------------

'1 j⁰ Acesta f6ia ese “^'<>
j cate 3 c61e pe luna

si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

    Pentru străinătate

   10 franci cu porto 1,
Vp poștei.

        ------------'vjw.





                TRANSILVANIA.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



---------'^■sP

A p . I      , I pp

<j Abonamentulu se p
  face numai pe cate t

     1 anu intregu.

  Se aboneza la Comi-
tetulu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-
ti' lectori.
----------------


Nr. 10.


        Brasiovu 15. Maiu 1869.


Anulu li.


        Din cronic’a Iui Michailu Cserei. 1661—1711.

(Continuare).

     După acestea Cserei drasi se ocupa pre cateva
minute cu evenimentele din Ungari’a si anume cu
asaltarea capitalei Buda si luarea ei dela turci prin
nemți, după care mai urmă si caderea altoru cetati
si tînuturi unguresci in potestatea lobontiloru; indata
apoi cronicariulu revine la Transilvani’a, pentrucă
se ne spună, că oștea secuidsca ce stă sub comand’a
lui Grig. Bethlen, audîndu de macelulu dela Sibiiu,
incepii a deșerta barbatesce, intru atata, catu Bethlen
se vediti constrinsu a comanda pe partea ostei care
venise dela Siomleu, că se traga cu puscile asupra
desertoriloru; cu tdte acestea inse bieții secui in n<5-
ptea urmatdria o tuliră toti la fuga din padurea co-
munei Sacadatea, unde se află cantonandu, remasera
numai oficiarii loru, dela carii Bethlen luă reversale,
prin care se obligă, că in casu de a fi rechiamati,
ei se voru re’ntdrce sub stindartu. Cronicariulu no-
stru inca era intre acești reversalisti; puținu după
aceea inse din vointi’a tata-seu intră in servitiu la
Mich. Teleki, unde stete mai duoi ani, suferindu fdrte
multe bajocuri si neplăceri, pentrucă pre langa ce’lu
punea la totu feliulu de lucruri dediositdrie, pana si
la scdterea ciubărului de ndpte, apoi nici de mancare
nu’i dă de ajunsu, dra ndptea nu era ertatu nici lui,
nici celorulalti sierbitori (inasok) a dormi in casa, ci
totudeaun’a la usi’a chiliei, in care se află domnulu
loru, dra unulu din ei trebuea se’lu apere de musce
vdr’a drn’a, pre catu dormea marii’a sa. Credemu că
acestea date ale lui Cserei inca merita a fi luate in
considcratiune, că unele, care era unu temeiu mai
multu. pentrucă Cserei se nu scria ni mi cu bunu pen-
tru Mich. Teleki. Cserei se avea fdrte reu inca si
cu Mich. Vay, carele era ginerele lui Mich. Teleki.
întruna de dîle Vay si Cserei era se se bata că orbii,
ddca nu ar fi esitu insusi Teleki, că se’i despartia.

     La loculu acesta cronicariulu mai descrie inca si
una peregrinatiune colosale a turciloru la Mec’a in
numeru de cateva dieci de mii, insolita de diverse
acte religidse si pline de fanatismu, prin care voiă
se’si arate dorerea pentru multele perderi din Ungari’a
si penitentia de pecate si cererea gratiei lui Allah si
a profetului seu Mohamedu, strigandu ne’ncetatu:
Allah Allah Illeha Mahumedu Rasul Allah! care s’ar
ințielege: Dumnedieule Diunnedieule, mare Dumne-
dieule, pentru santulu Muhamed indurate spre noi! j


Altii drasi afurisea pe cânii de pagani (adica pe cre-
știni), strigandu: Allah Pery Muffet Ay! si marele
veziru calarindu pe unu asinii: Offat Millei Tufay,
dra dervișii afurisea dîcendu: Allah Buffay Allah Mi-
trei Chrestinai!

     Intr’aceea tocma la finea acestui anu 1686 a-
flamu drasi unu episodu istoricii, care de si scnrtu.
ni se pare de atata importantia, incatu ilu traducemn
aici intregu, pentrucă acestu momentu istoricii com-
binatu mai alesu cu macelulu dela Sibiiu descrisu mai
in susu, ne arata invederatu, cumu Transilvani’a a-
junge pe unu rapedîsiu de munte, de unde nu se
mai opresce pana diosu in vale. Eca cnventele cro-
nicariului:

     „Prin apasatdri’a importantia a evenimenteloru,
Transilvani’a ajunse intre ddua arme*). Deci fiindu-
că diet’a nu se potea aduna pentru tdte cașurile, dra
consiliulu nu voia a lua pe sine responsabilitatea pen-
tru lucruri atatu de mari, incatu ddca in viitorin ar
urma ori-si-ce, se fia inculpatu consiliulu, asia diet’a
decretă pre langa principe si langa consiliari una
deputatiune constatdria din patrudieci de persdne;
acestora li se asemnă dresicare plata din venitulu
tierei, apoi fusera auctorisati de catra diet’a intrdga,
că orice aru decide ei, se aiba valdre. Acdsta încă
era facțiunea lui Teleki, pentrucă diet’a constandu
din membrii mai multi, Teleki nu ar fi potutu scdte
la cale cu atata libertate si la vederea lumei, orice
ar fi voitu elu; dra in deputatiune fusera aleși totu
de aceia, pe carii ’ia voitu elu si mai totu persdne,
care era obligate catra Mich. Teleki, dra pe aceștia
ii potea îndupleca usioru la orice lucru; ’ia si indu-
plecatu, si asia Teleki jocă tier’a in man’a impera-
tului nemtiescu, precumu vomu afla mai la vale.“

     1687. In anulu acesta guer’a inca totu mai curge
intre nemți si turci la Dunăre si in Slavoni’a; ducele
Carolu de Lotaringi’a sparge castrele armatei turcesci
in 12. Augustu intre Mohaciu et Siklos, bate pe turci
si la Esecu in 29. Sept. In același anu cade si Mun-
caciulu in manile neintiloru, dra soc.i’a lui Tokolyi,
acea adeverata eroina, ajunge in captivitate nemtidsca
la Vien’a, de unde scapă numai candu fu data in
schimbu pentru generalulu Haissler, carele cadiuse in
manile lui Tokolyi in batali’a dela Zernesci. (Vedi
mai la vale.)


      *) Adica intre doua poteri mari beligerante, unde neutralitatea
armata bine se pare a fi singur’a cale de scapare. N. comp.

19

— 110 —


     Acestea premise pe scurta, ne intdrcemu ăra la
noi a casa.

     Acumu nemții era domni in partea cea mai mare
a Ungariei. Apropienduse tempulu, că se asiedie tru-
pele prin garnisdne de erna, nemtiloru si adica du-
celui Carolu de Lotaringi’a ii casiună, că una parte
mare a armatei se o aduca in ernatecu la Transil-
vani’a. De unde s’a trasu acdsta casiunatura, ne es-
plica Cserei, spunendu intre altele, că fiindu ei, adica
principele si Teleki, la Ernotu (Radnoth), ducele de
Lotaringi’a trimise la principele pe Hussin comandan-
tele dela Satumare si pre unu secretariu nemtiescu,
anume Til. Principele condusu de Mich. Teleki se
invoi cu aceștia in secretu, că ducele de Lotarin-
gi’a se intre in acea tdmna cu armat’a impera-
tăsca spre ernatecu in Transilvani’a; atunci in-
se nici Hussin nu propuse, nici principele nu cerii
conditiuni din partea sa. Hussin se reintorse, ăra
secretariulu (Til) remase cu principele. Dela Ernotu
amu mersu la Elisabetopole, ăra de acolo la Sibiiu.
Acumu ducele*) plecase spre Transilvani’a, de aceea
principele trimise pe Georgie Banffy la ducele in nu-
mele tierei, ii trimise si că presentu duoi cai cum-
părați dela Mich. Teleki cu cate una miie fiorini si
adjustati domnesce. Georgie Banffy a purcesu; fiindu-
ca inse principele cerea, că armat’a se chcltuesca in
garnisdnele transilvane din banii sei, ducele manien-
duse, dă se precăpa, că elu ar fi gata se impresdre
Sibiiulu, unde acumu se adunasera principele si ma-
gnații tierei. Mich. Teleki consecente in politic’a sa,
incepti a dispune curatîrea tunuriloru pe la bastile si
a se pregăti de obsidiune, apoi cerii, că atatu un-
gurii, catu si sasii se jure, că voru apara cetatea.
Inse oficiarii si locuitorii cetatei, carii din caus’a mo-
litiunei principelui se simtia fdrte apasati de Mich.
Teleki, de Clemente Mikes si de alti boieri, in catu
era preste potentia că se mai sufere, sperandu, că
de va cadea tier’a pre man’a nemtiului, loru le va
merge mai bine, nuntiara lui Mich. Teleki asia: Un-
gurii se pdrte ei inșii grija de sine, pentrucă dieu ei
(sasii din Sibiiu) nu’si voru supune cetatea loru la
obsidiune nici pentru principele, nici pentru unguri.

     Intr’aceea ducele ajunsese pana la Blasiu; deci
Georgie Banffy fu trimisa din nou cu post’a la du-
cele, pentrucă se inchiaie unu felin de invoiăla cu
orice conditiuni**). InvoiG’a se si inchiaiă in sum’a
de unu milionu trei sute de mii fiorini renani, si, că
se fia incortelate dduadieci si cinci regimente nem-
tiesci, era in cetatile si fortaretiele Transilvaniei se
intre garnisdne imperatesci. (27. Octobre).“

     După impartasirea acestui pasu nou facutu de
boieri catra supunerea tierei Ia nemtiu, cronicariulu
isi vărsa mani’a sa asupra acelei acorde in următorii
termini:


       *) Carolu de Lotaringi’a, supremulu comandante alu ar-
matei nemtiesci.


      **) învoieli de natur’a acesteia se numea pe atunci acorda.


      „Nici paganu nici creștina n’a castigatu nici o
tiera cu atat’a usioratate, cu eata câștigă pe atunci
ndmtiulu Transilvani’a. Nu se cerii nici macara una
lovitura de biciu, pentrucă locuitorii se plece capetele.
Pentrucă, tacendu de alte fortaretie, pana ar fi luata
nămtiuhi numai Sibiiulu, dîcu dieu, că ar fi trebuita
se pice multe mii de chivere; era apoi armat’a, care
era pe atunci cu ducele, se află intr’una stare atatu
de scapatata, marcedîta, hemesita, morbdsa, in catu
crepă din ei pe fiacare dî cu sutele; dieu că aru fi
uitatu de obsidiunea Sibiiului. Georgie Banffy re’n-
torccnduse la Sibiiu, aduse dela ducele acestu re-
spunsu: „Principele si boierii se se care la Faga-
rasiu, pentrucă la Sibiiu voru veni nemții. Noi esi-
ramu din Sibiiu in confusiune mare, era ddmn’a intre
vaiete mari pana la Porumbacu, de unde veniramu
la Fagarasiu, era nămtiulu ocupă Sibiiulu, Clusiulu
si mai multe locuri; 6ra de atunci nici că mai esf
din acelea. Din Fagarasiu ducea la Sibiiu bani in
butdie mari pe fiacare septemana cu carale si cu caii
de transporta ai principelui, pana candu se implinira
treisprediece sute de mii de fiorini. Pe atunci biet’a
tiera mai avea bani, era aemu de aru topi la unu
locu pre toti locuitorii Transilvaniei cu toti banii loru,
dieu nu sciu, cumu aru mai potea stdree inca vreo
siese sute de mii.“

      Dela acestea cronicariulu era sare la Ungari’a,
unde in 18. Octobre se deschisese la Presburgu prea
memorabil’a dieta, in care ungurii abdîcu de dreptulu
electiunei libere la tronulu Ungariei si accepta dre-
ptulu ereditariu in favorea familiei de Habsburg, era
in 9. Decembre incoronăza si pre losifu I. pana inca
era in viătia tata-seu Leopoldu I., se invoiescu totu-
odata, că se se sterga faimosulu punctu din diplom’a
Andreaua, in poterea caruia nobilimea avea dreptu
de a se scola cu arme in contra regelui, deca acela
ar fi cutezatu a calea privilegiurile si prerogativele
loru. Cserei adaoge acilea curatu, că ungurii s’au
supusu la conditiunile acelea numai indemnati si in-
trigati cu totuadinsulu de palatinulu Eszterhăzi, cumu
si de spaim’a armeloru imperatesci, era nu de buna
voia, după aceea inchiaie anulu asia: „Acdsta dieta
din Presburgu dete ocasiune la rebeliunea si confe-
deratiunea făcută in contra imperatului, care aemu
tiene de siepte ani. Ddieu scie, care va fi resulta-
tulu acestora, eu inse nu pociu aștepta nici unu re-
sultatu bunu dela ele*).

      1688. La anulu acesta cronicariulu ne mai me-
morandu nimicii despre ndu’a întreprindere belica a
ducelui Carolu de Lotaringi’a si prin urmare depăr-
tarea sa din Transilvani’a, si presupunendu acestea
că lucruri cunoscute, se ocupa indata dela inceputu
cu venirea in tiăr’a ndstra a cumplitului si spurcatu-
lui tirana, generala Caraffa, ale cărui atrocitati si
tiranii pana inainte cu cativa ani mai nici-decumu nu
era cunoscute afara de cereala istoriciloru de profe-


      *) Acestea se scriu pe la 1711.

— 111 —


siune, din causa că nu era ertatu a serie si a pu-
blica unele câ acelea; acumu inse mai alesu istorio-
grafii din Ungari’a si chiaru secțiunea istorica din
academi’a ungurdsca le publicară si documentara pre
largu, incatu citindule cineva, i se scdlă perulu mă-
ciucă, precumu dîce romanulu. Cserei din partea sa
numai catu atinge pre scurtu atrocitatile lui Caraffa,
in catu adica voiesce se esplice caus’a terorei latîte
in tiera din momentulu candu se audt, câ acelu Ca-
raffa era destinatu pentru comand’a trupeloru impera-
tesci, care făcuseră invasiunea in Transilvani’a. După
Cserei, generalulu Caraffa patrase din Februariu pana
in Maiu atrocitatile si măcelurile cele mai fiordse in
orasiele Eperjes si Casovi’a; pentrucă de si ungurii
după caderea Casoviei s’au reintorsu la fidelitate ca-
tra imperatulu Leopoldu, care apoi le si dete gratia,
acelu tiranu crudelu inse totu incamină cercetare a-
supra urdîtoriloru rebeliunei, in contra vointiei acelui
monarchu simplu, după aceea prindiendu’i ii măcelări
la Eperjes si Casovi’a intre torturele cele mai crunte.
In acelea dîle se aflâ la Caraffa Sigismundu Bâlintit,
câ trimisu la elu din partea principelui Apaffy; asia
acelu Balintit scrise incdce, ca Caraffa are se co-
mande in Transilvani’a. Caraffa confiscă tdte averile
celoru masacrati. Nici tiranulu imperatu Nero nu
patrase atatea crudelitati. Dela Eperjes veni la De-
breținii. Starea acelui orasiu era pe atunci cu totulu
estraordinaria; elu adica se tienea de Transilvani’a,
platea inse tributuri si imperatului nemtiescu, si sul-
tanului turcescu. Caraffa inse aruncă din nou con-
tributiuni fdrte grele pe debrețineni, dra deca i se
parea lui, că cineva are bani si totu nu’i dă, punea
de’i stringea capulu cu funii ude si atata’lu torturâ,
pana ce dâ totu ce mai avea. Nimeni nu cuteză se
dîca ceva in contra tiranului, pentrucă elu arată, că
are plenipotentia dela imperatulu preste Ungari’a si
preste Transilvani’a si că elu nu sufere, câ se se a-
mestece in afacerile lui nici insusi imperatulu, din
causa că elu face tdte spre binele acestuia. Audîndu
Mich. Teleki, in ce modu a tiranitu Caraffa pe unguri,
si că totu elu are se viie din Transilvani’a, fu co-
prinsu de spaima mare, incatu nu e indoidla, că ar
fi tulit’o din Transilvani’a, numai se fia avutu unde;
la turci inse nu mai cuteză se mdrga, pentrucă isi
sciâ pecatulu, dra Poloni’a se aliase cu ndmtiulu; deci
elu apucă calea bătută mai de multeori, trimise adica
pe ginere-seu Mich. Vay la Caraffa cu unu presentu
de ddua mii de galbini, pentrucă se’lu impace, se
oblegă totuodata, că numai se ajunga Caraffa in Ar-
ddlu si atunci va vedea insusi, ce sierbu credintiosu
va fi elu, Teleki, imperatului. Caraffa ’i trimise re-
spunsu asia: Venindu eu in Arddlu, voiu vedea cumu
se va porta Teleki, după aceea me voiu acomoda si eu.

     Ajungdndu Caraffa in Sibiiu, provocă pe princi-
pele, câ se trimită pe Teleki acolo la conferenția.
Niciodată Teleki nu s’a infricosiatu câ atunci; deci
elu isi facă mai anteiu testamentu, câ si cumu ar
merge la mdrte, după aceea ’si luă remasu-bnnu dela


principe, ddmna, soția, copii si asia mânecă din Fa-
garasiu, pentrucă in urmatdri’a nopte se ddrma in
Porumbacu. Intr’aceea neamicii lui se bucură spe-
randu, că dâra astadata totu isi va frânge berigat’a,
pentrucă acii apucase a’si imputa brandi’a si cu (Pri-
gorie Bethlen, fiinducă Teleki după surparea lui Pav.
Beldi nu mai avea trebuintia de ajutoriulu lui Grig.
Bethlen. Cu Teleki împreuna au mersu si Lad. Gyu-
laffi si Stef. Apor. Dela Porumbacu manecaramu in
faptulu dîlei, in catu demineti’a pe la optu fire ne a-
propiâmu de Sibiiu. Ce se vedi, dea că pe ddlulu
dela Gusteriti’a (Hammersdorf) stă ddua scadrdne de
calarime, pe care Caraffa le trimisese de cortegiu in
ondrea lui Mich. Teleki, dra pe adiutantele Klokkes-
berg ilu trimise cu caldsc’a sa inaintea ndstra*). Adiu-
tanrele sarindu din caldsca, alergă cu reverentia mare
spre intempinarea lui Mich. Teleki si ilu salută asia:
„Gratus adventus Excellentissime Domine Generalis**). “
Atunci Teleki inca se imbarbată, pentrucă pana atunci
era câ si unulu, pe care l’aru fi tocatu in capu, din
causa, că elu o avea câ in mana, că Caraffa are se’lu
omdre. Deci Teleki indata ce resalută pre adjutante,
remise pe unu domesticii (ciocoiu) de ai sei anume
Ugrai, câ se spună nevestei sale, că se nu se tema,
pentrucă treb’a nu sta asia, precumu crediuse elu.
Acelu domesticu amblă bine, că in Fagarasiu de bu-
curia mare ce avura, ii detera unu galbinu de diece.“

      „Teleki punenduse in caldsc’a lui Caraffa inpreuna
cu adiutantele, intraramu in Sibiiu la locuinti’a nd-
stra, dra cele ddua scadrdne de nemți ne petrecura
pana acolo, si indata ordinara vigilia mare la pdrta.
Preste puținu Caraffa trimise alta trăsură, care duse
pe Teleki la masa; totu acolo mersera si Ladislau
Gyulaffi si Stef. Apor. Acolo punenduse la masa, se
ospetara bine, dra pre noi pre domestici ne inbetara
cumu se cade cu vinuri curate de Tocaiu. Sculau-
duse dela masa, acei doi domni, numai amendoi, se
retraseră in una chilia separata, unde conversară în-
delungata. După ce ne re’ntdrseramu la locuinti’a
ndstra, dta că sdr’a tardîu vene generalulu Caraffa
petrecuta cu tortie si inbracatu intr’unu mintdnu tur-
cescu de panura verde captusîta cu saruuru; Teleki
alergă inaintea lui la trepte, se suira in susu, unde
drasi vorbiră numai amendoi patru dre întregi. In
urmatdrea dî demineti’a Caraffa anuntia cu manta
mare prin adiutantele asia: Pentru ce n’au venitu si
ceilalți boieri; deci Teleki se trimitia, câ in dduadieci
si patru de dre toti boierii se vina dela Fagarasiu la
Sibiiu, că de nu, dracii se’lu sfasiie pre elu in bu-
căți, ddca nu va tracta pe Mich. Teleki asia, incatu
va fi de ecsemplu pentru totudeaun’a in Transilvani’a.
Teleki sparietu, scrie de locu boieriloru prin posta,
câ se vina indata, dra pe principe inca’lu sparie, că
ddca marii’a sa nu va trimite pe boieri, Caraffa va


        *) Cserei adica inca era de fatia in calitatea sa de fetioru
i boierescu, sdu cumu dîcemu in dilele ndstre, ciocoiu din cipra


i **) Bine ai venitu escelenti’a ta domnule generale.


                                                    19*

— 112 —


aresta si pe m. sa*). Dupace veniră boierii, Caraffa
ie propune, că se jure fidelitate imperatului si dela
Pdrt’a turcăsca se se rupă. Ei se înduplecară ane-
voia la calcarea juramentului, mai alesu Gr. Bethlen
era determinata a suferi mai bine mdrtea, decatu a
înfrânge juramentulu datu Pdrtei; Caraffa inse’i spai-
mantă, că pana atunci nu voru esi din Sibiiu; asia
ei trebuira se jure credintia imperatului. Celu dintaiu
fu Teleki, care sf depuse curendu juramentulu. După
aceea Caraffa trimitiendu si la ticalosulu principe, a-
cesta inca fu constrinsu a depune juramentulu o-
magialu in Fagarasiu."

     „Indata ce jurara boierii, Caraffa nici-decumu
nu mai vorbia că mai nainte, ci elu incepîi se dspete
pe boieri, ăra cu Teleki se innadise atatu de bine,
incatu pana si capulu lui Teleki ilu sărută inaintea
ochiloru nostrii, apoi ilu recomandă celorulalti gene-
rali, precumu era Piccolomini, decatu care n’am ve-
diutu in viăti’a mea omu mai pomposu atatu in vest-
mente, catu si in mesa, curte, cai, apoi Veterani, Pacce
si altii, spunendule, că ce barbatu de merite este
Teleki si ce sierbu dreptu si folositoriu alu impera-
tului este densulu. Puținii după aceea Caraffa tri-
mise lui Teleki una argentarfa bogata de mesa, că
presentu in numele imperatului. Acea argentarfa o
am vediutu si eu si era pretiuita in dduasprediece
mii fiorini. Cu pretiu atatu de micu vendura ei
pe sarman’a tiăra Transilvani’a. Mich. Teleki inca
chiamă pe generali la prandiu in locuinti’a sa si ’i
ospetă cu pompa mare. Asia ne reintdrseramu din
Sibiiu la Fagarasiu.ft

     „îmi aducu ameute bine, că Stef. Pataki, profe-
soriulu dela Clusiu, carele era omu plăcuții lui Mich.
Teleki, adesea ’lu mustră aspru pentru mai multe
fapte de ale lui, era atunci săra, după finitulu ban-
chetului, pre candu eu aparamu pe Teleki de musce,
Pataki siediendu pre scaunu langa patu, ii dîse lui:
„ „Boieriule, cumu s’a potutu dre, că domneavdstra se
vendeti acăsta tiăra sarmaua si se calcati juramen-
tulu atatu voi, catu si principele ? Dîcu dieu, că Ddieu
ve va judeca pre dvdstra pentru acăsta. Mai bine ar
fi fostu pentru dvdstra, că se suferiti captivitate, său
se si moriti, decatu se comiteti cu voi’a dvdstra un’a
fapta că acăsta. ““ Atunci Teleki suspinandu greu
respunse: „„Hei, ce usioru iti este dumitale jupane
Pataki, a vorbi asia de pre tiermulu apei, catra celu
care se innăca in apa; dăca inse te-aru arunca si
pre dumneata pe una proba de acelea, pe care am
fostu eu eri, atunci s’ar alege, dăca ai vorbi atatu
de resolutu. De amu si pecatuitu, a fostu mai bine,
că din ddua rele se alegemu pre celu mai micu, de
catu se aruncamu tiăr’a intrăga in periclu; pentrucă
nămtiulu acesta era se arunce in sabia pe locuitorii


     *) Cronicariulu dîce, eh Teleki era „sparietu“ si in acea
deminetia. Pentruce sparietu după indelung’a conversare secreta?
Acea spaima semena mai multu a rola jocata in urm’a cointie-
legerei secrete.                                     Not’a comp,


tierei, dăca noi nu amu fi depusa juramentulu, ăra
jupanulu turcu, spurcata fetioru de curva, nu ne ar
fi scapatu pre noi.““ La acestea Stefanu Pataki re-
plică: „„Fia precumu dîceti dvdstra domniloru, inse
— Non sunt facienda mala, ut eveniant bona.““
Teleki tragendu’si barb’a dîse: „„Aci'i jupane Pataki,
ori bohum, ori malum, destula că ne aflamu in tren-
sulu.‘l<‘

     „In celelalte orasie garnisdnele nemtiesci apu-
caseră se intre, afara numai de Brasiovu. Caraffa vo-
indu a disloca si acolo garnisdna, anuntia, că atatu
in cetate, catu si iu fortarătia se pregatăsca corfele.
Sașii nu audia bucurosu asia ceva, in catu de si ei
s’aru fi invoitu mai usioru a da cortele in cetate, for-
tarăti'a inse nici-decumu n’au voitu se o dea, ci ei
nuntiara lui Caraffa, că mai gata sunt se mdra, decatu
se’si dea fortarăti’a in manile unei națiuni străine;
dăca’i trebue cortelu, cetatea e larga destula, acolo
va incapea dstea nemtiăsca. Intr’aceea comuna se
revoltă. Magistratulu si popii vediendu, că tăta in-
cordatiunea loru ai- fi indesiertu, pentrucă după ce
tiăr’a intrăga se supuse uămtiului, Brasiovulu singuru
nu va potea face resistentia, se încercară a molcomi
pre comuna cu vorbe frumdse si cu rugatiuni, inse
fara nici unu folosu; pentrucă alegendu’si comandanți
pe loanu Bar si pe Francisca Czakă, implu fortarăti’a
cu cetatieni armati, pregatescu armele de focu, duca
viptualii multe si vinu in fortarătia si se pregatescu
de obsidiune. Prin acestea se escă turburare cum-
plita in cetate, in catu nici secuimea din Trei-scaune
nu mai cuteză se mărga la Brasiovu, din caus’a re-
scdlei poporului. Aflandu Caraffa despre lucrulu a-
cesta, comanda pe generalulu Veterani cu ddua re-
gimente asupra Brasiovului; ăra Mich. Teleki in ca-
litatea sa de generalu transilvanii inca -merge acolo
cu dstea secuiăsca. Sașii pușcă tare din fortarătia,
stricatiune inse nu facea. Au facutu si unu siantiu
deasupra Boloniei (Bolonya, Blumenau, suburbiu) susu
pe Curmătură; era in elu că vreo cinci-sute dmeni
armati. Caraffa poruncise lui Veterani, că se arunce
in sîmceo’a săbiei pe sasi; Veterani inse voindu nu-
mai se’i sparie, ăra nu se le faca ren, trimise vreo
treidieci nemți asupra siantiului, pre carii vediendu’i
sasii, o luara la fuga din siantiu. Nemții ’iaru fi po-
tutu taia pre toti, inse nu’i stricară, ci ’i despoliara
numai de vestmente si de arme. In fortarătia se a-
runcara ddua bombe. Atunci sasii spaimantati, au
datu fortarăti’a, ăra apoi Veterani asiediă garnisdna
atatu in fortarătia, catu si in cetate; Brasio-vechiulu •
ilu dete in prada (ostasiloru), apoi se re’ntdrse. Isra
principele trimise din porunca lui Caraffa comisari
la Brasiovu. Aceștia puseră man’a pre urdîtori, ii
judecară si le taiara capetele, pe care apoi le puseră
in tiăpa, care la falanga, care pe airea, că vai de ei,
pentrucă acei dmeni n’au meritatu mdrtea, că ei mai
nainte de aceea nu juraseră credintia imperatului, ci
mimai catu nu se invoisera cu un’a cu ddua, că se
dea altora ceea ce era proprietatea loru; de aceea




— 113 —


 nu’i potea condamna nimeni pre eî; cu tdte acestea
ei totu au trebuita se mdra. Asia patu aceia, carii
incingu arma pentru afacerile publice; densii trebue
I se pera, dra poporulu remane in pace.K

       După acestea tote Cserei ne mai spune la anulu
acesta, ca nemții au trimișii in tiera unu asia numitu
comisari u beli cu, carele se ingrijesca de provisionarea
trupeloru, si că alaturea cu acesta se denumi din
partea tierei Grigorie Bethlen; era intr’aceea nemții
comandati de Macsimilianu electoriulu Bavariei ocu-
pară dela turci Belgradulu serbescu cu asaltu inso-
lita de mare versare de sânge; totu-odata generalulu
Caraffa se pregătea, că in primaver'a urmatdria se
dsa din Transilvani’a la armat’a cea mare, dra in lo-
culu seu lasă aici pe Veterani, carele după spus’a
cronicariului avea se priveghîeze, că nu cumuva se
se intemple vreo incursiune din Muntenia incdce; de
aceea si asiediă tabera la pasulu Buzeu, unde se fă-
cură siantiuri tari.                          (Vₐ urma).



        Despre medicina cu respcctu ia poporulu romanu.

(Continuare).

B)  T r u n c h i u 1 u.

       Formdza după cuprinsulu seu mass’a principale
a corpului omenescu. Pe acest’a radîma capulu si de
elu aterna estremitatile, susu alaturea manile, diosu
pitidrele. In trunchiu insemnamu grumadiulu, pep-
tulu seu cosiulu, fdlele si leghenulu. Partea din de-
reptu a trunchiului se numesce dosu sdu spate. Aci
jacu unele preste altele mai multe pature de mușchi,
cari parte pldca columna dorsale sdu spinarea
si cu ea intregulu trunchiu si grumadiulu catra spate
si in lăture, sdu o susținu dreptu; parte misica ca-
pulu, suntu activi la resuflare si servescu inca si spre
mislcarea umerului si a brancei. Fundamenfulu tid-
penu alu trunchiului, ce tiene capulu dreptu, se for-
mdza prin column’a vertebrale. Acdsta columna (stelpu)
de dsa cevasi Încovoiata in form’a sierpelui si cre-
scendu in grosime de susu in diosu, se estinde in
midiuloculu spatelui dela capu pana la ndda. Dreptu
aceea ea este compusa din singuratice despartieminte,
din vertebrele grumadiului, peptului, fdlelui si ale le-
ghdnului. In canalulu, ce’lu formdza astfeliu spinarea,
este ascunsa meduv’a spinarei, dra din acestu ca-
nalii, prin găurile laterali formate prin Încleștarea
vertebreloru in columna, esu nervii meduvei spinarei.
Vertebrele suntu la numeru 24 (7 ale grumadiului,
12 ale peptului, 5 ale fdlelui). Subtu ele este osulu
santu sdu crucea si osulu nddei. Fiacare vertebra
sdu osu alu spinarei formdza unu cilindru scurtu,
cavu, sdu unu inelu, care in diumatatea anteridre este
cu multu mai grosu decatu in cea posteriore si po-
sede mai multe procese (spini) pentru aninarea mus-
chiloru. Intre vertebre inainte jacu discuri de carti-
lagini elastice. De fiacare lăture a fiacarei din cele
12 vertebre ale peptului este aninata cate o cdsta,


dra cu osulu santu se intelnesce osulu lighdnului spre
formarea lighdnului.

     1)       Grumadiulu este bucat’a deasupra trunchiu-
lui in form’a unui suin si celu mai subtîre membru
de legătură intre capu si peptu, dresicumu cdd’a ca-
pului. Suprafati’n. lui posteriore dorsale, in care pe
midiulocu se simtu cele 7 vertebre ale grumadiului,
se numesce cerbicea sdu junghietur’a. Lungimea
si poterea grumadiului stau cu marimea si greutatea
capului in dresicare proportiune condiționată. Cape-
tele mari si grele jacu de comunu pe grumadi scurti
si grdse. Grumadiulu afara de gâtleju seu laringe
si de ghindul’a scutiforma nu are organe proprie, ci
mai multe trecu numai prin elu in susu sdu in diosu,
că se merga aiurea. Privindu la grumadiu nu prea
grosu din partea anteriore, vedemu in fiacare parte
cate o bolfa, ce se trage costisiu de’n afara si de
susu din regiunea urechiloru in laintru la osulu pep-
tului (la gropiti’a gâtlejului). Elu se formdza din
muschiulu clatinatoriu ahi capului, a cărui scurtime
innascuta causeza grumadiu strembu. In spatiulu
trianghiulariu intre ambele aceste bolfe, camu in midiu-
loculu grumadiului, se vede o prominentia, ce se tiene
de gâtlejn si se numesce marulu lui Adamu. Subtu
acest’a esire are ghindul’a scutiforma situatiunea
sa. Ea este lipita de partea anteridre a gâtlejului,
ajunge inse inca o bucatîca subt gâtleju, de multe
ori pana diosu la osulu peptului, si pentru aceea a-
copere inceputulu berigatei, ce e legata nemidiulocitu
de gâtleju si se estinde adesea inaintea esofagului
(tidv’a mancarei) in cavitatea peptului la plumani in
diosu. Deasupr’a gâtlejului cevasi indereptu si subtu
barba se pdte pipai osulu limbei. Indereptulu gât-
lejului se afla faringea sdu inghitîtdrea.

     De ambele laturi ale grumadiului se simte sdu
se si vede baterea carotidei, sdu a ârteriei grumadiu-
lui. Acdsta arteria grdsa că degetulu micu (un’a drdpta,
alt’a stenga) duce sângele din aorta la tdte părțile gru-
madiului si ale capului in susu. Langade ns’a jace un’a
vena mare (ven’a junghieturei interna), care duce sân-
gele din dîsele parti indereptu la ânima. Si desu
sub pele merge si alta vena (ven’a junghieturei este-
ridra) si acest’a se infla la strigare, cantare si apasa
de multe ori astfeliu, incatu se vede că o fune surla
albastra. Aceste vasa de sânge suntu concomitate
de multe vasa si ghindule limfatice si intre ele si
pe langa ele se tragu trupini de nervi, adeca ner-
vulu plumanostomacali, diafragmaticu si simpaticii
catra cavitatea peptului in' diosu.

     Ih partea posteriore a grumadiului, sdu in cerbice,
in care susu sub ceafa se afla grdp’a ceafei, sunt
subt o pele grdsa mai multe pature de mușchi po-
ternici, mușchii cerbicei, cari susținu si misica ca-
pulu, precumu potu a si redică umerulu si branc’a.

     2)       Cavitatea peptului sdu cosiulu este acea
parte a trunchiului, din care se redica grumadiulu si
se sfarsiesce in cavitatea fdlelui. In partea din susu
a lui se observa de locu chiaiti’a, ce jace curme-

— 114 —


dîsiu si pe alu cărei capetu esteridre e asicdiatu ume-
rulu cu branc’a. Marginile din diosu seu ale fdlelui
se arata in midiulocu prin gropiti’a stomachului
sdu a ânimei de laturi prin cdstele inferiori.— Ca-
vitatea peptului seu a cosiului închide in sine apa-
ratele cerculatiunei sângelui si ale resuflarei, adeca
ânim’a si plumanile. Form’a cosiului este că a
unui vasu piramidale, ce susu e mai angustu si trun-
chiatu, era diosu mai largu. Partea dirdpta a cosiului
este de comunu cevasi mai larga, decatu cea stingă.

      Stelagiulu ososu alu cosiului formeza o capra
misicatdria, toniforma, straforata cu apertur’a gruma-
dîului, mai mica superidre, si a fdlelui, mai mare,
interiore. Elu e edificatu: din despartiementulu pep-
torale alu columnei vertebrali, ce consta din 12 ver-
tebre si cuprinde midiuloculu paretelui din dereptu
alu peptului; din 24 cdste (pe fiacare parte 12), cari
pentru lungimea si incovoietur’a loru contribue toc-
mai asia spre formarea paretului peptului din dereptu,
că si spre acelui laterale si dinainte. Din cartilagi-
nile cdsteloru la capetele anteriori ale cdsteloru si
din osulu peptului (iepurele) se formeza midiuloculu
paretelui peptelni anteriorii. Tdte acestea parti ale
stelagiului suntu legate amestecatu unele cu altele si
se potu misică prin mușchi astfeliu, incatu cavitatea
peptului se se pdta largi si angustă că unu foiu.
Acdsta lărgire si angustare a cosiului la inspiratiune
si espiratiune este incatuva supusa vointiei ndstre si
se pdte utilisă spre sprijinirea procesului respiratiunei
si alu cerculatiunei, — Carnea de pe cosiu se for-
mdza prin mușchii peptului si ai dosului, din cari
cei mai multi potu fi activi la inspiratiune si espira-
tiune si ajuta a misica branc’a si umerulu. Carnea
dintre cdste se formeza de mușchii dintre cdste. Partea
din dereptu a cosiului se numesce dosulu sdu spa-
tele; in midiuloculu lui suntu vertebrele peptului vi-
sibili si pipăibili. Susu de ambele parti se arata
spatele sdu lopatielele.

     Deschidiendu cavulu peptului, vedemu in fundulu
lui diafragm’a, care este o pele carndsa, pusa cur-
medîsiu, ea formdza mediuin’a intre peptu si fdle.
Acdsta pele sdu mai bine muschiu este in susu catra
peptu boltita si la respiratiune se trage in diosu catra
fdle, dra atunci cavitatea peptului se largesce. Pe
suprafati’a lui superidre (boltita) radîma plumanile
si ânim’a. — Midiuloculu cavitatii peptului camu ca-
tra stang’a ilu cuprinde ânim’a. Ea este învelita in
saculetiulu ânimei sdu pericardiu si in partea sa
superidre sta in legătură nemidiulocita cu trunchii cei
mari ai vasaloru sângelui, adeca cu arteri’a pulmo-
nale, cu aort’a, cu ven’a cava si cu ven’a plu-
monale. — De ambele parti se imple fiacare diu-
matate a cavitatei peptului cu cate un’a plumana,
ce este concrescuta cu saculetiulu seu sdu cu pleura.-—
Intre pericardiu si pleura merge nainte in cavitatea
peptului nervulu diafragmaticu. In dereptulu âni-
mei inaintea si de laturile columnei vertebrali se afla
capetulu berigatei cu ambii ei râmi, apoi ecsofagulu,


1


ductulu peptorale alu laptelui, aort’a, ven’a aziga sdaj
fara parechia, nervulu pulmonostomacale si celu simvl
paticu.                                             .fi

      3)       Fdlele sdu ventrea este despartiementulu ț
celu mai mare alu trunchiului si ascunde in cavitatea j
sa meruntaiele fdlelui. Elu jace intre peptu a |
lighdnu si cu paretele anteridre alu seu se boltesce,’
mai multu sdu mai putînu rotundu in afara. Regiu- j
nile lui laterali, fiindu că se potu usioru apasă, s$;1
numescu moi sdu slabine. Partea din dereptu sed
numesce siele ori regiunile renunchiloru. ParetO
fdlelui suntu in partea cea mai mare moi si carnosi^
(mușchii fdlelui); numai in paretele din dereptu se,
afla dsa, adeca cele 5 vertebre ale fdlelui seu siele-,
loru, asia precumu si in marginea deasupr’a lui se ;
afla cele 5 cdste de pe urma. Mușchii fdlelui spri- j
jinecu si misica nu numai meruntaiele fdlelui, ci ser- j
vescu si spre înclinarea corpului superiore inainte si
in laturi. — Paretele anteriore, ce se numesce si fdle 'îj
in sensu de aprdpe, arata la capetulu osului peptului d
gropiti’a stomachului, ce se numesce falsu si gro- j
piti’a ânimei. Mai in midiuloculu fdlelui sub gropiti’a j
stomachului se afla buriculu. Partea din diosu a fd- |
lelui, unde elu lovesce in lighenu, se numesce in- /
gvine si subtu ele se afla plecatur’a crurale (a u
craciloru). In aceste positiuni are paretele fdlelui car- i
nosu si tingosu unele pasage si lacune subtîri (ca- J
nalulu ingvinale si crurale), prin cari bucăți din d
meruntaiele fdlelui (mai vertosu matiu si mreja) ese |
afara din cavitatea fdlelui si se vîra subtu pele. Ast-
feliu de înfiaturi se numescu vetamare sdu suru- <i
pătură.  «

     Cavitatea fdlelui este cu multu mai spatidsa I
decatu ce s’aru parea după cuprinsulu seu esteriore. J
Acdst’a vine de acolo, pentrucă coperisiulu lui se for- .1
mdza prin diafragma, care se boltesce in susu spre j
cavitatea peptului subt cdstele de pre urma. Apoi ea ]
se mai întinde si in diosu pana in lighdnulu celu |
mare. Deschidiendu fdlele, se ivesce o invelitdre sub- •
tîre, neteda, lucitdria alba-albastra, ce inveluie mai tdte ;
meruntaiele fdlelui si paretii lui si se numesce peri-
toneu. O prelungire grdsa a acestuia aterna peste
matie că o perdea si se numesce mrdja (bandoru),
dra altele servescu spre aninarea matieloru si se nu- ,
mescu besereu sdu mesenteriu.                           ;

     Privindu la organele fdlelui in situatiunea loru, ;
aflamu in partea de susu a cavitatei fdlelui indata
subtu diafragma ficatulu, cea mai mare parte de
drdpt’a, langa elu de stang’a indereptnlu gropitiei sto-
machului stomachulu (ranz’a) si mai indepartatu dea- |
stang'a lipita de fundulu stomachului, splin’a. Ridi- |
candu stomachulu in susu, se vede indereptulu lui |
pancreatea sdu gâlc’a baldsa. Intoreendu ficatulu in 1
susu, că se se vddia fati’a lui cea din diosu, vomu |
observă acolo besîc’a ferei si ducturile mai mari ale 1
ferei, precumu si ven’a portii, subtu ele matiulu j
duodenu (de 12 degete).                                 j

     Pe subtu ficații, stomacu si splina merge cur-

— 115 —


inedîsiu matiulu colo nu, costisiu de catra lătur ea
drdpta spre steng’a cavitatei fdlelui. Si ddc’a l’amu
desemna din afara, ar veni intre gropiti’a stomacului
si buricu. Partea lui suitoria si coborîtdria jace
in laturile cavitatei fdlelui si adeca cea suitdria in
drdpt’a, dr’ cea pogoritdria de astang’a cu incovoie-
tur’a lui in forma de S. Astfeliu se marginescu de
matiulu colonu costisiu suitoriu si pogoritoriu dea-
supr’a si laterabnente matiele mesenterice (ma-
tiulu ajunu seu golu si matiulu strîmbu, ck-ci
acestea implu tdta partea midiulocfa si inferidre a ca-
vitatei fdlelui. Acolo unde matiulu subțire trece in
matiulu grosu, adeca din drept’a diosu in cavulu
fdlelui se mai afla si matiulu orbu (straiti’a popii)
cu procesulu vermiculare alu seu.

     Departandu aceste meruntaie, ce servescu spre
digestine, din cavitatea fdlelui, vine la ivdla paretele
din dereptu alu cavitatei fdlelui si in midiuloculu ace-
stui cele 5 vertebre ale sieleloru; inaintea acestor’a
aort’a fdlelui si ven’a gdla inferidre, multe vasa
limfatice cu inceputulu duetului de lapte peptorale.
De ambele laturi ale columnei se afla renunchii cu
accesorii loru inveliti in multa untura. In margi-
nea inferidre a renunchiului se ivesce basenulu re-
nunchiloru si continua că ureteru (tidv’a udului)
mai departe.

     4)       Lighdnulu formdza partea cea mai de diosu
a trunchiului; elu servesce acestuia la siedere de base
si pitidreloru de propta sdu razimu. Stelagiulu ososu
alu lighdnului formdza unu inelu compusu din mai
multe bucăți de osu, ori o capra osdsa caliciforma, a
cărei diumatate anteridre candu stai, se radîma pe
capetele dsaloru crurali, dr’ cea posteridre porta co-
luinn’a vertebrale. Osale ce formeza paretele poste-
ridre alu lighdnului, suntu osulu crucei, sdu crucea si
osulu nddei; paretele anteridre si laterale se formdza
de marele osu alu lighdnului (celu dreptu si celu
stingu). Partea acestuia deasupra in form’a lopetei
se numesce sioldu, cea din diosu osulu siediutului
si cea anteridre, osulu rusînei sdu pubii. In laturea
osului lighdnului se afla o grdpa afunda, tigaia, ce
primesce capulu osului crurale si formdza articularea
sioldului.

     Stelagiulu ososu alu lighdnului, ce se desface in
partea superidre, lighdnulu mare si partea inferidre
lighdnulu micu, este captusitu din afara cu multe
paturi de muschiu, din cari cei mai multi servescu
spre misicarea pitidreloru. Marginea superidre sdu
peptenulu osului lighdnului se numesce cdpsa si for-
mdza marginea laterale intre fdle si lighdnu. La osulu
nddei anghiulu inferiore se numesce nodulu siediu-
tului, si pe acest’a radîma trupulu nostru, candu
siedemu dreptu.

     Spatiulu interiore alu lighdnului, sdu cavitatea
lighdnului se tine cu partea sa superidre larga de
form’a unui castronu (blidu), totu de cavitatea fdlelui
si este impluta de matie (o parte a matiului mesereu,
a matiului colonu, precumu si de matiulu orbu). Ca-


vitatea inferidre mai augusta a lighdnului micu ascunde
inainte besîc’a udului, părțile genitali interne si
matiulu dreptu, ori alu curului. Deasupr’a osului
pubei este muntele vinerei, subtu elu genitalele din
afara. Loculu intre apertur’a matiului dreptu si ge-
nitalele esteriori se numesce perineu sdu dâlm’a.
Prin gauritiele ce se afla in părțile lighdnului micu
esu numeroșii si mari nervi si vasa spre părțile este-
riori ale lighdnului si spre petidre, precumu si la genitali. •

C)  E s t r e m i t a t i 1 e.

     Acestea aterna de trunchiu si constau din mai
multe despartierninte, ce suntu legate de olalta prin
inchiaieture. La fiacare despartiementu observamu
ddue suprafefie si ddue margini, adica anteridre sdu
suprafati’a fetiei si cea posteridre sdu suprafati’a do-
sului, o margine esterna si alt’a interna. Avemu
estremitati superiori si inferiori.

     1)       Estremitatile superiori ori brancele, ma-
nile, bratiale, candu stă omulu dreptu, aterua dela
partea superidre a cosiului pana camu la midiuloculu
cruriloru (pitidreloru) in diosu, si cu partea loru e-
strema (man’a) in puterea articulatiunei potu atinge
tdte regiunile trupului. Brancele suntu după limba
cele mai misicatdrie parti ale trupului omenescu. —
Misicarile bratialoru penduliforme egaliseza legănatu-
rile laterali ale trupului la mersulu direptu. Misicarile
loru sverlitdrie ilu sprijinescu la alergare si sarire.
La bratia deosebimu umerulu, branc’a superiore si
inferidre, sdu anteridre si man’a.

     a)       Umerulu sdu tidr’a. Cea mai inalta parte
a umerului, ce da trupului in partea sa de susu de-
plin’a latîme, se formdza inainte prin chiaitia, inde-
reptu prin spata. Cea de pre urma posede grdp’a
articulatiunei pentru branc’a superidre, (adeca articu-
latiunea umerului), cea dintaiu fiindu in cuviintidsa
îndepărtare dela cosiu, tîne că si o proptea articula-
tiunea umerului si astfeliu bratiului castiga cuviin-
tids’a libertate in misicarea sa. Subt articulatiunea
umerului intre mușchii tiepeni se afla subtidr’a, in
care jacu ascunse un’a mare arteria si vena, precum
si multi nervi groși ai bratialoru si numerdse ghin-
dule limfatice.

     b)       Branc’a superidre este bucat’a bratiului de-
la umeru pana la cotu, consta numai din unu osu,
osulu brancei. Acestu osu e invelitu cu mușchi,
ce misica branc’a inferidre. Artcri’a de căpetenia de-
curge in suprafati’a interna a brancei in diosu.

     c)       Branc’a inferidre sdu anteridre este situ-
ata intre articulatiunea cotului si a manei. Se for-
mdza in fundamentulu seu ososu prin ddua dsa, din
ulna, osulu ulnare sdu a cotului in partea in-
terna sdu a degetului micu, si din radi’a osulu ra-
diale de partea esterna sdu a policariului. Mușchii
brancei anteriori potu misica radî’a, man’a si degetele.

     d)       Man’a, la care distingemu palm’a si dosulu,
se desface in radecin’a manei sdu torsu, formata
din optu oscidre, in ddue serii asiediate, in midiu-

— 116 —


loculu manei sdu metalarsu cu 5 dsa lungaretie,
si in degete (policariu, aratatoriu, midiuloci'u, ine-
lariu si celu micu), din care afara de policariu fia-
care are 3 inchiaieture; inchiaietur’a a trei’a pdrta
unghi’a. In palma jacu ddua boite de arterii si
nervi numeroși. In dosulu manei se vedu si pipăie
încordatele tinge, ce aparținu muschiloru esteriori
lungi ai degeteloru, ce vinu dela branc’a anteridre.

      2) Estremitatile inferiori, crăcii, pitidrele
suntu organulu starei si alu propasirei, aterna in diosu
dela lighdnu si formdza la cei crescuți camu diuma-
tate din lungimea trupului, se desfăcu in cruri sdu
craci sdu timpi, in fluiere si pitidre. -O» ob oilrv

      a)      Crurulu, craculu se estinde dela tigaia pana
la genunchiu, posede numai unu osu invelitu cu mușchi
tiepeni, osulu crurale. Pe fati’a sa anteridre si po-
steridre intre mușchii, ce resaru din lighdnu si inisica
crăcii si fluerii, decurgu nervi mari si vasa.

      b)       Genunchiulu cu grdp’a articulatiunei ge-
nunchiului se formdza in laintru de capetulu din
diosu alu osului crurale, din partea deasupra a fluie-
rului si inainte de patel’a (disculu, rotiti’a) genun-
chiului. In grdp’a genunchiului de partea posteridre
jacu vasa si nervi.

      c)      Fluierulu se întinde dela genunchiu pana
la articulatiunea pitiorului si posede 2 dsa, din care
celu mai tiepenu in laturea interidre sdu a degetului
mare se numesce fluieru sdu tibia, celu mai sub-
țire ce jace in afara in direcțiunea degetului micu,
fibul’a sdu osulu pulpei. Ambele aceste dsa suntu
la articulatiunea pitiorului provediute cu unu nodu,
ce se numesce nodeica. Mușchii cei tari pe fati’a
din dereptu a fluierului, ce formdza pulp’a si au
activitate mare la saltu, se unescu la ting’a alipita
de calcaiu, ce se dîce ting’a lui Achile.

     d)       Pitiorulu cu talp’a si dosulu are in struc-
tur’a sa mare asemenare cu man’a. Elu se desface
in radecina cu 7 dsa, in midiulocu cu 5 dsa si
in 5 degete cate cu 3 inchiaieture, afara de dege-
tulu celu mare, ce are numai 2 inchiaieturi. La talpa
se afla ddue boite de arterii si nervi destulu de tari.

Dr. Vasiciu.


        „T r a i a n u.“

      In ls/₂₇ Aprile a. c. esi in Bucuresci Nr. 1 alu unui
diariu nou, politicii, literarii!, scientificu si industriariu,
titulatu „Traianu." Acesta fdia n’are nici-unu redac-
torii! anuinitu, ci este condusa de unu comitetu com-
pusu din cativa membrii, carii erasi nu sunt numiti;
in locu de asemenea firme, de care pdrta orice pro-
fesiune si întreprindere, se numescu numai colabo-
ratorii in particularii! atunci, candu scriu cate ceva.
In doi Nri., carii ne veniră, vedemu numele ddloru
Hajdeu, G. Misailu si alu dlui M. Pompiliu. Partea
politica a diariului „Traianu" nu pdte fi obiectulu
recensiunei pentru fdi’a ndstra, din care intru intie-
lesuhi statuteloru asociatiunei ndstre sunt eliminate


orice disensiuni politice (si religidse) din tempulu pre-
sentu. Deca inse este ertatu a combina din acești


duoi Nri, carii ne stau dinainte, apoi Traianu se va
ocupa cu literatura si cu istori’a tocma pre atata,


pre catu se va ocupa si cu politic’a dîlei. In acestu
casu ne vomu lua si noi voia de a reflectă la pro-


ductele sale. Pentru astadata ne marginimu a reflectă
pe junii si vigorosii membrii ai redactiunei, c;i chiaru


noi, carii pe terenulu gramaticale si ortograficu amu


fostu si mai suntemu inca prea indulgenti atatu catra


noi insine, catu si catra altii, pre catu adica nu ar
trebui se mai fimu si de aci nainte, aflam u, cumcă
in unii articlii din „Traianu* ortografi’a este totu asia
de neîngrijita, că si in alte cateva foi publice si cârti,
care esu in Bucuresci, Iași, Crai ova; candu de alta


parte publiculu romanesca e in dreptu se aștepte, că
tocma membrii acelei redactiuni se premdrga si pre
acelu terenu cu ecsemplu bunii si se obserbe in orto-
grafia, ddca nu regularitatea cea mai strinsa, pana candu
despre multa „adhuc sub judice lis est," cehi puținii
inse uniformitate intre sinesi, pentrucă interesant’a
loru fdia se se arate investita in costumu nniformu.


      Din coprinsulu fdiei „Traianu* reproduceinu’ a«
cilea numai temeiurile, cu care fundatorii ei se sirn^
tîra oblegati catra publicu a’i justifica numele. Ace^’
leasi suna:

                             „Oh quanto tarda a me ch’altri
                             qui giunga. Dan te, Inf. 9, 9.


     Optusprediece secoli n’au fostu in stare de a
șterge numele lui Traianu din memori’a romaniloru.

     Din contra figur’a marelui părinte alu nationa-
litatii ndstre, devenindu din ce in ce mai colosala in
imaginatiunea stranepotiloru, a ajunsu in fine a im-
bratiosia cerulu si pamentulu.

  • Candu drn’a rădică munți de zapada, albi si puii
că tog’a anticului romanu, tieranulu le dîce „troiene];"
intindiendu apoi acdsta poetica personificatiune asupr’a
tuturora puncturiloru, unde terenulu se unduldza in
valuri, unde monotoni’a siesului se intrerumpe prin
varietatea damburiloru, unde josulu se sbuciuma a
se urca susu.

     Imensulu reservatoriu de lumini, in care stelele
suntu atatu de condensate, ineatu se păru a forma
unu singura brâu, si atatu de înfipte in profundulu
spațiului, ineatu d’abia se potu distinge, astronomii
ilu specifica cu diferite vorbe, care de care mai pro-
saice, dar pentru romanu elu nu este alt’a, decâtu
numai „calea lui Traianu/'

     In ceriu si pe pamentu, totu ce se inaltia si totu
ce lumindza, totu ce’i mare si totu ce’i durabilu, pri-
mesce dela poporulu nostru botezulu sacrului nume!

     Si in adeverii, in imaginea lui Traianu se intr’-
unescu ambele elemente ale esistintiei ndstre națio-
nale: romanismu si democrati’a.

     Imperatulu Traianu ne-a asiediatu in aste locuri,
respundeau, sunt acumu peste trei sute de ani, cale-
toriului italianu Della Văile nesce bieți călugări de
langa Tergoviste.

— 117 —


     Cu unu secolu mai iucdce, ilustrulu Mironu Co-
stinu repetia in versuri:

        „. . . Traianu au adusu p’aice

        Pe strămoșii cestoru tieri dc n&nu cu ferice;

        Resadit’au tiereloru hotarele tdte,

        Pe semne ce stau in veci a se vede pdte;

        Elu cu viti’a cestui ridmu Tier’a-Romanesca

        Implut-au, Ardelulu totu si Moldovenesca . . . “

     Chiaru astadi, candu unu secuiu din Transil-
vani’a, seu unu rutenii din Bucovin’a se încerca a
propune o încuscrire unui romanasiu din aceeași co-
muna, satdnulu nostru, fie ori-catu de nevoiasiu, le
dîce cu dispretiu: ddra nu suntemu toti de o potrivă,
voi omeni de vitia prdsta si eu nemu de imperatu!

     Dela Marea-Negra pana in fundulu Ungariei, de-
la Macedoni’a pana la Maramuresiu, ori in ce parte
a lumei se misica o tîpania romandsca; ceea ce ne
unesce pe toti intr’o singura familia, este cultulu lui
Traianu,

     „Epoc’a acestui principe, — dîce ilustrulu Ler-
minier, — este apogeulti spiritului latinu, pe care l’au
inlocuitu apoi spiritulu grecu, spiritulu umanii, spiri-
tulu crestinu, dar vai de individualitatea curatu ro-
mana. “

     Inse Traianu representa in istori’a universului nu
numai culmea estrema a geniului italicu, ci inca unu
modelu unicu in tdta anticitatea, si chiaru in timpii
moderni, de unu regime monarchicu, basatu din pro-
pri’a inițiativa a suveranului pe principiele democra-
ției celei mai nemărginite.

     La suirea sa pe tronu, chiamandu la sine pe
Saburranus, unulu din romanii cei mai independinti,
Traianu ii da m mana gladiulu de prefectu alu pre-
toriului, dîcendu’i totudeodata aceste cuvente: „Eata
arm’a, cu care me vei apera, de voiu sci se fiu bunu
si dreptu, dr’ de nu, atunci ești datoru a me stră-
punge pe mine celu d’anteiu.“

     Nu persecutati pe nimeni, respundea Traianu
unui proconsulu, care cerea instrucțiuni in privinti’a
d’abia născutului crestinismu.

     Aflandu ca sacerdptii invdca in templuri divini-
tățile pentru vidti’a si Sanetatea imperatului, Traianu
le-a poruncitu elu insusi, câ se adauge catra ruga
acdsta nepilduita restrictiune: „si bene rempublicam
rexerit," adeca dac’a este domnu bunu, dr’ nu altfeliu.

     Mai trebue dre se dîcemu, că regimele acestui
semi-dieu a datu Romei pe istoriculu Tacitu, pe sa-
tiriculu Juvenale, pe naturalistulu Pliniu, monumen-
tele artistice cele mai superbe, academii, bibliotece
si glori’a militaria pana la hotarele Industanului?

     Punendu pe fruntespiciu numele lui Traianu, fun-
datorii acestui organu au facutu dejă profesiunea de
credintia cea mai clara si cea mai complecta etc."


        Statutele societății de păstrare si de imprumutu din
        Resînari.*)

Scopulu si numirea societății.

     §. 1. Subsemnatii se unescu intr’o societate, spre
a-si procură prin creditulu loru comuna midiuldcele
banesci necesarie la întreprinderile economice si de
specula, si de alta parte spre a dă ocasiune locuito-
riloru cu bani disponibili, se aiba unde a-i elocă si
păstră pe timpu mai scurtu seu mai lungii, după im-
pregiurarile si voi’a loru.

     §. 2. Societatea pdrta numele: „Societate de
păstrare si de imprumutu din Resînari.¹'

F o n d u 1 u.

     §. 3. Fondulu necesariu se va procură:

     a) prin contribuirile membriloru; b) prin împru-
mutări, ce le va face societatea pe langa garanti’a
solidaria a tuturora membriloru ei (§. 15), si c) prin
donatiuni de ori ce natura.

Membrii.

     §. 4. Fiace persdna onesta, maiorena, care lo-
cuiesce in Resînari si dispune liberu asupr’a averei
sale, pdte se edra primirea in societate prin insinuare
la directorulu societății. Despre primire seu nepri-
mire decide comitetulu prin votare secreta (§. 37).

     §. 5. Intrarea membriloru iu societate se face
prin subscrierea ecsemplariului originalu alu acestora
statute, aflatoriu in grigea comitetului. Subscrierea
acdst’a deobldga pe fiacare membru la determinati u-
nile acestoru statute si la pazirea concluseloru socie-
tății.

     §. 6. Fiacare membru este indetoratu: a) a de-
pune la intrare in sinulu societății competinti’a de în-
scriere de 2 fiorini; b) a depune in cass’a societății
50 fiorini că contribuire la capitalulu cercnlante; c) a
primi din parte-si garanti’a solidara pentru impru-
mutele luate de catra asociatiune si pentru tdte ur-
mările, ce voru resultă din întreprinderile societății.

     Despre solvirea celoru 50 fiorini este a se dă,
dela cassa flăcărui membru o cuitantia subscrisa de
casierulu societății si vidimata de directorele.

     Competinti’a de înscriere de sub a) este a se
respunde fara privire, daca au mai fostu cineva mem-
brulu acestui asiediementu seu nu. Remane in voi’a
adunării generale, de a mari acdsta competintia după
impregiurari,

     §. 7. Fiacare membru este indreptatîtu: a) a hui
parte si a votă împreuna la tdte conclusele si alege-
rile societății, si b) a capetă din cass’a societății bani
imprumutu pre langa conditiunilc acestoru statute,
după concederea starei cassei si după creditulu seu
particularii; c) a se impartesi de tdte foldsele acestei
societăți.

     §. 8. Nescine incdta de a fi membru: a) prin


       *) Refleesinnile ndstre la acestea statute voru urina după
publicarea loru. ■


20

— 118 —


repasire de buna voia; b) prin morte, si c) prin es-
ehidere din sinulu societății.

     §. 9. Sta in voi’a libera a fiacarui membru a
esi oricandu din societate. ■— Dar in casulu acest’a
elu mai garantcza unu anu intregu despre indetoririle
societății făcute pana atunci. In acestu anu din urma
nu-i se mai socotescu interese la capitalii (§. 12).

     §. 10. Daca măre vr’unu membru, partea sa
din capitalii de 50 fr. cu crescamintele sale, respective
eredii sei au de a stă buni inca unu anu intregu
pentru indetoririle societarii. După decurgerea anului
acei bani se platescu împreuna cu interesele loru ere-
diloru sei fara de nici o știrbire.

     §.11. Se eschide unu membru din societate
prin comitetu: a), candu pentru neplatirea unui im-
prumutu luatu din cass’a societarii comitetulu a fostu
silitu a’lu dă in judecata, ori au adusu la paguba pre
vreunu caventu; b) daca si-perde dreptulu de a mai
dispune asupr’a averii sale; c) candu cineva a deve-
nitu la incapacitate notoria de solvire.

     La garantarea prevediuta in §. 9 suntu deobli-
gati si eschisii după acestu §.

     §. 12. In casulu prevediutu in §. 11 a) i se
va redă eschisului, la unu anu de dîle după eschi-
dere, capitalulu ce l’au datu societății după §. 6 b)
fara de interese, ca-ci aceste de pe toti anii remanu
in fondulu de reserva alu societății; ăra celui retrasu
după §. 9 si celui eschisu după §. 11 b) si c) i se
va replatf acelu capitalu in acelasiu terminu cu in-
terese computate după §. 13 de 5% pe anu, socotite
din diu’a depunerii in cassa pana la diu’a retragerii
ori eschiderii membrului. Interesele anului din urma
de garanția voru incurge in fondulu de reserva.

Contribui rile.

     §. 13. Societatea platesce la fiacare membru după
catimea contribuita in sensulu §. 6 b) interese de 5%
pe anu, er’ tdte celelalte venite după aceste câtimi,
cumu suntu interesele de interese etc., au se intre in
fondulu de reserva alu societarii, Nici capitalulu inse
si nici interesele nu se voru ridică dela cassa, pe
catu nescine fungăza că membru, ci remanu in folo-
sulu societarii spre crescerea capitalului cerculante.
— Se intielege, ca acelu capitalu cu interesele lui
este proprietatea membrului, care l’au contribuitu si
se insdmna împreuna cu crescarile sale pe sem’a fia-
carui membru in contu deosebitu.

     Cu tdte aceste membrii n’au dreptu a dispune
in nici unu modu de menționatele capitale, pe catu
timpu acele suntu in cass’a societarii; prin urmare
tdte cesuinile, ipotecările si orice alta însărcinare a
acelor’a, au se remana fara de valdre.

     §. 14. Societatea, dupace va cundsce, ca capi-
talulu ei a crescuții la marimea aceea, că se nu mai
fia de lipsa adaugerea intereseloru la capitale, nici a
veniteloru întregi la fondulu de reserva (§. 33), va
face dispusetiunile de lipsa, că de atunci încolo inte-
resele fiacarui membru se i se platcsca- la finea fia-


carui anu, cumu si că o parte ori tdte venitele se se
imparta in totu anulu că dividende intre membrii.

împrumutările societății.

     §. 15. Societatea si-va mai procură banii tre-
buintiosi — afara de contribuirile membriloru sei —-
inca si prin imprumutu (§. 3 b). — Imprumutulu a-
cesta e de ddue feliuri: cerutu si imbiiatu. Cerutu,
candu societatea după impregiurari afla de lipsa si
cu cale a procură unu imprumutu spre folosulu so-
cietarii, si imbiiatu, candu membrii ei, ori alti locui-
tori vinu neprovocati a’si depune in cass’a societarii
banii loru disponibili pe unu timpu drecare (elocari).

     §. 16. Numai adunarea generala are dreptulu a
hotărî, ca candu se se faca unu imprumutu cerutu,
pe catu timpu si in ce suma.

     Comitetulu realisdza apoi acea hotarîreprin pro-
curarea împrumutului totndduna sub conditiuni catu
mai favoratdre societarii.

     §. 17. Obligațiunile le subscrie directorele si
actuariulu societarii si ele deobldga apoi pe toti mem-
brii societății.

     Pentru orice împrumuturi (§. 15) societatea in-
triga sta buna si garantcza: a) cu banii gat’a află-
tori in cassa; b) cu tdte pretensiunile ei active; c) cu
fondulu de reserva; d) cu contribuirile făcute de mem-
brii după §. 6; — si candu tdte aceste n’aru ajunge:
e) solidariu cu tdta averea privata iu particulariu si
in totu a tuturora membriloru ei.

     §. 19. Imprumutele imbiiate, sdu capitalele elo-
cate de buna voia, voru ave totudeun’a preferintia,
si cei cari voru dă asemene capitale, se voru bucură
că creditori ai societarii de tdte drepturile celorlalți
creditori. Obligațiunea despre aceste se va face totu
in sensulu §-lui 1 7.

     §. 20. Numai candu nu voru mai fi împrumute
imbiiate, seu nu in sum’a statorita de adunarea gene-
rala (§. 16), comitetulu va putea face imprumutu ce-
rutu, spre a îndeplini sum’a statorita.

     §. 21. Societatea platesce după capitalele Îm-
prumutate sdu elocate (§. 15) interese de 6%. In-
teresele se voru plati decursivc la finea fiacarui anu.
Candu creditorulu nu’si ridica interesele la finea anu-
lui, atunci societatea are de a’i plati si interese de
interese.

Folosirea fondului.

     §. 22. Fondulu societarii servesce spre a pro-
cură membriloru sei banii necesari pentru trebile loru
economice si speculative. Acdst’a se face prin îm-
părtășirea membriloru cu anumite sume de bani din
cass’a societății pe timpu determinării.

     §. 23. Despre sum’a împrumutata din cassa fia-
ce membru are a dă o politia (cambiu, Wechsel) sub-
scrisa de elu că acceptantu si de unu garantu.

     Candu sum’a de împrumutării nu întrece capita-
lulu cc’lu are membru bunu in cass’a societarii (§§.
6 si 13), atunci e de ajunsu subscrierea propria a
membrului fara garantf.

— 119 —


      §. 24. Oricine din membrii voiesce unu împru-
muta dela cassa, are a se insciintiă despre acest’a la
casieriulu societății, spuindu sum’a ce doresce a ca-
petă, timpulu candu cugeta a o replatf si numele
girantelui.

      Casieriulu va duce unu protocolu despre aceste
insinuări, unde pre langa cele de mai susu are a in-
semnâ acuratu diu’a si dr’a insinuării. — In aceste în-
semnări se subscrie totuddun'a si membrulu insinuata.

      §. 25. Comitetulu cu stricta privire la starea si
capacitatea de solvire a insinuatului si a girantelui,
va decide apoi asupr’a cererii insinuate in sensulu
acestora statute. Candu cererea e a unui membru
din comitetu, acest’a nu va pute luă parte la sfatuirea
comitetului in acestu obiectu.

      §. 26, Pana in timpu de 3 dîle dela hotarîrea
comitetului se voru esolvl insinuatului banii invoiti
de comitetu din cass’a societății prin casieriu pe langa
predarea politiei subscrise de insinuata si de girante,
in localulu cassei si in presenti’a casierului si a unui
alta membru din comitetu.

      §. 27. Catimea imprumuteloru de impartasitu
membriloru aterna dela starea cassei si dela trebuin-
tiele escate si se lașa in judecat’a conscientidsa a co-
mitetului. — Adunările generale inca voru decide din
candu in candu in asta privintia după impregiurari.

      §. 28. Candu banii din cassa nu ajungu pentru
toti insinuatii după imprumutu, atunci se voru pre-
feri cei insinuati mai nainte si cei cari ceru sume
mai mici.

      §. 29. Imprumutulu din cassa nu se pdte dă
pe timpii mai îndelunga că 6 luni. — Daca cineva
, ar voi totuși a tiend banii si mai multu, are a des-
coperi acest’a comitetului in modulu prefiptu in §. 24.

      Incuviintiandu comitetulu cererea de prelungire,
politi’a vechia se va cassă si — după subtragerea in-
tereseloru si a provisiunei — se va scrie politia ndua.

      Prelungiri de aceste nu se făcu nici candu cu
scăderea altoru membrii insinuati după imprumutu nou.

      Adunarea generala pdte totuși din candu in candu
aduce după cerinti'a impregiurariloru modificări in
privinti’a terminului de platire a detoriiloru.

      §. 30. Fiacare primitorii! de imprumutu e de-
toriu a respunde in cass’a societății: a) 6°/₀ pe anu
interese; b) */₃ °/o provisiune pe fiacare periodu de
imprumutu. Tdte aceste suntu a se plati inainte in
diu’a primirii împrumutului.

      §. 31. Interesele si provisiunile după capitalele
date imprumutu la membrii servescu spre acoperirea
intereselora, ce trebue a le dă societatea după capi-
talele împrumutate de ea, si după capitalele contribuite
de membrii (§. 6 b), spre intimpinarea speseloru de ad-
ministrare ale societății, cum si spre formarea unui
fondu de reserva si spre a face că, cu timpu, se se
pdta imparti si dividende intre membrii (§. 14).

      §. 32. Sta in dreptulu adunării generale a scade


seu a mari după impregiurari interesele si provisiu-
nea statorita in §. 30.

Fondulu de reserva.

     §. 33. Spre acoperirea vreunei daune, scăderi
ori deficitu posibilu, se va formă unu fondu de re-
serva: a) din competinti’a de înscriere a fiacarui mem-
bru de societate (§. 6 a); b) din interesele incurgende
prin cașurile de repasire prevediute in §§. 9 si 12;
c) din donatiuni de orice natura (§. 3 c); d) din in-
teresele de interese după capitalele conferite de mem-
brii (§. 13); e) din provisiunile prevediute in §. 30 b);
f) din tdte alte venite ale asiediementului.

Administratiunea.

     §. 34, Societatea ’si reguleza trebile sale prin
conclusele membriloru ei in adunari generale.

     §. 35. Conducerea speciala o increde societatea
unui comitetu alesu din sinulu ei, constatoriu din 1 di-
rectoru, 1 casieriu, 1 actuariu si 6 membrii de sfatu.

     Acestu comitetu ingrigesce de trebile curente ale
societății si e strinsu respundiatoriu societății pentru
totu ce face.

     §. 36. Detorintiele comitetului sunt: a) a silf
prin judecata pe detorii nepăsători la platirea deto-
riei; b) a raportă in tdte adunările generale despre
cele seversîte dela ultim’a adunare inedee; c) a dă
in fiacare adunare generala socotela cu deamenuntulu
despre administrarea si starea fondului si a tota a-
verea societății; d) a face din candu in candu adu-
nariloru generale propunerile necesarie, ce atienta la
prosperarea societății; e) a face de mai multe ori pe
anu visitatiunea cassei; si f) a duce in deplinire con-
clusele adunării generale si a promovă după potintia
binele societății. Comitetulu representa societatea si
in afara in tdte afacerile ei.

     §. 37. Directorulu conchiama după trebuintia
siedintiele comitetului.

     Spre a pute aduce comitetulu concluse, se recere
a fi de fația celu puținii 5 din membrii lui. Elu
decide prin maioritate absoluta de voturi.

     §. 38. Candu membrii comitetului absenteza din
comuna, incatu nu se potu adună nici 5 inși din ei
si obvinu trebi urgente, neamenabile, — atunci di-
rectorulu in intielegere cu membrii presinti conchiama
din ceialalti inembrii ai societății atati suplenti, cati
se ceru pentru împlinirea minierului de 9, ori, candu
acest’a n’ar fi cu putintia, a minierului de 5. In a-
semene siedintie nu se potu luă in pertractare ob-
iecte, ce se potu amană si pana la re’ntdrcerea mem-
briloru absenti.

     §. 39. Deocamdată membrii comitetului ’si voru
portă oficiulu fara remuneratiune. Cu timpu inse,
dupace fondulu societarii va cresce la însemnătatea
dorita, societatea va hotărî si remuneratiuni amesurate.

     §. 40. Casieriulu societarii incasdza pre langa
cuitare toti banii incursi, i grigesce si sta bunu pen-
tru tdte daunele provenite societății din vin’a lui.

— 120 —


       Fiacare membru de comitetu este indreptatîtu a
privi oricandu in protocolele ce le duce casierulu.

       §. 41. Oricandu doi membrii de comitetu, ori
10 membrii ai societății, voru pretinde, directorulu e
indetoratu a rendu! cercetarea cassei.


      §. 42. Actuariulu duce protocdlele in adunările
generale si in comitetu, compune corespondintiele si
alte trebi scripturistice ale societății in sensulu con-
cluseloru si intielegeriloru premerse — si subscrie
totufeliulu de acte împreuna cu directorulu.

      §. 43. Pentru controlarea comitetului si pentru
deciderea lucruriloru, ce cadu numai in competinti’a
adunării generale, se voru ticne cu toti membrii so-
cietății ddue adunari generale pe anu, in lanuariu si
luliu. Diu’a tiacarei adunari generale se va hotărî
prin comitetu si se va face cu trei dile mai nainte
cunoscuta la toti membrii societății. In adunările ge-
nerale presiede directorulu societății. Comitetulu pdte
conchiemă si adunari generali estraordinari, daca va
cere trebuinti’a.

      §. 44. Adunarea generala decide prin maiori-
tatea voturiloru celoru presinti si hotarîrile ei sunt
deobligatdre si pentru membrii absenti. Spre a fi
capace adunarea de concluse, se cere a fi de facia
macaru jumatatea membriloru ei.

      §. 45. Pentru conducerea si decurgerea aduna-
riloru generale se va stator!, daca va cere trebuinti’a,
prin unu conclusu' separatu alu adunării unu regula-
mentu de trebi, ce are a se proiectă din partea co-
mitetului.

      §. 46. Comitetulu se alege de adunarea gene-
rala din lanuariu pe unu anu din sinulu membriloru
societății prin votare secreta si maioritate absoluta.
Membrii comitetului se potu si realege.


Desfiintiarea societății.


      §. 47. Candu prin daune repetite societatea ’si
va perde atatu fondulu de reserva, catu si capitalele
membriloru înscrise după §. 6 b), societatea se va
priv! că desfiintiata.

      §. 48. Afara de aceea societatea se pdte des-
fiintiă si de buna voi’a ei, oricandu intr’o adunare
generale ²/ᵢ parti a membriloru voru hotărî acest’a.

      Atunci averea societății său se va impart! intre
membrii, său se va hotărî prin ultim’a adunare ge-
nerala, ca ce se se faca cu ea.


     §. 49. Modificări in aceste statute se potu face
de adunarea generala
gubernu.


numai cu aprobarea înaltului


     §. 50. Statutele aceste, după aprobare se vorn
tipar! si fiacare membra va prim! cate unu esemplarin.

     Resînari, in 24. Aprile 1867.

     Comitetulu fundatoriu: I. Drocu, catechetu. Dr. Nic.


Stoia, med. opidanu. Vis. Romanu, proprie tariu. Hariu Mușiu,
notariu com. Maniu Drocu, economu. Iac. Ciuceanu, economii.
N. I. Mihaltianu, directorii scol. Vas. Drocu, economu. Petru


Bancila, docente. Petru Albu, economu.


Nr. 2402—1868.                                                        .

       Statutele societatei de păstrare si de imprumutu din co- ’
mun’a Resinari, cuprinse in §§. (50) cincidieci de mai susu, se
dechiara de valide si acceptabile, in conceptulu loru prcsente.

       Din siedinti’a guvernului reg. trans. tienuta la Clusiu in
12. Fauni 1868.

G. Pecliy mp.

                                             Frid. Schreiber mp.,
                                             secretaîiu.              ,


PUBLICARE.

     On. publicu romanu ’si va aduce aminte, ca s’a
facutu apelu de prenumeratiune la poesiele lui Iul. .
Grosescu.

     De drcce inse pana la decurgerea terminului de-
fipta n’au fostu incursu atatia prenumeranti, catu se
se pdta acoperi spesele editurei, —ᵣ tipărirea acelor’a
a trebuita se intardie.

     Că inse se se satisfaca onor, publicu, autoriulu
s’a adresata la mine, că se primescu editura poesie-
loru sale.

     Pe langa cata ocupatiunea tdta, din motivulu re-
ferintieloru amicabili, ce l’amu catra conscolariulu meu,
m’amu fostu indetoritu a primi editur’a menita, si cu
acest’a de locu m’amu ingrigitu despre tipărirea lorul^'

     Pana acuma suntu 6 cdle tipărite, si in puterea ।
contractului facutu cu tipografulu Stefanu Gyulai din ¹
Aradu — este prospecta siguru, că celu multu in 3
septemani se apara opulu gata la despusetiunea sti-
matului publicu cetitoriu.                           i

     Amu avuta si acelu respectu in întreprinderea
acăst’â, ca on. publicu pentru ceva intardiare decurs»
in lips’a abonantiloru si in lips’a editorelui se profite
de o editiune mai galanta si mai volumindsa; decatttș|
ce s’a fostu apromisu.

     Deci si pana ce se voru gată aceste poesii, se
potu prenumeră, era după aceea se potu trage esem-
plariulu provediutu cu portretulu poetului, cate cu
2 fr. dela subsemnatulu (Aradu pe strad’a Telekiana,
in cas’a sa propria).                       ‘

     Dela 10. prenumeranti colectantele se gratifica
cu unu esemplarin.

     De altumintrea remanu cu devotamentu natiunale

     Aradu in 24. ale lui Prieru 1869.               I

                              Mericu B. Stanescu, ¹
                              advocatu.

Colecliuiii de melodii romanesci.

     Cateva colectîuni se făcură câ de treidieci de ani incdce:
inse abia un’a din ele a fostu pe gustulu publicului nostru St
neci aceea intrega. Colectiunea cea noua făcută de dn. Flech¹
tenmacher e judecata de amicii musicai mai cu multa favâre.
Dn. Flechtenmacher crescutu si traitu in Romani’a, petrunse m«ț
bine in natur’a musicei romanesci, decatu alti neromani.

           Din „Transilvani’a“ mai avemu ecsemt
plaria din anulu curg, incependu dela 1. lanuariu..'-

     Din a. 1868 se afla ecsempl. legate, depuse I#
comitetu in Sibiiu. Pretiulu 3 fr. v. a.           ’


Editoriu si provedictoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a Riimer & Kamner.