. w

Z/⁷ Acesta foia ese
cate 3 c6Ie pe luna ?
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.


Pentru strainalate


<?


10 franci cu porto





                TRANSILVANIA.




            F(5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



        ------------

   JAbonamenlulu se *
! face numai pe cate

      1 anu inlregu.

  Se aboneza la Comi-
  tetulu asociatiunei iu
  Sibiiu, seu prin posta
  seu prin domnii co-
  lectori. £

           *--------


Nr. 4.


        Brasiovu 15. Februariu 1869.


Anulu II.





V®5<.


        Din cronic’a Iui Micliailu Cserei. 1661—1711.

(Urmare din Nr. 3.)

     Pentru câ se cundscemu, in ce modu s’a mai
colonisatu Transilvani’a inca odata in secolulu alu
17-lea cu mulțime nennmerata de magiari calvini ve-
niti din Ungari’a, se cuvine se atingemu aici totu
numai după Cserei conspiratiunea cea mare a mai
multora magnați ungureni in contra imperatului Leo-
poldu I. si rege incoronatu alu Ungariei si totuodata
in contra tiraniei iesuitiloru. Cu acesta apoi se va
spulbera si acea mintiuna istorica gr o sa, repetîta pana
|acumu de nenumerate ori, ca adica in Transilvani’a
’si in Ungari’a n’aru fi domnitu persecutiuni religidse
si fdrte barbare, precumu au domnitu in alte staturi.

     Totuodata vomu vedea, in ce modu s’a prega-
titu epoc’a, in care apoi Transilvani’a treci! sub do-
nmi’a casei Habsburg.

     In Aprile 1671 cadiura capetele magnatiloru Pe-
tru Zrinyi, Franciscu Frangepanu (de vitia italiana),
Francisca Nâdasdi (de vitia romanesca din Transil-
vani’a) , Franciscu Bonis si Tiffenbach, era tenerulu
Răkoczi scapase. Mai nainte de a se taia capetele
acestora dmeni de ranga inaltu, cornițele Georgie Szd-
chenyi, pe atunci archiepiscopu primate alu Ungariei,
omu aspru si curagiosu, prevediendu cumplitele ur-
mări ale uciderei aceloru magnați, se adoperase in
totu modulu, pentrucâ se le midiulocdsca gratia; era
dupace află, ca imperatulu totu a subscrisu senten-
tiele, superatu fdrte, intră la elu fara nici o audientia
si ii dise cu mare mania: „Pentruce trebue se verși
Maiestatea ta sânge nevinovatu? Nu te temi de Ddieu?“
Imperatulu respunse: „Părinte, taci nu mai vorbi, ca
nimicu nu’ti folosesce.“ Atunci archiepiscopulu iritatu
si mai multu, inaltiandu manile catra ceriu, dîse cu
voce tare: „Se’mi fia secatu manile atunci, candu au
pusu ele cordn’a pe capulu Maiestatei tale! In ade-
veru frumosu renume vei mai avea Maiestatea ta la
intrdg’a lume creștina.u După acestea archiepiscopulu
neluandu’si nici macara dio’a buna dela imperatulu,
esf pe usia cu mare furia. Principele Lobkovicz*)
avendu a mana unu bastonu, ilu aruncă după archi-
episcopu; acesta se intdrce cu iu tifla si apucandu ba-


     *) Acestu magnatu de Boemi’a era in acele tempuri tocma
pe atatu de mare si tare la curtea imperatesca, pre catu era si
fdrte inganfatu, bajocurosu si tiranosu. Mai tardiu a patît’o si elu.

Not’a compilatoriului.


stonulu, ilu arunca pana la pitidrele imperatului, apoi
ese pe aci ’ncolo fdrte superatu.

      Fiinduca temnitiele se implusera cu boieri ungu-
resci, mai multi altii fugiră, care la turci, care in Tran-
silvani’a sub protectiunea lui Apaffy, pentruca era nu-
triti de sperantia, ca ddra’lu voru îndupleca se apuce
si elu armele asupra nemtiloru după ecsemplulu ca-
toruva predecesori de ai sei. Nici odata ungurii n’au
juratu nemtiloru resbunare atatu de cumplita, precumu
au juratu ei in urmarea omorirei susu numitiloru ma-
gnați.

      In an. 1672 revolutiunea prorupse din nou cu
fdrte mare furia, inse fara nici o regula, ci câ totu-
deaun’a, după datina unguriloru. Aici se cuvine a;
semna, ca magnații conspiratori era, precumu se nu-
mea ei, calvini, luterani si papistasi amestecati. Cu
tdte acestea iesuitii spaniolesci sciura minți impera-
tului, (carele inca era omu destulu de simplu), cum-
ca numai calvinii au urdîtu revolutiunea. Asia se
porni in Ungari’a cea mai furidsa persecutiune in
contra calviniloru si a luteraniloru. Tdte tractatele
politico-religidse inchiaiete mai dinainte intre curtea
Vienei si intre principii Transilvaniei, Gavriilu Beth-
len, Stefanu Bocskai si Georgie Râkoczi I. se spul-
berară in ventu; tdte bisericele si scdlele asecurate
reformatiloru si evangeliciloru prin tractate s’au ra-
pitu dela ei, reformatii fusera destituiti din tdte func-
țiunile si substituiti prin catolici. Iesuitii nu se în-
destulară cu atata, ci apucandu pe imperatulu in
scaunulu mărturisire! pecateloru, atata’lu mai spariera
cu foculu Geenei, pana candu se învoi, câ se ecsileze
pe toti popii calvinesci si luteranesci, ddca nu se voru
papistasi; după aceea ’i mai dîsera, ca imperatulu câ
rege apostolicii alu Ungariei este datoriu ex con-
scientia, câ se estermîne pre toti ereticii din terito-
riulu coronei sântului Stefanu!

      Imperatulu iritatu si pregatitu in modulu acesta,
decretă citarea tuturora popiloru reformati si evan-
gelici la unu tribunalu in Presburgu. Acelu tribu-
nalu era compusu totu numai din papistasi, adica
actorii era totuodata judecători.*) Acelu tribunalu in-


       *) Curatu asia, precumu se intemplâ. romaniloru in alte
parti. Se cuvine a însemna, ca in secolulu alu 17-lea inca totu
mai domnea o macsima spurcata si nespusu de periculosa, car©
tienea, ca invoiel’a făcută, tractatulu incbiaietu, juramentulu dat»
celoru de confesiune diferitdria de a ta, nu te obliga intru ni-
mica , prin urmare, ca indata ce ti s’ar da ocasiune buna, esci


7

crimină mai anteiu pe predicatorii si profesorii pro-
testantiloru că propagatori si complici la revolutiune,
fara ca se ia in consideratiune, că o mulțime de popi
si călugări papistasicsci inca era compromiși pana
după urechi. Vediendu tribunalulu, că nu are probe
de ajunsu pentru convingerea si condamnarea aceloru
protestanti, apucă pe alta cale, ii provocă adica, că
se trdca toti la papistasia, ca apoi li se voru crta
tdte crimele, dra predicatoriloru, carii isi voru parași
preotesele si pruncii, li se voru da parocliii cu veni-
turi grdse, era celorulalti, carii voru esi din cleru, li
se voru da funcțiuni mari; din contra, deca ei nu
voru apostata dela confesiunea protestanta, voru fi
proscriși din tidra si voru fi transportati in marea
siciliana la munca cea mai grea de galera. Cu tdte
acestea mai toti protestantii remasera constanti in
convicțiunile loru, aperandule cu mare barbatia. Atunci
iesuitii turbati de manta, midiulocira dela imperatulu
porunci aspre, in puterea carora mai toti acei pro-
testanti fusera ferecati in lantiuri de mani, de pitidre
si cu gutulu in grosu (jugu, falanga), si transportati
in temnitiele mai multora fortaretie, dra averile loru
fura depredate, sociile si pruncii aruncati pe strate,
apoi in loculu loru se denumiră parochi papistasi cu
conditiune, că ddca aceștia nu voru putea indupleca
pe poporani, că se’si parasdsca legea, se fia esterminati
prin sabia si focu.*) Mai tardioru alesera din ei 39
predicatori reformati (calvini), 22 predicatori evange-
lici (luterani). Dintre acești 61 de barbari pe 41 ii
porniră la Neapole, inse cativa inși din ei infranti de
durerea causata prin ranele de fdra, au remasu pe
drumu. Pe ceilalți 20 predicatori Leopoldu Kolonits,
pe atunci episcopu in laurinu (Raab, Gybr), ii vendîi
la unu oficiru imperatescu, dandu’i voia, că se faca
cu ei ori ce’i va placea lui. Acesta apoi legandu’i
doi cate doi, ii duse la Triestu, pentrucă se’i vendia
corabieriloru, seu la altucineva, si le puse pretiu cate
una suta taleri de capu. Unii au facutu cumu au
sciutu si s’au rescumparatu, dra altii fusera deținuți
mai multu, pana candu le succese a castiga sum’a
de rescumparare. De acolo apoi acei nefericiti tre-
cură in Belgiu, unde aflara ospitalitate si protectiune
prea buna.

     Pe ceilalți popi, cati mai fuseseră Încarcerați,
fara că se fia fostu trimiși la munca de galera, ii
proscrisera din Ungari’a, de unde apoi veniră la Tran-
silvani’a, unde au si remasu pana la mdrte.

     Acestea premise din istori’a Ungariei, cu atatu
mai bine vomu pricepe cele petrecute in Transilva-
ni’a, la care ne re’ntdrcemu, pentrucă se le imparta-
simu pre catu ne drta spatiulu.


chiaru datoriu a le da cu pitiorulu si a le sfarama, pentruca a-
celea era făcute si inchiaiete in contra consciintiei si in contra
voiei lui Ddieu.                                       Not’a comp.


     *) Adica tocma precumu se intemplase sub Ferdinandu II.
in cursu de mai multi ani cu protestanții din archiducatele Au-
striei, din ducatulu Salisburgu si din Boemi’a. Not’a comp.


     Dupace Mich. Apaffy se asiediă binisioru in tronu, '
dra tidr’a inca ’si mai recâștigă repausulu seu, Stef. î
Apaffy, frate mai mare alu principelui, muri pe nea- ■
steptate. Acelu Stefanu se bucură de auctoritate mare
in tidra, ineatu ddca ar fi remasu in vidtia, boierii ;
tierei nu aru fi pututu purta de nasu pe principele, ¹
precumu l’an purtata după placulu loru, pentruca
Ștefana indemnă pe frate-seu, că se fia mai aspru
cu ei. Odata fiindu cu totii la o betfa mare, prin-
cipele, care era in stare a bd la o singura petrecere
cate una vddra (optu cupe) de vinu, aflanduse in
tone bune, dîse catra boieri: „Ve rogu pe dvdstra,
că se beți mai bine." Atunci frate-seu Stefanu se
scdla si dice: „Marii’a ta n’ai se ne rogi pe npi, că <
se bemu, ci se ne poruncesci, că de aceea esci Ma-
rii’a ta principe alu Transilvaniei." Acestea cuvente
ale lui Stefanu le-au saritu boieriloru in nasu. Preste
acdsta inse principele fiindu omu usioru de minte si
simplu*), boierii putea insiela dela elu funcțiuni, moșii
si orice; dara frate-seu Stefanu se lungea in calea
loru, pentrucă se nu insiele; de aceea ei isi batea
capulu cumu se’lu pdrda. Boierii era se’si ajunga
scopulu cu atatu mai usioru, cu catu ca domn’a An’a,
cumnata-sa, inca nu putea suferi pe Stefanu, pentru-
ca ea vedea bine, ca barbatu-seu e principe numai
cu numele; preste acdsta ei ii casiunase a ’nainta pe
consângenii sei, dra intre aceia mai virtosu pe Mich.
Teleki. Era mare prepusu, ca Stefanu a muritu prin
veninu.

     Totu pe atunci s’a nefericitu si Nicolae Zolyomi,
fiiulu lui Davidu Zolyomi ungurdnulu, carele adusese
pe Georgie Rakoczi I. din Ungari’a, dra apoi acesta’i
multiami cu inchisdre de 18 ani in Cetatea-de-pdtra,
unde a si peritu. Acelu Nic. Zolyomi era in dilele i
sale boieriulu celu mai avutu in Transilvani’a, de
altumentrea inse unu mare porcu-de-cane, betîvu si
desiuchiatu. Zolyomi s’a nefericitu elu insusi prin
gur’a sa cea nespalata, pentruca ddca se imbetă, fle-
carea tdte nimicurile, dra boieriloru protipendati le
dicea, ca ei toti sunt nisce câni, si anume câni de
ai lui Rakoczi, câni de ai lui loanu Kemdny si câni
de ai lui Apaffy. Deci boierii sciindu bine, ca prin-
cipele isi teme fdrte tare tronulu, incepura se’i dica:
„Marii’a ta, boieriulu acesta ambla după domnia."
Mai multu nu trebuea. Apaffy porunci arestarea lui
Zolyomi, după aceea ii dete libertatea pe langa ga-
ranția; dara elu scapă si de acesta; boierii drasi ilu
denuntia, dara ’lu si sparia si ’lu făcu se fuga la turci.
Pdrt’a ’lu primi bine pentru memori’a lui Gavriilu
Bethlen, din acarui familia se tragea după mama, ba
turcii ii făcură sperantia la tronulu Transilvaniei. Ei
aru fi si adusa pe Zolyomi la tronu, ddca acesta
n’ar fi facutu si in Constantinopole o mulțime de
beții si nebunii, din care causa cadiii in despretiulu
loru. Turcii inse s’au sciutu folosi de Zolyomi in
interesulu pungei loru, pentruca oricandu Pdrt’a avea


     *) In testu: Levis eggyiigyu ember.

— 39 —


trebuintia de bani, amerintiâ pe Apaffy, ca va ajuta
Ia tronu pe Zolyomi.

      Cornițele Stefanu Tokolyi, tatalu lui Emericu
Tokolyi, inca venise din Ungari’a la Transilvani’a.
Acesta inca facea beții mari.

      Mai tardiu ajunse aici si Emericu Balassa, totu
câ fugariu. Acestu boieriu pusese man’a pe unu turcu
faimosu, cunoscutu cu numele de beiulu celu talchariu,
pentrucă facea multe stricatiuni mai alesu in acea
parte a Ungariei, care era supusa imperatului nemtiescu.
Palatinulu Franciscu Vesseldnyi audindu de acelu casu,
porunci lui Balassa, câ se dea pe acelu turcu in ma-
nile lui, pentrucă nu s’ar cuveni, câ unu banditu asia
faimosu se remana in posesiunea unei persdne private.
Balassa inse, care si elu era unu omu spulberatu si
nerusînatu, trimite lui Vesselenyi urmatoriulu respunsu:
„Spuneți acelui porcu-de-cane, ca dâca’i trebuescu
turci sclavi, se csa de sub pdlele nevestei sale si se
prindă sclavi; pentrucă eu dieu nu’i voiu da lui pe
celu prinsu de mine.“ Palatinulu Vesseldnyi acusă
pe Balassa la imperatulu, ruganduse, câ se’lu con-
stringa la estradarea turcului. Imperatulu provdca
pe Balassa, inse fara resultatn. Atunci Leopoldu tri-
mite bratiu armatu in contra lui Balassa, care inse
infuriatu, asasină pe turcu prin veninu, apoi fugi in
Transilvania, unde inse unu altu boieriu anume G.
Kapi, unu banditu si acesta câ mai multi altii, ilu
dcspoliă din tdte averile, aducendu’lu la sapa de lemnu.

      1674. La anulu acesta cronicariulu are unu ca-
talogu alu boieriloru protipendati, seu boieri de di-
vanu, precumu se numea odenidra in stilulu turcescu,
adaoge inse, ca dintre toti boierii de divanu cei mai
de frunte era Dion. Bânfi si Pavela Beldi. Mich.
Teleki, de si inca nu apucase in consiliu, alias di-
vanu , cu tdte acestea avea trecere mare. din causa
ca mam’a lui dra sora cu ddmn’a si cu soci’a lui
Dion. Bânfi, de aceea ddmn’a se adoperâ, câ se’lu
nainteze totu mai in susu, candu din contra barbatu-
seu principele, câ omu blandocu si simplu cumu era,
pe consângenii sei nu’i inpingea nainte. „Inse asia
pate familia, iu care conciulu poruncesce caciulei,“
dîce cronicariulu. Cu tdte acestea Cserei recundsce,
ca Mich. Teleki era omu cu minte mare si agera, in
catu deca o ar fi folosita spre bine, ar fi fostu in
stare de a conduce orice ministeriu; „elu inse abusă
de acelu daru frumosu alu lui Dumnedieu spre a
ruina Transilvani’a.“

     Pe atunci Mich. Teleki era capitanu alu Cetatei-
de petra, dra prin asistenti’a ddmnei castigase dominia
frumdse dela principele. Deci pre candu boierii frun-
tași ungureni fugari veniră in Transilvani’a, precumu
s’a memorata mai in susu, vediendu aceștia molitiu-
nea principelui si favdrea cea mare, de carea se bu-
curâ Teleki la ddmn’a, cercandu mai anteiu si min-
țile vechiloru patrioti ardeleni si aflandu cugetele loru,
ca adica aceștia nicidecumu nu aru voi se incurce
tidr’a in revolutiunile din Ungari’a, începură a tracta
pe sub mana cu Mich. Teleki, ii promisera, ca ddca


voru putea îndupleca prin elu pe principele, pentru-
câ acesta se se scdle in contra imperatului, pentru
apararea causei loru, atunci ajutandu-le si Ddieu, ei
voru castiga lui Teleki. palatinatulu Ungariei, dra pe
acesta se si jurara. Atunci acelu omu fdrte ambitiosu
si inganfatu apucandu acea promisiune*) cu ambele
mani, luă pe ungurenii refugiati in protectiunea sa,
ii îndulci catra sine cu bani, cu vestmente si cu nu-
trementu pe fiacare di si pre catu nu’i ajungea pu-
terile lui; după aceea punenduse pe intrige, suci mai
anteiu mintea ddmnei, după aceea se încercă si pe
langa principele indemnandu’lu, câ se se ia după
ecsemplulu gloriosiloru principi ai Transilvaniei, a-
nume Bocskai, Gavriilu Bethlen, Georgie Râkoczi L,
se se intereseze de caus’a unguriloru si se’si resbune
de apasarea religiunei reformate din Ungari’a, pentru-
ca acestu lucru ar fi fdrte placutu si laudatu in ochii
regiloru, principiloru, republiceloru de religiunea cre-
știna reformata.

     De aici incolo se mai arata, in ce modu Teleki
imbarbatâ pe meteleulu de Apaffy, câ se apuce arme
in contra imperatului, spunendu’i intre altele, ca dea,
regele Franciei erasi se scdla cu arme in contra lui
Leopoldu; ca insurgenții din Ungari’a inca stau gat’a
a se rescula din nou si a’si alege de rege pe Apaffy,
ca olandii, belgiano si principii germani inca’i voru
ajuta; ca si turcii le voru sta intr’ajutoriu, indata ce
voru supune insula Cret’a; ca tocma si in casu, candu
toti acei inemici ai lui Leopoldu nu l’aru putea trânti
la pamentu, Apaffy totu va castiga multu, pentrucă
imperatulu se va vedea constrinsu a’i cede lui mai
multe tienuturi, cetati si dominia, pentrucâ se’lu pdta
impaca; ca in fine Marii’a sa se’si ia sam’a fdrte bine,
câ nu cumva suferindu, câ nemtiulu catolicu se calce
pe ungurii protestanti, mai apoi se’si ridice armele si
asupra Transilvaniei, pentrucă in acestu casu neferi-
cita nu ar mai fi nici o scapare nicairi pe lume.

     Ddmn’a inca nu ’si mai luâ gur’a de pe bar-
batu-seu, ci dio’a ndptea ’i tocâ la urechi, ca elu catu
lumea ar siedea totu acasa, petrecendu’si cu deresu
de orologia si cu lectur’a, fara câ se ia indemnu dela
faptele antecesoriloru sei, carii prin purtarea de batai
isi castigara gloria si averi mari pentru clironomii
loru; deci se csa odata dintre femei — dicea ddmn’a,
— se esa in Ungari’a, spre a’si castiga mosîi, pentru-
ca in Transilvani’a nu prea are multe. En vedi băr-
bate, adaogea ddmn’a, cumu se inbuiba Franciscu
Râkoczi in avutii ocupate de mosiu-seu in Ungari’a
cu armele. Nu uita, ca noi inca mai putemu avea
prunci.

     Refugiatii unguri inca nu mai incetâ de a bom-
barda pe bietulu Apaffy, pentrucă ei toti sunt prea
buni de gura, dice cronicariulu.

     In fine toti aceștia in aliantia cu ddmn’a ametîra
pe Apaffy si’lu înduplecară, câ se dsa din nepasarea
si totuodata din neutralitatea sa. Inse fiinduca prin-


     *) Cronicariulu se esprima aci cu latinesculu promotio.
                                                  7*

— 40 —


  cipii Transilvaniei in puterea conditiuniloru, pre langa
care se alega si pe care jura ei, nu potu întreprinde
nici unu lucru mai mare fara soirea consiliului si a
tierei, asia principele convocă pe consiliari si le pro-
pune planulu seu, inse asia, că ei se nu pricăpa, ca
urdîtoriulu ar fi Midi. Teleki. Consiliarii după des-
bateri Îndelungate in fine deciseră ca: Marii’a sa prin-
cipele se remana frumosielu acasa in Transilvani’a,
se nu se amestece in afacerile Ungariei, că nu cum-
va din caus’a loru se se pierda si Transilvani’a îm-
preuna cu principele; se’i fia de ajunsu ecsemplele
deplorabili de deunadi, candu acei magnați din Un-
gari’a isi perdura si capetele si moșiile? Ar fi ne-
bunia a’ti baga degetulu in latiulu, in care s'a prinsa
paserea, pentruca nu numai ca nu o vei scapa, ci
venindu paserariulu, te va ciupeli si pe tine. Bine
amu facutu, ca amu datu refugiatiloru ospitalitate si
ca iamu ajutatu cu cele de lipsa; ăra dăca voiescu
se remana in pace, se’i protegemu si pe viitoriu, in
catu tocma de ’iar cere imperatulu Romaniloru, noi
se nu’i damu in man’a lui, ci mai virtosu se’lu ru-
gamu frumosu, că se’i erte; dăca inse loru nu le
place a remană si a petrece aici in deplina liniște,
ci voiescu se se scdle cu arme, atunci este mai bine,
că se’i gonimu din tiăra pe toti pana la unulu, du-
ca-se ori unde la place, că nu curnuva se ne bage
in pericolu pe noi, pe marii’a ta si tiăr’a intrăga, se
ni-o repună (piărdia); precumu s’au repusu pe sine
si tiăr’a loru. Se iubimu pe deaprdpele, inse asia,
că din caus’a loru se nu ajungemu noi in calamitate
perpetua; pentrucă usioru este a incepe o guera,
dăra începută odata, nici posteritatea ndstra nu’i va
mai vedea finea. Franculu promite multe si impli-
nesce pucine; pana se ajunga elu aici, nămtiulu ne
va trânti de pe pitidre. Ungurenii avura refugiu bunu
in Transilvani’a, dăca inse pe noi ne voru strimtora
afara din Transilvania, care este acea națiune, ce ne-
ar primi pe noi?

      Asia vorbi si decise consiliulu principelui. Se in-
tielege, ca lui Apaffy preocupata de Teleki si de re-
fugiati, nu’i placă acelu conclusu; deci elu convocă
diet’a la Alb’a luli’a. In Nr. viitoriu vomu vedea ce
a decretata si acăsta.

(Va urina).


        Studia statistice.

      Cu sîrele aceste pasiescu pe unu terenu, care Ia
noi romanii, mai cu săma la cei de dincdci de Car-
pati, e pră puținu, său mai nicidecumu cultivatu. Vor-
bescu de terenulu statisticei. Toti cati s’au ocupata
cu statistic'a, acdst’a sciintia mai tinera intre sororile
ei, sunt convinși despre marea ei însemnătate pentru
tdte ramurile culturei omenesci. Ea ne-a descope-
rita legile naturei in privinti’a unoru materii, unde
vedeau mai nainte toti unu chaosu, unu jocu alu na-
turei, ori o drba intemplare. Dar acum scimu, ca
nascerea, desvoltarea si mdrtea omului urmeza unoru


legi ficse: scimu mai multu, ca si in faptele dmeni-
loru, care dependu dela unu principiu spontaneu si
personalii, esista drecare regularitate. S’ar fi credința
de ecs., ca din tdte crimele omoruiu ar fi celu mai
spontaneu si mai neregulata, si totuși e fapta, ca
omoruiu se comite cu atat’a regularitate si sta in
proportiune regulata cu drecari impregiurari cuno-
scute că si flusulu si reflusufu marei si urmarea anu-
timpiloru. Quetelet, statisticulu renumita, dîce intre
altele: „Esista unu bugetu, care se platesce cu o re-
gularitate ingrozitdre, adeca acei’a alu inchisoriloru,
alu galereloru si alu spendiuratdreloru. Potemu spune
cu siguritate înainte, cati ’si-voru spurca manile cu
sângele fratiloru loru, cate insielatiuni, cate otrăviri
se voru intemplă." Delictele dmeniloru nu sunt re-
sultatulu reutatii unui criminalistu, ci alu starei so-
cietății, in care fă aruncatu acest’a. Dar ce e mai
multu, si sinuciderile urmăza totu legei acesteia, si
scimu, ca in drecare stare a societății trebue se-si iea
unu drecare numeru de dmeni viăti’a. Ba si nume-
rulu casatoriiloru inchiaiete intr’unu anu nu se de-
terminăza prin vointi’a si dorintiele persdneloru sin-
guratice, ci prin impregiurari generale, cari nu se
influintiăza prin singurateci. E acum unu fapta cu-:
noscutu, ca căsătoriile stau intr'o proportiune ficsa
si determinata cu pretiurile nutrimenteloru.

      Pentrucă se fia ilustrate dîsele aceste si in pri-
vinti’a patriei ndstre Transilvani’a, ar trebui se avemu
date mai numerdse, adeca dentru unu sîru de ani
mai multi decatu ‘sunt acelea, cate ne stau spre dis-
pusetiune. Despre miscamentulu poporului in Tran-
silvani’a in anii 1863, 1864 si 1865 mi-amu potuta
1câștigă date oficidse mai speciale,*) si numai despre
acăst’a se va tractă in rendurile urmatdre. De si atatu
numerulu celu mica ala dateloru, catu si impartirea
politica a tierei cea nerationala sunt obstacule pentru
de-a arată in tdta privinti’a efeptulu nationalitatii,
modului de viătia, prosperității materiale si seraciei si
alu altora cause politice si sociale asupr’a cifrei cunu-
niiloru, nasceriloru si mortalitatii, totuși credu ca si
in forma acăst’a neperfecta împărtășirile presente voru
fi instructive si demne de cunoscutu. A fi trasu nu-
mai atențiunea la obiectulu acest’a de mare momen-
tositate si a fi data ansa la barbati mai competenti
spre scrutatiuni mai adunci, este destula recompensa
pentru debil’a mea încercarea.

      Transilvani’a avea in a. 1857 o poporatiune de
1,926,797 de dmeni, cari se impartieau după religiuni
in 233,214 rom.-catolici, 558,407 gr.-catolici, 612,048
gr.-orientali, 195,860 luterani, 264,894 elveției, 48,177
unitari si 14,177 israeliti.**) Cum se impartiesce po-
poratiunea acăst’a după natiunalitati, nu se pdte spune
cu esactitate matematica, din causa ca numerarea in


     *) Dela c. r. comisiune centrala pentru statistica in Vien’a.


        Se intielege, ca in acestea cifre nu este coprinsa popu-
latiunea celoru 4 municipia, cetatea de Petra, Solnocu, Crasna,
Zarandu, rupte la a. 1861 de catra Transilvani’a. Red.

X .

— 41 —

anulu 1857 s’au facutu numai cu respectu la religiuni             1857      a crescutu in totu anulu cu cate 1'2 % asia,                 
si tdte  datele de atunci inedei se reducu             numai la   incatu    s’a urcatu după resultatulu              calculariloru mis-  
aceste.  De drece inse in Transilvani’a diferinti’a reli-         camentului poporului cu finea a. 1865 la                    2,095,074.
ț imunei e mai totudeuua legata si de diferinti’a natiu-          Poporatiunea acdst’a se in     ipartiesce pe comitate, di-             
nalitatii, se pdte calculă cu usioratate numerulu dife-           stricte   si scaune  in urmatoriulu modu:                             
riteloru natiunalitati. Numerulu poporatiunei din an.                                                                                   
                                   Rom.-cat.           Greco-cat. Greco-or. Lnter.     Elveției. Unit.    Israeliti.          Cn totii. 
' Comit. Albei de josu . . . .     7881                75162      108674    5371       15770     959      1759                215586    
n        Albei de susu . . . .     4769                7929       28638     6049       9329      3042     527                 60283     
n        Cetatei de balta . . .    4485                37936      18975     15421      14832     3562     1069                96370     
„ __Turdei ......                  7337                68173      32663     6163       26495     3852     908                 145591    
n        Clusiului......           13870               89317      26775     6840       43825     1589     1351                183575    
n        Dabacei......             2279                62767      17835     3021       13062     195      2005                101164    
n        Solnocului inf. ....      7996                82954      21799     733        13919     36       5125                132858    
Ti       Uniadorei.....            4931                49124      141576    174        4391      56       541                 200793    
Districtulu Fogarasiului . . .     1920                23300      57962     1974       839       14       452                 86461     
n        Nasaudului . . . .        1197                38489      8450      83         22        2        174                 47917     
                                   56673               535151     463347    45829      142484    13397    13917               1270798   
Scaunulu Odorheiului ....          35197               2223       1937      147        36478     23013                     90 89085     
n        Treiscaune (Hăromszdk     ) 40203             2402       16164     137        53650     4788     189                 117531    
n        Ciucului.....             93115               17036             38 37         107       5                         11 110349    
n        Muresiului ....           15436               13502      3441      272        47130     6367     1005                87153     
T)       Ariesiului . , . . .      913                 7688       4495      14         4525      4663                      22 22320     
                                   184864              42851      26075     607        141890    38836    1315                436438    
Scaunulu Sibiiului.....            4752                10785      52855     26637      549       37                        14 95629     
n        Sighisidrei ....          923                 234        8617      13284      116       5                         12 23191     
n        Mediasiului . . . .       975                 8324       7762      20350      220       9                         65 37705     
n        Sebesiului . . . .        278                 189        15306     3299       19        ---                        5 19096     
n        Cincului.....             145                 2229       8283      11622      18        1                          5 22369     
n        Cohalmului . . . .        412                 2448       7303      10917      1035      15                       --- 22130     
n        Mercurei.....             168                 580        17334     3519       21        7                        --- 21629     
n        Nocrichului . . . .       115                 1325       6580      3881               2 ---                      --- 11903     
n        Orestiei.....             1715                3970       14302     1290             847 22                        28 22074     
Districtulu Brasiovului . . . .    4908                92         38447     41446      955       13                        54 85915     
         Bistritiei.....           932                 2366          678         21467 372       10       272                 25497     
         Cu totulu .               15323               32607      177467    157712     4154      119      456                 387858    
         Sum’a totala              256860              610609     666889    204148     288528    52352                  15688 2095074   
         Trei momente sunt in      vieti’a omendsca, cu           care are statisticulu se se ocupe, adeca, nascerea, cu-                
nuni’a   si mdrtea. Incepemu cu    cununiile.                                                                                           
         Cununii s’au incheiatu    in Transilvani’a in anii:                                                                            
1863:    2377 Rom.-cat., 5693 Gr.-cat., 5016 Gr.-or., 2052 Lut.,            2707 Elvet ., 462 Unit., 90 Isr., cu totulu 18397            
1864:    2674    „     5035   „    4727                „   1720 „           2921 „     531 „     67 „     n                      „ 17675
1865:    2396    „    4781   „     4336                „   1776 „           2287 „     408 „     81 „     n                      „ 16075
         Vine dar o cununia la Rom.-catolici pe 103, la Greco-catolici                 pe 119,   la Greco-orientali ne 142,              
la Luterani pe 110, la Elveției    pe 109, la Unitari pe          107, la Israeliti    pe 198 locuitori.                                
         Sdu după jurisdictiuni    o cununia:                                                                                           
In comitatulu Albei de josu        . . pe              124 loc.   In scaunulu (Hăromszdk) Treiscaune pe                       100 loc.  
         „       Albei de susu     •     • n           133 „      n            „ Ciucului .               ’       •       5?  115 „     
n        „       Cetatei de balta  •     • n           125 „      n         „ Muresiului                  •       •        il 103 „     
         „        Turdei . .       •     • n           114 „      n         „ Ariesiului                                      H6 „      
T)       „        Clusiului . .    •    • n            122 „                „ Sibiiului .                 *      •      55    130 „     
V        „        Dabacei . .      i>                  116 „      55        „ Sighisidrei                 ’      *      ?5    100 „     
n        „       Solnocului        n                   137 „      >5        „ Mediasiului                 ’       *        55 111 »     
n        „       Uniaddrei         •     • n           135 „      n         „ Cincului .                  ’      ’      55    113 „     
In districtulu Fogarasiului        • • »               135 „      55        „     Sebesiului              ’      *      ?5    139 „     
         „     Nasaudului . .      n                   118 „      ?5           ,, Cohalmului (Rupei)      *      ’      55    94 „      
In scaunulu Odorheiului . .        •       •        T) 99 „                 „ Nocrichului                 ‘      ‘      55    109 „     


— 42 —


In   scaunulu Mercurei......................pc   133 loc.

„       . „   Orastiei.....................,,    101 „

In  districtulu Brasiovului..................„    133 „

»       „     Bistritiei...................  „    HO „

In tota Transilvani’a.....................pe 119 loc.

     Transilvani’a iea asia dara intre tierile monar-


chiei austriace in privinti’a frecuentiei cununiiloru alu
6-lea locu. Fatia cu Ungari’a se arata in Transil-
vani’a unu numeru mai mare de cununii (un’a pe
119 fatia cu un’a pe 124 de locuitori).

      Luanduse in respectu natiunalitatea, se arata si
aici momentnlu caracteristicu alu rasei. Unde locu-
escu magiarii mai desu, d. e. in Secuime, sunt cunu-
niile mai numerdse câ in celelalte parti ale tierei lo-
cuite de Romani si de Sasi; inse cumu vomu vedea


mai josu, e si mortalitatea mai mare. In scaunulu;
Odorheiului d. e., unde locuescu secuii mai nemeste-
cati, vine o cununia pe 99 de locuitori. Cu catu
sunt mai mestecați, se micsioreza numerulu cununii-
loru asia, incatu intre unguri si secui vine o cununia;
pe 100, la sasi pe 110 si la romani pe 130 de lo-
cuitori.


     Natiunalitatea are inse influintia si in alta pri-
vintia. Romanulu, care ajunge mai de timpuriu la
pubertate, se insora cu multu mai de timpuriu: după
elu urmeza sasulu si mai tardiu secuiulu. Intre mi-
rese sunt cele mai tinere intre romane si mai cu
serna in fundulu regescu; in secuime maioritatea fe-
teloru, care se mărită, este in etate de 25 pana la
30 de ani. Intre cate 1000 de căsătoriți in Transil-
vani’a au fostu:

Miri pana la alu 24-lea anu . .      . . 464-71    Romani, 297-48 Unguri, 442-40 Sasi, in tdta tier’a 415-10
„ dela 25 pana la 30 de ani .        . . 310-96            373-22         297-99 V      V 33   33     328-42
»    » 30 „   „ 40 ,, „              . . 152-54    7?      209-56         163-87       5? 33   33     172-45
» n 40   „   „ 50 „   „              . .    45-30  V       60-28           53-00       35 33   33     48-71 
»    » 50 „ „ 60 n „                 . .    19-72  ??       27-46          34-09          3?   33     23-12 
„ preste 60 de ani.....              . .      8-16 ??       13-30           9-19 a     33 33   33       9-87
Mirese pana la 20 de ani . . .       . . 206-29            182-09         414-82       33 33   35     22T90 
„ dela 20 pana la 24 de ani          . . 309-24            184-05         265-00       33 33   33     297-04
n » 24 n „ 30 „   „                  . . 293-87    57      297-32         174-14       33 33   35     282-70
n » 30   „   „ 40 „   „              . . 131-48            166-07       W 91-94  V     33 33   33     134-19
n       ii 40    ,,    ,, 50 „    ,, . .    43-10           51-89       D  39-64       3, 3)   33     40-28 
„ preste 50 de ani ....              . .    14-62    5,     21-08          12-97       33 33   33     16-68 

      Se vede dar, ca romanii se insdra mai de tim-
puriu, si acolo, unde locuescu mai nemestecati se a-
rata împrejurarea acest’a mai evidentu; d. e. in an.
1864 au fostu in districtulu Nasaudului 538 si in co-
mitatulu Uniaddrei 496 de miri inca neajunsi la 24
de ani, pe candu in scaunulu Ciucului au fostu nu-
mai 289 si in Treiscaune (Haromszdk) numai 187
de miri in etatea acâst’a intre cate 1000 de cununați.
Cele mai tinere mirese sunt intre marginimea romana
din sud-ostulu tierei si in genere in fundulu regiu.

De comunu barbatii in Transilvani’a se insera
mai de timpuriu câ in tdta monarclii’a si specialu câ
in Ungari’a. Cuot’a procenteloru aceloru miri, cari

                                     Numerulu     
                                     casaloriiloru
11863                                13838        
Ambe părțile necăsătorite , . <1864  12910        
11865                                11773        
11863                                1775         
Ambe părțile veduvite . . . .'1864   1868         
(1865                                1642         
11863                                1887         
Veduvi cu femei necăsătorite. ,1864  1909         
(1865                                1781         
11863                                897          
Veduve cu barbati necasatoriti (1864 988          
(1865                                879          

se insdra pana la alu 24-lea anu, intrece pe cea din
monarcliia cu 128-9 si pe acea din Ungari’a cu 187-8.
In privinti’a mireseloru nu esista mare diferintia, ca
de si trece clas’a de etatea cea d’anteia, pana la anulu
alu 20-lea, inca cu 20-3; inse numerulu feteloru mări-
tate pana la alu 25-lea anu, ajunge pana la o diferintia
de 5-3 procente, cu care premerge Transilvani’a. In Un-
gari’a insa maioritatea femeiloru se mărită mai de tim-
puriu asia, incatu clas’a de mirese pana la etatea de
20 de ani prevalâza cu 20-3 si acele pana la anulu alu
24-lea cu 90-5 fașia cu ^Transilvani’a. In Transilvani’a
tocma elementulu magiaru causâza resultatulu diferi-

toriu. --- Dintre toti casatoritii au fostu:                 
 Rom.-   Greco-    Greco-   Luter. Elveției Unit. Israeliti J
catolici catolici orientaii                                  
1870     4303     3819       1517  1947       306        76  
2119     3750     3490       1166  1995       336        54  
1921     3568     3127      1264   1564       260 69         
174      619      453       175    285      64    5          
175      567      482       187    358      96    3          
176      517      449       172    263      62    3          
224      583      516       216    296         53 5          
263      521      503       223    350      44    5          
204      499      528       219    282         46 3          
109      188      228       144    185         39 4          
117      197      252       144    218      55    5          
122      197      215       121    178         40 6          


— 43 —


Nou Abecedariu romanescu

s6u

ELEMENTE DE LECTURA SI SCRIERE
lucrate după celu mai nou metodu de

7. C. Massimu si I. Badilescu, profesori.
(Continuare).

    3. Și mai ântâiu rogămu pre socii noștri de in-
vețiămentu, se fiă bine incredențiați, că, decă vorbele
ce vomu dice despre metodulu, care astătji se urmA^iă
in scdlele nostre primărie, voru părd aspre, pren a-
ccsta noi nu vremii se le facemu loru neci ună im-
putățiune. Starea metodecă a invețiămentului nostru
primariu nu se pdte imputa de câtu tempureloru de
focu, pren cari a trecutu bidta ndstră țieră, cari ne
au impedecatu de a ave așiediemente de luminare
metodecă, și de cari credemu tare că amu scăpatu
pren suirea pre tronulu țierei a Măriei Sele Carolu I.
Astadi Măria Sa pune cea mai mare stăruințiă a des-
cepta mișicarea și vieția in ramura invețiămentului
nostru primariu. Astăzi se află in senulu nostru mulți
bărbați, ce au studiatu in alte țiere luminate si au
vediutu frumdsele loru metode de invețiămentu. Dela
densii ne potemu lumina și noi, numai se vremu, și
caută se vremu; căci tempulu ne împinge dela spate,
și vai de cei ce nesemțitori la imboldirile lui voru
sta incă indelungu acolo, unde se aflau alte popore
luminate cu ună sută de ani inapoi. — Cumu ince-
pemu dâră noi astăzi a invetiă pre copilu se citesca?
Lu punemu faciă in faciă cu uă tablă de semne.
Unu altu copilu mai inaintatu <|ice mechanicesce
numele acestoru semne; noulu venitu repețiesce si elu
mechanicesce aceleași numiri. Acesta cundsce de
mai inainte multe imagini sau icdne, și scie că ace-
stea semenă cu lucrurele, ce ele înfacioșic<|iă. La ve-
derea semueloru sau icdneloru (litereloru) de pre tabla,
ce i stă inainte, elu incepe se și întrebe ținerea de
mente despre lucrurele, ce acele icdne infacioșiddiă.
Unu momentu ânima sa copilărdscă i saltă de bucuriă,
cretliendu că a aflatu ce căuta cu mentea, că unele
den litere suntu adecă sierpi, caS; altele anele, ca
O; altele scdba sau cârlige ca V. Ce crudă durere


insă pre densulu, candu vede că s’a inșielatu și cându
den gura monitoriului aude numiri, de cari elu nu
pdte lega idea neci unui lucru!

     De act fărimăture de capu, frementăture nespuse
de mente pre bietulu copilu ca se pdtă ajunge, nu
se ințieldgă, ct se ghicdscă limba chinezdscă, cu
care incepemu se i vorbimu, ca se lu luminămu.
Până atunci insă elu va avd destulu tempu, ca se
prendă ură și de invețiatoriu și de invețiatură; până
atunci va avd destulu tempu se prendă invețiulu de
a au cit și de a vedd foră luare a mente, de a repeți
vorbe gdle, forâ se le ințielegă, de a înaintă binișioru
pre calea care duce cea mai mundră făptură a lui
Domnedieu josu, josu de totu, până la starea de drbă
machină. Apoi se ne mai plângemu, că copiii suntu
leneși, că nu voru se inveție, nu voru se iea a mente
la ce li se spune; că suntu turburători in scdlă?!
Acestea nu suntu decâtu fructele cele mai pucinu a-
mare date den semenția ce iușine amu aruncatu in
ei des de cumu au călcatu pragulu scdlei. Asemeni
fructe nu plăcu negreșitu nemenui, și cu spaimă caută
se cugete fiacare la eșitulu den urmă, la josorarea
copiiloru incredențiați scdlei, ca se facă den ei dmeni.
— Cumu insă se se spele scdla de acestu infricoșiatu
pecatu? — Nu este altu meijilocu de scăpare, decătu
părăsirea calei greșite pre care âmblă acumu, și in-
trarea in calea cea derdptă, imbrăcioșiarea neîntâr-
ziată a metodului intuitivu, care se practică de
cțieci de ani cu celu mai mare folosu la popdrele în-
aintate in cultură atâtu pentru citire și scriere, câtu
și pentru cele alte obiecte de studiu den scdla pri-
mariă, și care este sengurulu metodu bunu și cu-
venita pentru copii. Nemicu mai simplu și mai ușioru
de ințielesu de câtu principiulu, basea, chiăia acestui
metodu. Cine nu cundsce in adeveru, că ideile ce
avemu in mentea ndstră ne au venitu pren una den
cele cinci simțiri; vediulu, audiulu, mirosulu, gu-
stulu, pipăitulu? Celu ce se va mai indoi de acestu
adeveru, se se uite la starea de dobitociă, in care
remânu pentru tdtă vidtia nefericiți! surdo muți, cârora
nu le lipsesce de câtu unu senguru semtiu den cinci;
și se va incredenția, că semțirea este trunchiulu, tul-

— 44


  pina arburelui cunoscenției ndstre. Vorbesce unui co-
pilu dre intrege despre unu obiectu, despre tigru,
de esemplu, și va sci cu multu mai pucinu despre
tigru, de catu candu l’ai pune faciă in faciă cu a-
cestu animale sau una bună imagine a lui, și l’ai
lăsă se se uite și se l’observe numai câteva momente.
A face ddră pre copii se vddă, se audă, se pipăie, se
semtă cu unu cuventu lucrurele, a i indemnă se le
observe, se se uite la densele cu luare a mente; dcă
in ce stă metodulu intuitivii, numitu asiă chiaru de
la intuitare sau uitare cu luare a mente, care se
iea in ințielesu mai largu nu numai pentru vedere,
ci și pentru cele alte semțiri; dcă in ce stă tdtă artea
invețiătoriului. — Mai inainte de a aretă, cumu se
se aplece acestu metodu la cetire și scriere, ținemu
a dice cateva cuvente asupra unoru idee greșite, cari
se află inrădecinate in capulu multora den noi in-
vețiătorii.

       Și mai ântâiu noi amu disu, că metodulu intui-
tiva este sengurulu metodu cuvenitu pentru copii.
Mulți insă credu că metodele suntu multe și immul-
țite. Cei ce au in capu asemenea ideă, nu cunoscu
incă neci alfa den artea invețietoriului: ei ieu ma-
niera sau procesulu dreptu metodu. Metodulu, care
este in invețiămentu calea, pre care ducemu pre copii
cotră cunoscenția adeverului, nu pdte fi decâtu unulu
ca și adeverulu; procesele numai și manierile
potu fi immulțite. Se esplecămu lucrulu pren unu
esemplu. Se punemu că mai mulți invețiători aru
avd se facă a se nasce in mentea copiiloru idea de
cinci. Unulu den ei se pdte șerbi pentru acdsta cu
cele cinci degete ale unei mâne, altulu va trage cinci
linie pre tablă, altulu se va folosi de bdbe de po-
rumbu, altulu de altu mi(|ilocu; insă făcundu astu-
felu, toti urmdza unu senguru metodu, metodulu in-
tuitivu insuși, și midildcele sau manierele loru suntu
numai diferite. Se pdte ingadui flăcăruia a avd ma-
niera sa, insă nemenui den invețiători nu i pdte fi
iertatu se urmedie altu metodu, decătu pre celu sen-
guru adeveratu, sub peddpsă de a se face, cumu amu
vediutu, omoritoriu de suflete. Metodulu lancastrecu.
metodulu simultanu, metodulu mutuale incă nu me-
rită aceste numiri; ele suntu numai procese, și neci
decumu metdde in adeveratulu ințielesu alu vorbei.
— Altă ideă și mai greșită și mai perdietdriă pentru
invețiămentu este ’și acea ce au cei mai mulți den
noi despre rolulu invețiătoriului faciă cu scolariulu.
Ei iși inchipuescu, că a inveția va se <|ică semplu a
comuneca, a face se trdcă den capulu loru in ca-
pulu copilului cunoscențiele și ideiele loru. De aceea
ei se mulțiămescu, cându scolariulu repețiesce den
cuventu in cuventu vorbele, pren care ei credu că
au tornatu in capulu aceluia cunoscențiele loru. Cine
nu vede insă, că acdsta este calea cea mai derdptă
la machinismu? — Caută ddră se ne desamăgimu
de a crede, că cunoscințiele sau ideele se comunecă,
și se ne petrundemu de adeverulu că: omulu pre-
cumu nu ’și pdte apropria nemica materiale de-


cătu cu suddrea frunției sale, așia nu și pdte
apropria neci unâ cunoscențiă decătu senguru j
pren lucrarea menții sale, adecă pren cugetare. '
Totu rolulu nostru ca invețiători se mărginesce ddră ;
a pune in jocu cugetarea copilului, rolu modestu la ț
ântâia vedere, ddrâ in adeveru fdrte mare și insem- I
natu, pentru că cugetarea copilului pusă in mișicare
și dereptată cuvenitu de invețiătoriu, se desvdltă de j
sene, imbrăcid(|iă cerulu și pămentulu și pre insuși
crcatoriulu loru, lucrddiă sengură ideele, judeciele,
scienția cu unu cuventu, pren care omulu se redecă
la domnia pamentului, cumu l'a ursitu Domneijieu se
fiă. Acdsta ne aduce se atengemu incă una ideă gre-
șita, ce domnesce in mentea multora den noi asupra i
scopului de căpetenie alu invețiăturei primărie. Den
credenția, că invețiătura este comunecare, ne punemu
tdtă selinția de a da scolariloru câtu mai multă ma-
teriă den obiectele ce su prescrise in programă, sau
pentru ca se i aducemu in stare de a se apleca cu ;
scicnțiă la vre una den meseriele vieției, uităndu că '
acdsta nu se pdte face neci in scoie mai inalte și cu ,
copii mai maturi, necumu intr’uă scdlă primariă cu
copii așia de crudi la mente; sau pentru ca se i sco-
temu den scdlă in lume invețiați și perfecți, uităndu
că adeveratu invețiatu și perfectu nu ese nemenea :
den alte scdle mai inalte, necumu dentr’uă scdlă pri-
mariă. Neci pregătire pentru cutare sau cutare me-
seriă, neci sumă câtu mai mare de cunoscenție nu
pdte ddră fi scopulu de căpeteniă, la care țintesce
una scdlă primariă. Omulu, de ar sta <|ieci de ani
pre bancele scdlei, totu nu va eși de aci perfectu:
tdtâ vidția sea elu este detoriu se inveție și se se 1
perfectiuneijie; scdlă nu pdte si nu este detdriă de
câtu se lu pregătdscă pentru acdstă invețiătură de
tdtă vidțiă, și asta pdte face așia de bine ua scolă
primariă, ca și orce altă scdlă mai inaltă. — Cumu?
Desceptându in copilu cugetarea și aducunduo in stare ,
de a lucra pren sene și foră imboldire străină. Cui- ■
tivarea ddră și desvoltarea cugetărei in sene, dcă sco- !
pulu de căpetenie alu unei scdle primărie, pre care
invetiătorii se nu lu pdrdă neci ună dată den vedere,
ddcă voru se și implindscă, cumu se cad.e, inalta loru
chiămare. Pren acdsta nu voimu se dicemu, că cu-
noscențiele nu aru avd prețiulu loru; den contră ele-
mente den tdte ramurele de cunoscenție, cari află
aplecare de tdtă diua in vidția omului, e detdriă se :
i le dea scdlă primariă insăși. Ce e mai multu, pre-
cumu corpulu omului nu se pdte mișica in deșiertu, ,
ci are lipsă de ra<|imulu pamentului, așia și mentea '
lui nu se pdte mișica in deșiertu, ci are lipsă de ra-
<|iemulu cunoscențieloru. Foră cunoscenție nu e cu :
potențiă a cugeta. ᵣ Ddră ce intendere se aibă aceste
cunoscenție? — Ecă una întrebare de vidtiă, ca și
multe altele, pentru invețiătura primăria, ddră la care
margenile scrierei ndstre nu ne idrtă a respunde, de
câtu repețindu incă ună dată: „se nu uitămu sco- ;
pulu de căpetenia alu scdlei și se nu lu sacrificămu •
sumei de cunoscenție, care este unu scopu secundariu

— 45 —


căci vomu fi in periculu de a ucide cugetarea in mu-
gurulu iei.“ Ne grâbimu deră a reveni asupra aple-
cărei metodului intuitivu la scriere și citire.

      Și ca se se ințieldgă lucrulu mai bine, in locu
de a vorbi in generalii, vomu lua ântâiu unu esem-
plu particulariu. Punemu deră, că ar fi vorba se in-
vețiămu pre copii litera a. Ce este acesta literă? —
Semnulu, icdna unui lucru. — Care este lucrulu ce
ne infacioșiddiă acestu semnu? — Unulu den sune-
tele ce compunu vorbele și pren acestea limba. Cea
mai semplă dreptă judecată ne spune insă că a pune
sub ochii cuiva icdna unui lucru, foră se aibă de
mai inainte cunoscenția lucrului insuși, și a cere de
la densulu, ca pren semnu se iea cunoscenția de lu-
crulu insemnatu, este a lucra in contra menții săne-
tdse. Este deră de asemenea in contra dreptei jude-
căți a pune sub ochii copiiloru litera a, semnulu,
până ce mai ântâiu nu li s’a făcutu cunoscutu lu-
crulu ce ea însemnă, adecă sunetulu a. — Cumu
insă se facemu copiiloru cunoscutu sunetulu a? —
Suppunendulu intuitinnei, adecă andiului loru. Pen-
tru acesta invețiătoriulu .pronunția și face pre școlari
se pronunție după densulu deslușitu propusețiuni scurte
și ușiore de ințielesu și de ținutu mente, in cari se
intre vorbe, ce coprendu sunetulu insemnatu pren
litera a. Apoi desface orale și face și pre copii se
desfacă propusețiunile in vorbe, vorbele in silabe și
silabele in sunetele simple, den cari se compunu. Fiă
de esemplu propusetiunea: Plugarii arau. Desfă-
cundu acdstă propusețiune in cele doue vorbe ale
sale: plugarii, arau, și aceste vorbe in silabele loru;
plu-ga-rii, a-rau; apoi silabele in sunetele loru
semple: p-l-u; g-a; r-i-i; a; r-a-u; fiă-care ințielege,
că senguru aiujiulu va face cunoscutu scolariloru a-
junși aci sunetulu insemnatu pren litera a. Atunci
si numai atunci este tempulu se facă cunoscutu sco-
lariloru și semnulu acestui sunetu, adecă litera a,
scriendu-o pren tablă și dicundu scolariloru se o scrie
și ei pre tăblițiele loru; in urmă li se aretă și sem-
nulu de tipariu alu aceluiași sunetu. Astufelu se va
urma cu tdte sunetele semple ale limbei; și fiacare
ințielege ușioru, că cu acestu modu copilulu invcțiă
nu numai a ceti și a scrie cu plăcere, pentru că
nu mai e dusu ca uă machină, care nu scie încotro
și pentru ce se mișică; deră totu uă dată irvdțiă și
ceva mai prețiosu decătu scrierea și cetirea, invcțiă
a cugeta, se desvolta ca omu. Numai așia scrie-
rea șî cetirea suntu, cumu se cere pentru tdte obie-
ctele de invețiămentu, nu numai materiă de cuno-
scențiă, ci și unu puterecu medilocu de descepta-
rea și desvoltarea menții in sene. Așia ddră a
supune intuitinnei copiiloru sunetele limbei și apoi a
le da se inveție a scrie și ceti semnele loru, dcă in
ce stă metodulu intuitivu pentru scriere si cetire. A
face insă ca școlarii se scria ântâiu, apoi se
citescă cele scrise și acele tipărite, ca scrierea
și cetirea se mdrgă împreună de mână, si acdsta,
foră a espune pre școlari la rele invețiuri orto-


grafice, dcă ântâia condițiune ce ne amu im-
pusu in lucrarea ndstră și care nu trebue per-
duta den vedere la aplecare.

(Va urma punctu 6).



        Manualii teoretico-practicu de eeonomi’a politica

de I. C. Lerescu.

      După promisiunea data in Nr. tr. reproduceam
din acelu manualu

Inainte-cuventarea.

      Creatorulu a voitu, că omulu se nu pdta nici a
ecsista, nici a se perfecționa, fara se vietiuesca in
societate, adica in compani’a semeniloru sei. Dar,
spre a împlini acdsta destinata a sa, omulu trebue
se se lupte continuu cu ddue categorii de lucruri:

      1) Pornirile sale cele rele, si

      2) Inerti’a materiei.

      De acestu indouitu obstaculu, omulu triumfa prin' >'
sciintia. De multu Bacon*) a dîsu: „omulu atatu:
pdte, pre catu scie.“

      Cuventulu sciintia insdmna totimea adeveruri-
loru cunoscute de dmeni. Ea este fdrte întinsa, pentru
ca conține cunoscinti’a naturei tuturoru lucruriloru si
se întinde pre atatu mai multu, pre catu omenirea i
vietiuesce si invatia.                                  '

      Din caus’a acestei nemărginite cuantitati si va-
rietăți de cunoscintie ce compunu sciinti’a, este ne-
posibilu unui spiritu de a posede intregu acestu tesauru
intelectualu alu omenirei. Acdst’a a facutu pe dmeni
a impartf acestu domenii intinsu in trei grupe, cari
sunt apropiate si solidarii, dar cu tdte astea distinse.

      1)      Sciintiele ecsacte, ce se ocupa cu date per-
fectamente definite si se tienu in abstracțiune (mate-
maticele);

      2)      Sciintiele naturale, cari descriu diversele fe-
nomene ale lumei fisice (istori’a naturala, fisic’a, chi-
mia, geografi’a etc.); si

      3)      Sciintiele morale si politice, cari imbracio-
siddia cunoscinti’a tuturoru legiloru naturale, după cari
societățile omenesci născu, vietiuiescu, se transforma
sdu dispăru (moral’a, istori’a, dreptulu etc). Ele se
chiama morale, pentrucă se repdrta la natura mo-
rala si intelectuala a omului; politice, pentrucă sunt
relative la diversele medii de asociatiune generala,
imaginate de dmeni spre a garanta securitatea loru
si ecscrcitiulu justiției intre densii, spre a asecura
bucuri’a proprietatiloru loru si fructcloru travaliului
loru, si spre a dobândi diverse avantage comune.
Dupace studia pe omu, sciintiele morale si politice
ilu consilia, ii da regale de conduita: De aci' doue
numiri diverse:

     a)      Sciinti’a este cunoscinti’a legiloru generale,
cunoscintia dobendita prin observatiunea unoru feno-
mene (fapte statornice derivandu din natura lucrnri-


       *) Celebru filosofu auglu, mortu in 1626.


6

— 46 —


loru), său unora raporturi dcsveluite. Ea observa si
descrie fenomenele reale,

     b)       Artea este colectiunea precepteloru practice,
a caroru observatiune ne conduce a face cu succesu
unu lucru dre-care.

     Spre a face si mai intielesa acesta distinctiune
intre sciintia si arta, Rossi*) a disu: „Vorbindu cu-
ratu, sciinti’a n’are scopu, că-ci pe data ce ne ocu-
pamu cu intrebuintiarea ce putemu face cu dens’a,
cu partitulu ce putemu trage dintr’ens’a, cademu in
arte.“ Artea consilia, prescrie, dirige, pe candu sciinti’a
observa, ecspune, ecsplica. Candu observa si descrie
cursulu steleloru unu astronomu, face sciintia; dar
candu din observatiunile făcute elu deduce regule a-
plicabile la navigatiune, elu face arte. Anatomi’a, fîsio-
logi’a sunt sciintie, că-ci au de scopu cunoscinti’a cor-
pului omenescu, joculu organeloru sale, eara medi-
cin’a (ce se compune de aceste sciintie) este ua arte,
artea de a vindeca, pentruca consta intr’ua colectiune
de regule aplicabile vindecarei maladiiloru omenesci.

     Cu tdta diferinti’a acest’a intre arte si sciintia,
ele au intre densele legaminte strensa, pentruca pre-
ceptele artei se deriva din observatiunile sciintiei. De
aceea si multi le confunda.

     Economi’a politica este un’a din sciintiele ce
intra in a treia grupa. Ea se rapdrta mai cu săma
la trebuintiele fisice ale omului, la bun’a sa stare, la
interesele sale materiale. Studia fisiologi’a societatiei
omenesci, relele ce bantue corpulu socialu in ordinea
travaliului, căușele loru, remediele ce se potu aduce
acestoru rele, trebuintiele particularie si comune ale
dmeniloru, si mediile generale de a le satisface. Ea
este dar ua sciintia si totudeodata ua arte. Intr’ensa,
artea este mereu amestecata cu sciinti’a, că-ci cele mai
bune tractate asupra materiei coprindu unu numeru
mare de observatiuni adeveratu sciintifice, adica cari
au de obiectu numai a faCe cunoscutu ceea ce se
intempla si ceea ce este, si totudeodata de avise,
precepte si regule de urmatu.

     Nu ne plangemu de acestu amesticu, pentru ca
de nu s’aru trage din adeverurile sciintifice regule a-
plicabile conducerei afaceriloru omenesci, aceste ade-
veruri sciintifice (după cumu amu vediutu) aru re-
manea sterpe. Singurulu modu de a le utilisa este a
deduce dintr’ensele ua arte. Rare-ori, omulu studia
pentru singura plăcere de a cundsce; elu totudeuna
voiesce, că travaliurile, recautarile sale, s’aiba unu
tielu de utilitate, si acestu tielu elu ilu atinge numai
prin arte.

     Amu disu, dintru anteiu, ca pornirile rele ale
omului ilu impedica de a vietiui si a se perfectionă.

     In adeveru, omulu ignoranții lucredia in contra
adeverateloru sale interese, nesciindu a’si da săm’a de-
spre ceea ce’i este folositorii! său vetematoriu. Acorda
totala satisfactiunei pasiuniloru sale: lenea, ur’a, in-


      *) Celebru sapientu si omu de stătu, mortu subtu cutîtulu
demagogiloru.


vidi’a, egoismulu etc. Ceea ce este reu i se pare
bunu si vice-versa.

      Că se invederedie acăsta, Chateaubriand a disu:
„Dandu libertate vulturului, crescută de mica in do-
mesticitate, elu nu scie usa nici de aripele, nici de
ghiarele sale, si nu intardia de buna voia a reveni
se căra a reintră in sclavia. “

      Nu s’a vediutu de multe ori chiaru ămeni cari,
nascendu si crescendo in sclavia, fiindu liberati, im-
plorau că ua gratia cafenele loru?

      Si cu tdte astea care este bunulu ce in privinti’a
valdrei se pdte compară cu libertatea?

      Dar, spre a demonstră că ignoranti’a impedica
pe omu de a ecsistă si de a se perfectionă, n’avemu
nevoia a merge cu recautarile asia de departe; cele
ce se petrecu la noi adeverescu in modulu celu mai
invederatu dîsele ndstre.

      In urm’a resbelului Crimeei, Europ’a ne-a scosu
de subtu tutel’a moscovita. Neimpedicati, că pana
aci, noi romanii amu potutu face orice amu voitu in
tiăra la noi.

      Legislatorii noștri s’au nevoitu pe întrecute se tra-
ducă legile ce fiintiădia la națiunile civilisate, lumi-
nate, legi ce trebue s’o recundscemu, suntu fdrte bune.

      In adeveru, după spiritulu ndueloru institutiuni,
sdrtea fiacarei colectivități, fiacarui cetaticnu depende
de elu insusi, pentruca este liberu.

      Dar o spunemu, cu durere, nimeni n’a sciutu a
usa de acăsta libertate, si din acăsta ne aflamu subt
mai multe raporturi, mai reu chiaru si decatu ne
gasămu mai inainte.

      Reulu după noi provine de acolo, ca in Roma-
ni’a reform’a legiloru a precesu pe aceea a ideiloru;
dar prejudecățile resultandu din ignorantia, au remasu
totu acelea. In adeveru nu ajunge, că reulu se fia
combătută numai de lege; elu trebue mai anteiu se
fia invinsu in inim’a omului, ca-ci dmenii ignoranti
si corumpti nu potu formă, decatu ua societate asu-
pritdria si tiranica. Numai candu fiacare membru alu
societatiei dobendesce stăpânire asupra sa insusi, fe-
ricirea societatiei este asecurata. Ca-ci, se scie, ni-
mica nu amortiesce violenti’a pasiuniloru că just’a eva-
luatiune a lucruriloru, resultatu alu sciintiei.

      Dar mergemu reu si din ignoranti’a guvernam
tiloru.

      Nici ua profesiune nu interesădia pe societate mai
multu, decatu artea de a guvernă, si nici un’a nu
este mai deficila decatu acăsta. Cata influintia asu-
pra crescerei său descrescerei prosperitatiei publice si
private, asupra creditului, asupra securitatiei, asupra
moralitatiei, asupra adaogirei capitalului pdte ecser-
cită unu sistemu de imposite, unu regimu de guverna,
unu vitiu său ua virtute a guvernantiloru!

      Prin ce studii, prin cati ani de practica s’au pre-
parata guvernantii noștri? . . .

      Amu disu alu douilea, ca inerti’a materiei impe-
dica pe omu de a ecsistă si a se perfectionă, adica
de a împlini destinat’a sa.

— 47 —


     Omulu este in parte activu si in parte pasivii.
Este pasivii intru atatu, ca cerca ua mulțime de tre-
buintie, cerute de natura sa fisica, intelectuala si mo-
rala. Este activu intru catu provede, cu facultățile
sale spirituale si corporale, a satisface trebuintiele ce
cdrca. — Economi’a politica numesce avutii totu ce
pdte satisface trebuintiele omului. Ele sunt de ddue
specii: naturale, ce vinu de șinele a satisface trebuin-
tiele, (aerulu, ap’a, lumin’a etc.); artificiale, pe cari
omulu nu’si le pdte procură decâtu prin travaliulu
seu, ecsercitiulu voluntariu si metodicu alu facultati-
loru sale fisico-morale (acestea sunt cele mai nume-
rdse).

     In tdte satisfactiunile omenesci (chiaru in cele
ce ceru travaliulu omului), intervine opera naturei,
procurandu materi’a (substantiele minerale, vegetale
si animale), si totudeodata puterile fisice si chimice.
Inse natura cere se fia sfortiata de travaliulu ome-
nescu, ce nu face altu, decâtu a modifică căușele dejă
ecsistande, spre a le adoptă mai bine la folosulu no-
stru. Opera productiunei nu este altu, fara numai
Învingerea obstacoleloru ce se opunu la satisfactiunea
unei trebuintie. Spre a esi victorioșii din acdsta lupta,
omulu trebue se scie, se posdda sciinti’a. Ea ne a-
rdta, cumu se invingemu aceste obstacole, adica cumu
se facemu, că puterea ndstra muschiularia se se oste-
nesca mai pucinu producendu mai multu, cumu, cu
ua munca mai mica, se putemu dobândi mai multe
avutii, lucruri ce au proprietatea de a satisface tre-
buintiele ndstre.

     La națiunile civilisate puterea muschiularia a o-
mului servesce fdrte pucinu a produce; ea nu mai
pune in jocu puterile naturei; inteligenti’a luminata
este totulu in productiune.

     Astadi populii se lupta, dar nu cu sabi’a, pușca
sdu tunulu. De si redutabila, acdsta lupta este pacifica;
triumfulu nu este alu aceluia ce dispune de mai multe
bratie, de unu teritoriu mai manosu si de mai multe
capitaluri, ci alu aceluia, ale cărui clase laboridse,
masele, au mai multa ordine, inteligentia si sciintia.

     Națiunile cari astadi numuncescu, sunt pri-
vite că fiintie neutile, nu merita se ocupe ua
porțiune a globului. Ele dispăru, subjugate, nu de
sabia, ci de activitatea si inteliginti’a celorulalte. Este
ua lege naturala, ca fiintiele superidre isi asimila, mi-
stuescu pe fiintiele inferidre. Alti populi au*patit’o.
Candu dre noi romanii vomu invdtia se profitamu de
ecsperienti’a loru? Unde este populatiunca de rasa
slava, ce locuiă regiunea Posenului, Silesi’a si partea
occidentala a Moraviei? S’au germanisatu. Cumu?
Totu asia cumu suntemu si noi _ amenintiati! In ade-
veru, avemu pamentulu celu mai fertilu din Europ’a,
mai fertilu chiaru ducatu pamentulu vergine alu Ame-
ricei, scaldatu in lungu si latu de numerdse cursuri
de apa, coprindiendu in senulu sdu mari avutii mine-
rale neatinse inca de man’a omului, si la cari tien-
tesce neincetatu cupiditatea strainiloru, a germaniloru
mai cu sdma.                                  (Va urma.)


Nr. 69—1869.

Protocolulu siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. rom.
tiemite in 2. Fauru c. n. 1869 sub presidiulu Rev. dn. vice-
presied. loanu Hannia, fiindu de facia ddnii membrii II. sa dn.
consil. aulicii lacobu Bolog’a, II. sa dn. consil. gub. Pav. Dunc’a,
dn. senatoru P. Rosc’a, dn. adv. dr. loanu Nemesiu, dn. par. si
prof. Zach. Boiu si dn. secret. II. loanu V. Rusu.

     §. 10. Presidiulu din motivulu, ca unulu dintre
membrii fundatori ai acestei asoc. anume: dn. loanu
Gavr. Vajda fostu cassariu la c. r. banca austriaca
de aici, a repausatu in Domnulu, dri in 1. Fauru a.
c. propune, că comit, se binevoidsca a dă espresiune
simtiementeloru sale de durere pentru pierderea ace-
stui barbatu, care si-a castigatu merite si prin alte
sacrificia făcute in interesa natiunale.

     Condusu. Propunerea presidiului priminduse cu
unanimitate din partea membriloru comitet, prin scu-
lare, se decide totuodata a se trece in acestu proto-
colu, că unu documenta de pia amentire, facia cu re-
pausatulu, orandui că „se’i fia tierin’a usidra."

     §. 11. Asemene presidiulu aduce la cunosciinti’a
comitet., cumca dn. cassariu alu asociat, din caus’a
morbului, nepotenduse presentă la acdst’a siedintia,
prin urmare astadata nu se pdte raportă despre sta-
rea cassei asociatiuni.

     Se iea spre sciintia.

     §. 12. Secret. II. in urm’a insarcinarei primite
din partea comitet, in siedinti’a din 9. Ian. a. c. §. 4.
raportdza despre starea actuale a legatului Telechianu,
si pre bas’a anteacteloru aratandu, ca pretiulu casei
telechiane de sub Nr. 229 vendute in 1868 cu apro-
barea adunarei generale, prin staruinti’a zelosului ad-
vocatu plenipotentiatu alu asociat, dn. Mateiu Nicol’a
s’a incassatu degia intregu dinpreuna cu proc. legali,
totuodata numitulu secret. II. face propunerea, că co-
mit. luandu spre plăcută sciintia incassarea pretiului
cassei vendute in suma de 375 fr., dlui advocatu Mat.
Nicol’a se’i esprime cea mai căldură sa recunoscintia,
pentru fatigiele sale puse cu ast’a ocasiune in inte-
resulu prosperarei fondului asociat., rogandulu totu-
odata, că se binevoidsca a ingrigi, că la tempulu seu
se se pdte realisă si celelalte legate, făcute de resp.
negotiatoriu in Abrudu Dion. Telechi, care inse nu-
mai după mdrtea sociei sale potu deveni in proprie-
tatea asociatiunei.

     In fine se se poftdsca susu laudatulu du. advo-
catu, că se ecsopereze trimiterea la comitet, a unui in-
ventariu despre mass’a Telechiana testata pentru a-
sociat., cumu si o copia autentica din testamentulu
resp. testatoriu.

     Condusu. Propunerea secret. II. priminduse in
totu coprinsulu seu din partea comitet., se redica la
valdre de condusu alu aceluia.

     §. 13. Secret. II. in nesu cu conclusulu comi-
tetului din 9. lanuariu a. c. §. 9 p. 6 refereza despre
computulu referetoriu la spesele editiunei fdiei „Tran-
silvani’a" pre semestr. II. 1868.

     Arata, ca pentru edarea numitei foi pre sem. II.

— 48 —


redactiunea a primitu 421 fr. 61 cr. si s’a erogatu
cu totulu 400 fr. 91 cr., deci a remasu pre an. cur.
unu superplusu de 20 fr. 70 cr. la man’a redact.
Computulu altufeliu aflanduse in ordinea receruta, se-
cret. II. propune, că comitetulu se’lu dechiare de e-
sactu, si totuodata se se incunosciintieze si redact.
despre acest’a.

      Condusu. Propunerea secret. II. priminduse, se
decide a se rescrie in acestu sensu dlui secret. I. G.
Baritiu că redactoriu alu numitei foi.

      §. 14. In fine secret. II. mai presenteza conspe-
ctulu datu din partea dlui cassariu alu asoc. despre
tacsele de m. ord. intrate la fondulu asociatiunei pre
restempulu dela 6. Fauru 1866 pana la adun. gen.
din 186 ⁷/ₛ si totuodata in sensulu conclusului adun,
gener. din Gherl’a p. XXV. in nesu cu conclusulu
comit, din 15. Sept, a. tr. §. 117 propune, că acelu
conspectu se se dea publicitatei.

      Se decide a se trimite la redact. fdiei „Transil-
vani’a “ spre publicare.

      §. 15. Pentru verificarea acestui protocolu se
alegu dd. membrii ai comit. I. Bolog’a, P. Dunc’a si
dr. I. Nemesiu.

      Cu aceste siedinti’a comitet, inceputa la 4r/₂ dre
după amiadi, se inchiaia la 6’/₂ dre.

loanu Hannia mp.,                  I. V. Rusu mp.,

       vicepres iedinte.                  secret. II.

      S’a cetitu si verificata. Sibiiu 4. Fauru c. n. 1869.

Bolog’a. Dunc’a. Dr. Nemesiu.


Ad Nr. 67—1869.

CONSPECTU

despre următorii domni membri ai asociatiunei tran-
silvane romane, carii au contribuita tacs’a anuale, catu
si restantie dela tipărirea unui astufeliu de conspectu
in 6. Fauru 1866 incdce, si suntu după conclusulu
adunarei gen. tienuta in Gherl’a in 25. si 26. Aug.
1868 (vedi pag. 615 a Transilvaniei) de a se publica.

a) Membrii fundatori

        (pre langa cei publicati in conspectulu din 1866).

Dn. dr. Ioane Arseniu a Irimisu din Mexico T¹%a ⁱⁿ v-₍.a-

    52 bucăți de % Napol. schimbați pentru 261 56 —
„ Alecsandru Nedelcu măiestru de funi, bur-

   gesu si proprietariu de casa din Pest’a 2 obli-


    gațiuni de stătu.............................210          —   —

„  Gavrilu Ilieșiu, propr. in Clusiu, 2 oblig, de st.  210    —   —

„  Lazaru Baldi, propr. in   Clusiu, 2 oblig, de st.   210    —   —

„ 1. P. Maieru, proprietariu in Sasu-Reginu,

    2 obligațiuni de stătu......................... 210       —  —-

11. Sa dn. dr. Ioane Vancea, archiepiscopu si

     metropolitu in Blasiu in bani gal’a . . . 210 — —
Dn. Sim. Balomiri, jude reg. in S. Sebcsiu 2 oblig.

     de stătu..........................................210   — —

„ Alecs. Bohetielu, capit. supr. in Naseudu,

    2 obligațiuni de stătu.............................210  — —

„ Gavrilu Vaida, casieriu reg. in Sibiiu, 2 obli-

    gațiuni de stătu f-................................210  —    —


b)   Membrii ord. cate 100 fr.

             (pre langa cei publicati in conspectulu din 1866).

Dn. Nic. Marinoviciu, ne'gutiatoriu in S. Reginu, IaT“ⁱⁿ v'‘i.

     1 obligațiune de stătu.....................105 — —

  „ Ioane Noacu de Huniadu, c. r. maioru in
pensiune, 1 obligațiune de stătu . . . 105 — —
Comun’a Telciu in 5 oblig, de stătu â 20 fr. m. c. 105 — —


      c)  Membrii ord. cate 5 fr. si mai multu.

          (Conferdza si conspectulu niembriloru ord. din 1866).

Dn. Alduleanu, cav. de loanu, cons. minist. in

     Pest a pe 186%, %, %.......................... 15 — —

Comun’a Albacu pro 186% .................... 5 — —

Dn. Antonelli loanu, vicariu in Fogarasiu, pro

     186%,   %, %.................................. 15 — —-

„   Angelu  Dem., par. in Gurgiu, pro 186% f         5 —  —

  „  Andreica M., jude cerc, in Câmpeni, p. 186%     5 —  —

R. d, Alutanu Const., canonicu in Blasiu. pro 186%,

     %, %    â 10 fr., f 1868 ......                30 —  —

„ Albim V., ecou. metr, in Springu, pro 186%,

     %, 7s......................................... 15 - -

  Dn. Aiseru Georgiu, asesore mere, in Fagarasiu,
     pro 186%, %, ⁷/ₛ............................. 15 — —

  „  Albini Ier., egum. in Blasiu, pro 186²/₃, %, % 15 —  —

  „  Angielu G., sept, in Pest’a, p. 186%,%,%,%     20 —  —

„   Antonoviciu Nic., propr. in Limb’a, pro 186%     5 —  1

  „  AcsenteS., prop. in Alb’aJuli’a,pro 186%,%     10 —  —

R. d. Anderco 1., can. in Gherl’a, pro 186%,%,%     15 —  —

„   AntinescuZah., prof. inPloiesci, pro 186%,%     10 —  —

„ Adamescu Andreiu, directore in Bucuresci,

     pro 187%, %, %.............................3galb. - —

„ AcsenteVas., ases. in Naseudu, p. 186%,%,%  15 — —

„ Angielu Ioane, adv. in S.Somlio pro 186%,%  10 —     1

  ,. Anc’a Petru, jude procesuale in Sânt. Jude,
     pro 186%, %, %, %, %, % . . . .            30 —

„ Antaiu Ioane, parochu in Medisia, pro 186%  5—1

(Va urma).



        C 1 i o.

        Series Vajvodanun Transilvaniae.


(Continuare).


1358 Petrus et Nicolaus fuere filii Nicolai Vajvodae, cujus pater
      erat Peteuch. Combina Fejer C. D. T. IX. Voi. II. —
      Petheucz iste scribebat se de Siroka et fuit ex familia
      Berthold. Vide Fej6r C. D. T. IX. Voi. 1. Vide et Lo-
      hotzki sub Berthold, item Fejer ibid.

1359 Andreas Vajvoda et Comes de Zonuk. Szeredai „Series
      Episcoporum. “

1359 Andreas Vajvoda et Comes de Zonuk. Suppl. C. D. T. I.
1359 Dionisius Vajvoda Transilvanus. Sieb. Quartal-Schrift VI.
1359 Occurrit Vajvoda Comitatus de Săros apud Fejer C. D.
T. IX. Voi. III. ubi una et dicitur: „Sub Vajvoda isthoc
intelligendum esse Vice-Comitem Comitatus Săros.“

1360 Dionisius Vajvoda. Vide Szeredai „Notit. Capit. Alb.;“
      item Szeredai „Series Episcoporum. “

1360 Dionisius Vajvoda. Suppl. C. D. T. I.

1360 Dionisius Vajvoda. C. D. T. II.

1360 Petrus Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. I.

1361 Dionisius Vajvoda. Szeredai „Notit. Capit. Alb.“ et Fej6r
      T. IX. Voi. VIL

1361 Joannes Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. II.

(Va urma).


Editoriu si provedietorin: Comitetulu. — Redactoriu seeretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi'» Riimer & Kamuer.