------------ Acesta f6ia ese ’A cate 3 c6Ie pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto l poștei. qs m -----------"VirCS<^ TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ---------- ♦! A Abonarnentulu se <5 face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. <> Nr. 8. Brasiovu 15. Aprilie 1869. Anulu II. Din cronic’a Iui Michailu Cserei. 1661—1711. (Continuare). La 1683. Ostilitățile intre nemți si turci se re- incepu. Carolu de Lotaringi’a, cumnatulu imperatu- lui Leopoldu I. fu trimisa in contra turciloru; vezi- rulu inse decise, câ lasandu alte cetati fortificate, se mtirga dreptu asupra Vienei. Astadata Midi. Apaffy si Micii. Teleki perdusera orice pofta de a mai esi in Ungari'a si a lua parte la guera; speranti’a la cortina pentru unulu si la palatinatu pentru celalaltu, dispăruse cu totulu. Asia ei siovaiâ cautandu pre- teste si dicendu, că dtica voru esi din Transilvani’a, erarnisdnele nemtiesci din Satumare si de airea voru intra in Transilvani’a si voru face stricatiuni. Marele veziru inse nu’i lasă in pace, ci le porunci, câ a- tatu principele, catu si trupele ardelene se esa la ba- taia, pentrucă deca le a placutu mai nainte o colinda pe la sultanulu, câ se’i lase in Ungari’a, acumu, candu insusi marele padisiahu se sculă din resiedinti’a sa si esi la tiste, elu, Apaffy, carele este iobagiulu celuia, n’are se stea pe repausu in Transilvani’a; ci dtica ’ia placutu se incepa, acumu se’i placa si finea; se nu i se urasca asia curendu, pentrucă abia acuma se in- cepu guer’a. De aici incolo se descriu pe scurtu operațiunile ambeloru parti beligerante, pana candu marele veziru ajunse sub Vien’a. Lad. Vaida deputatulu lui Apaffy, trimisu mai dinainte la Vien’a in secretu, remasese strimtoratu acolo asia, in catu pre candu Leopoldu I. fugi la Gratiu si de acolo mai departe, Vaida inca o tuli cu curtenii imperatului. Acilea pentru istori’a ntistra sunt memorabile cateva informatiuni păstrate de cronicariulu Cserei din gur’a lui Vaida, dupace acesta se re’ntorsese dela Vien’a. Eca ce ne spune Cserei: „Am auditu candu spunea Lad. Vaida, cumucă dupace miniștrii (nemtiesci) aflasera despre intentiunea turciloru de a merge asupra Vienei, mai multi dîsera catra elu: „lupane Vaida, oricandu s’a incinsu focu in provinciile Maiestatei sale, totudeaun’a foculu s’a escatu din Transilvani’a, precumu vedemu si acmîi; se o sciti voi inse, că de se va inttirce fortun’a si de vomu potea pune man’a pe Transilvani’a, dieu că ve vomu invetia noi pre voi*)." Vaida ne mai *) Adeveru adeveru au disu acei miniștrii, pentruca dieu urmașii loru au si „invetiatu“ pe ardeleni; din mare nefericire spuse si atata, că in acea confesiune mare, pre candu esia imperatulu din Vien’a, vedienduse unii altii pe strate in vestmente ungruresci, nemții indata’i strafigea dîcendule: „„Alia câni de magiari ce sunteti voi, că voi ati adusu pe turci preste noi.““ Pentruca se ne facemu tiresicare idea inca si de- spre disciplin’a ostasitisca din Transilvani’a de pre’ tempurile acelea, scdtemu la acestu anu după croni- cariulu nostru cateva cașuri de insubordinatiune, prin care se ilustra binisioru actista ramura a vietiei tran- silvane. . Apaffy se aflâ cu trupele transilvane la laurinu (Gyor); Mich. Teleki era generalu en chef. Unu ofi- cieru secuiu, anume Stefanu Birti, barbatu altumintrea destulu de bravu, simtinduse camu reu si vediendu alaturea una fontana, descalică, pentrucă se bti apa. Teleki, carele in mersuri alergă candu inainte candu inderaptu, vediendu pe locotenente, ilu suduie dicen- du’i: „Mei omu-de-nemicu fetioru de curva, cumu cutezi tu se descalici in tempu câ acesta si se bei apa?" Atunci locotenentele intorcenduse dela fontana dîce lui Teleki: „Nu’mi bombăni domnule; dtica esci generalu cumu se cade, este lege, de am comisu ceva, da-me in judecata, pentrucă asia se’mi ajute Ddieu, de voiu trage actista sabia, acît ’ti punu capulu in palma." Lui Teleki ii frecă de gluma; ajungendu la stațiune, chiama pe locotenentele si — in locu de a’lu dă in judecata, ii dete unu galbinu de diece. — Pre catu tempu cantona tistea la laurinu, Teleki o- prise, câ in castre se nu cuteze nimeni a vende vinu, ci se cumpere toti din ospetari’a deschisa acolo de elu insusi. Samuilu Kălnoki inse, cărui ii placea prea bine vinulu, avea cu sine dtiua buttiie de vinu bunu; unu amicu morbosu ii cere pe bani ceva vinu, tira elu ii trimite fara plata. Lui Teleki i se denunciă, că si Kălnoki ai' fi cârciumarindu; deci ii amerintia dicendu: „Spuneți lui Kălnoki, că indata voiu dis- pune, că se se sparga fondulu buttiieloru lui.“ Kăl- noki inse ii re’nttirse: „Spuneți acelui omu-de-nimicu asia si pe dincolo ydcă se’mi vina elu insusi, că se sparga fondulu buttiieloru; aici nu mai suntemu in Ardealu me!“ — La altu locu, totu in mersu, unu secuiu saracu din Ciucu se depărtase dela tiste, pen- trucă se apuce cate ceva, pentrucă secuii nostrii iu- inse, câ de ardeleni pana astadi nn s’a prinsu nici invetiatnr’a buna, nici cea aspra; nici câ au fostu ardelenii in stare dc a se petrunde vreodată despre importanti’a tierei loru. Not’a comp. 15 1 — 86 — i bescu pred’a," adaoge cronicariulu cu naivitatea sa proverbiala. Teleki vede pe secuiu, alerga după elu; acesta o tulesce la fuga, avendu inse calu reu, Te- leki ilu ajunge. Atunci secuiulu reculcgcndusc, in- pumna lancea si se intorce catra Teleki; acesta a- puca pusc’a; secuiulu inse sare dreptu inaintea lui: „Contenesce domnule marii'a ta ecselenti’a ta.£< Te- leki lasandu pusc’a dîce catra secuiu: „Ai nebunitu prietine? Atunci secuiulu inca lașa lancea, dra Teleki ilu întreba: „Bine me, nu cumuva erai se rapedi lan- cea asupra mea?" Intr’unu norocu domnule marii’a ta ecselenti’a ta, dieu că eram se ti o infigu.* Atunci Teleki scdte cativa bani si ’i da acelui secuiu. Cro- nicariulu adaoge, că lucrurile acestea le audîse din graiulu lui Teleki, cumu le spunea la altii, pre candu era elu, adica Cserei, sierbitoriu (inassa) la cela. Totu din acestu anu 1683 se cuvene a mai in- semna, că pe acelu tempu isi începuse carier’a, pre- cumu se dîce in dîlele nostre, unu ardeldnu anume loanu Sărossi, carele mai anteiu mersese in misiune diplomatica la Port’a otomana, după aceea, in dîlele nemtiloru (după ocuparea Transilvaniei) se facă pro- tonotariu, apoi consiliariu si in fine mare comisariu provincialu, pana ce si acesta se neferici greu, pre- cumu se va vedea mai la vale. In acestu anu se intemplă marea batalia coman- data de regele loanu Sobiesky in contra turciloru- la Vien’a, spre salvarea capitalei si a imperiului intregu. Intr’aceea istori’a acelei bătălii nu avemu trebuintia se o invetiamu din cronic’a lui Cserei, ci cu totulu de airea. Noi se urmarimu totu numai afacerile tran- silvane si asia se trecemu la anulu 1684. La acestu anu cronicariulu se ocupa mai totu cu afacerile si mai alesu cu descrierea intrigeloru si a caderei unoru barbati de stătu, carii mai toti era de naționalitate romandsca, pe carii inse Teleki ii trantesce unulu după altulu, fara a cauta nici la na- ționalitatea, nici la religiunea loru, pentrucă ce’i pasa ambitiunei, vanitatei, machiavelismului de asemeni le- gamenti nobile si sublime! Cei dintâi sacrificati după re’ntdrcerea dela laurinu si Vien’a fusera Lad. Vaida si Mich. Barcsai, ambii romani*). Cserei porta ura mare in contra ambiloru barbati de stătu, din causa mai virtosu, că si ei persecutaseră pe tata-seu; cu tdte acestea elu recundsce, că ambiloru fi s’a facutu cea mai mare nedreptate. Se vedemu mai antaiu istori’a caderei lui Mich. Barcsai. Acestu Barcsai era in acei ani generalii si totuodata mare capitanu la curte; omu cu multa pra- ctica si prefacutu (fatiariu), intru atatu se sciuse in- sinua si la principele si la ddmn’a, incatu elu si nd- ptea intră la principele fara audientia ori candu voiă**); *) Famili’a Vaida remase si este pana astadi romandsca, din contra famili’a Barcsai se renumera intre cele renegate. Not’a comp. **) Se prea ințielege, că unu capitanu de garda va avea intrare ori-si-candu. De altumintrea gard’a de curte a lui Apaffy constă mai multu din — nemți aduși inadinsu . . . Idem. dra de Mich. Teleki intru atat’a nu’i pasă nimicu, in 1 catu se încercă se conducă elu insusi tdte lucrurile ; si era in stare de a îndupleca pe principele la multe j fapte rele. Pre ceilalți boieri mari ii despretiuiea; dra ’ apoi fiindu elu si fdrte betîvu, candu stă la benche- turi cu oficierii ceilalți, dîcea in gur’a mare: „De voiu afla, că cineva este necredintiosu catra marii’a sa, indata’lu voiu impusca eu însumi. Lucrulu mer- sese asia departe, in catu din caus’a lui Barcsai se ; născuse disgustu intre Mich. Teleki, intre principe si ' ddmna, pentrucă principele credea, că elu in tdta j Transilvani’a nu are sierbu asia credintiosu, precumu • era Barcsai. Unii amici ai lui Barcsai ilu reflectă uneori, că se .crutie pe boieri si mai alesu pe Mich. Teleki, pentrucă de nu, dieu ii voru da de capu; elu inse le respundea: „Pre catu va fi ddmn’a in vidtia, ; n’am se me temu de nimeni.* Chiaru Teleki ii dîsese odata, că se’si traga mesurele, pentrucă pana se afle ddmn’a, pana atunci alții de siguru ilu voru trânti. De tdte acestea lui Mich. Barcsai nu’i pasă nemicu. Lui Mich. Teleki ii cadea greu, că fiindu elu unchiulu ddmnei, totuși Barcsai se aiba crediementu mai mare; preste acdsta Teleki tînea de mare rusîne, că dupace densulu apucase deasupra primiloru boieri, precumu fusese unu Dionisiu Banffy si unu Pavelu Bdldi, acumu se devină supusu lui Mich. Barcsai. Deci Teleki inchiaiă liga cu Grigorie Bethlen si cu ceilalți boieri mari in contra lui Mich. Barcsai*), apoi făcură pe principele se creda, că pre candu fuseseră cu dstea pe la Filek in Ungaria, acestu Barcsai ar fi conspiratu cu Emericu Tokolyi in contra principe- lui, pentrucă se aduca pe Tokolyi la tronulu Tran- silvaniei ; deci fiinducă Barcsai este si comandaarte preste trupele de campu, usioru se pdte intemplă, că elu se conturbe pacea; asia principele se apuce in- ainte si se trantdsca pe Barcsai, mai nainte de a se cdce conspiratiunea lui. Acestu complotu alu boie- ; riloru in contra lui Barcsai se tînîi in secretu atatu ’ de strinsu, in catu ddmn’a află de elu numai candu ¹ audl, că pe Barcsai ’lu ferecaseră in lantiuri. S’a dîsu •• mai dd multe ori, cumca principele nemicu nu credea « mai usioru, decatu faimele despre aspiratiuni la do- mnia. Deci fiindu adunati „domnii" la Ernotu (Rad- | noth), pe malulu Murasiului, chiama pe unu capitanu de pedestrime, anume Mateiu Madarăsz, unu omu he- bencu, naucu si blastematu, si ’i poruncescu, că se aresteze pe Barcsai. In acelea minute Barcsai se află in salonulu din afara. Madarăsz esîndu ilu intempina si ’i dîce: „Dumneata, jupane, esci robu, vino cu mine." Atunci Barcsai sta că inmarmuritu, ne sciindu ce se fia acelu lucru; destulu că’lu duseră si ’lu a- runcara in fera in mania toturoru protestelorn sale, că „arestarea lui n’ar fi cu scirea mariiloru sale a ) principelui si a ddmnei"; după aceea punendu’lu pe unu caru, sub paza tare ’lu duseră la Fagarasiu. *) In acelea tempuri era cumu amu dîce, de moda, că ț boierii se faca liga secreta, adica complotu unii asupra altora. i Not’a comp. — 87 — Din acestu casu alu lui Barcsai cronicariulu trage următori’a invetiatura: „Ce e dreptu, domn ei nu’i plăcii arestarea lui Barcsai, acumu inse nu mai avea ce se faca. De aici se invetie oricine, că de si se simte siguru in grati’a domnului si a ddmnei sale, totuși se omenesca pre ceilalți colegi ai sei; pentrucă ddnine, ce usioru potu scote cei multi din gratia pe unulu, 6ra apoi domnulu si ddmn’a se uita din di- stantia mare, cumu geme elu in calamitate. “ De aici incolo Cserei spune, că din intemplare era si elu in Fagarasiu, pre candu diet’a tierei, (fî- resce influentiata de inemici) inferă pe Barcsai cu not’a necredintiei, de si nu’lu potura convinge de nici un’a crima si cu atatu mai puținu, că ar fi conspi- rații cu Tbkblyi. Dela Fagarasiu ilu duseră in prin- sorea dela Gurgiu (Gbrgăny), unde'lu ferecară cu lan- duri de gîitu. Pe atunci tatalu lui Cserei inca se află robindu totu in acea temnitia. Scen’a intrevederei lui Barcsai cu Cserei, ambii in fără, este destulu de interesanta. Cu acea ocasiune a caderei lui Barcsai, strengariulu celu faimosu Ladislau Szekely, sciu se insiele pe Barcsai, pentrucă pe sub mana se’i inscrie lui mosii’a Jucu, cu scopu că se nu ’io pdta confisca inemicii. Szekely puse juramentu, că deca va scapa Barcsai, cela ’i va restitui mosii’a. Intr’aceea blaste- matulu de Szdkely certi dela Micii. Apaffy aceeași mosiia pe sam’a sa si o câștigă. Barcsai după scă- parea sa cercă tdte midiuldcele spre a’si recâștiga dîs’a mosiia, ii fu inse preste potintia; pentrucă de si Szekely intr’aceea perise de una bdla fdrte scar- navava, dara veduv’a lui maritanduse după St. Haller, in acesta ’si află aparatoriu potente. Istori’a caderei lui Lad. Vaida este, ddca se pdte, si mai scarnava, decatu a lui Barcsai. Clemente Mikes, carele nu era calvinu, ci catolicu, inse unu strengariu totu camu de calibrulu lui Szekely, se avea fdrte bine cu Mich. Teleki, pe care’lu adoptase vedi ddmne, de nepotu de sufletu. Lui Mikes ii casiună pe mdrte, că se’si câștige marele capitanatu din Trei-scaune. Teleki ii promise, că va face la principele totu ce va sci in favdrea amicului seu; totuodata rogă si pe Lad. Vaida, că pre unulu ce avea trecere mare la curte, că se ajute si elu pe Mikes. Pana aici istoridr’a acesta n’ar avea nici una în- semnătate; cu atatu mai vîrtosu inse tragcmu luarea amente a istoriografiloru nostrii la urmatoriulu epi- sodu istoricu, pastratu totu de Cserei la loculu acesta. Din cele comunicate mai in susu scimu, că Michailu Vaida fusese trimisu la Vien’a pe ascunsu si cu în- sărcinare, că in casu de asia, se negotieze asupra tierei cu cabinetulu Vienei. Asia dara mai anteiu Apaffy celu impusu de turci la tronu si vezirulu seu Micii. Teleki au reapucatu prin Vaida firulu negotia- tiuniloru la curtea Vienei de acolo, de unde acela se rupsese prin mdrtea nefericitului principe loanu Ke- mdny, carele fusese clientele nemtiloru. Eca deci, că acumu se pdte esplica fdrte bine, pe ce cale veni in an. 1684 iesuitulu pater Dunod, că agente poiiticu alu cabinetului din Vien’a. Cserei susține, că acelu iesuitu avuse misiunea, că intru ascunsu se înduplece tier’a, adica pe locuitorii ei, a depune juramentu de fidelitate catra imperatuln Leopoldu. In diet’a adu- nata cumu se pare inadinsu spre acestu scopu, iesui- tulu Dunod avii curagiulu, că se spună aristocrației transilvane verde in fatia: „Nolentes volentes proteget vos sua Majestas,£< adica pe romanesce: Maiestatea sa ve va lua sub protectiunea sa tocma si in contra vointiei vdstre. Pater Dunod nu ar fi potutu pro- nuncia acelea cuvente in adeveru memorabili, ddca nu ar fi cunoscutu din capulu locului, de ecs., că betivulu si miserabilulu Mich. Apaffy numai cu nu- mele mai era principe, precumu si că complotulu partitei nemtiesci prinsese dejă radecine profunde nu numai la pucinii catolici din Transilvani’a, ci si la un’a parte însemnata a boierimei bastarde (corcite) romano-magiare calvinesci, in fine, că romanii, adica poporulu si clerulu romanescu, preste-satulu de tira-' ni’a cea mai intensiva concentrata asupra lui din tote părțile si in lipsa totala de orice altu scutu aparatoriu,, inca ’si întorsese ochii sei catra Vien’a. . . . După acestea se ne re’ntărcemu totu pe urm’a cronicariului la istori’a caderei lui Mich. Vaida si se o contragemu numai in cateva sententie. Amu premisu, că Clemente Mikes era papistasiu. Acelu omu indata ce vedih pe pater Dunod in tiera, se folosi de ocasiune, pentrucă in cointielegere cu cei- lalți catolici se formuleze mai multe pretensiuni la diet’a tierei, carea pana atunci totudeaun’a calvina in maioritatea sa, adesea persecută si pe catolici după poft’a ânimei. Totu pe atunci hebeuculu Apaffy in- treba pe Mich. Vaida dicendu: „Jupane Vaida, ju- panulu Teleki cere capitanatulu din Trei-scaune pen- tru Clemente Mikes; esci si dta de acea părere?“ Lad. Vaida respunse: „Marii’a ta, dara cumu ai potea concrede marii’a ta lui Clemente Mikes una provincia asia frumăsa, constatdria din atatea mii de dmeni, carii precumu audiu eu, sunt mai totu reformati, candu elu mai deunadi isi bată jocu in modu atatu de scar- navu de popii măriei tale in fati a tierei si cu veta- marea demnitatei mariiei tale.<£ Intr’aceea intră Te- leki la principele, pentrucă se’i propună destituirea lui loanu Nemeș din postulu de prefectu alu Trei- scauneloru si înlocuirea lui prin Clemente Mikes. Cu acăsta ocasiune Teleki voindu se’si ajunga scopuln mai pe siguru, dechiară pe bietulu Nemeș de nebunu, era pe Mikes de unulu dintre boierii cei mai credin- tiosi. Astadata inse a patît’o si Teleki, pentrucă prin- cipele Apaffy iritatu puținu mai nainte de Vaida in contra lui Mikes, se răsti la Teleki dîcendu’i: „Ju- pane, me miru, că tu, care te dai de reformata, voiesci se câștigi capitani’a Trei-scauneloru pe sam’a unui persecutoriu atatu de blastematu, precumu este Cle- mente Mikes. Pana vomu fi noi in vietia, elu capi- tann nu se va face, si dumneata se’i spuni, că se nu mai cuteze a înjura pe popii nostrii, pentrucă se me bata Ddieu, deca nu voiu pune se’lu spendiure 15* — 88 — pe acelu omu reu si tradatoriu chiaru de port’a lui." Teleki esindu rusînatu, dîce lui Clemente Mikes: „Unchiule, cânii iti rdsera curelele*); eca ce a dîsu principele, a dîsu asia si pe dincolo/' Era Mikes re- spunse: „Sciu eu cine ’mi facă acesta; Lad. Vaida flecari principelui; se vedi inse nepdte, că nu va trece multu, pana ce’i voiu scote eu nasulu din curulu principelui." De atunci incolo Mikes si Teleki isi totu bătură capulu, cumu se pdta surpa pe Lad. Vaida, pentrucă de tradare mi potea ti nici vorba, mai alesu că Vaida apucase a schimba ânelulu cu fiic’a lui Andreiu Tol- dalagi, care era ruditu de aprdpe cu principele. In fine ei inventară una calumnia afurisita in contra lui Vaida, plătiră adica grosu la doi sierbitori ai lui Vaîda, pentrucâ se fuga dela elu si apoi se spună la lume, că ei au fugitu numai din causa, că-ce Vaida era so- domita, precumu sunt turcii. ' Indata apoi Teleki a- lerga la ddmn’a si denuntia pe Vaida de sodomita. Ddmn’a crcdiendu mintiun’a unchiului seu, indata a- Idrga la barbatu-seu si’i spune mintiun’a tocma pre candu Vaida se gatea intr’una misiune la Constan- tinopole. După acesta pe Vaida ’lu arestara in Fa- garasiu si legandu’lu pe unu calu, ilu trimisera in prinsdre la Gurgiu, inse fara câ se fia fostu infatio- siatu cu denuntiantii sei, adica fara nici-una jude- cata. Tdte averile lui Vaida fusera depredate, era anume treidieci mii fiorini ii rapt Teleki. După cativa ani de robia Vaida scapă, remase inse câ vai-de elu, lipsitu mai de tdte midiuldcele vietiei. Totu la anulu acesta Cserei mai insîra.una mul- tîme mare de împilări si hoții cumplite, comise de Teleki si de Clem. Mikes mai vîrtosu in secuime cu ocasiunea investigatiuniloru si conscriptiuniloru, care se facea spre a clasifica pe locuitori in nobili, ostasi si iobagi. (Va urma). Domnule secretariu! Epistolele D-tale, cu care te-ai adresatu catra mine, imi ridicară tdta scropulositatea, ce mi-o cau- sasera pretensiunele unoru domni, atingatdrie de asia dîsulu „stilu populariu," convingendume, că elu nu potd fi impedimentu scrieriloru mele, ce nesuiescu a le desfasiura mai departe in fdi’a asociatiunei „Tran- silvani’a" spre luminarea poporului si in direcțiunea acdst’a. E dreptu, ca obiectulu de care me ocupu, este pentru romani inca strainu; e dreptu si atat’a, ca acestu obiectu isi are asia dîccndu limb’a sa propria si pentru aceea se pare cu atatu mai greu; inse nici aceea nu vomu potd nega, că totu lucrulu trebue se aiba unu inceputu, apoi fia acesta ori catu de greu. Noi, cari suntemu camu de multisioru si amu inceputu a lucra pe atunci, pe candu națiunea romana *) Adica: ai cadiutu in mare disgratia. Not’a comp. ti se pare ca jace in amortiela, scimu ce vrd se dîca a face cu poporulu, scimu cate suntu greutățile ce se lungescu in cale, candu vremu se’lu intieleptîmu. Acesta esperientia o facuramu de atatea ori, si ce eră de noi, deca ne spariamu de ele indata dela inceputu, candu se ivea cate un’a cucuveica, ce cautâ cu ochi rei asupr’a ndstra. Iti vei aduce aminte Domnule secretariu, cumu venindu unulu din noi dintr’unu anghiu si altulu din altu anghiu, ne intalniramu colo in caldarea muntiloru*), si in tdmn’a anului 1837, candu D-ta luasi asupra’ti intre cele mai grele im- ' pregiurari sarcin’a de publicistu, dr’ eu unu oficiu fdrte gingasiu, cumu ne svatuiamu, de unde si cumu se incepemu, câ se fimu catu se pdte de bine price- ) puți si astfeliu se potemu folosi poporului, si ce s’a I facutu de atunci inedee! Se luamu subtîrilc corespondintie si sprintenii articulași, ce se iveau atunci câ nisce mugurei pla- ptmdi, inse capaci de vidtia, de si acdst’a se reteză / necontenitu cu ascutiesiuhi fdrfeceloru neinduratului) censoru spre cea mai mare dauna, necazu si ostenela Ș a D-tale; se ’i comparam u cu articulii cei ponderosi i si cu corespondintiele meduvose, ce’si redica astadî capulu in jurnalele ndstre mai cu sdma in „Albin’a" si „Federatiune," câ nisce arbori ramurosi, plini de mandria in poterea vietiei loru si fara frica de fdr- fecele censurei, apoi si nevrendu trebue se dîcemu, că in adeveru amu propasitu si că multu amu pro- pasitu. Mai sci Domnule secretariu, că cu totu necazulu ce ne intempinâ, cu tdte greutățile si prejudetiele multora, cu tdta censur’a neinduplecabila, „Gazet’a" si „Fdi’a" se latf din anu in anu totu mai tare, in- catu se citea si de acei omeni, cari inainte se parea ca s’aru teme de ea, câ de ceva fermecatoriu, pana ce se faciă atatu de interesanta, incatu frații nostrii cei de peste Carpati, cati nu se închinau politicei musca- lesci de atunci a baronului Riikmann, si literatii no- ) strii din tdte părțile României aflara aci centrulu in- A talnirei loru. Prin „Fdi’a pentru minte, anima si 1 literatura" si prin „Gazet’a Transilvaniei" s’a pusu ' dara fundamentulu diarieloru si foiloru ndstre cate A aparu astadî spre cea mai mare bucuria a romaniloru / 1 in direcțiunea politica, comerciala si industriala, bele- | tristica si umoristica, literaria, bisericesca si pedago- I gica, la care poporulu, precumu se vede, s’a dedatu | catu de bine. — Dar’ fiinduca tempulu, in care trăim u, J se pdte numi cu adeveratu tempulu lupteloru, nu e )• mirare, că tdta tendenti’a inteligentiei ndstre si a po- | porului inclina spre direcțiunea politica cu dauna | foiloru literarie. Asia eu numai de act imi pociu 1 esplica tânguirea eruditului nostru literatu si redac- j toriu alu „Archivului" despre neparticiparea publi- I cuini nostru la acest’a fdia unica in feliulu seu; cu f tdte că si eu suntu aplecatu a crede si atat’a, că | dmenii nu o citescu cu acea atențiune, ce intru ade- i *) In pasulu Temisiu, cale de 2 ore dela Brasiovu. N. red. — 89 — veru o aru merită si care potemu dîce, fara că se ecsageramu, câ ea este fal’a romaniloru. Că amara- tiunea se fia si mai mare, mai vine si indresnetiulu atacu alu dlui T. Maiorescu, fiiulu neuitatului nostru amicu. Pe terenulu dieteticii si liigienisticu suntemu mai seraci. Acdsta impregiurare m’a facutu, că se fmpartasiescu din candu in candu unele notitie si in direcțiunea acesta. Esperienti’a ne invetia, că pana ce posedemu sanatatea, nu o scimu crutia după cu- viintia, ci ddca o perdemu, nu scimu, cumu se o re- castigamu. In desiertu vomu tace noi politica, ddca corpulu nostru va fi struncinatu de bdle; indesiertu se va osteni invetiatoriulu si pedagogulu a cresce co- pilulu, că se’lu faca omu, deca nu scie, nu cundsce, cari suntu organele, prin cari se lucre spre desvol- tarea lui. Astadi nu mai ajunge a cimdsce lucrarea spiritului din psichologia, ci noi trebue se cundscemu si organele si aparatele, prin care lucra elu. Avemu se cundscemu corpulu nostru cu tdte organele lui, avemu se cercetamu, cumu lucra acestea, cari suntu stimulii, ce le inddmna si erasi cari le impedeca in lucrarea loru. Ori catu ne vomu sili a incungiură materi’a in esplicarea lucrarei spiritului, totuși esami- nandu, că elu numai prin creeri si nervi pdte lucră si scrutandu conditiunile, sub cari se desvdlta activi- tatea lui, nu o potemu negă. Telegrafistulu, că se comunice ideele ndstre intru o distantia ori-care, are lipsa de bateria electrica, in care se nasce aceea ce inpinge ide’a; corpulu nostru are trebuintia de creeri, unde se se nasca ide’a. Bateri’a electrica a telegra- fistului cere o materia, care se o sustiena in activi- tate, adica zincu si vitriolu; creerii nostrii de albusiu si de o unsdre fosforica, (fara fosforu nici o cugetare), ce le capata din bucate corespundietdrie. Telegrafi- stului ii mai trebue inca si sirma; trupului nostru nervi. La telegrafii trebue se mai fia cineva, care se pună acestu aparatu in mislcare, la corpulu nostru stimulii din afara (lumin’a, sonu etc.) si din laintru (vointi’a), care se irite nervii. Aparatulu electricii are se fia in ordine buna, pentru că se fia capace de a propagă scirea; nervii au se fia sanetosi si desvoltati după cuviintia etc. Aceste legi au cea mai mare ponderositate la educatiune si la castigarea toturoru facultatiloru si deprinderilor!! corporali si spirituali, bune si rele, cate numai sunt posibili, precumu si la anumite aplecări spre bdle; pentru aceea cunoscinti’a loru nu ne pdte lipsi. O idea mai cliiara despre lucrarea stimuliloru vitali (influintie, potentie, intaritatiuni esterne lucra- tdrie asupr’a ndstra), e cu atat’a mai necesaria, cu catu pana ce aceștia lucra asupr’a organismului no- stru intr’unu modu individualii, normalu cu etatea, secsulu si clim’a, va remanea si procesulu prcfacerei lui normale si organismulu se va află sanetosu. Deca inse se voru micsioră sdu mari stimulii vietiei, orga- nismulu se va afla in stare abnorma, adica bolnavu. De ecsemplu D-vdstra aveți acolo bai de aburu fdrte bine întemeiate; cei cari voru sci se le intrebuintieze după individualitatea loru, se voru folosi de ele că de nesce stimuli de viatia; din contra cei nepatîti voru intempina urmări rele; ceea ce inse nu se pdte ascrie bailoru, ci necunoscintiei ndstre. Voiu stărui dara a dă despre acestea cele mai posibili desluciri; era incatu nu me voru pricepe lec- torii la citirea dintaiu, ii rogu se le repetiesca; si dac’a nu voru fi îngreunați de fatalulu prejudetiu, că numai medicii au se cundsca structura corpului no- stru, apoi ii incredintiezu, că me voru pricepe. Cu distinsu respectu remanu alu D-tale stimatoriu Dr. Vasiciu. Epistole agronomice. Epistola IV. Amice! Primavdr’a e aci, tempulu in care eco- nomulu trebue se’si desvdlte tota activitatea sa; se’ti spunu dar ce ai de a lucră in Aprile, mai anteiu in genere, apoi mai speciale. In giurulu casei. Ventura, amesteca bucatele in granariu, că se nu se incuibe galgaritiele. Acumu e tempulu celu mai acomodatu spre a albi pendi’a. Curatia si aeresce celariulu. In giurulu animaleloru domestece. Anima- lele care-su de a fetă, le grigiesce si nutresce bine, amestecandu nutretiulu usucatu cu verde. Oile se potu scote la pasiune pre campu usucatu, incungiu- randu locurile umede. Purcelii de sementia se se nutresca bine. In gradina de pomi. Se făcu gardure vii si se rcparcza; se făcu gropi in giurulu pomiloru, se continua nobilitarea loru si curățirea de omide. Scdl’a de .pomi se sapa si plivesce. Pomii se strămută in- ainte de a inverdi. In vinii. Se desgrdpa viti’a, se paruesce si cer- cuesce, apoi se pdte si sapă. Se punu cepure de vitia in scola de vinia, că se se inradecineze. Pre campu. Se continua semenatulu de primă- vară , semenanduse granulu si rapiti’a de primavdra, ordiulu, pastalfosele si napii, nutretiu: trifoliu, lu- tiern’a si mazerichi’a, apoi canep’a si inulu; se punu cartofii; trifoliulu se grapa, deca pamentulu ar fi prea indesatu, si se presără cu gipsu. Locurile desierte prin fenatiu Gri pratu*) se sămena cu sementie de arburi, seu flori de fenu. Stuparitulu. Stupii se curatia si esamindza, celi mai debili se nutrescu cu miere. In specie. In granariu. Inimiculn celu mai mare alu bu- cateloru suntu galgaritiele (Galandra granaria), cari ’si asicza primaver’a ouele in granuntia, din cari după 6 septemani esu viermuletii, cari consuma miediulu *) Livada si lunca in Rom.; in Ardealu se dîce rîtu, inse fdrte reu, pentrucă pre langa ce este coruptu din ung. Ret, apoi rîtu in Rom. însemna botu, de ecs. la rimatori. Not’a red. — 90 — granuntiului apoi se irapapusidza. Preste ierna se a- scundu galgaritiele prin crepaturele granariului seu ale cosiului, primavdr’a aparu de nou si’si punu ouele in bucate. In contr’a galgaritieloru celu mai bunu midiulocu e curatieni’a, aerirea granariului, venturarea seu a- mestecarea bucateloru, prin cari se alunga acestea in- secte; se departa tdte remasitiele pline de pulbere. Deca pre langa tdte aceste bucatele sunt atacate de galgaritie, aceste se vendu sdu folosescu numai de- catu, granariulu se desierta, se curatia bine si se oparesce cu lesia tare mai de multe ori, apoi se re- mana golu preste tdta vdr’a si tdmn’a. Se dîce, că ddca granariulu se frdca cu cdpa si prin bucate ici colea se pune cate o mana de fenu, nu se apropie galgaritiele de bucate, dr ddca se afla in bucate, se potu omori, desiertanduse bucatele intru o bute, in care se va. fi arsu mai nainte putidsa (Einschlag), apoi astupanduse gur’a se travale incdce si incolo, după catuva tempu se pdte desiertă si repetf de nou, pana ce se gata bucatele respective. Mirosulu de pu- tidsa ese din bucate, ddca se amesteca sdu ventura de cateva ori. In gradin’a de pomi. In scdl’a de nobilitatu se continua nobilitarea prin oculatu, altuitu, in cre- patura, in lăture, sub scortia si prin imparechiare (copulatiune). La nobilitarea pomiloru Incrulu prin- cipale e, că cutîtulu se fia bine ascutitu, incatu talia- tur’a se fia neteda; apoi ranele causate se ungu cu cdra de altuitu, cu pamentu ori cu alta mistura ase- menea. Spre acestu scopu mai acomodata e nrmatdrea mistura: Lia ’/₂ puntu resîna, o topesce intr’unu vasu pre focu linu, amestecandu necontenitu; dupace s’a topitu, adauge 2 ’/₂-—3 loti spiritu de vinu (Weingeist, se afla mâi bunu in apoteca). Acdst’a mistura nu e scumpa si remane fluida, incatu cu unu lemnu o poți unge pre loculu altuitu, si escliide pre deplinu aerulu dela loculu impreunarei surcelului. Cer’a de altuitu se face asia: Lia cdra galbina 8 loti resîna alba 18 „ terpentinu grosu 4 „ oleiu de lemnu 1 „ seu 1 „ sum’a 32 loti. Tdte acestea se topescu la focu linu, amestecan- duse ne’ncetatu, apoi se desierta in apa rece, unde se frementa si se formdza in bucăți după plăcu, se inveluie in chartia oledsa si se pastrdza in celariu. In cașurile de intrebuintiare mai anteiu se unge pre carpa si asia se Idga cu acdst’a loculu altuitu. Se mai pdte altuf si cu lutu. Lia lutu (argila), cenușia si balega de vita in asemene mesura, le fre- menta bine, adaugendu si pucinu peru de vita taliatu menuntu. Diferitele metoduri ale nobilitarei pomiloru aci nu le potu descrie, de drece ar fi necesariu se cae folosescu si de unele figure desemnate, fara de mri ar fi desierta tdta esplicarea mai departe. In vinii. Nu e totu un’a, ori si de care parte a vitiei vomu împlântă parulu. Ddca jace vini’a ca-¹ tra sudu (mddiadî), atunci potemu implantă parulu de catra mddiandpte langa vitia; ddca vini’a jace catra sudvestu, atunci parulu se se împlânte de catra md- diadî; ddca va jacd catra resaritu, atunci parulu inca se implantă de catra mddiandpte. Aceste se făcu asia; de drece estu modu viti’a remane intdrsa mai bine spre faci’a sdrelui. Viti’a de vinia scuturanduse pre incetulu, se scdte din pamentu, in tempu seninu, lucrandu numai camu pana la 2 dre după amediadî, că nu cumva urmandu ghiatiulu de ndptea, se strice vitieloru umede, pe cari le ai scdte de catra sdra, fara de a fi apucata se se usuce. Viti’a candu se cercuesce, se nu se stringa prea tare cu legatur’a, spre care scopu e mai buna canep’a netopita, apoi nuielusiele de salce. Viti’a de vinia se inmultiesce prin botosîtu, sdu prin cepure, tdmn’a seu primavdr’a. Cepurele sunt mai cu succesu, ddca se talia si cu puținu lemnu betranu, ce inse nu e neincungiuratu necesariu; se inradecineza si numai lemnulu celu teneru, deca a | fostu deplinu coptu; dar se nu se lase cepurile prea lungi, ci numai de 3—4 muguri; se ingrdpa apoi in pamentu asia, incatu numai unu muguru se remana afara, dar nu in pusetiune perpendicularia (oblu in susu), ci plecata. Acdst’a e mai cu scopu a se face tdmn’a — mie ’mi succesera mai bine cele plantate de tdmn’a, că cele de primavdr’a; — se pdte inse si in lun’a acdst’a, ddca are omulu vitia. Mai bine e, că. cepurele se se planteze mai anteiu in gradina in scdl’a de vitia, unde in tempu de seceta se se ude si se se tiena curate de buruena prin sapatu si plivitu; dupace s’au inradecinatu bine, in alu 31ea anu se potu straplantă in vinia. Se intempla inse adeseori, că cineva voiesce, că cutare specia buna de vitia se o inmultidsca numai decatu in mesura mare. La acestu casu talia viti’a in atatea bucăți, cati muguri are, de drece fiacare mu- guru de vitia e in stare a produce o planta noua, lasandu de ambe părțile mugurului lemnu camu de 2 degete; aceste bucăți de vitia se plantdza in stra- ture curate si bine cultivate, camu de 3 degete de- părtate unele de altele, in pusetiune plecata, in catu mugurulu se fia in pamentu, dr unu capetu alu le- mnului in suprafaci’a pamentului. Pre campu. Granulu de primavdra că si celu de tdmna inbesce pamentu mai multu lutosu decatu arenosu si grasu, dar nu de nou gunoitu; după tri- foliu, mazerichia ori cucuruzu gunoitu produce bine; e cu scopu, că se i se are pamentulu de tdmn’a fara de a se grapă, apoi primavdr’a se pdte semenă fara de a se mai ară, ci se astupa numai cu grap’a, de drece atatu granulu de primavdra, catu si celu de tdmna nu e iertatu se vina mai afundu in pamentu, ' decatu de 1 ’/₂—2 degete. Pana pre la midiuloculu lunci acestei’a se fia in pamentu. i Ordiulu (Hordeum) are mai multe varietati, pre- — 91 — cumu: ordiu cu doue dungi, Hordeum distichon; cu patru dungi, Hordeum vulgare, si cu siese dungi, Hordeum hexastichon, apoi mai multe varietati go- lasie, Hordeum vulgare coclește vel nudum. Ordiulu iubesce pamentulu midiulocfu, adica de acela, care contiene camu atat’a lutu, catu si arena; după cucuruzu ori napi gunoiti produce bine, la care casu pamentulu se se are de tdmn’a, se sdmena in regiuni mai caldurdse prin Martie si Aprile, dr in regiuni mai reci in Maiu. Deca nu s’a cilindritu*) — apasatu cu travaliculu (Walze) — indata ce s’a se- menatu, e bine se se cilindreze, candu a crescutu la marimea unui degetu, in tempu usucatu. După impregiurarile de astadi ar fi de doritu, că economii nostrii se tiena vite mai multe si se le nutrdsca mai bme, că iu vite potu avd castigulu celu mai mare, avendu aceste pretiu, pre candu fruptele nu au mai nici unu pretiu. Deci se amintescu cevasi pre scurtu si despre cultivarea nutretiului, cu respectu la lun’a acest’a. Intre plantele de nutretiu loculu anteiu ’lu ocupa trifoliulu pratense, Trifolium pratense sativum, Roth- klee, Kopfklee. Acesta produce fenu multu si bunu in pamentulu, in care se produce granulu de tdmna, iubesce totuși o clima mai multu recordsa si umeda, decatu usucata; pamentulu se fia midiulociu bunu, adlîncu aratu si curatu de buruena, mai bine după cucuruzu, napi gunoiti, ori in ogoru, semenanduse cu spicdse de tdmna ori de primavera. Acumu se pdte semenă deodata cu ordiulu, semenanduse si acoperin- duse mai anteiu ordiulu, apoi se semena trifoliulu si se grapa leganduse spini după grapa; pre unu jugeru trebue 16—20 punți de sementia. Semenatur’a de trifoliu presaranduse cu gipsu, produce duplu. Lutiern’a (e cea mai buna cea francdsca), Me- dicago sativa, e cea mai vechia planta de nutretiu intre cele cultivate; o cultivau si Romanii antici sub numele herba medica, fiinduca se trage din Medi’a, despre care Columella in cartea II. 11 dîce: „Sed ex iis, quae placent, eximia est herba Medica; quod cum semel seritur, decern annis**) durat; quod per annum deinde recte quater, interdum etiam sexies, demetitur; quod agrmn stercorat; quod omne ema- ciatum armentum ex ea pinguescit; quod aegrotanti pccori remedium est; quod jugerum ejus toto anno tribus equis abunde sufficit etc.“ Lutiern’a iubesce pamentulu bunu cu patur’a su- peridra adânca, curatu si aduncu aratu, se sdmena că si trifoliulu cu bucate de primavera camu 23—24 punți pe jugeru. Ddca pamentulu lutiernei e inta- ritu, in Martie sdu Aprile se grapa in tempu usucatu. Inulu iubesce o clima moderata calda si camu umeda, produce bine in regiuni muntdse si pre langa rîuri. Pamentulu de inu se fia infenatu, raru si nu *) Cilindrulu l’au folosita si străbunii romani — cylindrus — vedi Virg. G. I. 179. Pliniu XIX. 46. Columella XI. 3. 33, 34. **) Pliniu XVIII. 43. dîce, ca, durdza 30 ani. indesatu, dar totuși se retiena umediefa, bunu, dar nu prea grasu; produce bine in tielina sparta de nou, după trifoliu, cartofi, napi si după canepa. înainte de siese ani se nu se cultiveze a dou’a dra in unulu si același locu. Tielin’a se se are de tdmn’a; apoi primavera se sdmena inulu, dr după sapatdria se se are de doue ori, apoi se sdmena inu, dra după spi- cdse si de 3 ori, după aratura totuddun’a se urmeze grap’a, luanduse afara aratulu de tdmn’a, candu nu e iertatu a se grapă. Inulu de sementia se se se- mene separații de celu de torsu; celu de anteiu se sdmena mai raru, dr cestu din urma mai desu, si nu se lașa a se cdce deplinu că celu de sementia, la care casu tortulu va fi cu multu mai finu. înainte de semenatu se ara pamentulu, se grapa, apoi se sdmena camu 6—8 metrete (16 cupe) pe unu jugeru, si in urma se acopere cu grap’a, grapanduse mai de multe ori, ddca ar fi necesariu. Canep’a iubesce pa- mentulu aduncu cultivata, moderatu umedu si nu prea tare espusu tempestatiloru, grasu si camu lutosu, sdu midiulociu, ii place gunoiulu de oi, ori de porumbi si cenusi’a. Se ara pamentulu de tdmn’a si primavera de nou, că se fia menuntu, apoi se sdmena catra fi- nea lui Aprile sdu in Maiu si se acopere cu grap’a. Blasiu, in Martiu 1869. Stefanu Popu. Adunarea societății Transilvani’a. (Fine). III. In virtutea art. 19 lit. c) din statute se pro- clama de membrii ai adunării următorii domni: 1) C. Racovitia din Caracalu 583 lei 33 bani 2) B. Golfindnu „ Craiov’a 296 „ 29 3) Eliodor Vergati „ 296 „ 25 J? 4) Demetriu Caprdnu „ 200 „ --- J7 5) Dna Ecaterina Panu „ 165 „ 90 V 6) Gener. G. Adrianu, Bucuresci 150 „ --- 5? Se da lectura frumdsei scrisori, pe langa care dn. generalu inaintdza societății acdsta suma. Scrisdrea se asculta intre cele mai vii aplause. 7) E. C. Corneti, Craiov’a 142 lei 22 bani 8) I. Teodorianu, „ 142 „ 22 „ 9) Ales. Cristofi, „ 142 „ 22 „ 10) T. Gigurtu, „ 142 „ 22 „ 11) Vasile Mânu, Bucuresci 141 „ 68 „ 12) Colonelu D. Leca, Iași 141 „ --- ,, Se da lectura depesiei telegrafice, prin care dn. colonelu Leca inaintdza acdsta suma dlui presiedinte alu societății, in următorii termeni: „Vediendu cele relatate de dvdstra in diariulu Romanulu si in care sfersiti cu frasea: nu toti generalii romani voru scdte sabi’a asupr’a societății ndstre, me grabescu a ve a- nuncia, ca prin posta v’amu trimisu douisprediece gal- beni pentru a putd fi si eu membru.“ (Vii aplause.) 13) St. Sichldnu, Iași 141 lei — bani Se da lectura telegramei dlui Sichldnu catra pre- siedintele societatiei in următorii termeni: „Inscriti- — 92 — me, ve rogu, cu 12 galbeni câ membru alu societății, ce presidati! acest’a pentru a ave si eu o mica păr- ticică intru acesta opera de binefacere uatiunale si câ protestare in contra reu-voitoriloru cutesatori, cari au ajunsu a nu respectă nici simtiemintele generdse. 14) Printiulu A. C. Moruzi, Svoresci 141 lei --- bani 15) N. Socolescu, Craiov’a 140 D n 16) Ilie Popescu, 140 n n 17) G. Carcânu, n 140 n 18) I. Georgescu, 140 19) M. Zavaru, 140 y> 20) G. D. Amanu, n 140 n 21) lord. Balacescu, n 140 n 22) A. Protopopeseu n 140 n ' 23) I. Virvorenu, n 177 „ 75 24) Printiulu G. A. Sutiu, Hantesci 117 „ 50 remane datoriu după statute 23 lei 50 bani. IV.. In virtutea art. 25 din statute dn. presie- dinte propune alegerea unei comisiuni din sinulu a- dunarii, pentru esaminarea socoteleloru societății dela 1. luliu pana la finele lui Decemvre an. tr. Facenduse alegerea, presiedintele proclama de membrii ai comisiunii pe domnii: Dr. A. Fetu, vicepresied. adunării legislative. G. Ghitiu, deputatu. Capitanu Lupascu. . Timolenu, referendariu la curtea de comptu. Aristide Pascalii, profesore. I. Alesiu, comerciante. Adamescu. Dn. dr. Fetu multiamesce adunării de ondrea ce i-a facutu, si i pare reu, câ avendu chiaru mane a plecă la Iași cu concediu, i este peste potintia de a împlini acesta însărcinare onorifica. In loculu dlui dr. Fetu se alege dn. Sisicu. V. Dn. presiedinte aduce la cunoscinti’a adu- nării protestulu si declaratiunea comitetului din 15. Dec. 1868, asupr’a atacuriloru îndreptate in contr’a societății de dn. generalu Teii in siedinti’a senatului din 29. Noemvre aceluiași anu, precumu si a tradu- ' cerii infidele a discursului acestui dn. senatoru, ce a apăruta in editiunea francesa a Monitorului oficiale Nr. 2, punendu in vederea adunării punctulu 3 din acestu proiectil, care suna: „remane reservata adunării generale a societății a luă orice alte mesuri ar gas! de cuviintia, pentru satisfactiunea sa.“ Dn. Stoianu luandu cuventulu, după drccari des- voltari propune ca adunarea, regretandu atacurile re- dicate asupra-i si insusindu-si protestulu si declara- tiunea comitetului, se trfca la ordinea dîlei. Mai iea cuventulu dn. Corvinu. După aceea adunarea insusindu-si protestulu si declaratiunea comitetului, trece la ordinea dîlei. VI. Se da cuventulu dlui G. Misailu, care ro- stesce unu interesanta discursu, in care, dupace face o analisa remarcabila a baladei „Mihulu Copilu, “ trece la starea intelectuale a romaniloru din Transilvani’a, pe care o analiza cu eruditinne. VIL Se propune si se primesce in unanimitate a se aduce multiamire societății de arme, pentru buna vointi’a ce ne-a aretatu, dandu-ne localulu seu pentru tienerea siedintieloru adunării. VIII. Adunarea decide, câ a doua siedintia se se tiena dumineca 9. Februariu 12 dre din dî. IX. Adunarea incuviintieza, câ acesta procesa verbale se se verifice de catra comitetulu societății;⁴ spre a se potc publica catu mai curendu. X. Siedinti’a se rădică la 4 dre. Data in Bucuresci 26. lanuariu 1869, in loca- lulu societarii de arme etc. A. Papiu Ilarianu, presiedinte. P. G. Cetatianu, N. B. Drocu, Gr. Demetriade, secretari. Din cursulu de pre anulu I. alu ace- stei foi periodice „Transilvani’a“ se mai afla a- prdpe cincidieci ecsemplaria legate si depuse in cancelari’a asociatiunei la Sibiiu. Acelu tomu coprinde afara de actele si discursurile oficiali emanate dela adunarea generala si dela comitetu, cumu si afara 1 de multe publicatiuni literarie si varietati etc., urma- torii articlii: Culegere de documente istorice. (Articlu pregatitoriu), de G. B. Ideile fundamentali ale economiei naționale, de dr. Tincu. O privire fugitiva preste literatur’a romana si lips’a unei istorie critice a literaturei romane, de Justinu Popufiu. Economi’a naționala, de Stefanu Popu. Despre Odele si Epodele lui Horatiu, de G. J. Muntenu. Prefatia la C. Svetoniu, tradusu de același. Despre istori’a naturala, de Simionu Mihali. Dr. Vasilie Popu, (biograficu), de G. Baritiu. Moldov’a la anulu 1821, (din poesiile repaus. Vas. Fabianu). Monete si medalii antice si alte anticitati, colectiunea dlui Ces. Boliacu. Convorbirile literarie contr’a Barnutiu. Moldov’a la anulu 1829, de V. Fabianu. Despre istori’a Transilvaniei după com. Emericu Mikd, de G. Baritiu. Dictionariu magiaru-romanu, de același. Comerciulu anticu si comerciulu moderau, de loanu Eliadu-Ra- dulescu. Un’a epistola alui Petru Maioru catra dr. Vas. Popu, 9. Aug. 1815. Epistole agronomice, de Stefanu Popu. Tesauru de monumente istorice pentru Romani’a, de A. Papiu Ilarianu. Anuariulu generale alu instructiunei publice in Romani a. Vocabulariu romanu-nemtiescu de Saba Pop. Barcianu. j Din datinele vechi ale Transilvaniei, (istoricu), de G. Baritiu. । Compendiu de pedagogia, de I. Popescu. ’ 1 Epistol’a domnului prepositu Stefanu Moldovanu despre docu- I mentele istorice (Nr. 14). Unu fragmentu din Ateneulu romanu despre literatur’a politică, de I. Eliadu R. ,( Din dram’a: Constantinu Brancovanu in cinci acte, de Dim. Bolintineanu (in mai multi Nri.) $ Critic’a in „convorbirile literarie." j! Din actele societatei „Transilvani’a.⁸ ; Despre medicina cu respectu la poporulu romanescu, de dr. Paulu -| Vasiciu, (mai multi articlii). f Archiv’a istorica a României, de B. Petriceicu-Hajdeu. | Cuventarea de deschidere a dlui presiedente Vas. L. Popu la adunarea a opt’a a asociat, trans. etc. (Nr. 20.) 1 Institutulu regescu din Franci’a, de G. Baritiu. î — 93 — Banc’a generala de asecuratiune reciproca „ Transilvani’a. “ Scdlele elementarie in Franci’a, de G. Baritiu. Discursu tinutu de los. Popu in adun, gener. din Gherla. Conferentie literarie in Bueuresci. Epistole familiarie ale lui G. Baritiu catra dr. P. Vasiciu. Era sub rubric’a „Clio“ se publicară catalogele unui numeru ■ forte mare de documente, care la tempulu seu voru fi î cercetate si folosite la scrierea istoriei transilvane, era in ■ parte chiaru si la istori’a tieriloru vecine. Tomulu acesta conține 47 cole 8° si se vende numai cu 3 fr. v. a. Doritorii de a’lu ave, binevoiesca a se adresa catra on. comitetu la Sibiiu. Domniloru, precumu individulu, carele se scie stima pre siuesi, asia si națiunea ajunsa la cunoscinti’a de sine, simte tre- buiutia imperativa de a reintra din tempu in tempu in sine, de a’si trage sam’a cu trecutulu seu, si celu mai departatu, si celu mai de’n coce. Noi credemu asia, câ națiunea ndstra are chiaru acumu necesitate multu mai mare decatu altele multe, de a inchiaid unu computu cu trecutulu seu. Inse asemenea ope- rațiune psichica nu pdte decurge intre lovirile si vuietele valuri- loru politice, ci se cere — otium et studium. Se nu parasimu productele literarie si scicntifice ale barbatiloru, carii ostenescu j spre a ne ridica pe acestu terenu, pentrucă se nu ne caimu o- data amaru. Red. Invetiatura catra săteni. (In limbagiu populariu). ....... Iu caile hedreptiloru nu merge, nici se rîvnesci caile celoru fara de lege. Solomonu, pilde. Capu IV. v. 14. Da ai rîvnitu vreodată, iubite șatene, sdrt’a cuiva, cercetatu-ai mai anteiu, cu ce midiuldce a castigatu elu avere, sdu vreo trdpta mai inalta, si ddc’a se bu- cura de dens’a, si ddc’a e multiamitu?‘pa-ci nu toti, cati suntu avuti, sdu mai presusu decatu tene, nu suntu toti vrednici de starea loru, nu castiga toti cu munca si cu vrednicie adeverata, si nu suntu toti multiamiti. Cercetatu-ai de ce nare pace avutulu? de ce nare ânima trupesiulu? De ce se inchina la Dumne- dieu fatiarniculu si n’are nici o lege? Ce cugetu are reutatîtulu? Ce sfarsitu aștepta pe celu fara de lege, si ce resplatire pdte mai avea si peste prundulu vietiei? Cercetatu-ai? nu; dar esci incredintiatu, creștine, ca tain’a lui Dumnedieu de multe ori se ascunde si la misicarea vermelui; ca totu lucrulu si aci pre pamentu isi capata resplatirea; se nu te impunga dar ispit’a a rîvni sdrtea celui fara de lege, in privintia ferice. Adeseaori tu muncindu, suspini amaru in starea in care te afli, pentrucă abia câștigi atatu, catu pdte se’ti aduca dio’a ta asudata; dar pe urm’a rnuncei si ostenelei cinstite, somau indulcitoriu te scutesce in totu cursulu nopții, de tdta amaratiunea, care s’a si stracoratu cu apusulu luminei si pacea sufletului teu se pune cliiezasiu, ca pe viitoriu mai bine va fi tie, sdu celu putienu, ca reulu care sdrobesce sufletului, nu se va atinge de tene. Dreptu aceea se nu rîvnesci caile celoru fara de lege. Muncesce si scumpulu inavutîtu si multu amaru suspina; ca-ci se scumpesce la tdte, ca-ci tiene minte catu a suferitu facendu pe altii a suferi, cumu s’a uscata câ trestei’a adunandu averea si camat’a, si cumu pandescu renjindu odraslele lăcomiei, se’i arunce pa- mentu peste ochi, se’lu mostendsca, se’i rapesca ave- rea si s’o risipesca in voiea desfreului câ prafulu in vijelia; se muncesce bietu si elu; dar n’are nici mila, nici pace, nici cugetu, nici nădejde la Dumnedieu, ca’i va resplati bine peste otarulu vietiei, pe care aci a otravit’o cu blastemulu veduvei si cu suspinulu germanului. Se nu rîvnesci sdrt’a lui in privintia fe- rice, se nu rîvnesci caile celoru fara de lege. Muncesce si fatiarniculu, câ se se arate in pu- blica aceea ce nu este, se inchina la Dumnedieu sî n’are nici o lege, si tremura se nu’lu dea de golu si umbr’a pasiloru sei. Elu ’si a croita o lege pe sdm’a sa, unu dumnedieu multu uritu: a se fățarnici si a se preface chiaru si in cas’a sa, cu ai sei si cu sine, a uri adeverulu si a se sili se prefaca mintiun’a in adeveru; tremura se nu’i scape adeverulu din gura, nici macara prin visa; de mai multe ori tusiesce pana se scdtia vorb’a din gura; ca-ci mai multu se gan- desce cumu s’o prefaca; suride câ vipera candu isbu- tesce se amagesca pe altulu, si câ vipera se ingalbi- nesce tota deodata temenduse, nu cumva vendntu-l’a si amar’a suridere: la părere tu ’lu credi fericita, vediendu'lu mai cu stare si de o trdpta mai nalta; dar nu scii catu este elu ticalosu si inaintea dmeni- loru, ce Dumnedieu ii inedrea, si inaintea sântului ade- veru. Se nu rîvnesci iscusint’a fatiarnicului, se nu rîvnesci caile celoru fara de lege. Muncesce si talcharîulu pentru avere si pentru a se face mai pre susu decatu omulu celu ticnitu, si tremura si geme veghiendu dio’a si ndptea, câ se des- puia pe caletori, se uciga pe celu fara de vina, si câ se nu cada totu-de-odata si elu in manile dre- ptatiei; ostenesce multu câ se acopere si urmele cal- caieloru sale, prin orice cotisiu, prin orice poteca in grozavele păduri, câ se nu le cundsca nici canele venatorului; dar si candu capeta ce doresce, totu nu se crede ferice, totu nu se pdte bucura, ca-ci mai multi talchari elu are in inim’a lui, bătăile de cugetu ii sfasie rerunchii; se muncesce câ se capete ce pdte se’i dea de capu, si talcharindu se obicinuesce la a- steptarea unui sfarsitu talcharescu. Abea se revărsă al’ba, bucuri’a cerului si panicatului, abia resalta rânduric’a din cuibulu ei, abia incepe privighetorea se vestesca frumuseti’a fapturiloru, si talcharulu fuge de lumina, fuge din faci’a luî Dumnedieu, se ascunde in pescere, unde se obicinuesce a’si închipui si iadulu ce’si pregatesce; elu n’are alta multiamire, decatu ne- satiulu de a se imbeta cu sânge nevinovata; elu n’are altu pasa, decatu a’si îndestula lacomi’a; si din fiintia urita si necunoscuta in lume, fiintia blastemata, nă- scută a slugări si a fi roba pecatului, te pomenesci ca s’a facutu satenu cu stare, chiaburii sdu negutia- toriu de isprava, proprietariu, si rîvnesci la sortea lui; apoi d’odata andi ch’lu au prinsa strajile stapa- nirei, câ’lu au pusa in catusic, l’au trimisu la tem- nitia si din temnitia la ocna, sdu la mdrte cuvenita. 1G — 94 — Unde’i fericirea? Nu, frate creștine, se nu rîvnesci caile celoru fara de lege. Pacea sufletului si bu- curi’a ânimei nu se pdte cumpără, nici nu se pdte vende cu totu aurulu lumei. Ferice de tene, deca in starea umilita, te feresci de a vatema pe aprdpele teu, te supui voiosu la legea lui Ddieu, muncesci cu cinste si cu vrednicia, bucurandute de aceea ce’ti a datu Dumnedieu; si că se te feresci de pecatu, ’ti e destulu se te gandesci la tdte faptele tale, că totu ce te impinge ispit’a seu cesulu reu, câ se faci intr’a- scunsu, fia chiaru si nevatamatoriu pentru altii, nu va fi bine, si curendu sdu mai tardiu te va da de rîpa. K. A. Ad Nr. 67—1869. CONSPECT U despre următorii domni membri ai asociatiunei tran- silvane romane, carii au contribuita tacs’a anuale, catu si restantie dela tipărirea unui astufeliu de conspectu in 6. Fauru 1866 incdce, si suntu după conclusulu adunarei gen. tienuta in Gherl’a in 25. si 26. Aug. 1868 (vedi pag. 615 a Transilvaniei) de a se publica. Tacs’a in v. a. Pentru* fr. cr. dipl. fr Dn. Soic’aL, aurariu inBuciumu-Poeni, pro 186⁵/₆ 5 — — „ StefanutiuGeorgiu, navigatoriu in Alb’a-Juli’a, pro 186%........................................ 5 — — „ Seceiu Georgiu, parochu in Buciumu, p. 186% 5 — — Comun’a Secatur’a pro 186%...................... 5 — — Dn. Stezariu Const., c. r. capit. pens. si casieriu alu asoc. in Sibiiu, pro 186%, %, ⁷/₈ • 15 — — „ Stanislavu Teodoru, c. r. capitanu in Sibiiu, pro 186%, %, ⁷/₈................................15 - - „ Stanciu de Sandoru Vas., c. r. capit. pens. in Vistea inf., pro 186%, %, ⁷/ₛ . . . 15 — — „ Stoicutia Ioane, parochu in Sasciori, pro 186%, %, % 15 — _ „ Silasi Alecs., perceptoriu pens. in S. Reginu, pro 186% 5 - — „ Siandoru Teod., par. in Cuiesci, pro 186% 5 — — „ Sciopulu Georgiu, cancel. jud. in S. Reginu, pro 186%, % 10 — — „ Stoic’a Antoniu, asesoriu la tabl’a reg. in M. Osiorheiu, pro 186%, %, % . . . 15 — —■ „ dr. Stoi’a Nicolau, medicu in Resinari, pro 186%, %, 1₈ . . .........................15 - - „ Solomonu Nicolau, profesoriu in Blasiu, pro 186%, %, % 15 - - „ Stup’a Michailu, negutiatoriu in Rosi’a-de- munte, pro 186³/₄............................... 5 — — „ Strejescu lancu, proprietariu in Bălti in Be- sarabi’a, pro 186%...............................2 galb. — — „ Steriu Const., negut. in Brasiovu, pro 186% 5 — — „ dr. Szabo Vasiliu, inedicu in Sibiiu, pro 186% 20 — — „ Sustai Nicolau, asesoriu sedr. in Gherl’a, pro 186%, ⁷/₈ 10 — 1 „ Sachelarie Alecs., functionariu in Bucuresci, pro 186% (1 lira)..................................... 9 52 — Dn’a SerbanuVeronic’aved. in S. Reginu, p. 186% 5 — — Dn. Siendrea Ignatiu, proprietariu in Rip’a-de- susu, pro 186%....................................5 — 1 „ Selinc’a Georgiu, oficialu in Clusiu, pro 186% 5 — — ,, Sabo Dem., protop. in Cosiocn’a, pro 186% 5 — 1 R. dn. Sierbanu Mich., canon, in Gherl’a, pro 186% 5 —■ — Dn. Stoic’a lovianu, ases. in Fagarasiu, pro 186% 5 — — Tacs’a in v. a. fr. cr. Dn. Silvani Mateiu, parochu in Bocsi’a, pro 186% 5 — ., SilaghiTeodoru, parochu inCoseiu, pro 186% 5 — „ Silasi Ioane, parochu in Suplacu, pro 186% 5 — „ Sigiarto August., notariu in Agriși, pro 186% 5 — „ Sererni Ioane, parochu in Ruși, pro 186% 5 — „ Tobias Dionisiu, asesoriu sedr. in Abrudu, pro 186%, %, ⁷/₈................................... 15 — „ Tamasiu Nicolau, c. r. locotenente in Alb’a- Juli’a, pro 186%.................................... 5 — „ Tesl’a Sebastianu, proprietariu in Alb’a-Juli’a, pro 186%............................................ 5 — „ Tobias Alecs. Amosu, protop. onor, in Abrudu, pro 186%, %, %, %...................................20 - „ dr. Tincu Avrainu, advocatu in S. Sebesiu, pro 186%, %, ⁷/₈................................... 15 — „ Tipeiu Ioane, protopopu in Sasu-Sebesiu, pro 186%, %, ⁷/ₛ....................................15 — „ Truti’a Petru, parochu in Cricau, pro 186s/ₛ,% 10 — „ Tatartzi Spirid., negut in Orastia, pro 186'²/₃ 5 — „ Tamasiu Nicolau, parochu in Grindu, pro 186%, %, ⁷/₈ ......................... 15 — „ Tamasiu Clementu, protopopu in Straj’a, pro 186%, %, 7S.....................................15 — „ Tieranu Ioane, protopopu in Lipov’a, pro 186%, %, %, %.......................................20 — „ Tamasiu Danilu, cancelistu in Cetatea-de- balta, pro 136%, %..................................10 — „ Tamasiu Ladislau, capitanu supremu in Fa- garasiu, pro 186%, %, %, ⁷/ₛ . . . . 20 — „ Tordosianu Alecs., adm. protop. in Alb’a- Juli’a, pro 186%, %............................ 10 — „ Tulbasiuloane,secret.finant.inSibiiu, p. 186³/₄ 5 — „ Tancu Simeone, parochu in San-Georgiu, pro 186’%, %, %................................ 15 — „ Tohati Ioane, v. fiscalu in Desiu, pro 186⁷/g 5 — „ TecariuGeqrgiu, prot. inBecleanu, pro 186⁷/ₛ 5 — „ Udrea Constantinu, negutiatoriu in Lugosiu, pro 186%, %, %, % 20 — „ dr. Yasiciu Pavelu, consil. scol, in Clusiu, pro 186%, %, %..................................15 — „ Visea Georgiu, argasit. in Abrudu, pro 186% 15 — „ Vestemeanu Antoniu, canonicu in Blasiu, pro 186%, %, %................................. 15 - „ Vlas’a Ilie, canon, in Blasiu, pro 186%,%, ⁷/g 15 — ,, Vaida Vasiliu, secret, guv. in Clusiu, pro 186%, 5 — ,, VladuIoane, not. in Rosia-de-munte, p. 186³/fi 5 — Comun’a Vidr’a de susu pro 186⁵/« .... 5 — Dn. Vasiu Alecs., jude comunale in Abrudu- satu, pro 186%, ⁵/₀............................ 10 — „ Vernescu Georgiu D., advocatu in Bucuresci, pro 186%........................................4 galb. — „ Vericeanu Alecs. prof. in Bucuresci, pro 186% 2galb. — ,, Veissa Teod., advoc. in Bucuresci, pro 186%. 2galb. — „ Vitezu Gregoriu de Zsadăni, proprietariu iu Teac’a, pro 186⁴/₅ ...................... 5 — „ Vestemeanu Georgiu, proprietariu in Clusiu, pre 186%, %, ⁷/₈................................... 15 — ,, Vicasiu Ioane, protopopu in Hidigii, pro 186% 5 — „ Vaida Gavrilu, protopopu in Sioimosi, pro 186%, %....................................... 10 - „ Vaida Mich. de Soosmezo, adjunctu guv. in Clusiu, pre 186% ................... 5 — „ Vaida Samuile sen., proprietariu in Samos- faleu, pro 186%................................. 5 — „ Viulcanu los., redactoriu in Pest’a, pro 186⁷/ₛ 5 — „ Vama Demetriu, prof. in Lapusiu, pro 186⁷/ₛ 5 — „ Vaida Dionisiu, propriet. in Olpretu, pro 186% 5 — „ Verticu Gavrilu, ases. in Naseudu, pro 176⁷/ₛ 5 — — 95 — Dn. Vela Venlrariu Paulu. profesorii! in Oradea- Tacf*’“ⁱⁿ v;’.; mare, pro 186%.................................. 5 — —¹ „ Zaliarie Nicolau, economii in Orastia, pro 186%, %, ⁷/₈ ......................... 15 - - „ Zissu Sevastianu, jude Ia curtea apel, in Bucuresci, pro 186%.........................2galb. — — „ Zdrobii Dein., parochu in Panticelu, pro 186% 5 — 1 Pentru diplome au platitu dn. losifu Mircea, cance- listu, dn. Mich. Munteanu, dn. Marcu Teodosie sen., dn. Marcu Teodosie jun., dn. Marcu Ciuciu, dn. Avrarnu Ciuciu si dn. Todoru Popescu, toti proprietari din Hatiegu, â 1 fr. 7 Observare. Acestea sume au intratu in cass’a asociatiu- nei pana la ultim’a Decembre 1868 c. n. Sibiiu, 31. Decembre 1868. Dela cass’a asoc. trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Const. Stezariu, capit. in pens. si casieriu. I. Popescu, controloru. Aprobatu in siedinti’a comitetului din 2. lanuariu 1869. Sibiiu, 3. lanuariu 1869. I. Rusu, secr. Erata la a.esta publieatiune. 1) Pag. 59 au remasu de totu afara: dn. Alecs. Baritiu, parochu in Filea-de-josu, carele au platitu tacs’a pro 186⁴/ă? % si % 15 fr. 2) Pag. 82 dn. Panțiu Const., ases. sed. in M. Osiorheiu, au platitu tacs’a restanta pro 186%, era nu pro % 5 fr. 3) Pag. 83 sub Nr. 10 dn. not. consist, in Gherl’a Lazaru Huz’a au depusu câ tacsa pro 186% numai 5 fr., era nu 10 fr. C 1 i o. Series Vajvodarum Transilvaniae. (Continuare). 1415 Vajvoda de Kricsor. Vide Kricsor Comit. Zarand. 1415 Lorandus Lepes de Vâroskezi Vice-Vajvoda. C. B. T. II. 1415 Ladislaus de Nădas Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. III- 1415 (inter et 1419 Nicolaus de Chat Vajvoda. S. C. D. IV. 1416 Vajvodae mentio. S. C. B. T. III. 1416 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvaniae. Fejer Cod. B. T. X. Voi. VIII. . . , Nota: 1415 inter et 1438 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. S. C. D. T. I. 1417 Lorandus Lejes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. IL 1417 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer. Cod. B. T. X. V. Vide Kolos-Monostor et Szeredai „Notit. Cap. Albens.* _ . , ᵣ 1417 Nicolaus de Marezal alias Vajvoda Transilvanus. 1 ej'r B. T. X. Voi. V. „ ., „ i ₙ 1418 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. lejer Cod. v. T. X. Voi. VI. 1418 (juondain Stiborius, alias Vajvoda Transilvanus. 1418 Stiborius Vajvoda et Comes de Zonuk. C. B. 1. 11. 1418 Nicolaus de Chak. S. C. B- !• HI. , 1419 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. lejer lomo A- Voi. VI. — Vide Saxones. 1419 Vajvodae mentio. S. C. D. T. III. 1419 Lorandus Ldpcs de Văroskezy. Vice-Vajvoda, ibid. 1419 Nicolaus de. Chak Vajvoda, ibid. v V 1 VI 1420 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fej6r A. Vo • v • 1421 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer A. Voi. • 1421 Nicolaus de Chak Vajvoda. S. C. I). T. HI- 1421 Vajvodae jus collationis bonorum ibid. v 1 VI 1422 Nicolaus de Chak Vajvoda Transihanus Fejer . o • et Comes de Zonuk. — Vide Szeredai „Notit. Capit. Alb.“ et Vbltz. Sedis Mediensis. 1423 Nicolaus dc Chak Vajvoda Transilvanus Fej<5r ibid. 1424 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer ibid. 1425 Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus ibid. Fejer ibid. 1425 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III. 1426 Calendas Marty Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer C. B. T. XI. 1426 jam erat mortuus Nicolaus de Chak Vajvoda. Fejer X. Voi. VI. 1426 jam erat mortuus Nicolaus de Chak et fuit iniquus. Sze- redai „Not. Cap. Alb.“ 1426 2. Aug. vacavit Vajvodatus. Fejer X. Voi. VI. ) 1427 Ladislaus de Chak Vajv. Transilvanus. Fejer X. Voi. VI. \ 1427 Lorandus L6pes Vice-Vajvoda. Suppl. C. B. T. III. 1427 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III. 1427 (Paulo ante) fuit Vajvoda Transilvaniae Joannes Gara. — Vide Wagner anal, famil. IV. 1427 (Paulo post) fuit Petrus Chak de Leva Vajvoda Transil- vaniae. Vide Wagner anal, famil. II. 1428 Ladislaus de Chak Vajvoda. Reg. Arch. T. III. 1429 Ladislaus de Chak Vajvoda. Reg. Arch. T. III. 1429 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III. 1429 Ladislaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer C. B. T. X. Voi. VIL et T. XI. 1430 Ladislaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. B. T. X. Voi. VIL 1431 Ladislaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Ibid. et T. X. Voi. VIII. — Vide: Gyeke Comit. Boboka. 1431 Ladislaus de Chak Vajvoda et Comes de Zonuk. Cod. Bipl. T. III. 1431 Ladislaus de Chak Vajvoda. Supl. C. B. T. III. ( 1431 Ladislaus filius quondam Joannis de Tamăsi Vajvodae. Ibid. I 1431 Stephanus Bătliori de Somlyo, Comes de Zabdos, Vajvoda et Siculorurn Comes. Ibid. 1431 Lorandus Lepes Vice-N ajvoda. Reg. Arch. T. III. 1431 Stephanus de Bâthor. Reg. Arch. T. I. 1432 Ladislaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer T. X. Voi. VIL Vide Szeredai „Notit. Capit. Alb.“ 1432 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Ibid. 1432 Ladislaus de Chak Vajvoda. Suppl. C. B. T. III. 1433 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Suppl. C. B. I. III. 1434 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Suppl. C. B. T. III. 1434 Ladislaus de Chak Vajvoda. Suppl. C. B. T. III. 1334 Ladislaus de Csak Vajvoda Transilvanus. Fejer C. B. T. X. Voi. VIL et T. XI. Vide Kukollovâr (hujus Pater Nicolaus de Chak etiam fuit Vajvoda, prout superius). 1434 Lorandus Lepes de Varaskezi Vice-Vajvoda. C. B. T. III. 1434 Ladislaus de Chak Vajvoda et Comes de Zonuk, ejus pater fuit Nicolaus de Chak, olim etiam Vajvoda. C. B. T. III. 1434 Lorandus Vice-Vajvoda. C. B. T. III. 1435 Lorandus Vice-Vajvoda. C. B. T. III. 1435 Vidua Stephani de Bâthor Vajvodae fuit Catharina de Teleg-d. Ibid. 1435 Jacobus Laczk de Szanto alias Vajv. Transilvaniae. Ibid. 1435 Ladislaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer C. B. T. X. Voi. VII. Vide: „Bccimae Saxonum“ et Szeredai „Not. Cap. Alb." 1435 Hoc anno a jurisdictione Vajvodali eximuntur Saxones. 1435 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. lejer X. Voi. VII. 1435 Ladislaus de Chak Vajvoda. Suppl. C. B. T. III. 1435 (ante) alter Ladislaus de Chak Vajvoda. S. C. B. T. III. 1435 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. S. C. B. T. III. 1435 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. P. II. 1435 Ladislaus de Chak Vajvoda. Reg. Arch. 1. III. 1436 Ladislaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. B. T. X. Voi. VII. 1436 Petrus. Cheli de Leva et Ladislaus de Chak Vajvodae Tran- silvani. Ibid., item T. X. Voi. VIII. — 96 — 1437 Petrus Cheh de Leva et Ladisl. de Chak Vajv. Transil- vani. Ibid. 1437 Lorandus Lepes. Vide Unio. 1437 Lorandus Lepes Vice-Vajv. Transilvanus. Lejer X. Voi. VIL 1437 Fuit Ladislaus de Chak Vajvoda et Lorandus Lepes Vice- Vajvoda. Vide Eder in Felmer. 1437 Petrus Chak de Leva Vajvoda Transilvaniae. Vide Vesz- premi Biogr. med. cent. II. P. II. 1437 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. III. 1437 Ladislaus de Csak Vajvoda exauctoratur, et manet solus Vajvoda. 1437 Petrus Cseh de Leva. Reg. Arch. T. III. 1437 Lorandus Lepes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III. (Va urma). Schematismul!! gimnasieforu din Ungari’a este titlulu cârtii aparute sub redactiunea profesori- loru Antoniu Bartl si los. Felsmann. Schematismulu cuprinde consemnatiunea toturoru gimnasieloru sup. si inf., numerulu scolariloru si alte date relative la invetiamentu. Infatisiarea nu e prea favorabila pen- tru statulu culturei sub cordn’a cea santa (Ruși’a inca se numesce santa) a stlui Stefanu. — Cartea acdst’a Suplinesce o lacuna de multu sentîta. Unulu dintre autorii sei, dn. Bartl, vechiu amicu alu nostru inca din scdlele mai inalte din Vien’a, este unu barbatu de cultura europdna, inaltiatu preste prejudetie. (Federat.) Citimu in Archivu: Vasale romane, de cari amu amentitu-in Nr. tr., donate museului gimnasiale din Blasiu de dn. Mich. Dobo de Rusc’a suntu urmatdriele. 1. Unu blidu de spalatu, de lutu, in form’a ce- loru usitate si acumu, numai fara smaltiu si mai so- lida, intrega, câ si cumu ar fi de eri. 2. Unu urcioru câ de una cupa, lungaretiu, de lutu, forma frumdsa, intrega, decatu fara tdrta. 3. Altu urcioru mai micu, si cu forma mai rude, scirbu la gura si fara tdrta. 4. Un’a figura de muliere cu peruln impletitu câ un’a corona, impresa in terra-cotta; intrdga, decatu un’a parte din cositia rupta, nasulu si pucinu din barba vetematu. 5. Un’a cărămidă in form’a unei mane, găurită in lungu, câ se se pdta infige in toiagu; pre un’a parte cu doue figure omenesci, barbatu si femenia, bine conservate. 6. Un’a cărămidă mica, patrata oblunga, de mo- saicu. 7. Un’a lampa (lucerna), intrega. 8. Fragmentu de un’a lingura- de terra-cotta. 9. Ornamentulu unei columne, taliate in pietra. Rev. dn. los. Balintu, parocliu gr. cat. in Petri- dulu de diosu, ne a trimisa in 22. Febr. a. c. totu pentru museu: a) Un’a bucata de fagu petrificata, aflata la mona- ' știrea Petridului de susu langa cliiaea Turdei. : b) Unu melciu mare petrificatu, aflatu intru unu agru alu seu din Petridu de diosu la loculu nu- mitu: La varu. c) Unu fragmentu de scoica cestdsa petrificata, din ; cliiaea Turdei. o d) Un’a stea de fieru, aflata in viniele Turdei, la * Olăh-vâr. Pentru cari mare multiamita! (Arch. Nr. 23). | Invitatiune la prenumeratiunea diariului „DER OSTEN.“ Dela 1. Aprile 1869 fdi’a „der Osten“ incepe unu nou trimestru. „Der Osten,“ o fdia septemanala politica, acarui tienta este a se Intielege cu popdrele Austriei si mai cu sdma a se ocupa multu cu circonstantiile grave ale orientului, acesta e de ajunsu pentru a caracte- riza publiculu care trebue se se intereseze de acesta fdia. Fdi’a „der Osten“ este o pretidsa completare a diaristecei vienese, si in realitate Vien’a este intre tdte capitalele europene, mai potrivita spre a fi loculu. unde apara o fdia, care da informări despre starea | politica, economica si sociale a resaritului Europei. | Prin curagids’a sa intervenire, pentru adeveratele | interese ale Austriei si pentru emanciparea toturoru j popdreloru, ea si-a atrasu dejâ unu circulu de lectori fdrte considerabilu. i Fdi’a „der Osten“ aduce cele mai interesante no- j vele politice si diplomatice, care, din coldnele sale trecu in tdte diurnalele si are principalmente cele mai autentice sciri despre Orienta. < Fdi’a „der Osten“ lupta cu energia pentru in- ; pacarea si bun’a intielegere, cu Boemi’a si Poloni’a, si pentru drepturile naturali popdreloru nemagiare, care traiescu in Ungari’a. Fdi’a „der Osten“ aduce articole politice si foitie, corespondintie originale din tdte locurile principale, interne si esterne, tdte novelele din intru si afara, scrieri, sciri economice, politice si bursale, notitiele curseloru de monede si comunicatiuni privitdre la li- ) teratura, arte si spiritu. ( Acesta fdia se ocupa cu multu zelu si de cestiu- | nile ce atingu pe romani. Nu vomu sci face o mai j buna recomandatiune la Romanii, carii dorescu a se abonâ la unu diariu germanu, bine redactata si de celu mai mare interesu, decatu a dâ preferentia dia- ( riului „der O sten.* | Cu tdte aceste „der Osten“ costa numai 1 fior. <| 50 cr. pentru unu trimestru, 3 fr. pentru unu seme- 1 stru, si 6 fr. pe unu anu. | A se adresâ la administratiunea fdiei „der O sten⁴¹ | Vie’na, Parkring, in cas’a societății pentru Horti- 1 cult ara. | Editorîu si provedietorin: Comitetulu. — Redactoriu seeretariuiu 1. alu asociatiunei. — Tipografl’a Romer & Kamner.