■------ Acesta f6ia ese cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto l, Vp poștei. y w /3'S’eTC--------------va^-g-ă a Abonarnentulu se ,S face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. 3 rg'ft-'-c-i..--¹------ TDAIIQIIVAilI’A W i nu ii ui l vum ii. ■ HI ■ W ■ MH W ■ W I ■ la Comi- telulu asociatiunei in ți ,-s i ... . . .. . 1., . f Sibiiu, seu prin posta roia Asociatiunei transilvane pentru literatura romana j seu prin domnii co- । I lectorL ? si cultur’a poporului romanu. Ifcv—____ Nr. 9. Brasiovu 1. Maiu 1869. Alllllll II. Din cronic’a lui Micliailu Cserei. 1661—1711. (Continuare). 1685. Pentru anulu acesta cronicariulu nostru mai insemna cate ceva despre continuarea guerei intre turci si nemți, intre curuti si lobonti, in care inse mai totu nemții si lobontii au castigatu. Predatiunile si atrocitatile au trebuitu se fia cu totulu estraordi- narie, ddca se va lua in consideratiune inca si acea scire pa'strata de cronicariu, cumuca scumpetea si fdmetea in Ungari’a ajunsese la unu gradu atatu de spaimantatoriu, in catu dmenii anume la Bud’a înce- puseră a manca si carne de dmeni morti. Din Tran- silvani’a pentru acestu anu nu se insemnă mai multu, decatu că tatalu cronicariului pe atunci scapă abia din indelung’a prinsdre, dra elu insusi lasă scdl’a (in etate camu de ani 20). Anulu inse 1686 asia precumu ni’lu păstră Cserei, luatu mai alesu in necsu cu anii mai aprdpe urmă- tori, apoi controlatu totuodata cu alti cronicari si cu acte publice si secrete din același tempu, este de cea mai mare importantia pentru locuitorii Transilvaniei. Lectoriulu adica va vedea, că incetu cu incetisiorulu ne apropiemu de — diplom’a leopoldina.... Eca ce spune cronicariulu pentru acelu anu. In anulu alu doilea (1686) in Transilvani’a se intemplara prefaceri mari, se dete si unu ecsemplu dorerosu si memorabile, pentrucă Mich. Teleki prin practic’a sa cea satanica facă, că nemții se maceleze trupele transilvane in fati’a Sibiiului, de si acelea nu avea nici o vina*). Dupace adica imperatulu nem- tiescu era ajutatu de fortuna in contra turciloru, nemții incepura a reflecta pe Mich. Teleki la promisiunile si oblegamentile sale, că adica ar fi venitu tempulu, in carele Transilvani’a se fia smulsa de catra impe- riulu turcescu si se fia jucata in posesiunea impera- tului nemtiescu. Teleki inse a scrisu generaliloru nem- tiesci, că de si elu este gata de a face orice pen- tru credinti’a catra ndmtiu si că elu apucase a indupleca si pe principele, fiinducă inse pa- triotii Transilvaniei si tidr’a intrdga nu voiescu a se desface cu una cu ddua de turcu, dra turculu fiindu aprdpe de Transilvani’a si luandu amente, că tidr’a voiesce a se alatura langa ndmtiu, curendu se va a- runca pe tidra si o va devasta; deci elu (Teleki) este de opiniune, că se intre in tidra unu numeru drecare de armata nemtidsca si se incepa a o devasta că si dricare inemicu, se si taie una parte mica din trupele transilvane, pentrucă asia tidr’a spaimantanduse, cu atatu mai usioru se’si plece capulu, dra ei*) se se pdta desculpa inaintea turciloru, că si cumu s’aru fi supusu nemtiloru de frica, dra nu de .buna voia. Deci nemții porniră din armat’a cea brava, care bătuse Bud’a, pe generariulu Scheffenberg si pe Veterani cu cateva regimente, cumu si pre cornițele Lad. Csăki, carele scapase din edicula**) si necutezandu a se re’ntdrce in Transilvani’a de fric’a lui Mich. Teleki, recursese la imperatulu nemtiescu. Acesta veni cu oștiri un- gurești. Acestea trupe ajunseră la Clusiu. Michailu Teleki prefacenduse că nu scie nimicu de tdte acestea, dete porunci in tdta tidr’a, sculă tidr’a intrdga ar- mandu pre multi, dra elu intr’aceea petrecea in Sibiiu cu principele si cu mai multi boieri, dra comand’a dstei fu concrediuta lui Grrigorie Bethlen si lui Lad. Gyulafiy. Eu inca atunci am mersu mai anteiu la dste că junisioru. Mai totu atunci intră si Emericu Tbkdlyi din porunca sultanului cu dstea sa in comitatulu Une- ddrei, pentrucă se apere Transilvani’a; ba sultanulu trimise si pre unu capugi-pasia la Sibiiu, pentrucă se spună principelui si tierei, că de si sultanulu e constrinsu a tiend in Ungari’a armata mare in contra ndmtiului, totuși ddca este dorinti’a Transilvaniei, pen- trucă se dea afara pe ndmtiu, elu este gata de a tri- mite indata dste in numeru de patrudieci de mii; nu- mai tidr’a se nu uite, că pe catu stătuse sub prote- ctiunea turcdsca, se bucurase totudeauna de mare li- niște si plătise unu prea micu tributu anualu; deci se nu sufere, că ndmtiulu se o insiele; se’si aduca amente, că ndmtiulu domnesce cu tirania fdrte mare si are datina de a despolia pe supusii sei; de ecsemplu se fia Boemi’a si Ungari’a, ba si insasi Transilvani’a, care oricandu ajunse pre man’a ndmtiului, totudeauna fu devastata. Tdte acestea cuvente ale pasiei au fostu adeverate; de aceea diet’a le si acceptă cu plăcere. Mich. Teleki inse ameți pe principele, pentrucă se nu primdsca ajutoriu turcescu, că-ce de va veni a- tatu spurcu de paganu, tidr’a va fi consumata, si patri’a devenindu teatru alu guerei dintre turcu si ndmtiu, va ajunge la ruina totala, oricare din doi va *) Acestu evenimentu vine mai la vale descrisu mai pre largu. *) Adica trădătorii. **) Prinsorea din Constantinopole, despre care se mai vorbise. 17 — 98 — remanea triumfatoriu, după aceea va tienea tier’a in posesiunea sa, că pre una subjugata cu armele sale si o va tracta, precumu ii Va placca. Eca asia înne- buni Teleki pe tiera si o aduse, că se’si calce jura- mentulu. Deci ei*) incarcandu pe acelu pasia cu da- ruri multe, ii respunsera: Multiamimu cu profunda umilintia pentru grati’a potentelui imperatu, acumu inse deocamu-data aflamu, că nu ar fi trebuintia de ajutoriulu atatoru mii de dmeni, pentrucă de si nem- tiulu facil invasiune in tiera, in Transilvani’a inse mai avemu atatea arme, pentrucă se ne potemu opune si noi de noi si se’i luamu pe fuga de aici, seu de nu, atatu se intrigamu, pana candu ii vomu scdte cu dare de bani. Deci potentele imperatu se nu prindă neci unu prepusu asupra-ne, că neci-odata Transil- vani’a nu se va lașa de vestmentulu potentelui im- peratu**). Tocma antei’a df de Rosalii asiediara trupele tran- silvane in castre pe campulu dela Sibiiu. Atunci M. Teleki esi la dste inganfatu si cu pompa mare si visitandu trupele, alese totuodata din ele asia, că una parte o dete sub comand’a lui Samnilu Kălnoki si o trimise in comitatulu Uneddrei, pentrucă se ia la fuga pe Emer. Tbkblyi. Kălnoki ducenduse, află pe Tbkblyi nepregatitu, din causa că Teleki scrisese acestuia, că se fia in pace, că din partea tierei nu va fi contur- batu intru nimicii; deci Kălnoki sparse oștea lui Td- kblyi si taiandu pre multi, apuca tdte carale si multe scule domnesci, era Tbkblyi scapă calare insoțitu numai de cativa. Partea ceealalta a dstei transilvane, care era din scaunulu Murasiului sub comand’a lui Lad. Gyulaffi, împreuna cu trupele principelui, o tri- mite spre Clusiu, adica că si cumu ar voi se se bata cu nemții. Restulu dstei, că vreo diece mii de dmeni, remase sub comand’a generariului Gri "orie Bethlen. Noi ne re’ntdrseramu dela Sibiiu cu acea dste si tabe- rîramu in valea Hasiagului. In acesta tabera era Ga- vriilu Macskăsi, că vicegenerariu Stefanu Daniel, că magistru supremii de castre Georgie Gyerbfi si mai multi magnați si nobili. Lad. Gyulaffi, carele mânecase dela Sibiiu cu corpulu seu, nesciindu vai de elu, care este practic’a lui Teleki, incepîi in adeveru se atace pe nemți, si oriunde dă preste lobonti vagabundi prin sate, ii prindea, avea inse porunca, că se nu taie pe ni- meni din dstea nemtiesca. Gyulaffi amblă preste totu alaturea (in paralela) cu dstea nemtiesca, can- tonă in apropierea ei, tînea totudeauna vigilii tari, pentrucă dstea de sub comand’a sa se nu patia vre- unii reu. Din contra lobontii prin tdte satele pre unde au trecutu, causa stricatiuni forte mari, dra vitele saracimei le mană cu ciurd’a, din care causa tier’a intrega se irită fdrte in contra nemtiului, ba trupele care stă sub comand’a lui Grigorie Bethlen, strigă ne- ’ncetatu, că pentru ce le tînu in neactivitate, de ce nu le ducu in contra nemtiloru, pentrucă se dea peptu cu ei si se’i fugaresca din tiera. Niciodată n’am ve- diutu atata voia si curagiu la bataia, precumu avea acea dste la inceputu, in catu deca o aru fi impreu- natu cu corpulu lui Gyulaffi si o aru fi fostu con- dușii in contra nemtiloru, seu era se pera acolo in- trega, seu că ar fi sfarmatu pe nemți. Atatu de mare era iritatiunea in contra loru. Inse dela Midi. Teleki din Sibiiu venea ne’ncetatu ordonantie atatu catra Grigorie Bethlen, catu si catra Gyulaffi, că sub per- derea capului loru se nu cuteze a începe vreuna osti- litate in contra nemtiloru, pentrucă in cateva dile nemtiulu totu va esi din tiera cu altu modu. Acumu armat’a*) se apropiea catra Sibiiu. Teleki adica voiă, că nemții se sfarme corpulu lui Gyulaffi acilea, pana inca mai petrecea pasi’a, că se vddia, cumu se porta nemții catra tiera. Intr’aceea elu (Teleki) trimitea ne’ncetatu la generariulu Scherfenberg, pen- trucă acesta se sparga dstea lui Gyulaffi. Acelu ge- nerariu se înduplecă cu anevoia la acea fapta, pen- trucă se verse atata sânge nevinovății; dupace inse vedih, că insusi regimulu Transilvaniei are una pofta că acesta, trimite pre generariulu Veterani cu una parte de dste, ii demanda inse, că pre catu se pdte, se purceda cu cea mai mare crutiare. Fiindu acumu si dstea lui Gyulaffi in fati’a Sibiiului, Teleki chiaină pe Gyulaffi la prandiu, se încărca se’lu iubețe catu s’ar potea mai tare, cela inse nu voiă; apoi după conversatiune lunga ilu invită că se nu esa in castre, ci se mane in cetate, pentrucă destule strapatie avuse. Teleki face si mai multu: elu anuntia dstei, că acii n’are a se teme de nemți, pentrucă acf aprdpe de orasiu sunt la locu siguru, in catu ostasii potu se se desbrace si se ddrma, ne avendu grija de nimeni. Era acestea le facea Teleki cu scopu, pentrucă dmenii incredienduse, vai-de-capulu loru, cu atatu mai ne- pregatiti se’i afle inemiculu; era pe Gyulaffi nu voiă se’lu lase afara, pentrucă se nu păra in macelu, din causa că Teleki speră, că cela se va casatori cu una din fiicele lui. Lad. Gyulaffi inse necidecumu nu voi se remana in cetate, pentrucă elu credea, că nu se cuvene, că in calitate de comandante ce era, se pe- trecu in cetate; deci elu esi la dste si asiediendu cu- stodiile, se culcă si elu si dstea, pentrucă dete cre- diementu asecurarei lui Teleki, si asia abatenduse dela strict’a vigilia observata pana atunci, după atatea calamitati se desbraca cu totii si se dau somnului, ne sciindu sărmanii, că in acea ndpte multi den ei voru fi macelati. Veterani manecandu cu ostile nem- tiesci si cu cele din Ungari’a (lobontii), le demanda den nou si aspru, că numai catu se sparie pe ar- deleni si se incepa a pușca den distantia mare, pen- trucă cestia se o tulesca la fuga, apoi neci se nu’i persecuteze. Dupace inse nemții inca portă ura firesca incontra unguriloru, apoi ostile ungurene comandate de elu fiindu manidse, că den caus’a dstei lui Gyu- *) Boierii. **) Espresiune orientala. *) Nemtiesca. — 99 — laffi n’au potutu preda asia precumu au voitu ele, un s’au tînutu de ordonantia, ci atacandu taber’a (ar- delena) că ineniici, taiara pre multi, ii persecutară de- parte si făcură stricatiune bictiloru dmeni. Deci fa- ccnduse larma mare in castre, ardelenii nepricependu, ce lucru se fia acesta, din causa că desbracati pre- cumu era, dormea in colibele loru, cateva sute perira dintre ei, in catu den cadavrele loru se ardicara doua movile; dra nemții se re’ntdrsera incarcati cu preda mare si multa. Lad. Gyulaffi scapă cu fug’a. Pre candu bordeiele (castreloru, taberei) ardea den tdte părțile, inemiculu persecută pe ardelenii luati la fuga, era dintre aceștia multi alergara catra pdrt’a Sibiiului; acesta inse fiindu trasa in susu, ei fusera taiati in suburbia. Cei carii se află, in cetate, inca nu sciusera nimicu de acelu lucru, prin urmare se aflau in confusiune mare, era sasii alergandu pre ba- stile, voiă se traga cu tunurile asupra nemtiloru. Micii. Teleki inse nu’i suferi dicendu, că in capu de ndpte netientindu pe siguru, aru face stricatiune mai multa in ardeleni, decatu in nemți. Pasi’a turcescu inca se sui pe bastile si vediendu marele pericolu, isi scdse turbanulu den capu si in mani’a sa 'lu trânti de pamentu, pentrucă acesta că omți cu mente, a potutu pricepe, cuniucă totuhte ra numai una practica. Că adica, deca nemții au voitu se bata pe ardeleni, pentruce nu’i bathra dela Clusiu pana la Sibiiu, ci tocma sub Sibiiu? Numai pentrucă ambasadoriulu ivn- peratului turcescu se vedia, cumcă nemții ocupa tier’a cu forti'a armeloru. Pasi’a inse suparatu fdrte se in- tdrce catra Teleki si ii dîce: „Mei cane, acdsta este intrig’a ta, că ai pusu pre nemți, că se taie pe ostasii marelui si potentului imperatu. Ce, me? Eu nu sunt atatu de nebunii, pentrucă se nu vediu practica ta cea candsca; las’ că voiu sci eu spune potentului im- peratu, ce felin de credintiosi ai lui snnteti voi. Te- leki inspaimantatu, că-ci i s’a descoperirii fapt’a, stă se asasineze pe pasi’a, inse ceilalți boieri si sasii den Sibiiu n’au suferitei, ci l’au scosu in Tier’a romanesca. La loculu si anulu acesta cronicariulu ne spune si de unu predicatoriu alu curtei, anume losifu Ma- gyari, pre care’lu descrie că pe unu profetu, ascme- nandu’lu cu Ieremi’a, carele fusese pro langa regele Sedechi’a. Ce e dreptu, că acelu predicatoriu a pre- vediutu atatu sdrtea ce așteptă pe boierii si pe cio- coii Transilvaniei, catu si pe principe si tiera preste totu, mai anume in periodulu dentre a. 1686 si 1712. Acelu los. Magyari luptă din tdte poterile, pentrucă principele Midi. Apafty se se tiena pre sine si tier’a sub protectiunea sultanului turcescu, cărui elu jurase credintia, si neci-decumu se nu se supună imperatulu! nemtiescu. După niacelulu dela Sibiiu pop’a Magyari suinduse pe amvonu incepîi cu tecstulu dela Ieremi’a capu 3 „Ati saritu intr’unu noroin, din carele nu ve veți mai scdte pitidrele;" dra de aci incolo spală pre Teleki că cu sapunu de cărămidă. „Acumu," dîse Magyari, „nu cuteza nimeni a vorbi in contra vdstra, pentrucă ori candu ve manieti, sunteti că si cumu ar esl trasnetu den gnrele vdstre, incatu toti dmenii ca- diendu in genunchi dinaintea vdstra ve dîcu vdua: Marii’a ta ddrnne, niarii’a ta ddrnne; va veni inse ju- decat’a lui Dumnedieu preste voi, Dumnedieu ve va ucide pre voi, si atunci dmenii ve voru arata cu degetulu: Acdsta este nevast’a acelui blasteinatu tră- dătorii! de patria, aceștia sunt pruncii acelui trada- toriu fara Ddieu! si posteritatea vdstra se va rusîna de numele celu infamii, care li se va da loru, pen- trucă atunci se voru deschide gurele si se voru des- lega limbele toturoru dmeniloru in contra vdstra si voru striga in contra posteritate! vdstre asia: Eca, tatalu acestora tradă tier’a, vendu Transilvani’a pe bani, si ne cufundă pre toti in tina atatu de mare, incatu acmîi nu ne mai potemu smulge pitidrele din aceea.“ După acestea pop’a mai dîse: „Candu a pe- ritu regele Ludovicu la Mohaciu, caranduse cadavrele dinaintea imperatului turcescu si recunoscendu elu ca- davrulu unui magnații unguru anume Szalănczi, ca- rele fusese unu intrigantei fdrte blastematu, cu basto- nulu ce avea in mana ’lu lovi preste capu si ’i dîse: „„Mei cane, deca nu erai tu, acelu rege junisioru bunu nu ar fi astadi mortu.““ Ddieu se dea, că se nu patiti si voi asemenea cu acea națiune străină/⁴ In adeveru, că profeti’a popei se si implinl asu- pra lui Mich. Teleki, pentrucă după patru ani pe- rindu Teleki in batali’a dela Branu, era Emer. Tb- kblyi cerendu a i se aduce corpulu celuia, ii dîse: „Hei calvule, calvule, deca nu erai tu in Transilvani’a, acesta tiera nu ar fi cadiutu in manile nemtiloru/' Pop’a los. Magyari mai dîse in epilogulu pre- dicei sale: „Tu principe calcatoriu de juramentu, voi magnați infami si blastemati, Ddieu ve anuntia vdua prin mine, fiți drepți catra domnitorii vostru, nu ve înfrângeri juramentulu ce ati pusu catra turcii, pen- truca de’lu veți frânge, Ddieu va pierde si pe prin- cipele, si pre boieri, si tier’a." După acestea cronicariulu mai spune, că elu mai audise si alte predice de ale popii los. Magyari, care ar fi sfasiietu ânim’a oricărui omu de omenia; lui Te- leki inse de tdte acelea nu’i pasă nimicu. Acelu popa Magyari era unu modelu de omu invetiatu din dîlele sale, inse de aceia, de care mai afli pre cate unii ici colea si in dîlele ndstre. Elu adica era atatu de cufundării in meditatiunile sale religidse si morali, incatu pentru altuceva nu mai era bunu; nu sciă computa neci pana la doi fiorini, de vestmentele sale si de ale casei nu porții nici o grija, preotes’a ilu scotea la mesa cu poterea din chilidr’a de studierii; banii ce i se dă de ecs. dela ingropa- tiuni, ii perdea din bnsdunariele sale cele sparte. Acestu Magyari fusese gcnerele faimosului Mich. To- feus, carele inca a fostu capelanu de curte, apoi epi- scopii (superintendente calvinescu). Acestu Tofeus in- ca predîsese tragedia rcbeliuniloru din Ungari’a, pen- trucă in comentariulu ce a facutu elu la psalmii lui David scrie: „Națiunea magiara atatu alerga după libertate, pana ce pate că camil’a, carea mergdndu la 17* — 100 — Joie, isi cerâ. cdrne, dra apoi nu numai că nu i se detera cdrne, ci isi perdă si urechile/⁴ Acestu To- feus inca predicase ne’ncetatu in contra blastematiiloru lui Mich. Teleki si in termini atatu de grosolani, in catu ti se sculă perulu măciucă (dîce cronicariulu); cu tote acestea nici Tofeus nu fusese in stare de a in- frena infamiile. In una predica dîsese Tofeus: „Ddca asi fi predicatu in palatiulu lui Achab, carele fusese unu rege fdrte infamu, cate am predicatu in acestu palatin de cincisprediece ani incdce, dieu câ l’asi fi intorsu la penitentia; pentrucă Ddieu numai una-data amerintiă pre Achab prin profetulu seu, si elu indata se inbracă in sacu; dra fructulu prediceloru mele nu este mai mare, decatu câ si candu asi arunca mazere in părete. De aceea vediu eu bine, că Ddieu ve va pierde pre voi, dra cu voi am se pieru si eu; pen- trucă santu a fostu profetulu Ieremi’a, totuși din caus’a blastematului rege Sedechi’a trebui se pidra si elu sarmanulu. Tu principe se nu te incredi, că esci omu bunu si că totu asia te cundsce si lumea cristiana, pentrucă boierii din pregiurulu teu sunt blastemati si infami, carii abusandu de bunetiele tale, comitu totu feliulu de lotrii*), dra apoi dîcu dieu, că tu vei fi judecatu pe ceea lume inaintea lui Dumnedieu din caus’a loru. Ddca tu te tieni de principe, apoi Ddieu pentru aceea ’ti dete tie măciucă, arma in man’a ta, pentrucâ tu se’i conduci pre ei, dra nu ei se te pdrte după placulu loru. Se pare, că regele Sedechi’a fusese după natur’a sa omu blandu, si candu l’au dusu in sierbitute pe tempulu regelui Babiloniei, chiaru femeile jidoviloru ilu desculpâ dîcendu, că boierii l’au sedusu la tdte lucrurile rele; acestea inse nu’i folo- siră nimicu, pentrucă totu ii scdsera ochii si asia mori in sierbitute. Totu asia vei patf si tu principe, din caus’a lotriei boieriloru etc.“ După acestea la acestu locu Cserei insdmna unu lucru fdrte curiosu despre unu bietu de romanu. Se spune adeca, cumuca acelu romanu (numele si locu- inti’a nu i se arata), ar fi dormitu in campu cu fati’a in susu si cu gur’a cascata, cu care ocasiune ar fi intratu in elu unu sierpe. Călugării papistasi (fran- ciscanii) dela Alba-Iuli’a aflandu de acestu casu, sparie pe romanu dîcendu’i, că a intratu satan’a in elu, că inse ei ilu voru scdte, ddca se va face papistasiu. Acelu omu badaranu se si induplecă usioru, dîce cro- nicariulu. Intr’aceea călugării inchidiendu’lu intru una casa, ilu lega si ’lu invdtia ceea ce ar avea elu se vorbdsca, după aceea trimitu la Tofeus, care era ri- valu mare alu loru, câ pe dominec’a viitdria se mdrga la beseric’a papistasidsca, pentrucâ se scdta pe dra- culu inaintea ochiloru lui. Tofeus fiindu omu iute la mania, merge cu mare furia la principele. „Marii’a ta,“ dîse Tofeus, „asia se’mi ajute Ddieu, eu nu voiu mai siedea in curtea mariiei tale, ddca marii’a ta nu vei decide in caus’a acdst’a. Eca ce’mi anuntiara pa- *) In originalu: Mindenfele latorsâgokat, adica totufeliulu de talcharii, seu fapte de bandiți. terii papistasiesci. Deci M. ta dispune, câ se aduca 7 pre acelu omu dela ei, câ ddca cumuva totu este vreunu diavolu intrensulu, se cercu si eu, se vediu, ilu pociu scdte si eu.K Principele cere pre romanu, paterii nu voiescu se’lu dea; atunci elu trimite din ostasii sei de curteni pedestrii, carii’lu si aducu. To- feus, fiindu de fatia multi boieri si alti dmeni, se ra- stesce cu mare manta catra acelu omu intrebandu’lu, ' ddca este dracu in elu. Bietulu omu ticalosu de frica, nepotendu nici a vorbi, in fine totu respunde, că elu nu scie ce este in elu, simte inse, că i se mișca in fdle. Atunci crediendu cu totii, că a intratu vreunu sierpe in elu, principele comite medicului seu, câ se’i dea ceva medicina, care i se si dete, apoi ilu puseră sub paza strinsa. Preste puținu ese din romanu pe siediutu unu sierpe mare, ruptu in ddua si ucisu in . stomaculu lui prin medicina cea tare. După acestea : Tofeus in dominec’a urmatdria suinduse pe amvonu, suduie pe pateri cumu ii venf la gura, inferandu’i de insielatori, carii voiescu a seduce pe poporu cu minuni mintiundse. Asia paterii remasera fdrte ru- șinați , dra pe acelu romanu ilu făcură impartîtoriu de fenu in curtea principelui. Recomandamu acdsta istoridra la apretiarea me- diciloru din dîlele ndstre. (Va urma). Despre medicina cu respecta la poporulu romanu. III. Despre structur’a corpului omenescu si situa- tiunea partiloru lui. Pentrucâ lectorii se pdta intielege mai bine cele j ce vomu comunică mai la vale, aflamu de necesitate a premite o schitia restrinsa despre structur’a cor- j pului nostru si despre anatomi’a topografica, sdu despre situatiunea organeloru lui. Structur’a. De si corpulu omenescu este compusu fdrte ar- tificiosu din fdrte multe si diferite parti, elu totuși ■, e edificatu numai camu din 14 elemente,*) adeca: azotu sdu nitrogenu, carbonu, hidrogenu, ocsi- genu, ■'calciu, sumporu (pucidsa), fosforu, caliu, natriu, chloru, fluoru, magnesiu, siliciu si feru. Aceste elemente se imbina (Idga) la olalta drasi nu-^L mai in vreo 10—14 asia numite parti constitutive’)» amestecate mai strinsu, adeca: in apa, substantia)Jt albumindsa (albusiu, fibra, casiefna), gelatina (cleiu), untura, sare comuna, fosforu si carbonas calcis ; (varu cu acrime de fosforu ori de cărbuni), kali si natron (lesiia si potasia). j Prin necontenit’a descompunere a acestora pu- 1 tîne substantie in urm’a schimbarei materiei sustiene- ) tdria de viatia, se mai născu si alte materie nasca- ( *) Materii primitive, stichii. — 101 — tdrie, cari de locu după nascerea loru sdu se arunca afara că netrebnice, seu servescu spre midiulocirea diferiteloru procese. Cele d’anteie se numescu escrete (lapedature) si se afla in urina (udu) si suddre, in fdre si aburimea plumaniloru. Cele din urma se nu- mescu secrete (scremeti) si suntu laptele, sementi’a, ! scuipatulu, suculu gastricii (alu stomachului), suculu entericu (alu matieloru), suculu pancreaticu, muculu, balele, firea, lacrimele s. a. Din tdte aceste parti constitutive ale corpului omenescu materiale fluide si anume ap’a făcu cea mai mare parte a lui, pentrucă fluidele făcu trei patrarie din intrcg’a greutate a cor- pului astfeliu, catu corpulu nostru se pdte asemenă cu unu burete moiatu in fluidu. Părțile vertdse, cari cu ajutoriulu endosmosei si alu capilaritatii (sdrberea sucului nutritoriu de insasi substanti’a organeloru in timpulu treccrei sângelui nostru prin ele) suntu mai multu sdu mai puținu umedîte de licuide, prin for- marea celuleloru (fagureleloru) idu form’a celuleloru, a tieviloru, fibreloru si a membraneloru, dra apoi aceste suntu tiesute spre diferite tieseture, ce com- punu singuratecele organe, adeca tiesetur’a dseloru si cartilaginiloru (sgârciuriloru), legamenteloru (tinge- loru), mnschiloru (camei), vaseloru si a nerviloru. Cele mai tidpene suntu dsale si cartilaginele, care formddia stelagiulu (scheletulu); de care suntu lipite unele din părțile moi si in cari altele stau aparate. Atatu dsale, catu si cartilaginile suntu acoperite cu o pelisidra tidpena tingdsa (periosteu si perichondriu), in cari se afla vasa de sânge pentru nutrirea ace- stora parti. Prin legatur’a misicatdria a dsaloru intre sine cu tingi tidpene, inse elastice, care se numescu legamintile dsaloru, devine acestu scheletu totu- odata unu aparatu misicatoriu, care in totulu, sdu si in singuratecele parti ale lui se misica după voi’a , ndstra prin mușchi sdu carne. Pentrucă inse pon- dulu lui se nu fia prea mare, dsale nu constau nu- mai din mass’a dsaloru, ci ele au inlaintrulu loru o mulțime de spatiuri implute cu o unsdre mdle, usidra, ' meduv’a dsaloru, care totudeodata dă si unu aster- । nutu mdle scutitoriu pentru vasale si nervii dsaloru. In laintrulu cavitatiloru (golitiuniloru) formate din dsa si mușchi (cavitatea capului, spinarei, peptului, fdle- lui, lighdnului) jacu asia numitele meruntaie com- puse. Ele suntu edificate din feliurite tieseture si au varie forme, din care unele servescu spre sustienerea vietiei ndstre (precumu e activitatea aparatului ânimei, respiratiunei, digestiunei si a udului), sdu spre pro- pagare, dr’ altele din contra midiulocescu activitatile spiretului si ale simtiuriloru, Tdte aceste parti pana icumu enumerate suntu străbătute de unu numeru mai mare ori mai micu alu unoru tievi mai grdse i ori mai subțiri ramurite, parte in form’a unui arbore, parte in form’a unei retiele, si sunt compuse din nisce fire solide, albe. Tievile se numescu si vasa si vene; ele au indoita destinatiune, unele cu ajutoriulu apa- «arei ânimei au se duca licuidulu rosiu nutritoriu — •angele — din anima la tdte părțile trupului (ve- nele batatdrie sdu arteriele) si aici se’lu reverse prin vasa fdrte fine, cu păreți subțiri Înzestrate si in form’a retielei respandite (vasale capilarie), din care apoi trece in vene, cari ilu reducu drasi la ânima. In modulu acest’a sângele, care este sorgentele de vidtia, se revărsă necontenitu iu cercu prin totu tru- pulu (circulatiunea sângelui) si depune in tdte locurile materia nutritdria, ducendu pe aci incolo ce e utilisatu (stricatu). Alte vasa pdrta sdu unu fluidu albu asemenea sângelui, ce’lu primescu in sene din tdte punctele trupului, pe unde remase neintrebuin- tiatu, adeca prisosulu fluidului nutritoriu esudatu prin paretii vasaloru capilarie asia numit’a limfa (vasale limfatice), sdu unu fluidu nascutu din materie nu- tritdrie, ce se numesce chilu si se pdte primi numai din stomachu si din matie in timpulu digestiunei ori chilificatiunei (vasale absorbitdrie). Ambe aceste fluide, adeca limfa si chilulu, se trecu in sânge prin va- sale limfatice si absorbitdrie, că se’lu sustiena nutri- toriu; in drumulu loru catra sânge ele trecu mai nainte prin fdrte fine spatiuri de celule in nisce ghemuri ro- tunde (ghindurele limfatice), unde se asemendza si mai tare sângelui, apoi se revărsă tdte in ductulu laptelui peptorale. Firele solide albe respandite prin totu trupulu suntu nervii, cari iau originea din creeri si meduv’a spinarei si asemene sirmei (drotului) telegrafeloru electro-magnetice, Idga părțile isolate si fdrte diferi- tdrie ale corpului nostru intr’unu totu strinsu le- gatu intre sinesi. Nervii iritati prin stimuli esterni si interni, dau ansa la asia numitele aparitiuni vi- tali si suntu midiulocitorii activitate! spiretului; dela nervi depende misîcarea si simțirea. Suprafati’a din afara a corpului este acoperita cu o pele solida (pelea esterna), dr’ cea din laintru, adeca cavitatîle trupului, cu o pele mai subțire mu- cdsa (membran’a mucdsa). — Tdte părțile din cate se compune trupulu nostru, suntu mai multu sdu mai pușinu străbătute sdu învelite in tieseture celuldse si adapate de licuidulu nutritoriu. Asiadara corpulu no- stru după forma este edificata din dsa, cartilagine, legaminti, mușchi, vasa, nervi, meruntaie, piele si membrane, dr’ după mestecare consta mai vîrtosu din apa, albusin, fibra, casieina, gelatina, unsdre, sare comuna, varu si feru. Pana custa viati’a in noi, ne- contenitu se face schimbare in acdsta forma si in părțile constitutive. Acdst’a ne silesce, că se adu- cemu in trupulu nostru din părțile aceste o cuvenita catatîme in calitate corespundietdria, adeca se man- camu si se bemu cu cumpetu bucate si beuturi priin- tidse. Pe acdsta schimbare a edificarei si materiei are se se baseze intieldpt’a sustienere si fisic’a edu- catiune a omului. S i t u a t i u n e a. Corpulu omului formatu din diferite materie, pre- cumu vediuramu mai susu, se distinge in form’a din „ afara la diferite persdne intru unu modu fdrte in- — 102 — semnatu. Diferinti’a acdst’a produce etatea, secsulu, ras’a si. națiunea, clim’a, ocupatiunea, datinele, con- stitutiunea trupului si temperamentulu, adeseori si be- lele petrecute, seu care încă mai asuprescu organis- mulu omenescu. Naltîmea corpului intru totu e de 5—6 pitidre, dra acest’a atârna dela scheletulu dsa- loru. Grosimea e si mai feliurita si ea atârna erasi dela scheletu si structura muschiloru, precumu si dela gramadirea unturei. Pondulu midiulociu dela 125 pana 160 punți la barbati si 110—150 la femei. Elu are mai multe regiuni, din cari cele mai Însemnate suntu capulu, truncliiulu si estremitatile. Suprafati’a corpului unui omu deplinu crescutu se computa preste totu de 14-—15 pitidre patrate astfeliu, catu apasarea atmosferei asupr’a lui face peste 300 centenarie. Ddca vomu trage in ide’a ndstra un’a linia prin midiulo- culu trupului omenescu din susu in diosu, atunci acel’a se va imparti in ddue diurnatati, in un’a dirdpta si in alt’a stanga. Simetri’a acestora parti se ob- serba mai cu seina in suprafati’a esterna, de si diu- matatea drdpta de regula e mai desvoltata. A) Capulu. Este partea cea sublima si cea mai nobila a cor- pului omenescu, ca-ci elu ascunde in laintrulu seu organulu mintii, adeca creerii, precumu si cele mai ponderdse aparate ale simtiuriloru si ale voiei, ce servescu mintii (spiretului). Elu jace pe grumadiu, care se mișca tare, si pe acesta ii este concesa prin ddue inchiaieture, (adeca intre capu si vertebr’a prima si intre acest’a si a dou’a vertebra a grumadiului), misicarea plecata, întinsa si lateralmente rotatiunea. Capulu are o base cu totulu osdsa si se distinge in elu capatîn’a si fati’a. 1) Capatîn’a este partea suprema a capului, globdsa ori ovale; ea se formddia din 6 dsa (osulu franței, ddua dsa ale creștetului, osulu cefei, ddua dsa ale templeloru), ce suntu încleștate prin margini din- tiate (coseturi). Cea mai mare parte a capatînei (afara de frunte) este acoperita cu peru. In rotund’a cavitate a capatînei jacu creerii înveliți intr’unu sacu compusu din trei piei puse peste olalta (pielea tare, pielea paiangenului si pielea mdle); creerii inca arata ddue diumatati laterali, precumu si unu globu denainte mai mare si altulu posterioru mai micu, creerii si creerasii. In capatîna destingemu urmatdriele re- giuni: in ainte fruntea, indereptulu cărei jacu lobii anteriori ai creeriloru; deasupr’a crestetulu, sub elu lobii de midiulocu ai creeriloru, indereptu cdf’a cu lobii posteriori ai creeriloru si cu creerasii de laturi, templele cu păreți subțiri si cu ductulu eustacliicu; din diosu fundulu sdu bas’a, se radîma pe grumadiu. In fundulu capatînei se afla multe aperture (gaure) mai mari si mai mici, prin cari esu afara cele 12 parodii ale nerviloru cerebrali. Cea mai mare este indereptu sub cdfa, asia numit’a apertura mare a cdfei, care servesce spre trecerea meduvei oblon- gate, ce lega creerii cu meduv’a spinarei. 2) Fati’a este partea de nainte a capului si se formddia din 14 dsa, din cari 13 suntu nemiscatdrie, era unulu se misica. In fatia se vedu borti ti ele (gău- rile) destinate de locuintia pentru organele simtiriloru, precumu vediulu, mirosulu si gustulu. Caracterulu fetiei diferesce fdrte multu la dmeni după diferenția rasei loru, elu depende: dela formațiunea craniului si a franței, dela desvoltarea organeloru simtîrei si a dsaloru fetiei, dela aparatulu muschiloru sub piele. (Va urma). Aratare cu dovedi de trept’a, in care din vechime se socotea mitropolia Ungro- . Vlachiei, si in ce trdpta este acum’â, precumu si că archiereii Ardealului se hirotonisea de mitropolitii Un- grovlachiei pana la anii dela Christosu 1698, candu cu Uni’a in Ardelu.*) In pravila cea romandsca, carea s’au tiparitu la anii dela zidirea lumei'7160, dra dela Christosu 1652, la fil’a 401 se arata, că pururea pomenitulu imperatu alu Tiarigradului (Constantinopolei) Andronicu alu douilea, Paleologulu, au intocmitu cumu trebue se fia scaunele mitropolitiloru, unde se vede, că pre acea vreme scaunulu Ungrovlachiei era la Nr. 70, dra Moldovalachi’a la Nr. 71. La fil’a 402 dîce: „De aci’a apoi s’au facutu la Ungrovlachi’a, adeca in tidr’a Muntenesca, doi mitro- polit!, inse unulu ține loculu Angirei si se chiama Ecsarchu a tdta Ungurimea si alu Plaiului. Er’ altulu se chiama mitropolitu laturei tierei muntenesc! spre Severimv si loculu tîindu alu Amasiei. Acuma inse nu se chiama acel’a mitropolitu, ci episcopii, pentru- că sunt doui episcopi subtu mitropolitulu tierei mun« tenesci, adeca Rîmniculu si Buzeulu. Rîmniculu mai mare, er’ Buzeulu mai micu.“ „Mitropolitulu acest’a are blagoslovenie de hiro- tonisesce si pe episcopii tierei Arddlului din tidr’a Ungurdsca; asiadara si pre cei de locu ai lui.“ Pentru acest’a si in cartea prefericitului patriarchu Chrisantu alu Ierusalimului, numita sintagmation, ca- rea s’au tiparitu anteiu la anii dela Christosu 1740 in lun’a lui luliu in orasiulu Tergovesti, dr’ a dou’a dra tipărită cu voiea preafericitului patriarchu alu Ie- rusalimului Avramie in Veneti’a de tipografulu An- tonie Vortoli anulu 1778 la fila 72, unde vorbesce pentru scaunele mitropolitiloru, se dîce: „Archiepiscopulu Transilvaniei, adeca alu Ardd- lului (se gasesce pentru acdsta tiparitu in Kiriaco- dromiile romanesci acdsta, cutare archiepiscopu 'alu Belgradului, Vadului, Maramnresiului, Silvasiului, Fa- garasiului si a tdtei tierei Arddlului si a altora parti ale Ungariei, Vidiculu, Chioarulu, Sulatiulu si Crasn’a), *) Suntemu poftiți a reproduce acesta pericopa din istori’a bisericesca a d-lui Lesviodacs, carele a fostu fratele mitropolitu- lui Neofitu alu Ungrovlachiei. Red. — 103 — are relația sa catra niitropclitulu Ungrovlachiei, că catra unu patriarchu si cu dreptu de ecsarchu. Elu are si trei episcopi supusi lui, pe alu Maramurasiului, alu Silvei si alu Vântului. “ Apoi erasi in pomenita pravila la filele 403, 405 si 406 se arata, care mi- tropoliti tînu si au pana in dîo’a de astadi subtu nian’a loru episcopi, intre care: „Muntdnulu tine acest’a a Râmnicului si a Buzeului,“ si erasi, care din mitropolit! se clîcu pre cinstiti si ecsarchi, si care se dîcu numai cinstiti, intre care Ungrovla- chulu (se dice) prdeinstitu si ecsarchu a tdta Ungu- rimea, si alu Plaiului. “ Era in anulu 1776 in lun’a Iui Octombre indic- tion 10, domnu fiindu tierei rumanesci Alecsandru loanu. Ipsilantu si mitropolitu Grig’orie, s’au cin- stita scaunulu acestei mitropolii cu titlu de locutii- toriu alu Cesariei Capadochiei. Acest’a are an- tei’a siedere indata după patriarchii bisericei Resa- ritului. Spre nestinsa pomenire , pe vremea viitdre si spre sciinti’a atatu a clerului bisericescu, precumu si de obște a totu pravoslavnicului creștinii, si spre dovad’a acelora ce s’au aratatu mai susu din pravil a tipărită rumanesce la fil’a 402, că acelea episcopii tierei Ar- deiului din tidr’a ungurdsca se hirotonisescu din ve- chime de mitropolitulu Muntcnimei, carele este alu Ungrovlachiei, eata se alatura mai josu cateva ale- geri si hirotonii savarsite după căminele bisericei re- saritului, si o sfatuire a prcfericitului patriarchu alu Ierusalimului Dositeiu din anulu 1678, Genarie, ca- tra Atanasie, ce atunci se hirotonise episcopu tierei Arddlului. Tdte acestea se afla trecute in condic’a de hiro- tonie archieresce incependu dela Idtulu 7176, dra dela Christosu 1668 Martin 21, care condica s’au pututu păstră in archiv’a sfintei mitropolii a Ungrovlachiei, scapandu din a vremiloru bantueli, precumu năvăliri de tatari, predi si altele, pe care nici vremea, nici micsiuratatea cârtii acesteia nu erta a le descrie cu deameruntulu." L e c s i c o g r a f i c u. Vocabulariu latino - romanescu - francescu, de parint. Ar chi mândri tu losafatu. Pe timpulu siedintieloru societatei academice, din ver’a anului 1868, archimandritulu losafatu, su- pranumita Snagovdnu, parochulu eclesiei romanesci ortodocse din Parisu, trimise pentru bibliotec’a socie- tatei academice cartea sa titulata asia: Vocabulair de quelques mots latins expli- ques en roumain et en francais, par l’Archimandrite Josaphat Snagovano, fondateur dela chapelle romaine. A Paris 1867. Părintele losafatu dîce, precumu vediuramu din pdrt’a acelei cârti, că’vocabulariulu seu e compusu din „unele cuvente,“ care se esplica, sdu mai bine, intre care se tragu paralele; noi inse observamu, ca acelu vocabulariu face unu tomu 8° destula de grosu, care merita tota atențiunea filologiloru si a lecsico- grafiloru nostrii. Esplicatiunile părintelui losafatu sunt in cea mai mare parte a vocabulariulu! seu unu pa- ralelismu, de care mai avemu inca numai pre celu micu trasu de dn. loanu Eliadu intre limb’a daco- româna si intre cea italiana. Pentru informatiune mai dcapropc a literatiloru nostrii, vomu reproduce aici cateva esplicatiuni si paralele limbistice de ale părintelui losafatu dela litera A. lat. rom. franc. Abacus, ambacu, tableau pour Ies mathematiques. Acoena, arsîna, toise pour mesurer. Acantbyllis, stiglete, cliardonneret. Accipitrina, patlagina, laitue sauvage. Acerium, oșielu, acier. Acer, artiariu, erable. Adonium, doina, vers aux fetes d’Adonis. Alicula, ilicelu, robe d’enfant. Allix, ilicu, veste, chemisette, habit. Alvcus, albia, lit d’un fleuve. Alveum, albia, cuve, baignoir. Amaracus, niageranu, marjolaine. Amethistus, matostatu, amethiste. Anisuni, anasonu, anis. Antimensa, antimisu, autel portatif, morceau d’ctoffe. Apricari, prigorire, s’exposer au soleil. Arcola, cucuvaie, oiseau de sinistre presage. Armus, armu, arme, jointure du bras. Arrectus, aricitu, herisse, eleve, dressâ. Artus, artanu, membre, jointure, pârtie du corps. Arvus, ar va, champs, sol, terre eu jacbcies. Aspretiim, asprisiu(brusîme), licu plein de broussailles. Astelecus, stuletiu, corps saus tronc. Asteria, soretia, poisson qui briile comme une etoile. Atypus, peltica, begue. Aulcum, uraniscu, rideau pour tlieatre. B. Balbus, balbaitu, begue. Barathrum, balta, elang. Barba jovis, reventu, joubarbe. Barbus, barbunu, barbeau, poisson de mere. Bellua, bala, balauru, bete. etc. etc. Frundiarindu prin acelu vocabulariu, va obserba oricine, că auctoriulu adună unu numeru mare de provincialism! mai alesu din Munteni’a, inse si din Moldov’a, provincialism!, carii in alte tieri locuite de romani mai nicidecumu nu sunt cunoscuti, dra in le- csicdnele esîte pana astadi la lumina inca nu s’au prea vediutu. Asia intre alte merite nedubitate, pe care le are vocabulariulu părintelui losafatu, noi tre- cemu la loculu antaiu meritulu, că reverenti’a sa cu- lese atatu materialu interesanta pentru unu dictionariu completa, pre care’lu asteptamu. . In catu pentru form’a de paralelismu, pe care o ia vocabulariulu in partea sa cea mai mare, pre- cumu atinseramu si mai susu, filologii voru afla, că acel’a in mai multe cașuri este fortiatu, prin urmare nesigura. Asia ceva inse s’a mai intemplatu si cu altii. G. B. — 104 — Societatea pentru invetiatur’a poporului romanu. Dela unu tempu incdce publiculu afla din candu in diariale romanesci cate una soire despre societatea pentru invetiatur’a poporului romanu; intr’aceea pre catu amu observatu noi, statutele acelei societăți, prin urmare si scopulu celu sublimu si salutariu alu aceleia sunt prea pușinu cunoscute in una parte mare a publicului. Din acdsta causa aflaramu cu cale a re- produce aici statutele numitei societăți, alu caroru coprinsu este: Art. I. Societatea pentru invetiatur’a poporului romanu are scopu: a) A propaga prin tdte midiuldcele putintidse invetiatur’a intre romani, fara deosebire de provincie, si a stărui câ instrucțiunea generala gratuita si obli- gatoria se deviie o realitate in Romani’a, asia, câ se ajunga a nu mai fi romanu, fara se scie a ceti si a scrie; si b) A conlucra la desvoltarea educatiunei națio- nale; 1. Protegendu scdlele pe caile legale in contra ori cărei mesuri lovitdre. 2. Cerendu si activandu prin staruintiele sale inmultirea si inbunatatirea scdleloru. 3. Staruindu din tdte puterile pentru esact’a pu- nere in lucrare a donatiuniloru făcute in favdrea in- vetiaturei publice. 4. Aperandu drepturile legitime ale corpului in- vetiatoriu, prin tdte midiuldcele legali. 5. Ajutandu pe junii școlari lipsiti de midiuldce, fara distinctiune de provincia romana. 6. Activandu si incurajandu elaborarea de cârti didactice, mai cu sdma pentru scdlele primărie, catu mai multe, mai bune si mai puținu costatdre. 7. Staruindu din tdte puterile pentru infiintiarea de scdle profesionale romane pentru renascerea si În- florirea comerciului si industriei naționale. Si prin alte asemenea midiuldce. Art. II. Societatea va avea de norma a plecâ in lucrările sale dela ce este mai necesariu si gene- ralu folositoriu. Art. III. Totu romanulu pdte deveni membru alu societatei facendu cerere si declaratiune catra ori care secțiune a societatei, ca voesce a fi membrulu ei. Secțiunea are dreptulu a’lu recundsce, remanendu câ comitetulu adunarei generale se’i dea la tempu diplom’a cuvenita. Societatea pdte priimi ca membri si pe profe- sorii din Romani’a, ce n’au inca naturalisatiunea. Membrii minoreni n’au dreptulu de votu delibe- rativa. Art. IV. Nu potu fi membrii societatei: a) Persdnele condamnate si nereabilitate pentru vreunu delictu ordinariu si infamantu. b) Membrii corpului invetiatoriu pe dreptu de- părtați din posturile loru pentru cause de nemora- litate. Art. V. Incetddia de a fi membru societatei.' a) Membrulu, care se esclude din sinulu ei pttn votulu a % din numerulu membriloru sectiunei ld- calitatiei, din care face parte. b) Membrulu, care nu respunde la timpu coti- satiunea anuale, la care e obligatu, după trei avar- tisemente. c) Membrulu, care in urm’a intrarei sale in so- cietate a perdutu calitatea de romanu, sdu a cadiatn in categori’a dela liter’a a) si b) art. IV. -: d) Membrulu, care acceptandu o insarcinare di» partea societatei, fara motivu aprobatu de societate n’a indeplinitu. Art. VI. Societatea pentru invetiatur’a poporalii romanu tiene siedintie generale odata pe anu in versele orasie ale României; dr’ peste anu ea lucrdzft: a) Câ secțiune centrale cu resiedinti’a in Bucuresci b) Câ secțiuni judetienie resiediatdre in capitalete de judetie. Art. VIL Se declara constituita o secțiune ju- detidna a societatei, indata ce in o localitate sunt ro- siedenti unu minimum de 10 membrii. Art. VIII. Ori-care membru alu societatei esfip membru de dreptu alu ori-carei secțiuni. In locali- tățile inse, unde numerulu nu a permisu constituire^ unei secțiuni judetiene, membrii isolati, ^carii au drâ- ptulu a lucra in oricare din secțiunile judetiene, sunt totuși obligati a determina secțiunea, la care ordinarift voiescu a lucra, prin o prdalabila declaratiune catft» comitetulu sectiunei aceleia. ; ’• Art. IX. Fiacare secțiune jude ticna, facendu parte din unulu si același totu, va purtâ titlulu: „Societa- tea pentru invetiatur’a poporului romanu" sectiunei din judetiulu . . . (numele localitatiei). ' I’¹ Art. X. Ddca o secțiune recundsce pe o per® sdna câ membru, conformu art. II. si III., va fac# cunoscuta sectiunei centrale si acdst’a tuturora tiuniloru judetiene. ’*> Art. XI. Secțiunea centrale se va declara cq&A stituita pe data ce voru fi subsemnatu aceste statăw; 50 de membrii. Art. XII. Fiecare secțiune a societății pentru in- vetiatur’a poporului romanu se compune din: a) Comitetulu sectiunei. b) Membrii resiedietori in orasiulu, unde est® scaunulu sectiunei. c) Membrii din localitati, unde nu s’a pututu con- stitui secțiunea după declaratiunea loru: (art. VIII),- Art. XIII. Secțiunea pdte tiend siedintia ordi- naria si numai cu membri dela litera a) si b). 1 Art. XLV. Comitetulu sectiunei se alege prin maioritatea voturiloru pe cate unu anu, de catra meni»- brii resiedietori si dintre ei. Comitetulu se compune din: unu presiedinte; u- nulu sdu mai multi vicepresiedinti; secretariu si ca* sieriu. i Art. XV. Fiecare secțiune va luâ tdte mesurilo necesarie pentru realisarea scopuriloru societatei in* — 105 — launtrulu judetiului seu, visitandu după trebuintia prin membrii sei sculele, sustienendu si facendu a se sus- tiene căușele loru inaintea autoritatiloru etc. Art. XVI. Unu regulamentu specialu, votatu de fiecare secțiune in parte, va determina modulu ale- gerei comitetului ei, catu si atributiunile acestuia. Art. XVII. Secțiunea din Bueuresci, fiindu se- cțiunea judetiului Ilvovu, este totuodata si organu alu tutuloru sectiuniloru societatei in fați’a autoritatiloru superidre din capitala României. Câ atare, acdsta secțiune se ocupa cu tdte afa- cerile, ce interesdza in genere societatea si in speciale pe vreun’a din secțiuni după a loru cerere. Totu secțiunea centrale din Bueuresci va fi or- ganulu societatei in relatiunile ei cu alte societăți, dar mai cu deosebire cu societățile de preste Carpati. Art. XVIII. Comitetele sectiuniloru judetiene sunt obligate: a) A trimite sectiunei centrale la fiecare trei luni celu puți nu, relatiune despre starea intereseloru so- cietății. b) A realisa fara intardiere tdte cererile ce’i a- dreseza secțiunea centrala. Art. XIX. Spre a se ajută in lucrările sale, că organulu alu societatei secțiunea din Bueuresci va putea trimite după trebuintia membri visitatori si a- paratori in verce judetiu; membrulu acesta ia parte de dreptu la lucrările societatiei, unde este in misiune. Art. XX. Secțiunea centrala publica in numele societatiei unu diurnalu destinatu a apera căușele si a sustiene scopurile ce’si propune societatea. Acestu diurnalu se va sustiend cu midiuldcele sale proprie. Pentru primele doue luni va primi dela societate o subventiune, care nu va trece peste 1500 lei. Venitulu ce aru produce cu tempulu fdi’a, va reveni societatiei. Redactiunea acestui diaru se alege de astadata de membrii sectiunei centrale, si pe venitoriu se voru alege in adunarea generala anuala. Art. XXL Fiecare membru platesce inainte cate unu sfantiu pe luna cotisatiune; se pdte plati acdsta cotisatiune cu lun’a, cu trimestrulu, sdu cu anulu. Art. XXII. La priimirea diplomei de membru se respundu doi sfanți, spesele tipariului. Art. XXIII. Societatea priimesce cu recunosciintia daruri, subventiuni, donatiuni etc. Cu acestea socie- tatea va chibzui a formă unu fondu speciale, a ’lu caruia numai venitulu se va putea cheltui. Art. XXIV. Bugetulu anuale alu societatiei se otaresce de adunarea generale. Pana la prim’a adunare generale bugetulu se in- tocmesce de catra fiecare secțiune in parte. Art. XXV. Secțiunea centrale va primi, con- forma bugetului votatu de adunarea generale, dela fiecare secțiune judetidna, ca subventiune, sumele ne- cesarii pentru spesele comune societatiei. Art. XXVI. Secțiunile judetiene dau sdma in fiecare anu adunarei generale, de intrebuintiarea su- meloru ce au strinsu. Art. XXVII. Societatea se aduna in siedintie generale odata pe anu, la tempulu si in orasiulu o- taritu de ea la adunarea din urma. Mesurile locali necesarie pentru instalarea adu- narei se iau de secțiunea localitatei, unde e convocata adunarea. Art. TXVIII. Toti membrii societatiei neputendu veni la adunare, adunarea este totuși constituita din maioritatea membriloru presinti ai sectiunei din loca- litatea unde se tiene adunarea, plus maioritatea de- legatiuniloru dela secțiunile judetiene. Art. XXIX. Adunarea generale va elabora re- gulamentulu seu. Art. XXX. Societatea se va consideră consti- tuita deodata ce voru fi constituite unu minimum de diece secțiuni. Intardierea constituirei societatiei nu impedeca constituirea unei secțiuni in parte. Art. XXXI. Prim’a adunare generale va fi in Bueuresci. Secțiunea centrale, după constituirea so- cietatiei conformii art. XXX., convdca prim’a adunare, la epoc’a ce o va determină după prealabila intiele- gere cu secțiunile constituite. Art. XXXII. Numai adunarea generale pdte mo- difica statutele acestei societăți. Articulu I. inse nu se pdte modifica neci de a- dunarea generale, fara a atinge insasi fiinti’a acestei societăți. VIATI’A LUI CUZA-VODA. Memoriu istoricu de Dimitrie Bolintin6nu. Faptele si dmenii acelei epoce; divanulu adhocu din Moldov’a. Alecsandru Cuza se alege Domnu in Moldov’a, apoi in Romani’a. Faptele si dmenii acelei epoce, carii vinu se faca si epoc’a de astadi. Admini- stratiunea in intru se degrada cu totulu, politica din afara se rădică, se face demna si triumfa. 2. Maiu dă resufletu poporului si burghesiei. Se calea de gu- vernu pactulu din 2. Maiu. Suveranitatea natiunei calcata de Domnu si de miniștrii. Națiunea in dreptulu seu contra cameriloru alese prin violintia si coruptiune, destitne pe Domnu si alege principe strainu că o garanția pentru respec- tarea in viitoriu a pactului intre națiunea suverana si Domnu. Sistemulu vechiu intardîie pre celu nou prin dmenii vechi. Pretiulu 2 sfanți, la librari’a Socecu si loanide. S’a depusu de vendiare la librăriile Socecu si loanide unnatdrele opere ndua ale d. B. P. Hajdeu: 1) Istori’a tolerantiei religidse in Romani’a. Catolici, protestanti, armeni, mahomedani, lipoveni si israeliti. — Editiunea 2-a; pretiulu 2 sfanți. 2) Razvanu si Vidr’a, drama istorica in 5 acte in versuri; editiunea 3-a, revediuta si adansa cu mo- 18 — 106 — deluri de vechi’a limba si versificatiune romana din diaconulu Coresi, Mironu Costinu, Mitropolitulu Do- softeiu etc. — Pretiulu 3 sfanți. 3) Oda la boieri, 1848—1869. Pretiulu 10 bani. A esitu de suptu tipariulu lucratoriloru asociati antei’a parte din TRAIANIDA. Poema epica de Dimitrie Bolîntin6nu. Se afla de vendiare numai la biuroulu gazetei „Albin’a Pindului" in pasagiulu romanu. Pretiulu este 3 sfanți. Nr. 125—1869. Protocolulu siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. rom. tienute in 7. Aprile c. n. 1869 sul? presidiulu Rev. dn. vice- presied. loanu Hanni’a, fiindu de facia ddnii membrii ai comit. II. sa dn.| consil. aulicu lacobu Bolog’a, II. sa dn. consil. gub. Pav. Dunc’a, dn. senatoru P. Rosc’a, dn. adv. dr. loanu Nemesiu, dn. par. si prof. Zach. Boiu, dn. prof. loanu Popescu, dn. secr. II. loanu V. Rusu, dn. capit. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu si dn. advocatu dr. Dumitru Racuciu. §. 24. Dn. cassariu alu asociatiunei presentdza conspectulu despre starea cassei asoc., din carele se vede, că asoc. după sub tragerea erogateloru de pana acum are in proprietatea sa sum’a de 39,423 fr. 40 cr. Se iea spre sciintia. §. 25. Secret. II. sub Nr. 108 raportdza, cum- ca dn. comerciante in Brasiovu Dimitrie loncioviciu, pre langa actulu de cesiune din 20. Fauru a. c. a o- feritu la asociatiune 100 fr. v. a. in o obligațiune de stătu (Staatsschuldverschreibung) din 15. Martin 1860 cu couponii obvenitori dela 1. Maiu 1868 pre langa urmatdriele conditiuni: a) Câ interesele anuali se se intrebuintieze totu- deaun’a pentru asociatiune. b) Câ esindu după acea obligațiune vreunu ca- stigu, a treia parte din acel’a se se intrebuintieze pentru asociatiune, dr din celealalte doue parti, deca va fi vreo suma insemnata, se se formdze unu fondu, carele se porte numele oferitoriului, si din venitulu anuale alu aceluia se se faca unu stipendiu pentru unii teneri romani, carii aru invetiâ drecare ramu alu technicei. Totu cu acea ocasiune numitulu domnu comer- ciante respunde tacs’a restanta de m. ord. pre anii 186⁴/₅, 186%, 186% si 186% in suma 20 fr. v. a. Conclusu. Acestu ofertu se iea spre sciintia si dlui oferente i se esprime protocolarmente recuno- sciintia din partea comitetului. §. 26. Se presentdza sub Nr. 116 conspectulu cassei asoc. despre interesele intrate la fondulu asoc. cu 1. Aprile a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu, aflatdrie in proprietatea asociatiunei, care inte- rese făcu sum’a de 13 fr. 2 cr. v. a. Se iea spre sciintia. §. 27. Sub Nr. 117 se presentdza documentulu despre schimbarea monetei de argintu cu chartia si anume 10 fr. 75 cr. in argintu, schimbanduse in chartia de v. a., s’a capetatu 13 fr. v. a. Se iea spre sciintia. §. 28. Secret, mai raportdza despre banii in- cursi la asoc. parte câ prenumeratiuni la foi’a „Tran- silvani’a, “ parte câ tacse de m. ord., ori câ colecte, si anume: a) Câ prenumeratiuni după actele de sub Nr. prot. 107, 109, 112 si 119 au incursu dela mai multi inși sum’a de 56 fr. b) Câ tacse de m. ord. după tendrea acteloru de sub Nrii prot. 111 si 121 dela 2 dd. membrii au in- cursu 20 fr. v. a. c) Câ colecte după, cum arata actulu de sub Nrii 102, 118 si 120, au incursu dela 3 dd. protop. cu totulu sum’a de 52 fr. 52 cr., (din care inse 8 fr. suntu tacsa de m. ord. pentru o diploma si prenu- meratiune la fdi’a asociatiunei). Raportulu secret, se iea spre sciintia, dr banii se transpunu la cass’a asociatiunei. § . 29. Domnulu secret. I. Georgie Baritiu tri- mite list’a aceloru domni abonati la fdi’a „Transil- vani'a," carii au platitu pretiulu abonamentului dea- dreptulu la redact. aceleia (vedi Nr. 103). Se iea spre sciintia si se preda dlui cassariu spre intrebuintiare câ documentu la tienerea in evidenția a numerului abonatiloru la fdi’a asociatiunei. § . 30. Secret, sub Nr. 122 mai presentdza unu documentu despre unii couponi schimbati dela oblig, urbar. in suma de 6 fr. 71 cr. Se iea spre sciintia. § . 31. Sub Nr. 115 si 124 alu protocolului agend. se presentdza testimoniale scolastice despre progresele in studia ale teneriloru stipendiati ai asociatiunei, si anume: a) Ale teneriloru studenti in a VII. clasa gimn. Lazaru Bosioroganu si Nicolae Califariu, cari au re- portatu in semestr. I. an. scolast. cur. clas’a de pro- gresii „prim’a cu eminentia." b) Alu tenerului ascultatoriu de filosofia in a. I. la universitatea din Vien’a Petru Emiliu Prodanu, carele a depusu in semestr. I. an. scol, colocuiele re- cerute cu resnltatu distinsu, si in urma c) ale teneriloru studenti la scdl’a agronom, in Ungarisch-Altenburg Georgie Vintila si Stefanu Chi- rilla, din carele celu de anteiu a meritata din ob- iectele propuse clas’a de progresu mare parte fdrte bunu, dr celalaltu a raportata clas’a de progresu parte bunu, parte indestulitoriu. Se iea spre sciintia. §. 32. Sub Nr. 114 se impartasiesce o scrisdria dela inalt. guberniu regiu trans. ddto. 4. Martin Nr. 4759 a. c., prin care se aduce la cunosciinti’a comi- tetului, cumca după tendrea rescriptului inalt. mini- steriu regiu ung. de interne din 22. Febr. 1869 Nr. 3581 nu se pdte dă cerut’a concesiune pentru susce- perea ddloru Vas. Ales. Urechia si Bogdanu Petri- — 107 — ceicu. Hajdeu de m. onorari, er a dloru Stei. Emi- lianu si Eugeniu Crisianu de m. ord. ai asociatiunei. Conclusu. Se iea spre sciintia cu acelu adausu₄ că dd. membrii ord. fienduca acelia au respunsu tacs’a prescrisa prin statute, se se incunosciintieze in scrisu despre susu amentit’a scrisorc a inalt. gubernia, si totuodata fienduca numitii domni fura aleși de adu- narea gener., comitetulu si-va tiene de datoria in ra- ! portulu seu anuale a aduce acestu obiectu si la cu- nosciinti’a prosimei adun, gener. § . 33. Secret, sub Nr. 113 impartasiesce cere- rea dlui profesoriu alu scdlei normale din Lapusiulu ungur. Demetriu Varn’a, prin care se rdga a se dă si pre anulu cur. gratis fdi’a asociat, pentru scdl’a normala de acolo, fienduca aceea se afla intr’o stare materiala cu totulu nefavoritdria. Conclusu. Comitetulu incuvenentiendu cererea nu- mitului dn. profesoriu, insarcindza pre secret. II. alu asociat., câ se incunosciintieze pre redact. fdiei despre acdsta cu acelu adausu, câ fdi’a „Transilvani’a" se se trimitia pentru scdl’a normala din Lupasiulu ungur, inca dela inceputulu anului cur. § . 34. Comisiunea resp. raporteza asupr’a pro- vocare! emise in privinti’a abonarei la diurnalulu pop. „Romanulu tieranu." Se iea spre sciintia si după potentia si impre- giurari se voru luâ mesurile necesarie. § . 35. Secret. II. aduce inainte, că dd. losifu Orianu protop. in Siomcutulu micu si Ioane Cristea protop. Vadului, respondiendu tacs’a prescrisa prin §. 6. din statute, s’au facutu m. ord. ai asociat., prin urmare pre bas’a conclusului adusu in adunarea gen. dela Gherl’a p. XXIII, pos. 2. propune a li se dâ respectivele diplome. Propunerea se primesce si secret, se insarcineza cu espedarea resp. diplome. § . 36. Cu verificarea protocolului acestei sie- dintie se incredintieza dd. membrii lacobu Bolog’a, Pavelu Dunc’a si dr. Ioane Nemesiu. Cu acestea siedinti’a comitet, inceputa la 3 ore după amiadi, se inchiaia la 6 bre sâr’a. Datulu câ mai susu. loanu Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secret. II. S’a cetitu si verificatu in 10. Aprile 1869. Bolog’a mp. P. Dunc’a mp. Dr. Nemesiu mp. Nr. 129—1809. Publicarea baniloru incnrsi la fondulu asociatiunei transilvane dela siedinti’a co- mitetului asoc. din 2. Martin a. c. pana la siedinti’a aceluia dia 7. Aprile a. c. A) Tacse de membru ord. intrate la fondulu asoc. f) Dela dn. Dimitrie loncioviciu, comerciante in Brasiovu, tacs’a de m. ord. pre anii 186%, %, %, ⁷/ₛ suin’a de 20 fr. Totuodata susu numitulu domnu oferesce fondului asocia- tiunei 100 fr. v. a. in o obligațiune de stătu (Lotterie-Loos) din 15. Martin 1860 seri’a Nr. 608 cu cuponii dela 1. Maiu 1868 pre lenga urmatoriale conditiuni: a) că interesele anuale se se intrebuintieze totudeaun’a pentru asociatiune; b) că, esindu după acesta obligațiune vreunu castigu, a trei’a parte din acel’a se se intrebuintieze pentru asociatiune, er’ din celelalte doua parii, deca va fi vreo suma Însemnata, se se formeze unu fondu, care se porte numele oferitoriului si din alu cărui venitu anuale se se faca unu stipendiu pentru unii teneri romani, cari aru invetia orice ramu alu technicei. 2) Dela dn. loanu A. Navrea, comerciante in Brasiovu, a intratu tacs’a de m. ord. pre anii 186% si % sum’a de 10 fr. 3) Dela dn. Sav’a Popoviciu Barcianu, parochu si asesoriu consistor. din Resinari, tacs’a de m. ord. pre anii 196% si % sum’a de 10 fr. v. a. B) Colecte intrate la fonduln asociatiunei. I. Prin staruinti’a dlui Ioane Y. Rusu, protopopu in Sibiiu, a intratu sum’a de 19 fr. 52 cr. v. a., si anume dela: 1) parochulu din Ravasielu, Vasilie Comanu 1 fr., 2) par. din Sielcau, Simeonu Oprisiu 1 fr., 3) par. din Ghisas’a de susu. loanu Yeltianu 1 fr., 4) par. din Birghisiu, Nicolae Farkas 1 fr., 5) par. din Hamb’a, Anania Decei 1 fr., 6) par. din Siur’a-mica, Franciscu Rotianu 1 fr., 7) par. din Orlalu, Petru Bradu 1 fr., 8) par. din Ludosiulu-mare, losifu Solomonu 1 fr., 9) par. din Resinari, loanu Popu 1 fr., 10) par. din Sacadate, Demetriu Cu- teanu 1 fr., 11) par. din Yisocn’a, loanu Popu 1 fr., 12) do- cenlulu gr. cat. din Orlatu, Ioane Papiu alias Cosiocu 1 fr., 13) doc. gr. cat. din Callrasieni, Nicolae Vinlila 1 fr., 14) doc. gr. cat. din Siur’a-mica, loanu Danilu 1 fr., 15) par. din Bradu, Nicolae Comanu 50 cr., 16) par. din Ibisdorfu, Nichil’a Orosz 76 cr., 17) par. din Toporcea, Demetriu Munteanu 50 cr., 18) par. din Seliste, Dumitru Rosc’a 50 cr., 19) par, din Slemnicu, Simeonu Mihaltianu 50 cr., 20) paroch. din Saadu, Ioane Clainu 50 cr., 21) par. diu Mighindol’a, Nicolae Stoianu 50 cr., 22) par. din Nucetu, Eliseiu Lazariciu 50 cr., 23) par. din Bui’a, loachimu Aaronu 76 cr., 24) parochulu din Tilisc’a, Mafteiu Bui’a 50 cr. Sum’a totala 19 fr. 52 cr. v. a. II. Prin. jsiaruijUi-’a--dlui loanu Moldovanu; administratorii! pnRlipxgk.iu Catin’a pre Cainpia, a intratu la fondulu asociatiunei din resp. eparchia protopop, sum’a de. 11 fr. v. a. Sibiiu, in 7. Aprile c. n. 1869. Dela secret, asoc. C 1 i 0. Series Vajvodaruni Transilvaniae. (Continuare). 1438 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III. 1438 Lorandus Lăpes Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. III. 1438 Deșii de Losontz Vajvoda Transilvanus. Fejer. Cod. D. Tomo XI. 1438 Deso de Losontz Vajvoda. S. C. D. T. IU- Capitanus. 1438 Lorandus Lepes. — Vide Unio. 1439 Deseu de Losontz Vajvoda. Vide Sabaesum. 1439 Emericus filius Nicolai de Marczaly olim Vajvoda Tran- silvania. Fejer T. XI. 1439 Petrus de Leva (Leewa) pridem Vajvoda Tvransilvanus. Fejer T. XI. Vide Benko Diaeta. Dipl. 1439 Deso de Losontz Vajvoda et Comes de Zonuk. Cod. Dipl. Tomo III. 1439 Deso de Losontz Vajvoda. Suppl. C. D. T. III. 1439 Emericus Balassa de Gyarmath Vajvoda et Siculorum Co- mes. Ibid. 1440 Deseu de Losontz Vajvoda Transilvanus. Szeredai „Not. Cap. Alb.“ 1440 Nicolaus de Vizakna Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III. .1 — 108 — i 1440 Salarium Vajvodale. Reg. Arch. T. III. 1442 Joannes de Hunyad Vajvoda Transilvanus. Szeredai „Not. Cap. Alb." 1442 Pancratius de Dengeleg et Nicolaus de Vizacna Vice- Vajvoda. C. D, T. III. 1442 Gregorius Bodo et Nicolaus de Visacna Vice-Vajvodae. S. C. D. T. III. 1443 Joannes de Hunyad Vajvoda Transilvanus. Vide Corona. 1443 Joannes de Hunyad et Nicolaus de Ujlak. S. C. D. T. III. 1443 Joannes de Hunyad Vajvoda. S. C. D. T. III. 1443 Gregorius Bodo non amplius Vice-Vajvoda. S. C. I). T. III. 1443 Pancratius de Dengeleg et Nicolaus de Vizakna Vice- Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1444 Joannes de Hunyad Vajvoda Transilvanus Siculorum et de Zonuk Comes. fejer Genus etc. Joannes de Hunyad. Tomo XI. 1444 Michael Jacks de Kuzal. Vide Szirmai Szathmâr T. I. 1444 Pancratius de Dengeleg et Nicolaus de Vizakna (fors ex familia Alazd.) Vice-Vajvodae. C. D. T. HI. 1444 Joannes de Hunyad. S. C. D. T. HI. 1444 Pancratius de Dengeleg et Nicolaus de Vizakna Vice- Vajvoda ibid. 1444 Joannes Hunyadi. Reg. Arch. T. I. 1444 Pancratius de Dengeleg et Nicolaus de Vizakna Vice- Vajvodae. R. A. T. II. 1444 Magister Antonius, Sub-Notarius Vice-Vajvodarum. Cod. Dipl. Tom. HI. 1446 Joannes de Hunyad Gubernator. C. D. T. III. 1446 Georgius Bode et Nicolaus de Vizakna Vice-Vajvodae. R. A. Tom. U. 1447 Marcus de Herepe, Georgius de Balla et Steph. de Jănosi Vice-Vajv.. R. A. T. II. 1447 Marcus de Herepe,, Georgius de- Balla et Steph. de Jânosi Vice-Vajv. S. C. D. T. HI. 1447 Nicolaus de Ujlak et Emericus de Belsotz Vajvodae. S. C. D. T. III. 1447 Niculaus de Ujlak Vojvoda S. C. D. T. HI. 1447 Nicolaus de Ujlak et Emericus de Belsotz. Vide Battyani Leg. Ecc. I. 1447 Nicolaus de Ujlak et Emericus de Belsotz Vajvodae Tran- silvani subscripsere ,1447. testimoniales super resignato ad manus Joannis de Hunyad Castro Budensi. Vide Bel. „Notit. Hung. Non. T. III. 1447 Joannes de Hunyad Gubernator. S. C. G. T. III. 1448 Joannes de Hunyad Vajvoda. S. C. D. III. 1448 Joannes de Hunyad Gubernator. 8. C. D. T. HI. 1448 Joannes de Hunyad Gubernator. C. D. T. III. 1448 Joannes de Hunyad Vajv. Trans. Siculorum et de Zonuk Comes. Fejer C. D. T. XI. 1449 Marcus de Herepe et Michael de Doinanhaza Vice-Vajvoda. S. C. D. T. III. 1449 Emericus Bubek de Pelsotz Vajvoda. S. C. D. T. III. 1450 Marcus de Herepe et Michael de Domânhdza Vice-Vaj- vodae C. D. T. in. 1450 Marcus de Herepe et Michael de Domânhâza Vice-Vaj- vodae. 8. C. D. T. III. 1451 Nicolaus de Vizakna Gubernator Transilvaniae et Joannes de Hunyad Gubernator Hungariae. 8. C. D. T. III. 1451 Comes Petrus Vice-Vajvoda. 8. C. D. T. III. 1451 Georgius filius Rykolph de Tharkb' Vice-Vajvoda. Cod. Dipl. Tomo IH. 1451 Marcus de Herepe alias Vice-Vajvada. C. D. T. III. 1451 Nicolaus de Ujlak Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. D. Tomo XI. 1452 Nicolaus de Ujlak Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. D- Tomo XI. Vide Battyani Leg. Ecc. III. 1452 Georgius filius Rikâlf et Stephanus Kemeny Vice-Vajv. j R. A. T. III. 1454 Joannes de Hunyad Vajvoda S. C. D. T. IV. 1454 Gregorius filius Rikâlf et Bronislaus Vice-Vajvodae ibid. 1454 Nicolaus de Ujlak Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. Dipl.' Tomo XI. 1454 Georgius filius Rykalph de Tharkb et Bronislaus Vie^j, Vajvodae. C. D. T. III. 1455 Georgius filius Rykalph de Tharko et Bronislaus Vice; Vajvodae. C. D. T. IH. 1455 (ante) Emericus de Belsb'cz Vajvoda. Reg. Arch. T. HL 1455 Nicolaus de Ujlak Vajvoda Transilvanus. Fejer C. D. T. XI. 1456 Gregorius filius Rikolf et Bronislaus Vice-Vajvodae. 8. C. D. T. IV. 1457 Nicolaus de Ujlak Vajvoda S. C. D. T. IV. 4 1457 Michael Szilâgyi de Horogszeg Comes Temesiens. et Banus Machoviensis. C. D. T. III. 1457 Nicolaus de Ujlak et Joannes de Rozgon Vajvodae. Vide Saxones. 1457 Osvald Rozgon Capitaneus partium Transilvanicarum. Vide Corona. 1458 Joannes Gereb de Vingard Vice-Gubernator. C. D. T. III. 1459 Joannes Lâbatlan Comes Siculorum et Temesiensis et Speciali commissione Regis in Transilvaniam missus. C. - D. T. III. 1459 Ladislaus de Kanisa et Nicolaus de Ujlak Vajvodae, cum Eppo Transilvaniae conjurarunt contra Mathiam Regem. Vide Eder in Felmer item Vest. Comit. Combina Budai Esaias. Magy. Orsz. Histor. I. 1460 Sebastianus de Rozgon Vajv. Trans. juxta Wagner anal. - famil. III. 1460 Joannes Rozgon Vajvoda ejus solarium. Reg. Ar. T. IIL 1461 Sebastianus de Rozgon Vajvoda. Reg. Ar. T. I. 1461 Georgius de Sz.-Ivâny et Benedictus Gibarth Vice-Vaj- vodae. 8. C. D. T. IV. 1461 Sebastianus de Rozgon Vajvoda. S. C. D. T. IV. 1461 Salarium Vajvodale. 8. C. D. T. IV. 1461 Sebastianus de Rozgon. Vide Cibinium et Szeredai „Not. Cap. Alb.“ 1462 Joannes Pongratz de Dengeleg. Szeredai „Not. Cap. Alb.* 1462 Nicolaus de Vizakna et Stephanus Erdâlyi Vice-Vajvodae. S. C. D. T. IV. 1463 Joannes Pongratz Vajvoda. S. C. D. T. IV. ¹ - 1463 Nicolaus de Ujlak. Vide acta musei nation. T. I. 1 1463 Nicolaus de Vizakna et Stephanus Erdelyi Vice-Vajvodae. f S. C. D. T. IV. 1464 Dionisius. Vide Corona. 1465 (ante) Nicolaus Vizaknai Vajvoda Transilvaniae. C. D-T. V. 1465 Nicolaus de Ujlak et Joannes Pongratz de Dengeleg Vaj- vodae. C. D. T. III. 1465 Nicolaus filius quondam Nicolai de Vizakna Vajvodae. C. D. T. III. 1465 Quondam Nicolaus de Vizakna Vajvoda. S. C. D. T. IV. 1465 Nicolaus de Vizakna Vajvoda. S. C. D. T. IV. 1465 Vixit Nicolaus- filius Nicolai Vizaknai olim Vajvodae Tran- i silvaniae. Vide Vizakna. I 1466 Joannes Comes de 8. Georgio Vajvoda et Comes Sicu- A lorum. Szeredai „Not. Cap. Alb. >ᵣ ■ j 1466 Joannes Comes de S. Georgio et Bozin Vajvodae. Vide Bal-Văralya. Ctt. Szolnok int. 1466 Joannes Comes de S. Georgio et Buzin Vajvodae Trans- silvaniae a Com. Siculor. C. D. T. IH. (Va urma.) Din „Transilvani’a¹' mai avemu ecsem- , plaria din anulu curg, incependu dela 1. lanuariu. ; Din a. 1868 se afla ecsempl. legate, depuse la comitetu in Sibiiu. Pretiulu 3 fr. v. a. ■ ' Editoriu si provedictoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu J. alu asociatiunei. — Tipografi’a BBmer & Kamner. ,1