-------- W Acesta foia ese c'> * “• cate 3 c61e pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso- ciatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto ( Vs poștei. /tfSLV-o------------- TRANSILVANI’A. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. --------- Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. Se aboneza Ia Comi- tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta s«5u prin domnii co- lectori. ? /ttîSrv------------ Nr. 5. Brasiovu 1. Martie 1869. Anulu II. Din cronic’a lui Michailu Cserei. 1661—1711. (Urmare din Nr. 4.) Pana a nu se deschide dieta in Alb’a-Iuli’a, M. Teleki si ungurenii alergă pe la membrii ei, incer- canduse din tdte puterile, pentrucâ se’i Înduplece pe partea loru, (adica câ se tisa din neutralitate si se se scăle cu arme in contra lui Leopoldu I.). Dupace se adună diet’a, principele ’i trimise din partea sa, caus’a ungureniloru in forma de propusetiune; ăra ungurenii refugiati inca pregătiră din partea loru unu memorialu, in carele se adoperâ, câ se induplece pe dieta, câ se voteze si se decreteze armarea tierei. După vorbe multe, in fine luă cuventulu si Pavelu Beldi, carele incepă asia: Dâca ar fi câ se’mi cautu numai de interesulu meu privatu, nimeni n’ar putea vorbi mai bine in favdrea ungureniloru, decatu mine; pentrucă eu sunt acela, care ’mi maritaiu iubit’a mea fiica după Pavelu Vesselenyi, alu cărui unchiu că palatinu alu Ungariei a fostu capnlu si protectoriulu acestei revolutiuni. Eu inse totudeaun’a am tienutu mai susu binele publicu si ecsistenti’a patriei mele, decatu pe pruncii mei, averile mele si decatu chiaru viăti’a mea. Deci, dăca toti ceilalți aru da măriei sale domnitoriului nostru consiliu, că se se amestece in revolutiunile ungurene, eu singuru m’asi opune, pre catu mi-ar sta prin putentia, me opunu si me voiu opune pana la morte, pentrucă eu din tdte ace- stea nu vediu neci unu resultatu bunu, ci vediu nu- mai pericolu si ruin’a totala pentru cas’a domnitoriu- lui si pentru scump’a ndstra patria, precumu am de- chiaratu si deunadi in consiliu. Mai voiescu se’mi vediu pe fiica-mea si pe ginere-meu morti dinaintea ochiloru mei, decatu că din caus’a loru se vediu din nou pacea tierei cutremurata, pe care după multe si mari calamitati o vediuramu din grati’a lui Ddieu re- staurata abia. Deci conjura pre toti, cati se tienu de patrioti adeverati, in numele lui Ddieu si alu patriei, că de cumuva sunt preocupati de nescari opiniuni in favdrea ungureniloru, se ’si le scdtia din mente; dra pe domnii si magnații ungureni refugiati la noi inca ’i rogu, se nu supere nici pe marii’a sa principele nostru, nici tiâr’a cu lucruri de acestea neplăcute si triste in consecentiele loru; se nu voiesca a ne res- plati pentru bine cu perirea ndstra si a patriei ndstre. Toti ceilalți membri, regalisti, deputati din co- mitate, din secuime si sasime votara asiă, că prin- cipele se nu se amestece in afacerile Ungariei. După acestea diet’a se desfacă spre mare disgustu alu lui Michailu Teleki. Intr’aceea aflandu si imperatulu nemtiescu, că ce voiescu ungurenii refugiati in Transilvani’a, trimise pe unu omu alu seu in Transilvani’a la principele, prin carele ’lu rugă, că se mî tiena parte ungureni- loru, ii promise si conditiuni frumdse si moșii, deca se va lașa de planulu seu; dra lui Dionisie Banffy inca’i facă multe promisiuni in secretu, pentrucă sciă, că acestu boieriu se bucură de auctoritate mare la curtea principelui, de aceea ’lu inaltiă si la rangu de baronu, care pe atunci era o raritate si se tienea in mare pretiu, numai că se înstrăineze pe Apaffy de catra ungureni. Inse mai totu pe atunci trimise si regele Fran- ciei ambasadori la principele cu daruri mari si cu drecare sume de bani, pentrucă se incdpa armarea. Aceștia avea misiunea, că se invite pe Apaffy la guera in favdrea unguriloru dicendu, câ si regele loru va trimite armate mari in Ungari’a. In midiuloculu acestora diferende mari de opi- niuni, principele ne mai sciindu de cine se asculte, se consultezp, pe sub mana cu Michailu Teleki si se invoiescu, câ sub alte preteste se trimită agenti la Pdrta; dara se merga si unii dintre refugiatii ma- giari si se incerce, câ ddra voru îndupleca pe diva- nulu turcescu, câ se dea voia principelui spre a mâ- neca cu dste la Ungari’a. Acestora li se mai dîse, că se nu le pase nimicu de boierii din Transilvani’a, pentrucă aceștia s’au dedatu la o vietia molesîta si la repausu*), si numai pentru acăsta desmenta pe principele dela guera; deci se se apuce de lucra. Cei trimiși la Con stantinopole propuseră divanu- lui atatu cererea principelui Transilvaniei, catu si a ungureniloru, apoi incunoscintiara si pe sultanulu. Turcii inse le respunsera pe scurtu asia: „Principele Transilvaniei are pace in tempulu acesta; deci dăca nu’lu ataca nimeni, se’si vddia de treba acasa; era decumuva ar fi atacata de cineva, potentele imperatu este gat’a de alu apara oricandu. Din contra de va cuteza se ăsa in Ungari’a in contra vointiei impera- tului (sultanului), nici se se mai re’ntdrca; pentrucă potentele Jmperatu va afla principe pentru Transil- vani’a. “ Era catra refugiatii ungureni dîse divanulu: *) Ce e dreptu, că acesta era unu mare adeveru, că adica boieriloru si unguri si romani pe atunci le placea lenea si tran- davi’a. Not’a comp. 9 — 50 — „Se se care din Constantinopole seu in drdpt’a seu in steng’a; pentrucă potentele imperatu nu’si face de lucru cu nisce omeni nebuni/¹ Vediendu Micliailu Teleki, că planurile sale esu fdrte reu, pentrucă si deca indupleca pe principele la unele lucruri, dara Bănffy si Bdldi ilu paralisaza preste totu, asiă se decise, că pe ambii aceștia se’i repună, pentrucă apoi ajungendu elu prim’a persdna la curte, se faca orice’i va placea. Dara Hinducă acei doi boieri se intielegea fdrte bine intre sinesi, asiă era preste putintia a’i trânti pe ambii dintr’odata; deci Teleki se apucă de vechi’a sa practica si incepîi a semena ura intre densii, pentrucă sciă, că ddca’i va imparecbiă pe amendoi si va repune pe unulu prin celalaltu, atunci ii va fi usioru a pierde si pe alu duoilea. Tocma ația se si intemplă. Teleki se fatiaria, că este amicu bunu cu amendoi, apoi cumu era si omu sprintenu, facea visite dese candu la unulu candu la altulu, atatu la curte, catu si pe la casele loru, inse cu atat’a prudentia, incatu nici unulu se nu simtia planurile lui. De aci incolo cronicariulu Cserei descrie pe ndua pagine istori’a uciderei lui Dionisie Bănffy, încarce- rarea lui Pavel Bdldi si a mai multora magnați ar- deleni din porunc’a lui Apaffy sub titlu de conspira- tiune mare; acestu episodu inse din istori’a Transil- vaniei este atatu de interesanta si instructivii, incatu ne e preste putintia a’lu reproduce aici in acestea co- Idne fdrte mărginite numai după Cserei asia, incatu se damu o icdna autentica a acestora evenimente, prin care apoi se dete ocasiune, că mai tardiu boierii se formeze erasi ddua partite fdrte aprigu pronun- ciate, adica cea turcdsca si cea nemtidsca. Istoriculu Alecsandru Szilăgyi isi luă asupra’si sarcin’a de a compune si din acelu tempu ddua monografii rotun- dîte destulu de bine, la care consultă nu numai pe :Cserei, ci si pe ceilalți cronicari contemporani. Cu- noscutorii de limb’a magiara le voru afla pe acestea in cartea lui titulata Martirii*), dra noi dorimu, că se se afle cineva, care se le traducă si in romanesce. Intr’aceea noi trecemu la Anulu 1677. In acestu anu principele inceph se pricdpa, că oricumu, elu fu sedusu prin denun- cianti, că se arunce in prinsdre pe atati magnați, dintre carii cativa era inchisi in Fagarasiu. Princi- pele adica provocase mai de multe ori pe denuncianti, (carii inca era mai totu din boierii mari), că se pro- ducă odata probe de valdre juridica in contra aresta- tiloru, pentrucă se’i pdta da in judecat’a tierei, pre- cumu se dîcea pe atunci. Denunciantii alergara de- stulu pana si după mărturii mintiundse, inse nu aflara nici de acestea. Intr’aceea Gavriilu Haller si altii, carii nu era arestati, facea totu ce putea la Apaffy, pentrucă se dea libertatea celoru încarcerați. In fine principele se înduplecă, inse sub conditiuni fdrte aspre, precumu i le sioptîse Teleki, că adica se dea garanția *) Vdrtanuk. Torteneti tanulmănyok. Pest. 1867. si totuodata reversale inscrisu, ca deca voru scapa, nu’si voru resbuna de nimeni si nu’si voru mai cauta nici unu dreptu; ca adica după legile acestei tieri denuntiantii perfidi si mintiunosi convinși fiindu prin tribunale de blastemati’a loru, avea se sufere paenam talionis (ocbiu pentru ochiu etc.). Arestatii inse pri- mindu alte conditiuni, respinseră pe cea mai delicata, isi păstrară adica dreptulu de a persecuta pe denun- tianti. Acdsta desplach fdrte lui Mich. Teleki, boie- riloru Bethlen si Clemente Mikes (unulu dintre ștren- garii din dîlele sale). Deci aceștia iritara si mai multu pe Apaffy, din care causa acesta trimise arestatiloru acdsta resolutiune: „Ddca nu ve trebue libertatea, ve voiu trimite in temniti’a dela Cetatea-de-pdtra, că pe Davidu Zolyomi; acolo se ve mance peduchii, pana veți peri.“ — Vediendu arestatii, că nu potu scapa in altu modu, după captivitate de unu anu si cateva septemani acceptara tdte conditiunile, după care fu- sera liberati abiă. 1678. Dupace scapă Pavelu Bdldi, află succe- sive despre infamele practice ale lui Mich. Teleki si isi aduse amente de cuventele sociei sale, din care un’a parte se si împlinise asupra capului seu*). Deci vediendu elu, ca acumu M. Teleki apucă intru tdte deasupra si că pdrta pe principele de nasu oricumu ii place, era pe ungureni ii ajuta pe fatia, prin ur- mare, că elu va încurca si tidr’a ndstra in trebile a- celora, că patriota bunu prevediendu, ce calamitati infricosiate voru urma preste patria, ne mai pasandu’i de pericolu personala, mai vof se se pună in risicu pe sinesi si fainili’a sa, decatu se sufere ruin’a înve- derată a patriei. Deci elu inceph a se consulta in secreta cu toti aceia, pre cati ii cunoscea de adeve- rati patrioti, pentrucă se pre’ntempine acelu reu mare si se scape patri’a de tiranismulu lui AI. Teleki. Cei carii conspirară cu Bdldi spre acelu scopu, au fostu: cornițele Ladislau Csăki, cumnatu-seu, loanu Haller, Georgie Kapi, Stefanu Daniel, Stefanu Lăzăr, Sam. Kălnoki, loanu Bethlen, Stefanu si Lazaru Apor, Si- gismundu Beldnyi, Toma Domokos, Valentin u Kăl- noki, Cristoforu Pasko si alti mai multi, atatu ma- gnați, catu si parte mare a boieriloru din Secuime. Toti aceștia se invoira intr’unu puncta ca: pre catu tempu va fi Mich. Apaffy principe alu Transilvaniei, tidr’a nici odata nu va avea pace, pentrucă este omu usioru si venturaticu, incatu curtenii sei ilu îndupleca la totu feliulu de blastematii, dra pe patrioti ii de- nuntia cu tdte relele, apoi oricatu se apara densii, Mich. Teleki si alti cativa, precumu Stefanu Najăczi, *) In dio’a in care venise Mich. Teleki la Pavelu Beldi in Bodil’a, pentrucă se’lu înduplece la subscrierea actului de acusa- tiune in contra lui Dion. Bănffy, nevast’a lui Bdldi, o secuidnca trufasia, ascultandu vorbele barbatilorn la usi’a încuiata, începu se sbiere si se suduie pe Teleki cumu ii veni la gura si rogâ pe barbatu-seu, că se nu asculte de acelu omu blastematu si fara consciintia, ca’lu va repune si pe elu după Bănffy. Teleki catranitu si rusînatu, indemnă pe Bdldi, că se ’si bata nevast’a, câ de ar fi a lui, ’iar scdte ochii din capu. — 51 — Lad. Szăkely si Clemente Mikes nu voiescu binele, ci perirea principelui si a patriei, deci ar fi, că prin- cipele se le dea drumulu dela curte; elu inse este atatu de preocupata, in catu neci odata nu’lu vei face se dea altora crediementu; tocma inse dăca lai si face, dămn’a fiindu una femeia aspra si cerbicdsa, totuodata legata asia de aprdpe prin consangemtate cu Micii. Teleki, ar fi preste putintia a instraina pe dămn’a de Teleki, pe care ea este gata de a'lu apara cu orice midiuldce, pentrucă scie bine, ca acmii după mfirtea lui Dionisie Banfiy nu mai e nimeni, cărui se se păta increde asia, că lui Teleki, apoi fiindu si dcimn’a ungurăna (din Ungaria), că si Teleki, ea la una miie ardeleni nu da atatu crediementu, catu unui singuru Teleki; de aceea tocma de s’aru si rescula (conspiratorii), elu in acelu momentu se va si trage sub scutulu dămnei, de unde apoi nu’lu voru potea scote cu bun’a; ăra dăca se voru apuca de trăba cu forti’a si cu armele, atunci Teleki indata va baga in capulu principelui, că insurgenții voiescu se dea din tiăra chiaru pe acesta, si asia, dîsera insurgenții, vomu pati-o catu de reu, pentrucă ne voru infera de rebeli si ne voru rapedi in perire. Deci, adausera conspi- ratorii, dupace amu ajunsu pan’ aici, mai bine este, că se ne resculamu pe fatia deadreptulu in contra principelui, pentruca elu isi violă mai tdte conditiu- nile, pe care jurase in fati’a tierei, in catu din caus’a acesta noi inca nu’i mai suntemu datori cu fidelitate si supunere, pentrucă acestu omu a resturnatu legile patriei ndstre, a sfarmatu libertățile ndstre nobilitarie, si acumu ar voi se repună tiăr’a intrăga, pentrucă nu e indestulatu numai cu frumosulu principatu alu Transilvaniei*), pe carele nici odata nu’lu me- ritase si de care nici că a fostu capace, ci elu visaza si la regatulu Ungariei; apoi si acea vitia rea de ro- manu marsiavu, acelu Teleki, carele venise cu duoi cai in Transilvani’a, si acumu apucă pe dinaintea a- tatoru boieri patrioti adeverati, si ajunse la una do- mnia atatu de mare, de care nici că ar fi cutezatu se viseze, acumu aspira la palatinatulu Ungariei**). Din acestea cause consiliulu nostru (alu conspirato- riloru) este, că dumneata jupane Pavele Băldi, care ai in mana armele secuiesci, cu ajutoriulu lui Ddieu se te apuci de lucru si impreuna cu noi se scapi a- căsta tiăra din acestu jugu greu; ăra după aceea se alegemu unu principe tierei, carele se ne scia guberna *) Atunci domni’a Transilvaniei se intendea pana in Banatu si pana in Muramurasiu. Not’a comp. **) Acestu pasagiu suna in originala asia: „S az a rosz hitvan olâh faj is, Teleki, a ki ket loval jbtt vala be Erdely- ben, s ennyi sok uri igaz liazafiainak eleiben fflt, s olyan ura- s;lgot kapa, melyrbl almodni sem mert volua, inagyarorszăgi pa- latinussăgra ăhitozik.¹¹ Din scrutarea cu luare-amente a croniceloru si altoru docu- mente va esi, precumu credemu noi, câ in consiliulu si la curtea lui Apaffy celu pucinu diumatate era romani, inse romani calvi- niti, era unii papistasiti, adica amici ai iesuitiloru. Nalătzi inca era romanu; Szekely era ruditu cu metrop. Sava s. a. s. a. elu pre noi, ăra nu se’lu guberne altii pre elu. Totu- odata conspiratorii se mai provocara si la ajutoriulu turcescu observandu, că dăca aceia voru afla despre planurile lui Apaffy si ale lui Teleki, de siguru ilu voru destitui si voru ajuta pe conspirați; ăra pentru- că aceștia se fia si mai siguri, se dea turciloru bani din greu, pentrucă la turci mai multu ajuta banii de- catu dreptatea, si in fine piele pentru piele, pentrucă ei oricumu, au se alăg'a intre viătia si morte. Cserei sustiene, ca P. Băldi respinse acelu planu alu consptratiloru dicundu, că acestu principe ajunse la tronu prin o provedentia miraculosa, ca’i sunt da- tori toti cu fidelitate, că fara perjuriu nu se potu re- scula in contra lui; pentrucă de si elu a violatu con- ditiunile in multe moduri, acăsta inse nu o facă din reintia, ci din usiorimea mentei, la Îndemnurile lui Teleki si ale celorulalti curteni, prin urmare culp’a se pdte imputa mai multu acestora; ăra dăca conspi- ratorii voru solicita la Porta schimbarea domniei, a- tunci nebunulu Niculae Zolyomi va promite turciloru sume mari de bani, ăra aceștia far’ a mai intreba după calificatiunile lui, ilu voru impinge de domnu alu tierei, si atunci tiăr’a ce ar fi castigatu? Apoi dara ce voiă Băldi? După cronicariulu Cserei ăca ce. Băldi mai antaiu protestă si se jură, că elu nici de- cimau nu aspira la domnia, ci numai la salvarea pa- triei , ăra apoi propune conspiratiloru, că ei toti se trimită la principele, pentrucă se căra la man’a loru pe Teleki si pre ceilalți membrii ai camarilei, carii indămna pe principele la tdte lucrurile rele si con- turba pacea tierei; ăra dăca principele nu ’iar da pe aceia de buna voia, atunci conspirații se’i smulgă din manile lui cu bratiu armatu, apoi se’i dea in ju- decat’a tierei spre a fi condamnati, ăra langa principe se alăga consiliari dintre patrioti, carii se guberne tiăr’a după legile ei. După multe dispute conspirații se invoira intre sine asia, că dupace tocma pe atunci era se se des- chidă diet’a tierei la orasielulu Cinculu-mare, Pavelu Băldi, carele era generalu comandante preste militi’a secuiăsca, convocandu-o pre acăsta, conspiratorii se mărga la dieta armati, unde apoi nepericlitandu intru nimicu persdn’a principelui si pe membrii dietei, se pună manile pe Mich. Teleki si pe complicii sei, său cu bun’a său cu forti’a, apoi se’i dea in judecata totu la acea dieta. Indata după acestu conclusu, ostile secuiesci din Trei-scaune, Ciucu, Odorheiu se si sculara la comand’a lui Pavelu Băldi că generalu, inse nici unii nu sciă, ce scopu va fi avendu acea insurectiune. Intr’aceea altii scriseră pe sub mana lui Mich. Teleki, că se se pazăsca, pentrucă de nu, ii va fi de capu*). Atunci Teleki alărga la principele si’i spune cumu ii veni lui mai bine, că adica Pavelu Băldi are de scopu, a *) Adica unii dintre conspirați sc făcură trădători ai factin- nei, canin precumu se intempla in cele mai multe cașuri de. natur’a acestuia. Not’a comp. — 52 — înduplece pe secui, pentrucă se’lu alega pre elu de principe. Apaffy spaimantatu fuge in capu de ndpte la Fagarasiu. (De unde fuge? Nu se spune.) Terdrc estraordinaria in tdta tier’a. Grigorie si Lupulu Beth- len si altii, fugu care incatrau potu; deca inse Pavelu Beldi nu ar fi tandalitu, ci ar fi purcesu dreptu a- supra celoru din camarila, aflandu’i nepregatiti, usioru era se pună man’a pre ei. Elu inse crediti că este de ajunsu a le arata arm’a, pentrucă acmîi principele sparietu, se va smulge fara greutate din midiuloculu factiunei lui Teleki. Totu Beldi scrise principelui in tonu umilitu, că elu n’a ridicatu armele in contra mă- riei sale, ci numai in contra consiliariloru blastemati. Bdldi s’a insielatu cumplitu, pentrucă principele chiamandu la sine pe boierii din ceealalta facțiune, sculă totu-odata oștirile dela fruntaria, cumu si pre secuimea, cata nu se sculase la comand’a lui Beldi, era lui Grigorie Bethlen si lui Clemente Mikes ii dete comand’a preste acelea si le porunci, că se mânece dreptu in contra lui Beldi, era in Secuime mană co- misari cu însărcinare, că se le spună, că toti cati nu se voru rupe de catra facțiunea lui Beldi, voru fi condamnati la iobagia (sclavia) perpetua, ei si poste- ritatea loru. Vediendu Beldi ca nu e gluma, rechiama si partea miliției pe care o lasase pe acasa; era inse prea tardiu. Grigorie Bethlen a si ajunsu cu oștea sa spre Trei-scaune, de unde apoi trimise pe Midi. Vay si Ladislau Csăki la Pavelu Bdldi, care atunci se află la Bodila*), pentrucă se’i ofereze grati’a prin- cipelui. Inse Bdldi inca primise scrisori secrete, in care i se spunea, că de i s’aru oferi una suta gratii, se nu le accepteze, pentrucă ilu voru insiela de si- gura, precumu au insielatu si pe Dionisie Banffy. Asia Bdldi ne mai perdiendu tempulu, plecă ndptea cu sierbitorii sei si fugi prin strimtdrea dela Buzeu in Romani’a, dra soți’a si fetiorii ii lasă acasa in cea mai mare calamitate, pentrucă venindu dmenii lui Apaffy, depredara tdta averea lui, dra din curtea dela Bodil’a nu lasara pdtra pe pdtra, era pe socia si fe- tiori ii aruncara in temniti’a dela Gherla, unde dens’a si muri după cativa ani. Partea cea mai mare a mo- siiloru lui Boldi fu confiscata, inse asia, că din acelea d<5ua mai mari le luara cei doui Bethlen**), dra cele din Trei-scaune le răpi Clemente Mikes. Pana la ca- sulu lui Bddi secuii chiaru si pentru not’a infideli- tatei nu’si perdea averile, ci numai capetele; de atunci incdce au mai patîtu si altii totu asemenea. Cronicariulu nu spune, in care parte a anului 1678 s’a intemplatu acea insurectiune condusa atatu de miserabilu, ci dupace suspina profundu pentru ruin’a patriei si a drepturiloru ei, sare indata la anulu 1679, îa care arata, că cu Pavelu Beldi au mai fugitu in *) Bodil’a, comuna ce se afla in distantia camu de 3 6re dela Brasiovu. **) Un’a din cele doua familii Bethlen inca se trage din^ro- mani, din care causa episcopulu I. Lemeni la mas’a ce a datu in 16. Maiu 1848 ii si inchinâ in sensulu acesta. Romani’a si alti boieri fruntași, precumu Lad. Csăki, Tom’a Domokos, Lazaru Apor, Valentinu Kălnoki, Cristoforu Pasko, Sigism. Beldnyi; dra din Romani’a trecură dreptu la Constantinopole, inse totu certan- duse intre sine, din causa că, precumu dîce cronica- riulu, Csăki, Apor si Domokos fiindu „papistasi in- versiunati,“ propunea lui Beldi ne’ncetatu, că ddca se va face elu principe alu Transilvaniei, se se invoidsca la rechiamarea iesuitiloru, carii fuseseră proscriși de multu din tiera; ii mai cerea si alte conditiuni, pe care inse elu le respingea cu manta. Acei refugîati, de si primiti bine la inceputu, mai tardfu au patît’o destulu de reu cu turcii, pentrucă Apaffy n’a intar- dieta a trimite si elu la Constantinopole cinci agenti cu doua sute de pungi. Turcii cerura dela Bdldi cu 70 de pungi mai multu, pentrucă se midiulocdsca ale- gerea si confirmarea lui de principe, elu inse nu se invof că se dea nici macaru o lascaia. Atunci turcii ilu dechiarara de nebunu si mai tardiu ilu aruncara in prinsdrea cunoscuta in istori’a turcdsca sub numele de edicula, unde a si muritu si inca precumu se pdte combina din unele date, ucisu prin veninu, pe care i l’ar fi subministratu Ladislau Szdkely prin vreunu asasinu, cărui i s’aru fi promisu ddua sute galbini, din care suma inse Szdkely ii numerase nainte nu- mai una suta, dra dupace vediiî pe Beldi mortu, de- negă asasinului a ddu’a suta, din care causa acelu turcu asasinu venindu la ferdstr’a lui Szdkely, ii strigă in audiulu tuturora: „Mei cane paganu, m’ai insie- latu, m’ai pusu se omora pe Bdldi, si acmii totu nu’mi platesci.*)" In urm’a insurectiunei se trecii dieta la Fagarasiu, unde cativa boieri mari fusera drasi arestati si con- damnati la închisori grele, dra intre aceia fu si tatalu cronicariului, carele a robitu siepte ani si optu luni. (Va urma). Studia statistice. (Continuare). Trecemu i a nasceri. Se născură in tdta tidr’a copii: Băieți Fete Sum’a 1863 5204 4772 9976 Rom.-catolici 1864 5792 5156 10948 1865 5182 4883 10065 1863 10620 9862 20482 Greco-catolici 1864 10973 10063 21036 1865 11081 10196 21277 1863 10683 10038 20721 Greco-orientali 1864 11813 10885 22698 1865 10968 10172 21140 1863 3378 3312 6690 Luterani < 1864 3596 ‘'145 7041 1865 3392 3175 6567 *) Acestu Szekely, unu omu erasi fdrte blastematu, e cu- noscuta si din istori’a bietului metrop. Sav’a. Not’a comp. — 53 — Băieți Fete Sum’a 1863 5290 5173 10463 Elveției 1864 5402 5192 10594 1865 5455 5226 10681 1863 869 856 1725 Unitari 1864 953 917 1870 1865 975 931 1906 1863 212 160 372 Israeliti 1864 213 162 375 1865 211 173 384 Sum’a totala fara respectu la religiune au fostu: in anulu 1863 36256 băieți, 34173 fete, sum’a 70429. „ „ 1864 38703 „ 35841 , „ 74544. „ „ 1865 37264 „ 34756 , „ 72020. lutre cate 1000 de nascuti au fostu asiadara in tdta Transilvani’a 517T băieți si 482'9 fete; intre romani 519'3 băieți si 480‘7 fete, intre magiari 514'5 băieți si 485'5 fete, intre sasi 510'6 băieți si 489-4 fete. Dintre tdte tierile, cari se tienu de monarchi’a austriaca, nu întrece nici un’a patri’a ndstra cu pro- portiunea acdst’a. Privinduse momentulu legitimității copiiloru na- scuti, aflamu urmatdrele cifre: Legiuiti Nelegiuiti Sum’a [1863 8771 1205 9976 Rom.-catolici ( 1864 9521 1527 10948 [4865 8688 1377 10065 1863 19605 877 20482 Greco-catolici ( 1864 20011 1025 21036 [1865 20135 1142 21277 1863 19927 794 20721 Greco-orientali] 1864 21771 927 22698 ,1865 20232 908 21140 [1863 6316 374 6690 Luterani < 1864 6588 453 7041 *1865 6186 381 6567 [1863 9647 816 10463 Elveției | 1864 9810 784 10594 *1865 9559 1122 10681 ([1863 1610 115 1725 Unitari j 1864 1739 131 1870 (1865 1764 142 1906 (1863 370 -2 372 Israeliti j 1864 373 2 375 1865 384 --- 384 Intre cate 1000 de nascuti au fostu după dife- ritele parti ale tierei in: Legiuiti Nelegiuiti Comitatulu Albei de josu . . 946'5 53-5 „ Albei de susu . . 916'5 83-5 „ Cetatei de balta . . 943'8 56-2 „ Turdei..... 946'5 53'5 „ Clusiului .... 938'7 61'3 „ Dabacei .... 955'5 44'5 „ Solnocului . . . . 965-7 84-3 „ Uniaddrei .... 967'4 32-6 Districtulu Fogarasiului . . . 957T 42'9 „ Nasaudului . . . 924'5 75'5 Scaunulu Odorheiului .... 914'0 86-0 „ Treiscaune (Hăromszdk) 859'7 140'3 „ Ciucului..... 892'4 107-6 „ Muresiului..... 938'9 61'9 „ Ariesiului.....961'3 38-7 „ Sibiiului..... 924'2 75'8 „ Sighisidrei .... 916'8 83-2 „ Mediasiului .... 941T 58'9 „ Sebesiului..... 958'2 41-8 „ Cincului.....971'6 28'4 „ Cohalmului . . . . 951T 49'9 „ Mercurei.....951-0 49'0 „ Nocri chului .... 945'0 55'0 „ Orestiei..... 929‘4 70-6 Districtulu Brasiovului .... 919'4 80-6 „ Bistritiei..... 926'9 73'1 Cu privire la natiunalitate au fostu intre cate 1000 de copii nascuti: La Romani 935'5 legiuiti, 64'5 nelegiuiti. n Unguri si secui 895'6 104-4 Sasi 940-5 59'5 n In tdta tidr’a 940'5 59'5 Resultatulu e batatoriu la ochi. Cifr’a cea mai nefavorabila, adeca percentulu celu mai mare de copii nelegiuiti se arata la secui, pre candu in comitatele magiare in Ungari’a se gasesce resultatu favorabilu, adeca putini copii nelegiuiti. Cifr’a copiiloru nele- giuiti in Transilvani’a cresce in mesur’a, in care nu- merulu locuitoriloru magiaru intr’unu tienutu este mai mare, asia, incatu Treiscaunele (Hâromszdk) arata cifr’a cea mai mare, adeca 140'3 nelegiuiti si 859'7 le- giuiti intre cate 1000 de nascuti. Er’ la din contra unde locuesce poporatiune romana mai mare, e si numerulu copiiloru nelegiuiti mai micu, precumu in comitatulu Uniaddrei 32'6, alu Solnocului 34'3, in scaunulu Ariesiului 38'7 si in districtulu Fogarasiului 42'9 intre cate 1000 de nascuti. — 54 — Orasiele cele mai impoporate inca au mare parte la numerulu copiiloru nelegiuiti. Sau nascutu: L e g i u i t i N e 1 e g i u i t i r O 5-3 ■+- ci • ■---1 O Unitari o O t o o 8 o i O