-------

Abonamentulu se
face numai pe cate
1 anu intregu.
Se aboneza la Corni-
tetuiu asociatiunei in
Sibiiu, seu prin posta
seu prin domnii co-
lectori. ?

rwV-v----------


ț-'⁰ Acesta f6ia ese
cate 3 cdle pe luna
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

    Pentru străinătate

   10 franci cu porto t,
Va • poștei.





                TRANSILVANIA.




            F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.


        Nr. 6.          Brasiovu 15. Martiu 1869. Amilii II.


Colectiune de diplome
din diplomatariulu comitelui losifu Kemeny,
cari privescu mai alesu pre romani (valachi).

   On. asociatiuni transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a
               poporului romanu, oferita in an. 1868.

        Acelea diplome, cari am socotitu a fi mai mo-
mentdse si de mai mare interesu pentru romanii a-
s matori de istori’a Transilvaniei, după cumu, din in-
demnulu nemuritoriului istoricu comite losifu Kemeny,
le am descrisu, parte in a. 1846, parte in a. 1854,
in bibliotec’a acestui mare barbatu atunci aflatdre in
curi’a sa cea din Grindu, asia, in acestu unicu tomu
adunate, si cu atențiune din nou, după putintia, fara
gresidla cu man’a ’mi propria descrise, le oferezu „on.
asociatiuni transilvane pentru literatur’a romana si
cultur’a poporului romanu “ că umilitu membru alu
aceleiași o. asociatiuni, in semnu de gratitudine catra
aceea si in semnu de devotamentu catra prea char’a
patri’a mea Transilvani’a, in alu cărei sinu m’am
nascutu si m’am educatu; că asia, din numerulu celu
mare de tomuri ale diplomatariului prelaudatului co-
mite, acestea diplome, cari atingu mai cu sănia pe
romanii noștri din Transilvani’a, aci intr’unu locu, —
că intr’unu buchetu de flori — adunate, se deser-
vdsca spre inlesnire pentru scrutători.

        Acdsta colectiune se incepe cu an. 1096 si in
   62 filere cu 494 pagine, se estinde pana la a. 1576.
   La acestea am mai adaosu inca si alte ddue filere a
   63 si 64, care cuprindu in sine unu estrasu din
   manuscrisulu „Transilvania specialis“ a istoricului los.
   Benkd pentru Cincisiu (Csolnakos), leaganulu familiei
   Huniadiane, si nisce articuli dietali sunători despre
   romani.

        In acesta colectiune de diplome se cuprindu si
   acelea 60 diplome si fragmente de diplome, cari in
   a. 1853 si 1854 s’au tiparitu in Fdi’a pentru minte
   scl.; si fiiinduca cu revolutiunea din an. 184% ma-
   nuscrisulu meu primariu s’a instrainatu, ori s’a nimi-
   citu din locuinti’a Rev. dn. Tim. Cipariu canonicu in
   Blasiu, cui pe atunci l’am fostu predatu pentru deco-
   piere: asia din acelea decopiete pana atunci, si din
   parte strapuse si la dn. Georgiu Baritiu in Brasiovu,
   si păstrate de revolutiune, esindu preatinsele in Fdia;
   eu inca acelea din Fdia le am intregitu aici dinpreuna
   cu notele adause de dn. Baritiu, după cum acelea se
   afla in numit’a foia.

        Inse in a. 1854 mergtindu eu la Blasiu, cu acea


ocasiune am escursu si pana la cornițele Kemdny in
Grindu, si acolo petrecflndu vreo 10 dile, ajutandume
la scrisu si parochulu din Grindu Nicolae Tamasiu,
am mai decopiatu din diplomatariulu comitelui, spre
suplinirea celoru perdute in Blasiu, că la 40 filere,
cari tdte se cuprindu in acestu tomu.

     Aici se’mi fie ertatu a insemnă durerea inimei
mele, carea am avutu la despărțirea mea de cornițele
Kemeny, ca-ci despre o parte s’a intemplatu tocma
atunci, ca pe cornițele l’a cuprinsu o băla cu friguri
ametîtdre, carea apoi, mai tardiu i a si curmatu fi-
rulu vietiei ; era despre alta parte si eu inca am fostu
strimtoratu pentru oficiulu meu atunci vicariale in Ha-
tiegu, si pentru mic’a famili’a mea a nu mai petrece
mai indelungatu in Grindu, si asia n'amu potutu stră-
bate mai cu indemana prin intregu diplomatariulu
comitelui; — de unde a urmatu, ca unele diplome,
cari in a. 1846 le-am fostu decopiătu, acumu au re-
masu nedecopiate, era celealalte dela sec. alu 16-lea
inedee pana in tempulu de facia, luandu afara acelea
pucine, ce se afla aci pana la an. 1576, au remasu
neatinse.

     Asia a remasu nedecopiata si diplom’a familiei
Kemănyiane, carea in a. 1846 o am fostu decopiatu
si trimisu la Blasiu, din causa, ca in diplomatariu
sub tempulu revolutiunei, o mana sacrilega a ruptu
in doue foi’a ce o contiend, si cornițele cu mare du-
rere mi-a aratatu acea fapta nefanda, totuși s’a fostu
apromisu a’mi dă originalulu, că de pe acela se o
descriu din nou, si pentru diplomatariulu seu si pen-
tru mine; ci bol’a grabnica l’a opritu de a mai cercă
după originalu. Atat’a sciu din gur’a comitelui, cum-
ca strabunulu familiei Kemdnyiane a fostu romanulu
(olachus) Mikuli de Kalota, ai cărui fii au fostu,
mi se impare, Ioane, Gezeu si Kiminu, si ca după
celu din urma s’a numitu famili’a Kemănyiana; din
carea mai tardiu cei trecuti la reformati au remasu
baroni, era cei catolici s’au inaltiatu la ondrea de
comiți.

     Este demna de memoria eterna acea espresiune
a prelaudatului comite, cu,acea ocasiune catra mine
cu tdta solenitatea dîsa: „Eta si noi suntemu de ori-
gine romani, precum de acea origine e cea mai mare
parte a magnatiloru tierei; deci nisuiti a ve cultivă
si a ve purtă asia, că candu va sosi tempulu a ne
Împreuna la olalta, se nu ne fia rușine de națiunea
romana, leganulu originei ndstre.“

     A mai atinsu cornițele si unele propusetiuni ale

11

— 62 —


sale, pentru istori’a Transilvaniei inca nelămurite,
si anume: a) Câ se arate, cumca marginile Bulgariei
celei mari se limitau de catra nordu in Transilvani’a
cu Muresiulu pana la intrarea Tîrnaveloru, si de aci
incolo cu Tîrnav’a cea mare; si pentru acea s’a pa-
stratu in acestu tînutu, tempu mai indelungatu sistem’a
democratica a keneziaturiloru, iutroducflnduse numai
„Jus Regiuni* si sistem’a militaria de gubernatiune
sub scutulu casteleloru limitane. b) Că din monu-
mentele diplomatice se compună Eleuchulu tuturora
villeloru libere olacliali, precumu in acestea parti libere
ale districteloru romanesci, asia si in celea siepte co-
mitate ale Transilvaniei, cari viile pe rendu au ca-
diutu viptima sistemei feudalistice, prin redicarea ca-
stei nobililoru seu a aristocrației. Spre ajutorarea sa
la acestu scopu duplu mi-a aratatu o teca separata,
in carea a dîsu, ca are archivulu originariu: „Fra-
trum Crucigerorum S. Mariae* din sec. 121ea si alu
131ea, care inca pana aci ar fi secretu.

     Mi-a facutu inca cunoscuta si atata, cumca din
archivele magnatiloru transilvani, e. celu mai momen-
tosu archivulu familiei Vass, din carele unele diplome
cu mare greutate le a dobanditu spre decopiare; si
cumca in bibliotecele secrete de stătu numai cu con-
cesiune mai inalta a putută străbate si a decopia
unele documente, cari acumu densulu cn tdta voi’a
gratis le impartasiesce cu cei ce voiescu a se adapă
de cunoscinti’a acelor’a; totuși inse mi-a spusa, ca
sunt unele, cari pana acumu numai cu trei amici ai
sei le-a comunicații, si unele, cari inca nimenui nu
le-a datu.

     Pe langa acestea si-a aratatu voi’a in mai multe
rânduri, de a-si lasă archivulu si bibliotec’a clerului
gr. cat. alu diecesei Blasiului, si prin trînsulu natiunei
romane din acelu motivu, ca celealalta nationalitati
ale patriei, că mai avute si mai culte, au biblioteci
mari si archivele sale, era romanii sunt lipsiti de a-
cestea midiuldce de luminare; inse a adausn si ace-
stea doue modeste conditiuni: a) Ca pentru acoperirea
unoru datorii intetîtdre, cari le-a facutu mai cu seina
pentru procurarea diplomatariului si a altoru cârti si
manuscrise rari, clerulu gr. cat. se dea 22 mii fior,
in m. c. odata pentru totudeauna; si b) ca pana ce
va fi cornițele in vietia, se fie păstrate la densulu,
inse clerulu se aiba asiediati dmenii sei acolo, carora
le va dă cortelu liberu, spre a le registra tdte si a
le folosi sub manuducerea lui; pentru aceea din co-
misiunea comitelui in a. 1845 m’am dusu la Blasiu
si am rugata pe episcopalii de atunci si pe unii din
barbatii cei aleși de acolo, că se primdsca acestu
ofertu de mare insemnatate. Se află pe atunci in
cass’a seminariului mai multe dieci de mii fiorini bani
gat’a, din carii se potea desparți, sub drecare com-
binatiuni intielepte sum’a receruta; inse atunci fiindu
cugetele multora cuprinse ca alte neplăceri, s’a re-
fusatu preatinsulu ofertu. Si asia cornițele a lasatu
de erede osteneleloru sale, pre proieptatulu pe atunci
museu naționalii magiaru; si in graba după aceea —


manile celea puternice i-au trimisu, — pentru acope-
rirea lipseloru sale, si miile recerute, ce din intern- i
plare la confidential’a aratare a comitelui am vedintu
cu ochii mei.                                            *

     Acestea asia fiindu, am mai vediutu si acea, cum >
națiunea prudenta si circumspecta, a trimisu la Grinda ,
mai multi din barbatii sei, unde in tempu mai inde- ;
lungatu au descrisu celea de lipsa si de folosu pe îi
sdm’a ei din diplomatariulu comitelui.                   j

     Aci mai insemnezu si acea, cumca eu pe sdm’a J
comitelui am decopiatu mai multe manuscrise, avendu a
de scopu cornițele a le dă la tipariu. Intre altele ’
sunt memorabile epistolele originari e pana aci ine- >
dite, ale capiloru reformatiunei, ale lui Luteru, Cal-
vinii, Melanchtonu, Cualteru, Lavateru scl., cari avea 1
de cugetu a le dă la lumina in Genev’a.                  <

     Era de me va intrebă cineva, ca ce m’a inde-
mnatu pre mine mai anteiu a. decopia celea ce se
tienu mai cu sdma de romani din diplomatariulu co-
mitelui Kemeny? In locu de respunsu se deservesca j
acest’a notitia:                                         i

     Imperatulu Ferdinandu adunandu in Vien’a o
societate a eruditiloru de 40 barbati din totu impe-
riulu austriaca, a alesu din Transilvani’a pre comiții
Teleki si Kemdny, si acest’a din urma s’a destinatu
pentru secțiunea istorica a societatei aceleia. Deci in-
tr’una de dîle corn. Kemeny fiindu provocatu de im-
peratulu, că se compună istori’a Transilvaniei din is-
vdrele celea mai autentice, in carea „din considera-
tiune mai inalta de stătu se fia adumbrate cu since-
ritate tdte evolutiunile fericite si nefericite ale fiesce l
cărei naționalitate in parte, din anticitate pana in i
presentu, avendu in vedere si puterea de vidția ce î
are, si pote desvolta fiecare naționalitate in venitoriu |
sub intlelepta conducere;* la acest’a provocatiune co- j
mitele a respunsu: ca densulu si-a destinatu vieti’a J
pentru de a culege materialu istorica pentru patri’a j
sa fara parțialitate, si a’lu pune in ordine, pentru 1
care scopu mai are inca fdrte multu de lucratu; elu I
totuși proieptdza, ca mai nainte de ce s’ar compune |
acelu opu istoricu pentru prevedere si provedere mai J
inalta de stătu, ar fi de doritu, ca din celea trei na- 1
tionalitati ale Transilvaniei se se alega trei barbati, "
cari se compună istori’a patriei sale fiesce care din
punctulu de vedere alu natiunei sale, dra densulu va
deservi fiesce caruia din ei cu materialulu debuintiosu, |
fara reserva, — Acestu proieptu alu comitelui pri-
mindu’lu imperatulu, deodata a insarcinatu pe corni-
țele, că sub priveghierea sa se desemne pre acei trei
barbati, ce densulu a si facutu, si anume din partea-
magiariloru pre Gali, din partea sasiloru pe Schuller,
dra din partea romaniloru eră desemnate doue nume
celebre, Cipariu si Baritiu; era mie mi s’a cornisu a-i
incunoscintia despre acest’a, că din doi, care va voi-
se se apuce de lucru, ce am si iacutn; dra pre minej
fiindu atunci in Ghirisiu, la provocatiunea comitelui,:
m’am oferita ale fi simplu dîleriu, de a cară nasipu
si cate o cărămidă la acelu edificiu nationalu si pa-;

— 63 —


trioticu; si asia mai antein m’a initiatu cornițele se
descriu din elenchuri positiunile ce sunt despre ro-
mani (valaehi); apoi mi-a datu pe rendu diplomata-
riulu in mana, si mai antein 8 tomuri din celea 12
tomuri ale diplomatariului; apoi alte 8 tomuri din
celea 12 tomuri ale suplement. diplomatica; si in
fine 6 tomuri din celea 24 tomuri ale appendicclui
diplomaticu. Acestea nu eră legate, ci numai foia de
foia nenumerisate, bagate in atatea teocuri, fiecare de
cate unu tomu de mare; său mi-a datu cornițele nu-
mai documentele celea mai vechi in diplomatariu cu-
prinse pana la independenti’a Transilvaniei sub prin-
cipii sei. Era celea decopiate le-am trimisu la Blasiu
la dn. Cipariu, carele prin clerici a binevoitei a midiu-
loci decopiarea acelora in doue esemplare, unulu pen-
tru sine si altulu pentru dn. Baritiu; inse sub decur-
sulu decopiarei au supravenitu turburarile dina. 184%,
si asia si manuscrisulu meu si celea decopiate pentru
d. Cipariu au disparutu, precumu am atinsu mai susu.

     Din dîs’a comitelui mai insemnezu si atata, cum-
ca in tempulu mai recente a mai inavutitu diploma-
tariulu seu cu multe diplome, cari atunci le scriă, si
inca nu eră puse in ordine cronologicu, cari soco-
tescu, ca' după repausarea densului vreo mana fidela
— pdte ca — le-a pusu in ordine, si acum dinpreuna
cu appendicele diplomaticu voru fi legate in tomuri
mai multe.

     Se remana aci anotata si acea cercustare estra-
ordinaria, carea — din parte a debilitatu forte pu-
terile de viătia ale comitelui in a. 1854, după cumu
insusi cu tdta confidenti’a mi-a descoperita. Eră a-
tunci privirile guberneloru europene încordate spre
Orientu, si cornițele a fostu insarcinatu dela locurile
mai inalte, a pregăti unu memorandu istoricii de-
spre corelatiunile ce au esistatu intre gubernulu co-
rdnei s. Stefanu si intre principatele dela Dunăre, că
asia la tempu bine venitu se fia tdte celea necesarii
in chiăritate asiediate. Deci cornițele spre resolvirea
problemei acesteia a cercatu după date sigure, ăra
unele din datele ce avea a mana l’a indreptatu la
secuime — mi se impare — in Csik-Somlyo, la pă-
rinții Minoriti, unde s’ar află stramutatu archivulu
episcopiei rom. cat. din Bacovu său respective alu
Milcoviei. Asia calatorindu cornițele acolo, preste a-
steptare au aflatu, ca atata are de lucru cu mulțimea
diplomeloru si a scrisoriloru vechi, acolo nebăgate
in săma, incatu nu e in stare a gată cu ele in cateva
dîle; inse la cererea comitelui Cuardianulu a fostu
asia de bunu, de i le a datu pentru usu, ale duce cu
sine, si asia le-a incarcatu pe caru, si le-a adusu in
Grindu; unde cercetandule cu deamenuntulu, resul-
tatulu i-a fostu forte imbucuratoriu; inse i-a costatu
încordarea puteriloru preste mesura si neodichna în-
delungata.

     Asia — avendu documente de ajunsu, cu cari
se proptăsca intentiunea propusa — a pregatitu me-
morandulu si l’a susternutu la locurile competente,
caruia a adausu si acelu proieptu triplu; ca adeca


la fiitdrea conferenția a guberneloru, său se se re-
chiame*) acumu principatele că o parte intregitdre a
coronei s. Stefanu; său nefiindu inca acumu tempulu
oportunii, se se resusciteze episcopatele rom. cat. din
Bacovu, Argiesiu si Severinu cu dominiale loru; spre
acestu scopu se se numere suditii austriaci, carii dela
cutare anu au trecutu in principate si se se supună
la starostii, carii apoi voru pregăti anesatiunea, său
in fine a atrage simpatiile de confederatiune ale prin-
cipateloru, spre care scopu celoru de dincoce se li
se dea drepturi si favoruri, spre a se efeptui pe rendu
naturalmente dorit’a incorporatiune.

     Spre sciintia pentru istoricii romani se fia si a-
cea, cumca protocdlele incuisitionale oficidse asupra
rescdlei Horiane in 2 tomuri „in folio “ si in origine
autenticate pana la an. 1854 au fostu in manile co-
mitelui Kemeny, ăra atunci din mandatu gubernialu
prin espresu anume trimisu, s’au luatu dela cornițele
si s’au deportatu la Sibiiu.

     In fine — mai adaugendu aci, si unu Indice
scurtu alu diplomeloru in acăst’a colectiune aflatdrie,
punu capetu acestoru notitie preliminarii, cu acea
modesta observatiune, cumca: totu folosulu celu a-
duce acăst’a colectiune acumu prin mine descrisa, e
acela, ca scrutatoriulu pentru acestea diplome nu mai
are lipsa ale descrie din diplomatariulu comitelui Ke-
măny său dintr’altu locu, ci, daca va dori a spori
mai departe, isi usiurăza nisuinti’a cu acestea. Ce de
se va intemplă ori cui din literatii natiunei romane,
atunci ostenăl’a mea e insutitu resplatita cu convic-
țiunea, ca am ajutatu si eu ceva la opulu celu greu,
inse glorioșii, de a ne cundsce trecutulu, că asia din
scăl’a trecutului se ne pregatimu unu venitoriu mai
bunu si mai siguru.

     Scrisam in Lugosiu in 20. Oct. 1868.

S. M.


Studia statistice^
(Fine.)

     Alu treilea momentu, care avemu se’lu facemu
obiectulu cercetariloru ndstre este mortalitatea.

     Au muritu in tdta Transilvani’a in anulu:

     R.-cat. |Gr.-cat. Gr.-or. Luter. Elveției Unitari Israel iti     Sum’a totala       
                                                                  de genu de genii      
                                                                  barbat. fem.          
186318174    16873     15732   5855   8290     1442    157        29424   27089    56513
1864 8019    14477     15684   5425   7260     1379    135        27294   25085    52379
1865 7036    15259     13721   5910   7875     1292    169        26487   24775    51262
   Unu casu   de morte vine dar:                     
In comitatulu Albei de josu . .        . pe 38-7 loc.
n             Albei de susu . .  •       J) 40-9     
T) n          Cetatei de balta   •      J?  41-3 n   
n  n          Turdei ....        • »        39-8 n   
Ti n          Clusiului ....     * Ti       37-2 n   
77     T)     Dabacei ....       •       Ti 36-5 n   
n  T)         Solnocului . . .   • »        45-2    n

*) Se prctenda.


11*

— 64 —                                               1

In comitatulu Uniadărei    ....           Pe  48-2  loc. 
In districtulu Fogarasiului ....          n   37-6       
y$ îl       Nasaudului.....               ii  39-1       
In scaunulu Odorheiului.....              u   34-9       
   n        Treiscaune (Ilăromszăk)       i>  37-9  7?   
   n        Ciucului......                n   37'1       
yi n        Muresiului.....               ii  53'0  77   
            Ariesiului.....                   32-1    U  
            Sibiiului......               35  42-1       
y>          Sighisiărei.....                  32-1       
i                                                        
n           Mediasiului.....                  33-3       
y)          Sebesiului.....                   40'9       
77          Cincului......                3>  36'7  y>   
            Cohalmului.....               &   38-0  n    
   »        Mercurei .....                n   47'7  n    
            Nocrichului.....                  39'0  %    
   T)       Orestiei ......               n   34'7  ii   
In districtulu Brasiovului . . . . .      n   36'3  ii   
w           Bistritiei......                  45-2  ii   
In tdta Transilvani’a......                Pe 39'2  loc. 
   Cu privire la natiunalitati vine unu casu de mărte     
   la Romani pe 41'0 de locuitori                        
   n        Unguri „ 34-1 „    „                         
            8<isi          35*6 jj                       

Dintre copii pana la alu cincilea anu muriră:

                       Legiuiti   Nelegiuiti  Sum’a
                      băieți fete băieți fete      
in an.                                             
(1863                 2028   1695 258     224 4205 
Rom.-catolici ! 1864  1943   1595 248    246  4032 
(1865                 1546   1211 220    223  3200 
11863                 3903   3175 209     180 7467 
Greco-catolici (1864  3069   2387 219    161  5836 
(1865                 3165   2505 250    194  6114 
(1863                 3227   2703 187    170  6287 
Greco-orientali< 1864 3285   2837 177    135  6434 
/1865                 3003   2516 213    169  5901 
11863                 1068   948  70       56 2142 
Luterani      <1864   1103   1066 86       71 2326 
(1865                 1017   939  61       83 2100 
11863                 1866   1619 162    143  3780 
Elveției       <1864  1500   1320 140    145  3105 
(1865                 1460   1240 172    131  3008 
1 1863                307    250  24       23 604  
Unitari       <1864   370    268  28       23 689  
(1865                 261    228  27       25 541  
(1863                 30     25   4         1 60   
Israeliti       <1864 29     26        1    1 57   
(1865                 30     42   ---       3  75  

Muriră dar dintre copii pana la alu 5-lea anu:
           la Romani 29'8%

„ Unguri 33'9%
„ Sași   32'0%

      Privinduse mortalitatea in Transilvani’a după pe-
riode de viătia mai mari si aducenduse in compara-
tiune cu a Ungariei si a monarchiei iutregi, si dăca
luamu anulu 1864 că anu normalu, venimu la resul-
tatulu urmatoriu:

                            In Transilv.    In Ungari’a     In monarchia    
                        de genți de genii de gemi de gemi  de gemi de genn 
   Dela nascere pana    harhat.    fem.   barbat. femeescu barbat. femeesen
   la alu 5-lea anu     12198     10221    102952    91390  314360 273178  
preste 5 pana la 10 anî 1368     1303       10361     9822   26445    25524
    n 10   „   20 „     1447     1546     8513    9476       24114    25321
«20  „   30 „           1618     1715     10574      11341   31270    33320
«30  „   40 „           1622     1906     11040   11844      31085    35657
« 40   „   50 „         1962     1713     14241      11739   39649    35774
«50  „   60 „           2145     2018     14038      12399   43978    41531
«60  „   70 „           2455         2409 14673      13733   48991    49241
«70  „   80 „           1616     1506        8890     8161   34617    36032
«80  „   90 „           644           579    2716 2457       12625    12591
« 90   „  100 „         170      35           402      372    1526     1557
„100 de ani             27             20      47       47     127      123
De etate necunoscuta    22       14           281      178     445      258
                     Sum’a |27294|25085    198728   182959  609232   570107

     Dintre cate 10.000 de morti vinu dar pe clas’a
de etate:

                           In Transilv.     In Ungari’a  In monarclda,    
                         de genu de gemi de gemi de genu de genulde genu  
Dela nascere pana la alu barbat.  tem.   barbat.    fem. barbat.     fem.
5-lea anu                  446-9  407-5    518-1   499-3   515-9    479-2
preste 5 pana la 10 ani  50-1       51-9 52-2       53-7    43-4     44'8
«10   „   20 „           53-0    61-6    42-8       51-8    39-6     44-8
«20   „   30 „           59-3    68-4    53-2    620        51-3     58-5
«30   „   40 „           59-4    76-0    55-5       64-7    51-0     62-5
« 40     „    50 „       71-9       68-3 71-7       64-1    64-9     62-8
« 50     „    60 „       78-5       80-4 70-6       67-8    72-2     72-9
«60   „   70 „           90-1       96-0 73’8       75-1    80-4     86'3
«70   «   80 «           59-2    600     44'7       44-7    57-2     63-2
«80   „   90 „           23-6       23-1 13-7       13-4    20-7     22-1
« 90    „   100 „        6-2     5-4     2-0         2-1 2-5          3-0
„ 100 de ani             1-0         0-8 0'2         0-3 0-2          0'2
de etate necunoscuta     0-8         0-6 1-5         1-0     0-7      0-4

     Transilvani’a arata dar atatu facia cu Ungari’a,
catu si facia cu monarchi’a intrăga referentie mai fa-
vorabile. Mortalitatea cresce cu cifrele respective ale
periădeloru de etate mai inalta, său cu alte cuvente,
durat’a midiulocfa a vietiei unui omu in Transilvani’a
e mai lunga că in Ungari’a si că in tăta monarchi’a.
Durat’a de midiulocu a vietiei se păte ficsă pentru
Transilvani’a cu 33'6 de ani pe langa 26'3 in Un-
gari’a si 27-9 in tdta monarchi’a; trece dar cu 7'3
ani preste a Ungariei si cu 5-7 preste a monarchiei.
După periădele de etate Transilvani’a sta cu cuotele
urmatăre mai bine. Intre cate 1000 de morti ajungu ,
in Transilvani’a mai multi individi in clasele de etate •
mai inalta:

— 65 —

                        Fatia cu Ungari’a  Fatia cu tdta mo-  
                                                narcbia       
                        dc genu  de genu    de genu de genu   
                        barbat. femeiescu  barbat. femeiescu 
Preste alu 5-lea anu     71-2   91-8       69-0    71-7      
7) 25    10-lea    55    73-3   93-6       62'3       64-6   
   25    20-lea          63-1   83-8       48-9    471       
   57    30-lea    55    57-0   77-4       40-9    37-2      
55 U     40-lea    Ti    53-1      66-1    32’5    23-7      
55 7)    50-lea    Ti    52-9   61-9       25-5    18-2      
77 57    60-lea    Ti    45-0   49-3       19-2    10-7      
77 55    70-lea    55    28-7   28-4       9-5     1-0       
57 55    80-lea    5?    14-2   13-1       7-5     4-2       
n  55    90-lea    55     4-3   3-4        4-6     3-2       
   T)    100-lea   55     01        01     0-9     0-8       

     Numai la pucinii individi, cari au trecutu pre-
ste 100 de ani, preponderdza Ungari’a la barbati cu
0'7 si la femei cu 0-4. Transilvani’a facia cu monar-
cbi’a ’si tiene preponderanti’a si pentru clasele etatei
celei mai inalte cu 0T la barbati si cu 0-2 la femei.

     Asemenea resultate arata si părțile diferite ale
tierei si cu atat’a mai pregnantu, cu catu suntu lo-
cuite cu preponderantia sdu eschisivu de un’a seu de
alta natiunalitate. Cea mai mica mortalitate intre copii
arata comitatele si districtele, cari sunt locuite mai
numai de romani. In Secuime cresce numerulu co-
piiloru morti si acel’a alu betraniloru se micsioresce,
si numai in scaunulu Ariesiului, unde prevaldza Ro-
manii, e mortalitatea copiiloru mai mica pe langa unu
numeru mai mare de ₜ cașuri de mdrte alu celoru tre-
cuti, de 60 de ani. Era in „fundulu regescu“ mor-
talitatea copiiloru e mare, dar si numerulu acelor’a,
cari au ajunsu la betranetie, e celu mai mare facia
cu celelalte parti ale tierei.


Intre cate 1000 de morti au fostu in etate:

                                    pana la  preste   
                                   alu 5-lea 60 de ani
                                      anu             
in comitatulu Albei de josu . .    362-2     196'3    
„      „      Albei de susu . .    491'8     164'4    
„      „      Cetatei de balta . . 393-8     19T7     
„     „      Turdei.....           397-4     163'6    
„    „    Clusiului ....           386'6     181'3    
„    „    Dabacei ....             3981      160'2    
„    „    Solnocului ....          366'7     200'4    
„    „    Uniaddrei ....           341-9     191'9    
„ districtulu Fogarasiului . . .   457-5     151'2    
n      „      Nasaudului . . .     499'2     174'7    
                                   3921      181'5    
„ scaunulu Odorheiului . . . -.    486-5     1631     
„    „ Treiscaune (Hăromszdk)      491'5     183-8    
n     „     Ciucului.....          572'9     152-3    
„   „   Muresiului ....            422-2     172-5    
„     „     Ariesiului.....        4051      1881     
                                   493-8     168-6    
in scaunulu Sibiiului.....        455-8 1941 
55 Ti       Sighisidrei ....      424-8 212-4
n     T)    Mediasiului ....      460-7 202'3
T)    Ti    Sebesiului ....       4261  1891 
55    y)    Cincului .....        395-8 244-8
n     Ti    Cohalmului ....       532-5 142'2
Ti    n     Mercurei.....         408'4 215'8
55 Ti       Nocrichului ....      415-5 267-6
55 districtulu Brasiovului . . .  498'7 187-7
55    55    Bistritiei.....       332-8 277-3
                                  4511  2011 
            in tdta tidr’a        428-0 182-5

Ddca privimu tdte trei momentele, nascerea, cunu-
ni’a si mortalitatea la olalta, aflamu urmatdrea tabela:

                                   o cunu-    °    ।-----------------------------------------------------------------------------
                                     nia   nascere unu casu                                                                      
                                                   de morte                                                                      
                                        pe locuit  ori                                                                           
in comitatulu Albei de josu . .        124 28      38                                                                            
Ti Ti       Albei de susu . .          133 29      40                                                                            
Ti T)       Cetatei de balta           125 30      41                                                                            
55 Ti       Turdei.....            114     31      39                                                                            
Ti T)       Clusiului ....         122     27      37                                                                            
Ti 77       Dabacei ....           116     27      36                                                                            
55          Solnocului int. . .    137     28      45                                                                            
n  T)       Uniaddrei ....         135     32      48                                                                            
55 districtulu Fogarasiului . . .  135     30      37                                                                            
55 37       Nasaudului . . .       118     26      39^                                                                           
                                                                                                                                 
55 scaunulu Odorheiului ....            99 24      34                                                                            
      55    Treiscaune (Hăromszdk)     100 27      37                                                                            
55 55       Ciucului.....              115 24      37                                                                            
55 n        Muresiului ....        103     24      33                                                                            
55 Ti       Ariesiului ....        116     29                                                                                    
                                   107,      ^6    !/36                                                                          
55 77       Sibiiului.....         130                                                                                           
7? 55       Sighisidrei ....       100     25      32                                                                            
35 T}       Mediasiului ....       111     26      33                                                                            
55    yy    Cincului.....          113     33      36                                                                            
55    Ti    Sebesiului ....        139     39      40                                                                            
55 T)       Cohalmului ....             94 31      38                                                                            
55    Ti    Nocrichului ....       109     32      39                                                                            
T) 77       Mercurei.....          133     29      47                                                                            
   53       Orestiei.....          101     28      34                                                                            
Ti districtulu Brasiovului ....    133     28      36                                                                            
55    ii       Bistritiei ....     110     36      45                                                                            
                                 1                                                                                               
                  in tdta tidr’a (                                                                                               

     Transilvani’a cuprinde intre tierile monarchiei m
privinti’a frecuentiei cununiiloru loculu alu 6-lea, in
privinti’a nasceriloru alu 11-lea si in privinti’a casu-
riloru de morte alu 16-lea. Cununiile in Transilvani’a
sunt dese, numerulu nasceriloru e relative micu, dar
si numerulu casuriloru de mdrte micu, de drece nu-
mai Carinthi’a si Carnioli’a (Krain) arata unu numeru
relativu mai micu.

1


— 66 —


       Comparanduse Transilvani’a cu Ungari’a, ceea
arata o frecuentia mai mare a cununiiloru (1 la 120
pe langa 1 la 124 de locuitori in Ungari’a), o cifra
mai mica de nasceri, (in Ungari’a vine o nascere deja
pe 24 de locuitori); dar inse si mortalitate relative
mai mica, de drece in Ungari’a unu casu de mdrte
vine pe 28, dra in Transilvani’a numai pe 39 de
locuitori.

       Cu privire la natiunalitati se arata mai multe
diferintie. Intre Secui se schimba individii mai cu-
rendu, mortalitatea si cifr’a nasceriloru e mai mare,
si cu catu sunt Secuii mai nemestecati, cu atat’a mai
lamuritu se arata caracteristiculu acest’a. In scaunulu
Odorheiului d. e. vine o nascere pe 24 si unu casu
de mdrte pe 34 de locuitori.

       La Sași sunt nascerile mai rare, dar asemenea
si cașurile de mdrte, d. e. in districtulu Bistritiei vine
o nascere pe 36 si unu casu de mdrte pe 45 de loc.

       Unde prevaleza Romanii, scade numerulu casu-
riloru de mdrte, adica mortalitatea e mai mica si nu-
merulu nasceriloru ajunge midiuloculu din tdta ticr’a,
asia d. e. in comitatulu Solnocului int. vine o nas-
cere pe 28 si unu casu de morte numai pe 45 de
locuitori, in comitatulu Uniaddrei pe 32 o nascere si
pe 48 unu casu de morte si cam asemenea in scau-
nulu Mercurei.                             Dr. A. Brote.


        0 flore prea bine cunoscuta.

       Sub acdsta titula aflaramu intr’unu diariu mare
nemtiescu din Vien’a, unu articolu de specialitate eco-
nomica , pe care ’lu credemu destulu de interesanta
spre a’lu comunica si cetitoriloru acestei foi, si mai
alesu acelora, cari se ocupa cu cultur’a albineloru.

       Intr’o vale laterala si pietrdsa a Beccei,(?) ne isto-
risesce auctorulu acelui articolu, jace unu satuletiu
locuitu de cateva familii romanesci, ai caroru membri
parte mare nu cunoscu alte mediuldce de nutrimentu,
decatu curechiu (varza), cartofi si lapte.

      Cateva sute de pași spre ostu dela acelu satu-
letiu, se afla o gradina cama de patru jugere, prin
care sierpuiesce unu riuletiu de munte, formandu ast-
feliu unu eanalu naturalu, ce nutresce pamentulu cu
umedidla fecundatdre. De o parte a acestei gradine este
zidita o casutia, unica in totu satulu, care nu este
acoperita cu paia, ci cu sîndila. Partea cea mai mare
a gradinei este situata pe unu terenu de locu, for-
mandu o terasa incungiurata de o frumdsa prome-
nada de tei; partea cealalta care jace mai in vale,
este gradina cea mai frumdsa de pdme in totu satulu.

      Acdsta mica posesiune este proprietatea unui be-
tranu amicabiln, pe care in satu de comunii ’lu numescu
tatalu albineloru. Elu a ereditatu acdsta posesiune
dela unu unchiu alu seu intr’o stare cu totulu misera
si plina de datorii. De si cea mai mica in totu sa-
tulu , lui totuși ’i succese iu cursu de puțini ani a
se elibera de datorii. Ba ce este mai multu, elu nu
a semauatu nici odata grâu seu cartofi pe agrulu seu,


। ci numai flori, inse flori de acelea, ce nu se potu
pune nici in gaur’a tocului, nici nu se potu duce la
biserica in forma de buchetu, si totuși din venitulu
bunului seu si-a platitu nu numai tdte datoriile, si-
a renoitu cas’a si pre langa aceea a trai tu bine; ci
— elu astadi este omulu celu mai avutu in satu si
tata alu unui preotu si alu unui filologii, sdu după
cumu ’i place lui a se esprima: tatalu unui geniu,
care inca si astadi ’lu costa o suma enorma de bani.

      Eu meditaiu multu despre aceea, ca cum iau
fostu cu putintia acelui romanu simplu, ce nu sciă
nici macara a scrie, că se dea copiiloru sei o cre-
scere, ale cărei spese trecu preste mediuldcele unui '
clacasiu si pre langa aceea se se si inavutidsca. In
fine aflaiu, ca celu mai bunu modu de a me informa
despre acesta este, că se me adresezu deadreptulu
catra elu.                                                ''

      Eu ’lu cercetaiu intr o dumineca de vara. Elu
siedea că totudeuna pe o banca mica sub umbr’a unui
teiu frumosu, fumandu din pipa si preamblandu’si vioii
sei ochii cu o bucuria interna pe teras’a auria, pe
deasupra careia sborau mii de albine.

      După o scurta conversare despre economi’a albi-
neloru, eu ’lu suprinseiu cu intrebarea mea. Dupace
curati pip’a, incepfi astfeliu:

      — Eu ’mi dedicaiu viati’a economiei albineloru
si me vediuiu constrinsu a me ingriji de o pasciune
bogata pentru aceste insecte, ce de comunu cei mai
multi economi nu o făcu. Acdsta promenada de tei
ecsistă si atunci, candu am ereditatu acdsta posesiune;
inse teii inflorescu numai cateva dîle, din care causa
apoi albinele trebue se sbdre departe departe pe campu
si in pădure. Me puseiu deci a observa, ce flori cer-
cetdza albinele mai cu plăcere, inse nu am pututu
ajunge la nici unu resultatu favorabilu. Candu —
era in a trei’a primavara a fericitei ndstre casatorii,
’i casiuria repausatei mele socii, a sădi o gradinitia dd
flori. Intre sementi’a de flori semanata se aflau si
cateva din acelea flori.

      La acestea cuvente romanulu arată spre teras’a
galbina că aurulu, ce strălucea la radiele sdrelui si
apoi continuă:

      — Eu facuiu descoperirea, că albinele se punu
cu mare predilectiune pe acele flori, că ele jacu tdta
diu’a pe acele discuri mari. Acdsta descoperire si im-
pregiurarea, câ acestea flori incepu a înflori după tei
si că ele desvdlta in decursulu verei întregi, ramuri
ndua, care drasi inflorescu, me deciseră, că in prima- -
var’a viitdria se sdmanu mai multe terase cu aceleași •
flori. Resultatulu a fostu catu se pdte mai favorabila.
Albinele au datu in primavar’a viitdre mai multa piere
si au scosu mai multe roiuri.

     In primavar’a urmatdre am plantata pe tdte te-
rasele flori de acelea, dra resultatulu întrecu așteptările
cele mai temerarie. Am capatatu dela vreo cateva
familii de albine chiaru si cate patru roiuri, si am
incasatu pentru miere si cera o sumusidra, pe care
unchiulu meu nu o ar fi adunata in diece ani de dîle. . .

— 67 —


Totu in acelu anu reposat’a mea femeia descoperi,
că sementi’a aceloru flori este unu nutretiu forte bunu
pentru paserile de casa si că foile cele verdi ale ace-
stora flori este unu nutretiu totu asia bunu pentru vaci.

     Asia merse de aci inainte. Din sementia stor-
ceamu oleiu si aflaiu, că ele contienu preste 40 de
procente de unu oleiu fdrte bunu, care pentru gu-
stulu lui se pdte intrebuintia că oleiu de mancare.
Turtele de oleiu se aretara că unu nutretiu, ce imul-
tiesce laptele vaciloru.

     Cu tempulu reposat’a mea se invetiă a intrebu-
intia sementi’a si in alte moduri. Curatiandu semen-
tiele de cdj’a loru cea ndgra si uscandule, ni le fierbea
apoi că supa, seu facea lapte din ele, dedrece posedu
gustulu migdaleloru, ba inca le si prajea, faccndu
cumu am dîce, unu feliu de ciocolada, ce apoi o a-
mestecă cu alte plante aromatice.

     Cu acestea venerabilulu betranu ’si termină isto-
ri’a, din care noi putem u vede, că elu ajunse la a-
vutia numai printr’o fldre, care nici decumu nu este
descoperita de curendu, ci ea este o fldre prea bine
cunoscuta, introdusa in Europ’a inainte de acdsta cu
vreo 200 de ani, din Mecsico si din Peru.

     Acdsta fldre, ale cărei calitati fdrte fblositdrie ni
le-a demonstrații acelu tata alu albineloru, se pare a
fi inca mai in tdta Europ’a, afara de unele parti ale
Rusiei si ale Ungariei, necunoscuta că planta folosi-
tdre. In Rusia ea este cultivata de mai multi ani,
inse numai că planta de oleiu, cu unu succesu fdrte
mare. La inceputu tieranii o semenau pe marginile
siantiuriloru, inse cultivarea ei află din anu in anu
estindere totu mai mare astfeliu, incatu in an. 1865
s’au storsu din sementi’a acelei flori preste 100,000
de raaji de oleiu in pretiu de 1l/₂ milidne ruble.

     Prin acdsta este demonstrata, că cultivarea ace-
stei flori, care nu sufere prin nici o insecta si cresce
si pe pamentu mai sterpii, este de recomandata agri-
cultoriloru noștri si cu deosebire cultivatoriloru de
albine.

     Numele acelei flori, care a inavutitu pe acelu
romanu simplu este: fldrea sdrelui.

     Vien’a, Febr. 1869.               Comunicata de

Ier. G. Baritiu.


NECROLOGU.

    Una ndua pierdere din cele mai mari ajunse pe
națiunea romandsca. Aceia carii au avutu ocasiuni
mai multe de a vedd si a cundsce mai deaprdpe im-
portantele si nenumeratele merite ale intregei familii
Hurmuzaclie pentru națiunea romandsca, dra in specie
pe ale cplui mai mare din cei cinci frați, aceia dîcu,
voru sci apretiui dorerds’a scire venita dela Vien’a
in urmatdriele cuvente:

    Constantinii Hurmuzaclie, primu-presiedinte alu in.
curți de casatiune in Romani’a etc. etc., după unu
morbu îndelungata a adormita in Domnulu astadi in
¹⁵/₂₇ Februariu 1869 la 11 ore de ndpte, in etate


de 57 ani, după ce mai nainte primi sântele sacra-
mente.

     Servitiulu funebralu se va serba luni in 17. Febr.
(1. Martin) a. c. la 10 dre inainte de amiadi in bise-
rica parocliiala greco-orientala, după carele va urma
petrecerea resturiloru mortale la cimiteriulu St. Marcs
spre depunere provisoria pana la transportarea loru
in pamentulu patriei in Romani’a la mosi’a Dulcesci,
judetiulu Romanu.

     Aducându asta trista intemplare la cunoscintia
publica, recomanda pe reposatulu memoriei amiciloru
si compatriotiloru, aduncu intristatii

   Vien’a, ¹⁵/₂₇ Februariu 1869. Frați si surori.

     Redactoriulu acestei foi se simte îndatorata cu
multiamita perpetua inca din tempulu ecsiliului seu
dela 1849 catra ilustr’a familia Hurmuzaclie; astadi
inse infrantu de dorerea causata prin perderea bine-
facfitoriului, amicului si fratelui seu de cruce, nu e
in stare de a’si respunde nici macara la întrebarea:
Catu a perdutu națiunea romandsca in Constan-
tina Hurmuzaclie?

     Intre acestea dea, diariale din Romani’a anuntia
din funte oficiale ondrea de pre urma, ce face re-
pausatului insusi Domnitoriulu, cumu si pe aceea, ce
are se’i faca patri’a si națiunea. Citimu adica in „Mo-
nitorii!££ si in „Romanulu* acestea:

     „Indata ce s’a aflata încetarea din vidtia a dlui
C. Hurmuzaclie, primulu presiedinte alu înaltei curți
de casatiune, Maria Sa Domnulu, prin dn. ministru
alu justiției, a trimișii familiei repausatului, care se
afla la Vien’a, una depesia de condolentia si de re-
grete pentru perderea insemnatului barbatu. Totu-
deauna data dn. L. Steege, agentulu dela Vien’a, a
fostu insarcinatu a representă pe guverna la cere-
moni’a ce se va fiice la Vien’a, si dn. ministru alu
justiției ’i a facutu cunoscutu ca, ddca repausatulu
va fi a se transportă in tidr’a, curtea de casatiune
va fi representata la ceremoni’a inmornientarei. “



        Literariu.

     Dela Aradu primiramu doi Nri din-^peranti’a,⁴⁴
fdia literaria-bisericdsca. Pentru că publiculu no-
stru se cundsca mai deaprdpe scopulu esirei acestei¹
foi periodice si care din multele ndstre lacune lite-
raria voiesce ea se implindsca, reproduceam si aici
program’a sa in urmatdriele:

     „Că-si pomulu fragedu, carele scapandu de age-
rimea iernei grele, la primele radie ale doritului sdre
de primavera incepe a inviă, a impupf si a inflorf,
promitiendu gradinariului frupte dulci: asia si spiri-
tele ndstre, incaldite de radiele sânte ale sdrelui cul-
turei, se semtiescu in primavdr’a vietiei loru legănate
de semtieminte sublime, de idei nobile, cari promită
a produce frupte natiunei pe cariera, la care ne-amu
resolvitu.

     Acdsta cariera destinata pentru noi, e un’a din

— 68 —


  cele mai onorifice, dar deodata e si un’a din cele
  mai grele: ca-ci de cautamu si frundiarimu istori’a
  popdreloru civilisate, ne vomu convinge, ca faptorulu
  celu mai potinte alu inaintarei loru iu cultura si ci-
  vilisatiune, a fostu clerulu cultu, care fiindu aduncu
  petrunsu de santieni’a causei si a cliiamarei sale, a
  sciutu lucră din respoteri la deșteptarea, luminarea
  si conducerea turmei sale la limănulu fericirei, si a
  facutu tdte, că cu timpu se păta dă socdta consciin-
  tidsa tribunalului cerescu si posteritatiei despre împli-
  nirea misiunei sale.

        Tenerimea clericala din institutulu teologicu ara-
  danu, considerandu importanti’a cea mare a cliiamarei
  preotiesci, pe carea se pregatesce, a socotitu, firele
  sale cele libere mai bine ale potfi folosi: daca intru-
  ninduse mai adeseori, si va comunică unulu cu altulu
  cugetele si ideile sale, si se va incercă a pune in
  aplicare invetiaturile, ce le primesce dela profesorii sei.

        Cu acestu scopu s’a infiintiatu aicea inca in a-
nulu trecutu scolasticu societatea de leptura a teolo-
giloru, care a sternitu in animele tuturora clericiloru
cea mai viua interesare catra deprinderile literarii, ce
cadu in sfera unui aspirante la statuia preotieseu. Si
fiinduca fruptele anului trecutu au fostu in stare de
a câștigă apretiuirea si chiaru laud’a superiorității sco-
lastice: junimea clericala a cugetatu se infatisieze lu-
crările sale onoratului publicu nu numai spre acelu
scopu, că literatii noștri cei mai procopsiți se aibe
ocasiune de a vede si a censură progresulu nostru:
ci si pentru acea, că prin lucrările nfistre se potemu
chiaru si folosi acelor’a, pentru cari, după diferitele
impregiurari, nu va fi de prisosu materi’a instructiva
a deprinderiloru nfistre.

       De aci a esitu ide’a unei foi literarie-bisericesci,
redactate de junimea clericala, si acdsta idea — mul-
tiamita părintelui cerescu — dta o vedemu realisata,
candu cu învoirea superiorității nfistre scolastice sun-
temu in starea de a present’a onoratului publicu ffii’a
nfistra sub nume de „ Sperantia, “ carea e menita se
fia unu organu pentru a comunică fruptele deprinde-
riloru nfistre in cele ce se tienu de literatura, si cu
deosebire de chiamarea preotidsca.

       Semtimu ffirte tare, ca pe langa tfita trud’a si
ostendl’a nfistra avemu lipsa ffirte mare de spriginirea
onoratului publicu cetitoriu, că întreprinderea acdst’a
se pfita reesl bine, si cuprinsulu foiei din timpu in
timpu se se pfita face totu mai tare interesanta; pen-
tru acea apelamu la zelulu crestinescu si natiunalu
alu onoratului publicu, poftindulu: că întreprinderea
acdst’a a nfistra se o sprigindsca prin sucursulu seu
spiritualu si materialu. Cu deosebire rogamu pre ono-
rat’a preoțime si pre zeloșii noștri invetiatori popo-
rali, a face tfite cate se potu in interesulu acestei foi,
carea e insuflata de dorulu celu mai ferbinte de a
contribui la latîrea culturei poporulu nostru.

      Credemu, ca va trece si mai tare in interesulu
publicu, daca ffii’a nfistra va fi onorata cu opuri si
corespundintie dela cărturării noștri din tfite părțile,


si daca in acestu modru dens’a se va potd eluptă Ia
o stare, in care se pfita acoperi o lipsa, ce de multu
timpu o semte clerulu resaritdnu mai alesu din părțile
Ungariei, Banatului si ale Transilvaniei.

     Impregiurarea aceea, ca. abia in dîlele aceste
am potutu câștigă învoire din partea iurisdic- *■
tiunei politice pentru edarea ffiiei nfistre, a causatu
intardiere in esirea numeriloru. Redactiunea inse va
caută, că onoratii prenumeranti ai ffiiei nfistre, pentru ,
cei doi numeri, ce trebuiau se dsa inca in lanuariulu
trecutu, se fia deplinu desdaunati prin numeri suple-
tori, carii voru si esi indata ce vomu fi in catuva
orientati in privinti’a numerului prenumerantiloru. ₜ.

     Mai pre susu de tfite ne rogamu: că onoratulu
publicu cetitoriu, intru censurarea opureleloru, ce voru
esi in foi’a nfistra, se binevoidsca a fi cu acea indul-
gintia, carea o potu merită unii teneri incepetori, &
carii nici decum nu-si pretindu a stă pe nivoulu de |
astadi alu literaturei natiunali, dar carii au inima si
voia, de a face progresa catu mai mare pe acdsta
cariera.

     Numerulu 1 alu foiei ndstre că mustra se trimite ,
in mai multe parti, la literatii noștri, pre cari avemu
onfire de a’i cundsce mai deaprdpe; dar in espedirea
numeriloru următori vomu fi siliti a ne acomodă listei
prenumerantiloru; pentru acea doritorii de a avd fdi’a
nfistra, binevoidsca a grăbi cu trimiterea pre-
numeratiunei, ca-ci la casulu intardierei usioru po-
temu veni in starea neplăcută, de a nu potd servi
cu numeri completi.

     Pretiulu prenumeratiunei pentru părțile Austriei
si Ungariei: pe 1 anu 4 fr., pe % anu 2 fr. v. a.;
pentru alte fieri pretiulu indoitu.

     Banii de prenumeratiune si corespundintiele sunt
de a se adresă franco catra redactiunea ,,Sperantiei“
la Aradu, strat’a Capelei Nr. 26.

     Foi’a acest’a sub auspiciele superioritate! scola-
stice ese de ddue ori la luna, anume la 1. si 15. a
fiescecarei luni, sub redactiunea colegiala a teologi-
loru: Custante Gurbanu, loanu Besanu, lustinianu
Cernetiu si Georgiu Morariu.

     Materiile publicate in primii doi Nri ai Speran-
tiei sunt acestea:

     Valea Achorului. (Emecachoru.) Novela de su-
jetu biblicu.

     Apelu catra tenerimea romana. Compusu si ro-
stita la ocasiunea deschiderei siedintieloru societatei
de lectura a teologiloru romani din Aradu — pe
an. scol. 186%, de G. Morariu, teologu in an. I.

     Nou’a lege interconfesiunala.

     Raporta despre activitatea societatei de lectura
a teologiloru romani din Aradu, in decurgerea an.
scol. 186%.

     Meditatiuni la citirea psalmului 50.

     Reflesiuni limbistice.                               .

     Varietati. .                                         j

     Vficea soclului.                                     %


1

— 69 —


     Organismulu besericei romane gr. or. din părțile
Ungariei.

     Legea pentru usulu limbeloru.

     Corespundintie.

     L ori Lu?

     Raporta despre starea bibliotecei institutului teo-
logicu aradanu.


Ad Nr. 67—1869.

CONSPECTU

despre următorii domni membri ai asociatiunei tran-
silvane romane, carii au contribuitu tacs’a anuale, catu
si restantie dela tipărirea unui astufeliu de conspecta
in 6. Fauru 1866 incdce, si suntu după conclusulu
adunarei gen. tienuta in Gherl’a in 25. si 26. Aug.
1868 (vedi pag. 615 a Transilvaniei) de a se publica.


                          (Continuare).            T.ᵣₐ-Bᵢₙv.«. Pentn.

fr» cr. dipl» fr.

Dn. Duc’a Vas., asesore in Abrudu, pro 186⁵/ₑ, %   10 — —

,. Demsiusianu Aron, advocatu in Fogarasiu,
    pro 186%, %.............................10                 — —

„   Darabantu Dion., not. in Bistr’a, pro 186%,%    10     —  —

„   DamianuSpirid., par. inBrescu,    pro 186%,%    10     —  —

„ Dombradi Ioane, jude proces, in Gernesegu,
    pro 186%, %.............................10                 - -

„ Deacu Teodoru, vice-rectoru in Blasiu,
    pro 186%, %, %,.........................15                 - -

„ Dragusianu Codru Ioane, v.-capit., in Fo-
    garasiu, pro 186%, %, %.................1^                 — —

„   DragiciuP., jude proc. inDev’a pro 186%,%,      10     —  —

„ Dobo de Rusc’a Mich., secret, in Oraslia,
    pro 186%, %.............................10                 — —

,,  Drae’a loanu, par. in Tomnatecu, pro 186%        5     —  —

„ Dimitriu Danielu, negutiatoriu in Brasiovu.
    pro 186%, %, %..........................15                 - -

„ Dimonisie Costache, primariu in Tergulu-
    Oc'nei, pro 186%, %, %             ............6 galb. — —

„   Drocu Ioane, par. in Resînariu, pro  186%, %    10     —  1

„ Dragusiu Avramu, protop. in Chisiufaleu,
    pro 186%, ⁷/₈.................................10           - -

„   Dragesculoach. C., medicu in Pest’a, p. 186%     5     —  —

„ Dec$ei Petru, parochu rom-cat. in Sighi-
    sior’a pro 186%............................... 5           — —

„ Emilianu Stefanu, profesoru in Iași, pro 186% 1 gatb. — —

„ Elechesiu Gregoru, protop. in S.-Martinu,
    pro 186% ........................................... 5  — —

„ Francu Amosu, v.-comite in Bai’a de Crisiu,
    pro 186%, %........................................ 10  - -

„ Francu Ioane, fiscalu de comit, in Bai’a de
    Crisiu, pro 186%.................................... 5     — —

„ Fauru Ioane, profesoriu in Craiov’a, pro 186%,
             7s..................................................20     -  -

„   Fincu los., jude proc, in Ded’a, pro 186%,%     10     —  —

„   Fagarasianu G., preț, in Fogarasiu pro 186%      5     —  —

„ Fogarasi Radu, negutiatoriu in M.-Osiorheiu,
    pro 186%, %, %......................................15     - -

„ Fogarasi Georgiu, proprietariu in Ord’a de
    josu, pro 186% .........                             5     — —

„   Farago Dem., prof. in Blasiu, pro 186%, %       10     —  —

„ Falcoianu Scarlatu, presiedinte in Bucuresci,
    pro 186%, %           .........................4 galb. — —

„ Frigatoriu Nicolae, negutiatoriu in Brasiovu,
    pro 186%, %           .........................10 — —'

„ Fiilep losifu, negutiatoriu in M.-Osiorheiu,
    pro 186%, %, %......................................15  - -


Dn. Francu~Andreiu, not. sed. comit, in Desiu, ⁱⁿ
    pro 186%, %             ....................... 10 —      1

„ Filipescu Ioane, spanu cam. in Desiu, pro
    186%............................................... 5  —  1

„ Filiti A., jude la curtea apel, in Bucuresci,


„ Frunze Dimit., inginieriu in Bacau, pro 186% 2 galb. — —

„ Filipu Georgiu, advocatu in Ercavasiu, pro

    186%, %,                                       15    -  -

„ Fodoru Alecs. D., par. in Margau,  pro    186%    5    —  —

„ Faganteianu Georgiu jun., asesoriu in Fo-

     garasiu pro 186%......................... 5         —  —

„ FloriarUL Ifiane, protofiscalu in Naseudu,
    pro 186%,•■%,'%..........TT         ....           15    _ _

., Fodorenu Nicol., adm. protop. in Ofenbai’a,
    pro 188%, %................................. 10          - -

„  Fabianu Vas., propriet, in Zsadăni,  pro 186%    5    —  1

„  Ghionc’a losifu, propr. in Abrudu,   pro 186%    5    —  —

„ Gombosiu Michaelu, jude cam. in Vidr’a de

    susu pro 186%, %,'%...................... 15         —  —

„ de Gremoiu Danielu, notariu prim, in Fo-
    garasiu, pro 186%, %                               10    — —

„ Gaetanu Nicol., advocatu in Aiudu, pro 186%,
    7t, 7s, 7a...................................20          - -

„  Galuloane,prot. in Abrudu, p. 186%,%,%,%        20    —  —

„ Gozmanu Ioane, advocatu in Oradea mare,

    pro 186%, %, %........................... 15         -  -

„ Giurc’a Sim., aurariu in Buciumu-Poeni,
    pro 186%..........................................  5    — —

,. Giusc’a Tom’a din Bucuresci pro 186% .       4 galb.  —  —

,,  Gianni Dem., advoc. in Bucuresci, pro 186%  4 galb.  —  —

„  Ghiculescu Dem., adv. in Bucuresci, pro 186% 2 galb.  —  —

., Grindeanu losifu, jude sing. in S.-Reginu,

    pro 186%, %................................... 10    —  —

„  Germanu Ioane, par. in Sombatelecu, p. 186%     5     —  1

„ Galu Danielu, notariu in Secui’a, pro 186%,

    74, 7a, 7o, %..................................25---------

„ dr. Galu losifu, secret, septemv. in Pest’a,
    pro 186%..................................... 5          — —

„  Ghetie Ioane, not. in Mesteacanu, pro    186%    5    —  1

„  Gavrusi Teod., propr. in Cupsieni, pro   186%    5    —  1

„ dr. Hodosiu losifu, v.-comite in Baia de

    Crisiu, pro 186%, %, %, %,        %₀     . .   25    —  —

„ Hoszu Ciementu, asesore sedr. in Desiu,

    pro 186%, %, %........................... 15         -  -

„ Huza Lazaru, not. consist, in Gherl’a, pro

    186%, %, 7a...............................15         -  -

„ Henzelu Sebast., propr. de mine in Abrudu,
    pro 186%, %, ⁷/₈...................................15    - -

„ Hoșsu Vasile, capelanu in M.-Osiorheiu,
    pro 186°/-, %......................................10    — 1

„ Hangea Severu (f), c. r. capitanu pens. in

    Naseudu, pro 186%,     %, %.....               15    —  —

,. Hangea Grigoriu, cancelistu in Naseudu,

    pro   186%,        %, %...................15         -  -

„  Horsi’a August., rigoros. in Pest’a, pro 186%    5    —  —

„  Hossu  Alecsiu, v.-notariu in Desiu, pro 186%    5    —  1

„  Hossu   Ioane, par. in Milasiu mare, pro 186%    5    —  1

„  lancu       Ioane, parochu in Buciumu-Poeni,

    pro   186%,        %, %...................15         -  -

„   luga  Const., propriet. in Brasiovu, pro 186%   5    —  —

„   Ignatu Nichil’a, c. r. capitanu, pro 186%, %   10    —  —

„ lancu Ioane, parochu in Vidr’a de susu,

    pro   186%,        %, %...................15         -  -

„ loanette Petru, jude cerc, in Câmpeni, p, 186%   5 —  

„ loanette Georgiu, not. corn, in Câmpeni,

    pro 186%, %....................................10    —  —

„   Soviti’a Ioane, castelanu in Lugosiu, p. 186%   5    —  —

„  lordanu Domin., jude sup. in Dev’a, p.    186%   5    —  —


12

— 70 —


                                                 Tacs’a in v. a. Pentru
                                                 fr. cr. dipl.fr.

Dn. IliesiuStef.,par.inChristolliulu mare, p. 1867₇  5     —  1

„ lodi Vas., parochu in Biseric’a-alba, p. 1867ₛ     5     —  1

„ Lazaru Alecsandru, proprietariu in Abrudu,
    pro 186%, %, 7s.....................................15     — —

„ Lazaru NicoL, parochu in S.-Sebesiu, pro

    186%, %, ~/ₛ....................................15  - -

„ Laszlo Georgiu, v.-capitanu in Fogarasiu,
    pro 186%, «/₇.......................................10  -  1

„ Lupascu Afecs., consiliariu la curtea apel.

  / in Bueuresci, pro 186% ...... 5galb. — —
„ LeCca Georgiu, prefectu in Bacau in Ro-

    mani’a, pro 186%............................2galb.    — —

„ Leonteanu Leontiu, protop. in Mur. Uior’a,
    pro 186%, %, 7₈.....................................15  — —

„ Lahovari Alecs, adv. in Bueuresci, pro 186% 2galb. — —
„ Lecca Ioane, agronomu in Bacau in Ro-

    mani’a, pro 186fⁱ/₇                            nap. — —

„ Lahovari Nic., advoc. in Bueuresci, pro 186 % 2galb. — —
„ Lazaru Alecsandru, consil. guv. in Clusiu,

  ' pro 186%, %, %, «/₇         ................20 - -

„ Lazaru Stefanu, provisoru dom. in Silagy
    (Hodol), pro 186⁶A............................ 5           — —

„   Lobontiuloane,protop. inGiurtelecu, p.!86⁶A      5     —  —

„   Lungu Ilie, par. in Sebesiulu mare, pro 186%     5     —  —

„ Lebb Alecs., propr. in Cacov’a, pro 186%,
    %, %> 7s............................................20     - -

„ Lie’a Danielu, asesoriu si jude sing. in Bor-
    goprundu, pro 1867c» Tr» 7s ....                    15     — —

„   Lie’a Macsim., asesoriu in Naseudu, pro 1867₆    5     —  —

„   Lcineni Michaiu, propr. in Gherl’a, pro 1867ₛ    5     —  1

„ Meslecanu Nic., parochu in Rosi’a-de-munte,
    pro 1867₆ .......................................... 5     — —

„   Mog’a Ieron., advoc. in Halmagiu, pro 186%       5     —  —

„   Motor’a Vas., parochu in Câmpeni, pro 1867,5     5     —  —

„   MihaloviciuPetru,pielariu in Abrudu,p. 1867b     5     —  —

„ Macelariu Ioane, not. corn, in Saadu, pro

    1867», %, 7b • ................................ 15----------

„ Munteanu Georgiu, proprietariu in Câlnicu,
    pro 186%, %, 7₈.....................................15  - -

„ Mezei Gregoru, amploiatu dom. in Cricau,
    pro 186%, %, 7₈...................................  15  - -

., Mihali Simeonu, profesoru in Craiov’a, pro
    18671, ⁴/s, 7c» 7?» 7b.........................25

„ Moldovanu Ioane, profesoru in Blasiu, pro
    186%, %, 7s ........................................15  - -

„ Marinoviciu Georgiu, negutiatoriu in Sasu-
    Reginu, pro 1867c -................................. 5  — —

„ Manii Stefanu, notariu consist, in Blasiu,
' pro 186%, %, %................................... 15  - -

Rev. dn. Mihali Gregoriu, canonicu in Blasiu,

    pro 186%, %, 7S.................................15   - -

Dn. Micu Alecsandru, profesoriu in Blasiu, pro
    186%, %............................................ 10     - -

„ Mânu Petru, consil. de Cn. pens. in Sibiiu,
    pro 1867c, ⁶A • >.................................. 10     — —

;,  Maieru Greg., ases. in Fogarasiu,  pro 1867ₛ     5     —  —

., Moldovanu Danielu, negutiatoriu in Muresiu-

    Osiorheiu, pro   1867fᵢ,   ⁶A, 7s ....          15     —  —

,, Moldovanu Georgiu, negutiatoriu in Muresiu-

    Osiorheiu, pro     186%,   ⁶A, 7s •  •  •  ■    15     —  —

Comun’a bisericesca din Muresiu-Osiorheiu,

    pro 1867c, CA, 7b........................ 15           —  —

Dn. Mariuliu Nicolae, notariu in Cudsiru, pro
    186%, ³/₄.................................... 10           — —

    Munteanu Gavrilu, directoriu gimn. in Bra-
    siovu, pro 1867c................................ 5   — —

,, Macelariu llie, consil. guvern, in Clusiu,
    pro 186%, 7„ 7s.................................... 15  — —


Dn. Macelariu Ioane, jude scaunale in Miercurea,           ^™tr“

    pro 186%, %, %, 7S............................20 - - ’

„ dr. Maioru Ioane, consil. scol, in Clusiu,
    pro 186%, %, %, 7₈            .............. 20 - -

„ Missail Georgiu, prim, grefieru la curtea de

    cas. in Bueuresci, pro 186%..............2galb. — —

„ dr. Maniu Aurelu, adv. in Lugosiu, pro 1867a   5 —. —

„ Moldovanu Ioane, preș, comis, urb. in Dev’a,

    pro 1867₆ .................................... 5 — —

’, Moldovanu losifu, negutiatoriu in Dev’a,
    pro 186%, 7c................................... 10  — —

„ Mânu Gavr. de Boerfalv’a, jude super, in

    Desiu, pro 1867ₑ» %» 7s.....................  15 __ 1

„ Meilani G. G., advoc. in Bueuresci, pro 1867₇ 2 galb. — __

,, Moscu 1., propr. in Bueuresci, p. 1867₇ (1 lira) 9 52 ___

„ Mateiu Gregoru, negutiatoriu in Sibiiu, pro

    186%, %» 7b.................................. 15 - _

„ Mutiu Uarianu, jur. abs. si not. in Resinari,
    pro 186⁶A....................................... 5  — _

„ dr. Mânu Ioane, asesore sed. in Hodolu,
    pro 186⁶A, 7s.................................. 10  — _

,. Munteanu Augustinu, v.-fiscalu in Gherl’a,
    pro 186%, 7₈          . . . .......................10—1

„ Muresianu Ioane, proprietariu in Gherl’a,
    pro 186%,       7S..........................10       _ _

„ dr. Mihali Victoru, profesore in Gherl’a,

    pro 186⁶A,   7g.........................10       —    _

„ Mihali Ioane, vice-notariu in Marmati’a,

    pro 186®A.   7s      ,•••••••            •    10 —    i

„ Moldovanu Georg., prot. in Reteagu, p. 1867₇     5 __ j

„ Mihali losifu, propr. in Hosmezeu, pro 186%    5 __ ______

„ Munzatu Pav., invetiat. in Suaresiu, pro 186%  5 _ _______

„ Macsimu Lazaru, adm. protop. in Apahid’a,

    pro 186%, 7c ................................ 10 _ _

„ Mihalasiu Franciscu, c. r. capitanu pens.

    iu Naseudu, pro 1867ₛ     ............... 5 __

„ MoisiluGreg.,vicariu inNașeudu pro 1867g»gA 10 ______

„ Mog’a Vasiliu, proprietariu in Zau pe Cam-               ~~

    pia, pro 1867b...................... .       5 ____

„ Medanu Andreiu, asesore in Siomcut’a mare,               ~

    pro 1867₄, %, %, %, 7g........................25 _

,, Muresianu loachimu, presied. jud. in Naseudu,
    pro 186%........................................ 5   __

„  MarchisiuGeorgiu,par.inHomorodu,p.l867₈         5 __

„  Moldovanu Nic., prof. in Gherl’a, pro 186%      5      J

„  Muresianu Petru, not. sed. in Desiu, pro 186 7₈ 5 »_ 1

„ Moldovanu Ioane, parochu in Asculeu-micu,                *

    pro 1867g • • ■ .............................. 5 __   {

„  Necsi’aDem., parochu inSohodolu, pro!867c       5 __

„ Nicol’a Mateiu, fiscalu in Abrudu, pro 186 7₆,

    %, 7s..................................  •   15 _

„ dr. Nemesiu Ioane, advocatu in Sibiiu, pro

    186%, %, 7S ................................. 15 _

R., dn. Negrutiu Ioane, canonicu in Blasiu, pro            —

    1867c, %» 7b ........................ • •    15 .

Dn. Neagoe Alecs., economu metrop. in Blasiu,              —

    pro 1867B, 7₇................................ io __

„ Nemesiu Alecs., asesore comit, in Gherl’a,
    pro 186%, 7₆, %, 7b.............................20 _

„ br. Nopcea Franciscu, comite sup. in Dobr’a,
    pro 1867₆ ................................. 5

„ Nicorescu Georgiu, parochu in Dev’a, pro

    186%, % • • ................................. 10 _

„ Nandr’a Georgiu, jude proces, in Dobr’a,
    pro 186%, ⁶A................................... l₀ _

„ Nemesiu Petru, concip guv. in Clusiu, p.1867⁷  5         1

„ dr. Nichit’a Ioane, advoc. in Zilah, pro 1867g 5

,. Nistoru Vasiliu, canonicu in Oradea-mare,
    pro 1867s.................................. 5

— 71 —


Dn. Olteanu Const., profesoriu in Craiov’a, pro “ⁱⁿ vc°⁻
    186%, %, %, %, %, 7s...............................30 —

„ Orbonasiu Mihailu, jude sing. in S.-Reginu,
    pro 186%, %....................................... 10 —

„ Onitiu Alecse V., fiscalu in Sasu-Reginu,
    pro 186%, %, 7s................................... 15 -

    Orosu lacobu, not. sup. magist. in Orastia,
    pro 18.6%, %.................................. IU   —

„ OrghidanuRud.., adv. in Bucuresci, p. 186% 6galb. —

„ Orbescu Dini., adv. in Bucuresci, pro 186% 2galb. —
                           (Va urma).



C 1 i 0.

            Series Vajvodarum Transilvaniae.

(Continuare).

1368 Nicolaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Eeg. Arch. T. II.

1369 Emericus Vajvoda et Comes de Zonuk. S. C. D. T. II.

1369 Joannes Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1369 Petrus Vice-Vajvoda. C. D. T. II.

1369 Emericus Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. Dipl. T. IX.

     Voi. VII.

1370 Emericus Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. Dipl. ST. IX.

     Voi. VI.. item. T. IX. Voi. VII. et Sieb. Qrt.-Schr. VI.

1370 Emericus Vajvoda et Comes de Zonuk. Suppl. C. D. T. II.

1370 Petrus Vajvoda. Katona X.

1371 Emericus Vajvoda. C. D. T. II.

1371 Emericus Vajvoda et Comes de Zonuk. S. C. D. T. II.

1371 Joannes Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1371 Joannes Vice-Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

1372 Emericus Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

1372 Emericus Vajvoda. Vide Szeredai „Series Episcoporum.“
     Vide Ddsfalva Comitatus Kiikollo.

1372 Emericus Vajvoda. Suppl. C. D. T. II. |

1373 Emericus jam Palatinus, ibid.             (

1373 (ante) Szâsz Vajvoda Transilvaniae. Eeg. Arch. T. II.

1373 Stephanus Vajvoda. Șuppl. C. D. T. II.

1373 Ladislaus Vice-Vajvoda. C. D. T. II.

1373 Stephanus Vajvoda et Comes de Zonuk. Siebenb. Quartal-
     Schrift VI.

1374 Emericus Bubek Vajvoda moritur, ibid. Siebenb. Quartal-
     Schrift. Fej6r C- D. T. IX. Voi. VIL

1374 Ladislaus Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1375 Ladislaus Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1375 Ladislaus filius Deso de Losontz Vajvoda Transilvanus.
     Fejer C. D. T. IV. Voi. V.

1376 Stephanus Czak Vajvoda. Sieb. Quartal-Schrift VI.

1377 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Vide Szeredai
     „Notit. Capit. albensis.“

1377 Ladislaus Vajvoda et Joannes Vice-Vajvoda. Eeg. Arch:
     Tomo II.

1377 Memoria Vajvodae. Suppl. C. D. T. II.

1378 Ladislaus Vajvoda Transilvaniae. Fejir Cod. Dipl. T. IX.

     Voi. VII.

1378 Descensus, Judicia et Jura Vajvodalia. 8- C. D. T. II.

1378 Joannes Vice-Vajvoda. C. D. T. II. .

1378 Joannes Vice-Vajvoda. S. C. D. T. II.

1379 Joannes Vice-Vajvoda. Supl. C. D. T. II.

1379 Joannes Vice-Vajvoda. C. D. T. II.

1379 Joannes Vice-Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

1379 Stephanus Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

1380 Ladislaus Vajvoda. Eeg. Arch. T. III., item.

1380 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Cod. D. T. II.,
     ex familia Bănii.

1380 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. IX.

     Voi. VIL

1381 Stephanus Laezfi Ie Lindva Vajvoda. Siebenb. Quartal-
     Schrift VI.


Pentru
dipl. fr’


1381 Joannes Vice-Vajvoda. Eeg. Arch. T. III.

1381 Balk Vajvoda Comitis Szathniariensis, ergo non Transil-
      vaniae, et quid significet Vajvoda Com. Szathniariensis. Vide
      apud Szirmai Szathmâr I.

1383   Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. X.
      Voi. VIII, et Sieb. Quart.-Schr. VI.

1383   Stephanus Laezfi de Lindva Vajvoda. Siebenb. Quartal-
      Schrift VI.

1383   Balk Vajvoda Comitis Szathniariensis. C. D. T. II.

1384   Ladislaus Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1385   Stephanus olim Vajvoda et Stephanus filius eondam Dio-
      nisii Vajvodae. Fejer C. D. T. X. Voi. VIII.

1386   Joannes Vice-Vajvoda. Suppl. Cod. D. T. II.

1388 Joannes Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1388 Ladislaus Vajvoda. Eeg. Arcli. T. III.

1389 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. C. D. T. II.

1389 Ladislaus Vajvoda. Sieb. Quartal-Schrift VI., atque Co-
      mes de Zonuk. Fejăr C. D. T. X. Voi. VIII.

1390 Drag et Balk Vajvodae. Cod. D. T. II.

1390'Frank de Konya Vajvoda et Comes de Zonuk. Siebenb.
      Quartal-Schrift VI.

1391 Ladislaus Vajvoda. C. D. T. II., ejus memoria 1406; ejus
      filii Joannes et Bothos 1408.

1391 Ladislaus Vajvoda. Eeg. Arch. T. III., ejus filius Joan-
      nes 1394.

1392 Mandatum Statutorium Sigismundi Eegis ad Conventum
      Lelesziensem, ut Balk et Dragh Vajvodae Comites Mar-
      marosii et de Ugocha in possessionibus Olachalibus: Zynag,
      Berzluk, Ervenyes, Bassafalva, Trywarku et Kamyn vo-
      catis in Districtu de Erdend existentibus, novae Donatîonis
      titulo eis collatis statuantur. Orig. in Lclesz, Transs. iu a.
      f. f. 316 X. serie primarmn.

1392 Emericus Bubek Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk.
      Fej6r C. D. T. X. Voi. VIII.

1392 Bartholomeus Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1393 Frank Vajvoda. Szeredai „Series Eppiscoporum."

1393 Joannes filius Ladislai Vajvodae. Eeg. Arch. T. III.

1393 Ladislai antea Vajvodae filius Joannes ex familia Bânfi.
      —■ Ladislaus hic Vajvoda anno 1398 supplicio est affccius.
      Vide Eder in Felmero.

1394 Emericus Bubek Vajvoda et Comes de Zonuk. Suppl. C.
      D. T. II.

1394 Frank Vajvoda (ex Familia Zechdn). Eeg. Arch. T. III.,
      1421.

1394 Petrus filius Georgii de Vereb Vice-Vajvoda. Eeg. Arch.
      Tomo II.

1394 Frank Vajvoda. Szeredai „Serios Episcoporum;“ lejâr
      C. D. T. X. Voi. VIII, et Szeredai „Notit. Capit. Alb.,¹-
      item Sieb. Quartal-Schrift VI.

1395 Frank de Konya. Vide Katona XI.

1395 Frank filius Konye Bani, Vajvoda Transilvaniae et Comes
      de Zonuk. C. D. T. II. — NB. Iste Frank fuit anno
      1406 Judex Curiae.

1395 Frank (de Zechăn) Vajvoda et Comes de Zonuk. C. D.
      T. II. et Petrus Vice-Vajvoda.

1395 Frank Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

1395 Stiborius Vajvoda Transilvanus. Fejer Cod. Dipl. 1- X.
      Voi. VIII.

1396 Joannes filius Petri de Vâradgya Vice-Vajvoda. C. D. 1-1-

1396 Joannes Vice-Vajvoda filius Petri de Varadgja quon am
      Vice-Vajvodae. C. D. T. II.

1396 Protonotarius Viee-Vajvodae fuit Petrus. Ibid.

1396 Stiborius Vajvoda. Suppl. C. D. T. II./

1396 Joannes Strygy. Vice-Vajvoda ibid. i                      •

1396 Joannes filius Petri Vice-Vajvodae de Vâradgya, Vice-kaj-
      voda. Ibid.

1396 Joannes Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. H-

1396 Joannes filius Petri de Vâradgya Vice-Vajvoda. Eeg- Arch.
      Tomo III.

— 72 —


1397 Joannes filius Petri de Vâragya Vice-Vajvoda. Reg. Arch.
      Tomo III.

1397 Joannes Swerth Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. IU.

1397 Styborius de Styborich. Katona XI. Vide Apafi et Sieb.
      Quartal-Schrift VI.

1397 Drag et Balk non fuere Vajvodae Transilvaniae. Vide
      Tudomânytăr 1836 IX.

1398 Stiborius Vajvoda et Comes de Zonuk. C. D. T. II.
      NB. Stiborius fuit 1395, Comes Posonienșis. Ibid.

1398 Stiborius Vajvoda et Comes de Zonuk ibid. et Nicolaus
      Vice-Vajvoda.

1398 Joannes Vice-Vajvoda ibid.

1398 Stibor Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1398 Joannes Swerth Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. III-

1398 Petrus Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II.

1398 Stiborius Vajvoda. Reg. Arch. T. II.

1398 Stiborius Transilvaniae et Moldaviae Vajvoda. Siebenb.
      Quartal-Schrift VI.

         Obs. Stephanus filius Dionisii Vajvodae 1397. lejer
                 C. D. T. X. Voi. II. — Stephanus Laczkovics
                 pridem Vajvoda Transilvanus fit Banus Croatiae
                 1383. Fej6r C. D. T. X. Voi. I.

             Nicolaus olim Vajvoda Transilvanus ante 1356 vi-
                 vens fuit ex genere de Medgyes. Fejâr IV. Voi. IV.

             Thomae condam Vajv. Transilvani filii 1374. Fejer
                 IX. Voi. IV.

             Thomas Vajv. 1345 adhuc vixit. Fejer IX. Voi.
                 „         „    1346 adhuc vixit. Ibid.             j

1399 Stiborius Vajvoda et Comes de Zonuk. C. D. T. II.

1399 Stiborius Vajvoda. Reg. Arch. T. II.

1400 Stiborius de Styborics Vajvoda Transilvanus et Comes de
      Zonuk. Fejer X. Voi. IV.

1400 Joannes de Synerth Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1400 Nicolaus de Chăk Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

1401 Styborius Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. Vide
Commentarios Georgii Pray de Jure Regum Hungariae in
Valachiam p. Georgium Fejer Budae 1837 aeditos.

1401 Styborius Vajvoda et Comes de Zonuk. C. D. T. II.

1402 (honge ante) Michael de Jara Vice-Vajvoda. Suppl. C. D.
      Tomo II.

1402 (ante) Petrus Vice-Vajvoda. Reg. Arch. T. II.

1402 Laurentius filius Csăk et Stephanus filius Vajvodae de
      Nâdos, Vajvoda Transilvaniae. C. D. T. II.

1402 Nicolaus de Martzal Vajvoda Transilvaniae et Styborius
      pridem Vajvoda. Fejâr C. D. T. X. Voi. IV.

1402 Laurentius filius Châk et Stephanus de Nâdos Vajvodae.
      Reg. Arch. T. II.                                 (Va urma).



        Mirierusc’a din Brasieu.

             Sub tufe de clocotielu
            Zace-unu teneru voinicelu
            Cu mandruti’a langa elu.
            „Scdla, scola mei barbate,
            Nu mai totu zacea pe spate,
            Ca’mi amu urîtu dîlole,
            Mutandu capetaiele
            Candu la capu, candu Ia piciore,
            Candu la umbra, candu la sdre.
            — O! draga muierea mea!
            Nu potu, nu potu, chiar d’asi vrea,
            Bol’a mea nici ca s’a duce,
            Pan’ ce tu nu mi-i aduce


                Mura-albastra si amara,                                  T

                 Sloi de ghiatia’n micdiu de vara.
                — O! dragutiu barbatulu meu
                Ajutati-ar Dumnedieu!

                 Eu toti munții am calcatu,
                Mura-albastra n’am aflatu,
                Sloiu de ghiatia n’am gasitu,
                Ca pamentu-i incaldîtu.
                — Muierusca din Brasieu!
                Mura-albastra’i ochiulu teu,
                Care me ucide reu.
                Sloiu de ghiatia netopita
                E chiaru inim’a-ti recita
                Si de mine deslipita!“


        Stejarulu si cornuta.                            '

                 „— Frate, frate de stejaru!
                Lasame se tain unu păru
                Se’mi făcu osie la caru.
                — Fratiore romanasiu,
                Voiosu parulu dati-l’asiu,
                Dac’ai face tu din elu
                Buzduganu de voinicelu,¹)
                Ghioga mare nestrugita,
                Cu pirdne tîntuita,
                Si cu dens’a de-ai luptă,
                Se aperi mosi’a ta.²)
                — Cornule, ce nu te’ndoi,
                De-o crenga se te despoi,
                Se’mi făcu prăjină de boi!
                — Fratiore romanasiu!
                Creng’a lunga dati-o-asiu.
                Că s’o faci arcu de resboiu,
                S’alungi lesii dela noi.³)
                Lașa boii, fratidre,
                Si te da la venatdre,
                Ca nu’i timpu de plugaria,
                Si e timpu de vitejia.
                — Codri, codri, me giuru eu,
                Se ucidu cu bratiulu meu
                De totu cornulu unu dusmanu,
                De stejaru unu capitanu.*

                        (Din poesiile populație publ. de V. Alecsandri).


     *) Busduganele suntu armele favorite ale vitejiloru din ba- r
Iade, precumu si ale smeiloru si ale fetîiloru-frumosi din povest. ?
Smeii candu se intorcu la casele loru, arunca busduganele din .(
depărtări fabulose, si aceste dupace lovescu in porta, mergu de )
se asiedia in cuiele dela păreți. Lupt’a intre smei si feti-frumosi '
începe totudeaun’a cu lovirea busduganeloru. V. Al. ;


     ²) Mosi’a stramosiesca, patri’a! — Mandre timpuri erau ;
acele, candu tidr’a representâ pamentulu tuturora, averea remasa
dela mosi-stramosi, si candu glasulu codriloru chiemă pe romani
la vitejie! '                            Idem. -


    ³) Acestu versu lașa a presupune, ca balad’a e de pe tem-
pulu navaliriloru lui Sobieski si altora, regi poloni. Idem. >
_______,__________________________-             j


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografia Riimer & Kamner.