoriei fara de esplicatiunile si ilustrările poesiei poporale sunt enigmatice si ne- inticlese. Poesi’a poporala e istori’a unei națiuni. Ea ne conserva traditiunile, moralurile si datinele poporului, — faptele sale gloridse, bravurele, luptele, învingerile acestuia. Amic’a cea mai constanta si fidela a po- porului seu, ea traiesce numai prin trinsulu; suride cu gratia si voioșia in dilele lui de gloria, — si plânge „cu lacrime de sânge “ la mormentulu fericirei acestuia. Deci studiulu poesiei poporale este fdrte intere- santa, dar deosebi poesi’a ndstra poporala ne ofere una ocupatiune pre plăcută, atatu pentru fecunditatea sa, catu si pentru pretiulu literariu alu acestoru crea- ti uni admirabile. Suntemu din acele pre puține națiuni, cari avemu o poesia poporala atatu de bogata, incatu in privinti’a acdst’a potemu emulă cu oricare națiune, — incatu deca istori’a n’ar fi însemnata nimica despre trecu- tulu nostru, din fragmentele poesiei ndstre poporale amu potd edifică o gloridsa piramida, care ar vesti lumei lustrulu gloriei trecute, — din acești „copii găsiți ai geniului romanescu,⁴⁴ — precumu le numesce • celebrulu nostru Alesandri — amu potd tiese unu drapelu maretiu, la acarui privire nepotii s’aru însu- fleți de faptele stramosiloru, — si care falfaindu in aeru, aru vesti in eternitate virtutea romana. Se nu credeți, că in consideratiunile mele despre poesi’a ndstra poporala am alunecatu pe terenulu ecsageratiuniloru! Aceste sunt adeveruri necontestabile si acceptate adi de lumea intrdga. O singura unica idea, din o poesi’a poporala romana, publicata inainte de asta cu mai multi ani in o fdia dela Parisu, si-a eluptatu aplausele toturoru literatiloru, si adi tdta lu- mea literaria se închina acuma cu recunoscintia poe- siei ndstre poporale, — si inca de mai multi ani s’a grăbita a-i aduce tributulu admiratiunei sale, tradu- cflndu dintr’ensa o multîme de piese in diferite limbe mai culte. Astadi doinele, horele si baladele popo- rului nostru sunt cunoscute si admirate pe malurile Dunărei întocmai, că pe malurile Seinei, ale Temisei si ale Tibrului. Amu dîs’o, că din fragmentele poesiei ndstre po- porale amu potd compune istori’a ndstra natiunala. Da. Si amu potd deduce istori’a ndstra chiaru dela Urbea eterna, unde cu ocasiunea unui jocu cu nesce Dînisidre, că de sdre Fetisidre sabinidre. _ romanii, carii in cetatea loru cea ndua nu prd aveau muieri, Pe candu fu a se ’nseră, Junii — dinele apucă, Si acasa le ducea.*) Si ddca amu fi uitata de totu suvenirea marelui Traianu, aceea totuși nu s’aru șterge din memori’a ndstra, ca-ci cantaretii poporului ne canta si acuma despre — Troian u si despre Erculu Erculeanu, Capitanu Rîmleanu,**) adeca unu capitanu din Rom’a. Poesi’a poporala insufletiesce si adi pe cei fri- coși cu faptele lui Grue Grozoveanulu, carele Susu pe campulu Nistrului, Sub pdlele ceriului, canta asia: Câ decandu m'am redicatu, Si ’n Bugeacu eu am intratu, Multi tatari dieu ti-am stricatu, Si tatare-amu veduvitu, Fete mari am betranitu, Si Bugeacu am pustiitu, De balimeti l’am saracitu, Bugeaculu pe jumătate, Si Crimulu atrei’a parte. Si voi strănepoți ai gloriosului Dragosiu, de cum- va ddra drecare dintre voi a stersu din internulu seu snvenirea acestui erou: trimiteti-lu sdr’a in siediatdrie, se asculte canteculu melodiosu alu copilitieloru ro- mane; trimiteti-lu s’asculte canteculu, care ’lu va in- vetiă, cine a fo^tu Dragosiu; trimiteti-lu s’asculte, cumu Dragosiu mândru că unu sdre A plecatn la venatbria, si cu ocasiunea acdst’a gonindu o capridra, pe o podna verde, zarf o copila dragalasia; Catu vitezulu o zaresce, Sta pe locu si se uimesce, Uita bland’a capridra, Si saget’a ce omora, Uita drag’a venatdria, Uita lumea pe sub sdre. Copiliti’a apoi i spune, ca dens’a se numesce Moldov’a, ca are multe culmi, câmpii, gradine, ape curgetdrie, si ca tdte aceste apartienu ei, si le va da dreptu zestre lui, ddca o va scapă de o fidra infri- cosiata, De unu zimbru furiosu, Care-o calea ’n susu si ’n josu. Copiliti’a abiă finf cuventulu, se ivf zimbrulu teribilu; Era Dragosiu s’atienea, Si celu zimbru cumu vinea, Ghidg’a ’n frunte-i aruncă, Fruntea ’n ddue-i despică, Apoi capulu i taiă, *) At. Marienescu, Colinde 105 si 106. **) Tdte poesiile citate in tratatulu acest’a sunt scdse din colectiunea dlui V. Alesandri. 37* — 220 — Intr’o lanco ilu punea, Si plecă in veselia Pe frumds’a lui moșia, De pagani se o ferdsca, Si câ domnu se o domnâsca. Eta in cateva cuvente descălecarea romaniloru in Moldov’a sub conducerea lui Dragosiu. Unu su- jetu de epopeia acest’a pentru unu poetu modernu! Dar se ’ntdrcemu atențiunea ndstra in alta parte! A, ce cantecu divinu! Ascultati fiii din patri’a erou- lui , pentru care — precumu dîce celebrulu nostru Hajdeu — si epitetulu de „mare⁴' e pre puginu! Ascultati cu pietate santa acestu cantecu! Deca in piepturile unora dintre voi n’ar mai palpită inima de romanu pentru admirarea si adorarea gloriei străbune; ddca unii dintre voi ddra au uitatu, spuneti-le se afle dela poporu, cine au fostu Stefanu celu mare. As- cultati ! Stefanu, Stefanu, domnu celu mare, Sâmenu pe lume nu are, Decatu numai mandrulu s<$re. Din Sucev’a candu elu sare, Pune pieptulu la otare, Câ unu zidu de aperare. Bratiulu lui fara ’ncetare Bate drdele tatare, Bate cetele magiare. Bate lesi din fug’a mare, Bate turci pe șinei calare, Si-i scutesce de ’ngropare. Lumea ’ntrega sta in mirare, , Tiâr’a-e mica, tier’a e tare, Si dusimanulu sporiu nu are. Si voi din tidr’a lui Negru-Voda, asupriti multi secuii de infamiele ciocoiloru, ascultati acelu cantecu dulce, care vine ini’mediu de ndpte, că si nesce scumpe sidpte, — ascultati canteculu poporalu mai frumosu si mai incantatoriu decatu canteculu serafimiloru! — Ascultati se v’o spună poporulu nostru, cine a fostu Mihaiu Eroulu?! Elu e domnulu celu vestitu, Care ’n lume a venitu Pe luptatu si biruitul Spuie rîulu celu Olteanu, Spuie valulu Dunateanu, Si codrulu Calugareanu, Cate lupte a privitu, Cate oști a mistuitu, Cate 6se a inalbitu? Spuie corbii muntiloru, Si fiârele codriloru, Care-a fostu nutretiulu loru? Fost-au lesiuri tataresci, Si turcesci si unguresci, Date ’n săbii romanesci! Dar de colo dintre munții seculari ce sunetu pe- trunde la audiulu nostru? E ddra gemetulu munti- loru? Sdu suspinulu codriloru străvechi? Ascultati! Par’ ca vedemu, cumu o cdta de voinici cu fla- mur’a libertății in mana trece pe plaiulu umbrosu; si par’ ca audimu, cumu canta versulu satiricu: • Horia siede pe butuci, Domnii fugu fara papuci! Si se face tăcere. Urmdza o ndpte lunga si teribila. In întuneci- mea acdst’a nimica nu versa lumina, decatu numai sângele celu rosiu, ce se stropesce in aeru din cada- vrele a doi mari romani, uciși in rdta. Si drasi urmdza tăcere lunga, si numai peste jumătate de secolu poporulu canta drasi: lancu merge la Abrudu, Unde-e aurulu mai multu. E bine, ati vediutu din aceste, catu este de fi- dela poesi’a ndstra poporala in eternisarea momente- loru de culminatiune ale istoriei natiunale. Permiteti-mi acuma se potu basă deductiunile mele ulteridre pe aceste cântece, isvorite din sinulu sinceru si nefatiaritu alu poporului nostru. Dati-mi dara voia se penetramu mai adencu in misteriele poesiei ndstre poporale; iertati-mi se ve conducu nitielu in acdst’a gradina strălucită; veniti se descindemu in acdst’a mina fecunda, si se scdtemu de acolo cateva margaritarie pentru ilustrarea sujetu- lui, de care am ondre a ve intretiend: dati-mi voia, că din colorile ce ne oferă poesi’a ndstra poporala, se potu zugravi cu debilulu meu penelu caracterulu poporului romanescu! II. Conditiunea prima pentru prosperarea, înflorirea si viitoriulu unui poporu este impregiurarea, ddca a- cela are consciinti’a misiunei sale? ddca si iubesce pa- tri’a, limb’a si natiunalitatea sa? Unu poporu, care nu scie se apretiudsca aceste clenodii sacre, va avd numai o vidtia scurta, va perf de pe fati’a pamentului, ca-ci celelalte națiuni mai culte ’lu voru absorbi, — numele lui se va șterge pentru eternitate, si istori’a nu va însemnă pe pagi- nele sale nici o fapta gloridsa, nici unu evenimentu maretiu. — din vidti’a lui. E bine, se ne intrebamu acuma, ddca romanulu ’si iubesce patri’a, limb’a si natiunalitatea sa? Lasamu se respundia in locnlu nostru poesi’a poporala! Celebrulu nostru bardu natiunalu, celu mai mare poetu alu poporului romanu, dn. V. Alesandri, a scrisu aceste cuvente: „Romanulu e nascutu poetu! „înzestrata de natura cu o închipuire strălucită si cu o inima simtîtdria, elu ’si revdrsa tainele sufle- tului in melodii armonidse si in poesii improvisate.“ Natur’a poetica a romanului e zugrăvită perfecta si in urmatdri’a doina a sa: — 221 — Bate ventu de primavera, Eu cantu doina pe afara, De me’nganu cu florile Si priveghiatorile. Vine ern’a viscolosa, Eu cantu doina ’nchisu in casa, De-mi mai niangaiu dîlele, Dîlele si nopțile. Frundi’a ’n codru catu învia, Doina cantu de voinicia; Cade frundi’a josu in vale, Eu cantu doin’a cea de jale; Doina dîcu, doina suspinu, Totu cu doina me mai tienu; Doina cantu, doina sioptescu, Totu cu doina vietiueseu. In poesi’a poporala vomu gasf dara tdte „tai- nele sufletesc?* ale poporului nostru, — deci poesi’a poporala ne va pote da respunsulu celu mai potri- vita la întrebarea ndstra de susu. Se scrutamu dara poesi’a ndstra poporala! Se analisamu creatiunile sale, că astfeliu se potemu formă din ele cadr’a, in care avemu se punemu imaginea poporului nostru! Se vedemu ce cântece are popo- rulu romanu? ca din ele se potemu deduce, deca densulu are consciinti’a misiunei sale? si deca acela are unu viitoriu seu ba? E bine, veniti cu mine la sate sdr’a in siedia- tdrie, — aideti afara la campu, la fontana, la rîu, la codrulu verde, pe muntele plesiuvu, si se ascultamu dinpreuna „tainele sufletesc?' ale poporului romanu! Dar se ne oprima! O casutia saraca, o coliba acoperita cu paie a- trage atențiunea ndstra. Unu versu sonoru, unu can- tecu dulce străbate la audiulu .nostru din interiorulu modestei casutie. A, e cantecu romanescul Se-lu as- cultamu! Serman’a tierancutia ne va permite indis- cretiunea, ddca ne vomu duce chiaru la. ferdstra, si cu o privire neobservata vomu fură secretulu inte- riorului! Romancuti’a tdrce si legănă copilulu, er budiele sale sioptescu acestu cantecu frumosu: Nani nani copilasiu, Dragulu mamei fetiorasiu, Ca mam’a te-a legănă, Ca mam’a te-a descântă, Se te faci unu vitezu mgre, Că domnulu Stefanu celu mare, Vităzu mare sî frumosu, Că unu săre luminosu, Se fiî verde la resboi, Se scapi tiăr’a de nevoi! Eta, canteculu celu d’antaiu, ce mam’a canta co- pilului seu din leganu, este unu cantecu, ce respira de iubirea patriei! Fericita mama aspirandu la o fe- ricire si mai mare, doresce, că copilasiulu ei se se faca .....unu vităzu mare, Că domnulu Stefanu celu mare. Sunt sublime aceste cuvente! Si candu mam’a Grachiloru le-ar audî, ar simtf o plăcere divina. Copilasiulu cresce, si candu ajunge vrest’a de fetioru, dta ce canta atunce densulu: Frundiulitia, erba năgra, Taic’a, maic’a, totu me’ntreba, Care munca mi-e mai draga? Munc’a cea de vitejia, Pistole de Veneția, Si calu bunu de calaria. Geab’a beu, geab’a manancu, Geab’a midiuloculu mi-stringu, D6ca n’am arme se ’ncingu Si calu bunu se mi-lu ineliingu. Voinicelulu nearmatu E ca stiuc’a pe uscatu; Voinicelulu fara calu E că pescele pe maiu, — Si ca mărul u langa drumu, N’are pace nici decumu, Cati trecu ’lu sburatarescu, Si de crengi ’lu saracescu. — Dar voinicuhi inarmatu, Si pe-unu smeu încalecatu, Dragalasiu e si frumosu, Că luceferii luminosu. Idealulu fetiorului romanu din poporu este dara arm’a si calulu bunu. Aspiratiuni caracteristice aceste ale toturoru popdreloru resboinice si cavaleresc!! Predilectiunea pentru cai se vede si din aceste sîre din o balada poporala: „De-su romanu, suin frate bunu, Cu-ori ce calu vităzu, nebunu.“ In o alta balada, unu saracu, care si-a perdutu averea; se plânge astfeliu: Pan’a n’ajunge plugariu, Aveam falnicu armasariu, Si o ghidga nestrujita, Cu pirone tîntuita, Care candu o inverteam, Prăsea prin dusimani faceam, Cate optu pe locu turteam. Bietulu romanu saracitu adeca nu se plânge, ca si-a perdutu avuti’a si mosi’a, de aceste nici ca-i pasa, — ci ne spune in tonu de jale, ca nu mai are calu si arma! La alte națiuni idei de aceste canta lir’a poeti- loru, cari au studiatu in colegiuri, — la noi inse le audîmu la sate, de pe budiele tieraniloru simpli, ca-ci cavalerismulu se nasce deodata cu copilulu de romanu. Nascutu cu simtiulu cavalerescu", inganatu cu canteculu patrioticu alu mamei sale; nutritu si crescutu cu aerulu patriotismului, tieranulu romanu ori unde densulu traiesce, se ivesce, petrece,- iubirea tierei sale i este amic’a cea mai fidela; acdst’a ’lu urmaresce necontenitu. Ori unde elu privesce, tdte obiectele i vorbescu de acestu simtiementu sacru; tdte i amin- tescu, i sioptescu numele patriei sale. Paserile, ste- lele, rîurile, muntele inaltu, campi’a mandsa, codrulu verde, in fine tdte i revoca in memoria amorulu de patria. Buna dra in urmatdria sublima balada: — Frate, frate de stejarii, Lasa-me se taiu unu păru, — 222 Se-mi făcu ossia la caru! — Fratidre, romanasiu, Voiosu parulu dati-l’asiu. D6c’ ai face tu din elu Buzduganu de voinicelu, Ghioga mare, nestrujita, Cu pirone tîntuita, Si cu dens’a de-ai luptă, Se aperi mosi’a ta. — Cornule ce nu te ’ndoi De-o crdnga se te despoi, Se-mi făcu prăjină de boi? — Fratidre, romanasiu, Creng'a lunga dati-o-asiu, Că s’o faci arca de resboi, S’alungi lesii dela noi. Lașa, boii, fratidre, Si te da la venatdria, Ca nu-e timpu de plugaria, Ci e timpu de vitejia! — Codrii, codrii, me juru eu, Se ucidu cu bratiulu meu, De totu cornulu unu dusimanu, De stejariu unu căpitănii. (Va urma.) Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711. (Continuare). La a. 1704 Cserei începe mai antaiu cu descrie- rea rebeliunei secuiloru, carii începură a se depreda, ucide si aprinde unii pre altii, după cumu adica unii se tienea de partit’a lui Franciscu Răkoczi, era altii de a casei Habsburg, curuti, seu lobonti. Primele în- ceputuri le face unulu Săndor Jânos din scaunulu Ciucu, care esindu cu fiii sei că si unu tataru betranu, adaoge cronicariulu, împreuna cu logofetulu Toma si cu Georgie Horvăth, depredara tdte averile lui Stef. Apor, cate le avea elu in Ciucu. De acolo venindu ei in scaunulu Ohorlieiu, depredara averile toturoru boieriloru, cati se află strimtorati in cetati, dra din ladîle loru, pe care le sparsera, au dusu nenumerate scule, mărgele, pietrii nestimate, argintarii, vestmente, au manatu cai, boi, bivoli, oi, dra dela sate inca stdr- sera cate duda pana in trei sute de fiorini, si asia se re’ntdrsera in Ciucu cu nespuse predatiuni. Vediendu Rabutin, că nu mai e gluma, trimise in Trei-scaune pe vicecolonelulu seu Graven cu ca- teva sute de călăreți, dra la Odorheiu trimise pe ba- ronulu Tige cu alte oștiri. Graven ajunse la Codlea. Cateva mii de curuti din Trei-scaune si Giurgiu stă pe atunci de beția la Hermanu, pre candu le aducu scirea, că venu nemții. Curutii era comandati de M. Henter. Fiindu toti beți, apucara in fuga spre Codlea. De aru fi avutu ei unu comandante intieleptu, usioru aru fi potutu macela pe acei nemți puțini. Nemții inse punenduse in linia dincolo de vale, acei secui nebuni inaintara tocma intr’acolo. Nemții începură a trage din pusce; secuii indata o si tuliră la fuga, dra serbii luandu’i la gdna pre siesu inainte, ii taia, in- catu din secui perira mai multe sute, dra dintre nemți neci unulu nu a peritu. Sarmanulu Andreiu Szabo din Ciucu inca a peritu aici, era baratulu (calugarulu parochu) din Baraoltu (Baroth) voindu a scdte si elu sabi’a in contra profesiunei sale, ilu taiara si pre elu acolo, era reverend’a ’io adusera la Brasiovu. Vitd- zulu generalu Mich. Henter isi arată calcaiale, si ne- cutezandu a se opri neci in Trei-scaune, trecii in Tidr’a muntendsca, dra in loculu lui puseră generalu pe Petru Kălnoki. Graven bucuranduse de victoria, merse in Trei- scaune, unde a datu focu la tdte satele din scaunulu Sepsi, dra locuitorii fugiră la păduri. In Ciucu n’a intratu, din causa că nu avuse porunca pentru mai departe. Graven ardiendu Trei-scaunele, spargundu si depredandu ladile magnatiloru si ale altoru nobili secui, ascunse in castelele din tienutulu Barsei, se re- ’ntdrse la Sibiiu cu mare castigu. Intre acestea capitanulu de curuti Stefanu Guti venindu in scaunulu Murasiului si luandu cu sine tdte ostile, ajunse la Tdrgulu-de-Murasiu (Marosvăsăr- hely). Acolo elu dearse una parte mare a orasiului si o depredă, era fortardti’a pentru atunci nu o a po- tutu lua. pentrucă orasianii s’au portatu in adeveru bine si au impuscatu pre mai multi dintre curuti. De acolo Guti trecii la Odorheiu, unde locotenentele nem- tiescu predete cetatiui’a, dra elu insusi cu pedestrașii sei trecii la curuti. Guti rescolă pre toti secuii din scaunulu Odorheiu, chiamă si pre cei din Ciucu la sine, carii au si venitu, in catu acumu dstea se mul- tîse la cateva mii, cu care elu plecandu, se asiediă la Holdvilăg. Baronulu Tige inca ajunse acolo cu vreo cinci sute de călăreți nemtiesci. La acelu locu puținii nemți drasi bătură pe acea mulțime dobito- cdsca, pentrucă indata ce începură se pusce din ca- strele nemtiesci cu treascuri, secuimea o si tulf la fuga. Era Guti fiindu si atunci beatu, o luă si elu la fuga, dra nemții si serbii taiara multi, mai alesu din pedestrimea secuidsca, incatu acolo cadiura preste un’a miie trei sute. Guti scapă cu fug’a pana la Turd’a, unde Pavelu Kaszăs ilu ucise din porunc’a lui Franciscu Răkoczi. Asia ’lu bată Ddieu pentru multele lui fara-de-legi. Era apoi baronulu Tige după batalia dete focu scaunului Odorheiu. Acumu comandantele supremii alu curutîmei ar- delene se facă Stefanu Thoroczkai, era cu elu era Laurentiu Pekri, Mich. Teleki, Lad. Vay, Pav. Ka- szăs, Stef. Gyărfăs, Nyuzd si alti mai multi căpitani de curuti, cu carii a mersu asupra Sibiiului. Rabutin inca esî din cetate. De si curutii era de diece ori atatia, pre cati era nemții, totuși elu se aruncă asupra loru; dra ei ne potendu suferi puscaturele nemtiloru, o luara la fuga, si intr’unu siantiu noroiosu perira nenumerati, multi din ei cadiendu si in captivitate, fusera duși in Sibiiu. . . . De aci inainte cronicariulu mai arata, că Tho- roczkai readunandu’si dstea, pe Pav. Kaszăs ilu tri- mise la St. Pauru, unde si acesta fu batutu reu, per- diendu vreo ddua sute din ai sei. Cu tdte acestea — 223 — mai tardiu cadiura in potestatea curutiloru locurile fortificate St. Pauru, Betleanu, Bistriti’a, Uneddr’a si Dev’a. Clusiulu era impresuratu de dstea lui Teleki. Rabutin purcese asupra loru numai cu doua mii de ostasi, respinse pe Thoroczkai, care’lu așteptase la Cucerdea spre a’lu impedeca, se nu treca Murasiulu. Atunci Thoroczkai apucandu inainte, isi impreuna dstea cu a lui Teleki. Acea dste unita facea ori si cumu vreo duoasprediece mii calarime si pedestrime si așteptă pe Rabutin in linii regulate. Inca si ofi- ciarii nemtiesci se ingrijara vediendu acea dste nume- rdsa de curuti, si nu’lu inbarbată, că se dea peptu cu ei. Rabutin inse dupace ’i infruntă aspru, comandă a se sufla trdmbitiele si inaintă asupra curutiloru. Era intre curuti vreo cinci sute pedestrime nemtidsca. care tradandu pe imperatulu, trecuse la Râkoczi si stă sub comand’a căpitanului dela Odorheiu, care inca trecuse la curuti. Aceștia mai tienura cevasi la ba- taia si impuscara pre cativa nemți de ai lui Rabutin; curutii inse si anume faimosului banditu (talchariu) Pavelu Kaszăs mai antaiu apucandu la fuga, o tu- liră si ceilalți toti, dra serbii si nemții persecutandu’i indelungatu, ucisera multi dintrensii. Stef. Thorocz- kai inca fugi, apoi multu tempu nu cuteza a merge inaintea lui Răkoczi, din causa, că acea peritiune i se impută acestuia si lui Kaszăs. După acestea Răkoczi puse pe curutii din Tran- silvani’a sub comand’a lui Laurentiu Pekri. Rabutin după batalia intră in Clusiu, unde aruncă contribu- tiune bclica, apoi dispuse ruinarea muriloru cetatei pana la cativa stanjini; după aceea impreuna cu gar- nisdn’a nemtidsca de acolo se re’ntdrse la Sibiiu in pace. De aici trimise in tdte părțile, pentrucă se a- dune cantitati' fdrte mari de victualia la Sibiiu; dra la Medeasiu comandă pe baronulu Tige cu cateva sute de călăreți, pentrucă se stea acolo si se obserbe pe curuti; dra pe Graven ilu espedă din nou in Trei- scaune, pentrucă se desarme pe secui. Era una con- fusiune infricosiata in tidra, pentrucă cei carii se tienea de partit’a curutiloru, de fric’a ndmtiului fugea la pă- duri, la munți si ori unde potea, pana candu mai tardiu apucandu la comanda Laurentiu Pekri, adună pe curutîmea respandita si descinse la Teremi’a, de unde inaintă una parte de dste catra Trei-scaune in contra lui Graven. Acesta aflandu, că vehu curutii numeroși secuiloru in ajutoriu, avendu elu numai siese sute cu sine, se reintdrse la Sibiiu. Curutii inca'i calcara in urma si ’lu ajunseră in districtulu Fagara- siului la satulu Sierpeni (Siarcai’a). De si curutii mai antaiu se inieptara cu iutidla asupra nemtiloru, incatu una aripa inceph se fuga si pe multi nemți taiara, mai pre urma inse nemtiulu reculegunduse, bată pe curuti si’i luă la fuga, dra Graven se reintdrse la Sibiiu cu multi nemți vulnerati. „Fiindu-că tidr’a nu mai potea contribui pentru armata că inainte de a- ceea, Rabutin, dupace se reintdrse la Sibiiu, porunci guberniului, că se scdta indata una suta mii de fiorini pentru armata. Guberniulu neaflandu altu modu, se tacsara (membrii guberniului) mai antai pe sine, apoi pre ceilalți domni si prenobili, si facundu sum’a in- trețja, o detera lui Rabutin. Eu inca am datu atunci una suta fiorini. Stefanu Apor nu se prea invoiă cu acea contributiune personala, Rabutin inse ’i trimise vorba că: pana ce va luă cardinalulu Kollonics scirea, pana atunci dieu elu (Rabutin) ii va pune capulu (lui Apor) la curu, apoi atunci, ddca lui Kollonics ii va fi parendu reu, se ilu cdse erasi la gfitu. St. Apor inspaimantatu, singurii numeră diece mii de fiorini." „Bietulu Nicolae Bethlen inca a patît’o in Sibiiu. Totudeauna am audîtu, că nimeni nu este destulu de intieleptu pentru sine, si că candu cade unu omu in- tieleptu, caderea lui totudeauna e mai grea, decatu a" celui simplu. Tocma asia o patf si elu, de si iu Transilvani’a nimeni nu ajungea cu elu la mente si istetîme, si pentru intieleptiunea lui cea mare ar fi potutu avea auctoritate si intre primii miniștrii ai im- peratului romaniloru. Elu facă una nebunia mare, că-ci scrise unu proiectu despre modula, cumu se fia gubernata Transilvani’a, că adica soți’a principelui Transilvaniei se fia cu adeveratu din cas’a austriaca, se dea inse tributu si turciloru. In scriptulu seu mai sunt si alte secaturi de acestea, de care si-ar potd bate jocu si unu omu cu mentea mărginită. Elu de- dese acelu proiectu in secretu la man’a unui grecu cunoscuta lui, anume Stefanu Pana, care pe atunci voiă se merga la Vien’a, pentrucă se’lu dea oratori- loru (plenipotentiloru) Angliei, pentrucă pe atunci de- curgea negotiatiuni intre imperatulu nemtiescu si intre unguri, dra ambasadorii Angliei si ai Olandiei veni- seră in diosu la Sambat’a-mare pentru conferenția. Acelu grecu duse (scriptulu, memorialulu) la Rabutin si ’i spuse, că Nicolae Bethlen voiesce se’lu trimită prin elu la conferenția. Rabutin citindu’lu si manien- duse, aresteza pe N. Bethlen si poruncesce guberniu- lui, că se’lu dea in judecata. Generalulu era mai de- nainte maniosu pe N. Bethlen din causa, că acesta singura cunoscea atatu politic’a din tdta Europ’a, catu si pe a cabinetului imperatescu, elu nu voiă se lin- gusidsca neci pe generalii,, neci pre ceilalți oficiari nemtiesci, precumu facea ceilalți domni de unguru, carii ii adoră mai că pre Dumnedieu, si la unu tan- dala de cornetariu inca’i dă titlu de illustrissimus. Gubernatorinlu (Georgie Bănffi) inca nu’lu iubea, pen- trucă elu (Bethlen) adesea mustră pe gubernatoriu pentru multe lucruri rele, apoi fiinducă gubernatorinlu era unu omu forte rapitoriu*), Nicolae Bethlen ilu impedecă la multe lucruri de acelea. Stef. Apor ii era inemicu de mdrte, că si ceilalți domni papistasi. Inse neci coreligionarii sei nu era prea indestulati cu densulu, din caus’a trufiei lui. Asia usioru conspirară in contra lui si toti ii voiă perirea. Directoriulu ilu cită pentru acelu proiectu că pentru not’a infidelitatei, macarucă acelu scriptu alu lui Bethlen judecata, cu mentea sanetăsa neci-unadata nu ar fi meritatu nota, *) Mivel a gubernator cape-rape ember vala, dîce cronicariulu. — 224 — pentrucă ddca stă in voi’a domniloru consiliari a ’si da voturi opuse unele la altele tocma si in presenti’a principelui, regelui, imperatului, si pentru aceea ni- meni nu pdte numi tradatoriu pe celalaltu, pentruce se nu fia liberu a sî face proiecte pe unu tempu, candu tier’a se afla intr’una disordine asia mare, pen- trucă regimulu ei se se păta restaura intr’una ordine si forma catu se pdte mai buna. Pe urm’a pracsei celei nelegale si periculdse începute asupra lui Em. losika detera porunca, că fiacare (judecatoriu) se’si dea votulu seu in scrisu, si la multi, carii nu voiă se voteze in contra consciintiei sententia de mdrte asupra lui din caus’a acelui scriptu nebunescu, pentru care inse nu merită mdrte, neci vreuna scădere in averile sale, le reintdrsera voturile, unora si de cate cinci si siese ori, pana candu ii siliră, că se voteze asupra’i not’a infidelitate!. Ilu si condamnară, dra Rabutin stă cu deadinsulu, că se’i ia vieti’a; Nicolae Bethlen inse’si apelă caus’a la imperatulu, apoi ilu duseră si pre elu la Vien’a si de atunci este acolo, neci credu că’lu voru mai lașa in patria*)/' Pe loanu Sasulu, jude regescu din Sibiiu inca’lu ajunse resbunarea dumnediesca. Acelu omu isi pe- trecuse tota vidti’a sa in intrige. Pentrucă se intre elu in gratia, denuntiă ne’ncetatu pe magnații de un- guru la generalulu. Uneori se alatură langa papistasi in contra celorulalte confesiuni, era altadata se lin- gusiă reformatiloru, precumu adeca credea elu că fo- losesce mai multu intereseloru sale. Candu nu ’si potea ajuta in altu modu, omoră pe inemicii sei prin veninu. Era vorba, că elu lucra pentru binele na- tiunei sasesci, intr’aceea inse ’i subjugă si pe aceia. Neci unulu dintre funcționarii sasiloru nu a cutezatu se lucre in Contra lui; in tdte scaunele sasesci a dis- pusu a se face economii mari (adeca a se infiintia casse de bani), dra apoi veniturile cele mari le tragea elu pentru sine. Tienea la sine in secreții fete fru- mdse de sasu, pe care le ingrecă, dra apoi pentrucă se nu se scia, le ucidea prin veninu. In fine faptele lui esira la lumina in modulu urmatoriu. Primariulu (Biirgermeister) din Seghisidr’a Mich. Deli, incependu a bate moneta falsa, fapt’a lui se descoperi; elu inse merse la Vien’a, unde se facă papistasiu, după care *) Nicolae Bethlen, nascutu din una familia de origine ro- felan6sca, care a datu si pana atunci mai multi barbati de stătu ’ransilvaniei, fusese unulu din acei forte, puțini ardeleni, carii esia in tieri străine si venea acasa cu ceva invetiatura. Viati’a si chiaru suferintiele sale atinse si de Cserei sunt cunoscute in dîlele ndstre in urmarea publicatei memorialeloru lui N. Bethlen, cumu si a altoru documente din tempulu curutiloru lui Franciscu Râkoczi. Candu noi nu amu fi asia strimtorati in spațiu, pre- cumu suntemu in adeveru, amu fi fdrte aplecati a ne ocupa aici si cu scriptele lui Bethlen. Tradarea nefericita, care i s’a intemplatu lui Nic. Bethlen din partea negutiatoriului St. Pana, a datu familiiloru aristocra- tice mii de ocasiuui de a repeți cuuoscut’a sententia latindsca: Graeca fides nulla fides. In adeveru, câ acea tradare a si fostu un’a din cele mai spurcate, din cate se mai afla in istori’a ace- stei tieri. Not’a comp. indata’lu si ertara, apoi vcnindu in tidra, cartea de gratia o publică in fati’a guberniului. loanu Sasulu nu respectă grati’a data dela imperatulu fara scirea guberniului si a tierei, pentrucă falsificarea baniloru inca trage pe urm’a sa not’a infidelitatei, si usulu este, că asemenea causa se o persecuteze directoriulu. iii fati’a dietei; asia elu merge la Seghisidr’a, trage in judecata criminala pe primariu si pune de’i taia ca- pulu. Guberniulu iritatu pentru acea drba indrasndla aratata pe fatia, denuntiă caus’a la generalulu. Ra- butin inca era maniosu pe loanu Sasulu, pentrucă cu puținu mai nainte voise a ucide cu veninu pe adiutantele generalului anume Acton. Asia loanu Sa- sulu fu arestata, cercetarea se pornesce asupra lui; se descoperu tdte infamele lui facțiuni, curvii si asa- sinate, «i asia condamnatu fiindu după lege, capulu judelui regescu din Sibiiu fă taiatu in piati’a Sibiiii- lui prin carneficele din Sibiiu. Totu atunci se taiă capulu unui sierbitoriu alu lui, prin care patrase a>L sasinate multe, asia, incatu pe mormentulu lui loaml Sasulu s’ar potd scrie: Discite justitiam moniti et non temnere divos. Pentrucă nu este crima atatu de ascunsa, pe care Ddieu se nu o scdta la lumina spre stricatiunea si infami’a omului pecatosu. Acelu loanu Sasu a mersu la mdrte cu multa barbatiia si cantandu. Se pare, că bunulu Ddieu, din grati’a sa ii dete lui spiritu de caintia mai nainte de dr’a mdrtei, pentrucă neci altii se nu despere de mantuintia. Candu ii citiră sen- tenti’a in audiulu dietei, nu s’a schimbata nimicii in fatia, ci cu mare curagiu dîse: „Tdte căte a enume- rata directoriulu in acțiunea sa in contra mea, le-am facutu cu sciintia si cu voi’a deplina, ba inca si mai multe, pentru care meritaiu mdrtea, si neci că ceru gratia dela vreunu omu, ci punendu’mi tdte pecatele mele in ranele mantuitoriului meu Christosu, de acolo asteptu gratia pecatosuhii meu sufletu, si sciu bine, cumucă Ddieu din grati’a sa mi le-a ertatu pe tdte acelea si că mane va primi sufletulu meu intru im- perati’a sa cea santa. Adeveratu, imi vene camu greu, că trebue se esu dintre măriile si domniile vdstre si se me departu din acesta lume; cu tdte acestea me bucuru, că Ddieu me ia din acesta lume, si că nu voiu mai vedea acelea calamitati, care se apropie a- tatu asupra mariiloru si domniiloru vdstre, catu si asupra tierei intregi." In acelasiu anu orasiulu Aiudu fii arsu si de- predatu in modu fioyosu. Curutii apucasera a lua orasiulu dela unu capitanu de lobonti, anume Sigis- mundu Balogh, carele trccii si elu la curuti. Atunci Rabutin trimise pe baronulu Tige cu călăreți nemți si cu șerbi la Aiudu. Stefanu Thoroczkai, care nu era departe de Aiudu, nu a voitu (sdu nu a cute- zatu) se’i mdrga in ajutoriu. Asia Tige luă pe curuti la fuga, apoi dete focii orasiului, fortaretiei, biserice- loru, colegiului reformatiloru, depredă tdte averile orasiului, taiă cateva sute de orasieni si studenti, dra — 225 — pe popi si pe profesori ii spoliara de tdte si asia se reintdrsera incarcati de predi*). (Va urma). Nr. 227—1869. I’rotocoluhi siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. tienute iu 3. Augusta a. c. 1869 sub presidiulu Rev. dlui vice- presiedinte I. Hannia, fiindu de facia dd. membrii consil. aulica lacobu Bologa, dn. consil. de finantia Petru Mânu, dn. căpitănii pens. loanu Bradu, dn. dr. Ioane Nemesiu, dn. parochu si prof. Zacharia Boiu, dn. secret. II. Ioane V. Rusu, dn. căpitănii si cassariu alu asoc. Const. Stezariu si dn. redact. si bibliotecariu Nicolae Cristea. §. 77. Comisiunea alesa in siedinti’a comitetului din 22. luliu a. c. §. 68 spre asi dă opiniunea moti- vata in privinti’a unei scrisori a presidiului societa- tiei din Vien’a „Romani’a,“ relative la infiintiarea unei catedre pentru limb’a si literatur’a romana la univer- sitatea de acolo, prin referent, seu dn. prof. Z. Boiu referdza in obiectulu din cestiune. Comisiunea, dupace arata necesitatea aduncu sim- țită a unei catedre de profesura pentru limb’a si lite- ratur’a romana la universitatea din Vien’a, unde te- nerimea romana atatu de numerdsa se aiba ocasiune a se cualificâ mai departe in studiulu limbei si lite- raturei sale natiunale, condusu fiindu si de intetietori’a dorintia a se dă junimei „Romani’a" totu concursulu posibile materiale si morale alu asociatiunei, face ur- matori’a propunere: a) Câ comitet, asociat, se recomande charthi’a junimei romane din Vien’a cu tdta caldur’a atentiunei adunarei generale a asociatiunei cu aceea, câ acest’a se dechiare si din partea sa, infiintiarea unei catedre pentru limb’a si literatur’a romana la universitatea din Vien’a de o necesitate imperativa. b) Câ adunarea gener. se insarcineze si se im- puternicdsca pre comitetulu asoc., câ in co’ntielegere cu celealalte doue asociatiuni romane din Aradu si Cernautiu se faca toti pașii de lipsa, pentru realisarea acestui lucru, catu mai curendu si in speciale, se se adreseze pre calea sa catra inalt. ministeriu de culte si invetiamentu din Vien’a, cu rogare, câ inaltu ace- lasiu se binevoidsca a incuviintiâ si cu privire la fo- losulu generala alu unei catedre de limb’a si litera- tur’a unui poporu, ce numera in monarchia preste 3 milidne suflete — totuodata a si dotâ acesta catedra intr’unu modu corespundietoriu si suficiente din midiu- *) Cu acea catastrofa venita preste Aiudu in an. 1704 se pote asemena prea bine cea din ern’a anului 1849, numai catu pentru descrierea autentica a acesteia pana acumu nu se afla neci imn condeiu nepartinitoriu si neci .macaru că alu lui Cserei. Mai nainte de tote ar fi se se afle curatu, câ ce porunci dedese co- lonelulu Losenau aceloru duoi tribuni, cu carii vorbise elu mai multe cu unu dî mai nainte de catastrofa. In archivuhi comite- tului din Sibiiu se păstrase una scrisdre, ce cuprindea dresice informatiuni despre acea intrevorbire a lui Losenau cu acei duoi tribuni; inse cativa oficiari nebunatici de insurgenți in 12. Martin 1849 detera focului totu archivulu comitetului romanescu, prin urmare se perdîi si acea scrisore. Not’a comp. Idcele statului, si câ pentru ocuparea acestei catedre inalt. ministeriu de culte si instrucțiune, se binevoidsca a deschide concursu, dr din concurentii insinuati a de- numi pre acela, pre carele pre bas’a documenteloru produse, ’lu va află de celu mai competente. c) Câ atatu despre decisiunile comitetului, catu si la tempulu seu despre decisiunile, ce va aduce adunarea gener. a asociat, in privinti’a acdst’a, se se incunosciintieze societatea „Romani’a* fara amenare cu acelu adausu de astadata, câ spre a face vreunu pasiu in obiectulu cestiunatu catra vener. consistoriu gr. orient, din Bucovin’a, comit, asociat, nu află a fi consulta. Comitetulu considerandu si apretiuindu mo.tivele comisiunei, decide cu unanimitate: a primi in totu co- prinsulu de conclusu alu seu propunerea aceleia si câ atare a o recomandă spre acceptare procsimei adu- nări generale. §. 78. Comisiunea insarcinata in siedinti’a co- mitetului din 15. Sept. 1868 §. 108 cu elaborarea unui proiectu pentru infiintiarea unei tipografii pre sem’a asociatiunei, prin referentele seu dn. redactoriu Nic. Cristea raportdza in acestu obiectu. Comisiunea acdst’a, dupace pre bas’a dateloru eruate, arata in specialu, că infiintiarea unei tipografii in calcululu celu mai micu, ar costă pre asoc. celu puțin u unu capitalu de 9815 fr., fara de a consideră spesele periodice, ce aru urmă pre fiacare anu; mai departe din motivele, că o suma asia mare de bani, ce ar fi de lipsa la infiintiarea unei tipografii, acum deocamdată nu s’ar potd luă, decatu din capitalulu asociatiunei, ce ar fi contra statuteloru, propune, că infiintiarea tipografiei, se se amane pentru tempuri mai corespundietoria. Punendu la discusiune obiectulu din cestiune, dn. consil. aulicu lacobu Bolog’a se află motivatu a face fatia cu propunerea comisiunei o contra-propunere, că adeca comitetulu se recomande adunarei generale infiintiarea unei tipografii pre sdm’a asociatiunei, fi- inducă de si ar costă spese considerabile infiintiarea unei tipografii, dar aceea ar aduce si venituri consi- derabile, si prin urmare asociat, ar potd se trage fo- lose mari din aceea. Acdsta propunere mai este spri- ginita si de dn. capitanu pens. Bradu. Dupace asupra acestui obiectu importante, ur- mară desbateri mai lungi si dd. membrii isi descope- riră opiniunile sale: comitetulu pre langa motivele comisiunei, mai considerandu si aceea, cumuca de si capitalulu pentru redicarea unei tipografii, nu s’ar potd privi câ unu erogatu in intielesu strensu, ca-ci acelu capitalu ar fi totudeauna representatu in insasi tipografi’a, câ o realitate a asociatiunei, totuși, dupace in Sibiiu esista deja mai multe tipografii, o societate, precum este asociatiunea ndstra, neci decum nu s’ar potd ingrigi de o tipografia asia, precum o pdte face acdst’a unu privatu cunoscatoriu de lucru, ci ar trebui se o faca prin unu conducatoriu pdte strainu, cu Idfa mare si neinteresatu de lucru, si asia usioru s’ar 38 — 226 — pot£ templă, că in locu de folăse, asociat, se aiba daune si in urma se perdia intregu capitalulu; pre langa aceea fiinduca redicarea unei tipografii este o Întreprindere speculativa, nu se afla deocamdată neci consulta, că capitalulu asociatiunei se se bage in a- tare Întreprindere; deci din motivele aduse si desba- tute cu tdta seriositatea: comitetulu se afla îndemnata cu maioritate de 5 (langa care se mai adauge si votulu presiedintelui resp. acum 6 voturi) contra 2 voturi, a primi propunerea comisiunei, si resp. a decide: că adunarei generale se i se recomande deocamdată a- manarea infiintiarei tipografiei cestiunate pana la alte impregiurari mai favoritorie in totu respectuln, si mai alesu in catu privescu acele prosperarea materiala a asociatiunei. §. 79. Se presentăza conspectulu despre starea cassei asociat, pre tempulu acestei siedintie, din ca- rele se vede, că asociatiunea, după subtragerea ero- gateloru făcute in an. cur. pana acumu, are in pro- prietatea sa sum’a de 40,531 fr. 55 % cr. Spre sciintia. §. 80. Secret. II. in legătură cu conspectulu cas- sei raportăza in specialu despre banii incursi la aso- ciatiune dela siedinti’a comit, din 26. luliu a. c. pana in presenti, parte că tacse de m. ord. si pentru di- plome, ori că prenumeratiune la „ Transilvani’a“ si anume: a) Prin dn. canonicii metrop. si colectoriu alu asociat. loanu Fekete s’a trimisu că tacsa de m. ord. 65 fr. (Nr. 203). b) Dela dn. prof. de preparandia in Blasiu, Stef. Popu că tacsa de m. ord. nou pre a. 186% si pen- tru diploma 6 fr. (Nr. 204). c) Dela dn. notariu comunale in Resinari, Ilariu Mutiu. tacsa de m. ord. pre a. 186% 5 fr. (Nr. 205). d) Dela dn. vicariu Gregoriu Moisilu tacsa de m. ord. pre a. 186% 5 fr. (Nr. 208). e) Prin dn. advocatu dr. Ioane Ratiu că pretiu de prenumeratiune la „Transilvani’a" restante de pre a. 1868 33 fr. (Nr. 211). f) Dela dn. canonicu metrop. Greg. Mihali in o obligațiune urb. trans. 100 fr. m. c. (Nr. 212). g) Pentru o diploma dela dn. propriet. in Cu- blesiu, Nic. Birlea 1 fr. (Nr. 216). h) Dela dn. prof. gimn. in Craiov’a, loanu Fauru tacs’a de m. ord. pre a. 186⁸/₉ si 18⁶⁹/₇₀ 10 fr. (Nr. 217). i) Prin dn. protopopu I. Hannia că tacsa de m. ord. pentru dn. I. Brote pre 186⁷/₈ si 186% 10 fr. (Nr. 218). k) Prin dn. prof. in Aradu, At. Siandoru tacs’a de m. ord. pre 186% si pentru diploma dela dn. ad- vocatu loanu Popoviciu Desseanu 6 fr. (Nr. 220). 1) Deadreptulu la cass’a asociat, a mai incursu că tacsa de m. ord. dela 2 domni membrii 15 fr. (Nr. 222). Se iea spre sciintia. §, 81. Secret. II. propune a se dă diplome de memb. a) pentru dn. canonicu metrop. Greg. Mihali diploma de m. fundat., fiinduca dsa prin depunerea in doue renduri a capitalului de 200 fr. a corespunsu §. 6 din statute; b) pentru dd. Stef. Popu, Georgiu Munteanu ambii profesori de preparandia in Blasiu si pentru dn. advocatu in Aradu, loanu Popoviciu Desseanulu diplome de m. noui. Condusu. Propunerea priminduse, secret. II. se insarcineza cu espedarea respectiveloru diplome. §. 82. Dn. secret. I. trimete list'a abonatiloru la „Transilvani’a" incursi deadreptulu pre calea redac- tiunei, si totuodata face cunoscutu, că dn. prof. loanu Badilescu a respunsu la dsa tacs’a de m. ord. pre a. 186% si 186% in suma de 10 fr. Condusu. Se iea spre sciintia cu aceea, că resp. lista se se strapuna cassei asociat, spre a ave in evi- denția numerulu si numele abonatiloru la „Transil- vania," cum si spre intrebuintiare in computurile sale facia cu redactiunea numitei foi. §. 83. Se presentăza testimoniale stipendiatiloru asociat, pre semestr. II. an. scol. 186% si anume: a) a tenerului ascultatoriu la facultatea filosofica in Pest’a loanu Marcusiu, carele a depusu colocuiele prescrise cu progresu eminente (Nr. 206); b) a tenerului ascultatoriu de facultatea filosofica in Vien’a Petru Emiliu Prodanu, carele a depusu trei colocuii cu resultatu destinsu (Niv 215); si c) a studentdui de a VII. clasa gimn. de stătu din Sibiiu Nicolae Calefariu, carele a reportatu clas’a de prim’a cu eminentia (Nrulu locat. L). Spre sciintia. §. 84. Se presentăza concursele intrate pentru premiulu de 25 fr. destinatu pentru aceli docenți, cari voru dovedi pana la adunarea gen. procsima, că au prasitu celu puținu 200 altoi prensi si anume: a) dela docențele din San-Georgiu losifu Geor- gitia pentru 240 altoi (Nr. 209); b) dela docențele din Sacadate loanu Andreiu pentru 276 altoi prensi (Nr. 213); c) dela loanu Areft’a, muncitoriu in Brasiovu, pentru preste 800 altoi prensi (Nr. 214); Se iea spre sciintia, cu aceea, că resp. concursu, dinpreuna cu documentele aduse, se se așterne adu- narei generale. §. 85. Secret. II. pre bas’a împuternicire! date comitetului din partea adunarei generale dela Gherl’a p. XXL pos. 3 se răga, a se asemnă pentru oficialii asociat., carii voru merge la adun, gener. tienenda la Siomcut’a, o anticipatiune amesurata ca spesele de că- lătoria. Condusu. Comitetulu luandu in consideratiune, că necesitatea recompensare! speseloru de calatorfa pentru oficialii asociat, s’a recunoscuta si prin con- clusnlu adun, gener. dela Gherl’a p. XXI., si de a- ceea numit’a adunare genarale, asi împuternicita pre comitet, asoc. a potă asemnă o anticipatiune in spese de calatoria; deci la propunerea dlui consil. Bolog’a decide a se asemnă pentru oficialii asociat., cari voru — 227 — merge la adunarea gener. dela Siomcut’a tienenda in 10. si 11. Augustu a. c. o anticipatiune de 300 fr. cu aceea observare, câ respectivii se-si asterna com- puturile speseloru sale resp. adunari. §. 86. Dn. bibliotecariu Nic. Cristea presenteza unu conto despre spesele legarei unora cârti din bi- bliotec’a asociat., care spese făcu cu totulu 42 fr. 60 cr. si propune asemnarea esolvirei acelui conto din sum’a preliminată pentru spesele estraordinarie ale comitet, si pentru biblioteca. Conclusu. Comitetulu primindu propunerea dlui bibliotecariu asemndza la cass’a asoc. esolvirea resp. conto. \ §. 87. Se presenteza o chartia a iuristului Nic. Prosteanu, prin care numitulu teneru ’si esprima co- mitetului intim’a sa multiumita pentrucâ pre a. scol. 186% i s’a fostu aplacidatu unu stipendiu de 80 tr. Spre sciintia. §. 88. Secret. II. da cetire raportului seu de- spre activitatea comitetului pre an. 186% } destinatu a se ceti in adunarea generala procsima. Conclusu. Se iea spre sciintia cu aprobare din partea comitetului. §. 89. Pentru verificarea protocolului acestei sie- dintie se alegu dd. membrii Petru Mânu, dr. Ioane Nemesiu si profes. Zacli. Bpiu. Cu aceste siedinti’a comitetului inceputa la 4 fire după amiadi, se incheiă pre la 7 % fire sfir’a. Datulu câ mai susu. loanu Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secret. II. S’a verificatu in 5. Augustu 1869. Mânu mp. Dr. Nemesiu mp. Boiu mp. Bibliografia. CARTE DE GIMNASTICA, cu figure si testu esplicatoriu, de G. Moceanu, profesoru de gimnastica. Auctorisata de consiliulu su- perioru alu instructiunei publice. Bucuresci. Impri- meria statului. Litografi’a fabricei de charthia dela Zernesci. 1869 cu 246 figure, partea cea mai mare fdrte interesante pentru elevii de gimnastica. La a- cfista carte ne vomu mai re'ntdrce. Principiulu unitatiei in istoria. Discursu rostitu la universitatea din Iași, de A. Vi- zanti, licentiatu in filosofia si litere, profesoru supli- nitdre de istori’a si literatur’a romana etc. Iași 1869. Studii critice asupra instructiunei publice dela espositiunea universala din Paris, urmata de o dare de sdma asupra espositiunei de Bele Arte din Madridu, de A. Vizanti. Iași 1869. Discursulu dlui A. Vizanti, licerftiatu in filosofi’a si litere, la inaugurarea cursului seu de literatur’a romana dela facultatea de litere din Iași. Iași 1869. A esitu de sub tipariu si se afla spre vendiare la librariele din Romani’a: MANUALE DE AGRICULTURA-------------------- pentru clase primărie, de P. S. Aurelianu (agricultorii), directoru scdlei de agric. si selvicultura etc. Publicarea baniloru incursi la asoc. dela sied. comit, din 26. luliu a. c. pana la sied. aceluia din 3. Augustu c. n. 1869. 1) Prin Rever, dn. canonica metrop. si col. asociat. Ioane Fekete s’au trimesu la asoc. 65 fr. v. a. si anume: a) dela Rev. dsa câ tacsa de m. ord. pe 186% 5 fr.; b) dela Rev. dn. not. consist. Stefanu Manii tacsa de m. ord. pe 186% 5 fr.; c) dela Rev. dn. prepositu capitul. Basiliu Ratiu tacsa pe 186% 10 fr.; d) dela dn. canonicii metrop. Const. Papfalvi tacsa pe 186% 10 fr.; e) dela dn. can. metrop. loanu Chirilla tacsa pe 186% 5 fr.; f) dela dn. can. metrop. Ant. Vestemianu tacsa pe 186% 5 fr.; g) dela dn. can. metrop. Elia Vlassa tacsa pe 186% 5 fr.; li) dela dn. v. rectoriu semin. Teodorii Deacu pe 186% 5 fr.; i) dela dn. v. notariu consist. Sim. Mat. Popu pe 186% 5 fr.; k) dela dn. prof. nonn. Georgie Ratiu pe 186% 5 fr.; 1) dela dn. prof. de preparandia Georgiu Munteanu tacsa de m. ord. nou pe 186% 5 fr. 2) Dn. profes. de prepar, in Blasiu, Stefanu Popu trimete câ tacsa de m. ord. nou alu asoc. si pentru diploma 6 fr. 3) Dela dn. prof. gimn. in Bucuresci, loanu Badilescu tacsa de m. ord. pe 186⁷/₈ si 186% 10 fr. 4) Dela dn. vicariu Gregoriu Moisilu tacsa de m. ord. pe 186% 5 fr. 5) Dela Rev. dn. can. metrop.. Greg. Mihali o obligațiune urb. trans. de 100 fr. m. c. NB. Dupace numitulu domnu a mai oferitu in an. curente inca alti 100 fr. m. c. in obligat, urb. s’a facutu deja membru fundatoriu alu asoc. trans. 6) Dela dn. proprietariu in Cublesiu Nicolae Birlea pentru diplom’a de m. ord. 1 fr. 7) Dela dn. prof. gimn. loanu Fauru tacs’a de m. ord. pe 186% si 18%% 10 fr. 8) Dela dn. proprietariu Ioane Brote tacs’a de m. ord. pe 186% si 186% 10 fr. 9) Prin dn. prof. dr. At. Siandoru s’a trimesu pentru dn. advocatu in Aradu, loanu Popoviciu Deseanulu câ tacsa de m. ord. nou pe 186% si pentru diploma 6 fr. 10) A mai intratu deadreptulu la cass’a asoc. câ tacsa de membrii ord.: a) dela dn. capitanu pens. Ioane Bradu tacs’a de m. ord. pe 186% 5 fr. • b) dela dn. parochu in Brasiovu, Bar- tolomeiu Baiulescu tacs’a de m. ord. rest, pe 186% si 186% 10 fr. Sibiiu, in 3. Augustu 1869. Dela secretariatulu asoc. trans. Catalogu generala de cârti romanesci alu libreriei S. Filtsch in Sibiiu (piati’a mica Nr. 424). (Continuare din Nr. 16). Filologia. Chrestomatia seu Analecte literarie de T. Cipariu. 1858. 1 fr? 92 cr. 228 — Despre scrierea limbei romane de Titu Maiorescu. Iași 1866. 1 fr. 50 cr. Elemente de filologia, trad. de E. Protopopescu. Bucuresci 1862. 60 cr. *Tentamen criticam in originem derivationem et formam linguae romane in utraque Dacia vigentis, de A. T. Lauriano. Vienae 1840. 2 fr. Scrieri istorice. Archiv’a istorica a României (1865—1867) de Hajdeu, 2 volume fiecare in 4 fasc. 3 fr. 80 cr. Archiv’a romanesca de M. Cogalniceanu. Iași 1860. 8 fr. 40 cr. Chronîc’a Romaniloru de dr. Gr. Sincai. 3 tom. Iași 1853. 14 fr. 70 cr. Compendiu de istoria generala cu geografia descriptiva de Cer- natescu. Edit. 2-a. 3 fr. 50 cr. Epoca lui Vasile Lupulu si Matheu Bassarab Voivod, domnii Mol- dovei si Tierei-Romanesci 1632—1654 de G. Missail. 2 fr. 10 cr. Garibaldi. Istoria biruintiei a doue Sicilii cu notitie luate pe campu dî cu dî, trad. de G. Picolo si Const. Iertiano. Bucu- resci 1866. 2 fr. 84 cr. Ioane Vodă celu cornpletu 1572—1574 deB. Petriceicu-Hajdeu, cu unu portretu si 10 gravare. Bucuresci 1865. 3 fr. 70 cr. flstori’a generale a Daciei seu a Transilvaniei, Tieri Muntenesci si a Moldaviei, de D. Fotino, trad. de G. Sion. 7 fr. 50 cr. Istori’a moldo-romani. (Manuscrise vechi pe limb’a romana, gă- site in sf. monastiri Cozia si Serbanesci), 2 voi. 2 fr. 40 cr. Istori’a Romaniloru din Dacia superidre de A. P. Harianu. 2 tom. Viena 1852. 5 fr. Istori’a Romaniloru din timpurile cele mal vechi pana in dîlele ndstre, de A. T. Laurianu. Edit. a 2-a. Bucuresci 1861. 3 fr. 15 cr. ■jTstori’a Tierei romanesci, de frații Tunuslî, trad. de G. Sion. Bucuresci 1863. 2 fr. 80 cr. Istori’a politica si sociale a principateloru dunărene, de Elias Regnault, trad. de loanu Fatu. 2 tom. Iași 1856. 5 fr. 70 cr. Institutiunile României, tabelu istoricii dela Traiana pana in dîlele ndstre, de I. Eliade. Bucuresci 1863. Part. I. 50 cr., part. II. 60 cr. । Letopisitiele tiere mold. de Cogalniceanu. Iași 1852. 2 tom. 18 fr. Magazinu istoricu pentru Daci’a de A. T. Laurianu, 5 voi. 18 fr. 90 cr. Martirii crucii ambeloru Dacii de I. D. Petrescu. 1 fr. 25 cr. Pecatele tineretieloru, amintiri de junețe, fragmente istorice de Negruti. 4 fr. 80 cr. Mihnea Vodă si Domna Kiajne, scene istorice din cronicele manesci, de Odobescu. 1 fr. 60 cr. Revolutiunea romana din 1848 — Musatoiulu — de Pelimonu. 2 fr. 10 cr. Revista Carpatiloru, publîcatiune literarie, sciintifica, istorica etc. de Sion, pe an. I. (1860) 14 fr. 70 cr. Idem an. II. (1861) 14 fr. 70 cr. Studii critice asupra istoriei romane. Luca Stroici, părintele fi- lologiei latino-romane de B Petriceicu-Hajdeu. Bucuresci 1863. 60 cr. -ț-Tesauru de monumente istorice pentru Romania de A. Papiu Harianu, tom. I. compl. 10 fr., tom. II. 10 fr., tom. III. 6 fr. Unitatea latina, seu causa romana in procesulu nationalitatiloru din punctulu de vedere istoricu, juridicu si politicu, de V. Maniu. 1 fr. 20 cr. Uricariulu cuprindietoru de chrisdve anaforale, tratate si alte acte ale Moldo-Valachiei, de T. Codrescu, 4 voi. Iași 1857. 21 fr. Die Anfange des walach. Fiirstenthumes, von Rosler. 40 cr. Instrucțiune religiose morale. 'Acte si fragmente istorice biser. de T. Cipariu. 1853. 1 fr. 92 cr. Acathistieriu. Blasiu 1861. 50 cr. Acatistulu pr6sf. nascat. de Ddieu. Sibiiu 1859, frumosu leg. 1 fr. 60 cr. *Adunare de rugatiune cele mai intrebuintidse fiecărui crestinu, de Dionisie. Bucuresci 1864. 1 fr. 80 cr. Agiasmataru s6u scurtare de Molitvelniculu celu mare, in care se coprinde cele mai trebuintiose lucruri preotiesci. 2 fr. 65 cr. Apostolii. 12 fr. *Carticica de rugatiune. 10 cr., frumosu legatu 15 cr. Ceaslovu micu. Sibiiu, frumosu legatu 1 fr. 40 cr. Cuventari morale besericesci la tote duminecile si serbatori, cu- lese prin G. Metesiu. Sibiiu 1863, 2 fr. *Epistolie a Dlui nostru Isusu Cristosu, ce a trimis’o din ceriu. 16 cr. Evangeli’a cea mare, rosiu si negru tipar, cu 4 icone leg. 10 fr. Istori’a revelatiune divine ambeloru asiediemente de G. Popu, brosiura I, II., III. cate 50 cr. Liturgica, care cuprinde scurta talcuire a tuturora rendueleloru liturgice, de S. Andreoviciu. Cernăuți 1860. 70 cr. Liturgia sf. loanu Chrisostomu, arangiata pe trei voci barbatesci de loanu Cartu. 2 fr. 80 cr. Molitvenicu bogata, carele cuprinde in sine renduela alusibeloru bisericei resaritului, rosiu si negru tip., frum. Jeg. 6 fr. 50 cr. Noulu testamentu alu domnului si mantuitoriului nostru Isusu Cristosu cu psalmi. Bucuresci, leg. 80 cr. Octoichu micu pre optu tonuri. Blasiu 1858. 50 cr. Octoichulu celu micu, frum. leg. 1 fr. 40 cr. Patim’a si mdrtea Dlui Cristosu in versuri cu icone, leg. 1 fr. 25 cr. Pentecostariu micu. Blasiu 1860. 50 cr. Pentecostariu rosiu si negru tip., frum. leg. 9 fr. Predicele si panegiricele parentului Helie Meniate, episcopulu, trad. si tiparitu de preotulu Cosma Mosesculu. Cu portretulu părintelui Meniate. 2 tom. Braila 1863. 6 fr. 30 cr. Psaltirea prorocului si reg. Davidu, in 4° frum. leg. 2 fr. 80 cr, Item 8° 1 fr. 40 cr. Teoctistu, Omiletica seu sciintie despre literatur’a biseric6sca, de Scriban. 2 voi. 2 fr. 60 cr. Teologia morala pe scurtu, pentru trebuintia seminareloru din Romani’a, de Scriban. 1 fr. 40 cr. Tipicu biseric., care cuprinde renduela domin., a serbator. sta- panesci si a sfantel, alesu de preste totu anulu. Bucuresci. leg. 2 fr. 10 cr. (Va urma). Dictionariulii UNGURESCU-ROMANESCU (Magyar-romăn szdtăr) compusa de Georgie Baritiu, Brasiovu 1869, legatu usioru cu 3 fr. 20 cr., legatu tiepenu cu calcaia de piele (Halbfranzband) 3 fr. 70 cr. v. a., se pdte trage atatu dela auctoriu deadreptulu, catu si se pdte comandă prin librărie totu cu pretiurile susu aratate, pen- truca s’a ingrigitu, că pretiulu se remana același. La cei mai departati dintre dd. abonati s’au tri- misu ecsemplariale prin posta, din causa ca ori ce alta ocasiune prompta si sigura a lipsitu. La cei cari au a primi cate 10 ă 50 ecs. sau trimisa prin carausi si pe calea ferata. Din „Transilvani’a^ mai avemu ecsem- plaria din anula curg, incependu dela 1. lanuariu. Din a. 1868 se afla ecsempl. legate, depuse la comitetu in Sibiiu. Pretiulu 3 fr. v. a. ad M 250/1869. Consignatiunea nrmatoriloru p. t. Domni membri ai asociatiunei transilvane romane, carii cu ocasiunea ad. gen. dela Siomcut’a au platitu tacs’a anuale pro 186% si restantie din anii trecuti. e au platitu mem- restautia pro pentru Numele Conditiunea Locuinti’a bru 186% diploma Observare c pro fr. cr. fr. cr. fr. cr. vecbiu 1 s Alecsandru Buda insp. scol. Remete 1 _ 186%, 78 10 ---. 5 __ Dr. Ioane Mihali advdcatu Szigeth 1 --- --- --- 5 _ Dr. Ioane Batiu advocatu Turd’a 1 --- --- ---- 5 --- Alecsandru Baritiu parochu Filea 1 --- 7s 5 --- --- --- Ioane Tohati advocatu Dees 1 --- --- ---■ 5 --- Ioane Czicze asesoriu Dees 1 --- 7s 5 --- --- --- Petru Muresianu cancelistu Dees 1 -r--- ■--- --- 5 --- Mihailu Pavelu vicariu Slatin’a 1 --- --- --- 5 --- Vasiliu Toodi parochu Beseric’a alba 1 --- --- --- 5 --- Georgiu Marchisiu parochu Homorodu 1 --- --- --- 5 --- Simeonu Stanu jude cercuale Ardusatu 1 --- 7r„ X 7s> 20 --- 5 --- Miliaiu Papu jude cercuale Basesci 1 --- 7r„ 7„ 7s 15 --- 5 --- Georgiu Fiilep advocatu Er-Cavasiu 1 --- --- --- 5 --- Avramu Dragosiu protopopu Er-Kistalva 1 --- --- --- 5 --- Vasiliu Basti parochu Er-Girold 1 --- --- --- 5 --- Ioane Popu jurasoru Dominicu 1 --- 7s 5 --- 5 --- Alecsandru Badescu parochu Almasiu 1 --- 7s 5 --- 5 --- Demetriu Coroianu vicariu Simleu 1 --- ------ --- 5 --- Ioane Vicasiu protopopu Hidigu 1 --- --- ---- 5 --- Dr. Ioane Maniu asesoriu Simleu 1 --- --- --- 5 --- Ioane Angialu advocatu Simleu ■ 1 --- --- ■--- 5 --- Ioane Lobontiu protopopu Gurtelecu 1 --- 7« 5 --- 5 --- Dr. Victoru Mihaly secret.1 metropol. Blasiu 1 --- --- --- 5 --- Ioane Cheseli protopopu Naprade 1 --- 7a 5 --- 5 --- Stefanu Biltiu protopopu Bai’a sprie 1 --- %. 7s 10 --- ---- ---“--- Vasiliu Caracioni protopopu Stremtur’a Marmati’a 1 --- 30 --- & --- 1 Ioane Busitia profesoriu Sigetu 1 --- ---- ------ 5 --- Demetriu Varn’a profesoriu Lapusiu ung. 1 --- ■--- --- 5 --- Sandoru Popu de Niresiu ecsactoriu Miresiu 1 --- --- ------ 5 ---■ Moise Popu parochu Borgo-Tiha 1 --- % 5 --- --- --- Gavrilu Vaida parochu Sioimosi’a 1 --- ’--- --- 5 --- Paulu Dragosiu protonotariu Siomcut’a 1 --- 74) %, 76i 7„ 7s 25 --- 5 --- Vasiliu Dragosiu jude proc. Buteas’a 1 --- 73i74.75,76,7,7b 30 --- 5 --- lustinu Popfiu profesoriu Oradea mare 1 --- ---- --- 5 --- Vasiliu Nistoru canonicu Oradea mare 1 --- ---- --- 5 --- Paulu Vel’a profesoriu Oradea mare 1 -- •--- ------• 5 --- Gregoriu Fabianu parochu Gidanii 1 --- 73, 74 10 --- --- Dr. Ioane Nichita advocatu Zilah 1 --- --- --- 5 --- 1 Andreiu Medanu asesoriu Siomcut’a 1 --- ■--- --- 5 --- Stefanu Biltiu canonicu Gherl’a 1 --- 5 --- 2 oblig, urb. trans Georgiu Papu de Basesci proprietariu Basesci 1 --- --- 210 No. 12896 si 34567 Stefanu Filepn vice-capitanu Remete 1 --- 7«, %, 7«> 7-, 7s 25 ---- 5 --- Dionisiu Vaida propriet. si postm. Olpretu 1 --- --- ---- 5 Ladislau Vaida secret, min. , Clusiu 1 --- 7«, %, 7s 15 --- --- --- Vasiliu Popu protopopu Santau 1 --- --- --- 5 --- Nicolau Buleanu proprietariu Er-Cavasiu 1 --- --- --- 10 --- Teodoru Szilagyi parochu Coseiu 1 --- ---- --- 5 •--- Ioane Antalu parochu Medisie 1 --- --- --- 5 --- Mateiu Silvani parochu Bocsi’a tom. 1 --- ’ --- --- 5 --- 1 Dr. Gregoriu Silasi vice-rcctoriu Vien’a 1 --- 76, % 10 --- '--- --- Clemente Hosu asesoriu Glodu 1 --- ---- --- 5 ---- Ioane Muresianu proprietariu Gherl’a 1 --- --- --- 5 ---• Ioane Covaciu parochu lazu 1 --- ------ ------ 5 --- 1 Ioane Chindrisu parochu Budesci 1 --- ------ 5 --- 1 1 galb. Lăture . . . 54 - 235 --- 445 --- 5 --- 39 230 — e au platitu Numele Conditiunea Locuinti’a mem- restantia pro pentru Observare bru 186% diploma 1 vechiu 1 | nou pro fr. |cr. fr. cr. fr. cr. Translatare |54 2351 - 445 --- 1 5 Dr. Ioane Colceriu protomedicu Siomcut’a 1 --- --- 5 --- --- Andreiu Cosm’a adjunctu la insp. scol. Zilah 1 --- --- 5 --- 1 Vasiliu Buteanu protofiscalu Siomcut’a 1 --- --- 5 --- --- losifu Vulcanu redactoriu Pest’a 1 --- --- 5 --- --- Alecsandru Papu jude proc. K. Monostor 1 --- --- 5 --- --- Alecsandru Comanescu senatoriu Alb'a-luli'a --- 1 --- 5 II 1 Ioane Hoszu Siomcut’a --- 1 --- 10 --- 1 5 fr. sunt antecipa* jude cercuale tive pro 1869-70. Vasiliu Mânu advocatu jurasoru Szigeth --- 1 --- 5 --- 1 Basiliu Muște parochu Zalnocu --- 1 --- 200 --- --- membru fundatnrlu Ioane Papdanu parochu Acosiu --- 1 --- 5 --- --- Ioane Branu proprietariu Unimat’a --- 1 --- 5 --- --- Georgiu Maioru jurasoru --- 1 --- 5 --- 1 Comun’a Babtia --- 1 --- 15 --- 1 Vasiliu Gyenge parochu Glodu in Marmati’a --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Colceriu protopopu Dees --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Lemeni proprietariu Iclodir mare --- 1 --- 10 --- 1 Sigismundu Papu ablegatu Pest’a --- 1 --- 5 --- 1 Alecsiu Papu advocatu Clusiu --- 1 --- 10 --- 1 Gregoriu Papu protopopu Basesci --- 1 --- 5 --- 1 Niceforu Osianu protopopu Selsigu Selagiu --- 1 --- 5 --- 1 Atanasiu Blasianu proprietariu Min cu --- 1 ---- 5 --- 1 Gregoriu Florianu parochu Boiu mare --- 1 --- 5 --- 1 Laurentiu Caba parochu 11. lurtelecu ---- 1 --- 5 --- 1 Vasiliu Casa protopopu Chesei --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Marosîanu invetiatoriu Strimtul’» Marmati’a --- 1 --- 5 --- 1 Mihaiu Lucaciu invetiatoriu Bai’a mare --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Badila concip. min. Clusiu --- 1 --- 5 --- 1 Teodora Vrasmasiu parochu Borgoprundu --- 1 --- 5 --- 1 Artemiu Siarcadi subinspectoru Oradea mare --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Moldovanu preotu llajeu --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Tom’a • jurasoru Bonhidu --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Nechi preotu Amatii --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Gaiu protopopu Supuru de susu --- 1 --- 5 --- 1 Gavrilu Lazaru parochu Domahida --- I ---- 5 --- 1 Gavrilu Barbulu parochu Barsau --- 1 --- 5 ■--- 1 Vasiliu Vancu parochu Portelecu --- 1 --- 5 --- 1 Vasiliu Getie protopopu Cuceu --- 1 --- 5 --- 1 Teodora Lengelu parochu Stremtiu --- 1 --- 5 --- 1 Ioane Boitoru notariu Basesci --- 1 --- 5 --- 1 leremia Ratiu notariu Siomcut’a --- 1 --- 5 --- 1 in argentu 6 fr. Nicolau Vulcanu protopopu Let’a mare --- 1 --- 5 --- --- Ioane Galianu parochu Szarvad Tasnad --- 1 ---- 5 --- 1 5 fr. sunt anticipa- Basiliu Mihalca parochu Visieulu de susu --- 1 --- 10 --- 1 tivepro anno 1869-70 Basiliu Mihalc’a teologu Visieulu de susu --- 1 --- 5 --- 1 Suma 235 --- 890 --- 41 --- Colecte. prin Stefanu Biltiu protopopu Bai’a sprie 50 „ Vasiliu Papu protopopu Santau 5 Pele Sîarvad si Patialusia 8 n n n n Peer 5 n Ti n n Cehalu rom. 10 Suma 59 39| 235 --- 968 --- 41 --- 1244 fr. Sibiiu in 20 Augustu 1869. Dela secretariatulu asociatiunei trans. Editoriu si provedietorin: Comitetulu. — Redactoriu secretariulii I. alu asociatiunei. — Tipografi’a R5mer & Kamner.