a#.» Acesta foia ese “• cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto Va poștei. ----------- Nr. 11. TRANSILVANIA. F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Brasiovu 1. luniu 1869. ----------- Abonamentulu se * face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza Ia Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii co- lectori. ? ----------“X-V^S Anulu II. Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711. (Continuare). 1689. Dintre cele însemnate la anulu acesta noi scotemu numai urmatdriele. Călugării papistasiesci din Odorheiulu secuiescu se folosescu de visiunile fanatice ale unui cantaretiu si sierbitoriu ghebosu alu loru, câ se’lu arate de prof- , fetu, la carele ar fi venitu angerulu lui Ddieu, pen- trucă se’lu trimitia in calitate de ambasadoru (solu) catra principele Transilvaniei. In adeveru ca ei au si adusu pe acelu desiuchiatu la bietulu Apaffi, cărui ii dîse ghebosului Angerulu imi porunci, câ se’ti spunu măriei tale, că deca in patrudieci de dîle nu te vei face papistasiu, tier’a Transilvaniei se va cu- funda sub pamentu. Tocma si catoliciloru cu mentea sanetosa le era rusîne de asemenea secătură. Ceea ce urmdza acilea, de si pre scurtu, suna la adres’a istoriografiloru Munteniei. Cserei adica spune acestea: „Intr’aceea generalulu Haissler luandu din ar- mat’a cea mare siepte regimente de calarime, irupse in Tidr’a romandsca la Bucuresci, care este resiedenti’a vaivodului, pentrucă se subjuge si acea tiera pe sam’a imperatului, pentrucă insusi vaivodulu ilu chiamase pe sub mana, ’din care causa imperatulu ii dete titlu de Princeps imperii pentru tdta famili’a lui. Acîi Haissler începuse a ridica si siantiu, in care se’i re- mana dstea; dupace inse oficiarii nemtiesci începură a despolia pe boieri după datina loru, atatu vaivo- dulu, catu si boierii romanesci se'instrainara de catra densulu. Deci vaivodulu stramutanduse din Bucuresci, trimise după tatari, carii si veniră fdrte iute si cu tabera mare; dra vaivodulu voindu a sierbi la ambe parti, scrie lui Haissler in secretu, că se’si vddia de capulu seu, pentrucă tatarii vinu cu potere mare. Haissler inca nu luă lucrulu de gluma, ci se re’ntdrse iute cu regimentele prin pasulu Branului si le asiediă pe la cortele in Transilvani’a. Asia valachii remasera in pace si le prinse bine, că in tier’a loru nu este nici-una cetate sdu fortardtia tare, unde ndmtiulu se se pdta încuiba bine. Macaru de nu ar fi avutu nici Transilvani’a nici-odata vreo cetate incongiurata cu muri, că nu ar fi apucatu pre atatea mani de turci si de nemți si nu le-ar fi platitu atata tributu*).“ *) Cu cetati fara cetati: mentea, virtutea, libertatea, bra- tialc mișcate de adeveratulu patriotismu, care despretiuesce mor- țea, acestea decidu sortea tieriloru. Not’a comp. In același anu imperatulu dă lui Midi. Teleki titlu si rangu de Comes imperii, că pretiu nou pentru Transilvani’a. Turcii perdu si cetatea Sighetu. Ludo- vicu ducele de Baden, acumu comandante supremu, bate pe turci la Niss’a in Bulgari’a (Sept. 25.), ocupa si Diiulu (Vidinu, in 14. Oct.) si era p’aci se trdea pana la Odriiu (Adrianopole); au intrevenitu inse alte greutati mari, incatu Albani’a, Bulgari’a si Serbi’a cu- rendu se pierdură drasi. Intre regele Franciei si im- peratulu nemtiescu se re’nnoiesce guer’a infricosiata. Totu in acestu anu arse si Brasiovuld in mo- , dulu celu mai infricosiatu. Despre acelu focu Cserei scrie asia: „Au arsu cetatea intrega cu tote stratele sale. Daun’a nu se pdte spune, nici pretiuf, pentruca aceea nu ajunse numai pre cetatieni, ci si pre boierii transilvani si pre nobili, ba si pre boierii cei mari din Valachi’a* si pre comerciantii străini, carii pre acelu tempu de guera isi depusesera acolo tdte avu- țiile loru cele mai scumpe spre securitate. Nici că s’a mai vediutu unu focu că acela, pentrucă in un’a dra ocupă cetatea intrdga, sfarmă boitele cele mari si tari ale caseloru de pre langa biserica si turnu, dra gratariele cele tari de feru, care era impregiurulu bisericei pre langa păreți, le incovoiă că si cumu aru fi fostu de pensa. De atunci Brasiovulu nici că se mai restaură precumu a fostu, nici că se va mai re- staura in dîlele mele. Caus’a focului nu o scie ni- meni nici pana in dio’a de astadi. Este prepusu spri- jonitu cu multe rațiuni, că garnisdn’a nemtiesca ar fi pusu foculu, despre care puținu ne indoimu; inse cu ce scopu si din a cui facțiune? Acesta este unu secretu. Multi esplica acestu casu in multe moduri; eu ilu lasu intru atat’a*). “ In anulu acesta dstea nemtidsca si cea transil- vana au cantonatu tdta var’a si tdmn’a totu in sian- tiurile din pasulu Buzeu, pentrucă se nu se intcmple ceva din acea parte. Nu s’u intemplatu in acestu anu, a venitu inse in anulu urmatoriu. 1690. Evenimentele acestui anu se potu renu- mera cu totu dreptulu intre cele mai interesante, din care causa acestu cronicariu inca se ocupa mai pre largu cu ele, dra noi scdtemu din trensele acestea. „Vediendu Pdrt’a turcdsca, cumuca Transilvani’a *) Se cuvene a sci, câ pana inainte cu vreo suta dc anii', chiaru si in-Brasiovu, precumu si in Clusiu, se mai vede,a inca). coperisie nu numai de sîndile, de care se mai vedn si astadi, ci tocma si de paia. Nici sasii n’au edificatu totudeauna asia so- lida, precumu edifica dela unu tempu incdce. Not’a comp. 21 — 122 — s’a rnptu de catra ea si s’a incliinatu nemtiului, era trupele imperatului ncmtiescn an ocuputu cetatile si că armat’a nemtiescu vine in toti anii la Transilvani a in cortelu de-a gat’a, era primaver’a ese odichnita si pregătită bine de bataia, isi batea capulu, cumu se reocupe Transilvani’a; era fiinduca pe boierii transil- vani era manidsa si nici că se potea încrede loru, de alta parte Mich. Tokolyi ii remase credintiosu, ii conferi lui pfincipatulu Transilvaniei, trimitiendu’i după datina busduganu, stindartu si imbracandu’lu cu caf- tanu, dete langa elu si unu sardariu turcescu cu unu numeru anumitu de trupe turcesci si tataresci, cala- rime si ieniceri; fiiulu mai micu alu chanulu tatarescu inca se alatura langa elu, era vaivodului. din Vala- chi’a*) inca i se porunci, că se merga cu tota oștea sa spre ajutoriu lui Emericu Tokolyi. “ „Mai nainte de a intra Tokolyi (în Transilvani’a), principele Michailu Apaffi bolnavinduse pe neașteptate, a trei’a dî (in 15. Aprile) repausă in Fagarasiu, dra soți’a sa morise mai nainte de aceea cu unu anu si diumatate. Despre caus’a mdrtei lui sunt mai multe faime; unii dîcu, că a fostu lovitu de apoplecsia, altii, că Michailu Teleki l’ar fi ucisu prin veninu; era eu dîcu dieu, că nu sciu cumu s’a intemplatu. Atata este mai pre susu de indoiela, că principele pe catu- va tempu se smintise de mente, dra căușele au fostu, că elu vcdiîi, cumuca ndmtiulu ocupase tidr’a, că in cetati si fortaretie bagase garnisdne, că pre locuitorii tierei aruncă contributiuni infricosiate, că din saline, tricesime, mine de auru nu avea mai nici unu venitu in tempu de guera, că dominiale fiscali le scamotasera din man’a lui boierii de langa densulu, precumu Te- leki, Nalăczi, Lad. Szdkely, Pavelu Inczddi si mai multi că aceștia, intru atat’a, in catu in man’a lui au remasu aprdpe numai cddele fiscalitatiloru; mai era ingrijatu si din causa, că elu fiindu omu betranu, ne- vasta sa mdrta, fîiu-seu necrescutu. boierii necredin- tiosi catra elu, după mdrtea sa cas’a intrdga i se va preface in ruine. Superatu si ingrijatu pentru ase- menea lucruri, siese septemani nu vorbi cu nimeni, nu voiă nici se manance, ci amblă ne’ncetatu in susu si in diosu prin sala, suspinandu profundu. Boierii ’lu inbarbată si consolă destulu, inse in desiertu, in fine luara cateva saculetie de bani, pe care i le a- ducea pe fiacare dî, că si cumu aru fi totu saculetie noua cu bani, apoi ii dîcea: „Marii’a ta, acești bani ii aduse acmîi Stefanu Apor dela tricesima; acești bani ii aduse Pavelu Inczddi dela saline; acești bani ’ia trimisu cutare si cutare epistatu (prefectu) de curte; pentruce te superi marii’a ta, candu ai bani destui?" Asia incetu cu incetisiorulu isi mai veni in minți si se mai vindecă de nebuni’a sa; după aceea inse’i veni pofta mare, că se se insdre; candu cerea pe veduv’a lui Stefanu Mikd, candu pe a lui Gcorgic Vder, care amenddua era veduve prea frumdse. Elu ar fi luatu pe un’a din acelea, nu l’a lasatu inse Teleki, de care *) Constantinii Brancovanu. acuma se temea atatu de multu, in catu si candu vorbea altu cineva cu principele, totudeaun’a punea se panddsca, nu cumuva vene Mich. Teleki, dra altii, cu carii voiă se vorbdsca, intră la elu pe usi secrete, că nu cumuva se afle Teleki.u „Asia mori blandoculu Mich. Apaffi, carele ar fi fostu mai bunu de popa, că de principe. Acestu omu nu avea nici o grija de afacerile tierei. Ddca si obvenea cate unu lucru, elu totudeauna dîcea: „Vedeți dvdstra boieri, cumu va afla cu cale jupanulu Teleki.u Ii placea la venatu din teneretiele sale; ii placea fdrte multu si oroldgiale, care fiindu făcute in multe forme, era puse in ordine in locuinti’a sa; totu- deauna cu acelea ’si perdea tempulu, era alte ori citea, sdu traducea cârti*). Pentru cai, arme, vestmente, economia, nu avea nici una inclinatiune, precumu se cuvene barbatiloru. De mds’a si curtea lui îngriji totu soți’a sa, pre catu se află in vidtia. Ddca Apaffi ar fi mai vietiuitu multu in urm’a soției sale, dieu * că in fine ar fi ajunsu, că se nu aiba nici panea de tdte dîlele, pentrucă ddca ’lu chiamă cineva numai la unu prandiu, insielă din man’a lui cate diece ddua- sprediece case de iobagi. Boierii ’lu induplecă la ori- ce voiă ei; nici că s’au comisu sub nici unu principe atatea crime in Transilvani’a, cate s’au comisu in dîlele acestuia; dea inse, că ei si repusera (prăpădiră) tidr’a din caus’a moletiunei lui. L’au inmormentatu in Melencrogu (Almakerdk), la mosii’a sa, in mauso- leulu familiei apaffiane. Indata după mdrtea lui, Na- lăczi, Teleki, Pavelu Inczddi furara totu ce aflara in bani si in scule si impartîra intre sine, dra fiiului seu ii remase puținu, de si ddmn’a (mamas’a) ii castigase cu tdte midiuldcele si pre tdte calile avutii mari. De asemenea câștiguri nu se prea bucura posteritatea." „După mdrtea principelui, de si fiip-seu era prin- cipe alesu, fiindu inse prea teneru, asiediara unu con- siliu de stătu sub presiedenti’a lui Mich. Teleki, pen- trucă acela se administre tidr’a si in numele si sub sigilulu aceluia se se faca espeditiunile. Era acumu Teleki isi batea capulu, cumu se se faca principe alu Transilvaniei, dra apoi că unu nemultiamitoriu ce era, pe tenerelulu Apaffi se’lu scamoteze afara din prin- cipatu. Deci elu trimise la imperatulu nemtiescu in secretu pe Pavelu Nagy, care era omu credintiosu alu seu si mai apoi se făcuse patriotu bunu, cu mi- siune, că se soliciteze principatulu pentru densulu si se asigure pe ministeriu, că elu (Teleki) va conserba tidr’a in fidelitate catra imperatulu nemtiescu. Intr’a- ceea Ddieu inca s’a fostu saturatu de multele lui fac- țiuni; pana se re’ntdrse Pavelu Nagy, Mich. Teleki perise**). “ După acestea cronicariulu descrie batali’a dintre *) Adica din latinesce, că acea limba o sciă. Not’a c. ** ) Acestu cronicariu candu vorbesce de boieri mari, inse blastemati, nu dîce că au moritu, ci că au peritu (el vesze, el ve- szett). Intocma asia vorbesce si astadi una parte din secui si mai tota romanimea transilvana. Not’a comp. — 123 Zernesci si Tohanu si resultatele ei in modulu ur- matorin: „Parte mare din regimente apucasera a esf din imperiu sub comand’a ducelui de Lotaringi’a in con- tra francului, era preste armat’a remasa in Ungari’a in contra turciloru fu pusu de comandante Ludovicu, ducele de Baden. Era fiinducă se latîse faima, că turculu ar veni cu potere mare, că se recuceresca Belgradulu serbescu, ducele de Baden alergă spre «pararea acelei cetati; ăra in Transilvani’a remasera siepte regimente sub comand’a generalului Haissler. Din acestea pe trei le postă Ta P6rt’a-de-feru spre a fi de custodia, era cu patru veni elu insusi in Trei- scaune si anume in taber’a dela Buzeu, din causa că aflase, cumucă Emericu Tbkblyi ar sta se trăca prin Munteni’a incdce spre a ocupa domni’a principatului Transilvaniei. Un’a parte a trupeloru transilvane esise cu ducele de Baden sub comand’a lui Lad. Gyulaffi; era pre ceealalta parte adunanduo atatu din comitate, catu si din secuime, o puseră sub comand’a lui Bal- tasaru Macskăsi, ăra după acăsta Mich. Teleki inca veni in tabera, nu de buni voia, ci din porunc’a lui Haissler si forte tardiu. “ „Inundatiuni cu totulu estraordinarfk de ape au fostu preste totu in tiăra; nu e indoiăla, că acelea predîcea venirea ostiloru străine asupra Transilvaniei. Dupace cantonaramu cateva septemani in castrele dela Buzeu, fiindu si la Branu dste din scaunulu Murasiu- lui, Emericu Tbkblyi nu a purcesu pe drumulu Bu- zeului, ci pe drumulu Branulu, și inaintandu una parte din bstea sa in contra nemtiloru din siantiurile dela Branu, pre aceștia si pre murasiani ii taia si ’i re- spandesce. In acea dî spre săra generalulu Haissler jocă la cârti cu generalulu Magni si cu Doria, care era colonelu primariu, si isi impluse pelari’a de diu- matate cu taleri sî galbini castigati dela ceia, candu eca ’i adusera scirea. Deci Haissler indata si dete ordinu; armat’a intrăga nemtio-secuiăsca mânecă si venindu nbptea pe la Nieni ajunseramu la St. Petru, unde pausaramu pucinu, după aceea cu multa iutiăla ne duseră tocma lă Branu. Atatu nemții, catu si un- gurii mergea cu mare bucuria si curagiu. Acolo a- siediendune in tabera, petrecuramu cateva dîle. Dio’a inca paziamu, ăra pe^ndpte ne mutămu regulatu la altu locu, ăra in taber'a lasata aprindeamu focuri mari, pentrucă inemiculu se nu ne păta sparge in capu de ndpte. Dio’a trecea din ai nostrii catra Branu inainte, ăra inemicii inca esia din acea parte, incatu scaramusiele (bătălii merunte, ciocneli) era ne’ncetateV „Vaivodulu Munteniei intretienea corespundentia secreta cu generalulu Haissler; acela ii impartasi tdta intentiunea lui Tbkblyi si numerulu ostiloru lui si’i dă consiliu, că se nu stea la bataia cu asia puțini cati are densulu, din causa că ei sunt multi. In a- deveru, că in cele patru regimente abia era ddua mii de dmeni, eu de multe ori iam si numeratu după companii (escadrdne). .Multi din acele regimente era comandati la Buzeu, in pasulu dela Brescu, in Ciucu, langa bagagiuln dstei si la alte locuri. Haissler in- credienduse in fortun’a de pana acumu a nămtiului si luandu’si de ecsemplu pre acei generali, carii cu dste puțina au sfarmatu adesea mari poteri turcesci, voindu mai virtosu a rivalisa cu generalulu Veterani, carele cu ddua regimente de călăreți si cu cinci-sute lobonti de trei ori bată la Segedinu preste siesedieci de mii (?) turci, incredienduse si in secui, carii pe atunci inca mai avea renume de ostasi buni, fiinducă din aceștia era mult! in tabera cu elu, se decise că se dea peptu cu Tbkblyi. Mich. Teleki inca ajunse la Branu, unde’i dîse lui Haissler, că se nu accepte batali’a, ci se se retraga si se’si chiame langa sine regimentele dela Pdrt’a-de-feru, pentrucă se aiba po- terile unite; ăra din cetati inca se aduca in castre arme de focu, pentrucă Haissler avea numai ddua tunuletie mici (piulitie). Numai asia se cerce fortun’a bătăliei. Haissler inse crediendu, că mentea sa ’i este lui de ajunsu, pazea bine din partea Branului, că dăca Tbkblyi ar intra pe acolo, la locurile strimte se’lu intempine si se’lu sfarme usioru, ceea ce era se se intemple, dăca elu ar fi venitu din acea parte. Emericu Tbkblyi inse fiindu si elu ostasiu invetiatu si patîtu, nu era nebunu, că se intre prin locuri asia strimte; deci elu folosinduse de stratagema, dispuse cercetarea in șecretu a caliloru muntene, ăra pe vai- vodulu Munteniei (pe care nu’lu iubea), ilu lasă acilea cu dstea sa si cu una parte de turci, poruncindule. că pana la re’ntdrcerea sa se intretîna ne’ncetatu ba- tai’a; Tbkblyi inse nu spuse nimenui vointi’a sa, de catu numai sardariului turcescu. După acestea elu isi trccii dstea pana atrei’a dî preste locuri si pe caii atatu de selbatice si prin rapedîsie de munți, pre unde nici-odata n’a trecutu vreunu calaretiu si ddra nici pedestru*). Călăreții potea trece numai umflu cate unulu, si terinduse in genunchi si legandu lemne de cddele cailoru. descinseră incetisioru in valile cele largi. Haissler nu sciă nimicu de acestea, pentrucă de si elu era ostasiu mintosu, de si a spionatu im- pregiuru, că se afle, deca este pe aprdpe vreunu locu de asia, in catu inemiculu se se pdta stracura in tiăra, necrediendu inse nimeni, că ar potea se intre cineva pe acelea locuri muntdse, asecurara pe gene- ralulu, că se nu fia ingrijatu. După amiădi in 21. Augustu, fiindu noi calare, ăra generalii împreuna cu Teleki nitanduse de pre stanc’a dela Branu, cumu se bătu ambele oști, patrdlele care lusesera spre Zernesci si pre care anteposturile dstei lui Tbkblyi le ataca- sera, aducu scirea, cumucă inemiculu a petrunsu in tiăra. Atunci Haissler indata veni in confusiune si dandu semnu cu bucinulu, pe intrăg’a dste nămtio- unguresca ne duseră in fuga spre Zernesci. Pre candu *) Noi cundscemu din esperienti’a de tote dilele loculu si regiunea, pe unde s’a stracuratu atunci Tokolyi in tiera. Acestea locuri sunt forte amblate de romanii nostrii, ce e dreptu, numai pedestru si calare, inse anume ver’a, fara nici unu periclu de vietia. Vai inse de acea trupa, pe care o ar strimtora cineva in acea chiaie de munte. Not’a comp. 21* — 124 — ne apropiaxnu de Tohanu, dea tatarii au si datu focu satului, carele ardea infricosiatu. Era in taber’a nd- stra unu boieria din Munteni’a, anume Balacenu, ca- rele se căsătorise cu fiic’a lui Sierbanu vodă, dra după mdrtea aceluia facenduse domnu Constantina Bran- covanu, de fric’a acestuia emigrase cu soți’a sa in Transilvani’a, si amblă petitionandu pe la imperatulu nemtiescu, că se’lu Iaca domnu in Munteni’a, că apoi elu va rupe tier’a de catra turci si o va inchina im- peratului. Haissler avea porunca, că se’lu duca in tiera (pe Balacenu). In adeveru că acesta era sco- pulu, că ddca vomu bate pe Tbkblyi, se intramu; Ddieu inse nu a voitu, ci in acea batalia fuseramu batuti noi; sarmanulu Balacdnu inca perl acolo, soți’a sa si fiiu-seu pana in dio’a de astadi petrecu in ecsiliu la Brasiovu, impreuna cu fiiulu lui Sierbanu si cu soți’a acestuia. Acestu Balacenu avea doua batalidne unguri si romani, ostasi buni si curagiosi, pe care’i intretienea cu spesele sale. Elu cerii voia dela Haissler, că se ia la fuga pe tatarii ce aprinseră satulu. Haissler ilu lasă. Balacdnu se si duse si dandu peptu cu ei barbatesce, taiă din ei mai multi si ’i scdse din satu. Ach oștea lui Tbkblyi era in vederea ndstra, pentru- că ea stă deasupra Zernesciloru totu in cete regulate. Haissler inca raliă ostile nemtiesci, si— avendu doi iesuiti, aceia le facea rugatiuni din compania in com- pania , apoi tienendu a mana cate unu crucificsu, mergea inainte; ambii au si peritu acolo. Din contra fiindu cu noi unu popa reformatu, acela scdse palo- siulu si asia mergea cu noi asupra inemicului; acesta si scapă cu vidtia prin fuga. Intr’aceea fiinducă ven- tulu suflă dreptu in fati’a regimenteloru, Haissler le intdrse in flanca. Atunci tocma ddca Tbkblyi nu ar fi sciutu numerulu nemtiloru, a potutu numera inca si pre corneti. In frontu stă dstea nemtidsca, dra la dosulu acesteia dstea transilvana. Tbkblyi isi porni dstea sa catra Zernesci si o raliă pre siesu. Oștea secuiesca incependu se strige numele lui Isusu, voiă se mdrga fara comanda dreptu asupra inemicului, de si era inca departe. Teleki alergandu inaintea loru, ii sudui si asia se liniștiră. A si fostu nebunia a posta dstea usidra in dosii; pentrucă de o ar fi co- mandatu pentru primulu atacu, pana se află in acea tervdre mare, mai că ar fi spartu pe jupanulu turcu cu lăncile. Haissler venindu in frontulu dstei ndstre, dîse latinesce: „Dvdstra veți avea indata una petre- cere frumdsa. Veți vedea dv., cumu o voru lua turcii la fuga, pentrucă nu voru potea suferi foculu nostru. Dvdstra apoi cu scirea lui Ddieu se’i persecutati si taiati; dra de s’ar intempla, că se ve respingă, dv. se nu veniti dreptu spre regimente, ci in flanca, eu apoi ii voiu respinge drasi.“ Era Teleki incepiî: „Transilvăneni ostasi bravi, acumu e tempulu, in care luptandu cu barbatia in credinti’a catra Maiestatea sa imperatulu nostru, se ne castigamu ndua si posteri- tate! ndstre pace si libertate duratdria si lauda mare, era casele, soțiile si pruncii nostrii se’i aparamu de sierbitutea turcdsca si de tirani’a acelui blastematu de Tbkblyi, pentrucă ddca nu ne vomu porta barbatesce,! inca si posteritatea ndstra va cadea in iobagia per- petua. Nici-odata ndmtiulu nu va lașa Transilvani’a) la turci, pentrucă Ungari’a*are armata mare si tare, care va intra indata si va scote afara pe turci. Era pentrucă se nu’mi impute nimeni, că eu că generalu ce sunt alu tierei, m’asi fi ascunsu, dca’mi aduseiu acdsta barba alba in midiuloculu dvdstra, gat’a fiindu a si mori aici/‘ „Intr’aceea Tbkblyi luă urmatdriele dispusetiuni: In contra stengei ndstrt naintă un’a linia lunga, dra in contra aripei ndstre’ din drdpt’a trimise tatari si curuti numeroși, pentrucă se ne incongiure. Haissler vediendu acdsta, comandă pre Doria cu siese com- panii in contra tatariloru, dra Teleki inca trimite cu Doria treisprediece companii din dstea secuiesca sub comand’a lui Mich. Henter, (care inse era unu mare intrigantu, rapitoriu si porcu de cane*). Tatarii o luara la fuga inadinsu dinaintea loru, dra aceștia de bucuria ii luara la gdna, pana ce’i împreunară cu dstea turcdsca, ce ’i așteptă in linia de batalia. Aci apoi secuii s’au si strimtfjratu asia, incatu nu se mai potura intdrce. Tbkblyi adica si turcii obserbandu atunci, că prin depărtarea companiiloru arip’a stenga a nemtiloru s’a raritu, se rapedîra cu iutidla mare in numeru că de siese mii cu treidieci si ddua stdguri inainte si dreptu asupra frontului. Nemții, de si avea numai ddua linii, ii asteptara pana la un’a distantia mica, apoi ii salutara din pusei cu atata barbatia, in- catu eu numeraiu ndua stdguri, care dintr’odata ca- diura la pamentu, dra apoi precumu am audîtu mai tardfu, au cadiutu si dintre turci pe siguru că la doua sute; ceilalți inse trecendu preste trupurile morte, au străbătută p’intre linii si au adusu pre nemți in dis- ordine. Atunci secuii vediendu, că turcii au spartu prin nemți, nici că ’si mai ridicară* macaru lăncile, ci cu sgomotu infricosiatu o tuliră la fuga. Vediendu nemții, că secuii fugu, incepura a se retrage si ei. Acii generalulu Haissler inca o luase la fuga, dra turcii fugarea si taiă pe nemți si pre secui; dra pe cele siese companii nemtiesci, care se strimtorasera cu Doria, le-au prinsu arip’a stenga a turciloru. Doria stringendu’si mic’a dste la unu punctu, din despera- tiune țienii aprdpe una dra lupta atatu de inversiu- nata, incatu atatea mii de turci, tatari si curuti nici-, decumu nu era in stare se o sparga. Haissler potea se scape in pace, elu inse vediendu din dealu, cu cata bravura se bate cdt’a remasa cu Doria, fiindu’i rusîne de fuga, se re’ntdrse cu puțini ai sei la loculu luptei; acolo inse cadiii in manile tatariloru, din causa că dupace alergase multu, ostenise si elu si calulu seu. In fine sparsera sî companiile, care era cu Doria, taiandu pre mai multi, ceilalți remanendu umeru la umerii si puscandu ne’ncetatu, scapara batenduse pana la noi. Pe Doria inca’lu prinseră tatarii, ilu bătură bine cu biciulu si legandu’i man’a de cdd’a unui calu, *) In originalii asia: gonosz, factiosus lator ember. — 125 — asia alerga unu tataru cu elu p’acf încolo. Tbkblyi ’i rescumperă pre ambii (pe Haissler si Doria) cu banii sei, si ’i tienîi cu tdta ondrea. In acea batalia peri generalulu Norcher, care era omu mare si grasu; era Magni scapandu vulnerata (ranitu), ajunse aici in Bar- ci’a la comun’a Hermanu, unde cunoscendu’lu sasii, ilu insielara că se se ascunda in castelu, era acolo ilu asasinara tocandu’lu in capu că pe vai de elu, din care causa sasii au si platitu cateva mii de fiorini. Balacdnu inca a cadiutu in acea batalia, era Domnulu Munteniei punendu se’i taia capulu, ilu trimise turci- loru la Constantinopole. Dintre oficiarii turcesci au cadiutu mai multi agali impreuna cu sardariulu. “ „Totu aici se periclită si Mich. Teleki. Elu avea unu calu fdrte placutu, anume Colomanu, pe care’lu tienea totudeauna pentru necesitatea cea mai din urma, pentrucă era fdrte curagiosu si alergatoriu bunu. — Acestu calu impedecanduse intr’una claia (cruce) de grâu, eadiu cu elu, candu apoi turcii ajungendu’lu si nesciendu cine este, pentrucă jalindu pe principele era inbracatu in negru, ilu taiara urîtu in mani si in fatia, ilu si impuscara, apoi dupace morf, ilu despo- liara de totu. Era in urmatdri’a dî, pre candu ei despoliă celelalte cadavre, se latî faim’a, că si Mich. Teleki ar fi cadiutu. Atunci Tbkblyi trimise cu dmenii sei pe loanu Komăromi, carele a fostu secretariulu lui Teleki si cadiuse din batalia in captivitate, pen- trucă se ’i caute corpulu. Din caus’a scarnaveloru răni din fatia mai multu tempu nu’lu aflara; in fine fiinducă din caus’a scorbutului ii cadiusera toti dinții, cautandu’lu in gura si ne aflandu nici unu dente, asia sciura, că acela e corpulu lui Mich. Teleki. Tbkblyi puse de imbracara cadavrulu cu camasia si ismene din ale sale si facendu’i unu sicriiu ordinariu, ilu tri- mise la soci’a lui iii Gurgiu (Gbrgdny). Omenii ca- rii’lu duseră cu carulu poștei, in acea calatori’a isi bătură jocu in totu modulu de trupulu lui. Asia ’i plăti Ddieu si lui pentru multele fara-delegi comise asupra boieriloru din Transilvani’a, pe cari’i pcrdii spre mare dauna si spre ruin’a tierei; asia se împlini asupra lui profeti’a popei Magyari.“ După acestea Cserei spune cu deameruntulu, cumu a scapatu de mdrte elu si altii că prin minune, cunm au ajunsa in urmatdri’a demindtia prin pădurile dela Sînc’a la Fagarasiu, unde Stefanu Apor convenindu cu Grigorie Bethlen, vorbi multe de tdte, apoi o tuli preste Oltu catra Clusiu, era ceilalți secui se re’n- tdrsera pe la scaunele loru. In urmatoriulu Nr. vomu cundsce portarea si acțiunea lui Tbkblyi, că resultatu alu bătăliei dela Zemesci. (Va urma). Fopiilatinnea monarchiei austriace după nationalitati- După datele statistice din marele principatu alu Transilvaniei publicate in acdsta fdia prin d. dr. Brote, amu simtîtu trebuinti’a de a mai pune sub ochii le- ctoriloru nostrii inca si alte cateva cifre din cele cu- lese si constatate totu pe cale oficiale, apoi publicate in estrasu de dn. Hugo Fr. Brachelli, profesoriu la institutulu politechnicu din Vien’a. Regimulu culesese acelea date in a. 1864 si 1865, prin urmare cu 4 ani nainte, pre candu Veneti’a inca nu era perduta. Dn. Brachelli stergendu cifrele adu- nate din acea provincia, isi compuse grupele sale in a. 1868 numai din celelalte provincii remase la cas’a Habsburg-Lotaringi’a, Din acelea grupe noi scdtemu aici numai urmatdriele: In provinciile representate politicesce in parla- mentulu de astadî din Vien’a, adica in Cislaitani’a, se află in a. 1864 pe 5453 miluri patr. locuitori 19,602,736 In provinciile representate la Pestea pe 5584 mii. patr. numai 14,830,154 —Totalu: 34,432,890*) Prin urmare in Cislaitani’a locuescu pe unu milu patratu cate 3595, din contra in Translaitani’a numai cate 2534 suflete. Cu respectu la populatiunea monarchiei întregi, aceeași dela 1808 incdce cresce pe fiacare anu nu- mai cu cate una fracțiune de 0'7 procente. Din tdte cifrele oficiali statistice publicate de dn. Brachelli sunt după a ndstra opiniune cele mai inte- resante acelea, in care populatiunea se distinge si grupeza după nationalitatile genetice, seu că se dîcemu asia, după rase (soiuri). După acdsta categoria populatiunea austriaca in a. 1864 se arata asia: In Cislai- In Trans- In In monar- tani’a laitani’a armata chi’a intr. Germani .... 6,963,000 1,670,000 150,000 8,783,000 Cechi, Moravi, Sla- vaci .... 4,638,000 1,763,500 110,000 6,512,400 Poloni .... 2,340,000 --- 40,000 2,380,000 Ruteni .... 2,490,000 450,500 45,000 2,985,000 Sloveni .... 1,130,000 57,600 15,000 1,203,600 Croati si Șerbi 548,000 2,321,000 47,000 2,916;000 Magiari .... 13,000 5,312,800 75,000 5,400,800 Italiani, Eriauli, La- dini .... 580,600 1,500 7,000 589,100 RpuMuai------------------- . 2,635,1QQ_ . 47,000 2,884,000 Israeliti . . . . 682,600 428,500 10,000 1,121,100 Țigani . . . . --- 149,800 3,000 152,800 Bulgari . . . . --- 26,000 500 26,500 Armeni . . . . 5,900 10,600 500 17,000 Albanesi . . . . 1,500 2,000 --- 3,500 Greci si Macedorom. 2,100 1,000 --- 3,100 Alte sementii străin. 3,600 100 --- 3,700 Sum’a: 19,603,000 14,830,000 550,000 34,983,000 Toti barbatii practici, cunoscători de tieri si po- pdra, la vederea acestoru cifre se invoiescu in re- flecsiunea loru, că acestea cifre, de si oficiali, nu nu- mai că nu sunt ecsacte, ci că ele stau departe de numerii carii se afla in realitate. In mani’a toturoru incercariloru de a câștigă in Austri’a date statistice ecsacte, totuși acestu scopu nu s’a potutu ajunge nici *) In acesta suma armat’a nu este coprinsa. — 126 — pana astadî. Câ se tacemu de nenumeratele celatiuni cate se făcu chiaru in familii, mai alesu de fric’a re- crutariloru, tristele rivalitati naționali si confesionali, adesea, lenea si nepasarea unoru comisiuni de con- scriptiune, provocata in multe provincii falsificări sa- ritdrie in ochi. Asia de ecsemplu noi scimu din alte combinatiuni de cifre, cumuch romanii (dacoromânii, seu cumu le dîcu acumu in Vien’a cea oficiala, Ost- Romanen) in monarchi’a intrega trecu cu cateva sute preste trei milidne; atata si mai multu nu, inse nici mai puținu, era in acesta cifra nu se coprindu cei renegati. Cu tote acestea cifrele grupate mai susu sunt si remanu de mare interesu in mai multe respecte; lipsesce numai, câ ele se mai fia comentate si cumu amu dîce ilustrate inca si cu alte cifre, pentrucâ fia- care dintre noi se tragemu din acelea invetiatur’a fdrte seridsa, pe care suntemu oblegati a o trage neaparatu sub pedeps’a unei penitentie grele si pdte prea tardie. In Cislaitani’a din 1000 jugere de pamentu sunt necultivate sdu necultivabile numai ... 104 Din contra in Translaitani’a remanu ... 156 In Cislaitani’a era industriali (profesioniști si fabricanți).................................. 357032 In Translaitani’a numai........................... 148050 In Cislaitani’a era comercianti si speculanti 338299 In Translaitani’a numai............................111973 In Cislaitani’a era 2325 machine de aboru cu po- tere miscatdria de 35,837 cai. Din contra in Translaitani’a se aflâ numai 480 ma- chine cu potere de 8134 cai. Poterea unui calu se considera in mechanica — poterei unui numeru de 21 barbati. De aici urmdza, că pana in a. 1864 machinele in Cislailani’a lucrâ catu 720577 barbati, dra in Translaitani’a numai catu 170814 barbati. Preste acesta se mai cuvene a în- semna, că cele mai multe machine lucra dî si ndpte preste totu anulu, chiaru si in serbatori, afara de 5 seu 6 din cele mai mari, era duminecile unele pana la amiadî, altele tdta dio’a. In Cislaitani’a la distantia de cate 9 miluri se venea 1 milu de cale ferata; din contra in Translai- tani’a numai la cate 18 miluri era unu milu de cale ferata. Importante si pline de cea mai seridsa invetia- tura sunt datele statistice, care ne infatiosiaza ndua starea instructiunei publice din ambele parti ale mo- narchiei austriace. După acelea date scdlele popularie stau asia: In Cislaitani’a pentru 1960300 locuitori era 11550 scdle popularie seu elementarie cu 33524 docenți si 1 milionu 657639 școlari si scolaritie. De altmintrea prunci si prunce in etate de a pote merge la scdla era 2218184, prin urmare nici in Cislaitani’a nu mergu toti pruncii la scdla; intr’aceea se nu uitamu, că fie Cislaitani’a se tiene si Galiti’a, Bucovin’a, Dalmati’a, | Carinthi’a si Carnioli’a, unde elementele negermane sunt multu negrijite. In Translaitani’a pentru 14830000 locuitori era in 1864 16164 scdle cu 28001 docenți si 11614^ școlari si scolaritie din 1404378 îndatorați a mergfe la scdla. Din acestea s’ar parea, că in Translaitani’a ara fi mai multe scdle popularie; aici inse trebue se di- stingemu strinsu intre tieri si tieri, de unde apoi ar. urma, câ se ne tragemu paralele separate, de eca. intre 2 milidne locuitori din archiducatele Austriei Sț intre Transilvani’a, intre Boemi’a si Ungari’a propria!, candu diferenti’a s’ar arata in adeveru spaimantatdria pentru noi. In Cislaitani’a cu finea anului 1864 era 94 gim^ nasia de umanidre cu 30314 școlari si 46 scdle reali cu 11446 școlari, cumu si 6 gimțasia reali cu 1081 școlari. In același tempu dincdce in Translaitani’a era ce e dreptu, 142 gimnasia cu 30000 școlari, inse nu* mai 25 scdle reali cu 9195 școlari si unu gimnasiu reale cu 57 școlari. ș Cislaitani’a are 6 universitari,'in care la a. 1866; era 6981 studenti. In Translaitani’a numai 2 univer- sitari, in Pestea cu 1726 si in Agramu (Zagrabi’a) cu 88 studenti. In Cislaitani’a sunt 6 institute politechnice, iii care la 1866 era 197 profesori si 2716 studenti. In' Translaitani’a este numai 1 politechnicu in Bud’a cu 29 profesori si 273 studenti. Ne aducemu amente, că noi mai publicaserăm» date statistice de natura acestora înainte de acdsta cu vreo cinci ani in duoa diaria romanesci; tînemu inse mente si atat’a, că multi dmeni le trecu cu veb. derea, câ si cumu acelea aru fi nesce jucării din sed-' lele elementarie. De cateori se mai memoramu orei că sciinti’a este potere; de cateori se mai citamuj cunoscutulu adeveru: Mens agitat molem! Sunt cateval provincii din Cislaitani’a, care întrecu departe pre tdte celelalte provincii ale intregei monarchii in tdte ra- murile sciintieloru si ale arteloru, in comerciu si in- dustria. In acelea provincii vei afla si alte institute de cultura, precumu sunt cele militarie, nautice, agro- nomice, montanistice etc. etc., pre care astadata nu le mai scdtemu si aici in cifre. Cu tdte acestea este ¹ adeveritu pe deplinu, că chiaru provinciile austriace, care ti s’ar parea că au ajunsu la culmea culturei - omenesci, se afla remase departe pe urm’a altoru tieri ale Europei apusene. Ore inse cumu stamu noi in fati’a acestui adeveru?! Deca insasi capital’a monar-7 chiei austriace cu aprdpe 700000 locuitori ai sei maii are inca se invetie fdrte multu dela străini si invetia ne’ncetatu si necurmata, apoi ce ne aștepta dre pe noi? „De ani dudadieci inedee, adica de candu Pror vedinti’a si Europ’a luminata ajutâ si romaniloru a’s recâștiga una parte din libertățile cuvenite loru, ai facutu si ei totu ce au potutu pentru asecurarea vie-l'. tiei loru naționale.“ Camu acesta e respunsulu ste- ’ — 127 — reotipu, pe care ni’lu damu unii altora mai alesu de cinci ani incdce. Bunu respunsu pentru a ne consola unii pre altii in multele ndstre calamitati; pecatu nu- mai si erasi pecatu, eh, acelu respunsu pate una mul- țime mare de esceptiuni. Sunt vreo patru luni, de candu cateva diaria mari din Bud’a-Pestea ne mai voindu se ascunda pisic’a in sacu, o spunu pre fatia si in audiulu lumei, că de trei ani nu numai scdlele, ci populatiunea intrega fara multa distinctiune, in locu de a propasi in cultura preste totu, mai virtosu re- pasiesce intr’unu modu infricosiatu. Acestu veridictu alu diaristicei din capital’a Ungariei iu casu de a co- prinde in sinesi adeveru, ar ti din tdte punctele de vedere unulu din cele mai intristatdrie si umilitdrie. In totu casulu elu merita, câ se fia luatu in cea mai de aprdpe consideratinne; cu alte cuvente: noi câ si altii, seu mai bine, noi mai multu decatu oricare altii suntemu datori a ne adresa catra noi insine si a ne întreba in frica lui Ddieu si in cugetu curatu, ddca inaintamu seu repasîmu, sdu incai că numai catu stamu pro locu, ceea ce inca ar fi unu lucru fdrte intristatoriu. Se ne luamu sam’a prea bine, ca tocma retragerea nostra de pre terenulu pre catu lunecosu, pre atatu si sterpu alu lupteloru strinsu politice din dîlele acestea, ne impune obligațiunea îndoita si în- treita, de a trece prin revisiune severa tdte celelalte acțiuni ale ndstr.e; dra de cumuva amu afla, că in adeveru asia numit’a lene romanesca a inceputu a ne împinge spre repausu, spre dolce far niente, se ne impulpamu iute, se o scuturamu catu colo, se apucamu barbatesce inainte pre tdte calile, cate ducu de siguru catra adeverat’a cultura si fericire. Cumu stamu in punctulu moralitatei? Cumu ne stau scdlele? Cumu, ne mai cultivam u pamentulu? Care este indu- stri’a ndstra? Care ne este comerciulu? Pana in catu ne pasa de limb’a si literatur’a ndstra si catu ne place a sacrifica in favdrea ei? La acestea si alte asemenea intrebatinni avemu se ne damu noi insine respunsu curatu si respicatu. Nu voimu se negamu nici se micsioramu nimicu din cate s’au facutu pana astadi in favdrea conservarei si a ondrei ndstre na- ționale; voimu inse si trebue se reducemu tdte cate s’au facutu, la adeverat’a loru valdre, pentrucă ar fi vai de noi, deca sedusi de nu sciu ce vanitate, amu voi se ne leganm noi insine ochii si se nu recund- scemu. că pre langa cate s’au facutu pana astadi, se mai potea face multe bune si salutarie. Gr. B. Asecurantia in contr’a focului. In tierile luminate dmenii isi asigura in contr’a focului nu numai case si olate (clădiri de prin pre- giuru), ci si mobiliile si chiaru vestmentele, paturile si tdte uneltele, cerealia, nutretiu, care precumu le au. Societăți mari cu capitaluri de multe milidne iau asu- pra’si garanția, că ddca vei plati una tacsa relative forte mica, in casu de a-ti arde averea, te voru des- dauna cu sum’a pentru cata te-ai asecuratu. In a- celea tieri inse dmenii isi asigura chiaru si vidti’a in favdrea clironomiloru, corăbiile pe apa si totu feliulu de marfa. In tierile ndstre dmenii parte mare mai simtu unu feliu de aversiune, sdu cumu dîcu medicii, idiosincrasia, in contr’a asecurantieloru. Caus’a prin- cipala din care se pdte esplica mai bine acdsta aver- siune, este lips’a totala de informatiunea poporului in acestu punctu, câ si in mulțime altele. Pana astadî poporulu vede in acelea tacse de asecurantia unu feliu de contributiune noua, dra de contributiuni ii este acru sufletulu. Mai sunt si alte cause, intre care noi astadata mai atingemu inca numai blastemati’a cri- minala, cumucă de cativa ani incdce, in unele co- mune rurali, in care dmenii începură a se asecura in contr’a focului, la unulu sdu duoi ani esindu focuri, au arsu nu numai clădirile asecurate, ci si ale altora multi, carii nu le asecurasera. Cateva cercetări cri- minale au scosu la lumina, că unii dintre cei asecu- rati detera ei inșii focu la obiectele asecurate. Din acdsta causa societățile de asecurantia nu numai în- cepură a face dificultăți mari la platirea sumeloru prevediute in politie, ci dela unele comune nici că mai voiescu se primesca tacse de asecurantia, dra intr’aceea cei convinși de crim’a tetiunariei voluntarie fusera trimiși in temniti’a tierei dela Gherl’a. In Transilvania s’au intemplatu de ecs. in a. 1867: 644 pericole de focu. Dauna causata prin a- celea s’a pretiuitu la sum’a de val. austr. fr. 922,964, dra cei păgubiți au luatu din acdsta suma câ despă- gubire dela societățile de asecurantia numai sumu- sidr’a de v. a. fr. 19,443, din causa, că din cei arși se asecurasera numai unii si adica numai pentru atata sumusidra. Deca s’aru fi asecuratu toti, era se’si ia cu totii cate una suma, cu care se’si restaure clădi- rile loru cele arse. In acelea 644 focuri s’au perdutu si 10 vieți de dmeni. Se pdte presupune fara temere de erdre mare, că luandu diece ani unulu cu altuia, sumandu apoi la unu locu tdte daunele, cate se făcu in Transilva- ni’a in fiacare anu prin focuri, si impartîndu sum’a totala prin 10, va esi pe fiacare anu sum’a de cate 1 milionn câ dauna efectiva causata prin focuri, prin urmare’ in 10 ani 10 milidne. Acîi e întrebarea: care este tacs’a anuala, cu care cineva isi pdte asecura una avere de 1 milionu fiorini. Acesta tacsa este fdrte feliurita, adica după calitatea cladiriloru de un’a parte, dra de alt’a, după cumu se asecura in cutare comuna numai unii mem- brii, seu comun’a intrega, si după cumu apoi in acea comuna tdte clădirile sunt de petra si coperisiele cu tiagla, seu numai una parte, era altele sunt cu sîn- dila, sdu tocma cu paia. In totu casulu inse cu 5 pana in 7 mii fiorini poți asecura 1 milionu; pentru câ ddca ti-ar arde averea, societatea se ti-o pună erasi la locu. Pentrucâ conducătorii si luminătorii poporului se aiba de indemana unu conspectu limpede asupr’a — 128 — tacseloru de asecurantia, vomu reproduce si noi aici trei tabele din cele alaturate la statutele bancei de asecuratiune reciproca, cunoscuta sub nume de Transilvani’a, cu resiedinti’a in Sibiiu. Acela, care pre langa acestea tabele nu’si va pregeta a’si castiga si statutele publicate romanesce in Sibiiu la 1868, aflandu totuodata, că la acea banca functiondza si pana acumu patru barbati romani, ale caroru persdne suntu una garanția mai multu pentru prosperitatea acelei bance, unulu câ acela dîcu, va sci ce se spună poporului, cumu si unde se’lu indemne a’si asecura averea sa in contr’a elementului infricosiatu. G. B. TARIFA DE PREMII. Despartiementulu asecuratiunei reale-speciale Pentru un’a suta florini (100 fl.) v. a. preliu de asecuratiune pe timpii de unu anu. CLAS’A I. a) In cetati cu coperisie si ziduri mai cu sama din materialu solidu: 1. pentru clădiri cu coperisiu de tiegle 12 pana 20 de cr. 2. „ „ „ „ „ sîndile 40 » 60 ,, 3. „ „ „ „ ,, paia 80 ,, 100 „ CLAS’A I. b) In alte locuri cu coperisie mai multu din mate- rialu solidu (trainicu). 1. pentru clădiri cu coperisiu de tiegle 25 pana 40 de cr. 2. „ „ „ „ „ sîndile 60 „ 80 „ 3. ,, „ „ „ „ paia 100 „ 150 „ CLAS’A IL In locuri cu coperisie mestecate: 1. pentru clădiri cu coperisie de tiegle 45 pana 60 de cr. 2. „ ,, „ „ „ smdile 80 „ 100 ,, 3. ,, „ ,, ₙ paie 150 „ 200 ,, Câ coperisie de tiegle se privescu si coperisiele de metalu, ardezia, asfaltu si pasta de pâtra. Cu coperisiele de sîndile se punu intr’o catego- ria: lemnu, scânduri si dronitie. Cu coperisiele de paia se punu intr’o categoria: stufu, trestia, împletituri de trestia. Escepte dela tarifa acest’a sunt edificiele de fa- brice de totu feliulu, ale caroru masîne sunt in lucrare. Pentru astufeliu de etabliseminte ’si retiene societatea dreptulu de-a modificâ in modu corespundietoriu pu- setiunile tarifei. O micsiorare a premiiloru pdte avea locu la ase- curatiuni de biserici, monastiri, curți preotiesci, cas- teluri, vile si edificie de locuintia domnesci. Micsio- rarea inse nu pdte fi mai mare, decatu cinci procente, ddca se afla astfeliu de obiecte in locuri de clas’a I., si nu mai mare de diece procente, deca se afla acele in locuri de clasa II. Alte abateri dela tarifele de premii potu ave locu numai la aprobarea espresa a administraturei supreme a societății. Tacsele de timbru, pentru asecuratiune, trebue | € se le platesca in deosebi membrulu, asemene are elu l de-a respunde pentru spesele scrisului si ale materia- lului o rebonificare, care inse nu pdte fi mai mare^ decatu cinci procente a premiului anualii. Despartiementulu pentru asecuratiuni reale- comunale. Pentrn un'a suta florini (100 fl.) v. a. pretiu de asecuratiune pe timpu de unu anu. CLAS’A I. ’ . In locuri, cu coperisiele in numeru precumpani- toriu solide: Despartiementulu 1. Pentru coperisie din materialu solidu (tare) 15 pana 25 cri Despartiementulu 2. Pentru coperisie din materialu crudu (slabu) 60 pana 80cr. CLAS’A IL In locuri, cu coperisie mestecate: Despartiementulu 1. Pentru coperisie din materialu solidu 35 pana 50 cr« Despartiementulu 2. Pentru coperisie din materialu crudu 100 pana 150 cr. CLAS’A III. In locuri, cu coperisie in numeru preponderenta din materialu crudu: Despartiementulu 1. Pentru coperisie din materialu solidu 60 pana 80 cr.. Despartiementulu 2. Pentru coperisie din materialu crudu 200 pana 300 cr. Câ coperisie din materialu solidu se privescu: coperisiele de tiegle, metalu, ardezia, pdtra s. a. Câ coperisie din materialu crudu se privescu a coperisiele de sîndile, lemnu, scânduri, dronitie, paie?: stufi, trestia, împletituri de trestia s. a. Pentru comune, care se tienu anume de despar- tiementulu asecuratiunei speciale (partea II. sect. I. art. 11) si participdza la asecuratiunea comunala se ia de norma tabel’a de premii A. si se pdte concede la aplicarea ei unu scadiementu de cinci procente. Tacsele de timbru pentru asecuratiune, are a le plăti fiacare participatoriu la asecuratiunea comunala in deosebi, asemene are de a respunde pentru spesele scrisului si ale materialului o rebonificare, care inse nu pdte fi mai mare decatu cinci procente din sum’a premiului anualu. Despartiementulu pentru asecuratiuni mobile.¹ a) Pentru obiecte sub coperisiu: La asecuratiunile de obiecte miscatdre, care se' afla sub coperisiu, suntu de a se aplică tabelele pen- ț tru asecuratiuni reale sect. I. A. si B. * — 129 — O micsiorare a acestora premie de clasa pdte avea locu: 1. La asecuratiunile depositeloru de marfe si de provisiuni fara periculu de focu, deca acele se afla josu in localitati boltite, ori in pivnitie provediute cu usi de feru si table la ferestri. Scadiementulu se pdte concede pana la 25%; 2. la asecuratiuni de marfe fara periculu de focu sdu provisiuni in cetati (tabel’a A, clas’a I. a), ddca zidirea, in care se afla depositele, suntu de materialu scutitu de focu, adeca preste totu din materialu so- lidu si coperite cu tiegle. La aceste se pdte concede o scădere pana la 15%. b) Pentru deposite sub ceriulu liberu: (fenu, paie, papusioiu s. a.) Pentru un’a suta fiorini (100 fr.) v. a. pretiu de aseenraliune pe timpu de trei luni: 1. Pentru fenu si paie in clăi sdu ploscdne 100 pana 150 cr. 2. Pentru papusioiu in cosiere de gardu ori de lati 80 pana 120 cr. Obiecte, care se afla la locuri depărtate dela lo- cuinti’a asecuratului, cum pe livedi sdu in grădini în- depărtate, se potu asecură numai cu % din pretiulu curente si adeca cu conditiunea, ca ceealalta % tre- bue se remana neasecurata pe periclulu membrului. Tacsele de timbru, cari se cuvinu după asecu- ratiuni, are a le plăti membrulu separatu, asemene are de a solvi pentru spesele de scrisu si de mate- rialu o rebonificare, care inse nu pdte fi mai mare decâtu 5 procente ale premiului platitu in bani gat’a. Nr. 141 — 1869. Protocolul» siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. rom. tienute in 8. Maiu e. n. 1869 sub presidiulu ordinariu alu Rev. dn. vice-presied. loanu Hanni’a, fiindu de facia ddnii membrii [1. sa dn. consil. Pav. Dunc’a, dn. senatoru P. Rosc’a, dn. capit. Ioane Bradu, dn. dr. loanu Nemesiu, dn. par. si prof. Zach. Boiu, du. prof. loanu Popescu, dn. capit. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu, dn. secr. II. loanu V. Rusu, dn. bibliotecarii! si redact. Nicolae Cristea si dn. advocatu dr. Dumitru Racuciu. § . 37. Dn. cassariu alu asoc. presentdza con- spectulu despre starea cassei asoc., din carele se vede, cli asoc. — după subtragerea erogateloru — are in proprietatea sa 39,151 fr. 37% cr. (Nr. protoc. a- gend. 142). Se iea spre sciintia. § . 38. în legătură cu conspectulu cassei mai presentdza dn. cassariu si unu altu conspecta despre interesele intrate la fondulu asoc. cu 1. Maiu a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu, care interese făcu 8 fr. 10 cr., cum si o nota despre couponii obli- gatiuniloru urbar. banatiane schimbați in suma 19 fr. 28 cr. (Nr. prot. agend. 137 si 138). Se iea spre sciintia. § . 39. Secret. II. sub Nr. protoc. agend. 135 si 139 referdza despre banii intrati la fondulu asoc. dela siedinti’a trecuta, parte că colecte, parte că pre- numeratiuni la „Transilvani’a* si anume: a) că colecte s’au trimisa prin venerabilulu con- sistoriu mitrop. din Blasiu sub ddto. 17. Aprilie a. c. Nr. 529, 13 fr. 64 cr. v. a.; b) dr că prenumeratiuni la „Transilvani’a* au in- cursu 9 fr. Se iea spre sciintia. §. 40. Sub Nrii 136 si 141 ai protocol, agend. se presentdza testimoniale despre progresulu in studia pre semestr. I. a. scol. cur. alu teneriloru stipendiati ai asociatiunei, anume: Dem. Teodoru si Constantinii Coti, ambii iuristi la universitatea regia din Pesta. Se iea spre sciintia. §. 41. Secret. II. pre bas’a acteloru inprotoco- late sub Nrii 127, 130, 131 si 132 reporteza, cumca dn. secret. I. G. Baritiu a trimisu restulu esemplaria- loru din foi’a „Transilvani’a* de pre an. tr. si anume 48 esempl. intregi legate in brosiuri, er 13 esempl. din care lipsesce Nr. 15 nebrosiurate si cateva stin- glierie. Totu cu aceea ocasiune a trimesu si cele- lalte obiecte literarie indigitate in charthi’a sa din 2. lanuariu a. c. (vedi si protoc. agend. comitet din a. cur. Nr. 95). Condusu. Raportulu secret. II. se iea spre sciin- tia si se decide, că esemplariale complete si brosiu- rate din „Transilvani’a“ de pre a. 1868 se se vendia doritoriloru de a si le procură cu pretiulu de 3 fr. v. a., dr cele necomplete se se impartia gratis pre la studentii romani mai lipsiti. §. 42. Secret. II. in nesu cu conclusulu adun, gen. alu asoc. tienute la Gherl’a in 1868 p. XXIII, pos. 7, in urmarea caruia comitet, se insarcindza a-si tiene de strinsa detorintiă la fiacare adunare gener. a referi despre toti colectorii in deosebi, carii si cumu si-au implenitu derogatoria incredintiata loru, pre- cumu si pre acelia ai incunosciintiă adunarei, cari ne- micu n’au facutu in interesulu asociatiunei, face pro- punerea că se se publice in fdi’a asociatiunei lista tuturora colectoriloru asociatiunei. Dn. dr. Nemesiu considerandu cercustarea, ca dd. colectori nu voru fi avendu la mana list’a mem- briloru, dela cari aru ave de a incassă tacsele, pro- pune se se provoce toti membrii asoc. pentru plutirea tacseloru restante si acdst’a se se faca din partea secret. II. pre blanquette tipărite. Propunerea dlui dr. Nemesiu este spriginita si de dn. dr. Racuciu. Luanduse ambele propuneri la discusiune, dupa- ce cu privire la membrii, din partea secret, se obser- veza, ca acelia potu fi cunoscuti ddloru colectori din conspectele tipărite ale membriloru, trimise in 1866 “gratis pre la fiacare membru, prin urmare si dloru colectori, cumu si din conspectulu membriloru publi- cati in a. cur. in fdi’a asociatiunei Nr. 4, 5, 6. 7 si 8 (a. c.) si că provocări ad personam catra membrii inca s’a fostu trimesu *in a. 1864 si 1865: presidiulu punendu la votu ambele propuneri susu amentite. co- mitetulu cu maioritate de 6 contra 2 voturi decide: 22 — 130 — a se primi propunerea anteia, resp. a secret. II., inse cu aceea, adaugere, ca totuodata cu ocasiunea publi- carei acelei liste se se aduca de nou la cunosciinti’a resp. colectori susu amentitulu conclusu alu adunarei generale dela Gherl’a publicata degia in Nrii 22 si 23 ai foiei ,.Transilvani’a“ 1868 pag. 544 si 551. Diuarele naționale inca se se rdge a reproduce in colonele sale list’a colectoriloru. §. 43. Dn. bibliotecariu Nic. Cristea in urm’a insarcinarei primite in siedinti’a comitetului din 15. Sept. an. tr. presentăza unu proiectu de regulamentu pentru folosirea cartiloru din bibliotec’a asociatinnei, care proiectu cetinduse se decide; a se predă spre esaminare si opinare unei comisiuni alese din sinulu comitetului in personele ddloru membrii Zach. Boiu, Ioane Popescu si dr. Racuciu, cu aceea, ca dn. bi- bliotecariu că autoriulu proiectului cestiunatu, inca se iea parte la disensiunile comisiunei spre a pută servi : cu deslucirile necesarie. §. 44. Cu verificarea protocolului siedintiei pre- sente se insarcinăza dd. membrii Pavelu Dunc’a, dr. Nemesiu si Zach. Boiu. Siedinti’a comitet, se inchia la 6 ăre d. amiadi. Sibiiu datulu că mai susu. loanu Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. . secret. II. S’a cetitu si verificata in 11. Maiu 1869. P. Dunc’a mp. Z. Boiu mp. Dr. Nemesiu mp. ‘ Ad Nr. 141/143-1869 (§. 42). List’a*) colectoriloru asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Nr. cur. | Cetatea, loculu seu Numele si conumele Caracteriulu Locuinti’a Observatiuni tienutulu Michailu Cocu proprietariu Abrudu denumitu in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 1 Abrudu loanu Galu administr. protop. Abrudu denuin. in sied. comit, din 12. Maiu 1863 §. 36? Alecs. Amosu Tobiasiu protopop, onor. Abrudu denumitu in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §; 84.. ’• Acsente Severu proprietariu Cricau den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10., 2 Alb’a-luli’a (Bel- Nicolau Berghianu. senatoriu Belgradu denum. in sied. comit, din 4. Sept. 1866 §. 72. gradu) Alecsandru Tordosianu administr. protopop. Belgradu denum. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §.84. . Augustu Papu protopopu Belgradu 55 55 55 3 Aradu Dr. Athanasiu Siandoru profesoriu Aradu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 4 Albacu Nicolae Ispasu jude comunale Albacu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. /; Candrea proprietariu Albacu 55 55 55 5 Aiudu Nicolae Gaietanu advocatu Aiudu 55 55 55 6 Bai’a-mare Teodoru Szabo protopopu Bai’a-mare den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. "1 Beiusiu Teodoru Kovări directoriu gimnas. Beiusiu 55 55 55 ■ ’■ 8 Bistriți’a Gabriele Dorgo Bistriti’a 55 55 55 ‘ Alecsandru Silasi protopopu Bistriti’a den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84.,. ; Ioane Fekete Negrutiu canonicu metrop. Blasiu den. in sied. corn, din 12. Aprile 1864 §. 27. v 9 Biasiu Georgie Pop’a proprietariu Blasiu denum. in sied. corn, din 2. Sept. 1862 §. 97, ■» loanu P. Moldovanu profesoriu gimnas. Blasiu denum. in sied. corn, din 17. Sept. 1867 §. S4. 10 Botzen Ioane Dumbrav’a capelanu castrense Botzen in Tirolu den. in sied. comit, din 4. Nov. 1862 §. 127. '/ loanu Georgie loanu negotiatoriu Brasiovu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10, ’ 11 Brasiovu Radu Pascu negotiatoriu Brasiovu 55 55 55 loanu Petricu protopopu Brasiovu 55 5* 55 ' loanu Lengeru profesoriu gimnas. Brasiovu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. protopopu Zernesci den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 10. 12 Branu Ioane Metianu i Mironu Moldovenescu 5’ >5 55 ’/f 13 Bistr’a Augustinu Coltoru parochu Bistr’a den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 $. 84. .a Dionisiu Darabantu notariu Bistr’a ” 55 55 , Teodoru Teocu proprietariu Câmpeni den. in sied. comit, din 10. Dec. 1867 §. 10., J 14 Câmpeni Georgie loanette notariu comunalu Câmpeni den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84J. » Michaele Andreic’a proprietariu Câmpeni 55 55 ,55 ' 4 Ioane Patiti’a . protopopu Câmpeni Vasilie Moldovanu vice-comite * Dics. San-Martinu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10.'. 15 Cetatea-de-balta loanu Pinciu presiedinte de sedria Dics. San-Martinu den. jn sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84i|G loanu Almasianu protopopu Alm’a _______‘ ”__”___ ”_________ 16 Cernautiu N. Hurmuzachi proprietariu Cernautiu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10|<| '") Celealalte loanu alu lui G» Sbier’a secret, la soc. liter. Cernautiu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84*'^ diuarie natiunale inca s untu rogate a reprot luce in colonele s ale acest’a lista. — 131 — Nr. cur. jț Cetatea, loculu seu Numele si conumele Caracteriulu Locuinti’a Observatiuni * tienutulu I. Mandocea parochu Cinculu-mare den. in sied. cernit, din 17. Sept. 1867 $. 84. 17 Cinculu-mare Moise Branisce ascultantu Cinculu-mare 5? ” V) Vas. Rosiescu protopopu Clusiu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 18 Clusiu Ioane Pamfiliu protopopu Clusiu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 19 Cohalmu I. losifu administr. protop. den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. Paulu Banutiu secretariu magistr. Cohalmu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 20 Cozl’a Vas. Buteanu jude procesuale Cozl’a den. in sied. comit, din 8. Aprile 1862 S. 44. Demetriu Coroianu vicariu Simleulu Silvaniei den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 21, Crasn’a si Selagiu Georgie Filipu advocatu 55 55 55 Florianu 55 55 55 22 Desiu loanu Colceriu protopopu Desiu denum. in sied. comit, din 10. Ian. 1865 §. 5. Ioane Papiu protopopu Dev’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 23 Dev’a Georgie Ciaclanu vice-comile Dev’a den. in sied. comit, din 17. Sept. 1767 S- 84. 24 Doboc’a Mich. Bohetielu jude primariu Gherl’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 25 Dobr’a Nic. Crainicu protopopu Dobr’a 55 55 55 loanu Codru Dragusianu vice-capitanu Fagarasiu 26 Fagarasiu Fogarasianu vicarin Fagarasiu 55 . 55 55 Ioane Antonelli Fagarasiu den. in sied. comit, din 4. Sept. 1866 §. 72. 27 Gherl’a Lazaru Huz’a notariu consistor. Gherl’a Ioane Muresianu proprietariu Gherl’a den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 28 Halmagiu Mog’a --- --- den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 29 Hondolu Vas. Piposiu protopopu Hondolu 55 - 55 55 30 Trei-scaune Ioane Petricu protopopu Brasiovu vedi si Nr. cur. 10. loanu Ratiu protopopu Hatiegu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 31 Hatiegu Petru Popu vicariu Hatiegu den. in sied. comit, din 6. Sept. 1864 § 51. 32 Ibasfaleu losifu Siulutiu jude prim, in pens. Ibasfaleu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 33 Ili’a loanu Orbonasiu protopopu Ili’a 55 55 *5 34 lov’a Popoviciu negotiatoriu Lugosiu >5 55 55 Lugosiu Popaviti’a negotiatoriu Lugosiu 55 55 55 Alesand. Ciordanu Lipov’a 55 55 55 35 Lipov’a loanu Tieranu protopopu Lipov’a 55 55 55 36 Magureni Andreiu Medanu asesoriu --- den. in sied. comit din 8. Aprile 1862 §. 44- Mihaiu Pavelu vicariu Sighetu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 37 Marmati’a Petru Mihali asesoriu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. Dionisiu Chendi administr. protop. Siarosiu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 S. 10. 38 Mediasiu Ioane Popescu protopopu Mediasiu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 39 Mehadi’a Diinitrie lacdbescu protopopu Mehadi’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 40 Miercurea Georgie Marcu Macelariu economu Miercurea 55 55 55 Nic. Morariu economu Miercurea 55 55 55 Demetriu Fogarasi negotiatoriu Muresiu-Osiorheiu 55 55 ” 41 Muresiu-Osiorheiu Cataramba ? Muresiu-Osiorheiu 55 55 55 losifu Fiilcp negotiatoriu Muresiu-Osiorheiu den. in sied. comit, din 2 Aprile 1862 §. 44. Gregoriu Moisilu vicariu Naseudu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 $. 10. 42 Naseudu Ioane Florianu fiscalu Naseudu 55 55 55 loachimu Muresianu presiedinte de sedria Naseudu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 5. 84. Gregoriu Maieru administr. protopop, Nocrichu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 5. 10. 43 Nocrichu Zacharia Zacharia practicantu Nocrichu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 5. 84. 44 Odorheiu Aarone Boeriu protopopu Gy.-Sz.-Miklos den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 |. 10. Nic. Zsig’a sen. proprietariu Oradea-mare 45 Oradi’a-mare loanu Gozmanu vice-cotnite Oradea-mare 55 55 55 lustinu Popufiu profesoriu Oradea-mare den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 $. 81. losifu Romanu advocatu Oradea-mare 55 55 55 46 Ofenbai’a Nic. Fodoreanu protopopu Ofenbai’a 55 «5 55 Ioane Balomiri senatoriu Orasti’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 47 Orasti’a Nicolau Barbu secretariu. magistr. Orasti’a 55 55 ** Georgie Bercianu protopopu Cudgiru den. in «ied. comit, din 6. Sept. 1864 §. 51. - Nic. Popoviciu protopopu Orasti’a 55 «5 55 — 132 — Nr. cur. 1 Cetatea, loculu seu Numele si conumele Caracteriulu Locuinti’a Observatiuni tienutulu 48 Pest’a I. Miculescu parochu Pest’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10- Dr. loanu Galu concepistu Pest’a den. in sicd. comit, din 12. Dec. 1867 §. 139. 49 Poian’a Nic. Ciugudeanu notariu Poian’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10, Dobrot’a 15 1? 33 50 Poian’a sarata loanu Balloiu parochu Poian’a-sarata den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 51 Remetea Stefanu Filipu --- Remetea den. in sied. comit, din 8. Aprile 1862 §. 44. Sâv’a Barcianu Popoviciu parochu Resinariu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 52 Resinari Ioane Brote proprietariu Resinariu 95 35 55 Bucuru Cioranu proprietariu Resinariu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 53 Rosi’a-de-munte Simeonu Balintu protopopu Rosi’a-de-munte 5’ . 55 55 Anania Trombilasiu proprietariu Sasu-Reginu 55 33 35 54 Sasu-Reginu Michaiu Orbonasiu advocatu Sasu-Reginu den. in sied. comit, din 12. Dec. 1867 §. 139. 55 Satumare Petru Branu protopopu Satu-mare den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. Besianu senatoriu Sasu-Sabesiu 5» 5? 53 56 Sasu-Sabesiu Ioane Tipeiu protopopu Sasu-Sabesiu 35 3? 39 Ioane Deacu protopopu Sasu-Sabesiu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 § 84. 57 Secarembu Sabinu Piso protopopu Secarembu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. Benjaminu Densiusianu protopopu Secarembu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 58 Seliste Danila Neamtiu parochu Seliste 53 3? 55 Nicolae Racucfti parochu Seliste 35 93 53 59 Sibiiu loanu Hanni’a v.-pres. asoc. si prot. Sibiiu den. in sied. comit, din 10. Ian. 1865 6. 60 Zach. Boiu protopopu Sighisidr’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. Sighisidr’a Petru Decei parochu rom. cat. Sighisidr’a den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 61 Siomcut’a-mare losifu Popu vice-capitanu Siomcut’a-mare den. in sied. comit, din 8. Aprile 1862 $. 44. P. Dragosiu vice-notariu Siomcut’a-mare 35 39 93 62 Sacele Irimia Verz’a parochu Sacele den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. Radu Popea parochu Sacele 39 33 59 Solnoculu si Chioa- Ales. Filipu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. 63 riulu Gabrila Mânu jude prim, in pens. Desiu 33 99 ’9 Ciocanu 53 99 95 J 64 Timisidr’a Petru Cermen’a capitanu cetatienescu Timisidr’a 33 5’ 99 65 Tienutulu Crisiului Pallade protopopu --- 39 3' 59 rapede Dr. loanu Ratiu advocatu Turd’a den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10.; 66 Turd’a lacobu Lugosianu protopopu Turd’a den. in sied. comit, din 4. Sept. 1866 §. 72. Sim. Popu Moldovanu protopopu Aghirbiciu den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. 67 Uniaddr’a Aaronu Pacurariu parochu Uniaddr’a 59 99 »9 68 Vien’a G. B. Popoviciu agente comerciale Vien’a Dr. Gregoriu Szilasi prefectu semin. Vien’a den. in sied. comit, din 17. Sepj, 1867 § 84. 69 Zarandu Dr. Josifu Hodosiu vice-comite Bai’a de Crisiu den. in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. ioane Francu vice-comite Bai’a de Crisiu 70 Lazaru Piposiu c. r. probat, de min. Zlatn’a Zlatn’a oane Demianu parochu Zlatn’a den in sied. comit, din 10. Dec. 1861 §. 10. Sibiiu in 15. Maiu 1869. (Cu totulu 13 6 colectori). den. in sied. comit, din 17. Sept. 1867 §. 84. Dela comitetulu asociatiunei trans. romane. Obs. Acest’a lista, conforma conclusului adusu in siedinti’a comitet, asociat, tienuta in 8. Maiu c. n. a. c. §. 42, se publica cu acea observare, câ adunarea generala a asociatiunei tienuta la Gherla in an. 1868 p. XXIII, pos. 7. a insarcinatu pre comitetulu asociat, a reporta la prosim’a adunare generala, despre toti colectorii asociat, in deosebi, carii, cumu si-au imple- nitu deregatori’a incredintiata loru, precumu si pre acelia ai incunoscienti’a adunarei, cari nemicu n’au facutu in interesulu aso- ciatiunei (se se vedia resp. incunoscientiare in Nr. 22 alu Transilvaniei din 1868 pag. 544). Obs. Aceli dd., carii in decursulu tempului s’au mutatu cu locuenti’a din loculu, unde eră numiti de col., seu câ au abdisu | in scrisu Ia comitetu, cumu si acelia, carii au esitu din viatia — si comitet, au avutu scire despre acest’a, — nu suntu petre- | cuti in acest’a lista. 1 Ediforiu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografa Riimer A Kamncr.