------------- Acesta foia ese Vj cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto 1, i-vj poștei. q/V Rj'-r/r.T’-'—-------- TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ---------- Abonamentnlu se ,j face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza la Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii co- lectori. Nr. 1. Brasiovu 1. Aprilie 1869. Anulu II. Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711. (A se vede Nr. 5.) Dintre anii 1678 si 1679 cronicariulu ne pă- stră erasi cateva date de acelea, ce caracterisdza mai ■ multu pe omenii si societatea din cutare epoca intru jatata, incatu ni s’ar parea, că pe acelea ar trebui se le cundsca fiecare ardeldnu si ardcldna. Dupace se implusera prinsorile cu mulțime de boieri si funcționari de frunte, dintre cei mari mai remasese inca numai Gasparu Kornis, pe carele M. Teleki nu era in stare a’lu trânti la pamentu, in catu deca Kornis nu ar fi moritu prea de tempuriu, seu elu ar fi repusu pe Michailu Teleki, sdu acesta pe Kornis; unulu din doi ar fi peritu de siguru. Nici- odată Kornis nu a voitu a se supune lui Teleki; macarca acesta isi batea capulu, că se faca si pe Kornis membru de consiliu, pentrucă asia incurcan- du’lu mai multu in afacerile curtiei, cu atatu mai usioru se se pdta incaibara de elu. Kornis inse fiindu omu mintosu, refusă acea funcțiune, si fiinducă inve- tiase din casulu lui Bănffy si alu lui Pavelu Bdldi, se sciă feri, incatu venea raru la curte, dra pe Mich. Teleki nici-odata nu’lu căciulea, din care causa acesta numai catu nu’si mancă manile si pitidrele de mania. Acei doi boieri se si luara odata la cdrta in Faga- rasiu la principele, unde se află invitati la mdsa. Caus’a certei fu, ca venindu vorb’a despre Bănffy si Bdldi, sdu adica despre sortea cea rea, care ajunsese pe acei boieri, Michailu Teleki vorbi cu mare urgia despre densii. Atunci Gasparu Kornis ne mai-potendu suferi vorbele urîte, ii dîse: „Jupane Teleki, credu că n’ar strica, ddca dumneata ai vorbi mai cu cru- tiare despre acei boieri repausati, pentrucă orice au facutu ei in vietia, au fostu inse adeverati boieri; apoi si afara de acdsta ar trebui se memoramu pre cei morti cu mai multa ondre.® Atunci Teleki iri- tatu, incretiendu sprincenele, cu mare mania da cu pumnulu in mds’a principelui si dîce: „Jupane Kor- nis, mai inderaptu cu ogarii*), că nu primescu dela dumneata infruntatiuni.® La acestea Gasparu Kornis de si era omu moderatu, se infuriă atatu de multu, incatu sculanduse dela masa si intendiendu’si gfitulu inainte după datin’a ce avea, incepă asia: „Mei porcu- de-cane soiu de valachu, bastarda fetioru de curva me, eu si in pântecele mamei mele am fostu adeve- *) Adica: Se nu fii asia nerusînatu. ratu domnu titulatu cu marii'a ta, dra pre tine draculu mai scie cine te a cacatu in Transilvani’a, si apoi tu totu voiesci a ne porunci ndua toturoru? De n’asiu avea respectu de ilustr’a mdsa a Măriei sale princi- pelui meu, si ddca n’asiu respecta persdn’a de principe a Mariiei sale, dieu că asi infige busduganulu mieii pana in creerii capului teu celui plesiugu. Astempe- ra-te Teleki, pentrucă se’mi credi tu mie, că sdu eu voiu crepa, sdu că sângele teu ilu voru linge cânii; speru că cu mine nu vei tracta că cu ceilalți.® — După acestea Kornis lasandu mds’a, esf afara. Insusi principele nu sciă ce se dîca la acea scena. Kornis nu se mai împacă cu Teleki. Kornis inse mort in etate tenera, dra lumea credea, că ar fi moritu de veninu. Teleki dupace a repusu pe boierii cei mari ai Transilvaniei, incepîi a guberna Transilvani’a cu tira- nia atatu de cumplita, incatu de candu locuescu dmeni in Transilvani’a, nici-odata, nici sub voivodi, nici sub principi, Transilvani’a nu mai fusese subjugata atatu de tare, si dmenii de nimeni nu s’au temu tu asia multu că de Teleki. Nimeni nu cuteză se’i contra- dîca, pentrucă indata inversiună pe principele in con- tra ori-cui si ’lu aruncă in arestu; pe ori-care boieriu de frunte ’lu suduiă si înfruntă in publicu; dra ddca cineva avea vreo trdba la principele, suplic’a sa ii era indesiertn, ddca nu mergea mai anteiu cu daruri la Teleki. Din tdta tidr’a ’i ducea daruri; dra fiindu- ca soci’a lui ii dîcea adesea, că se nu lacomdsca asia multu la daruri, elu ii respundea: „Ho nevasta, las’ se’mi aduca; deca voiu perf eu, tocma asia vei cara tu daruri la altii, si apoi ce ai cara atunci, ddca nu ne-aru aduce acină altii?" Nevoiesiulu si simpluln principe se temea de Teleki că de focn. Ddca ’i dîcea unii altii: „Marii’a ta Ddmne, s’ar cuveni se te porti asia si pe dincolo!" elu respundea: „Vddia dumnea- lui jupannlu Teleki, faca-se hicrulu asia, precumu ii place dumnealui." Ce e dreptu, că principele fiindu iute la manfa, uneori atatu se infuriă in contra lui Teleki, incatu toti credea, că ar fi in stare se’lu decule (se’lu omdre); *) Partea acestei certe, carea se incepc cu sudalm’a usitata pe acelea tempuri, suna in originalii asia: „Lelek bestye lelek olâli csinr’ilta fattyn kurva fia, az anyăm hasăbanis igaz nagy- sâgos ur voltam, tâgedet pedig iirdbg tudja, ki szart be Erdely- ben, s mcgis te akarsz minnydjunknak parancsolni ? etc. etc.“ Vedi la pag. 119. 13 74 — acea mania inse tienea numai cateva minute, era după aceea totu principele amblă cu bun’a pre langa Te- leki. Intre altele avenclu principele in Alb’a-Inli’a*) unu argintăria anume Bojtos, nevast’a acestuia fiindu femeia glumetia, mergea desu la curte. Intr’un’a de dîle principele intrandu in chili’a ddmnei, a sociei sale, află acolo pe arghîtares’a. „ Jupanesa Bojtosioia, ce face barbatu4eu?“ întrebă Apaffy pe acea femeia. „Apoi Marii’a ta, barbatu-meu auresce gardinele ca- strbneloru de arginta," respunse argintares’a. „Pentru cine?" întrebă Apaffy. „Pentru jupanulu Teleki,“ respunse jupanes’a. Atunci principele incependu se fluiere după datin’a sa, se intorcc catra consdrt’a s’a si ’i dîce: „Audi tu nevasta, ce face unchiulu-teu? Eu sunt principe alu Transilvaniei si totu nu am castrdne (blide) suflate cu aurii. Pre Ddieulu meu, nnchiu-teu ar merita, că se’i legu acele castrdne de guta si asia se’lu spendiuru." Atunci dbmn’a dîse: „Bunulu meu barbate, ce sunt eu de vina la acestea? eu n’am ce face.“ — Principele scuturandu din capu respunse: „Tu esci de vina nevasta, pentrucă eu din caus’a ta nu pociu tracta cu Teleki asia, precumu asiu voi eu; dra tu nu pricepi, că vomu ajunge, că acelu omu se fia carneficele fiiului teu, si precumu a dîsu lumea despre domn’a Catarin’a, că din caus’a lui Stefanu Csăki ajunsese, că se pdrte pble din pensa de câlti, asia se va dîce si despre tine, că din caus’a lui Mich. Teleki vei pdrta pble din pensa de câlti.* **) După acestea principele intra înfuriata in chili’a sa, se intdrce spre curtea casei, candu eca Teleki venea la curte, era principele ’lu primi la sine intocma că si mai nainte. După acestea cronicariulu descrie pre scurtu epi- sodulu espeditiunei belice a trupeloru transilvane co- mandate de Teleki in contra nemtiloru si unguriloru lobonti din Ungari’a, aratandu ce barbarii au comisu acele trupe in decursulu acelei guere, in care inse Teleki batutu fiindu mai preste totu, fu constrinsu a se re’ntdrce acasa cu mare rusîne. Pe atunci se resculara ungurenii curuti din nou, acumu inse sub comand’a junelui Emer. Tdkblyi, carele că descen- dente dintru una familia ilustra de comite, se bucură de auctoritate atatu de mare, incatu a vii curagiulu, că se aresteze pe Pavelu Vesselănyi, carele pana a- tunci fusese generalulu curutiloru; (Ta de alta parte Mich. Apaffy era se’si mărite pe fiia-sa după Tbkblyi, dăca acea domnitia nu ar fi moritu intr’ăceea la Clusiu, unde si fu inmormentata. Ei, dara Teleki inca avea una fiica, veduva de doi barbati, pe care o ar fi ma- ritatu bucuroșii după Tbkblyi, ăra fiindu-că acesta nu voiă se scia de asemenea casatorfa, de alta parte auctoritatea lui Tbkblyi crescea si in Transilvani’a, unde că fugariu se asiediase cu locuinti’a, din acestea *) Alba-Carolin’a de astadi. Acea cetate trecea pe atunci de resiedenti’a tierei, Apaffy inse petrecea multu pe. la alte ora- sie, era mai alesu la Fagarasiu. Not’a comp. ** ) Acea profeția a lui Apaffy s’a implinitu, de si nu ad literara, totuși in mai multe respecte. Idem. cause intre Teleki si Tbkblyi se nască inimiciția mai anteiu că sub spudia, după aceea pe fatia. Teleki denunciă pe Tbkblyi, că acesta ar ambla se destro- ncze pre Apaffy. Urmarea fu, că Tbkblyi tractatu că rebelii, isi perdîi averile din Transilvani’a, dintre care dominiuln Cricau trecu in posesiunea lui Teleki. La an. 1680 cronicariulu nu însemna nici unu evcnimentu istoricii din Transilvani’a, era din Ungari’a spune numai, că in acelu anu se împlinise armisti- tiulu de 18 ani inchiaietu intre turci si nemți, cumu si că curutii comitea cele mai mari crudimi in pa- tri’a loru. La a. 1681. Aici cronicariulu insănma conchia- marea unei diete la Alb’a-Iulia, in care Mich. Teleki recomendă cu totu-adinsulu aleg'erea unicului fiiu alu lui M. Apaffy de succesorii! alu tata-seu la tronulu Transilvaniei, ceea ce se si intemplă si inca asia, că sultanulu inca ’lu recunoscu, trimitiendu si acelui co- pilasiu semnele domniei, adica: busduganu si stegu. De aci încolo bietulu Cserei era’si yersa mani’a sa mai alesu asupra aceloru boieri de naționalitate ro- manăsca, (inse calviniti, seu numai papistasiti), cati află gratia si favdre la curte si in afacerile tierei. Eca ce ne spune Cserei la anulu acesta. Acmh atatu principele, catu si dbmn’a simtiă bucuria mare; era pentrucă se’si consolideze si mai bine cas’a, dbmn’a incepîi se’si înainteze sementi’a sa dela Oradea*), precumu era Pavelu, Michailu si Petru Inczedi si pe alti mai multi, carora le dă func- țiuni mari si grase si moșii frumbse. De aici înainte sărmanii fii ai patriei ajungendu sub pitiorele celora, siedea pe la casele loru că străini in tiera străină, fara nici una funcțiune si ondre; consiliulu intregu era ocupatu de străini, precumu au fostu M. Teleki, Stef. Nalăczi, Lad. Szekely, era fiscalitatea (finanti’a) intrbga stă sub direcțiunea lui Pav. Inczedi**). Orice omu ticalosu si peduchiosu venea din Ungari’a, in- data i se dă funcțiune. Ladislau Vaida inca a fostu dintre aceia, incatu vestmentele si totu ce avea elu, nu facea doi fiorini, pre candu venise in Transilva- ni’a. Michailu Teleki recomandă pe Vaida de sier- bitoriu in curtea principelui, de unde apoi curendu fu înaintata la rangu de magistru alu posteloru, ca- rele era primulu grada la boieria***). Acelu omu • *) La loculu acesta cronicariulu secuiu nu mai scrie obib szamuncza, ci numai simplu szamuncza, inse si din atata se vede curatu, câ elu isi batea jocu de originea romandsca a consange- niloru ddmnei. Credu că istoriografii nostrii voru afla, câ nu ar, fi lucru de prisosu a se cerceta, cumu vene, câ An’a Bornemisza,’ socî’a principelui Apaffy, avă atati consângeni (rudenii) de na-i tionalitate romanesc». Not’a comp. **) Aceștia toti era xomaiii. Numele loru cele magiarisate se nu ne insiele nici pe unu minutu, pentrucâ acesta impregiu- rare se pdte esplica fdrte usioru si fdrte bine. Idem. ***) Lectorii nostrii cunoscu, ce însemnă in asemenea ca- șuri terminulu de sierbitoriu, ungur, inas, latin, ephebus. Cserei inca fusese cativa ani „inas“ chiaru la Mich. Teleki, pe care’lu defaima asia multu; era mai tardiu ajunse prefecții de municipiu in secuime. Idem. atatu se seni insinua la ddmn’a, incatu orice ce de- cidea consiliulu, Vaida singuru era in stare se re- storne totu. Apoi câ si cumu Transilvani’a nu ar ii avutu de locu patrioti destepti si prudenti, dintre carii celu mai din urma facea catu diece si doispre- diece Vaida, principele inccpii a insarcina pe acelu omu miserabilu cu misiuni diplomatice atatu la im- peratulu turcescu, catu si la regele Poloniei si la im- peratulu nemtiescu; la atatu despretiu ajunseseră pa- triotii. In tdta vidti’a mea nu am vediutu omu mai inganfatu si mai afectata, decatu era acelu Vaida, si care se pretenda a fi caciulitu inca si de catra dmeni mai mari câ elu. Odata fiindu in Fagarasiu, mam’a trimise lui Vaida una suplica in caus’a eliberarei săr- manului meu tata, cu scopu câ se o nainteze la dd- mn’a, in a cărei gratia sta elu. Eu ii duseiu si ceva presentu, adica nesce francoline*). La oricare boieria mare asiu fi potutu intra mai curendu, dra la Vaida mi se dete audientia mai tardiu. Intraiu, ii deteiu francolinele, apoi si suplic’a cu multa submisiune. Elu luandu francolinele si punendule la una parte, citindu si suplic’a, imi respunse cu mare trufia: „î)dieu se me apere, câ se nu punu vreunu cuventu in fa- vdrea tradatoriului măriei sale domnului meu si a ddmnei mele. Mei nepotiele, principele naltiase pe tata-teu din pulbere si ’lu făcuse omu mare; nu tre- buea se’lu vendia. Mai multu se nu veni la mine cu suplica, pentrucă, ddca ar depende dela mine, eu asiu face se spendiure pe tata-teu spre ecsemplu." Pe atunci inca nu. eram de cincisprediece ani, inse totuși revoltanduse sângele in mine ’i dîseiu: „Atatu tata-meu, catu si străbunii sei in- Transilvani’a au fostu adeverati nobili străvechi, dra nu adunatura câ dumneata, si nu sciu din ce pulbere l’ar fi ridicatu principele, cumu te-a ridicatu pe dumneata. Minte cine dîce, ca tata-meu ar fi fostu tradatoriu, pentru- că elu a fostu sierbitoriu credintiosu atatu principe- lui, catu si tierei, prin urmare nu este causa, câ se spendiure pe tata-meu. “ Cu acestea, esiiu din casa. Era multi in casa, dra unulu din aceia, nu mai sciu care, dîse catra altulu: „A-le-le spurcata copilu de curva, cu ce curagiu sciîi se respundia magistrului de poște (lui Vaida), se vede că pe acelu copiloiu nu ’lu bătuseră la curu in scdlă fara folosu; bre alu cui fetioru se fia?**)¹¹ Celalaltu respunse: „Este fiiulu sărmanului loanu Cserei, care se afla in robia si ca- rele ’mi fusese amicu bunu.“ La acestu locu cronicariulu Cserei suspina greu dicendu: „Acumu inse apropiese fatulu (ursit’a) Tran- silvaniei, pre care Ddieu o anuntiase prin multe se- mne." Vorbesce apoi si de unu cutremuru de pa- *) Gainusie de alunu, pe ungur, csâs^ârmadăr. **) Lectoriulu va fi observatu si pana aci, că noi faceudu acestea escerpte din cronic’a lui Cserei, tocma espresiunile cele mai mojicesci, pe care le aflamu in aceea, le reproducemu mai din cuventu in cuventu, câ pe unele, care ne dau unu mesura buna pentru dejudecarea gradului de cultura a boierimei înalte din Transilvani’a in sec. alu 17-lea. Not’a comp. mentu din cele mai infricosiate, simtîtu in acelu anu mai vîrtosu aici in tidr’a Barsei (Terra Barcensis); de unde elu inchiaie după datin’a mai multoru isto- rici si cronicari vechi, câ starea de atunci a Transil- vaniei avea se trdea prin cele mai mari prefaceri, cu alte cuvente: că Transilvani’a va esf de sub protec- tiunea Pdrtei otomane, isi va perde dreptulu de ale- gere la tronu si va cadea la cas’a Habsburg etc. etc.; era caus’a principala a acestoru si altoru catastrofe Cserei o canta si o afla câ si Nicolae Bethlen, câ si alti cronicari contempurani ai acestora, in amesteculu intempestiva si nebunescu alu regimului Apaffyanu in afacerile Ungariei. Cserei se esprime asupra acelui amesteca in termini catu se pdte mai aspri si ilu condamna la tdte ocasiunile necondiționata, adaoghndn totu-odata de repetîte ori, că preste Transilvani’a tdte-, relele au venitu numai dela Ungari’a. Inse unele câ < acestea voru obveni si mai la vale. Aici cronicariulu inchiaie anulu 1681 cu descrierea reinnoirei ostilita- tiloru dintre sultanulu turcescu si imperatulu Leo- poldu I., la care nefericitulu Apaffy indemnatu de Teleki inca a luata parte alaturea cu Emericu Tb- kblyi in favdrea turciloru si a curutiloru si in spe- rantia, că va ajunge rege alu Ungariei, dra Teleki palatina; planurile loru inse avura unu resultatu fdrte umilitoriu pentru Transilvani’a, precumu nici se potea aștepta altumintrea sub comand’a unui principe asia miserabile, precumu era Apaffy. Acea umilire tre- buea se ajunga pe Transilvani’a in acea epoca fatala cu atatu mai virtosu, cu catu că Tbkblyi de una parte se sciuse insinua fdrte bine in grati’a turciloru, dra de alt’a elu caută totu feliulu de ocasiuni, pentru- că se’si resbune infricosiatu asupra lui M. Teleki. Pentrucă Tbkblyi se’si pdta ajunge acelu scopu, în- duplecă pe vezirulu turcescu, că se cdra pe M. Teleki la man’a sa, dra ddca M. Apaffy nu ar vof se’lu dea de buna voia, se’lu smulgă cu forti’a din cortulu a- celuia. Teleki isi rescumpară vidti’a numai prin tri- mitere de daruri mari pentru veziru si pentru che- hai’a. Cu tdte acestea inse Teleki nici după aceea nu cuteză a se departa de langa principele, din causa, că intru una de dîle venindn Tbkblyi la principele Apaffy in visita, ii dîse lui Teleki in fatia asia: „Mei Teleki, se me credi tu, că multu ai practicata tu in contra mea; dara se nu te apuca eu de langa cor- tulu principelui, că dîcn dieu, mai multa pane nu vei manca. Chiaru si acmîi ai apuca tu pe man’a mea, ddca nu asiu cauta la marii’a sa principele, pe care’lu respectezu câ pre parentele meu; nu m’asiu uita, a- cilea ti-asin sbura capulu, omu de nemicu si trada- toriu ce esci tu*). La a. 1682 merita a se însemna pre scurtu a- cestea. După inchiaierea armistițiului intre cei doi imperati, Apaffy si Teleki se re’ntorcu din Ungari’a *) Uitate: Tocma asia se tracta unii pe altii Perczel, Kos- suth, Gbrgei etc. in 184s/g. Vedi actele si corespondentiele loru; cate s’au publicata pana astadi. Not’a comp. * 13* — 76 ingrijati si umiliti. Leopoldu I. cere pace dela turci prin generalulu Aeneas Caprara, pe care’lu trimise la Constantinopole. Francii sub Ludovicii XIV. inca se batea cu Leopoldu; ei ocupaseră Alsati’a (Elsass). Tokolyi era aplecatu a se impaca cu nemții sub con- ditiune, că se i se dea titlu de princeps imperii ro- mani, 13 comitate cisdanubiane pe vidtia si amnestia generala pentru toti curutii; inse ceilalți oficiri de curuti se opusera cu taria acestui planu, dîcendu in- tre altele, că n&ntiulu promite acuma numai de spaima, era deca ei voru depune armele, ii va duce că pe oi la macelarfa, pentrucă nămtiulu nici odeniora nu si-a tienutu cuventulu datu, de ecs. lui Bocskai, Ră- koezi, Petru Zrinyi si altora, ci la prim’a ocasiune bine venita isi calcă juramentulu si subjugă pe bieții ungureni. — Intr’aceea, cu francii se iacă pace pe patru ani, care inse preste puținu se infranse. In acestu anu cade si prim’a schimbare a poli- ticei lui Mich. Teleki fatia cu Port’a otomana si cu cabinetulu Vienei. Vediendu adica Teleki, că ostili- tățile intre cei doi imperati potenti iau dimensiuni fdrte mari, induplecă pe principele, că se trimită pe Lad. Vaida la Vien’a in secretu, adica fara scirea dietei si a consiliului, pentrucă se nu afle turcii. Mi- siunea lui Vaida era, că in casu, candu nemții aru bate pe turci la Vien’a, asupra careia se spunea că voru purcede aceștia, se inchine Transilvani’a impe- ratului nemtiescu, dra lui Teleki se’i câștige gratia, ceea ce se va invedera din evenimentele urmatdric*). (Va urma). Adunarea societății Transilvani’a**). Procesu-verbale. Siedinti’a I. dumineca 28. Ian. 1869 la una ora după amiadi in localulu societății de arme etc. Presiedinti’a dlui A. Papiu Ilarianu. I. Afara de membrii adunării unu publicu nu- meroșii si alesu se adunase la acdsta siedintia, intre asistenti se deosebia mai multi deputati, senatori, pro- fesori si altii. Dn. presiedinte deschide siedinti’a adunarei prin urmatdrea dare de sdma făcută iu numele comitetului: Domnii mei! Am ondre de a supune dv. darea de sdma a comitetului. O impartu in cinci capitole: 1) Despre venitulu si cheltuielile societății dela 1. luliu pana la finele lunei Decembre an. trecutu. *) In originalu: Erdelyt kosse oda a nemet csâszârnak s Telekinek szerezzen gratiăt, mint a kbvetkezendo dolgok meg mutatjăk. **) Din lipsa de copiști ne este peste putintia de a trimite flăcărui diariu cate unu esemplariu de acestu procesu-verbalu. Pentru aceea cu ondre suntu rugate diariele romane de aici si cele de peste Carpati, se binevoiesca a reproduce după copi’a de facia. S 2) Despre cei ce s’au distinsa mai multu prin zelulu si activitatea loru, precumu si prin sumele ce au oferitu societății. 3) Despre restantie si subventiunile acordate, dar inca nerespunse. 4) Despre stipendiele societății. In fine 5) Cateva cuvinte despre atacurile Îndreptate a- supra societății. 1. Dela 1. luliu pana la finele lunei Decembre anulu trecutu, in cursu de doue trimestre, s’au for- matu 113 membri noi ai societarii si 116 donatori. Primiramu subventiuni dela unu consiliu urbanu (Ga- lați), si dela cateva rurale (Belgradu). Sum’a realisata dela toti acești membri noi, din donatiuni, subventiuni, din procentele capitalului si din estraordinare, face in totulu 10,910 lei noi si 31 bani. Din acdsta suma s’au cheltuita pentru diferite trebuintie ale societății si pentru stipendii 6213 lei si 50 bani. Remane prin urmare venitu curatu alu societarii in cursulu acestora doue trimestre 4696 lei 81 bani. Adaugendu la acdsta suma banii remasi in cas’a societarii in bonuri si in numerariu cu finele anului trecutu alu societății, după verificarea făcută de adu- narea precedinte, tienuta in lun’a Sept, in suma de 56,755 lei 46 bani, se constata, ca averea totala a so- cietarii, scotiendu tdte cheltuielile, e astadi de 61,452 lei 27 bani. Asta avere consista in trei bonuri ale tesaurului publicu si in putienu numerariu. Despre tdte acestea veți binevoi a ve incredintiă din condicele si dosariele societății si din bilantiulu casieriei,, cari tdte se supunu esaminarei dv. Craiov’a si onorabilulu ei cetatienu, membru alu societarii ndstre, dn. deputatu G. Ghitiu, acumu că si in alte renduri, s’a distinsu prin, sacrificiile făcute pentru societate. Dela dlui primiramu sum’a impor- tanta de 2916 lei noi 73 bani, adunata dela mai multi membri formati in Craiov’a. Onor. dn. Nicolae Opranu a oferitu societarii o donatiune de 500 galbeni de a se plati in cursu de 10 ani, cate 50 galbeni pe fiacare anu. (Aplause fre- netice). Onor. dn. prefectu C. Racovitia ne trimite 1604 lei noi, sum’a adunata in districtulu Romanati, din care 583 lei 33 bani dela dlui insusi (aplause). Dn. Filipescu Dubau 1007 lei noi 8 bani, adu- nati in Dorohoiu (aplause). D. Fantanenu 234 lei 44 bani, adunati in Giurgiu. D. Hodosiu 176 lei 25 bani, adunati in Roma- ni’a de peste Carpati. D. prefectu Simulescu 115 lei 53 bani, din Valcea. D. Pa vii 110 lei, din Bacau. D. Fulgeru 102 lei, din Barladu. D. Giurgea 95 lei, din Galați. D. dr. Istrati 85 lei 50 bani, din Iași si altii. In cursulu acestora doue trimestre 26 inși au — 77 — mea nu le primiramu. Si anume Consiliu judetienu de Putna . . „ „ „ Romanu . „ „ „ Botosiani . „ comunalu „ Buzeu . „ „ „ Botosiani . „ „ „ Romanu . „ „ „ Cahulu . „ „ Curtea de Argesiu .. .. de Craiov’a . . respunsu 12 galbeni seu mai multu. Aceștia se voru proclama indata conformu statuteloru de membrii ai adunării. Cei mai multi suntu Craioveni. (Aplause). Suma mai insemnata a respunsu dn. C. Raco- vitia din Caracalu 583 lei 33 bani. Apoi dn. B. Golfinenu 296 lei 29 bani; E. Ver- gotti 296 bani 25 lei; dn. Caprianu 200 lei, toti trei din Craiov’a; dna Catarin’a Panu, Craiov’a, (vii a- plause) 165 lei 90 bani si altii alte sume. 19 membri ai societății au respunsu mai multu de 10 lei noi, tacs’a prevediuta prin statute. Din a- cestia merita mențiune: Capit. Horadidnu 137 lei 77 bani; Mat. Gane, Dorohoiu, 58 lei 25 bani; I. Do- brenu, Focsiani, 58 lei 75 bani; Dim. Stamatopulo si Grig. Demetrianu, Caracalu, cate 60, mai multi cate 40 lei, intre cari Al. Romanu din Pest’a. 2. Avemu una multîme de restantie dela mem- bri in Bucuresci si in districte, atatu din anulu tre- cutu, catu si celu curentu. Afara de acdst’a s’au impartitu in totulu 238 liste si numai 83 s’au reintorsu. Dar ce e mai insemnatu, mai multe subventiuni votate in anulu tr. de consilie judetiane si comunale se ne trimită: ]. v. 4000 „ 2000 „ 1620 1. n. 200 „ 740 74 „ 1481 48 „ 370 37 1. v. 4000 „ 2000 Mai incolo sciti cumca in vdra anului 1867 con- siliulu judetidnu de Covurluiu si celu comunalu de Galați au prevediutu in bugetele loru fiacare cate 4 stipendie de cate 2000 lei vechi pentru studinti ro- mani din provinciele vecine. Administratiunea ace- stora stipendie incredintiata la inceputu societății a- cademiei, a trecutu in urma la societatea Transilvani’a. Banii s’au trimisa regulatu pana la finele anului tre- cutu. Era dela lanuariu incdce nu primiramu inca nimicu, si astufelu acei tineri aleși de societatea aca- demica si standu astadi, sub Îngrijirea nostra, cari plecaseră la institute străine in speranti’a acestora. mici subventiuni, suntu acumu in suferintia, pana ce vomu primi subventiunile dela lăudatele consilie judetienu si comunalu din Galați. Tdte mai susu atinsele subventiuni suntu pre- vediute in budgetele an. tr. ale dîseloru consilie, bud- gete cari inca de atunci suntu aprobate de guvernu in tdta form’a. Prin urmare nu incape cea mai mica indoiela, cumca aceste subventiuni le vomu primi. Cu tdte acestea, pentrucă societatea se nu sufere paguba din intardiarea incasarei si cu deosebire in ceea ce privesce subventiunile acordate de cons. jud. si com. de Galați, că se nu sufere studentii carora s’au acordatu, m’amu crediutu indatoratu de a me adresa mai anteiu eu insumi, atatu verbalii catu si prin una scrisdre particulara, catra dn. ministru de interne, dra in urma s’a adresatu formalu insusi co- mitetulu prin adres’a formala din 5. lanuariu a. c., care i-o a inmanatu o deputatiune din sinulu comi- tetului. Dn. ministru convinsu de dreptatea cererei ndstre, ne-a promisu totu sprijinulu seu. Prin urmare putemu fi incredintiati, ca peste putienu vomu primi tdte aceste subventiuni prevediute prin budgete, de multu aprobate de guvernu. In budgetulu statului pe an. tr. 1868 (minist. cult, si instr. publ.) se prevediuse o suma de 7407 lei noi si 40 bani pentru societățile Ateneulu, Tran- silvani’a, Invetiatur’a poporului romanu, Soc. de cult, din Bucovin’a si Societatea de cultura din Transil- vani’a, remaindu că dn. ministru, culteloru se impartia acdst’a subventiune, după cumu va găsi mai cu cale. Fiindu inse, ca nimene nu ne incunoscintiase, numai din desbaterile camerei din lun’a trecuta aflaramu de- spre acdst’a subventiune. Mergendu deci la ministe- riulu culteloru, din dosariele ce amu consultatu, m’amu incredintiatii, ca acdst’a frumdsa subventiune eră re- partita inca din 10. Sept. a. tr. in urmatoriulu modu: Societ. invet. poporului rom. s’a datu 1. n. 4166 96 ’ Ateneu.............................„ 2222 22 Transilvani’a . ... „ 400 — Societ. din Transilvani’a . . „ 322 22 „ „ Bucovin’a . . „ 300 — ■ 7411~40 In cursulu lunei curente ministeriulu ne-a si re- spnnsu aceste 400; fiindu inse ca socotelile ndstre erau dejă inchiaiete cu finele lui Decembre, despre acdst’a suma se va dă sdma in adunarea viitdre. In budgetulu anului curentu adunarea tierei a avutu prevederea de a deosebi, după propunerea dloru deputati Codrescu, Chitiu s. a. sum’a ce se cuvine fiacarei societăți. Societății ndstre s’a votatu 6000 1. n. De asemenea au prevediutu si in budgetele an. curentu subventiuni frumdse pentru societate mai multe consilie jud. si com., din cari cundscemu pana acumu subventiune» de 6000 1. n., acordata de municipali- tatea capitalei, subventiune care in totu momentulu ne sta la dispositiune. Ne-a votatu inca cons. jud. de Rornanati, celu de Doljiu, Ploiesci, Turnu-Seve- rinu s. a. Speramu dera ca si in acestu II. anu societatea, multiamita luminatului patriotismu alu romaniloru, va prospera că si in anulu trecutu. 3. Domnii mei, conformu decisiunii adunării din 12. Mftiu an. tr. s’a datu cea mai intinsa publicitate posibile regulamentului de concursu la cele trei sti- pendie ale societății, publicanduse in foile publice de dincdce si de dincolo de Carpati,. de asemenea s’a comunicații formalu si celoru trei societari de cultura diu Sibiiu, Aradu si Cernăuți, cu rugăminte, că se binevoiesca a primi si esamină petitiunile si atestatele — 78 — concurentiloru si a le inaintă apoi eu recomandatiune din partele acestui comitetu, pana la 1. Sept. an. tr.; s’a intemplatu inse ca, pana la 6. Oct. diu’a in care s’a intrunitu comitetulu dv. pentru Împărțirea stipen- dieloru, numai dela Sibiiu se primise recomandatiune in tdta regula. Dela presied. soc. din Aradn primi- ramu sciintia, ca acolo nu se presentase inca nici o cerere de stipendiu. De alta parte presiedintele so- cietății din Bucovin’a cerii reservarea unui stipendiu, ddca se pote, adaugendu ca va inaintă prin posta recomandatiunile cerute. Tempulu inse fiindu inain- tatu, comitetulu in siedinti’a din 6. Oct., după lungi si seridse desbateri, s’a vediutu nevoitu a imparti tdte trei stipendiele Ia trei din cei mai eminenti concurenti, ce se presentasera la terminu. Procesulu verbalu alu comitetului s’a publicata prin diare. Unulu din sti- pendistii societății s’a destinata pentru medicina in Turinu, altulu pentru litere in Paris, altulu pentru sciintiele politechnice de asemenea in Parisu. Asia ddra toti trei in Europ’a latina, ca-ci cultur’a occi- dentale latina este adeverat’a cultura romana, a caria necesitate nicairi nu se simte mai multu că la frații nostrii de peste Carpati. Li s’a data 20 galbeni bani de drumu si alti 150 galbeni pe anu. Celu din Tu- rinu are s’o scdta cu 150, dra cei din Parisu ane- voie se voru putd ajunge cu mai putienu de 200. Prin urmare pentru acești din urma comitetulu va usă de latitudinea, ce ati binevoita a-i acordă, fisandu aceste stipendie dela 150 pana la 200 galbeni. De altmintrea, după cate sciintie avemu, suntemu securi ca acești tineri voru face ondre societății prin studiele si purtarea loru. De asemenea societatea se pdte felicită de pur- tarea tineriloru aleși de societatea academica, cari se bucura de subventiunile acordate de consil. jndet. si corn, de Galați. Pre acești tineri cu micile loru sub- ventiuni academi’a nu-i potd trimite in Franci’a sdu Itali’a. Ei studidza in Austri’a. Dupace isi voru ter- mină studiele, subventiunile dela Galați, ddca ni se voru mai acordă, precumu speram u si in viitoru, se voru capitaliză, conformu statuteloru, spre a se crea din interese stipendie pentru Franci’a si Itali’a. 4. Domnii mei, in midiuloculu vertejiului pasiu- niloru politice, de care e agitata Romani’a de catuva tempu, n’aru fi nici o mirare, ddca societatea ndstra inca n’ar fi remasu neatinsa. Ddr cauta se fimu drepți si se recundscemu ca ori catu de deplorabila e vio- lenti’a limbagiului unoru diare, nici unu diariu ono- rabilii nu a atins’o pana acumu; societatea ndstra e societate de cultura, de binefacere; n’are nimicii a face cu aceea ce numesce vulgulu politica. Ea e mai presusu de verice partitu politicu. In societatea nd- stra, in adunare si chiaru in comitetu, incapu la unu locu barbatii cari sustienu cele mai deosebite opininni politice, ca-ci nu aceste opiniuni potu fi vreodată ob- iectulu desbaterei. Ast’a amu dîs’o dela inceputu, si o repetu acumu, si ast’a face tari’a si puterea societății ndstre. O singura voce s’a redicatu in senatu chiaru asupr’a societății; ddr acea voce a remasu fara nici unu resunetu, a amutitu la momentu, condamnata de tdta lumea. In urma a venitu editiunea francesa a Monitorului oficiale a publică discursulu acelui sena- toru intr’o traducere destnlu de infidele, traducere, după care societatea ndstra ar fi politica si chiaru secreta si ca banii s’aru intrebuintiă spre scopuri politice. Amu gasitu de cuviintia a respunde mai anteiu eu insumi acestui dn. senatore. După aceea a protestată comitetulu in tdta form’a. Protestulu s’a publicații in diarie. De asemenea s’a. comunicata si dlui ministru de interne in traducere francesa, cu rugăminte, că se binevoiesca a ordonă redactiunii, se’lu publice in edi- tiiinea francesa a Monitorului. Dn. ministru a bine- voita a ne promite acest’a. Societăți politice suntu permise in Romani’a. Ddr puterea, precumu amu disu, a societății ndstre sta chiaru intru aceea, că e mai presusu de politica efe- mera a dîlei. Scopulu societății ndstre e cultur’a na- ționala, e ajutorarea fratiloru noștri in suferintia. Care e romanul u, fie de verice partitu ar fi, care ne ar refusa concursulu seu’?! Societate de cultura si binefacere, noi nu putemu fi decatu in armonia si in pace cu tdta lumea. De acdsta pace ne bucuramn si in sinulu nostru si afara din societate. Rare societăți se bucura că a ndstra de respectata si stim’a tuturoru. Ve aduceți aminte de just’a indignatiune, ce a coprinsu pe toti acea voce isolata din senatu si acea traducere francesa. In siedinti’a din 13. Dec. a camerei onor, si elocuen- tulu deputatu Chitiu se redică cu acea remarcabila interpelatiune, pe care o cundscemu cu totii, făcută asupra calomnieloru Îndreptate contra societatiei nd- stre. (Vii aplause). Dn. ministru, departe de a con- testă erorile traducerii, a binevoitu a promite, ca in viitoru are se ingrijesca, că asemine lucru se nu se mai intemple. Intr’o siedintia din lanuariu deputatii Codrescu, Chitiu s. a., unulu dintr’o parte, altulu din alt’a a camerei, propuseră o subventiune pentru so- cietate, care se si acordă. (Vii aplause). Totu atunci onor. dn. vicepresiedinte alu camerei, dn. Rosetti, (a- plause), interpelă pe dn. ministru de culte pentru sub- ventiunea ce ne eră acordata prin budgetulu an. tr. si facă a se constată, ca societatea inca nu o primise. In siedinti’a din 15. Ian. totu dn. Codrescu lauda, că si dn. Chitiu cu o di mai nainte, esemplar’a regula- ritate a administratiunii societății ndstre si apera liber- tatea si independinti’a ei contra a verice amestecu guvernamentala. Comitetulu, domnii mei, s’a gasitu datoriu a aduce formale multiamiri acestora generoși amici si societății. Unu lucru mai insemnezu: cartea III. si IV. s’a publicata. In acdst’a, pe langa alte acte ale socie- tății, se cuprinde list’a tuturoru membriloru societății pana la 1. luliu 1868. Oricine a contribuita la so- cietate pana la acestu terminu, si nu s’ar vede tre- cuta cu sum’a ce a respunsu, e rugata a reclamă. — 79 — Astufelu stamn noi astadi, domnii med; micele atacuri îndreptate asupra năstra se ne incurageze si mai multu a merge inainte pe bun’a cale ce amu a- pucatu. In catu tempu scopnlu nu-lu vomu perde din vedere, in catu tempu concordi’a va domni in sinulu nostru, societatea se va bucură că pan’ acumu de stim’a, respectulu, de ajutoriulu si sprijinulu tutu- rora , si generatiunea viitore ne va binecuventă. — (Aplause prelungite). II. După acăsta dare de săma, dn. presiedinte, conformu art. 24 din statute, propune alegerea a trei secretari din sinulu adunarei. Se alegu si se proclama de secretari ai adunării dd. Gr. Demetriade, N. B. Drocu, P. G. Cetatienu. (Va urma). Monumentu lui Andreiu Murasianu? De candu pe la inceputulu anului 1868 s’a vor- bitu adău’a dra in cateva diarie romanesci despre proiectulu unui monumentu in memori’a lui Andreiu Murasianu; de candu spre același scopu se deschisese si aici in Brasiovu una lista de colecta naționala, — publiculu nostru remase intru așteptarea celoru ce era se se intemple in acesta causa. Acumu după unu anti de dîle, veni mai multora in mente, că se în- trebe, la ce stadiu voru fi ajunsu mesurele luate spre susu atinsulu scopu; deca comitetulu alesu a mai fa- cutu ceva in acăsta direcțiune, seu că elu va fi si- stata tdte lucrările, fiinducă nu se mai aude nemicu despre acelea. Ceea ce suntemu noi in stare de a impartasi pu- blicului in acăsta causa este numai atat’a, că comi- tetulu respectiva ținuse, paremi-se doua siedintie, de- numise una comisiune pentru elaborarea unui planii, alăsese unu casariu ad hoc si însărcinase pe pre- siedentele cu compunerea unui apela, care apoi că proiecții se citi in una siedintia publica a membriloru casinei in lun’a lui Fauru a. tr. De atunci nu scimu se se fia mai facutu altuceva, decatu că intr’aceea poesiile lui Andreiu Murasianu s’au supusa in unele foi la cate una critica scientifica. Unora li se pare, că acelea critice ar fi alterata zelulu multora; pen- trucă din acelea s’ar fi vediutu, că ar fi dmeni, carii nu aru suferi bucurosu, că se se faca lui Andreiu Murasianu nici unu feliu de apoteosa. Altii sunt de opiniune, că acelu dn. comerciantn, carele este aucto- riulu proiectului, n’a nemeritu momentulu si că a esitu prea curendu cu proiectulu seu. Sunt ărasi, carii voiescu a sci de alte cause secrete, chiaru familiari. Fia cumu va fi, noi credemu că ne implinimu una datorintia de pietate, dăca vomu impartasf aici incai proiectulu de apelu, despre carele ne fu vorba mai susu. Același sună: „Amdrea si stim’a pe care o pastrăza locuitorii romani din Brasiovu pentru productele poetice ale fe- ricitului in Domnulu poetu laureata Andreiu Mura- sianu, este comuna loru cu națiunea intrăga. Romanii inse de aici mai au si alte titluri, care’i indatorăza a perpetua memori’a lui Murasianu din generatiune in generatiune. Elu a vietiuitu in midiuloculu nostru 15 ani*); elu că profesorii! a respanditu la tinerimea nd- stra lummele sciintieloru si a implantatu in inimele fragede sementi’a virtutei; elu a tradusu cartea renu- mitului pedagogii Salzmann si-o a datu in manile mameloru că una candela luminatdria, la care se vedia mulțimea pericoleloru in educatiune; elu alaturea cu noi a datu fatia cu tdta terorea aniloru 1848 si 49; elu a colaboratu la Gazeta iu cursu de 10 ani, pre candu aceeași numeră numai dîlele, era nu anii, pen- trucă sabi’a lui Damocles o amenintiă din dona parti; elu apoi la an. 1861 crediendu că este amerintiatu in ecsistenti’a sa, se re’ntdrse din Sibiiu ărasi in midiu- loculu nostru, de unde’lu dusese unu destinu ferosu si unde se re’ntdrse cu simburele unui morbu din cele mai periculdse; in fine osementele lui Andreiu Murasianu repausăza alaturea cu ale parintiloru si fratieniloru nostrii! Atatea titluri de amdre, stima si gratitudine voru justifica in fati’a natiunei dorinti’a ndstra de a inaltia in memori’a fericitului nostru amicu unu monumentu duplu, dintre care unulu deasupra cenușiei lui, ăra ¹ altulu propriu de a transpune numele poetului And. Murasianu dela una generatiune la alt’a prin decur- sulu tuturora secoliloru. Prin actu subscrisu in 27. Dec. 1867 (8. Ian. 1868) cativa concetatieni ai nostrii s’au invoitu si au decisu a ridica la mormentulu lui Murasianu unu monumentu de metalu, ăra la scdlele de aici unu inter nat u, său cumu se mai numesce, alumneu, cu scopu de a se primi si scuti in același mai alesu școlari si stndenti fara dare de mana, cumu si de aceia, ai caroru pă- rinți voiescu, că fiii loru se stea sub deaprdpe supra- veghere, cumu amu dîce a mandatariloru educatiunei si institutiunei publice. Scopulu anumitu la loculu anteiu ar fi pdte mai usioru de ajunsu; scopulu inse alu doilea cere con- cursulu patrioticii alu tuturora connationaliloru nostrii. înainte cu ani dduadieci numerulu scolariloru de naționalitate romanesca in Brasiovu abia era 100; astadi acelu numeru ajunge la siepte sute (700). Mai nainte abia vedeai in Brasiovu cate 2—3 studenti din ț Romani’a; in dîlele nostre numerulu acestora trece la optudieci, ăra ddca simptomele nu ne insiăla, apoi acestu numeru va cresce ne’ncetatu si cu atatu mai vîrtosu, dăca se va lua in consideratiune pusetiunea cea fericita a comunei ndstre. Apropierea de frun- *) In Martin alu a. 1838 representantii dela Adormirea prea- curatei, determinați a preface scoluti’a comunala in scola primăria, seu cumu se dîce normala, cu trei seu si patru clase, chiamara si pe Andreiu Murasianu dela Blasiu la Brasiovu; era fiinducă ropausatulu nu mai fusese in Brasiovu, si neeesistendu pe atunci nici unu feliu de comunicatiune periodica regulata pentru ca- latori, nici macaru intre Brasiovu si Sibiiu, trimisera pe profeso- riulu primariu cu trăsură luata inadinsu, pentru câ se ’lu aduca dela Sibiiu, unde avea se vina A. M. tariu, aerulu curatu, ap’a sanetdsa. vioitiunea comer- ciului, si totuși viati’a aparata de sgomotulu si tenta- tiunile capitale] ora mari europene, eca totu atatea a- vantage pentru institutinne si cducatiune, asemănata celei din Geneva, Ziirich, Basilia s. a. Romanii din Brasiovu inse au sacrificatei pentru infiintiarea scdleloru primărie de ambele secse si pen- tru aceloru ghnnasiali in restimpu de 18 ani preste una suta cincidieci mii fiorini, seu la 30 mii galbeni. Una mana de dmeni, adica avuti cu lipsiti, mari cu mici, abia 10 mii de suflete, apasati totuodata de alte contributiuni cerute mai alesu pentru stătu, au tre- buitu se si mai obosdsca. Cu tdte acestea loru nu le este ertatu a se opri acilea. Trebuintiele natiunali sunt legionu; remanerea fn urm’a altora e spaimantatdria. Intre acestea impregiurari fdrte grave, subscrisii insarcinati de catra concetaticnii loru, isi iau voia a face apelu catra națiune si a o ruga, ca se binevoidsca a ne sta in ajutoriu cu o suma pana la diece mii galbeni pentru scopurile susu aratate. Pentru intre- buintiarea cu santienia si scumpatate a sumeloru care voru incurge, garantdza representantiele comunali iu modu solidariu, era subscrisii sunt ecsecutorii vointiei aceleiași că aleși de catra densa. In același timpu alu decurgerei subscriptiuniloru on. eforia a scdleloru ingrijesce pentru pregătirea pla- nuriloru necesarie la ecsecutârea technica a monumen- teloru proiectate, pentru care indata ce voru incurge ²/₃ parti ale sumeloru preliminate, se va si publica unu concursu in mai multe foi publice. Tdte sumele cate se voru dărui pentru scopurile aratate, fia mari sdu mici, fia mii’a bogatului sdu obolulu veduvei, se voru acvita prin cateva diuarie natiunali, pentrucă nu numai generoșii daruitori, ci si publiculu intregu se aiba cunoscintia de aceleași. Despre tdte spesele cate se voru face pana la ridi- carea atatu a monumentului, catu si a internatului, se va purta computu regulatu, carele drasi se va publica la tempulu seu. Tdte sumele adunate se voru nainta si numera la cass’a scdleloru prin midiulocirea dlui Dim. lencio- viciu, concetatidnulu si confratele nostru, carele avii bu- nătate a lua asupra’si insarcinarea de cassieriu ad hoc. Domniloru si ddmneloru, confrați si consorori! Vandalismulu secoliloru trecuti, insocitu si ajutatu de dreptulu pumnului si inspiratu de egoismulu cuceri- toriu, statorise o macsima de stătu, in puterea careia orice urma istorica de cultura romana si romanesca trebuea se se stdrga de pre acestu pamentu adapatu cu atata sânge si sudori de sânge, precumu si se se desradecineze din mințile si inimele romaniloru tdta amdrea pentru sciintie, arte si in genere pentru toti ramii acelei culture moderne, care face pe omu se’si simți a demnitatea sa si conduce pe popdra in calea virtutei si a gloriei. Romanii transilvani au con- sciinti’a deplina a acestei conditiuni deplorabile, la care au fostu reapasati prin nedreptatea secoliloru. Tocma pentru acdsta ei atatu de 170 ani, catu si mai vîrtosu dela 1848 incdce au facutu totu ce lea stătu ts prin putintia, spre a sfarma catusiele nesciintiei si ale | barbariei. Sustienemu fara temere de erdre, că ei de j 20 ani incdce au scosu din pungile loru pentru bise- 1 rice, scdle si alte institute catu de cultura, catu filan- ] tropice natiunali, preste l’/₂ milionu fiorini (300 mii galbeni); dra acestea sacrificia le făcură ei dupace fuseseră depredati si despoieti de averile loru prin ' unu resboiu civilu barbaru si furiosu de 10 luni, si ■ dupace* impositele publice se incarcara pe cerbicea ■ loru la o suma de cinci ori mai apasatdre, decatu fu- J sesera acelea pana in 1848. ; Cu tdte acestea, pentrucă romanii se tiena o no- \ bila concurentia cu popdrale conlocuitdrie, ei aru tre- , bui se scdtia in interesulu culturei si alu consolidarei . loru natiunali sume indiecitu mai mari, decatu arata cifrele susu însemnate. Inse de unde? Le mai lip- sescu celu putienu inca 40 scdle primărie, vreo cinci gimnasia, scdle comerciali si technice, le lipsesce co- rdn’a toturoru asiediementeloru scientifice, universi- tatea. Fara atatea institute scientifice ei voru fi con- damnați a mai invetia inca multu timpu in scdlele al- tora, numai că din gratia si cu pericolulu desnatiu- nalisarei proprie in folosulu altoru popdra. Eca adeverat’a causa, pentru care si noi ne ve- diuramu constrinsi a face apelu spre ajungerea sco- pului nostru, catra națiunea intrdga, dra nu numai catra o parte a ei. Sciinti’a este putere; ea este totuodata adeverat’a lauda si gloria a poporaloru Europei. Pe acestu te- renu, in acdsta direcțiune ceremu noi astadi concur- sulu ajutoriultti materialii dela connationalii nostrii. Voimu se avemu unu localii scutitoriu pentru culti- vatorii sciintieloru. Brasiovu, lun’a lui Fauni 1868.“ In Maiu alu an. 1848 se născuse ide’a naltiarei unui monumentu nationalu la Clusiu in memori’a ce- loru triumviri ai literaturei ndstre naționale, Samuilu, • Georgie si Petru. In Nasaudu se proiectase monumentu pentru Ma- rianu. In Salagiu monumentu pentru Barnutiu. In Brasiovu monumentu lui Andreiu Murasianu. Unoru străini li s’au naltiatu mon umente din pun- j gile ndstre. Ore dintre romanii transilvani nu au repausatu pana astadi nici unulu, a cărui memoria se merite a. fi pastrata la posteritate? Ori-ce parte de pamentu, care este locuita d^ j, dmeni isi si isi pastrdza cumu amu dîce, tipulu, fisio- a nomi’a, care i se intiparesce de catra dmenii, carii | locuescu pe aceea. | Se cautamu preste totu impregiuru de noi aici | in acdsta tidra muntdsa si se ne intrebamu anteiu, j care este fisionomi’a tînuturiloru ei considerata ctjl ochi de romani, si alu doilea, ddca ne place nduaj acdsta fisionomia. Acdsta inse este una tema, la carQÎ speru că vomu mai reveni vreodată. — 81 — Nr. 98—1869. Protocolulii siedintiei Innaric a comit, asoc. trans. rom. tienute in 2. Martin e. n. 1869 sub presidiulu Rev. dn. vice,- presied. loanu Hanni’a, fiindu de facia ddnii membrii ai comit. II. sa dn. consil. aulicu lacobu Bolog’a, II. sa dn. consil. gub. Pav. Dunc’a, dn. senatorii P. Rosc’a, dn. capit. in pens. loanu Bradu, dn. adv. dr. loanu Nemesiu, dn. dr. Nicolae Stoi’a, dn. par. si prof. Zacli. Boiu, dn. prof. loanu Popescu si dn. secret. II. loanu V. Rusu. §. 16. Presidiulu incunosciintieza, ca dn. casariu alu asoc. din caus’a morbului nepotenduse presentă nici la ast’a siedintia, a trimesu conspectulu despre starea cassei asociat., carele cetinduse se vede, cum- ca cass’a asociat, pre tempulu acestei siedintie, după subtragerea erogateloru de pan’ acumu, are in pro- prietatea sa sum’a de 39,218 fl. 90⁵/₁₀ cr. Se iea spre sciintia. §. 17. Presidiulu aduce la cunoscintia, ca Rev. dn. canonicu metrop. Gregoriu Mibali a oferitu la asociatiune o obligațiune urbar. transilv. de 100 fr. in. c. Nr. 23,279 cu cuponii dela 1. lanuariu 1869, care o si preda in faci’a siedintiei, spre a se trans- pune dlui casariu alu asociatiunei. Conclusu. Comitetulu primesce cu plăcere acestu ofertu si numitulu domnu oferente, conformu §-lui 6 din statute, se dechiara de membru ord. alu asocia- tiunei pentru totudeaun’a. §. 18. Presidiulu mai aduce la cunoscinti’a co- mitetului, cumca Rev. dn. protopopu si colectoriu alu asociat. loanu Petricu pre langa charti’a din 22. Ian. 1869 Nr. 12 a trimisu la asociatiune sum’a de 28 fr. 88 cr. v. a. că procente obvenitdrie după capitalulu de 500 fr. m. c., cu care dn. parochu din Resnovu Rudolfu Petricu datoresce asociatiunei, si anume pre restempulu dela 14. luniu 1868 pana la 14. Decemb. 1868 a 5°/₀ ~ 13 fl. 13 cr., era dela 14. Decembre 1868 pana la 14. luniu 1869 h 6% — 15 A- 75 cr., cu totulu 28 fr. 88 cr. v. a. Se iea spre sciintia si banii trimiși se transpunu cassei asociatiunei. §. 19. Secret. II. cetesce o scrisdre a dlui secr. I. Gr. Baritiu, prin care domni’a-sa aduce la cunoscinti’a comitet., cumca după intimatulu comit, ddto. 16. Ian. a. c. relativu la tipărirea fdiei asociat, in cate 750 ecsempl. pana la Nr. 4 l’a primitu numai in 18. Ian. a. c., precandu Nr. 2 eră deja tiparitu in 500 ecsempl., asia ’i eră preste putintia a mai lasă se se mai cu- lega de nou si a se tipări inca 250 ecs. pana la com- pletarea Nrului de 750 ecsempl., cu atatu mai virtosu, cu catu ca considerandu Nrulu neinsemnatu alu abo- natiloru la fdi’a asociatiunei, eră si de prisosii a mai cheltui pentru tipărirea atatoru ecsempl.; din acestu motivu deci a aflatu cu cale, că si Nrii 3 si 4 se se tiparesca numai in cate 500 ecsemplaria. Conclusu. Procederea dlui secret. I. G. Baritiu referitdria la tipărirea fdiei asociatiunei in 500 ecs. se iea spre sciintia cu aprobare, si se decide, a i se rescrie in acestu ințielesu. Secret. II. cetesce scrisdrea, resp. respunsulu ve- nerabilului consistoriu grec. cat. romanu din Oradea- mare ddto. 21. lanuariu a. c. Nr. ⁷⁴o/ₗ₉ datu la re- cuisitiunea comitet, asociatiunei din 22. Sept. 1868 Nr. 248 in privinti’a estradarei mamiscripteloru lui Clainu si Sincai, aflatdrie in bibliotec’a episcopdsca de acolo. Acelu venerab. consistoriu in susu laudat’a sa scrisdre respunde, cumca dupace ecsel. sa nou denu- mitulu metropolitu alu Albei-Julici se va asiedia in scaunu, acele manuscripte se voru strapune acolo, spre a mediuloci apoi ecsel. sa tipărirea acelora ma- nuscripte, cumu va afla mai acomodatu si mai core- spundietoriu scopului. Conclusu. Scrisdrea vener. consistoriu romanu din Oradea-mare se iea spre sciintia cu aceea, ca după asiediarea noului metropolitu in scaunu, se se reproducă de nou in siedinti’a comitetului spre a se lua ulteridrele mesuri, ce se voru afla de lipsa după impregiurari in respectulu obiectului cestiunatu. §. 21. Secret. II. sub Nr. 62 alu protocol, agend. "referdza, ca vener. consistoriu metropolit. din Blasiu a satisfacutu rogarei comit, asociatiunei din 22 Sept. N¹’- ”71868 faCUte in urm’a insarcinarei primite dela adunarea gener. din Gherl’a p. XXVI, că adeca pa- rochii resp. se se provdce din partea ordinariateloru romane a îndemna pre poporu, că se contribue catu de catu la sporirea fondului asociat, si că resultatulu mesuriloru luate in ast’a privintia a si trimisu la aso- ciatiunea 95 fr. 65 cr. v. a. că colecte adunate de unii protopopi si preoți. Conclusu. Comitetulu luandu spre plăcută sciintia raportulu secret. II., decide, că venerabilului consi- storiu metropolitanii pentru dispositiuuile luate in in- teresulu sporirei fondului se-i-se esprime multiumita, dra acelora protopopi si preoți zeloși, cari s’au ara- tatu activi in interesulu asociatiunei, se li se esprime recunos^d®, si cu deosebire preotului din Tolgyes Michailr^TJobranu, carele se se si incunosciintieze despre acdst’a la recuisitiunea comitetului prin vener. ordinariatu metrop. corcernente, era banii trimiși se se transpună cassei asociatiunei. * §. 22. Secret. II. presenteza testimoniale scolast. pre semestr. I. an. scol, curente, produse din partea stipendiatiloru asociatiunei Nicolau Prosteanu, iuristu in alu III. anu la academi’a regia din Sibiiu, si ale lui Ioane Masimu, studente in VI. clasa la scdl’a reala de aici. -— Se iea spre sciintia. §. 23. Pentru verificarea protocolului acestei sie- dintie se realegu dd. membrii ai comitet. lacobu Bo- log’a, Pavelu Dunc’a si dr. Ioane Nemesiu. Cu aceste siedinti’a comitetului începută la 4 '/₂ dre după amiadi se încheia la 7 dre sdr’a. Datulu că mai susu. I. Hanni’a, mp. v.-pres. I. V. Rusu, mp. secr. II. S’a verificatu in 5. Martin 1869 prin lacobu Bolog’a mp., P. Dunc’a mp., dr. Nemesiu mp. 11 — 82 — 1 Ad Nr. 67 — 1869. CONSPECTU despre următorii domni membri ai asociatiunei tran- silvane romane, carii au contribuita tacs’a anuale, catu si restantie dela tipărirea unui astufeliu de conspecta in 6. Fauni 1866 incdce, si suntu după conclusulu adunarei gen. tienuta in Gherl’a in 25. si 26. Aug. 1868 (vedi pag. 615 a Transilvaniei) de a se publica. (Continuare). Tₐcₛ.ₐ ᵢₒ ᵥ. Pₑₙₜᵣₙ fr. cr. dipl. fr, Dn. Puscariu cav., de Ioane, consil. de secțiune la ministeriulu regiu ungurescu din Pest’a, pro 186⁵/ₑ, %, %............................. 15 — — „ Pauru Ioane, parochu in luncu, pro 186⁵/₆ 5 — — „ de Popu Gregoru, fiscalu pens. in S.-Sebesiu, pro 186%, %, 7s................................... 15 - - „ Popu Augustinu, protopopu in Alb’a-Juli’a, pro 186%, %, %..............................15 — — „ Puianu Vas., jude cerc, in Sancelu, pro 186% 5 — — „ Popu Nicol-, parochu in Fenesiu sas., pro 186%, %, % 15 - - „ dr. Populoane,concipistu in Pest’a, pro 186⁵/₆ 5 — — „ Popu Georgiu, perceptore in Alb’a-Juli’a, pro 186%, ⁵/fᵢ.....................................10 — - . „ de Popu Vas. Harsianu, asesoriu in Abrudu, pro 186%, %, 7s................................... 15 - - „ Popu Vas. Stragianu, parochu in Câmpeni, pro 186⁵/fᵢ t...................................... 5 — — „ Papfiu Justinu, profesoriu in Oradea-mare. pro 186%, %, %..........................: 15 - - „ Popescu Ioane, profesoriu si control, alu asociat, in Sibiiu, pro 186⁵/c, %. 7s • • 15 — — „ Popu Georgiu f, comite supr. in Aradu, pro 186%, %, %...............................15 - - „ Popoviciu Bucuru, negut. in Hatiegu, p. 186% 5 — 1 „ Popu Georgiu, econ. in Blasiu, pro 186%, % 20 — — „ Popu Teodoru, parochu in Faragau, pro 186%, 7c % • • ᵣ................... 15 ~ - Comun’a Ponorelu pro 186⁵/₆ ...................... 5 — — Dn. Popu Sim. Mateiu, not. consist, in Blasiu, pro 186%, %, %............................ 15 - - R. fin. Papfalvi Const., canonicu in Blasiu, pro 186%, %, 7s ............................. ■■ ³⁽⁾--------- Dn. Popu Gavrilu, prof. in Blasiu, pro 186%.%,7s 15 — — „ PopuLadislau,mag.depostainBlasiu,p.l86% 5 — — „ Popescu Ioane, adm. protop. in Mediasiu, pro 186%, %, % ■..............................15 - - „ Panga Moise f, dir. scol, in Orlatu, pro 185% 5 — — „ Popu Leontinu, asesoriu in Clusiu, pro 186%, „ Poparadu Mihailu, c. r. capit. pens. in Po- siort’a, pro 186%, %, 7₈.....................15 — — „ Popescu Petru, prot. inFagarasiu, p. 186%,% 10 — — „ Pantiu Const., asesore sed. in M. Osiorheiu, pro 186% ..................................... 5 — — „ Popu Mat. de Gridu, asesoriu de tabla reg. in M. Osiorheiu, pro 186%, %, 7s‘' • • 15 — — „ Popoviciu Nicol., protop. in Orastia, pKH86% 5 — — „ Popu Petru, vicariu in Hatiegu, pro 1^16%,'.% 10 — — „ Papu los, jude sing. in Clusiu, p. 186%,%% 15 — — „ dr.PascuVas.,medicupriinudereg.,pr6186% 5 — — „ Pamfiliu Ioane, prot. in Clusiu, p. 186%,%,7S 15 — — „ Popoviciu Servianu, consiliariu la 'Jud. sup. in Sibiiu, pro 186%, %, %, 7s • • • — — „ Pauleli Vasil, prot. in Rosi’a, pro 186%, %,% 15 — — „ Popoviciu Georgiu, par. in Orastia, pro 186% 5 — — „ dr. Popu los. Sdăgyi, episcopu in Oradea mare, pro 186%................................ 5 — — Tacs’a In r. fr. fr. cr’ * 2 galb. — 10 —- — 10 - ~~ 5 — " 15 — - 5 — — 5 — — 10 — — 10 — 1 2 galb. — — 2 galb. — — 1 galb. — — 3 salb. — — pentrn Du. Papa Vasiliu din Bucuresci pro 186%, ⁵/₆ „ Persienariu Georgiu, parochu in Brasiovu, pro 186%, % ......................... „ PopasuConst., negut. inBrasiovu, p. 186%,% „ Piposiu Vicloriu, amploiatu in Alb’a-Juli’a, pro 186%........................................ R. dn. Popu Macedonu, prepositu in Gherl’a, pro 186%, %, 7S................................. Dn. Petco Lazaru, advocatu in Dev’a, pro 186% „ Papiu Ioane, protopopu in Dev’a, pro 186%; „ Piposiu Vasil , protopopu in Hondolu, pro 186%, %.................................... „ Popu de Boereni Ioane, protopopu in Ciucu- Cristuru pro 186%, 7s .......................... „ Petrescu Georgiu, adv. in Bucuresci, pro 186% „ Palia loanu I., advoc. in Bucuresci, pro 186% „ Petrescu Z. in Bucuresci pro 186% . . „ Pizu Pompilie, advoc. in Bucuresci, pro 186% Pascalu Aristidu, adv. inBucuresci, pro 186% 4galb. — — R. dn. Papp Ioane, abate canon, in Oradea- mare, pro 186%, %, %............................ Dn. Popu Georgiu de Basesci, jude orf. in Ba- sesci, pro 186%, ⁵/B, %, 7₈ ... _. „ Popu Mih. de Basesci, subjude in Basesci, pro 186%, %. %.................................. „ Populoane,juratu inDominicu, p. 186%₃,³/₄, G/₇ „ Pavelu Leone, prof. in Naseudu, pro 186% „ PuscariuIos.,ases.inZernesci,p. 186%,⁵/G,%. „ dr. Popu Stefanu, fisicu distr. in Naseudu, pro 186%, % .............• ■ _• • „ Popu Ananie, protopopu in Morlac’a, ‘ pro 186%,%,% ........................... „ Popescu Vasiliu, parocu in Jucu, pro 186% „ PopuVas., protopopu in Santou, pro 186%,% „ Porutiu Samuilu, consiliariu gub. in Clusiu, pro 186% ....................................... „ Porutiu Vas., adm. protop. in Almasiu-mare, pro 186%, 7s.................................... „ Popu losifu, subjude in Ilb’a. pro 186%, 7s ,, Popu Ioane, posesoriu in Cristoltiulu-mare, pro 186%........................................ „ Popu Vasiliu, adm. protop. in Derj’a. pro 186%, 7s........................................ „ Popu Sam., perceptoriu inClusiu, prol86%,7s „ Popu Ioane, parochu in Vizocn’a, pro 186% „ Popu Moisi, parochu in Tih’a, pro 186⁴/₅,⁵/₆ ,, Popu losifu, v. capitanu in Siomcut’a-mare’ pro 186%, 3/₄, %, %, %,%>.... „ Porcius Fior., v. capit. in Naseudu, pro 186% „ Pavelu Mihaiu, vicariu in Slatin’a,,pro 186%, 3/ 4/ 5/ 6/ 7/ /4’ /5¹ 16' hi /S.......................... „ PopuAlecs.,esactoru inMiresiu-mare.p.1877a „ Alecsandru de K. Monostoru, jude cercuale in Monostoru, pro 1867s......................... „ Patitia Rubinu, v. notariu in Abrudu, pro 1867ₛ „ Papiu Ioane, profesoriu in Naseudu, pro 1867₈ „ Popu Ioane, protopopu in Vadulu-Marma- tiei, pro 1867g................................. „ Popu Teodoru, protop. in Ortelecu, pro 1867ₛ „ Popu Vasiliu, v. notariu in Gherl’a, pro 186% „ Popu Nicolau, profes. in Naseudu, pro 1867s „ Rainai Ignatiu, fiscalu in Dev’a, pro 186% „ Romanu Alecsandru, profesoriu si redact. in Pest’a, pro 186%, %, %, % ... „ Redane Vas. Ludovicu, oficialu silv. pens. in Huneddr’a, pro 186%, %....................... „ Russovaz Alecs., c. r. capitanu in Lemberg, pro 186%........................................ 30 — — 40 — — 15 — — 15 — — 5 — — 15 — — 10 — — 15 — — 5 — — 10 — — 5 — — 10 — 1 ' 20 — — ⁵ — ¹ i io — _ io — _ 5 — — 10 — — 30 — _ 5 — — 30 — 1 5 — — 5 — — T 20 — 1 ■ 10 — — j 5 — — j — 83 — Dn. Renieri Hrisanft, eromonacu in Lemberg, ⁱo Y-c“.; pro 186%........................................... 5 — „ Romanu Ludovicu, c. r. capitanu in pens. in Brasiovu, pro 186% ............... 5 — „ Rosc’a Savu, negutiatoriu in Brasiovu, pro 186%, %, %........................................ 15 - „ Ratiu Ioane, protopopii in Hatiegu, pro 186⁴/₅, 7c, %> 7s............................. • • • • 20 — „ Ratiu Georgiu, profesoriu in Blasiu, pro 186%, %, 7s................................... 15 - „ Rusu V. Ioane, protopopu si secret. II. alu asoc. in Sibiiu, pro 186%, %, % • • • 15 — „ Romanu Ioane, fiscalu in Fagarasiu, pro 186%, %....................................... 10 - „ Rosc’a Georgiu, proprielariu in Zlatn’a, pro 186%, %....................................10 — „ Romanu Georgiu, asesoriu la tabl’a reg. in M. Osiorheiu, pro 186%, %......................10 — „ Romanu Yisarionu, proprietariu in Resinari, pro 186%, %, ⁷/₈.............................. 15 — ,, RosiescuVasiliu, protop. in Clusiu, pro 186% 5 — „ dr. Ratiu Ioane, advocatu in Turd’a, pro pro 186%, %,%,.% ..............................20 — „ Ratiu Vas , prolesoriu in Blasiu, pro 186%, % 10 — „ Rosiu Vasiliu, proprietariu in Alb’a-Juli’a, pro 186%, % 10 — „ Radoviciu Radu, negutiatoriu in Brasiovu, pro 186%, % ......... 10 — „ Rosc’aPetru, senat, in Sibiiu, pro 186%,%,% 15 — „ Rosetu Costinu din Orasia tienutulu Ba- căului ’pro 186%............................1 galb. — R. dn. Ratiu Vasiliu, prepositu in Blasiu, pro 186%, %....................................... 15 — Dn. dr. Racuciu Demetriu, advocatu in Sibiiu, pro 186%, % 10 — „ Romontiai Ioane, parochu in Saadu, pro 186% 5 — „ Rosc’a Petru, protopopu in S. Petru, pro 186% 5 — „ Radu Sam., v. fiscalu jₙ Fagarasiu, pro 186% 5 — (Va urina). Pentru dipl. fr. 1 1 Ad Nr. 110-1869. Publicarea baniloru incursi la asoc. parte câ tacse de m. ord., parte câ colecte, dela siedinti’a comitet, asoc. tienuta in 2. Ian. a. c. pana la siedinti’a aceluia din 2. Martiu a. c. I. Tacse de membrii ord. 1) Dela dn. Georgiu Filipu, advocatu in Ercavasiu, tacs’a pre an. 186%.......................................5 fr. 2) Dela Ilustrit. sa dn. consiliariu de finantia Petru Mânu tacs’a de membru ord, pre an. 186% . . 5 „ 3) Dela dn. jurislu absolutu si notariu comunale Ilariu Mutiu Urechia, tacs’a de m ord. pre an. 186% . 5 „ 4) Dela dn. jude regiu Simeonu Balomiri tacs’a pre anii 186%, %.............................................10 „ 5) Dela dn. protopopu in Morlac’a Anani’a Popu tacs’a de m. ord. pre anii 186%, %........................ . 10 „ 6) Dela dn. cancelistu in pensiune Gregoriu Hangea tacs’a de membru ord......................................5 „ 7) Dela dn. Petru Decei, parochu rom. cat. in Sighi- sior’a, tacs’a pro 186% 5 fr., pent. dipl. 3, cu tot. 8 „ 8) Dela dn/ prepositu capitulariu Macedonu Popu tacs’a de m. ord. pre anulu 186%.................................5 „ 9) Dela reverend, dn. canonicii Anderco tacs’a de m. ord. pre anulu 186% . *............................. 5 „ 10) Dela dn. notariu consistor. Lazaru Huz a tacs’a de membru ord. pre an. 186% .....................10 „ 11) Dela dn. protopopu alu Vadului Ioane Cristea tacs’a de m. ord. nou pre a. 186% si pentru diploma . 6 „ 12) Dela dn. oficiala silv. in pensiune Ludovicu Vasiliu Redone tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . . 5 fr. 13) Dela dn. Alecsandru Lebbu, proprietariu in Sibiiu, tacs’a pre an. 186%......................................5 „ 14) Dela dn. parochu in San-Georgiu Simeonu Tanco tacs’a de in. ord. pre anii 186%, % .... 10 „ 15) Dela llustr. sa dn. archiep. si metropol. dr. Ioane Vancea pentru diploma............................... 1 ,, 16) Dela dn. jude proc. in Mogagi’a I. Buzor’a pentru dipl. 1 „ 17) Dela dn. protop. loanu Vicasiu tacs’a pre an. 186% 5 „ 18) Dela dn. administr. protopop, in Cosiocn’a Dumitru Szabo tacs’a de m. ord. pre an. 186% .... 5 „ 19) Dela dn. canonicu metrop. Gregoriu Mihali in obli- gațiune urbar. Nr. 23279 cu cuponii dela 1. lan. 1869 că membru ord. pre vietia......................105 „ 20) Dela dn. Michailu Munteanu, proprietariu in Hatiegu, tacs’a de m. ord. pre an. 186% ..................... 5 ,, 21) Dela dn. viceprotopopu in Siomcut’a losifu Oroianu tacs’a de m. ord. pre au. 186% si pentru diplom’a 6 „ II. Colecte. A) Prin laudabil’a staruintia a Rever, dn. Ioane Fekete a intratu sum’a de 7 fr. v. a. si anume dela urmatoriale comune: 1) comun’a bisericesca Cergaulu mare 3 fr., 2) comun’a bisericesca Craciunelu 2 fr., 3) comun’a bis. Blasiu 2 fr. 7 f. B) Prin laudabil’a staruintia a dlui protop. gr. cat. Leon- tinu Leonteanu din Maros-Ujvăr au intratu dela urmatoriale co- mune parochiale: 1) comun’a Captalanu pre Muresiu 2 fr. 14 cr., 2) co- mun’a Cecalac’a 1 fr. 5 cr., 3) comun’a Ciung’a 4 fr., 4) co- mun’a Cristeiulu ungurescu 90 cr., 5) corn. Ciuciu 2 fr. 31 cr., 6) corn. Copandulu pre Muresiu 1 fr. 32 cr., 7) corn. Cuciu 40 cr., 8) corn. Gabudu 3 fr. 52 cr., 9) corn. Ghegi’a 6 fr. 15 cr., 10) corn. Micosilac’a 1 fr., 11) Nosiulacu 6 fr. 21 cr., 12) corn. Oresi’a 2 fr, 13) Salinele Muresiu-Uiorei 20 fr. 40 cr., 14; Sa- linele Silivasiulu romanescu 8 fr., 15) Salinele Uior’a de susu 3 fr. 20 cr., cu totulu 62 fr. 60 cr. C) Prin laudabilulu zelu alu dlui Michaele Dobranu, parochu gr. cat. in Tdlgyes dela următorii domni: 1) dn. Apostotu I. Brasiovanu din Petra in Moldavi’a 2 fr., 2) dn. Nastase Georgiu, negut. 5 fr., 3) dn. Michaele Dobranu, par. 5 fr., 4) dn. Petrache lessi, negut., 3 fr., 5) dn. Ioane Uo- zocianu, adjunctu, 2 fr., 6) dn. Michaele Olariu, pictoru. 1 fr., 7) dn. Vasiliu Frasinariu, tutoru biser., 1 fr., 8) dn. Spirosu loanu, iwait, 5 fr., cu totulu 24 fr. Dommilu Vasiliu M. Moldovanu, vice-comite in Dicso-Sz - Mărton trimite mai multe colecte primite si anume: A) prin laudabil’a staruintia a dlui protopopu alu Siomfa- leului loanu Copocianu din urmatoriale parochii: 1) Siomfaleu 3 fr. 10 cr., 2) Boziasiu 2 fr. 60 cr., 3) Boianu 2 fr.. 4) Cetatea-de-Balta 2 fr., 5) Galfaleu 1 fr. 23 cr., 6) Ada- inusiu 88 cr., 7) Craifaleu 56 cr., 8) Chincisu 35 cr., 9) Nan- dr’a 80 cr., 10) Suli’a magiara 1 fr. 60 cr., cu tot. 15 fr. 12 cr. B) Prin laudabil’a staruintia a dlui protopopu Ioane Gera- simu din Ernotu au intratu din urmatdrele comune: 1) Cucerdca 1 fr., 2) CipaiW fr. 40 cr., 3) Ugr’a 80 cr., 4) Secelea 4 fr. 14 cr., 5) Bordul? fr. 16 cr., 6) Ernotu 2 fr., 7) Saseudu 1 fr.. 8) Besineu 1 fr. 20 cr., 9) Giulusiu 1 fr., in fine 10) dn. protop. Ioane Gerasimu din Ernotu 2 fr., 11) dn. Vas. Popu, propr. in Giulusiu, 1 fr., cu totulu 17 fr. 70 cr. C) Prin staruinti’a dlui administr. protop. Demelciu-Szabo din CosiocnZa. au intratu colecte din urmatoriale comune: 1) Cianulu mare 8 fr. 16 cr., 2) Pat’a 4 fr. 93 cr., 3) Des- miru 5 fr. 6 cr., 4) Boosu 5 fr., 5) Corpade 2 fr. 40 cr., 6) Juriu de Campia 1 fr. 40 cr., 7) Bodinu 5 fr., 8) Aitonu 2 fr., 9) Cosiocn’a 2 fr., cu totulu 35 fr. 95 cr. D) Prin staruinti’a dlui losifu Oroianu, v. protopopu in Siomcutulu micu, au intratu colecte din urmatoriale comune: 1) Antesu 1 fr., 2) Blidecesci 1 fr., 3) Budușu 2 fr., — 84 — 4) Cetanu 1 fr, 5) Campu-Iungu 1 fr., 6) Jurc’a 1 (r., 7) Osior- heiu 1 fr., 8) Sin’a 1 fr., 9) Siomcul’a-mica 3 fr. 10) Za- pirtiu 2 fr., cu totulu 14 fr. . Sibiiu, 1. Martin 1869. Dela secret, asociat. 1408 Stiborius de Stiboricz alias Vajvodg Transilvanus, ibid. Vide Acta Musei Not. T. I. 1408 Steplianus de Doboka. Vide Banfi. 1408 Jacobus Laczk de Szănto et Joannes Henrici de Tamăsi Vajvodae Transilvaniae ct Comite» de Zonuk. Cod. Dipl. Tomo II. 1408 Joannes de Doboka Vice-Vajvoda. Cod. Dipl. T. II- 1408 Jacobus Laczk de Zănto et Joannes Henrici de Tamăsi C 1 i 0. Series Vajvodarnm Transilvaniae. (Continuare). 1403 Laurentius filius Chăk et Steplianus de Nados Vajvodae. 1403 Steplianus Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II. 1403 Emericus Bubek Vajvoda. Suppl. C. D. T. II. 1403 Uterque Nicolaus Vajvoda Transilvaniae. Fejăr Cod. D. T. X. Voi. IV. 1403 Jacobus Latzk de Szănto et Joannes Henricus de Tamăsi. Vide Intsel. 1404 Uterque Nicolaus alias Vajvodae Transilvani. Fejer X. Voi. IV. 1404 (pridem Vajvoda) Nicolaus de Martzal. S. C. D. T. II. 1404 Jacobus Laszk Vajvoda. S. C. D. T. II. 1404 (ante) Nicolaus et Joannes Vice - Vajvodae. Reg- Arch. Tomo II. 1404 Joannes Kenera et Jacobus Laclila. Vide Kristyor Comit. Zarand. 1404 Joannes filius Henrici ct Jacobus Lach Vajvodae Tran- silvani. Fejăr Cod. D. T. X. Voi. IV.; Szeredai „Notit. Capit. Alb.“ 1404 Joannes de Kenora et Jacobus Laczk. Vajvodae et Co- mites de Zonuk. C. D. T. II. 1404 Georgius filius Rykolf de Tharka ct Bronislaus Vice-Vaj- vodae, ibid. 1405 Joannes filius Henrici et Jac. Lach Vajvodae Transilvani. Fejer C. D. T. X. Voi. IV. - Vide Szeredai „Notit. Capit. Alb.,“ item Fejer X. Voi. VIII. 1405 Nicolaus de Chat, Vajvoda Transilvanus. Fejer Voi. IV. 1405 Stephani quondam de Csâk, alias Vajvodae Transilvani filius Nicolaus. Cod. Dipl. T. II. 1405 Joannes et Jacobus Vajvodae Transilvaniae. C. D. T. II. 1405 Petrus de Strygy et Ladislaus de Nădas Vice-Vajvodae. S. C. D. T. II. 1405 Jacobus Laczk de Zănto Vajvoda. S. C. D. T. II. 1405 Joannes Tamăsi et Jacobus Lăczk Vajvodae. Supl. Cod. Dipl. T. II. 1406 Jacobus Laczk Vajvoda. Supl. C. D. T. II. 1406 Ladislaus de Nădas et Petrus de Strygy Vice-Vajvodae. 1406 Joannes et Jacobus Vajvodae. Fejer C. D. T. X. Voi. IV. 1406 Joannes et Jacobus Vajvodae Transilvaniae. C. D. T. II. 1406 Stiborius Vajvoda. Cod. Dipl. T. II. ' 1407 Jacobus Vajvoda Transilvaniae filius Lack de Szănto, ibid. 1407 Jacobus Lachk de Zăntkow Vajvoda et Comes de Zolnok. Supl. Cod. Dipl. T. II. 1407 Jacobus Lăczk et Joannes Henrici de Tamăsi Vajvodae. S. C. D. T. II. g 1407 Joannes de Doboka W Petrus de Strygy Vice-Vajvodae. S. C. D. T. II. 1407 Jacobus filius Laczk et Joannes filius Canonici de Tamăsi Vajvodae. Reg. Arch. T. II. 1407 Joannes de Doboka et Petrus de Strigy Vice-Vajvodae. Reg. Arch. T. II. 1407 Joannes et Jacobus Vajvodae. Fejăr C. D. T. X. V ol. IV. — Vide et Bălvănyos Văralya Comit. Szolnok inter. 1408 Joannes et Jacobus Vajvodae. Fejăr ibid. 1408 Nicolaus de Chak alias Vajvoda Transilvanus, ibid. Vide Acta musei Notit. T. I. Vajvoda et Comite» de Zonuk. Reg. Arch. T. II. 1408 Jacobus Laczk de Zăntho ct Joannes de Tamăsi Vajvodae. Reg. Arch. T. III. 1408 Jacobus Laczk et Joannes Henrici de Tamăsi Vajvodae. Suppl. C. D. T. II. 1409 Jacobus Laczk et Joannes Henrici de Tamăsi Vajvodae. Suppl. Cod. Dipl. T. II. 1409 Jacobus Laczk de Szănto et Joannes Henrici de Tamăsi Vajvodae Transilvaniae et Comites de Zonuk. C. D. T. II. 1409 Joannes et Jacobus Vajvodae Transilvani. Fej&r C. D. _ T. X. Voi. IV. * 1409 Nicolaus de Chak alias Vajvoda Transilvanus. Fejer C. D. T. X. Voi. IV. 1409 Joannes Laczk de Szănto et Joannes Herman de Tamăsi Vajvodae. Vide Zaykăn Comit. Ilunyad. 1410 Stiborius de Stiboricz Vajvoda Transilvanus. Fejer C. D. T. X. Voi. V. Vide Apahida Comit. Kolos. 1410 Stiborius Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. Cod. Dipl. T. II. 1410 Ladislaus de Nădas Vice-Vajvoda. C. D. T. II. 1410 Bartholomaeus Vice-Vajvoda. C. D. T. II. 1410 Jacobus Laczk de Zănto Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1410 Ladislaus de Nădas Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1411 (ante) Joannes Gereb Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II. 1411 Petrus de Strigy et Ladilaus de Nădas Vice-Vajy. T. II. 1411 Petrus de Strigy et Ladislaus de Nădas Vice-Vajvoda. C. C. D. T. II. 1411 Ladislaus de Nădas Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II. 1411 Stiborius de Stiboritz Vajvoda Transilvanus. Fejăr C. D. T. X. Voi. V. Vide Szeredai „Notit. Capit. Alb.“ 1411 Nicolaus de Martzaly alias Vajvoda Transilvanus. lejer X. Voi. V. 1412 Non memoratur Vajvoda. Fejer X. Voi. V. 1412 Stiborius de Stiboricz Vajvoda Transilvanus. Fejer X. Voi. V., item T. XII. Voi. VII. —- Vide Kolos-Monostor 1412 1412 1412 1412 1412 1412 1412 1413 1413 1413 1413 et Corona. ¹ Nicolaus de Chak pridem X. Voi. V. Stiborius Vajvoda et Comes Ladislaus de Nadăs Vice-Vajvoda. C. D. T. II. Stiborius Vajvoda. Suppl. C. D. T. II. Ladislaus Ladislaus Ladislaus Ladislaus Ladislaus Ladislaus Stiborius Vajvoda Transilvanus. Fejâr dc Zonuk. C. D. T. II. 1414 1414 1414 1414 1414 1414 1415 de de de de de de de Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. H. ' ' "■ II. II. II. III. Nădas Nădas Nădas Nădas Nădas Nădas Stiboricz Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. D. T. X. Voi. V. et T. X. Voi. VIII. Stiborius de Stiboricz Vajvoda Trasilvanus. Fejăr C. T. X. Voi. V. et Comes de Zonuk. IV. Cal. Aug. (29. July) Vajvodatus vacavit; ibid. VI. Cal. Aug. (27. July) Vajvodatus vacavit; ibid. Nicolaus de Chak Vajvoda. Suppl. Cod. Dipl. T. II. Ladislaus de Nădas Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II. Ladislaus de Nădas Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III. Nicolaus de Chak Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. T. X. Voi. V. Vice-Vajvoda. Vice-Vajvoda. Vice-Vajvoda. Vice-Vajvoda. Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. Reg. Arch. T. Rog. Arch. T. Reg. Arch. T. C. D. T. II. D. D. (Va urma). Editoriu si provedietoriu: Comitetula. — Redactoriu seeretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografii Riiiuer & Kamncr.