S^-5^------------- Acesta foia ese ] cale 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto l, wv, poștei. ---------- TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. —■.------r-W <4 Abonamentulu se j face numai pe cate î 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ttfSSc-v--------- Nr. 13. Brasiovu 1. luliu 1869. Anulu II. Nr. 157-1869. A N U N C 1 U. Conformu conclusului adusu in siedinti’a II. a adunarei generale a asociatiunei transilvane tienuta la] Gherl’a in ²⁶/u Augustu 1868 p. XXXII, adunarea generala a asociatiunei transilvane pentru anulu cu- rente 1869 se va tiene la ^lOMCUT’A, si anume siedinti’a I. in 10. Augustu, dr’ siedinti’a II. in 11. Au- gustu a. c. după calendariulu gregorianu (nou). Ceea ce prin acdst’a in sensulu §§loru 21 si 25 din statutele asociatiunei se aduce la cunoscinti’a pu- blica cu acea adaugere, cumca in numit’a adunare numai aceloru disertatiuni li se va putd da ordine pentru cetire, care conformu programului statoritu, se voru trimite de timpuriu din partea resp. domni diserenti, la comitetulu asociatiunei transilvane.*) Sibiiu in 8. luniu 1869. Dela presidinln asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. loanu Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secret. II. Ad 159—1869. Ordinea lucrariloru adunarei generale IX., ce asociatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu o va tiene in Siomcut’a in 10. si 11. Augustu 1869 după cal. gregor. (st. n.) Siedinti’a I. I. Membrii asociatiunei se aduna demaneti’a la 8 <5re in localulu destinatu pentru tienerea siedintieloru. II. Presiedintele deschide adunarea si se alegu trei notari ad hoc pentru purtarea protocolului. III. Secretariulu comitetului cetesce raportulu seu despre activitatea comitetului in anulu espiratu, dela cea din urma adunare generala. IV. Casieriulu si controlorulu așternu bilantiulu venituriloru si speseloru anuale si espunu preste totu starea materiala a asociatiunei. V. Bibliotecariulu raporteza despre starea actuala a bibliotecei asociatiunei. VI. Se alege o comisiune de trei membrii, carii in intielesulu §§loru 6, 8, 9 din statute voru con- scrie intr’unu localu indemanatecu pre membrii cei *) Celelalte diuarie romane inca suntu rogate a reproduce iu colonele sale acestu anunciu. noui, voru incassa tacsele dela densii si le voru sub- ministra casieriului. VIL Se alege o comisiune de cinci membrii, spre a cerceta socotelele si a raporta in siedinti’a II. VIII. Se alege o comisiune de siepte membrii, spre a desbate asupr’a eventualeloru propuneri ale comitetului, sdu ale altoru membrii ai asociatiunei, care ar cadd in competenti’a adunarei generale. IX. Tempulu restante se intrebuintidza pentru cetirea disertatiuniloru incurse de timpuriu la pre- sidiulu comitetului asociatiunei. Siedinti’a II. X. Se continua cetirea disertatiuniloru restante din siedinti’a preniergatoria. ♦ XI. Se primescu si se desbatu raportele comi- siuniloru delegate in siedinti’a precedenta după or- dinea, ce se va statori de presiedintele. XII. Se desbatu proiectele "si moțiunile, ce s’ar face in privinti’a asociatiunei. XIII. Se statoresce tempulu si loculu celei mai de aprdpe adunari generale. Sibiiu, in 8. luiiiu c. n. 1869. Dela comitetulu asocialiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. loanu Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secret. II. Nr. 154—1869. Protocolulu siedintiei iunarie a comit, asoc. trans. rom. tienute in 8. luniu c. n. 1869 sub presidiulu Rev. dn. vicepre- siedinte loanu Hanni’a, fiindu de facia ddnii membrii II. sa dn. consil. Pav. Dunc’a, dn. capit. in pens. Ioane Bradu, dn. advoc. dr. loanu Nemesiu, dn. dr. Nicolae Stoi’a, dn. capit. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu, dn. prof. loanu Popescu, dn. secr. II. loanu V. Rusu, dn. redactoriu si bibliotecariu alu asoc. Nicolae Cristea si dn. advocatu dr. Dumitru Racuciu. §. 45. Domnulu vicepresiedinte Ioane Hanni’a dă cetire unui telegramu, prin carele intieleginti’a ro- mana din Cetatea-de-petra, adunata spre a se intie- lege pentru primirea asociatiunei literarie romane, saluta pre comitetulu aceleia, asteptjmdu cu sete diu’a adunarei generale. Comitetulu primindu cu cea mai mare plăcere acelu telegramu, decide a resalută cu tdta caldur’a numai decatu inca in decursulu siedintiei pre intiele- ginti’a romana si pre toti membrii asociatiunei din Cetatea-de-pdtra, esprimendu’si totuodata dorinti’a, de 25 — 146 — a’i pote imbraciosia in numeru catu mai mare la vii- tori’a adunare generala. §. 46. Domnulu cassariu alu asociatiunei pre- sentăza conspectulu despre starea cassei asociatiunei pre tempulu acestei siedintie, din carele se vede, că cass’a asociat., după subtragerea erogateloru de pana acumu, are in proprietatea sa sum’a de 39,243 fr. 35 '/₂ cr. v. a. Se ia spre scientia. §. 47. In legătură cu acest’a secret. II. sub Nrii protocolului agendei. 144, 147, 148, 149, 151 si 152 referăza despre banii incursi la asociatiune dela sie- dinti’a trecuta a comitetului, parte că prenumeratiuni la „ Transilvani’a, “ parte că colecte si tacse de mem- brii ord. ai ssoc. si anume: a) că prenumeratiuni la „Transilvani’a“ au incursu numai 2 fr. v. a.; b) că colecte făcute prin staruinti’a dlui protopopu Olimpiu Barboloviciu 38 fr. si a dlui notariu Nicolae Ciu- gudeanu 25 fr., cu totulu 63 fr.; c) că tacse de m. ord. si pentru 2 diplome cu totulu 227 fi. Conclusu. Raportulu despre banii incursi la as. se ia spre scientia cu acea adaugere, că membriloru noui, si anume dămnei Salvin’a Tobiasiu din Abrudu, care respondiendu capitalulu de 200 fr. v. a. con- formii §. 6 p. 1 d*n statute, a devenitu memb. fun- datoriu alu asociatiunei, cumu si dn. capitanu c. r. Stefanu Borgovanu, carele respondiendu tacs’a a- nuale prescrisa prin statute §. 6 p. 2 a devenitu m. ord., se li șe spedeze din partea secretariatului re- spectivele diplome de membrii ai asociatiunei. §. 48. Secret. IL sub Nr. 145 aduce la cuno- scienti’a comitetului, cumca in urm’a scrisorii dlui secret. I. G. Baritiu au trimesu unu ecsemplariu din „Transilvani’a* de pre 1868 dlui E. Picotu, vice- consulu alu Maiestatei Sale imperatoriului franciloru, la Timisiăr’a per Postnachnahme. Se ia spre scientia. §. 49. Sub Nr. 146 se impartasiesce o scrisore a dlui secret. I. G. Baritiu din 26. Maiu a. c., prin care domni’a sa așterne la comitetu: a) list’a abona- tiloru la „Transilvani’a,u carii au mai platitu abona- mentele sale deadreptulu la redactiunea foiei; b) con- spectulu ecsemplarialoru din „Transilvani’a" trimese gratis parte că ecsemplarie de ondre, parte in scliimbu, parte oficiăse in numeru de 60; c) conto-curentu alu editurei făici pre 5 luni cu acea observare, ca pre anulu curente, dupace foi’a s’a tiparitu numai cate l'/₂ căle pre unu numeru, in relatiune cu anulu tre- cutu, se va pută economisa o sumusidra de 156 fi., d) cere a i se asemna o anticipatiune de 200 fr. v. a. că spese pentru edarea fdiei; in urma e) cere a i se da voia, că se pdta trimite unu ecsemplariu gratis din „Transilvani’a* pentru societatea studentiloru ro- mani din Vien’a. Conclusu. Scrisdrea secret. I. cu privire la cele coprinse sub a), b) si c) se ia spre scientia, ăr’ in- catu pentru cele coprinse sub d) se decide a se asemna la cass’a asociatiunei cerut’a anticipatiune de 200 fr. si dn. cassariu se insarcinăza cu trimiterea aceleia; in urma catu pentru cererea de sub e) i se da voia dlui redactoriu a trimite gratis unu ecsemplariu din „Transilvania" pentru societatea studentiloru romani din Vien’a. §. 50. Dupace comitetulu in sensulu conclusu- lui adunarei generale dela Gherl’a din a. tr. p. XXIII. - pos, 4. are se astenia la prosim’a adunare generala unu proiectu detaiatu iu privinti’a cartiloru edende de instrucțiune pre spesele asociatiunei, si dupace a- celasi in ast’a privintia s’a si pusu deja in cointiele- gere si cu respect, ordinariate romane, dela care au si sositu dechiaratiunile recerute, secret. II. face pro- punerea, că pentru elaborarea acelui proiectu se se alăga o comisiune din sinulu comitetului. Propunerea priminduse, se alegu de membrii acestei comisiuni dd. vicepresiedinte Ioane Hanni’a, dr. Nemesiu si dr. Racuciu cu aceea, că.resp. proiectu elaboratu pre bas’a acteloi’u si in conformitate cu impregiurarile presentc ale asociat., se se presenteze spre pertractare inca in siedinti’a prosima a comite- tului. §. 51. Se mai face alta propunere pentru ale- gerea unei comisiuni insarcinande cu prelucrarea proie- ctului de bugetu preliminariu pre anulu viitoriu alu asociat. 186⁹/₇₀, carele inca va ave de a se așterne prosimei adunari generale spre desbatere si acceptare. Conclusu. De membrii acestei comisiuni se alegu dr. Nemesiu, cassariulu Constantinii Stezariu si I. V. Rusu. Acesta comisiune inca va avă de a raportă in siedinti’a viitoria a comitetului. §. 52. Se dă cetire ordinei lucrariloru pentru adunarea generala viităria, carea statorinduse se decide: a se publică de tempuriu in foia asociatiunei. §. 53. Comisiunea alesa in siedinti’a trecuta pen- tru elaborarea unui proiectu de regulamentu in pri- vinti’a folosirei cartiloru din bibliotec’a asociatiunei prin referentele seu dn. dr. Racuciu, așterne respect, elaboratu, carele cetinduse si desbatenduse, se primesce in totu coprinsulu din partea comi- tetului si totuodata conforma conclusului adunarei ge- nerale dela Gherl’a din an. trecutu p. XXIII, pos. 5 se decide a se astenie prosimei adunari generale. §. 54. Pentru verificarea protocolului siedintiei acesteia se alegu ddn. membrii Pavelu Dunc’a. dr. Nemesiu si dr. Racuciu. Cu aceste siedinti’a comitetului inceputa la 4 '/₂ orc după amradî se incheiă pre la 7 ore săra. Sibiiu datulu că mai susu. Ioane Hanni’a mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secret. II. S’a verificatu, Sibiiu in 11. luniu 1869. Dr. Nemesiu mp. Pav. Dunc’a mp. Dr. Racuciu mp. — 147 — Di» cronic’a lui Michailu Cscrei. 1661—1711. (Continuare). La an. 1G92, carele este anulu diplomei leo- poldine, cronicariulu Micii. Cscrei face un’a din cele mai interesante descoperiri cu respecta la sortea, care se prepară pre atunci Transilvaniei. Aici inse premi- temu, că celu care voiesce a petrunde importanti’a acelei descoperiri, trebue se aiba cunoscintia ecsacta despre relatiunile si legamentile, care ccsistă pre la ținea seclului alu 17-lea intre imperiulu romano-ger- manu si intre vasalii sei, asia numitii electori ai Ger- maniei, din carii in decursulu tempuriloru se alesera cativa regi si alti suverani sub titluri diverse. Cserei adica mai nainte de a impartasi coprinsulu diplomei leopoldine, premite acestea: „Ce e dreptu, că indata după mdrtea betranului principe si după alungarea lui Tbkdlyi din Transil- vani’a, imperatulu imbiiese pe tidra, că deca voru avea plăcere*), elu va face, că Transilvani’a se fia incorporata la staturile imperiului, si că se se dea si Transilvaniei aceleași privilegia, de care se bucura vasalii imperiului. Inse domnii nostrii (boierii) stă- tuseră de mai multi ani sub imperiulu turcescu si nu intielegea ce insemna a fi vasalu. Din contra Nicolae Bethlen, carele călătorise in tierile de susu si era omu cu esperientia in afacerile imperiului, intarea cu juramentu, ca nici insasi tier’a nu si-ar potea cere una stare mai buna, decatu este aceea, cu care o in- biie imperatulu; pentrucă aceea nu ar fi iobagfa, pre- cumu o esplica ardelenii, ci ar fi una legamente strinsa catra imperiulu romanu pre langa conditiuni anumite, pre care deca tier’a le va inplinf, imperiulu inca ar fi oblegatu a sta din tdte poterile sale in ajutoriulu Transilvaniei la lipsele ei, totu-odata a o apara in contra ori-carui inemicu că pre unu membru alu im- periului. Elu inse (Bethlen) nici decumu nu a po- tutu face pe boierii ardeleni, că se’i dea crediementu, si asia ei că nisce nebuni aruncara din mana fru- mds’a libertate* **). Deci imperatulu vediendu, că loru nu le trebue binele, a trimisu tierei una diploma con- statoria din drcsi-care puncte, prin care si după care ”) Adica staturile tierei, status et ordines, clasele privile- giate, cil pre insusi poporulu tierei nu’Iu întrebă nimeni. **) Ce curioșii se repetiesce uneori istori’a! Adica asia nu- : mit’a idea Sclimerlingiana din dilele ndstre nu este mai multu, decatu una copia alterata a ideei din anii 1690 -1. Pe atunci se dîcca: Pre cate privilegia recunoscute si confirmate au tierile vasale ale imperiului romanu-germanu, intocma pre atatea se aiba si Transilvani’a; era in an. 1861—65 se dicea: Pre cate dre- pturi va recundsce cas’a Habsburg-Lotaringi’a celorulalte fieri ale imperiului seu, pre atatea se fia recunoscute si Transilvaniei, plus unele privilegia in favorea de ecs. a sasiloru. In dilele lui Leopoldu rivalitățile nebunesci confesionali si fanatisniulu confe- sionale unite cu grds’a nesciintia, produseră cea mai infricosiata confusiune de idei; in dilele nostre aceeași confusiune de idei, multiplicata cu rivalitățile fdrte egoistice naționali, ajutate de va- nitatea unei spoieli de idei moderne, avura, de si sub alta forma, aceleași resultate. Nota comp. . Transilvani’a se fia administrata sub domni’a impe- ratului. Era fiindn-că teneruhi Mich. Apaffi că prin- cipe alesu era inca numai unu copilandru, invoinduse si tier’a, imperatulu porunci că, pana ce va cresce Mich. Apaffi, se alega unu gubernatoriu. Deci in a- dunarea dela Fagarasiu se alese prin votu liberu (sza- bados vox) Georgie Bănffi, fiiulu Ini Dionisie Bănffi, pentrucă acesta câștigă voturi mai multe, decatu cei- lalți; era dupace ’i veni confirmati unea dela impera- tulu, in diet’a dela Sibiiu depuse juramentulu, era lanaa elu se alesera de consiliari: Grigorie Bethlen, loanu Haller, Alecsie Bethlen, Georgie Gyeroffi, Ni- colae Bethlen, Stefanu Nalăczi, Mich. Toroczkai, si din națiunea sasesca duoi. Totu atunci imperatulu trimise atatu pentru gubernatoriu, pentru generalulu ungurescu din Transilvani’a, catu si pentru cancelaria, tesaurariu si pentru domnii consiliari instrucțiuni, pe care densii depusera juramentu, era gubernatoriulu espeduea tdte actele cu numele si sigilulu seu; espe- ditiunile proceseloru judecatoresci inca se facea in acelu modu, si elu poruncea preste tota tier’a că si principii de mai nainte, apoi in adevem că si tragea la venituri. Secretariulu gubernatoriului era Samuilu Biro. Acesta fii a trei’a forma de regimu in dilele mele, era consiliulu de stătu se desfiintiă.“ După acestea Cserei, care era unu calvinianu fdrte zeloșii, despre scarbdsele frecări confesionali din acelu tempu scrie acestea: „Acumu inse papistasii din Ardelu vediendu, că regimulu principiloru reformati s’a trecutu si că. im- peratulu Romaniloru este papistasiu, crediura că potu înainta religiunea loru in Transilvani’a. Deci ei în- cepură a se desbina de catra celelalte religiuni si pre- linseră, că articulii cati s’au fostu codificata mai de nainte in constitutiunile aprobate si compilate in con- tra iesuitiloru, in contra episcopului, care locuiă in Transilvani’a, cu unu cuventu, in contra religiunei catolice, se se sterga pentru totu-deauna, si ei inca se se bucure de acelu ecsercitiu liberu, de carele se bucura reformatii; atatu in Clusiu, catu si in Alb’a luli’a, in laintrulu cetatei se li se dea biserica; atatu in consiliu, catu si in tabla si in deregatoriile muni- cipali se fia in numeru egalu cu reformatii. Catolicii mai avea inca si alte multe pretensiuni nelegale. Apoi inse atatu reformatii, catu si celelalte confesiuni sciă, că legile acelea s’au decretata prin invoiel’a comuna a tierei si asia s’au inarticulatu, si că ddca acei arti- culi se voru desfiintia, fara că se fia întrebata tier’a prin diet’a sa, atunci pe acdsta calc tdte legile Tran- silvaniei se voru resturna, din causa, că acei articuli au fostu decretati de dieta si codificați totudeauna cu mare grija, si tier’a a voitu, că se fia obserbati in veci, că aceia se fia legi fundamentali ale tierei, după care se fia conduse afacerile patriei. Mai vârtoșii proscri- ptiunea iesuitiloru a fostu decretata pentru salvarea tierei întregi; inșii papistasii din Ardelu in unire cu celelalte confesiuni au voitu si au propusu pro- scriptiunea iesuitiloru, pentrucă ei atunci avea tristulu 25* — 148 — ecsemplu dinaintea ochiloru, in ce modu iesuitii arun- caseră in'celu mai fiorosu pericolu atatu pre Sigis- mundu Bătliori, catu si pe tiera. Deci iesuitii fuse- seră proscriși din causa, pentruca se nu mai aduca si alte-dati unu reu atatu de mare preste tiera. De si tdte acestea li se spunea de ajunsu papistasiloru, ei inse nu era indestulati cu atata, ci supară desu pe curtea imperatului. Atunci inse n’au potutu scdte altu ceva nimicu la cale, decatu că in diploma li se con- cese numai atata, că biseric’a edificata de Cristoforu Bătliori in Alb’a luli’a, era acumu părăsită, papistasii se o restaure cu spesele proprie; totu asemenea si in Clusiu se’si edifice biserica acolo, unde ’si avura pana acmu cas’a loru de rugatiune, dra in consiliu si intre membrii tablei se fia si ei in numeru egaluA „Diplom’a stă din optusprediece puncte: 1) Ase- curarea lui Apaffi despre domnia, ddca va fi capace de ea; 2) că in Transilvani’a se nu mai intre alte caste de călugări papistasiesci, afara de aceia, carii era acolo pana aci; 3) donatiunile regiloru si princi- piloru vechi se confirma; 4) se confirma constitutiu- nile aprobate, compilate si dreptulu municipale alu sasiloru; 5) se confirma dreptulu consvetudinariu (da- tinele vechi) si libertatea de pana acumu a procedu- reloru legali; 6) se se aplice in totu feliulu de func- țiuni fiii patriei; 7) averile câștigate dela cei cadiuti in not’a necredintiei (catra patria si tronu) si dela cei morti fara clironomi se se doneze fiiloru patriei; 8) modalitatea candidarei la funcțiunile cardinali; 9) in- fiintiarea consiliului, a tablei si a directoriloru (pro- curoriloru); 10) se se tiena in fiacare anu dieta si se se continue octavele judecatoresci; 11) funcțiunea gu- bernatoriuhii Transilvaniei; 12) contributiunea anuale a tierei se fia in tempu de pace cincidieci de mii de taleri, in tempu de guera patru sute de mii fiorini nem- tiesci; 13) accisele se desfiintiaza; 14) națiunea se- cuidsca remane si ea privilegiata; 15) se garantdza libertatea comerciului; 16) se confirma donatiunile a- rendeloru statului; 17) reformarea (?) garnisdnei nem- tiesci din Transilvani’a; 18) se desfiintiaza postariile si incortelarile gratuite, la care era supusa națiunea sasdsca." „In adeveru, că acesta diploma era fdrte fru- mdsa, si eu cutezu se dîcu, că curtea Vienei nici- odată nu o ar fi violatu, si că amu fi potutu vietiuf in mare fericire si pace pre langa aceâ diploma; inse contraversi’a dintre cele trei națiuni, multele frecări dintre cele patru confesiuni au datu ocasiune la res- turnarea acelei diplome sacre. Atatu o mai trasera, care in una parte, care in alt’a, atatu o mai esplicara si o suciră cu forti’a, atatu mai trimisera unii in con- tra altora deputati la curtea impcratdsca, si cerura si solicitară ei inșii, că imperatulu se schimbe diplom’a in unele parti ale ei; apoi totu ei (boierii) au intri- gatu, pentrucă Apaffi se nu apuce la domnia, pana candu ilu si scdsera pe sarmanulu din principatu, dra diplom’a o resturnara, si asia noi insîne amu fostu caus’a perirei ndstre, precumu vomu vedea mai in diosu la loculu seu*).“ După acestea Cserei la a. 1692 nu mai are ni- micu despre Transilvani’a, decatu numai la inchiaiere ne da dresicare informatiune despre cornițele Kinski, carele pe atunci era cancelariu din partea Boemiei si ministru primariu in Vien’a, omu iubitoriu de pace si moderatu, carele informanduse bine despre lucrurile Transilvaniei, pre catu fu elu in vidtia, nu suferi nici- decumu, că iesuitii se le incurce si mai tare, decatu era încurcate prin inșii ardeleni, nici lasă, că papi- stasii se apuce pe de asupra altoru confesiuni; indata inse ce mori Kinski si apucă cardinalulu Kollonics in loculu lui, lucrurile se schimbata. La a. 1693 cronicariulu amestecandu afaceri fa- miliarie, personali, tocma si erotice cu alte evenimente mari, despre Transilvani’a spune numai atata, că in acestu anu marele veziru luandu porunc’a sultanului, că se intre prin Munteni’a in Transilvani’a cu dste mare si se dea afara pe nemți, turcii au fostu si a- junsu pana in munți, din care causa intrase spaima mare in locuitori, pentrucă se lățise făim’a, că turcii spre resbunare, ca-ce s’au supusu ardelenii la nemți, au se taie si se predeze totu ce voru intempina, pana voru preface tidr’a in ruine. Veterani, care avea nu- mai siese regimente sub comand’a sa, se determinase totuși, că se dea peptu cu turcii. Intr’aceea armat’a cea mare nemtidsca bombardă drasi barbatesce Bel- gradulu serbescu, incatu ddca vezirulu nu ar fi aler- gatu pe la finea lui xlugustu in ajutoriulu acelei ce- tati, in patru dîle era se cada drasi in manile nem- tiloru; asia inse armat’a nemtidsca, care inca suferise reu, fu constrinsa a se retrage dela Belgradu (8. Sept,). Asia Transilvani’a scapă astadata de turci, dra Bel- gradulu de nemți. N’a scapatu inse una parte a Un- gariei si mai virtosu comitatulu Bihariei pana susu la Dobriținu de cumplitele crudîmi ale tatariloru. In- tre acestea generalulu Haissler rapf dela turci forta- retiele Inau si Siri’a (Boros Jeno' et Vilăgos-văr). In acestu anu cronicariulu Cserei parasindu cas’a parentdsca, intră in servitiulu unchiu-seu, anume Ste- fanu Apor, carele pe atunci ajunsese omu mare in Transilvani’a, si asia lui Cserei drasi i se dete oca- siune, că si mai nainte la curtea lui Teleki, a se in- forma destulu de bine despre cursulu afaceriloru. Asia Cserei indata in acelu anu fu de fatia si la diet’a din Clusiu, unde mersese cu unchiu-seu. 1694. In anulu acesta supracomandantele ar- matei imperatesci era generalulu Caprara, a cărui arta strategica s’ar potea asemena dresicumu cu a lui Fabius Cunctator, ceea ce densulu a probatu mai a- lesu cu indelung’a sa aparare in siantiurile dela Pe- trovaradinu. Se trecemu inse drasi la evenimentele din Arddlu. *) Ardelenii totu asia se portara si rnai tardiu, totu asia' se ruinara pre sine si tidr’a prin rivalitati spurcate si miserabilc’ si prin despretiuirea si tiranirea poporului, dela care apoi neci ca potea se aștepte vreuna sprijona. Not’a comp. — 149 — In anulu acesta erasi fu dieta la M. Osiorheiu, unde Stefanu Apor fu alesu de mare comisariu, cumu amu dîce intendante alu armatei nemtiesci, de a cărei intretînere trebuea se îngrijesc». Din acesta causa Apor veni la Sibiiu langa generalulu Veterani. Aici le veni știrea fatala, cumucă tatarii facendu incursiune de catra Moldov’a in scaunulu secuiescu Ciucu in capu de tina, au datu focu la mai multe sate, au legatu si dusu in captivitate unu mare numeru de secui si secuience, era pre altii iau taiatu sdu impuscatu. Se- cuii cu acdsta ocasiune nu s’au aparatu de locu, dra garnisdn’a nemtidsca inca nu ia potutu apara, din causa câ inșii secuii trimiseseră una deputatiune de trei inși, anume loanu Sândor, logofetulu Tamâs si loanu Csatd la Sibiîu, câ se rdge pe Veterani prin Apor, pentrucă in Ciucu se nu se trimită spre erna- ticu neci macaru cele patru companii, care fuseseră destinate spre acelu scopu. Generalulu Veterani spuse ciueanilorn prin Apor: „Bine, fia pe voi’a vdstra; de cumuva inse tatarii voru străbate in Ciucu, du- mneata se fii respundietoriu la curte. Apor spuse lui Săndor cuventele lui Veterani; dra Sândor isi legă capulu, că tatarii nu voru intra in Ciucu, pentrucă elu câ comandante secuiescu va sci se ia totu feliulu de precautiuni. Acestu omu blastematu mergendu a- casa, in locu de a intarf pasulu Gyimes, luă bani si alte daruri dela toti secuii cei mai buni de arme, dra spre paza trimise totu schildde, șchiopi si ticăloși, dra de spioni buni inca n’au ingrijitu cumu se cade, ba pe unu romanu pecurariu alu seu, care’i păstorea oile in munte la fenulu ce avea acolo, ilu palmuise, pentrucă bietulu omu audiendu de venirea • tatariloru, a descinsu din munte, câ se insciintieze pe domnu- seu. Asia s’a potutu intempla, că tatarii au intratu fara neci una reșistentia in Ciucu, si catu tiene dela comun’a Comanu pe la St.-Michaiu incdce pana la St.- Craiu, au arsu si depredatu totu, dra in captivitate au dusu cateva mii, intre aceștia tocma si pre co- mandantele loanu Sândor împreuna cu nevasta sa. (Tare decadiusera si secuii pe acele tempuri). După acdsta incursiune generalulu trimise in Ciucu unu vicecolonelu cu cinci sute de călăreți nemtiesci, pentruca se apere pe secui de tatari. Stefanu Apor inca a mersu in Ciucu, pentrucâ se mature cenusi’a sateloru arse, că-ce mesurele luate de elu abia mai era de altu ajutoriu. Cronicariulu Cserei, alu cărui tata scapă din naintea tatariloru numai cu vidti’a, nacajitu fdrte pen- tru cele intemplate, uitandu ceea ce spuse mai susu despre protestulu secuiloru, câ se nu le mdrga gar- nisdna nemtidsca, cumu si cele narate despre misie- liile comandantelui secuiescu Sândor, este prea aple- cata a incrimina pe moldoveni si anume pre Duca vodă pentru fatalitatea, ce ajunse atunci pre secuii ciu- caui; elu inse si astadata este erasi fdrte naivu, pen- trucă voindu a incrimina pre moldoveni, inferdza pre cativa magnați ardeleni, faceudu’i adeverati bandiți de codru. Cserei adica ne spune acestea: Era vaivodulu de atunci, anume Duca celu te- neru, era mare neamicu alu Transilvaniei, din urmă- tori’a causa: Polonii navalindu asupra tata-seu Duca vodă si depredandu’lu, ilu duseră in Poloni’a. Soți’a lui amblandu câ se’i recâștige libertatea, si invoin- duse cu polonii, câ se le numere treidieci de mii de galbini, trimite din Constantinopole pe unu omu alu seu cu banii, cu blănării frumdse si alese si cu cai domn esci, pentrucâ se trdca prin Transilvani’a in Po- loni’a si se rescumpere pe domnu-seu. Intr’aceea vai- vodulu mdre in captivitate. Mich. Teleki cunoscutu de rapacitatea sa, înduplecase pe principele (Apaffi), câ se aresteze pe omulu lui Duca vodă, si se’i ia banii, pentrucâ cu aceia se se ajute la platirea tribu- tului turcescu. Asia răpiră dela elu si galbinii, si samurulu si alte obiecte; era Teleki ia tdte pe sam’a sa, bietului principe ’i dă unu calu, pentrucâ se nu se dîca, cumucă Teleki a rapitu numai singuru; lui Lad. Szckely, lui Nalâczi si lui Stef. Apor inca le da nesce lantiuri de auru si alte secaturi. Ajungendu la domnia junele Duca, destulu a cerutu despăgubire dela Transilvani’a, naintat-a elu suplice si la impera- tulu nemtiescu, de unde au venitu destule porunci. Nici odata nu s’a potutu relua averea lui Duca din manile lui Teleki; dra pretensinnea este sustînuta pana in dio’a de astadi. Caus’a este, că acea talcharfa ne- intemplanduse cu voi’a tierei si banii nedanduse in folosulu ei, tier’a nu se tînh obligata de a’i re’ntdrce. Deci Duca-voda fiindu elu unu valachu iubitoriu de resbunare, vof se’si resbune de tidra pentru reulu causatu casei sale; de aceea elu inca irită pre tatari, câ se intre si se despolie, dra pe ciucani ii adormea cu mintiuni, câ se nu se tema nimicu de tatari; că- ce deca acelu cane (Duca) ar fi fostu crestinu ade- veratu, usioru ’iaru fi incunoscintiatu, si asia nu aru fi cadiutu in captivitate atatea mii de suflete crești- nești*). După acestea cronicariulu inregistrandu cateva casatorii din familii de magnați, trece la descrierea căsătoriei junelui Mich. Apaffi cu fiic’a mai mica a lui Grigorie Bethlen. Cserei afla, că acea casatoria a fostu fdrte fatale atatu pentru Apaffi, catu si pen- tru tier’a intrdga, insdmna inse, că auctoriu si inde- mnatoriu la acea casatoria fusese gubernatoriulu G. Bânffi, carele vediendu, cumucă junisiorulu Apaffi în- cepe a se deștepta si a pricepe lucrurile, se temea firesce, că in scurtu va apuca principele frenele re- gimului si asia elu, Bânffi, va sari din scaunulu de *) După legile ardelene eelu care fură adou’a ora pretiu de duoi fiorini, trebuea se mora in furci. Dăca tiăr’a, adica diet’a, nu s’a invoitu se despagubesca pe famili’a lui Duca vodă din veniturile tierei, a fostu inse strinsu obligata a da pe Teleki in judecata criminale, a’i secuestra averile si din acelea a îndestula pe cei păgubiți, că-ce Teleki adunase averi forte mari. Intr’a- ceea cronicarii ne spunu de ajunsu, camu din ce feliu de ele- mente era compuse dietele de atunci. Bandiți câ cei carii au despoliatu si pe mitropolitulu Sava, siedea pe băncile tierei sij in consiliu. Not’a comp. — 150 — d gubernatoriu; deci sub pretestu, ca voiesce binele ju- nelui Apaffi, ilu înduplecă, că se ia de soția pe una ardelăna, pentrucă asia se scapete cu totulu din fa- vdrea curtei imperatesci, prin urmare se păi'da si principatulu. După Cserei scopulu curtei dela Vien’a era, că. seu se dea lui Apaffi pe vreuna dintre fiicele imperatului, deca Apaffi se va face papistasiu, era apoi in acestu casu se’i dea lui Transilvani’a că ze- stre; seu ddca nu si-ar schimba legea (calvinesca), se’i câștige de soția pe fiic’a vreunuia dintre principii electori reformati de ai imperiului. Cserei adaoge aci- lea, că pe atunci se si destinase pentru junele Apaffi de consărte una dintre nepătele principelui electorale de Brandenburg, carele apoi se inaltiă la rangu de rege alu Prusiei. După acestea cronicariulu nostru ărasi suspina scriindu: „Vedi asia, in acestu modu dîcu si eu, că atatu principatulu Transilvaniei, catu si religiunea reformata aru fi remasu pana in dio a de astadi in stare buna. Ddieu nu a voitu. Era usioru a seduce pre acelu junisioru nepotintiosu; ca-ce de ar fi iubitu ei (boierii) cu sufletu curatu binele pu- blicu si patri’a loru, tocma de ar fi voitu acelu prin- cipe teneru necioplitu, ei nu trebuea se sufere, că elu se se logodesca fara scirea imperatului. In Tran- silvani’a inse totudeauna a fostu asia, si din ;acăsta causa se pierdh tiăr’a. Nimeni n’a ingri- jitu de afacerile publice, ci ei (boierii) isi cautara totu numai interesele loru private; intr’aceea binele pu- : blicu se pierdîi, dra cu acela se repuse si celu pri- vata. “ Despre casatori’a lui Mich. Apaffi TI. cronicariulu mai însemna acestea: „După logodna se si cununară, după aceea siediu- ramu la măsa. Ceilalți se ospetara bine; inse domnu- meu (Apor) si Nicolae Bethlen era fdrte conturbați; am vediutu, că ambii lacrimara asupra mesei. Totu atunci furara si frumosulu orologiu alu domnului meu, trimisu lui că presentu dela soția lui Fr. Eszterhăz. Apor adica scdse orologiulu la mdsa, pentrucă se vddia la cate bre este; altii ilu cerura dela elu; unulu după altulu atatu ilu mai contemplara, pana ce se stracură p’intre manile unuia dintre ei (dintre boierii meseni), incatu nece-odata n’am mai potutu afla a- celu orologiu. In tdta vidti’a imi voiu aduce amente, că aduo’a dî desdeminătia ne puseramu in calăsca, cu domnu-meu, pentrucă se mergemu la Cheti’a, dra elu imi dîse: „Tiene mente nepdte: Ddieu se dea, că eu se mintiu; inse Michailu Apaffi aruncă eri principatulu Transilvaniei sub patu, si nece ca’lu va mai scdte de acolo neci-odenidra. Su- fletulu aceluia, carele facă acestea, se respundia în- aintea lui Dumnedieu; noi inse vomu deplânge acdsta fapta împreuna cu tiăr’a." Iu același anu generalulu Veterani veni spre tdmna cu regimentele in comitatulu Huneddrei, era boierii esira intru intempinarea lui la Bobaln’a. Pu- ținu după aceea Veterani veni la Clusiu împreuna cu principele, de unde călătoriră amendoi la Vien’a. Acolo se incercara destulu, că ddra aru potea stricai casatori’a lui Apaffi, spre mare folosu alu lui si spre | salvarea tierei, adaoge cronicariulu; fiindu inse, că | era cununată, din tdte încercările acelea se alese ne- ) micu, si asia se re’ntdrsera in Transilvani’a fara re- sultatu. (Va urma.) Gimnastic’a si ecsercitiulu in arme. (Fine). CAPITOLULU V. ' Drepturile membriloru. Art. 18. Fiacare membru are dreptu de iniția- tiva pentru a face propunerile, ce crede utile societa- tiei, in adunările generali, in care are votu delibera- tivu. Fiacare membru se bucura, in mărginirea re- gulamenteloru speciali, de diversele lectiuni si eserx / citii din societate si iea parte Ia serbările ei ordinarie si estraordinarie. Art. 19. Fiacare membru este conproprietariu alu averei mobiliarie si imobiliarie a societatiei, fara inse d’a pote candu-va cere licuidarea quotpartei sale. Art. 20. Fiacare membru are dreptulu a atrage • atențiunea comitetului societatiei asupra inibunatatiri- loru, ce le crede urgente său utile in decursulu sesiu- | niloru generali ale societatiei. f Comitetulu le aprecidza si decide. ) Art. 21. Fiacare membru are dreptulu de a ob- / iecta in terminulu otaritu la art. VII. alu 2 asupra '4 admisibilitatiei membriloru. Obiectiunile sunt pururea din respectulu societa- tiei, ăra nu personali seu politice. Art. 22. Fiacare membru are dreptu a introduce, in mărginirea regulamenteloru speciali, pre unulu său mai multi amici, la esercitiile de dare la semnu si la serbările ordinarii ale societatiei. Acăsta introducere se va face inse pururea cu agradamentulu celu puținu alu dirigentelui primn, săuy alu unui membru din comitetu. Membrulu primu dirigente, său membrulu din co- v mitetu au dreptulu d’a esclude imediatu persănele in- ț trdduse, care n’aru respecta dispositiunile si regalele ' ; stabilite. j Pentru conduita introdusiloru si stricatiunile său cheltuelile ocasionate de aceștia, respundn membrii introducatori. . ' Este nepermisa introducerea de persăne străine la serbări său esercitii, la care comitetulu a decisa», se iea parte numai membrii. CAPITOLULU VI. 1 Disciplin’a. j Art. 23. Comitetulu, asupra referatului casieriu-1 lui seu aratatoriu, ca unu membru nu si-a platitu con- । tributiunea pe doue trimestre, va face, după avertise* 1 mintele ordinarie in scrisu ale casieriei, prin unu diariu j — 151 — o ultima chiamare la plata, cu terminu de diece dile. La espirarea acestora comitetulu va socoti pre ne- platitoriu demisionatu si’lu va șterge din registrele so- cietatiei, urmarindu inse (conformu art. X.) sumele datorite de acelu membru. Art. 24. Membrulu esclusu pentru neplata de contributiune, pote fi reprimita, numai platindu din nou tacsa de reintrare, deca reprimirea se face pana in trei luni dela escludere. Art. 25. Membrulu esclusu pentru motive de ordine morale seu pentru rea credintia catra societate, nu mai pdte fi reprimita. Art. 26. Conflictele regretabili dintre membri, petrecute in localele societatiei, se aprecieza de comi- tetu numai din respectata demnitatiei si alu interese- lom societatiei; conflictulu inse se reguleza de cei in- teresati, afara din societate. Duelulu e oprita in localurile societatiei. Art. 27. Regulamentele speciali voru prevedea diversele cașuri de disciplina in sinulu societatiei, la esercitiile si serbările ei, si care nu s’au prevediutu in aceste statute. CAPITOLULU VII. Presiedintii si membrii de ondre. Art. 28. Societatea are unu presiedinte onorariu. Ea pdte ave veri cati membri onorari. Art. 29. Presiedinte de ondre este capulu sta- tului si in lipsa alta persdna, care va aduce societa- tiei cele mai mari si mai necontestate servicii. Membrii de ondre se numescu dintre acele per- sdne, care străine societatiei, lucrcza pentru Înflorirea si prosperitatea ei si a natiunei romane. Adunarea societatiei numai numesce presiedintele si membrii onorari. Art. 30. Membrii onorari n’au votu deliberativa in adunările generali, nici sunt eligibili in comitetu. Asistenti’a loru la adunările generali si consiliile loru binevoitdrie sunt primite cu recunoscintia. Ei se bucura inse de tdte drepturile, ce au mem- brii activi la diversele esercitii si serbări ale societatiei. Ei nu platescu tacse, nici contributiuni. CAPITOLULU VIU. Administratiunea. Art. 31. Societatea pentru administrarea ei nu- mesce, prin alegere anuale cu votu secreta, unu co- mitetu compusu din unu presiedinte, unu vicepresie- dinte, unu casieriu, unu conservatoriu, unusprediece membrii. Art. 32. Comitetulu se alege pe unu anu. Mem- brii lui sunt reeligibili. Art. 33. Sunt eligibili in comitetu numai acei membri, cari deja posedu diploma conformu art. 9. Art. 34. Comitetulu numesce cu votu secreta pre 5 dintre cei unusprediece membrii, din sinulu seu, la funcțiunile urmatdrie: Unu membru primu diligente alu dârei la semnu; unu membru primu diligente alu esercitiiloru de gim- nastica; unu membru primu diligente alu esercitiiloru de arme; doui secretari. Funcțiunile aceste sunt obligatorii pentru mem- brii, carora li se dau de comitetu, sub pedepsa de escludere din sinulu tai. Art. 35. Demisiunile membriloru comitetului (pe motive admisibile) se primescu de catra membrii re- masi si se procede la înlocuirea demisionatiloru nu- mai la prim’a sesiune a adunarei societatiei, deca membrii remasi sunt in numeru suficiente. Demisiunile comitetului intregu nu se potu da, decâtu la adunarea societatiei. CAPITOLULU IX. Atributiuuile membriloru comitetului. Presiedintele. Art. 36. Presiedintele are datoria si dreptu: a) Se presidda adunările generali ordinari si estra- ordinari ale societății si ale comitetului ei. b) Se faca convocarea adunariloru societatiei si ale comitetului. c) Se primdsca si dirige spre lucrare corespon- dinti’a adresata societatiei. d) Se subseinne actele de tcSta natura, ce se făcu in sinulu societatiei, seu esu dela ea. e) Se faca ordinea dîlei la siedintiele comitetului. f) Se observe regulata pazire a dispositiuniloru statuteloru si a regulamenteloru. g) Se revedeze, la trebuintia, compturile casieriei si se’si faca in scrisu sdu verbale observatiunile sale. h) Se urmaresca cumu va crede mai bine, inte- resele morali ale societatiei. Pentru cele materiali se va intielege pururea cu comitetulu. i) Se represente societatea cu precădere, că pri- mulu ei si celu mai distinsu functionariu, in tdte ca- șurile, unde este ea chiamata ad honorem. Se conserve sigilele mari, insigniile, drapelulu, statutele originali si documentele de valdre ale so- cietatiei. Art. 37. Presiedentele manddza spesele societa- tiei, subsemnandu mandatele împreuna cu unulu din secretarii societatiei, designata prin votulu comitetului. Art. 38. Pentru ajutarea presiedentelui la lu- crările sale, este vicepresiedintele societatiei. Vicepresiedentele nu prcsicde, nici pdte convoca adunările generali seu ale comitetului fara de autori- sare prealabila a presiedintelui. Art. 39. Vicepresiedintele inregistreza in speciala carte, fastele diarii ale societatiei si, împreuna cu pre- siedentele, publica analele ei. C a s i e r i u 1 u. Art. 40. Casieriulu, in garanti’a averei sale, pri- mesce banii ce intra la societate din diversele contri- butiuni, tacse, dări etc. Nici o suma, afara de acele din contributiuni — 152 — ordinarii, nu o va priimi nici inrcgistra casieriulu in registrele casei, fara unu prealabile ordinu alu presie- dentelui subscrisu de societate. Art. 41, Casieriulu e obligatu a luă tdte mesu- rele, ce le va crede bune pentru a face la timpu in- casarea cuntributiunilorii trimestrali dela membri. Elu va activa si încasarea la timpu a celorulalte tacse, subventiuni etc. in mărginirea art. 40 alin. 2. Art. 42. Casieriulu tiene registrele sale după cumu se va stabili prin regulamentu speciale alu compta- bilitatiei. Art. 43. Casieriulu face plățile in numele socie- tatiei după ordonantiele presiedintelui contrasemnate de secretariu, pururea in mărginirea budgetului si ale crediteloru anuali. Nici o plata nu o face casieriulu fara a luă cu- venitele acte de controla. Art. 44. Casieriulu presenta comitetului in fia- care trimestru unu tabelu alu situati unei casei, inso- citu de unu raportu, prin care propune imbunatatirile si lucrările, ce le crede necesarii in interesulu servi- ciului seu. Art. 45. Casieriulu afisăza in sal’a principale a societatiei in cele d’antei optu dile ale noului trime- stru tabelulu situatiunei trimestrului inchieiatu, spre cunoscinti’a societatiei. Art. 46. Casieriulu său delegatulu care’si va da, pe a s’a respundere, asista la esercitiele de dare la semnu pentru a primi si controlă banii după dreptulu de dare, capse, cartusie etc. Art. 47. Casieriulu nu va pută țienă in cas’a societatiei mai multu, decatu lei noui un’a miie in numerariu. Indata ce sumele intrate aru trece peste una miie lei, si nu va fi se se faca pana in diece dile vreo plata mai mare cu asemene bani, ei se voru depune la o casa de banca sigura, prin lucrările co- mitetului. Actulu de depunere casieriulu ilu va preda comitetului. Art. 48. Casieriulu e respundietoru directu ca- tra adunare pentru gestiunea fonduriloru ei in măr- ginirea budgetului si a crediteloru speciali. Elu e obligatu a preda adunarei generale din lanuariu raportu detaliatu de situatiunea casei si miș- carea baniloru, pana la ultim’a dî a anului din urm.a Pentru dîlele ce trecu din lanuariu pana la ale- gerea noului casieriu, se rafuesce cu acesta, cu scirea si a noului comitetu. Art. 49. Raportulu casierului pentru situatiunea cassei se va trimite tuturora dd. membrii cu post’a mica, cu celu puțina siăpte dîle inainte de dîo’a, in care adunarea e convocata. Conservatoriulu. Art. 50. Conservatoriulu este datoriu: 1) a tienă inventariu detaliatu de tăta averea mobiliaria si imobila a societatiei, cu specificările ur- matărie: a) pretiulu de cumpărare; b) daru său cum- părătură; c) dat’a procurarei; d) starea in care se afla. 2) A veghia la conservarea cea buna a dotei! mobiliarie si imobiliarie, cumu si la imbunatatirea si sporirea ei, in vedere cu scopulu societatiei si cu $ budgetulu anualu. ■ ț Conservatoriulu arata comitetului lipsele si repa- raturile de facutu, prin raportu in scrisu. 3) A veghia la tienerea curata a saleloru de esercttii si la luminarea si incaldîrea loru prin ser- vitorii subalterni, după budgetu. 4) A ingriji de grădinile societatiei si de plan- tele proprietatiei ei. 5) A regula decorarea saleloru si in genere a localeloru societatiei la ocasiuni solemne. 6) A urmări despăgubirea societatiei pentru stri- catiunile său perderile aduse de vre o persona mo- biliariului său imobileloru societatiei. Art. 51. Conservatoriulu remane catra societate respundietoriu cu starea lui pentru perderile său dau- nele mai mari casiunate din neprevederea si incuri’a lui. Art. 52. Dăca după trei admonițiuni in scrisu. făcute de comitetu conservatoriului pentru negligentia, elu totu persista in ea, comitetulu va potă (dăca se- siunea adunarei nu va fi pana in o luna), se ren- duăsca suplinitoriu conservatoriului abatutu pre unu >. altu membru, carele va administra in respunderea conservatoriului abatutu. Dirigentii. Art, 53. Dirigentii otarîti de comitetu la fiacare esercitiu prin votu secretu, veghiaza asupr’a ordinei in dîlele si orele respective ale esercitiiloru, cumu si regulata venire si pazire de datorii din partea magi- stratiloru. Art. 54. Dirigentii făcu in programele generali de serbări ale societatiei, consultandu pre magistrii, partea, ce fiacare esercitiu are a avea in serbare, in- dicandu anume si membrii, ce voru lucra, său persă- nele, ce au a fi premiate. Art. 55. Dirigentii făcu proiectele speciali re- lative la respectivele loru esercitii si le supunu cer-g cetarei, aprobarei si promulgarei comitetului. Ț Art. 56. Dirigentii sunt datori a espune comi- tetului macara ua-data in fiacare trei luni in scrisu in ge- eserci- raportu, aratandu: a) Inbunatatirile si resultatele dobândite nere si din respectulu flăcărui membru. b) Inbunatatirile ce sunt de realizatu. c) Abaterile mai mari urmate in cursulu tiiloru. d) Statistic’a fiacarui esercitiu. Dirigentele dârei la semnu va tienea si statistic’a focuriloru si a concursuriloru. < Secretarii. f Art. 57. Secretarii cei doi ai comitetului sunt: secretari si ai adunariloru societatiei. । Ei redactăza procesele verbali ale adunarei si; ? ale comitetului si ecspedăza actele, ce decidu aceste! | adunari, său presiedintele loru. — 153 — Ei tienu archivulu si bibliotec’a societatiei in re- gula cu inventare. Art. 58. Secretariulu celu mai june de etate tiene tabel’a mobile si stabile pentru cmidscerea indata a membriloru de tota categori’a a societatiei. Aceste tabele voru fi pe litere alfabetice. Ele voru arata: a) numele si famili’a; b) profesiunea; c) dat’a admiterei si in urm’a a ce propunere; d) do- miciliulu; e) osebite notati uni. Art. 59. Unulu din secretari tiene registrele de intrare si celu alu doilea pre cele de ecspedire si esire. Sortii decidu care anume. Art. 60. Fiacare secretarii! face ecspedirea lu- crariloru ce resulta din procesnlu verbalii, care’lu a redactatu elu, pana in cinci dîle celu multu dela ota- rirea aceloru lucrări de comitetu sdu de adunare, si le supune revisiunei si subscrierei presiedintelui. Art. 61. Nici o cliarthia nu se espedeza dela societate fara subscrierea presiedintelui, seu prin au- tori sare a vicepresiedintelui. Membrii de comitetu. Art. 62. Membrii de comitetu, carora nu li s’a datu o funcțiune din cele mai susu prevediute, se atasidza prin votulu secretu alu comitetului, pe langa membrii funcționari si anume: trei pe langa primulu dirigente alu dârei la semnu; unulu pe. langa alu gim- nasticei; unulu pe langa alu armeloru; unulu pe langa conservatorii!. Aceștia lucrdza cu totulu după povatiuirea pri- miloru dirigenti si in vedere cu regulamentele speciali. CAPITOLUL!! X. Comitetulu. Art. 63. Comitetulu are administratiunea mo- rala si materiala a societatiei in mărginirea statute- loru si a regulam enteloru. Comitetulu are urmatdricle atribute principali: a) A îngriji cu zelu, staruintia si iubire de mer- sulu si prosperarea societatiei. b) A representa societatea in relatiunile ei esterne si respective interne. c) A veghia la întocmai pazire de catra membrii si funcționarii societatiei a datoriiloru flăcărui. d) A stărui din tdte puterile la manutienerea concordiei si stimei reciproce intre membrii societa- tiei, impedecandu reulu din data ce se ivesce, prin intielepte si prudente mesuri. e) A provoca tdte îmbunătățirile in interesulu societatiei si in vedere cu scopulu ei. f) A priimi cererile de admitere in societate si a regula prin votu asupr’a loru, cumu si asupr’a es- eluderiloru. g) A consilia amicale pre membrii in interesele societatiei si prin presiedintele ei si a lua tdte mesu- rile in fația cu ce calea statutele si regulamentele, precumu la art. respectivi se arata. h) A priimi darurile si subventiunile ce s’aru face societatiei fara conditiuni d’acele, care făcu ne- cesarii! votulu adunarei generale. i) A redacta si stabili, consultandu dirigentii pri- mi respectivi, diversele regulamente ale societatiei. Aceste din data ce se voru fi afisiatu in loca- Inlu principale alu societatiei, sunt considerate de promulgate si deplinu ecsecutabili. Pana in trei luni dela votarea acestoru statute, comitetulu e tienutu se fia promulgata regulamentele speciale mai urginte. k) A esecuta cu sinceritate tdte decisiunile adu- nariloru generale. 1) A veghia asupr’a modului, cumu casieri’a ’si tiene registrele si a priimi dela casieriu la fiacare trei luni tabela de situatiunea cassei. m) A lua mesuri energice pentru incassarea ve- nituriloru societatiei, după provocarea, ce va priimi dela casieriulu societatiei. n) A face ordinea dîlei adunariloru generali. Numai propunerile ce se făcu de membrii contr’a comitetului, se înscriu la ordinea dîlei de catra insasi adunarea. o) A decide de serbările ordinarii si straordinarii ale societatiei. , p) A duce după budgete si credite spesele societatiei. q) A numi sdu înlocui si destitui după interesele serviciului pre impiegatii salariati ai societatiei. r) A decide de convocările straordinari ale adu- nariloru societatiei. Art. 64. Comitetulu la adunarea generala din lanuariu va presenta raportu detaliatq de situatiunea morale si materiale a societatiei. Pe langa acestu raportu se va presenta si ra- portulu casieriei cu tabel’a situatiunei cassei. Art. 68. Comitetulu va propune societatiei in sesiunea din Octombre cu deosebire, îmbunătățirile, ce va crede in interesulu societatiei. Art. 66, Comitetulu este in dreptu a da ori- carui membru însărcinări din cerculu activitatiei so- cietatiei. Fara motive admisibile nimeni nu pdte re- fusa asemene însărcinări. Art. 67. Comitetulu pdte a propune adunariloru numirea de membrii de ondre. Membrii inse au si ei initiativ’a acestoru propuneri. Art. 68. Comitetulu e oblegatu a tiene siedintie ordinarie celu puținu la cincisprediece dîle. Cele estraordinarie le convdca presiedentele după trebuintia. Art. 69.. Comitetulu este in siedintia lucratdre, fiindu facia pe langa presidente (sdu in lipsa vicepre- siedentele prin delegatiune), si celu puținu 7 membrii. Art. 70. Membrii de comitetu, carii voru lipsi la 4 siedintie ordinarie consecutive, fara motivu admi- sibile, voru fi inlocuiti de comitetu cu membrii pro- visorii aleși: a) Dintre acei membrii, cari la ultim’a votare de membrii comitetului, au avutu voturi mai multe, după cei cari au avutu maioritatea. 26 — 154 — b) Si in lipsa de asemene membrii, se voru numi tragendu la sorti intre toti membrii cu diploma. CAPITOLULU XL Impiegati salariati de societate. Ar t. 71. In servicinlu societatiei si alu comite- tului stau: a) Magistrii de diversele esercitii: b) Unu ajutoriu comptabile. c) Unu intendentu alu localului de dare la semnu. d) Servitori după budgetu. Art. 72. Ajutoriulu comptabile sta la disposi- tiunea casieriului si este numitu de comitetu după propunerea casieriului. Art. 73. Intendentulu are datoria, sub privigherea primului dirigente alu dârei la semnu: a) Se ingrijdsca de servicinlu semneloru si de tienerea loru in stare buna. b) Se ingrijdsca de localulu si parapetele din coprinsulu institutului dârei la semnu, anuntiandu si provocau du pre primulu dirigente pentru ori-ce stri- catiuni sdu lipse. c) Se conserve armele de dare la semnu in ser- viciulu membriloru in dîlele de exercițiu ordinariu. Art. 74. In serviciulu dârei la semnu va fi unu carabinariu, care va asista la fiacare dare la semnu. Acesta va fi datoriu: a) Se tiena unu numeru indestulatoriu de arme bune si munitiuni pentru membrii, carii nu posedu arme. b) Se aiba cu elu instrumentele necesarii pentru a face la momentu micile reparatiuni si curățirea ar- meloru membriloru societatiei, cari dau la semnu in acea dî. Curățirea de duoe ori a armei unui membru si micile reparatiuni la faci’a locului le face carabina- riulu fara plata. Art. 75. Pentru serviciile ce carabinariulu face societatiei si pentru chiri’a armeloru, ce împrumuta membriloru, elu va avea dreptulu a priimi dela cei, carora le da arme, o plata, a cărei cantitate va fi mai dinainte otarita de comitetu si afisiatu in hala. Art. 76. La postulu de carabinariu si pre catu e posibile si la acelu de ajutoriu comptabilu, se voru preferi membrii din societate, cunosccndu serviciile respective ale acestoru funcțiuni. CAPITOLULU XII. Avere si budgetu. Art. 77. Averea societatiei se constitue din a) Imobilie. b) Mobiliarii!, aparate etc. si c) Capitalele ce s’aru depune cu timpulu cu procente. Art. 78. Venitulu societatiei se constitue din a) Tacs’a de 24 lei, ce va plati odata la intrare fiacare membru seu aspiranții membru. b) Contributiunea ce va plati fiacare membru de lei nuoi 12 pe fiacare trei luni, putendu-o plati si < mensuale. c) Subventinni. d) Daruri, contributiuni benevole, venituri dela cartusie, baluri, serate etc. e) Neprevediute si f) Procentele sumeloru capitalisate. Art. 79. Spesele ordinarie ale societatiei voru fi: a) Salariele impiegatiloru. b) Chirii de locale. c) Intretienerea localului nou alu dârei la semnu. d) Intretienerea, repararea si înmulțirea aparate- loru, armeloru etc. c) Publicări diverse, intre care si analele. f) Spese de ceremonii, serbări si premii. g) Iluminații si incaldîtu. h) Spese de cancelaria si- diplome. Estraordinarie spese voru fi de astadata: a) Imbunatatirea si completarea localeloru ndua dela loculu dârei la semnu, si b) Taiarea si plantarea gradinei. Art. 80. Budgetulu venituriloru si cheltueliloru se proiecția de comitetu si se voteza de adunare in sesiunea din Octombre. Art. 81. Ddca din impregiurari budgetulu n’a fostu votata pana in lanuariu, comitetulu admini- streza după budgetulu vechin. CAPITOLULU XIII. Adunările generali. Art. 82. Sunt trei adunarie generali ordinarie pe fiacare anu: 1) La prim’a dumineca din Maiu; 2) la prim’a dumineca din Octombre; si 3) la a dou’a du- mineca din lanuariu. Art. 83. Adunarea generale e constituita cu veri- cati membri voru fi presenti, dupace va fi fostu con- vocata prin publicatiune in celu puținii doua foi si cu cincisprediece dîle nainte, repetînduse publicatiunea in tdte dilele. Art. 84. Adunarea generale din Oct. se ocupa A mai alesu de budgetulu societatiei. Adunarea din lanuariu se va ocupa cu cercetarea compteloru si cu alegerea membriloru noului comitetu. Art. 85. Alegerea comitetului se face cu votu sccretu si cu maioritate absoluta. Deca sunt membri, cari la anteiulu scrutiniu n’au intr’unitu maioritatea absoluta, se pasiesce la alu duoilea scrutiniu, in care decide maioritatea relativa. . # Vechiulu comitetu presiede adunarea si reguldza administratiunea societatiei, pana in momentulu ime- diata după proclamarea scrutiniului alegerei noului comitetu. Art. 86. Adunarea pdte esclude indata din so- ' cietate pre acei membrii, cari aru refusa fara motive i admisibile funcțiunile ei onorifice, in cerculu activita- .. tiei societatiei. ₍ Art. 87. Coinptele casieriei societatiei se cerce- tdza de catra o comisiune de 5 membrii, alesa de catra ’J — 155 — adunarea generale din lanuariu, in urm’a instalarei noului comitetu. Alegerea se face cu votu secretu. Art. 88. Comisiunea cercetăza si observa corup- tele casieriei, registrele etc. in vedere cu regulamentele, budgetele, creditele si piesele justificative si arăta adu- narei intr’unu raportu detaliata cele aflate, pururea ascultandu pre vechiulu casieria in Îndreptările sale. Conclusiunile comisiunei sunt- definitive esecu- tabilii, după citirea loru in ‘adunare, deca in contra loru nu reclama casieriulu vechiu, său comitetulu din care acela lua parte. In casu de reclamare, adunarea decide prin desbateri. Art. 89. Membrii adunarei au inițiativa pentru verice propuneri in cerculu scopului societatiei. Propunerile aceste le înscrie comitetulu la ordi- nea dilei pentru sesiunea urmatdria, deca nu afla cu cale a se trată de urgentia de adunare. Propunerile tindiăndu a acusă seu a blama pre comitetu, său vreunu membru altj acestuia, se punu imediata la ordinei dilei, care o fisăza adunarea. Art. 90. Adunarea generale a societatiei are su- prem’a conducere a intereseloru ei morali si mate- riali. Dccisiunile ei sunt legi pentru vericare membru. Art. 91. Adunarea singura numesce presiedentii si membrii de ondre. Art. 92. Deschiderea si închiderea adunarei o face presiedintele societatiei si in lipsa vicepresiedintele. Art. 93. Decisiunile adunarei se dau prin ma- joritatea voturiloru. Votarea se face: a) Prin scrutiniu secretu, pen- tru persdne; b) prin apelu nominale; c) prin sculare si siedere; d) prin aclamare, candu nu se ridica trei membrii care se protesteze. In Gestiunile de modificări de statute, de bud- getu, aprobări de compte, blamuri său acusatiuni a- duse comitetului, său vreunui membru, se votăza prin apelu nominale. Art. 94. Resumatulu lucrariloru adunariloru se publica in analele societatiei si in vreunu diariu mai respanditu. CAPITOLULU XIV. Durat’a societatiei, modificare de statute si disolutiunea ei. Art. 95. Societatea esista, pe catu tempu va nu- meri unu minimumu de 25 membrii. Art. 96. Statutele aceste sunt modificabile in verice articlu, afara de acei ce coprindu scopulu so- cietatiei (art. I. si II.). Indata ce acești articlu s’aru altera său modifică, societatea e considerata disoluta. Pentru a aduce vreo modificare la alte article, propunerea va trebui se fia presentata adunarei sus- tienuta de 50 membrii cu diploma. Propunerea de modificare coprindiendn in de- taliu motivele, se va publică prin diarie, si se va luă in desbatere numai in sesiunea ordinaria vîitdre a a- dunarei, adeca după patru luni. Se cere votulu a % din Nr. membriloru presentii pentru propunerile de acăsta natura. Art. 97. In casu de disolutiune a societatiei prin fortia maiora, ori lipsa de membrii, ori abatere dela scopulu societatiei, comitetulu in activitate licuidăza datoriile societatiei si incasăza veniturile ei, publicandu prin diarie tabel’a ultimei situatiuni a casei. Indata apoi comitetulu regulăza avutulu netu alu societatiei astufeliu: a) Localulu de dare la semnu cu ale sale se va incredintiă primăriei cu inventariu estimativii si de- taliata. Acăst’a nu’lu va pută trece, in cursulu ani- loru de stăpânire ai societatiei asupra locului cedatu, decatu acelei societăți romane, care s’aru reinfiintia cu statutele aceste in tocmai. In asemene casu sunt de dreptu membrii ai a- cestei societăți vericare dintre membrii vechiei socie- tăți, după cererea loru. b) Capitalele neto remase se voru depune la cas’a centrale a statutului cu dobanda. Nime nu pdte atinge aceste capitale in cursu de diece ani, deca societatea nu se reinfiintiăza totu cu din vechii membrii. La împlinirea acestui terminu, banii depuși se voru dă pentru scolele romane. c) Drapelulu, sigilele si insignile societatiei diso- lute se voru incredintiă museului. Statutele originali si actele diverse se voru depune la archiv’a statului, său nepriminduse acolo, la Primăria. CAPITOLULU XV. Dispositiuni transilorii. Art. 98. Dispositiunile acestoru statute se voru pune in esecutiune dela dio’a votarei loru de aduna- rea societatiei. Articli inse, relativi la cotisatiuui si tacse (afara de a diplomei) sunt esecutorii dela '/₁₃. lanuariu 1869. Art. 99. Tdte dispositiunile si regulamentele con- trarie acestoru statute sunt si remanu desfiintiate. Votatu in adunarea generale dela a/₁₄ Febr. 1869. C 1 i 0. Series Vajvodarum Transilvaniae. (Continuare). 1497 Bartholomaeus Dragfi Vajvoda. Reg. Arch. T. I. 1497 Stephanus de Telegd Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1498 Bartholomaeus Dragfi Vajvoda et Comes Siculorum. Sze- redai „Series Epp.“ Vide Cap.¹ Alb. 1498 Bartholomaeus Dragfi Vajvoda. C. D. T. IV. 1498 Bartholomaeus Dragfi Vajvoda. S. C. D. T. V. 1498 Stephanus Telegd Vice-Vajvoda S. C. D. T⁻ V. 1498 Petrus Comes de Bozin Vajvoda. Vide Schaeseus in nota. 1498 Petrus Comes de S. Georgio et Bozin Vajvoda et Comes Siculorum. C. D. T. IV. Vide et Wagner anal, famil. 1498 Petrus Comes de S. Georgio et Bozin Vajvoda. Supl. Cod. Dipl. T. V. 1499 Petrus Comes de S. Georgio et Bozin Vajvoda. S. C. D T. V. ter. et Siculorum Comes 1499. 1499 Petrus Comes de S. Georgio et Bozin Vajvoda et Comes Siculorum. C. D. T. IV. 1500 Petrus Comes de S. Georgio Vajvoda. Reg. Arch. T. II. — 156 — 1500 Petrus Comes de S. Georgio Vajvoda. Szeredai „Not. Capit. Alb.“ Vide Corona. 1501 Petrus Comes de S. Georgio Vajvoda. Szeredai „Not. Capit. Alb. — Hic Judex Curiae et Com. Siculorum 1501. Vide Batthyan. Leg. Ecc. I. 1501 Idem Petrus — una Judex Curiae. C. D. T. IV. ejus frater fuit Christophorus. 1501 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae Vajvoda et Comes Siculorum. S. C. D. T. V. 1501 Bartholomaeus Dragfi Vajvoda. Szirmai Szathmăr II. 1502 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae Vajvoda et Comes Siculorum. S. C. D. T. V. 1502 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae etc. Reg. Arch. T. 1. 1503 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. S. C. D. T. V. 1504 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. S. C. D. T. V. 1504 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. C. D. T. IV. 1504 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1505 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. Reg. Arch. T. I. et T. III. 1505 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. C. D. T. IV. 1505 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. S. C. D. T. V. 1505 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. Batthyănyi Leg. Ecc. T. I. 1506 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae. S. C. D. T. V. diutius e Transilvania absens 1506. 1506 Benedictus de Thur Vice-Vajvoda. C. D. T. IV. 1506 Benedictus de Thur Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1507 Petrus Comes de S. Georgio et Bozin Vajvoda et Comes Siculorum. Reg. Arch. T. II. 1508 Petrus Comes de Bozin. Szeredai „Notit. Capit. Alb. 1508 Petrus Comes de Bozin etc. S. C. D. T. V. 1509 Petrus Comes de Bozin etc. S. C. D. T. V. 1509 Petrus Comes de Bozin etc. Reg. Arch. T. I. et T. II. 1509 Emericus de Pereny Locumtenens mandat in Transilvania. S. C. D. T. V. 1510 Petrus Comes de S. Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. S. C. D. T. V. 1519 Leonardus Barlabăsi Vice-Vajvoda. S. C. D. T. VI. 1519 Nicolaus Hagymăs de Berekszo Vice-Vajvoda et Vice- Comcs . Siculorum. 8. C. D. T. VI. 1519 Franciscus Kendi Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. 1. 1520 Joannes Zapolya Vajvoda. Reg. Arch. 1. II. 1520 Leonardus Barlabăsi de Hederfăja Vice-Vajvoda. Reg. Arch. Tomo II. 1521 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. Suppl. C. D. T. VI. 1523 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. Suppl. C. D. T. VI. 1523 Leonardus Barlabăsi Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1523 Stephanus Tomori Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1524 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. Suppl. C. D. T. VI. 1525 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. Suppl. C. D. T. VI. 1525 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. C. D. T. IV. 1525 Stephanus Tomori. Vide Sz. Mărton Comitatus Kiikollo. 1526 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. Suppl. C. D. T. VI. 1526 Petrus Pereny docet Eder in Simig. Licet Simigianus, asserat, Emericum Czibăk fuisse A¹ ajvodam constitutum. 1527 Petrus Pereny Vajvoda et Comes Siculorum. S. C. D. T. VI., fuit Joannis Regis. 1528 Petrus Pereny. Vide Corona. 1529 Alexius Bethlen Vice-Vajvoda et Vice-Comes Siculorum. S. C. D. T. VI. 1529 Petrus Pereny Vajvoda. S. C. D. T. VI. (Va urma). 1510 1511 1511 1511 1513 1514 1514 1515 1515 1515 1516 1517 1518 1518 Petrus Comes de S. Georgio et de Bozin, Judex Curiae, Vajvoda et Siculorum Comes. Vide „Verbotzi Istvăn emle- kezete Pesten 1819.“ II. kotet. Petrus Comes de S- Georgio, Judex Curiae et Vajvoda. S. C. D. T. V. Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. Suppl. C. D. T. V. Vajvoda Saxonum a jurisdictione Vajvodarum exemtorum est Joannes Zapolya. Leonardus Barlabăsi de Hederfăja Vice-Vajvoda et Vice- Comes Siculorum. S. C. D. T. VI. Petrus jam Judex Curiae. Reg. Arch. T. II. Joannes Zapolya. Szeredai „Notit. Capit. Alb.“ Joannes Zapolya. Vide Abrudbănya. Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. C. D. T. IV. Joannes ~ J oannes Joannes Joannes Joannes Vajvoda. Zapolya Vajvoda. Zapolya Vajvoda. Zapolya Vajvoda. Zapolya Vajvoda. Zaholya Vajvoda S. C. D. T. VI. S. C. D. T. VI. C. D. T. VI. Reg. Arch. T. II. Vide Sandor. et Leonardus Barlabăsi Vice- 1519 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculor. C. D. T. IV. 1519 Joannes Zapolya Vajvoda et Comes Siculorum. S. C.D. T. VI. Ad Nr. 159 — 1869. Publicarea baniloru incursi la fondulu asoc. trans. dela sied. comit, din 8. Maiu a. c. pana la siedinti’a aceluia din 8.. luniu a. c. 1) Prin dn. protop. alu Giulei Alimpiu Barboloviciu s’a trimesu la fondulu asoc. că oferte benevole sum’a de 38 fr. v. a., si anume dela urmatdriele parochii si filiale din Tractulu prot. alu Giulei: a) Borsi’a 4 fr.; b) Dragu 4 fr.; c) Ascileulu de susu 3 fr.; d) Sinteu 3 fr.; e) Uifalaulu magiaru 3 fr.; f) Huseu- Macicasiu 3 fr.; g) Giul’a 3 fr.; h) Valasutu 3 fr.; i) Adalinn 2 fr.; k) Babutiu 2 fr.; 1) Badocu 2 fr.; m) Crasiu 2 fr.; n) San- Martinu Macicasiu 1 fr.; o) Christurelu 1 fr.; p) Ciumafai’a 1 fr.; q) Chidea 1 fr.; cu totulu 38 fr. v. a. 2) Dela dn. protopopu in Mezo-Sz.-Mărton, Gregoriu Ele- chesiu s’a trimesu că tacsa de m. ord. pre a. cur. 186%, cumu si pentru diploma cu totulu 6 fr. 3) Dela dn. capitanu Stephanu Borgovanu că m. ord. nou si pentru diploma 6 fr. 4) Dela dn. capitanu iu pens. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu că tacsa dc m. ord. pre 186s/g 5 fr. 5) Prin Rm. dn. parochu si protop. onor, in Abrudu, Ale- sandru Amosu Tobiasiu, s’a trimesu la asoc. pentru Ddmn’a ve- duva Salvin’a Tobiasiu tacs’a de m. fundatoriu 200 fr- 6) Prin Rm. dn. protopopu si vice-presiedinte alu asoc. loanu Hanni’a s’a administra tu la cass’a asociat. 10 fr. v. a. si anume: a) dela dn. protopopu loanu Tipciu tacs’a de rn. ord. pre 186% 5 fr.; b) dela dn. parochu Nicolae Lazaru tacs’a de m. ord. pre 186% 5 fr. 7) Prin zelos’a staruintia a dlui notariu si colectoru Ni- colae Ciugudeatiu s’au trimesu la cass’a asoc. că colecta dela co- mun’a Poian’a 25 fr. Sibiiu in 8. luniu c. n. 1869. Dela secretariulu asoc. trans. romane. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Bedactoriu secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romer & Kamner.