s<g;^-------------•vmw»

Acesta fdia ese
cate 3 cole pe luna *
si costa 2 fiorini v. a.


pentru membrii aso-
ciatiunei, 6ra pentru
nemembrii 3 fr.


    Pentru străinătate
10 franci cu porto 1,
V? poștei. c/v





                TRANSILVANIA.




            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



       -----------

flĂ.            I

<4 Abonamentulu se ,j
face numai pe cate

     1 anu iqtregu.

  Se aboneza la Comi-
  tetulu asociatiunei in
  Sibiiu. seu prin posta
  seu prin domnii co-

<? ■ ' '


lectori.


?
cX’’


Nr. 16.


        Brasiovu 15. Augusta 1869.


Anulu II.


        Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711.

(Continuare).

(D e s p r e unire).

     Cronicariulu Cserei revine adesea, precumu mai
vediuramu, asupra imparechieriloru confesionali din
Transilvani’a, nicairi inse nu se ocupa cu afacerile
religidse ale natiunei romanesci asia inadinsu,
precumu face elu acesta la an. 1699, unde dupace
premite mai multe cause de certe, escate din nou intre
reformati si catolici, apoi descrie inceputulu unirei din
dîlele mitropolitului Atanasie, fara câ se atinga ni-
micu despre primele încercări ale iesuitiloru, făcute in
dîlele mitropolitului Teofilu; din contra elu intretiese
unu episodu nespusu de tristu si dorerosu din vieti’a
mitropolitului Sav’a, carele statese mai nainte de
Teofilu si de Atanasie. Se audîmu inse pe Cserei
intocma după însemnările lui, incependu dela pag.
284 inainte.

     Inca pre tempulu lui Mich. Apaffi, pre candu
au venitu nemții, boierii fruntași de legea papistasidsca
desbinanduse (de catra ceilalți), au presentatu celoru-
lalte confesiuni mai multe proiecte, prin care cerea, câ
se se stcrga toti acei articlii, prin carii era cercumscrisu
ecsercitiulu religiunei papistasiesci din tempuri mai
vechi in Transilvani’a; ei inse nepotenduse învoi in-
tre sine, suparara si urgitara adesea si pe imperatulu.
Inse pre catu a fostu Kinski in vidția, puținu au
potutu inainta in curtea imperatului. După mdrtea lui
Kinski, regimulu treci! in man’a lui Kollonics, care
era fdrte clericalu. Atunci ei castigara orice voira;
pentrucă, precumu am scrisu si mai susu, iesuitii se
încuibară aici prin măiestria insielatdria, după aceea
in Clusiu stdrsera dela reformati biseric’a din cetatea
vechia, dra dela bieții unitari colegiulu celu frumosu
invecinatu cu aceea; dominiulu Monasturu ilu rescum-
parara dela clironomii lui Georgie Kollatovit cu banii
reformatiloru si’lu tienura pentru sine; după acestea
Stefanu Apor facă a se restaura biseric’a cea vechia
si părăsită dela Teiusiu, cumu si a se edifica alaturea
chilii, care apoi se detera calugariloru albi (Praemon-
stratenses), carii apoi după mdrtea lui ocupata cu
forti’a si mosii’a lui, pe care o posede pana in dio’a
de astadi. Dela imperatuln castigara pentru cleru diece
dieciuele (adica dieciuele din diece locuri), totu alese;
totu asia iesuitii insielara dela man’a fiscului si cen-
sulu catedraticu. Iesuitii mersera si mai departe. Mich.
Sava adica înduplecă pre locuitorii din Barabantiu


(Borbând) cu multe promisiuni si danii, câ se se faca
papistasi, apoi ocupara cu forti’a biseric’a de acolo,
în Alb’a-Iuli’a luara biseric’a numita a lui Bâthori.
Neci cu atata nu se îndestulară, ci casele de langa
colegiulu reformatiloru le smulseră din manile refor-
matiloru prin fortia cu ajutoriulu ostasimei nemtiesci
din Alb’a-Iuli’a. Generalulu Rabutin era p’aci se are-
steze din acdsta causa pe Stefanu Apor, pentrucă elu
(Rabutin) nu poruncise ostasimei, câ ea se se ame-
stece in afaceri de acestea. In adeveru, că Rabutin
nu ar fi voitu se ajute pe papistasi, ddca nu’i ar fi
venitu dela curte porunci aspre; pentruca elu vedea,
cumuca tdta intentiunea loru este conturbarea linistei
publice."

      „Puținu după aceea in contra diplomei adusera
in Transilvani’a unu episcopu papistasiescu, anume
Andreiu Illds, nascutu din Ciucu, dusu inse din co-
. pilaria in Ungari’a la invetiatura. Acesta era unu
omu necapace, tandalosu si betîvu, carele nu sciâ
conversa despre altu ceva, decatu numai despre nio-
dulu, cumu aru trebui esterminati ereticii din Tran-
silvani’a; de altumintrea nu avea neci o invetiatura,
si cliiaru boieriloru papistasi le era rusîne de faptele
lui. Asia ei neci pre departe nu ’si ajunseră cu elu
scopulu, la care tientasera, câ adica se câștige ve-
chiulu scaunu episcopescu cu tdte dominiale, se pună
man’a si pe regimu. Caus’a era, că partea cea mai
mare a aceloru dominia aflanduse chiaru in posesiu-
nea boieriloru papistasi, le venea greu, câ se le pdrda;
destinară inse pentru sustienerea episcopului castelulu
fiscalu si dominiulu dela Vintiulu de diosu. Jupanulu
episcopu inse nu a potutu locui neci acolo prea multu,
pentrucă in urmarea iruptiunei curutiloru fugi din
Transilvani’a, era de atunci nu se mai re’ntdrse*)“.

      „Era apoi papistasii transilvani la consiliulu preo-
tiloru Vizkeleti si Baranyai**) si la alu iesuitiloru isi
formara stătu catolicu in Transilvani’a, isi făcură si-
gilu, lucru ne mai audîtu pana atunci, apoi sub a-
cela espeduia ei sub numire de stătu catolicu scrip-
turele loru la Vien’a, de si numai duoi trei dmeni
facea lucrurile acestea, dra ceilalți nu sciâ nimicu, ba
unii tocma era in contra, că ei nu incuviintiâ celea
ce facea Stefanu Apor, Mich. Mikes si Stef. Haller.
Era pentrucâ ei se pdta purcede mai sigurii in calea


        *) In dîlele curutiloru lui Francisca Răkoczi.


       **) Amenduoi iesuiti mascati, cela inse parochu in Clusiu,
acesta in Alb’a-Iuli’a.                                  Not’a comp.


31

I


loru si că in dieta se nu’i incurce nimeni, pe bu-
nulu patriota Sam. Kcresztesi, pre care tidr’a (diet’a)
intriga ’lu alesese de presiedente si luanduise jura-
mentulu, a si funcționată catuva tempu in oficiulu
seu cu lauda, atata ’lu mai intrigară prin Stef. Apor
la curte, pana ce in contra diplomei ilu scdsera cu
rusîne din presiedentia, dra in loculu lui puseră pre
Stefanu Haller, din causa, că acesta era papistasiu.
Preste acesta la funcțiunile principali transilvane pu-
seră prin feliuri de practice mai multi papistasi, pen-
trucă ei au castigatu dela imperatulu unu decreta, in
poterea caruia oricandu era se faca candidatiune, totu-
deauna trebuea se se candideze cate trei, dintre carii
unulu avea se fia papistasiu. Era acesta se facă nu-
mai de aceea, pentrucă candu mergea spre confirma-
tiune la imperatulu, se se confirme persdn’a papista-
siesca, precumu voiă cardinalulu Kollonics, era cei-
lalți se fia numai de formalitate."

      „Papistasii făcură si mai multu, pentrucă iesuitii
atatu mai amblara pe sub ascunsu la episcopulu*)
Atanasie, pana ce’lu ametîra, câ atatu elu, catu si
popii valachi din Ardelu, carii se află sub jurisdic-
tiunea lui, se se undsca cu papistasii. Lui ii făcură
promisiuni mari si promotiuni, era celorulalti popi le
promisera, că’i voru scuti cu totulu de iobagia, si că
onorariulu si dieciudl’a, pe care era obligati a adă
pana acuma boieriloru posesori pe fiacare anu, inca
se voru desfiintia cu totulu. Era pentrucă din acesta
causa se nu se iutemple in tidra vreuna resboiu (hă-
boru), au adusu dela imperatulu si dela Kollonics
nesce patente, in poterea carora popiloru valachi se
li se lase, libertatea de a se uni cu religiunea, cu
care va voi fiacare dintre densii, era apoi se se bu-
cure de libertatea popiloru acelei religiuni. După a-
cestea denumiră comisari, din fiacare confesiune cate
unulu, carii se conchiame pe popii valachi din tdte
jurisdictiunile si se’i intrebe, care cu ce religiune vo-
iescu a se uni si in acestu intielesu se le conscrie nu-
mele. Acdsta inse era numai insielatiune, pentrucă
pre aceia, carii se deciseră a se uni cu religiunea re-
formata, episcopulu valachu sumutiatu de iesuiti in-
cepîi se’i persecuteze, precumu se intemplă in comi-
tatulu Uneddrei, unde trimitiendu nemți asupra ca-
toruva popi valachi, dmeni de omenia, puse de’i are-
stară din casele loru, tdta averea li se depredă, ei
fusera aruncati in temnitia si asia fusera torturati.


      *) Precumu Cserei, asia si ceilalți calvini nu scia si prea
multi din ei nu sciu se distingă neci pana in dio’a de astadi
intre mitropolitu, episcopu, arehimandritu, protopopu. Loru adica,
lipsindule ierarclii’a eclesiastica, precumu se vede aceea întocmită
in eclesiile resarit6na si apus^na, ba dcspretiuinduo fdrte, prea
puținu le pasa, deca cineva este archiepiscopu, sdu episcopu, seu
numai protopopu. De aici vine, câ si in legile tierei mitropoli-
tulu romanescu se numesce episcopu alu valachiloru, seu episcopu
valachu (old.li puspok, oltih vladika). Inse iesuitii, carii sciâ fdrte
bine, ce este episcopu si ce e mitropolitu, se folosiră de ocasiunea
unirei si in actele respective substituira mai preste totu numirei
de archiepiscopus et mitropolita numirea de episcopus, pe
care apoi ilu detera in jugulu primatelui Ungariei. Comp.


De si boierii reformati si mai virtosu -Nicolae Bethlen e
au protestată destulu si au suplicatu atatu Ia impe- \
rătulu, catu si la generalulu in contra episcopului
valachu, inse n’au potutu castiga nimicu. Pentrucă
de si imperatulu trimisese patenta, precumu am scrisu
mai in susu, in secretu inse a scrisu generalului
Rabutin cu man’a sa si sub sigilu secretu, că
sc nu’i pase de acea patenta, pre care a tre-
buita se o espedudsca la suplic’a celorulalte
confesiuni dresicumu silitu, ci elu (generalulu)
se lacre din tdte poterile sale, pentrucă popii .
valachi se nu se undsca cu alta religiune, de-
catu numai cu cea catolica; de aceea genera-
lulu nu a cutezatu se lucre in contra aceleia
(porunci secrete). Acdsta epistola, de care si pana
astadi putini dmeni sciu in Transilvani’a, generalulu
Rabutin facendu a se traduce in latinesce, o dete pe
ascunsu jupanului Apor domnului meu, si asia ca-
diă in man’a mea, pentrucă tdte scrisorile domniei
sale se află la mine, si am cetitu cu mirare, la ce
lucruri induplecara pe blandoculu imperatu unii mi- -
nistrii blastemati din pregiurulu seu."

     „Era ppiscopuhi valachu bucuranduse la multele
promisiuni, dote una patenta publica cu numele to-
turoru popiloru valachi din Transilvani’a, in care se
oblegafa cu juramentu, că pe pap’a din Rom’a ilu
cunoscu de capu alu clerului, că admitu purgatoriulu,
că credu a fi trupulu lui Christosu de fatia in azima,
că admitu purcederea spiritului santu dela fiiulu, că ’
si dela tatalu. Puținu după aceea adunandu la Alb’a-
luli’a pre toti protopopii si popii valachiloru ardeleni,
acolo elu fu inaugurata din nou la episcopia după
modulu papistasiescu, cu pompa solena si cu proce-
siune, apoi ducenduse la Vien’a, cardinalulu Kollonics
ilu primi cu mare ondre, ii aruncara si unu lantiu. •
de auru in gfltu. Acesta’i fu tdta promotinnea. Pen-
trucă precumu diavolulu atatu mai ambla pe voi’â"
omului, pana candu ilu pdte aluneca in pecatu, după
aceea luandu’lu de căpăstru, ilu pdrta incatrau ii place,
asia si papistasii, pana candu au ajunsu, că se pdta
trânti pe jupanulu episcopu de pre pitidre, se portarâ
cu mare submisiune catra elu, dra după aceea smul-
seră din man’a lui tdta direcțiunea (eclesiei), si unu
iesuitu este necurmata langa elu, fara a cărui scire ||
si vointia nu’i este ertatu a scrie neci macara una '
epistola, necumu se pdta opera altuceva; si aemu ar
renuntia bucurosu la uniune, inse nu’lu lașa. Ddcă
mancă saratu, se bea, că dieu pacharulu ilu im-
plura."

     „Lucrulu acesta n’a plăcuta la multi si dintre do-
mnii papistasi, pentrucă si ei vediura, că ar însemna a*
resturna libertatea tierei intregi, deca pe acd-
sta națiune valacha străină, de nimicu, pe care '
tidr'a o a suferitu pentru interesulu publicu, o ar 1
pune acumu intre staturi si le-ar da (romaniloru) <
libertatea celorulalte staturi vechi transilvane. Se dea
Dumnedieu, că acestu lucru mai curendu seu ma

— 183 —


tardiu se nu producă fructe si mai rele*). De altu-
mentrea inca a fostu atatu in cdntra patriei, catu si
in contra diplomei , a stdrce din man’a boieriloru in
vederea lumei dreptulu, pe care’lu avea ei asupra po-
piloru valachi. Ba si acelora, carii la inceputu au
voitu asia ceva, le a parutu reu, pentrucă venindu
porunca dela imperatulu, că pre popii valachi, carii
s’au facutu papistasi, ostasimca din tdte locurile se
fia datoria a’i sustînd si protege, multi boieri onești
inca si dintre papistasi au venitu in periculu din caus’a
loru. Fiinducă se bucură de libertate, se aplică din-
tre ei că popi si cantareti multi preste mesura, in-
catu in cate unu satuletiu valachu de nimicu era si
inca mai sunt - cate cinci siese popi .si cantareti, carii
nu voiescu se dea boieriului loru neci unu feliu de
sierbitiu sdu tacsa, dra ddca’i luara cu forti’a, ei in-
data alergara la ostasime; atunci dieu jupanulu boieriu
uita se’si bata iobagiulu, ci cauta cumu se se apere
pre sinesi. Inse acestui Stefanu Apor nu’i pasă de
tdte acestea, fiinducă pre elu intru atata’lu farmeca-
sera iesuitii, incatu credea, că numai asia se va mân-
tui, ddca va face tdte pre voi’a iesuitiloru; dra aceștia
tornasera in trensulu una ura atatu de mare in contra
reformatiloru, incatu neci-unadata nu ’ia potutu vedd
ou ochi buni, si se adoperă a’i asupri pre tdte calile
si prin tdte midiuldcele."

     De aci incolo Cserei spune pre largu, cumu un-
chiu-seu Stefanu Apor, pre langa care sierbise trei-
sprediece ani, necajitu, că n’are clironomi din cdpsele
sale si că consângenii sei colaterali era dmeni de ni-
micu (semmirekellok), precumu Petru Apor si Lupulu
Apor, unulu mai blastematu decatu altulu (annălis
roszabb), a voitu se’lu faca clironomu pe elu, pe
Cserei, cu conditiune inse, că se se faca papistasiu,
la care Cserei neci-decumu nu a voitu a se indupleca;
asia averea lui Apor s’a smacinatu, precumu vediu-
ramu si mai insusu. După acestea cronicariulu ne
lașa despre romanii din Brasiovu urmatdri’a scire:

     „Dra popii valachi din Schiai**) neci-decumu
nu voira a se supune la potestatea episcopului va-
lachu, neci a se uni cu religiunea papistasidsca, pen-


      *) In testulu originale asia: „Nem teozek meg a pâpista
urak kozulis sokaknak ez a dolog, mert lâttâk, hogy az egâsz
orszâg szabadsâgânak eversiojâra vald, azt az idegen haszontalan
olâh nemzetet, a kit propter interesse publicum az orszâg tole-
râlt, mâr statusok kdzâbe tenni, s a tobb erdâlyi regi statusok
szabadsâgât azokkal communicâlni; mely dolognak adnâ Isten,
mâg ide hâtra roszabb gyiimblcsi is ne szârmazzanak etc.“

      De altumentrea in legile aprobatali se vede totu asemenea
limbagiu impertinentu, mintiunosu si barbaru in contra romaniloru.


      **) Schiai se numesce suburbiulu de susu dintre munți
alu Brasiovului. Acdsta numire provine dela colonisarea acelui
suburbiu cu bulgari (slavi, sclavi, schiavi) atatu in secul. XV.,
pre candu se edificâ beseric’a cea mare catolici (astadi evange-
lica) din laintrulu cetatei, catu si pe la finea sec. XVII, in tem-
pulu curutiloru, pre candu au venitu si bulgarii colonisati pe la
Sibiiu si Vintiulu de diosu. Acei bulgari asiediati in acelu su-
burbiu isi perdura limb’a cu totulu, adoptandu pe cea romandsca,
au pastratu inse pana in dio’a de astadi multu din natur’a si din
datinele bulgariloru, cumu si din laboriositatea loru.


trucă vaivodnlu Munteniei le era patronu mare, dra
voi’a aceluia neci imperatulu nu ’io potea înfrânge.
Deci trimitiendu ei deputati la Alb’a-Iuli’a din sinulu
loru, au dechiaratu pre fatia, cumucă ei precumu pana
acumu, asia si in viitoriu au se se tiena de religiunea
grecesca si că nu voiescu se dependa dela acelu epi-
scopii, carele se facti papistasiu. Despre acdsta ei
detera si protesta la loanu Sărosi magistrulu protono-
tariu conformu legiloru tierei, dra apoi de acolo isi
luara transumtu de protestatiune sub sigilulu impe-
ratului. Pentru acestea inse a suferita atatu loanu
Sărosi, precumu voiu scrie mai la vale, unde’i va fi
loculu, catu si unulu anume Gavriilu Nagyszegi, unu
valachu nobilu, omu de omenia, carele mai nainte a
fostu secretariulu episcopului valachiloru; din causa,
că elu scrisese acelu protestu, fu aruncatu in prin-
sdre; intru asemenea prinseră si pre unulu anume
Andreiu Komăromi, argintariu reformata, din causa
că acesta făcuse unu sigilii pentru popii valachi, ma-
carucă asia ceva fu ertatu a se face totudeauna si
astadi stă in libertatea oricărui omu privata a’si face
sigilii. Acești dmeni au robita vai de ei in Sibiiu mai
multu tempu, fara neci unu culpa. Urdîtoriulu ace-
stora inca fu totu Stefanu Apor."

      De aci incolo la pag. 291 Cserei drasi enumera
mai multe cașuri spre a proba, că catolicii isi puseră
pitiorulu in pragu, pentrucă se apuce pe deasupra
toturoru, fia chiaru si cu eversiunea diplomei impe-
ratesci, care acumu era considerata că legea funda-
mentala a statului, pentrucă oricumu, tidr’a o accep-
tase prin dieta sa. In acestu tempu lucrulu venise
asia departe, incatu imperatulu pusu la cale de Kol-
lonics, poruncise lui Rabutin, că ddca ardelenii s’aru
opune mandateloru imperatesci, care esia in favdrea
catoliciloru, elu se le ecsecuteze si cu bratiu armata.
Candu s’au publicata in dieta cele cinci puncte in
favdrea catoliciloru, acatolicii au facutu larma mare
si au propusu, că tidr’a se faca resistentia. Cserei
inse obserba aici unu lucru, pe care istoricii nu’lu voru
perde din vedere; elu adica scrie: „Inse acelu afuri-
sita de loanu Sasulu (Hans Sachs), judele regescu
din Sibiiu, trecii pe sub ascunsu in partea papistasi-
loru; dra papistasii ilu asecurara cu juramentu, că
acelea cinci puncte nu aru asupri pe luterani si pe
orasiele sasesci, ci numai pre unguri si pre religiunea
reformata si pre cea unitariana. Asia loanu Sasulu
desbină pre sasi de langa celelalte religiuni, incatu
acelea (duda) remasera isolate. Acestea suplicară de-
stulu la imperatulu, remustrandu, că atatu legea tie-
rei, catu si diplom’a Maiestatei sale s’au vetamatu
prin acelea puncte; n’au castigatu inse nimicu, pen-
trucă Kollonics adormi pe blandoculu imperatu și nu
suferi, că se administre dreptatea publica*)."

      *) Istoricii voru dilucida mai bine loculu acesta alu lui
Cserei cu alte documente istorice. Adeveru constatatu este, câ
neci propriulu catolicismu apusenu, neci celu resaritenu (unirea)
intre sasi uu s’a potutu propaga neci pre departe cu efectulu,
cu care s’au propagata in celelalte parti ale tierei. Sașii prin

31*

— 184 —


     Mai la vale in una pericopa Cserei isi vărsa tdta
fierea sa secuiăsca asupra egoismului sasescu, dan-
dule nesce epitete, de care se mai audu si astadi in
gurile secuiloru, precumu „sasu de nimica “ (hitvăn
szăsz), apoi isi descopere dorinti’a, că „ddca Dumne-
dieu ar mai da Transilvaniei principe unguru, atunci
se se pdrte alta grija de jupanii sasi, adica orasiele
sasesci se fia colonisate cu unguri, „pentrucă se le
poruncimu noi loru, dra nu ei unguriloru.*

     Se trecemu dela sasi drasi la suferintiele roma-
niloru si se scdtemu acilea unu evenimentu din cele
mai barbare si mai triste, comunicata posteritate! de
unulu dintre cei mai aprigi inemici ai românismului,
adica,ᵣ de acestu Cserei.

     Eca ce scrie acestu cronicariu despre martiriulu
si mdrtea cea fiordsa a mitropolitului Sava:

     „Cu ocasiunea candu vorbiiu mai susu despre
episcopulu valachu, îmi aduseiu amente de ceea ce
trebueamu se descriu mai in susu din dîlele lui M.
Apaffi, cumu au tractatu ei cu episcopulu de atunci,
anume Sava. Fiinducă acesta era omu invetiatu si
cu esperientia, principele ilu trimitea adesea in lega-
tiuni atatu in Rusi’a, in Poloni’a, catu si in ambele
tieri romanesci. De aceea elu era pismuitu de
boieri. Deci, de si Lad. Szdkely era consangdnu
(ruditu) de aprdpe alu episcopului, totuși lacomi’a
baniloru ilu invinse. Era fiinducă elu nu potea se
ajunga la banii episcopului, a conspirată in contra
lui cu Stefanu Nalăczi; la acdsta inse Mich. Teleki
nu a fostu interesatu. Fiinducă in altu modu nu’lu
potura aduce in disgratia la principele, ei castigara
cu daruri pe unu popa valachu din Vintiu-de-diosu,
pentrucă acesta se denuntie pe episcopu la princi-
pele, cumucă ar tienea in locuinti’a sa una femeia
de curva a sa. Au facutu pe molaticulu si blando-
culu principe, că se dea crediementu, dra de alta
parte Szdkely si Nalăczi mărturisiră cu juramentu.
Episcopulu fu prinsu si tdta averea lui depredata.
Cu atata nu se indestulara, ci mai cerura dela elu
trei mii de taleri. Episcopulu triniise pre fratele seu
mai micu, pentrucă se adune acei bani din Tidr’a
muntendsca prin cersîtoria si se’i aduca; frate-seu
inse nu se mai intdrse. Atunci ei scdsera afara pe
bietulu episcopu nevinovății in camasia si ismene
si atata’lu bătură cu biciulu, pana candu i se
rupse camasi’a, ismenele si carnea de pre sie-
diutu, din care causa, fia scrisu cu ertatiune, ne mai
potendu’si tiend neci udulu, neci scaunulu, a trebuitu
se mdra, dra averile lui le impartira intre sine Lad.
Szdkely cu Nalăczi. Renumitulu Sierbanu Vodă, do-
mnulu de atunci alu Tierei romanesci neci că ar fi
lasatu acea fapta neresbunata, ba elu si nuntiase
principelui, că de l’ar costa cinci sute de mii de ta-



acdsta castigara duda lucruri mari: solidaritatea propria confesio-
nale si — scutirea de tdte pretensiunile clerului romanescu unitu
de a li se da porțiuni canonice si tdte drepturile civili si politice
in asia numitulu fundus regius.                          Not’a comp.


Ieri, si totu va midiuloci, că imperatulu turcescu se J
arunce pe Apaffi din Principatu; vaivodulu inse cu-
rendu după aceea mori*).

(Va urma).                     . ■



        Unu ecsamenu de mare smintela si cateva reflecsiuni.

      Decandu a esitu legea cea năua de recrutatiune,:
la sierbitiulu ostasiescu de unu anu se inbiie nu nu-
mai teneri, carii făcu cursuri pe la academii si uni-
versitati, ci si de aceia, carii voiescu se fia scutiti de
sierbitiulu celu mare de 8 ani in calitatea loru de 's
comercianti, computisti, economi de modelu. Intr’a-
ceea pentrucă se. păta fi primiti si teneri de aceștia,:
ei trebue se fia supusi mai antaiu la unu ecsamenu¹
din sciintiele si cunoscintiele necesarie la vocatiunea
loru de comercianti etc., dra acesta cu atatu mai vir-
tosu, cu catu legea prevede, că acei teneri, cumu ama
dîce privilegiati pentru sciinti’a loru, au celu mai >
deaprdpe dreptu la rangulu de oficiariu in armata. ■
Că ce sciintia isi camu castiga mare parte din acdsta ¹
clase de teneri, se arată in lun’a trecuta chiaru in;
capital’a imperiului, in Vien’a, unde spre scopulu susu
atensu se tienh ecsamenu cu unu mare numeru de


      *) Ba Sierbanu Vodă neci decumu nu a moritu curendu
după supliciulu de martiru alu mitropolitului Sava. Sinodulu celu
mare din Alb’a-Iuli’a, in carele s’a pertractatu caus’a mitropolitu-
lui Sava denunciatu de Szekely si Nalăczi, se ținuse in 6. luliu
1679. In anulu urmatoriu 2. luliu 1680 se tienii din porunc’a
lui Apaffi totu in Alb’a-Iuli’a altu sinodu mare, in carele acumu
mitropolitulu fu trasu după tdte formele in judecata criminale;
elu inse acumu era atatu de bolnavu, incatu ne mai potenduse in-
fatiosia la sinodu, a trimisu de aparatori ai sei pe -frate-seu
Georgie si pre loanu Pater. Acelu sinodu a fostu compusu din
98 preoți si mireni romani. Se insemnamu inse forte bine,
ca presiedentele sinodului nu a fostu romanu, ci a fostu proto-
notariulu tierei Petru Alvinczi de Borberek, unguru calvinu, era
alaturea cu elu mai lua parte activa la lucrările acelui sinodu in
siedentia publica inca si loanu Veresmarti, protopopu si predica-
toriu calvinescu din Benicu, acesta precumu se pare, trimisu de
Michailu Tofeus, superintendentele calvinescu de atunci, ca-
rele poruncea si preste clerulu romanessu din Transilvani’a. Mi-
tropolitulu Sava fu omoritu totu in acelu anu 1680, in care di,
nu se scie; este inse cunoscuta dio’a alegerei si a hirotonirei
urmasiului seu, a mitropolitului losifu (Budai), care s’a intem-
platu totu in acelu anu la 23. Aug. după călind. lulianu.

      Sierbanu H. Cantacuzinu domnise dela an. 1679 pana la
1688, in care anu elu mori tdmn’a.' Asia intre mdrtea lui Sava


si a lui Sierbanu Vodă au trecutu preste siepte ani, in care
tempu elu a potutu cere destule - ori satisfactiune dela Apaffi
pentru martiriulu mitropolitului Sava. De aici urmdza, că Cserei
spune unu mare neadeveru, candu dîce, că Sierbanu ar fi moritu
curendu după Sava.

      De altumentrea despre suferentiele mitropolitului Sava sS
despre total’a umilire si calcare in pitidre a bisericei resaritenel
vedi Actele si Fragmentele istorice besericesci, publicate de TimJ
Cipariu, Blasiu 1855 dela pag. 210 inainte; vedi si archivulu
dlui Cipariu, in care dn. profes. I. M. Moldovanu scrie „despre
libertatea consciintiei in Transilvani’a," incependu dela
Nr. XI. din 1. lanuariu 1868 inainte. Atata numai, că dmeni


in dîlele ndstre nu prea afla cu cale a se ocupa cu trecutulu
cu istori’a patriei, natiunei si a besericei loru, ci se păru a crede
că viitoriu se pdte si fara trecutu. Bine, bine. Not’a comp, a


+ .

— 185 —


tenerime, dintre carii cativa era de aceia, carii tragu
plati de cate 1400 pana la 1800 in calitatea loru de
computisti, corespondenti pe la casele comerciale, sdu
pe la fabrice, de si au etate numai de 20—21 de
ani. Ecsamenulu s’a tienutu de catra una comisiune
de oficiari din armat’a imperatdsca. Sunt mai multe
scdle, pe la care se audu respunsuri de nimicu, care
uneori vedescu nesciinti’a dascaliloru, alteori numai
ticalosi’a metodului si drasi adesea lenea sdu hebeuci’a
scolariloru; respunsurile inse, pe care le detera asta-
data mai multi juni comercianti in Vien’a, fusera unu
adeveratu scandalu, care dete ocasiune la cele mai
amara satire si persiflagiuri asupra clasei comerciale.
Din mulțimea respunsuriloru neghidbe si ridicole scd-
temu aici după fdi’a militaria „Wehrzeitung* si după
„N. fr. Presse® din 25. luliu a, c. numai acestea:

     Intr. Domnule A.! Cine si candu a descoperitu
Americ’a? Resp. O au descoperitu anglii pe tempulu
lui Isusu Christosu.

     Domnule B.! Cu cine a portatu imperatulu nem-
tiescu Rudolfu I. mai multe resbdia? — Resp. Irnpe-
ratulu Radolfu I. a portatu multe resbdia cu persianii.

     Dnle C.! Cine a intemeiatu cetatea Romei cu
siepte sute si mai bine de ani inainte de Isusu Chri-
stosu? —r Resp. O au intemeiatu papii Romei.

     Dule D.! In care anu a fostu batali’a cea mare
dela Austerlitz? Resp. Nu sciu. — Dara cea dela
Wagram? Nu sciu. — Dara cea dela Waterloo? Nu
sciu. —

     Dnle E! Dta vendi metasa multa in comerciulu
Dvdstra. De unde se adusera mai antaiu vermii de
metasa in Europ’a? Nu sciu.

     Dnle F.! Calea ferata austriaca de nordu prin
care cetati trece? Resp. Trece, trece, merge, uite,
incolo (arata cu man’a).

     Dnle G.? Tirolulu cu care tidra se invecinesce?
Resp. Cu . Spani’a.

     Cinci domnisiori totu de cei carii se candidaseră
pe sine pentru rangulu de oficiarasi, intrebati fiindu,
care sunt riurile mai mari ale G alifiei, n’au sciutu se
numdsca neci pe unulu.

     Unu computistu cu plata de 1400 f. v a. nu a
sciutu numi neci capitalele provinciiloru austriace.

     Alti cativa ecsaminati din fisica, n’au sciutu neci
ce este electricitatea, neci ce sunt elementele fisice,
neci avea cea mai mica idea despre poterea aborelui,
neci sciă, ce este barometru; dra unulu dîse, că cro-
codilulu aligătoru e pesce si că brdsc’a se renumera
intre animalele sugatorie.

     Multi din acei teneri negutietorasi, candidati de
oficiarasi, din tdta matematic’a nu sciă mai multu,
decatu cele patru specii; altii drasi era buni aritme-
tici si totu asia buni liniatori de cârti negutiatoresci,
inse orice alta sciintia le lipsea cu totulu,

     Acestea tote se intemplara la anulu xDomnului
una miie optu sute siesedieci si ndua, in lun’a lui
Cuptoriu, in marea capitala a marelui imperiu austro-
ungurescu, dupace in cei 18 ani trecuti se reformase


tdta sistem’a de invetiamentu si se imultira scdlele
in totu coprinsulu monarchiei, dra anume in Vien’a
se reformă institutulu politechnicu, se fundă acade-
mia pentru sciintiele comerciali si se infiintiara din
nou cateva gimnasia mici si altele mari pentru sciin-
tiele reali. Se descendemu inse din centrulu impe-
riului mai de vale, mai incdce, mai spre noi, se stamu
pe la tdte piafiale mari si mici comerciali, unde pre
langa esceptiunile demne de tdta ondrea, vomu afla multi
dmeni, nu betrani, că de aceștia nu e vorba, ci dmeni
teneri, intre 20 si 40 de ani, aplicati la comerciu
si la industri’a cea mare, gării inse neci macaru nu-
mele nu si-’lu potu scrie cumu se cade, adeverati
martiafoi, precumu le dîcu in Romani’a. Apoi totu
acești dmeni se trantescu de pamentu, racnescu si
injura, că vinu evreii si toti străinii preste noi, pen-
trucă se le strice comerciulu, se ruineze industri’a
(cea ruginita din orasiale ndstre), se ne aduca pre
noi si pe familiile ndstre la sapa de lemnu. Dara,
dieu voru venf de aci inainte totu feliulu de străini
preste noi cu miile si cu diecile de mii, voru veni,
de ne-amu sta noi macaru in capu, si voru domni
preste noi de siguru, si ne voru scdte din moșiile,
din patri’a ndstra; dra culp’a nefericirei ndstre ni se
va imputa da acumu inainte ndua si numai ndua,
pentrucă una parte din noi inca totu nu voiesce a v
invetia nimicu; altii isi trimitu pruncii loru la scdla
numai pentrucă in dîlele ndstre asia e mod a; altii ii
dau la scdla fara cea mai mica supraveghiere; multi
drasi credu, că ddca pruncii loru au tandalitu trei
patru ani pe la vreun’a scolutia că vai de ea, au in-
vetiatu multu preste mesura.

     Ddca in capital’a nemtidsca a monarchiei inca
totu se mai afla atati representanti ai nesciintiei si
ai hebeuciei, aceia voru scapata succesive la starea
de proletari, din causa că de acumu inainte la co-
merciu si la industria inca se cere sciintia si inca
sciintia multa; inse ce pasa natiunei germane că na-
țiune, de ar scapata diumatate Vien’a la conditiunea
proletanloru, pentrucă acolo este Germani’a cea
mare, de unde Austri’a nu numai isi recrutdza capa-
citati, ci angajdza la comerciulu si industri’a sa inca
si capitaluri cu milidnele. Din contra, noi rapedîti
odata prin nesciinti’a ndstra la starea de proletariatu,
din aceea nu ne va mai ridica nimeni pe fati’a pa-
mentului; pentrucă cine se cordga erorile comise de
noi in urmarea nesciintiei si a lenei? Lasamu, că
după credintiele ndstre, națiunea romandsca ar trebui
se fia celu puținu indoitu atatu de numerdsa,
pre catu este ea, pentrucă se pdta înfrunta cu de-
stula securitate pericolele, care’i amerintia ecsistenti’a
in tdte tierile, in care locuesce ea de ani 1764, dar
apoi inca ddca nu ne vomu încorda din respoteri,
că se tienemu concurentia celu pușinu cu cei de una
conditiune cu noi, ce se va alege de posteritatea nd-
stra! Unde vomu esi noi cu acelu fatalismu, care ne*
face inca si astadi, că se ne lasamu in voi’a toturoru
venturiloru?

■ 1


— 186 —                                                                  ’f<


       Dela a. 1866 incdce, decandu cn bătăliile cele
formidabili din Boemi’a, s’a facutu că o dîcatdria de
tdte dîlele cumuca: Austriacii au fostu batuti la
Sadova de catra dăscălii scdleloru primărie si
de catra profesorii din Prusi’a. Acdsta insdmna,
că luminele, cunoscintiele, sciinti’a era representate
in armat’a prusiana iu grada neasemenatu mai mare,
v decâtu in armat’a austriaca. /Corporali si sergenți pru-
siani portă cu sine carte strategice, de care la noi se
vedu numai pe mascidrele oficiariloru din statulu ma-
gioru (Generalstab). Cu unu cuventu, prusianii, francii
sci. sciu carte multa, dra țjoi scimu puțina, sdu tocma
nimicu, era anume sciintiele fisice si ecsacte la noi
inca totu mai sunt fdrte despretiuite. Sunt cativa ani,
decandu noi din partene scriemu si dicemu la tdte
ocasiunile binevenite, că pre noi nu ne va mai umili,
nece subjuga si sugruma nece unu inemicu cu cor-
pus juris, sdu cu dogmatic’a, ci deca este că se fimu
stersi din seri’a popdraloru si a natiuniloru, apoi pe--
rirea ndstra ni se pregatesce prin alte arme multu d
mai formidabili, adica prin fisica si prin matematica;
si in specie prin mecbanica, chemia, istori’a na-;
turala, prin compasulu corabieriului si prin anghiu-j
‘ lariulu technicului, prin comerciu si industria. ’

       Scimu si noi atata, că romanii antici despretiuiă
fdrte multu comerciulu si meșteriile, pentrucă acelea
se află parte pre man’a sclilaviloru, parte pe a ve-
neticiloru; scimu că ceea ce se numesce astadi in
limbele europene industria, nemtiesce Gewerbe, in
limb’a latina vechia se traduce cu res sordida, care
in romandsc’a ndstra ar însemna lucru uritu, lucru
scarnavu. Este cunoscuta, ca romanulu celu mai sa-
rantocu nu’si da bucurosu pe copilulu seu la comerciu,
sdu la vreo profesiune industriala, ci pana ce mai
are unu petecii de pamentu, ilu tîne la vite si la cor-
nele aratrului, sdu — ilu da de sierbu la altu eco-
nomu mai avutu, pentrucă din simbria se’si faca vite
si mosiidra. N’amu trecutu cu vederea neci acea im-
pregiurare, că tenerimea ndstra, cata invetia — si
invdtia fdrte multa — pe la scdlele unguresci, con-
trage asemenea inca si altu despretiu, cumu amu dîce,
boierescu, asupra comerciului si a industriei. In gur’a
boierimei din patri’a ndstra a fi comercianta sdu pro-
fesionista, insdmna a te degrada si a te renumera
intre venetici, pentrucă anume că comercianta tu treci
in categori’a greciloru, armeniloru, evreiloru, dra că
profesionista ta esci sdu ndmtiu si inca ndmtiu tica-
losu, seu sasu ruginita, sdu iucai ceva corcitura, pre-
cumu e una parte mare a locuitoriloru din Clusiu,
Aiudu etc. Acestu spiritu boierescu, antidemocraticu,
nepatrioticu, prin urmare si fdrte periculosu, ilu sbea
in sine si tenerimea ndstra, dra consecentiele cele mai
funeste ale acestei procedure s’au vediutu si mai de
multu, se vedu inse in dîlele ndstre inaintandu in
una progresiune spaimantatdria, ineatu de nu vomu
da si in acdsta cestiune flagranta educatiunei una alta
direcțiune, se pdte precalcula cu certitudine periodulu,
in carele noi vomu deveni străini in tidr’a ndstra,


ddca inca totu nu mai voimu se ne scuturamu odata
de prejudetiele stupide si de lenea romandsca,
G. B.


        Societatea academica din Bucuresci.

     Precumu in anulu trecutu nu ne ocuparamu itt
coldnele acestei foi mai necidecumu cu societatea a-
cademica romana, intocma eramu determinati a urma
din partea redactiuuei si in anulu acesta. Credeamu,
adica, cumucă ne-ar fi fostu preste potintia a vorbi
catu mai puțina despre activitatea sdu neactivitatea
din anulu 1868 a membriloru societatei academice’ ,
romane, fara că se nu fimu constrinsi a descoperi .
bajocur’a si insult’a morala, la care fu supusa acea
societate in anulu trecutu atatu din partea unoru mem-
brii ai sei, dintre carii unulu isi si dete dimisiunea,
catu si din partea altoru „patrioti literati" si nelite-
rati. Intr’aceea vediendu noi, că alte foi periodice
romanesci simtu mare plăcere a se ocupa de numit’a
societate si că dorescu a fi informate bine despre
activitatea ei, oserbandu inse totuodata, că mai tdte
foile periodice cate au vorbitu pana acuma despre
societatea academica, se afla in nesciintia despre cum-} \
plitele cabale tiesute asupra societatei academice ro-V'
mane si despre amerintiarea atatu din afara, catu si
din laintru a vietiei acelei societăți, rogamu pre toii
romanii de buna credintia si luminati pre atata, in
catu se cundsca, ce însemna pentru unu poporu una
societate scientifica, că se binevoidsca a mai fi
cu puțina rabdare de cateva septemani, candu apoi j
speramu, că se va descoperi adeverulu intru t6ta go- \
latatea sa. Deocamudata fia de ajunsu a ne însemna
numai unele fapte complinite din anulu trecutu.

     Camer’a nu votase neci unu bugetu pentru so-
cietatea academica. <

     Ministeriala Brateanu persecutata cumplita de / *
din afara n’a cutezatu a se in voi la conchiamarea de
nou a societatei academice. Sesiunea din a. trecuta *
a societatei academice s’a conchiamatu numai, dupace
insusi Domnitoriulu tierei si-a descoperita vointi’a sa
categorica catra ministrulu de atunci alu culteloru,
că societatea se se conchiame cu atatu mai vîrtosu, ,
cu catu că ar sta fdrte reu, ca una institutiune buna ■
adusa in vietia eri cu atata parada, astadi se o sij.
abandonamu etc. etc.*) Destulu ca, după insusi mar- J
turisirea fostului domnu ministru sesiunea se con-
chiamă din causa, ca asia a voita domnitoriulu, că
acea societate se aiba vidtia.                          >

     In „Famili’a" Nr. 29 se presupune, că estempu
inca se voru mai alege membrii nuoi. Inse bugetalu
votatu pentru societatea academica este atata de sa-
racu, ineatu nu se pricepe, de unde se se pdta co-J
peri, fia macaru si numai banii de drumu, pentru])
25 membrii, diurnele, spesele cancelariei, tipariturele,


      *) Lucru fdrte usitatu in resaritu, la greci, tocma si li
moldavo-romani.

— 187 —


mobilii, ca nu este nimicu. Ndua nu ne sta bine a
ne infla, că se semeuamu popdraloru celoru mai nain-
tate. din Europ’a; candu inse vedemu, de ecs. aca-
demi’a scientifica intretienuta dela 1829 adica de
40 de ani incdce in Pestea pentru cinci milione ma-
ffiari cu venitu anualu reerulatu de 60-—70 mii fior.
© • °

v. a. (12:—14 mii galbini), cu palatu propriu, cu
biblioteca si museu, atunci credu că potu pretinde si
invetiatii romaniloru, aleși de membrii ai societatei
academice, că națiunea se le inlesndsca macaru bani
de drumu si nesce diurne de joi pana mai apoi. Asia
dara, cumu crede „ Famili’a “ că se voru pote alege
catu mai multi membrii ? Da, se potu alege de aceia,
carii n’au neci una trebuintia de itinerariu si de diurne,
dmeni cu venituri „boicresci. “ Speramu inse, că la
una asemenea conditiune nu șe va invoi nimeni, pen-
trucă consecentiele prea aru bate la ochi.

     La „gresiel’a cardinala,u ce dîce „Famili’a® că
s’ar fi comisu in an. trecute, se respundia insusi dn.
B. P. Hajdeu. De altumentrea dn. Hajdeu senior nu
si-a datu dimisiunea; dra „Famili’a® spune verde, că
națiunea astdpta, că cei ce nu se presenta la aduna-
rea societatei academice, se ’si dea dimisiunea. Asia
cere națiunea? Fdrte bunu lucru cere. Numai dre
scie națiunea ndstra, că ce cere, pretende, impera
in acestu casu dela ea insasi ondrea sa naționale, in-
teresulu seu dreptu intielesu? Cere, pretende si im-
pera : scuturarea indiferintismului, credintia mai multa
in ecsistenti’a si viitoriulu seu, apretiare mai drepta a
fatigeloru de sânge versate pentru ea de catra eru-
ditii ei, imbratiosiare de una miie ori mai caldurdsa
a literaturei sale, pe care pana acuma o privesce cu-
ratu numai, că unu lucru de lucsu, fara care ddra
ar pote, si că si pana acuma.

     Inse ce vorbescu eu de națiunea intrega, candu
in casulu de fatia avemu si trebue se avemu a face
numai cu intieleginti’a ei. Apoi ar crede dre bun’a
si zelos’a „Familia,® că chiaru in „intielegentia® se
afla destui, carii isi bătu jocu de institutulu acestu
nou numitu societate academica! Si sciti pentru-
ce? Antaiu pentrucă la unii nu le place se dsa din
anarchi’a literaria de astadi; adou’a, că altii nu vedu
intre membrii academiei neci pe unulu, carele se se
pdta asemena in inalt’a eruditiune cu dumnealoru; si
atreia, pentrucă multi se revdlta (’iamu audîtu noi in
sine), pentrucă societatea academica inca neci in duoi
ani de dîle nu a compusu dictionariulu etimolo-
gic u si nu a scrisu inca istori’a pragmatica a pa-
triei, totu lucruri bagatele, la care eruditii altoru po-
pdra au lucrata cate 30 pana la 50 de ani.

     Inse, precumu amu premisa la inceputulu ace-
storu espectoratiuni, ceremu patienti’a lectoriloru no-
ștri pe catuva tempu.

Red. „Trans.®


Adunarea anuala a sociel. Transilvani’a din Iun. 1868.*)
Siedinti’a La dumineca 29. luuin 1869 la 7’/₂ ore sdr’a, in lo-
calulu societatiei de arme. Presiedinti’a dlui A. Papiu Ilarianu.

     Dn. presiedinte deschide siedinti’a adunarei prin
urmatdrea dare de sema, atatu trimestriala catu si
anuala, făcută in numele comitetului societatiei.

Onor, adunare!

     Cu acesta adunare anuala intramu in alu 3-lea
anu alu societatiei „Transilvani’a.®

     Avemu a ve dă sdm’a despre starea societatiei
atatu pe cele din urma doue trimestre, dela lanuariu
pana acum, catu si pre anulu intregu dela 1. luliu
an. trecutu pana astadi.

     După statute adunarea trebuiea a fi convocata
pre lun’a trecuta Aprile; inse pregătirile necesarii pen-
tru serbarea dîlei de 15. Maiu ne puseră in imposi-
bilitate d’a ticne adunarea din Aprile.

     a)      Starea societatiei in cele din urma doue tri-
mestre, adeca: lanuariu—luniu an. cur. este urma-
tdrea: Sum’a totala a baniloru intrati la societate in
aceste siese luni, parte că tacse si donatiuni dela 133
membri ordinari si donatori, parte că subventiuni,
dela guvernu, dela consilie, unulu judetienu, altele
comunale, parte că procente, si in fine că estraordi-
narie, face in totalu 18,509 lei nuoi 7 bani; dra chel-
tuielile făcute, parte in trebuintiele societatiei, parte
prin trimiterea stipendieloru, suntu in suma de 5086
lei 74 b.; scadiendu cheltuielile remane venitu curata
alu societatiei in aceste din urma 6 luni 13,422 lei
33 b. Deca vomu adaoga la acdsta suma banii re-
masi in cass’a societatiei, in bonuri si in numerariu,
după verificarea făcută in adunarea din lanuariu, a-
deca sum’a de 61,452 lei 27 bani, se constata, ca a-
verea societatiei, dela infiintiarea ei pana in diu’a de
astadi, face in totalu 74,874 lei 60 bani.

     Afara de acdst’a mai avemu inca doue sume.
Un’a de 235 lei adunata de dn. Lupascu, alt’a de
370 lei 37 b. adunata de dn. Stragescu in Besarabi’a.
Fiindu inse, că acești duoi onor, domni nu ne-au
trimisu si lista de numele celoru inscrisi, disele sume
nu s’au potutu trece prin codicele comptabilitatiei că
venitu, ci numai că depositu, pana la sosirea listeloru.

     De asemenea se afla inca in posesiunea societa-
tiei inelulu si cerceii dc auru, donati de ddmn’a Gr.
Alecsandrescu. Comitetulu va luă mesuri pentru des-
facerea acestoru 2 obiecte. In aceste 6 luni 6 inși
’si-au castigatu prin sumele ce au oferitu, dreptulu
de membri ai adunarei societatiei.


      *) Lectorii nostrii nu voru fi uitatu, că in poterea stătu-
tei or u societatei „Transilvani’a/ alu cărei scopu inca este totu
numai cultur’a ndstra naționala, in casulu desfiintiarei sale de
ecs. prin fortia. inagidra, asociatiunea ndstra transilvana inca se
face clironoma a aceleia. Abstragendu inse cu totulu dela acesta
impregiurare si considcrandu numai persecutiunile, la care fu su-
pusa acea societate in anulu. acesta, amu erediutu de necesariu
a reproduce si in acesta foia mica a ndstra lucrările adunarei
gener. ale numitei socictati.                             Red.

— 188 —


     b)       Eta acum, domniloru, si starea anuala a so-
cietatiei dela 1. lanuariu an, tr. pana la finele lunei
curente: In cursulu acestui anu, alu duoilea anu alu
societatiei, se formara membrii in numeru de 362.
Din aceștia 27 inși suntu membri ai adunarei. S’au
incassatu peste totu anulu tacse, donatiuni, subven-
tiuni, procente estraordinarie 29,419 lei 38 b. S’au
cheltuitu in trebuintiele societatiei si pentru stipendii
11,300 lei 24 b. Au remasu venitu curatu 18,119
lei 14 b. La care adaogenduse venitulu curatu alu
anului trecutu, care e in suma de 56,755 lei 46 b.
Astadi averea societatiei face 74,874 lei 60 b.

     Asta avere consista: 1) Intr’unu bonu de tesauru
73,208 lei 74 b.; 2) in nnmerariu 1665 lei 86 b.;
cu totulu 74,874 lei 60 bani.

     Acesta e starea societatiei ndstre cu finele anului
alu duoilea.

     Despre tdte acestea veți binevoi a ve incredintiă
din codicele si dosarele societatiei, precumu si din
bilantiele cassieriei.

     Ddca asemenamu resultatele anului alu duoilea,
cu ale anului anteiu, vedemu ca, in adestu alu duoi-
lea anu, societatea a strinsu aprdpe numai atreia parte
din sum’a anului trecutu.

     Cu tdte acestea, domniloru, considerandu bine
impregiurarile in care ne aflamu, comitetulu crede,
ca societatea nu pdte decatu a se felicită de resulta-
tele dobendite. Sumele incassate trecu oricumu si
astadata calculii noștri primitivi.

     Politic’a, nu cea adeverata, dai’ acea pe care
vulgulu astufeliu o numesce, la noi mai multu decatu
ori unde cdrca a se virî in tdte, si prea desu strica
tdte. Sciti ca noi, societatea de fratia si cultura na-
ționala, am fostu ban uiți de societate politica. Pana
si in „Monitoriu,“ editiunea francesa, s’a virîtu ca-
lumni’a asupra ndstra.

     Noi am protestatu. Protestulu ilu comunicaramu
dlui ministru de interne, cu rugăminte se binevoidsca
a dă ordinu d’a se publică si in „Monitoriu.“ Spre
mai multa ondre i se trimise prin o deputatiune a-
Idsa din sinulu comitetului. La cererea dlui ministru
comitetulu se grăbi a face si o îndreptare in protestu.
Ce e dreptu, dn. Cogalnicdnu înaintea ochiloru mei
dete indata ordinu d’a se publică protestulu nostru
in „ Monitoriu. “ Acdst’a era in lun’a lanuariu anulu
curentu. — Ddra nici pana astadi nu s’a publicatu.

     Unu numeru insemnatu de consilii judetiene si
comunale ne era datdre subventiuni pe anulu trecutu
Aceste subventiuni formdza o suma considerabila pen-
tru societate. Ne adresaramu catra dn. ministru de
interne, se binevoidsca a dă ordinu prefectiloru pen-
tru a ni se trimite aceste subventiuni. Dn. ministru,
totu in lun’a lanuariu, nu se multiumi a ne face pro-
misiunile si asigurările cele mai liniscitdre, dar dete
si ordine precise prefectiloru pentru trimiterea sub-
ventiuniloru societatiei, astufeliu ca comitetulu avea
totu temeiulu d’a crede, ca societatea avea se prospe-
reze acumu mai multu decatu in anulu trecutu. Inse,


I din nenorocire, ordinele oficiale ale dlui ministru re-
masera fara de nici unu efectu. Subventiunile nici,
pana astadi nu s’au primitu. Suntu nevoitu, domni-
loru, a constată acdst’a, pentrucă unele diurnale au
gasitu de cuviintia a publică ordinele dlui ministru,
si pentrucă lumea, neputendu’si închipui, cumu, ordi-
nele celui mai energica din miniștri se remana ne- .
esecutate, aru putd crede, ca societatea va fi incasr
satu acei bani. Ei bine, suntu datoru a constată, ca
astadata ordinele oficiale ale dlui Cogalnicdnu au re-
masu fara lucrare si fara nici unu folosu pentru so-
cietate. Cu tdte aeestea, domniloru, aceste subven-
tiuni nu suntu si nici potu fi perdute pentru socie-
tate. Ele suntu prevediute in budgetele consilieloru
judetiene si comunale din anulu trecutu, budgete,
cari inca de atunci fura întărite de guvernu. Aceste
subventiuni suntu unu dreptu castigatu pentru noi.
Mai curendu sdu mai tardiu, dar de siguru societatea
le va primi.

      Suntu datoriu a însemnă, domniloru, ca comua'a
de Gfalati, multiumita patriotismului membriloru con-
siliului ei, a trimisu si pe acestu anu subventiunea
de optu mii lei vechi, destinata pentru patru tineri
studenti.

      Consiliulu judetianu de Covurluiu, care in anulu
trecutu subventiunea anuale de optu mii lei vechi o
trecuse iii budgetu sub titlu de subventiune pentru
societatea „Transilvani’a,“ pe anulu curentu a refu-
satu d’a o mai trimite. Comitetulu dvdstra, că se nu
lase in suferintia pe acei duoi studenti. designati, pje-
cumu sciti, inca de societatea academica, a fostu ne-
voitu a le trimite bani din cei siese mii de lei, dări
se economisasera in anulu trecutu din sumele trans-
mise de acestu consiliu^ din causa ca nu se găsise
cu cale d’a mai trimite in străinătate tineri cu done
mii lei vechi pe anu. (Bine, fdrte bine.)

      Mai insemnamu, domniloru, ca. cu inceputulu a-
cestui anu cateva consilii mai votara inca subven-
tiuni pentru societate, dar in urma nu ne mai in- ,
sciintiara de locu. * Singuru consiliulu judetianu de
Dolju ne trimise subventiunea de doue mii lei nuoi,
multiumita spiritului romanescu ce domnesce peste
Oltu. (Vii aplause.)

      Sciti că in tdmn’a anului trecutu, guvernulu era
se cdda pentru cancelari’a societatiei o odaia, de care ■
statulp n’are nici o trebuintia. In urma inse, schim-
banduse impregiurarile, amu remasu fara acea odaia.
Intr’una din adunările trecute ne acordaseră ’ti unu
creditu de 50 galbini pentru inchiriarea unui localii.
Noi amu crediutu se fimu economi. Localulu nu s’a
inchiriatu, si cancelari’a societatiei e inca totu la mine
acasa.

      Cartea societatiei se tiparia pana acum la tipo-
grafi’a statului gratis; vomu cere voi’a acdst’a si pen-
tru viitoriu.

      De purtarea si progresulu in studiu a stipendi-
stiloru societatiei, cu dreptu cuventu potemu se ne
felicitamu, domniloru.

189 —


      Fondulu societatiei nu erta a se crea deocainu-
data alte stipendii.

      In fine suntu datoriu a ve face cunoscutu, că
dn. comerciante Martinovici, fostu cassieriu alu socie-
■ tatiei, a avutu nenorocirea de - a cad6 in falimentu.
Inse, multiumita organisatiunei societatiei ndstre, făli-
mentulu lui n’a adusu, nici potea se aduca vreunu
prejudetiu societatiei, din simpla causa ca banii so-
cietatiei nu stau in cassa, ci se depunu la visteri’a
statului.

      Cu acesta dare de sema, comitetulu, conformu
statuteloru, are ondre a'si depune mandatulu cu care
’lu ati onorata.

      Comitetulu s'a silita si in acestu anu de proba,
a se conforma impregiurariloru si a face totu ce i-a
fostu cu putintia pentru binele societății. Deca s’ar
face numai atatu si in anii viitori, catu s’a facutu in
estu anu, si inca societatea va prospera, câ un’a ce’si
are temeiulu in iubirea si frati'a romaniloru si in do-
rulu culturei naționale. (Aplause prelungite.)

      După acdsta dare de seina dn. presiedinte con-
formu art. 24 din statute propune alegerea a trei se-
cretari din sinulu adunarei.

      Facenduse alegerea se proclama de secretari dd.
loanu Corvinu, Dionisie Precupu si Georgie Comsia.

      In virtutea art. 19 lit. c. din statute se proclama
de membri ai adunarei următorii dni: Al. Odobescu,
Bucuresci 140 lei n.; Al. S. Pamfiliu, Giurgiu 141 1.
n.; D. G. Secosianu, Romanu 141 1. n.

      Se procede la alegerea comisiunei pentru esa-
minarea socoteliloru trimestrale si anuale si se pro-
clama de membri ai comisiunei dnii Timoleanu, Ada-
mescu, Bursanu, Dum. Corvinu si Aureliu I. Tiura.

      Dn. Tacitu pronuncia unu discursu prea intere-
santu despre datinele romaniloru la Craciunu.

      Dn. Precupu face o propunere pentru modifica-
rea a doui articli din statute.

      Adunarea decide a se desbate acesta propunere
in siedinti’a viitdre.

      Se decide, câ siedinti’a viitdre se fia dumineca la
6. luliu, la 7 dre si diumatate ser’a, si cu acdst’a
siedinti’a se ridica la 10 dre si unu patrariu sdr’a.

      Presiedintele societatiei A. Papiu Ilarianu.

      Secretari G. Corvinu. D. Precupu. G. Comsia.




        Publicarea baniloru incursi

la fondulu asoc. parte câ tacsa de m. ord., parte câ
colecte, dela sied. comit, din 8. luniu pana la sied.
aceluia din 22. luliu a. c.

I.

       1)       Prin ven. ordinariatu metrop. din Blasiu s’a trimisu la
fondulu asoc. că colecte 15 fr. 20 cr. v. a., si anume: a) Din
protopopiatulu gr. cat. alu Palatcei 10 fr. 20 cr. b) Din pro-
topopiatulu gr. cat. alu Dergei 5 fr.

       2)       Dela dn. inspectoriu dominiului seminariale in Cutu T.
Colbasi s’a primitu că tacse de m. ord. nou pre anii 186/% si
18⁶⁹/to> eum pentru diploma cu totulu 11 fr.


      3)         Dela protop. Sibiiului I. V. Rusu tacs’a de m. ord. pre
an. 186% 5 fr.

      4)         Prin dn. adm. protop. in Tractulu Bâgâului Elia Luc’a
s’a trimisu la asoc., că colecta dela poporulu din Tractulu resp.
sum’a de 33 fr.

      5)         Dela Rm. dn. vicariu for. in Fogarasiu loanu Antoneli
tacs’a de m. ord. pre a. 186⁸/₉ ă 5 fr., si pentru 1 esempl. act.
ad. gen. V. si VI. â 1 fr. — 6 fr.

      6)         Prin Rm. dn. vicariu for. si colectorii! asoc. in Hatiegu
Petru Popu s’a trimisu, si anume: a) Dela Rm. dn. tacs’a de m.
ord. pre a. 186% 5 fr. b) Dela dn. parochu in Galatiu Ioane
Suciu tacs’a de m. ord. nou pre an. 186% 5 fr. c) Dela dn.
parochu in Riubarbatu Stefanu Sor’a tacs’a de m. ord. nou pre
an. 186% 5 fr. d) Dela dn. par. in Corvesceni Petru Burlecu
tacs’a de m. ord. nou pre a. 186%' 5 fr. Sum’a 20 fr.

      7)         Plin dn. protop. vicepres. si col. asoc. loanu Hanni’a
s’a trimisu la asoc., si anume: a) Dela dn. senat. Petru Rosc’a
tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr. Că colecte: b) Dela dn.
parochu in Gusteriti’a Georgiu Stanesa 1 fr. c) Dela dn. par.
in Siur’a mare Stefanu Oprisiu 1 fr. d) Dela dn. par. in Rus-
ciori loanu Illioviciu 1 fr. e) Dela dn. par. in Amnasiu Ales.
Predoviciu 1 fr. f) Dela dn. par. in Seliste Onisiforu Borcea
1 fr. g) Dela dn. par. in Telisc’a loanu losoff 1 fr. h) Dela
dn. par. in Gurariului loanu Mant’a 1 fr. i) Dela dn. par. in
Sibielu Oprea Cornea 1 fr. k) Deja dn. par. in Sibielu lacobu
Popoviciu 1 fr. 1) Dela dn. par. in Gallesiu Nicolau Rachitianu
1 fr. Sum’a 15 fr.

      8)         Dela dn. asesoriu in Gherl’a Ales. Nemesiu tacs’a de
m. ord. pre 186% 5 fr.

      9)         Dela dn. advocatu in Gherl’a Augustu Munteanu tacs’a
de m. ord. pre 186% 5 f.

      10)         Prin dn. protop. si col. asoc. in Brasiovu loanu Petricu
s’a trimisu pentru dn. parochu in Breticu, Dimianu Spiridonu
tacs’a de m. ord. pre a. 186% 5 fr.

      11)        Prin dn. protop. si col. alu asoc. Ioane Deacu s’a tri-
misu 26    fr. 48 cr., si anume că colecta: a) din Henicu 80   cr.;

b) din Stragi’a  6 fr. 20 cr.;  c) din Hapri’a 2 fr; d) din     Du-

mitr’a 1  fr.; e) din Sienti’a 6 fr. 48 cr. Că tacse de m.     ord.

dela dn.  protop. Ioane Deacu   tacs’a restanta 185% 5 fr. Dela

dn. parochu si protop. onor. Clemente Tamasiu tacs’a de m. ord.
pre an. cur. 186% 5 fr. Sum’a 26 fr. 48 cr. Pe langa acestea
s’au mai trimisu mai multu cu 2 cr. Cu totulu 26 fr. 50 cr.

      12)         Dela dn. notariu corn, in Resinari Bariu Mutiu Urechi’a
tacs’a pre an. 186% 5 fr.

      13)         Prin dn. protop. si col. asoc. in Turd’a Iac. Lugosianu
s’a trimisu: a) dela dn. par. in Petridulu de diosu losifu Balintu
tacs’a pentru diploma 1 fr.; b) dela dn. par. in Sîndu loanu Ra-
montiai tacs’a de m. ord. pre. a. 186% si pentru diploma 6 fr.;
c) dela dn. par. in Grindu Nic. Tamasiu tacs’a de m. ord. pre
a. 196% 5 fr.; sum’a 12 fr.

      14)         Prin dn. prof. si col. loanu M. Moldovanu s’a trimisu
a) dela dn. prof. ghnn. Ales. M. Micu tacs’a de m. ord. pre a.
186% si 186% 10 fr.; b) dela dn. profes. gimn. Alimpiu Bla-
sianu tacs’a de m. ord. pre a. 186% si 186% 10 fr.; c) dela
dn. adv. Georgie Katona tacs’a pre a. 186% 5 fr.; d) dela dn.
prof. gimn. Basiliu Ratiu tacs’a de m. ord. pre 186% si 186%
10 fr.; e) dela dn. prof. gimn. Ioane M. Moldovanu tacs’a pre
a. 186% 5 fr.; f) dela du. prof. Gedeonu Blasianu tacs’a pre
a. 186% si 186% 10 fr.; g) dela dn. prof. Nicolae Solomonu
tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr.; h) dela dn. prof. Simeonu
Micu tacs’a de m. ord. nou pe 186% 5 fr.; sum’a 60 fr. Că
colecta făcută prin staruinti’a dlui protop. gr. cat. in Panadea
loanu Ignath: i) din parochi’a Jidveiului 80 cr.; k) din parochi’a
Ilususeului 2 fr. 40 cr.; 1) din par. Teuniloru 1 fr.; m) din par.
Santa Măriei 1 fr. 60 cr.; n) din par. Valea-Sasului 1 fr. 20 cr.;
o) din par. Vescusiu 1 fr.; p) din par. Tâtârloa 4 fr.; q) din
par. Feis’a 60 cr.; r) din par. Panada 1 fr.; s) din par. Mica-
sasa 1 fr. 50 cr.; colect’a face sum’a 15 fr. 10 cr.


32

— 191 —


        Catalogu generala de carii romanesci

alu libreriei S. Filtsch in Sibiiu (piati’a mica Nr. 424).

Ordinea catalogului:

Cârti scolastice. — Pedagogia. — Filologia. — Scrieri istorice.
— Instrucțiuni religiose morale. — Legislatiune. — Politica. —
Igiena. — Agronomia. — Lectura morala. — Romano, novele,
voiaje. — Opere teatrale. — Poesii. — Scrieri diverse. — Mu-
sica. — Tablouri.

      Rogamu pre onor. p. t. domni, cari dorescu cârti dela noi,
câ împreuna cu tocmirea cartiloru se binevoiesca a trimite si o
parte din pretiulu cartiloru, câ astfeliu apoi numai restulu se’lu
priimimu prin posta (Nachnahme).

      Catalogulu acest’a anuleza tdte cataldgelc edate mai nainte,
si din tempu in tempu se amplifica si se indreptâza.

      Pretiurile suntu computate in val. austr.

Cârti scolastice.

*Elementariu seu Abecedariu pentru scolele romanesci, de Basiliu
   Petri. Sibiiu 1868. 25 cr.

Carte de cetire pentru scolele poporale romane, de Z. Boiu.
   Sibiiu 1868. 40 cr.

*Carte de lectura roman osca pentru scolele romane primărie de
   V. Romanu. Sibiiu 1865. Edit. II. leg. 40 cr.

Carte de lectur’a. Cupr. fabule, istoriore morali si naționali,
   igiena si poesii de B. Stefanescu. Editiune VIII. Bucuresci
   1866. 30 cr.

Carte de lectur’a romanesca, compusa din bucăți culese in usulu
   classiloru I. si II. de G. I. Munteauu. Part. I. si II. 50 cr.

Carte de lectur’a romanâsca, compusa din bucăți culese in usulu
   classiloru III. si IV. de 6. I Munteanu. P. IU. si IV. 50 cr.

*Compendiu de gram. limb. rom. de T. Cipariu. Edit. IV. Sibiiu
   1865. 50 cr.

Elemente de gramatica rom. de Masimu. Bucuresci 1860. 56 cr.
Elemente de gramatica rom. de V. Stilescu. Bucuresci 1862.
20 cr.

Elemente de limb’a rom. după dialecte si monumente vechi de
   T. Cipariu. 1854. 1 fr. 40 cr.

Gramatic’a romana (aprobata) pentru clasele gimn. infer. de G.
   I. Munteanu. Partea formația. 50 cr.

Gramatic’a romana pentru clasele gimn. de G. I. Munteanu. Part,
   sintact. Brasiovu 1861. 1 fr. 15 cr.

Corneliu Nepote, trad. si esplicatu in limb’a romana de Andrea
   Liviu, canonicu custode. Lugosiu 1863. 75 cr.

Despretiulu mortii din Cicerone. 1858. 45 cr.

*Germauia s6u situatiunea, datinele si poporale ei, trad. de G.
   I. Munteanu. Sibiiu 1864. 40 cr.

Istori’a lui Cicerone, trad. de T. Casimir. Bucuresci 1861. 90 cr.
Istori’a poporului romanu de T. Liviu P., trad. si esplicata de

   I. Antonelli, bros. I. 60 cr.. II. 40 cr., compl. 1 fr.

Viati’a lui Agricola, trad. de G. I, Munteauu. Brasiovu 1858.
   35 cr.

Xenophon, Cliiru-Pedia si Memorabilele in elinesce cu adnota-
   tiunii in limb’a romana de Collocotide. 84 cr.

Dictionariu romanu micu repertoru de cunoscientic generali, cupr.
   vorbe străine cu etymologi’a, termini technici, numiri proprii,
   noțiuni istorice etc. de M. Antonescu. Bucuresci 1863. 2 fr.
   50 cr.

Dictionariu romanescu, latinescu, gcrmanescu si francescu, de
   Ieromonachulu D. Pisone. Bucuresci 1865. 6 fr.

Dictionariu portativu germano-romanu, de Th. Alexi, (cu litere
   latine) 2 fr. 10 cr.

Dictionariu romanescu-francescu de Pontbriant. 14 fr.

Dictionariu franceso-romanu publicații de Th. Codrescu, 2 tom.
   14 fr.

Vocabulariu portativu nemt.-rom. de S. Petri.  1 fr. 20 cr.

Vocabulariu portativu rom.-nemt. de S. Petri. 1 fr. 20 cr.

Vocabulariu rom.-germ. de A. Polizu, inavutitu si cor. de G.
   Baritiu. 4 fr.


Romauîsch-deutsclies Worterbuch von S. B. Popoviciu (cu litere
  latine). 1 fr. 50 cr.                                           j

Gramatica eleno-romana de I. Colocotide. 2 fr. 10 cr.

Conversatiuni mag.-germ.-rom. acasa si pe drumu. Pest’a 1859.,
  1 fr.                                                           \ <

Crestomația germana pentru clasele elementari de G. E. Niceforu.

  Brasiovu 1864. 90 cr.

**Die rom. Amtssprache von I. Puscariu. Hermannstadt 1864.'
  leg. 1 fr. 30 cr.

Gramatica germana teoret.-pract. pentru usulu tinerimei rom. de
  S. Popoviciu Barcianu. Sibiiu 1864, leg. 80 cr.

Metoda practica pentru a invetia cu înlesnire limb’a germana de
  Alin. Partea I. 84 cr.

— Idem — Partea II. si III. (sub tip.)

Metodu pract. de a invetia limb’a germana de G. E. Niceforu.
  Bucuresci 1858. 2 fr, 30 cr.

Gramatica limbei magiare pentru clasele gimnas. infer. de On.
  Baritiu. 70 cr.

Dialogi rom.-francesi seu modulu d’a studia cu înlesnire limb’a
  francisca. 1 fr. 10 cr.

Gramatica elementara a limbei italiane de Spinazzola. 84 cr.

Fldrea literaturei italiane, opu antorisatu de consil. perman. alu
  instructiunei publice pentru usulu claseloru gimnasiale din Ro-
  mani’a, de Spinazzola. 3 fr. 15 cr.

*Dictiunarelu latinn-romanu pentru incepetori de Ioane M. Mol-
  dovanu, profes. in Blasiu. Sibiiu 1864. 40 cr.

^Gramatica latina pentru II., III. si IV. clase a gimn. de diosu
  de T. Cipariu. Partea I. Sibiiu 1865. 1 fr. 50 cr.

Gramatica latina pentru II., III. si IV. clase a gimn. de diosu
  de T. Cipariu. Partea II. Blasiu 1860. 1 fr. 77 cr.

Gramatica latina pentru clasele I. si II. gimnas. infer. de G. I.
  Munteanu., Partea form. Brasiovu 1863. 1 fr. 50 cr.

Lectiunariu lat. pentru adou’a clase gimn. (împreuna cu Dictio-
  narelu) după Schinnagl de I. M. Moldovanu, prof. in Blasiu.
  1864. 1 fr. 20 cr.

Dialogulu greco-rom., care cuprinde alfabetulu, regulele cetirei,
  declinările si conjugările, si o culegere de cele mai intrebuin-
  tiate vorbe, frase si dialoguri, de V. Russon. Bucuresci 1858.
  80 cr.

Chart’a marelui Principatu alu Transilvaniei de Sp. Fetti. 1 fr.
  50 cr.

Chart’a Europei, redigiata de inginer. C. N. Ramnicânu. Vien’a
  1864. 1 fr. 20 er.

Chart’a Principateloru unite. 70 cr.

Chart’a Principateloru unite romane. lucrata din ordinulu dlui
  generala I. E. Florescn, ministru de resboiu. In 4 foi. Bu-
  curesci 1863. 2 fr.

Manualii de Geografia in doua cursuri pentru clasele gimn. inf.
  de G. I. Munteanu. Edit. II. Sibiiu 1864. 48 cr.

Noulu atlasu de geogr. in limb’a rom., cupr. 7 carte: Planiglo-
  bulu, Europ’a, Asi’a, Afric’a, Americ’a, Oceanu si Daci’a, de
  Schweder. 1 fr. 60 cr.

Chart’a Daciei moderne de Laurianu. 80 cr.

Geografia si istoria evului vechia, mediu si nou, manualii prelu-
  crate pentru clasele superiore gimnas. si reale după W. Piitz
  de dr. Mesiota. Voi. I. evulu vechiu (voi. II. si III. continendu
  evulu mediu si nou voru apare in curendu.) 2 fr. 80 cr.

Aritmetica teoretieo-practica cu raționamente apropiate de inte-
  leginti’a copiiloru si cu cuestionariu in diosulu paginiloru de
  G. Eustatiu (Ciocanilli). Bucuresci 1866i 55 cr.

fAritmetica pentru scolele pop. de V. Romanu. Sibiiu 1858.
  25 cr.

Computulu in scola populara (Manualii pentru invetiatori) de I.
  Popescu, prof. la inst. diec. ped. teol. in Sibiiu. 1865. 1 fr.

Cursu elementariu de deseronulu liniarii de agrimentura si de
  architectura, trad. de M. Poenaru. Bucuresci 1861. 1 fr.

Elemente de aritmetica pentru usulu scdleloru secundare de Moc-
  nicu. 1 fr. 80 cr.

— 190 —


      15)        A mai incursu deadreptulu la cass’a asoc.: a) dela dn.
parochu si prof. Zach. Boiu tacs’a de m. ord pre 186% 5 fr. •
b) dela dn. red. Nic. Cristea tacs’a de m. ord. pre 180% 5 fr.;
c) dela dn. adv. dr. loanu Nemesiu tacs’a de m. ord. pre 186%
5 fr.; d) dela dn. consil. aulicu Iac. Bolog’a tacs’a de m. ord.
pre 186% 5 fr.; e) dela dn. asesoriu la tabl’a regia in Muresiu-
Osiorheiu Petru Piposiu tacs’a de m. ord. pre a. 186%, 186%,
186% si 186% cu totulu 20 fr,; f) dela dn. consil. de fiuantia
Petru Mânu tacs’a de m, ord. pre 186% 5 fr.; g) dela dn. not,
com. in Saadn Ioane Macelariu tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr.
Sum’a 50 fr.

      Sibiiu, 22. luliu 1869.

II.

      1)        Prin dn. protop. si col. asoc. in Abrudu loanu Gala s’a
administratu la fondulu asoc. 30 fr., si anume: a) dela du. par.
si protop. onor. Ales. Amosu Tobiasiu tacs’a de m. ord. pre an.
186% 5 fr,; b) dela dn. adv. Mat. Nicol’a tacs’a de m. ord. pre
186% 5 fr.; c) dela dn. fiscala Dionisiu Tobiasiu tacs’a de m.
ord. pre 186% 5 fr.; d) dela dn. asesoriu Bas. Bosiot’a Motiu
Dembulu tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr.; e) dela dn. pro-
prietarii! Alesandru Lazaru tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr.
f) dela dn. prot. Ioana Gala tacs’a pre 186% 5 fr.

      2)        Prin dn. vicepres. la tabl’a regia Augustinu Laday tri-
mite asoc. câ colecte dela unele comune 36 fr.

      3)        Dela dn. protop. in Muresiu-Uivâr Leontiu Leonteanu
tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr.

      4)        Dela dn. provisoriu la fundatiunca Sterc’a-Siulutiana in
Springu Vas. Albini tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr.

      5)        Prin dn. protop. si col. asoc. in Zernesci I. Metianu se
trimitu la asoc. cii tacsa de m. ord. 75 fr., si anume: a) dela
dn. par. fn Mocciu loanu Persioiu tacs’a de m. ord. pre 186%,
186%, 186% si 186% 20 fr.; b) dela dn. par. in Moeciu G.
Gerbacea pre 186% si 186% 10 fr.; c) dela dn. par. in Res-
novu loanu Ndn pre 186% st 186% 10 fr.; d) dela dn. adv.
in Brasiovu losifu Pușcăria pre 186% si 186% 10 fr.; e) dela
dn. arendatoriu in Zernesci Nic. Chiornitia pe 186%, 186% si
186% 15 fr.; f) dela dn. par. in Zernesci loanu Comsia pre
186% 5 fr.; g) dela dn par. in Simenu loanu Mosioiu pre
186% 5 fr. Sibiiu, 26. luliu 1869.

                Dela secretariatulu asoc. trans. romane.



        Publicarea contribuiriloru incurse

la fondulu asociatiunei trans. prin staruinti’a protop.
gr. cat. alu Clusiului loanu Pamfilie dela urmatoriele
parochii gr. cat. si contribuenti:

      a) Dela parochi’a Agiresiu (nu este lista) 4 fr.

      b) „             Capusiulu micu (nu este lista) 1 fr. 50 cr.

      c) ₙ       ,,    Feiurdu (nu este lista) 10 fr. 45 cr.

      d) „        „    Fenesiulu sasescu, si anume: Grigoriu

Olteanu 2 fr.; Georgie Rakoltii 52 cr.; din colecta in diu’a de
Craciunu si de Pasci s’a adunatu 1 fr. 79 cr.; Vasilie Loniann
52 cr.; loanu Blagu 52 cr.; Petru Selagianu 1 fr.; Sam. Stoic’a
52 cr.; Vas. Popu docențele 1 fr.; Teod. Magie 30 cr.; Zach.
Sighiartau 1 fr. ; Georgie Fluerasin 52 cr.; loanu Saliceanu 52
cr.; Teod. Rusu 50 cr. Adica 13 inși au datu 10 fr. 71 cr.

      e) Dela parochi’a Gorboulu ung. (nu este lista) 1 fr. 89 cr.

      f)       ₙ „ Top’a Sancraiu, si anume: Ioane Bochisiu
paroehu 1 fr.; Ales. Pap 40 cr.; Grig. Bercianu 10 cr.; Alesia
Papu 10 cr.; Nechita Ciogolasiu 10 cr.; Nicolau Rusu 10 cr.;
Sam. Gresdanu 5 cr.; Georgie Nemesiu 5 cr.; Ilean’a Bercianu
5 cr.; Sim. Gaboru 20 cr.; Petru Baicanu 10 cr.; Grig. Mure-
sianu 20 cr.; Leonte Teutu 15 cr.; Irimie Cozaru 10 cr.; Dum.
Bercianu 10 cr.; Ioane Pap cant. 10 cr.; Ioane Papu docente
30 cr.; Vas. Rusu 10 cr.; Ilie Abrudeanu 10 cr.; loanu Lazaru
(tanicu) 10 cr.; Dumitru Gaboru 10 cr.; Ioane Nemesiu 5 cr.;
Ioane Parasca 5 cr.; Grig. Lazaru 10 cr.; Sam. Bercianu 10 cr.;


Ilie Ciogolasiu 10 cr.; Ioane Paroanu 10 cr. Adica 27 inși au
datu 4 fr. 10 cr.

      g)       Dela parochi’a Top’a deșerta, si anume: Ilie Campeanu
50 cr.; Georgie Poddba 50 cr.; Georgie Nemesiu 50 cr.; Georgie
Kogozanu 50 cr.; Sim. Zahanu 50 cr.; Grig. Campeanu 50 cr.;
Vas. Rogozanu 50 cr.; loanu Rogozanu 50 cr.; colecta dela co-
mun’a    intrdga 1 fr. 50 cr.  Adica 9 inși au datu 5 fr. 50 cr.

      h) Dela  parochi’a Suciagu, si anume: Georgie Popu preotu

40  cr.; Szabo Diloe 4 cr.; Cadis loanu 5 cr.; Lapusianu loanu
5   cr.; Corni’a loanu 5 cr.; Muresianu Onutiu 5 cr.; Szabo Pav.

5   cr.;   Szabo loanu 4 cr.;   Lapusianu loanu 5 cr.; Capusianu

loanu 3 er.; Szarko Petru 4 cr.; Szabo Mitra 5 cr.; Precupu
Danie 3 cr.; Petrindanu Pascu 3 cr.; Grindanu loanu 3 cr.;
Dreve Gligoru 3 cr.; Bacianu Nanie 3 cr.; Szarko Mitru 3 cr.;
Bonda Sim. 3 cr.; Muresianu Georgie 3 cr.; Zsucanu Onutiu 3
cr.; Tanticu loanu 3 cr.; Zsucanu Toddr 3 cr; Szabo loanu 3
cr.; Bonda Alesandru 3 cr.; Muresianu loanu 3 cr.; Szabo Nic.
3 cr.; Prigona Mitru 4 cr.; Almesianu Demianu 3 cr.; Lupu
Georgie 4 cr.; Coste loanu 3 cr.; Prigona Nastasie 3 cr.; Szabo
loanu 3 cr.; Grindanu Santionu 3 cr.; Moldovanu Petru 3 cr.;
Sumurducanu loanu 3 cr.; Szarko Pav. 3 cr.; Bacianu Danila
Bott’a Sim. 3 cr.; Lapusianu Onutiu 3 cr.; Lapusianu Vasilica
3 cr.; Szabo Gavrila 3 cr.; Szabo Georgie 3 cr.; Dreve Vas.
3 cr.; Lapusianu Mitru 3 cr.; Dreve Ilia 3 cr.; Puscasiu Lupu
3 cr.; Papu Costanu 3 cr. Adica 48 inși an datu 2 fr.

      i) Siardulu ung. (nu este lista) 60 cr.

      k) Dela parochi’a Argisiu (nu este lista) 1 fr.

      1) „       „ Tiurea (nu este lista) 1 fr. 20 cr.; mai

multu cu 2 cr. Sum’a 42 fr. 90 cr.

      (S’a trimisu la asociat, prin ven. ord. metrop. gr. cat. de
Alb’a-Iuli’a.) Sibiiu, 22. luliu 1869.

Dela secretariatulu asoc. trans.



Publicarea oferteloru incurse
pentru monumentalii lui Andreiu Muresianu prin sta-
ruinti’a si zelulu dlui ju3e"”cerc.“ in Nagylak Mich.
Sierbanu.

     Vincentiu Marcoviciu, preotu gr. orient, in Nadlacu 2 fr.
Georgie Sierbanu, preotu gr. or. in Nadlacu 1 fr. Dem. Lutiai,
preotu gr. or. in Nadlacu 1 fr. Micb. Chicinu, invetiat. gr. or.
in Nadlacu 1 fr. luliu Balcu, vicenot. com. in Makovi’a 2 fr.
Florea Crisianu, arendatoriu in Mezohegyes 2 fr. Mich. Plesiu,
economu in Nadlacu 1 fr. I. Margineanu, economu in Nadlacu
2 fr. Teodoru Draganu, economu in Nadlacu 2 fr. Constantinu
Siandoru, jude comunalu in Nadlacu 1 fr. Teodoru Petianu, tu-
tore orf. in Nadlacu 1 fr. Pantelie Onea, economu in Nadlacu
50 cr. Teodoru Stroea, economu in Nadlacu 50 cr. lustinu
Feucianu, invetiat. in M. Cianadu 50 cr. Sofroniu Marianutiu,
jude comunalu in M. Cianadu 1 fr. losifu Hegediis, not. com.
in M. Cianadu 1 fr. Petru Sțisarosiu, jude comunalu in Sietinu
30 cr. Simeonu lancai, economu in Sietinu 30 cr. Pecurariu
Teodoru, economu in Sietinu 10 cr. Petru Romanu, economu in
Sietinu 10 cr. Nicolau Bataranu, economu in Sietinu 10 cr.
loanu Romanu, economu in Sietinu 10 cr. Mitru Costea, econ.
in Sietinu 10 cr. Mich. Vasitagiu, not. com. in Sietinu 2 fr.
Teod. Popoviciu, preotu gr. cat. in Sietinu 1 fr. Pav. Maioru,
preotu gr. cat. in Sietinu 1 fr. Atanasiu Popoviciu, farbariu in
Sietinu 30 cr. Mich. Draganu, econ. in Sietinu 1 fr. Emanuilu
Kaufmann, arendat, in Sietinu 50 cr. Filipu Manbeimu, econ,
in Sietinu 20 cr. Vincentiu Romanu, percept. com. in Sietinu
30. cr. Teod. Creznicu, econ. in Sietinu 10 cr. Spiridonu Dra-
ganu, econ. in Sietinu 20 cr. Emer. Popu, percept. com. in Sie-
tinu 30 cr. Metadiu Romanu, tutore orfana in Sietinu 10 cr.
Georgiu Giurgiutiu, economu in Sietinu 20 cr. Mich. Sierbanu,
jude cercualu in Nagy-Lak 2 fr. 20 cr. Sum’a 30 fr. v. a.

     Sibiiu, 26. luliu 1869.

Dela secretariatulu asoc. trans.

192 —


   Elemente de aritmetica rationata cu autorisatiunea consil. perm.
    alu instr. publice, de Falevianu. 2 fr. 64 cr.

   Geometria elementaria de G. Eustatiu. 60 cr.

   Clasele elem. de ist. naturala pentru usulu clas, super, gimn. de
    dr. luliu Barasiu. Tom. I. Zoologi’a. Bucuresci 1864. 2 fr.
    30 cr. Tom. II. Botanica. Tom. III. Mineralogica. 1 fr. 50 cr.

   Contemplati’a naturei, uvragiu pentru rcspandirea sciintiloru na-
    turale lucratu de Cli. Bounet; corig. de D. Ananescu, profes.
    de zoologia. Bucuresci 1663. 90 cr.

   Elemente de cosmografia de A. A. Laurianu. Bucuresci 1861.
    20 cr.

  Elemente de fisica de E. Pilii. Dubân. Iași 1861. 48 cr.

  Elemente de istoria naturala pentru clasele elem. de dr. Stamati,
    edit. de Codrescu si Guști. Iași 1862. 75 cr.

  Elemente de istoria naturala, prescurtata după Beleze de D. larcu.
    Bucuresci 1862. 36 cr.

  Fisic’a scoleloru primare, trad. de I. lonescu. Bucuresci 1863.
    84 cr.

  Fisic’a usuala si meteorologia de marin. Bucuresci 1863. leg.
    84 cr.

  Istoria naturale a imperatiei planteloru pentru clas. gimn. de A.
    Pocorni. Vien’a 1864. 60 cr.

  Noțiuni cosmografice cu 7 figuri de S. Munten. Bucuresci 1865.
    70 cr.

  Prescurtare de chemia, trad. de A. Marin, profesoru in Bucuresci.
    1852 si 1854. 2 tom. 7 fr. 50 cr.

Elemente de zoologia de Stefanescu. 85 cr.

Cosmografia pentru usulu scoleloru primare de Laurianu. 20 cr.

Animalele antedeluviane de Stefanescu. 1 fr. 10 cr.

Manualu de filosofia de Krug, trad. de Laurianu. 3 fr. 15 cr.

Elemente de filosofia după W. T. Krug de T. Cipariu. Tom. I.
   si II. fiacare tom. 2 fr. 15 cr.

Manualu de filosofia de Zalomit. 2 fr. 80 cr.

Dacia literaria de Cog’alniceanu, edit. a 2-a, ilustrata cu portre-
   tele dloru Const. Negruzzi, Vasilie Alecsandri si Michailu Co-
   galniceanu. 7 fr.

Mitologi’a greciloru, romaniloru si a egipteniloru, de D. N. Preda,
   ilustrata cu 44 de imagini. Bucuresci 1863. 4 fr. 25 cr.

*Elemente de istori’a Transilvaniei pentru invetiatori si sedlele
   popularie romane scrise de Ioane V. Rusu. Sibiiu 1865. tare
   leg. 30 cr.

Elemente de geografi’a antica. Lumea cunoscuta de romani in
   timpulu republicei de B. C. Siaicariu, profesoriu in Bucuresci.
   1863. 40 cr.

Istori’a Ardealului pentru scdlele poporali scrisa de Ioane M.
   Moldovanu, prof. gimn. in Blasiu. 1866, bros. 30 cr.

Istori’a romana naționala pentru tinerimea romana de dr. A. M.
   Marienescu. Fascior’a 1 si 2. 30 cr.

Elemente de istori’a romaniloru dela fundarea Romei pana la că-
   derea republicei, de D. loanescu, profes. in Bucuresci, 1862.
   54 cr.

Elemente de istori’a romaniloru pentru clasa primăria de A. T.
   Laurianu. Edit. 5-a. Bucuresci 1863. 40 cr.

Istori’a romaniloru, seu Dacia si Romania, de Eliad, cart. 40 cr.

Romane dupre metoda catechetica, pentru scolele primare satesci
   si militare, de Ureche. 54 cr.

Catechismu pentru tenerimea gr. cat. romana, compusu de And.
   Liviu, canonicu in Lugosiu, cu benecuventarea Ilustr. Sa du.
   A. Dobra, episcopulu etc. 40 cr.

Catechismu micu pentru tenerimea gr. catol. cu benecuventarea
   pre santitulni părinte Ioane Alexi, episcopulu diecesei Gherlei
   tipărită. Vien’a 1861. 7 cr.

Catechismu de mijlocu etc. Vien’a 1863. 17 cr.

Catechismu mare etc. Vien’a 1863. 46 cr.

Epistolele si evangeliele dumineceloru si ale serbatoriloru de
   preste anu, de N. Balasiescu. 1864. 60 cr.                          I


  Geografi’a biblica seu descrierea locuriloru însemnate prin fapte
    biblice de G. I. Munteanu. Brasiovu 1854. 53 cr.

  flstori’a biblica pentru prunci ilustr. cu icone spre folosulu scdL
    25 cr.

  Istori’a sacra urmata de viSti’a dlui nostru Isusu Christosu de B.,
    Catulescn. Bucuresci 1860. 84 cr.

  Morala cristiana după Vamva de Benescu. Bucuresci 1855. 2 fr.
    30 fr.

  Prohodulu dlui Ddieu si mantuitoriului nostru Isusu Christosu,
    care se canta in sf. si marea Vineri sera la privig. Bucuresci
    1862. 80 cr.

Scienti’a s. scripture de T. .Cipariu. 1 fr. 62 cr.

  Cateva analise literarie esterne de B. Petric. Hajdeu. Bucuresci
    1865. 60 cr.

Cunoscientie folositdre de I. M. Bujoreanu. Bucuresci 1866. 60 cr. I

  Elemente de poetica metrica si versificatiune de T. Cipariu. 1860..
    1 fr. 45 cr.

  Epistolariu seu carte de invetiatura pentru deprinderea in co-
    respondintie si scrisori atatu private catu si politice de S. B.
    Popoviciu. 1863. 55 cr.

Principia de retorica si elocuinti’a amvonului de arch. Dionisie.

‘ Iași 1859. 2 bros. 3 fr. 20 cr.

  Technologia de H. Guilleri, trad. A. Marin. Bucuresci 1848.
    70 cr.

  Tractatu de stenografia coord. in limba rom. de E. Bosianu. 1 fr.
    70 cr.

Pedagogia.

  Modulu de educatiunea seu crescerea vechiloru egipteni, perși,
    greci si romani de M. Bota. 1858. 35 cr.

Modele de scrieri cu litere latine, cirilice, germane, leg. in 12
    foi. 35 cr.

Libele de scrisu (Schreibbiichel) pentru romanesce, germanesce
    dictando cu cate 2 cr., 10 buc. 16 cr., 100 buc. 1 fr. 20 cr..

*Catalogu diualu despre cercetarea si propășirea in invetiaturîle
    școlare a tenerimei, col’a 3 cr.

Compendiu de pedagogia. 1 fr. 20 cr.

(Va urma.)



Dictionariulu

UNGURESCU-ROMANESCU

(Magyar-romăn szdtăr)

compusu de Georgie Baritiu, Brasiovu 1869. legatu
usioru cu 3 fr. 20 cr., legatu tidpenu cu calcaia de
piele (Halbfranzband) 3 fr. 70 cr. v. a., se pdte trage
atatu dela auctoriu deadreptulu, catu si se pdte comandă
prin librărie totu cu pretiurile susu aratate, pen-
truca s’a ingrigitu, că pretiulu se remana același.

    La cei mai departati dintre dd. abonati s’au tri-
misu ecsemplariale prin posta, din causa ca ori ce
alta ocasiune prompta si sigura a lipsitu. La cei
cari au a primi cate 10 ă 50 ecs. s’au trimisu prin
carausi si pe calea ferata.



            Din „Transilvani’a* mai avemu ecsem-
plaria din anulu curg, incependu dela 1. lanuariu.

     Din a. 1868 se afla ecsempl. legate, depuse la
comitetu in Sibiiu. Pretiulu 3 fr. v. a.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu 1. alu asoeiatiunei. — Tipografl’a Riimer & Kamner.