■3^.^------------

Acesta foia ese
cate 3 cole pe luna '
si costa 2 fiorini v. a.
pentru membrii aso-
ciatiunei, era pentru
nemembrii 3 fr.

    Pentru străinătate
   10 franci cu porto l,
   poștei. c/w
   ----------------v»⁵





                TRANSILVANI’A.




            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana
            si cultur’a poporului romanu.



        -----------

    Abonamentulu se %?
  face numai pe cate

      1 anu intregu.

  Se abon^za la Comi-
  tetulu asociatiunei in
  Sibiiu. s6u prin posta
  seu prin domnii co-

<j lectori.

'C'q


'v»c®S<


Nr. 2.


        Brasiovu 15. lanuarîu 1869.


Anulu II.


        Epistole familiarie.

     III. Domnule consiliariu! Pre candu genialulu
publiciștii din Iași in genialele „Convorbiri literarie"
se ocupa de 1% anu incdce cu partea spirituala si
in specie filologica a diaristicei romanesci din Tran-
silvani’a si Ungari’a, si pre candu acelu geniu alu
natiunei afla, ca publiciștii romani de dincdce peri-
cliteza chiaru ecsistenti’a natiunei romanesci, eu eram
numai se trecu pre langa dumnealui cu caciul’a in
mana si cu moldavoromanesculu „se traiesci Mari’a
ta!“ apoi se incingu cu D-ta una alta convorbire
asupr’a partei economice si finantiale a diaristicei
ndstre; pentruca, vedi D-ta, orice capacitati geniali
avu voi se scria’ intr’o fdia periodica, fara plat’a tipa-
riului, a charthiei, a poștei, a tacsei finantiale etc.
nu voiesce nimeni nici se Je tipardsca, nici se le nain-
teze tipariturele. Cu acea ocasiune ti-asi fi imparta-
sitii si D-tale unu preliminariu de spese intocmitu
in a. 1861, pre candu era se se fundeze in Vien’a
unu diariu nemtiescu pentru apararea intereseloru na-
tiunei romanesci si ale patriei ndstre Transilvani’a.
Acelu diariu ar fi fostu se dsa de 3 ori pe septemana
in formatu Nr. 6, adica numai cumu este alu „Ga-
zetei" si ar fi costatu cam 16,000 fr. v. a. pe anu.
Eu, de si cu multa durere sufletesca, m’amu opusu
la acea Întreprindere. Me va intreba cineva: pentru
ce? De friculitia, că se nu patîmu rusîne, sdu ddca
mai place cuiva, că se nu avemu o paguba nesupor-
tabila, ceea ce inse in casulu de fatia paremise ca e
totu un’a. Mai eram se’ti infatiosiezu inca si unu
altu preliminariu facutu aici la Brasiovu in Octobre
1865 pentru unu diariu curatu romanescu, carele pre
catu pociu culege din unele notitie făcute pe atunci
in fuga, coprindea si conditiunile acestea:

     1)      Acelu diariu nou ar trebui se fia cu totulu
independente, prin urmare se depună neaparatu cau-
țiune.

     2)      Se aiba programa liberala pronunciata.

     3)      Se nu se margindsca a lucra numai in inte-
resulu natiunei romanesci, ci si in alu patriei, fara
care națiunea sta in aeru.

     4)      Limba intieldsa; stilu netedu.

     5)      Se se ocupe nu numai cu cestiunile dilei pri-
vitdrie la partea natiunei locuitorie de dincdce, ci si
cu cele din Principatele romanesci independente, dra
cestiunile mari europene se viie in a trei’a linia sdu


categoria, si mai virtosu ineatu acelea ar potea avd
inriurintia asupr’a tieriloru ndstre.

      6)      Se aiba si foiletonu catu beletristicu, catu de
varietati, spre a da nutrementu si secsului femeiescu.

      7)      Se dsa deocamdată de 3 ori, in formatu Nr. 6
pe cliarthia alba curata, tipariu nou curatu.

      8)      Pretiulu pe anu 9 fr. in locu, 10 fr. cu post’a.

      Spesele anuale cerute pentru unu diariu de mă-
rimea si calitatea celui descrisu mai in susu aru fi
pentru 156 numeri:

Charthia si tipariulu ă 30 fr. v. a. de   cdla   4680 fr.

Timbralii la 156,000 cdle pe anu a 1       cr.   1560   „

Porto poștei 105 cr. la cate 100 cdle            1638   „

Tiparitulu adreseloru, spesele espeditiunei       400   „

Provisidne, procente, perderi, porto la core-
   spondentie, spesele cancelariei                  1000 „

5 diarie mari străine a 20 fr.                    100   „

5 diarie mai mici a 12 fr.                         60   „

(Altele in schimbu).                            $

Beneficiulu redactorului en chef 20% din
   venitulu brutto, circa                           2000 „

Beneficiulu unui colaboratoriu 10% circa 1000 „

—V. a. 12438'îr.

      In acesta suma nu e coprinsa chiri’a unei can-
celarii separate, pe care ar trebui se o aiba redac-
fiunea, nici cumpărarea unora cârti neaparatu tre-
buintidse, nici onorariulu ce se plate sce, de si fdrte
moderatu, unoru corespondenti in afara. Acestea trei
positiuni aru mai face vreo 500 fr. Deci pentru că
se dsa susu insemnat’a suma, se intielege ca s’ar cere
unu numeru de 1400 abonati; dra in casu de a nu
se urcă numerulu abonatiloru la acdsta suma, ar
trebui se se urce abonamentulu la 12 fr. pe anu,
precumu ilu au gazetele unguresci din Clusiu s. a.,
care inca esu de 3 ori pe septemana.

      Vei fi auditu pdte, ca eu pe atunci ne avendu
sperantia de a se realisă aici acestu preliminariu, din
parte’mi „l’am aruncatu si pe acest’a sub saltea (ma-
tratia)," precumu dîcu cei din Romani’a.

      Intr’aceea dete Dnmnedieu, că in a. 1866 se dsa
la Vien’a „Albin’a," dra in a. 1868 „Federatiunea"
la Pestea. Oricare voru fi diferentiele, sdu deca mai
voimu, numai nuantiale politice si pdte religionarie
ale acestora ddua diaria romanesci, atat’a inse remane
adeverii, pe care anevoia ’lu va disputa cineva, fia
acel’a chiaru si unu geniu, si adica: a) ca ambele
acelea foi periodice porta in fruntea loru si inlain-
3

— 14 —


trulu loru caracteru curatu romanescu; b) ca sunt
redactate cu mare zelu si cu multa cunoscintia de
Gestiunile dîlei; c) ca esu in ddua capitale, in care
li se dau cele mai bune ocasiuni de a se informa de-
spre tdte lucrurile si a le apretia după adeverat’a
loru valdre; d) ca esu in formate si in Nri intocma
precumu cerea inainte de patru cinci ani o parte a
publicului romanescu cu multa nerăbdare si chiaru
cu dresicare sgomotu.

     Acumu inse me rogu, că se citimu amendoi In-
vitarea'la prenumeratiune publicata in Federa-
tiunea Nr. 180 din l³/₂₅ Decembre, apoi in lega-
mente cu aceea prea interesantele descoperiri esite
in Albin’a Nr. 128 din ¹⁹/₃₁ Decemb. sub rubric’a
spesele si venitele Albinei; se le consideramu
pe ambele din vechile ndstre puncte de vedere, si
dta ca noi remanemu scutiti de orice apretiatiuni ul-
teridre ale sustînerei literaturei si publicitatei roma-
nesc! prin publiculu nostru. Era apoi deca vomu
alatura la acestea inca si Dechiaratiunea domnului
canonicu Tim. Cipariu publicata in Archivu Nr. XX.
pag. 399 et 400, atunci credu ca s’a datu respunsu
destulă de pregnantu inca si acelora genii, carii in
tipariturele romanesci de dincdce de Carpati nu vedu
altuceva, decatu numai manjitura de charthia. De ar
esi Archivulu domnului Cipariu in Angli’a, Belgiu,
Franci’a, Itali’a, Germani’a, dmenii de litere aru sta
se se bata pentru elu, si fiacare omu de sciintia ’si-ar
tienea de o mare ondre a’si vedd productele spiritu-
lui publicate in acel’a. De ar fi esitu in alta limba
europdna o carte, precumu este Principi’a domnului
Cipariu, fiacare profesoriu si alti eruditi aru trebui se
o aiba neaparatu in bibliotec’a loru, dra criticele, anti-
criticele si recensiunile, cate aru fi esitu pana acum’a
asupr’a acelei cârti, aru face unu ramu de literatura
mai nalta.

     Apoi dara ce ar urma din tdte acestea domnule
consiliariu? Nu cumva, ca romanii n’au nici unu simtiu
pentru limb’a si literatur’a loru, pentru ecsistenti’a si
viitoriulu loru nationalu? O, nu, acdst’a n’am dîs’o
si nu o voiu dîce in totu restulu vietiei mele. Sim-
tiulu ecsista in mesura considerabila; cu simtiulu inse
n’ai facutu lucru mare, deca nu ecsista si tari’a cre-
dintiei, de care ne mai ffi vorb’a. Preste acdsta in
cestiunea de fatia inca trebue se se aplice acsiom’a
cunoscuta si in veci adeverata: Non datur saltus in
natura.

     Intr’aceea pana a nu continua amendoi conver-
satiunea ndstra, va fi bine a pune si aici sub ochii
publicului unele apretiari de ale susu citateloru foi
periodice.

     5. lanuariu n. 1869. Cu totu respectulu
                   G. Baritiu.

        Informatiuni scose din trei foi periodice cu respectu la
        publicitatea romanesca.

     Dn. canonicu Tim. Cipariu, că editoriu, sdu mai
dreptu dîsu, că auctoriu alu „Archivului" seu, dupa-


ce premite, ca uneoria ilu apuca unu urîtu de mdrte,
de totu ce e literariu, de cârti, lectura, scriere etc.
etc., incatu ii vene se’si ardia si bibliotec’a, sdu celu
pucinu se o vendia; dupace cere a se lua in consi-
deratiune, ca unu redactoriu este in adeveru unu
robu, sdu SClavU, mai alesu ddca ce-ne-va e redac-
toriu că redactoriulu „Archivului,“ apoi continua
din cuventu in cuventu asia:

     „Redactoriulu acestei folitie, precumu s’a potutu
observă, nu s’a subscrisu nici un’a data redactoriu,
ci numai editoriu, si din cuventu.

     Unu redactoriu, că redactorii adeverati, are se
alega din materialele puse inainte’i, si se le pună in
ordine; se scria, dar’ si cate unu articlu de fondu,
cumu se dîce, si cate un’a data se mai adauga si
cate un’a observatiune, intre parentese, sdu sub linia.
Ast’a e adeverat’a ocupatiune a redactoriului in re-
gula, sdu a redactiunei, unde sunt mai multi redactori.

     Ei bine! Ddca sum redactoriu, unde-mi e ma-
terialele, din care se alegu, se ordinezu si se com-
punu numerii foliei, că toti celi-alalti botezati, — sdu
nebotezati, — redactori?

     Cercetati, domniloru abonati, ve rogu, acești
dduadieci de numeri, cuprinși in 50 de cdle mari,
din cursulu a doui ani de dîle; si numerati, cati ar-
ticlii suntu subscris! de auctorii loru? Si apoi, tie-
nendufirmu, ca toti celi nesubscrisi de nemenea, suntu
numai din pdn’a editoriului acestei folitie, si ve
veți convinge, ca aici nu a potutu fi vorba de redac-
tiune in strictu intielesulu cuventului, — pentruca nu
a avutu nece unu materialu. din care se aldga si
care selu redaga, — ci redactoriulu a fostu necesi-
tatu a compune si scrie mai numai singura.

     Editoriulu a așteptata, ca după interesulu obiec-
teloru, ce ’si le a pusu de programa, si după mul-
țimea capacitatiloru de filologia si de istoria, ce nu-
mera națiunea romana in amenddua emisferiale, se
voru află macara un’a centesima, cari se’lu susutiena
in misiunea, ce a luata asupra’si.

     Nu, — nici macara un’a centesima.

     Editoriulu acestei folitie, mai inainte de a între-
prinde acdsta opera, din partea sa a concursu, pre-
cumu bine-si voru aduce aminte redactorii unora fo-
lie politice si literarie, — de si nu multu, dar’ totu
a concursu multisioru la dîaristic’a romana, pre candu
corespondentii erau inca fdrte rari.*)

      Er’ lui, acumu că si la anii 1847—8, ei bine,
cumu ’ia corespunsu publiculu scrietoriu? Potemu dîce
cu nimica; pentruca afara de unulu-doi, atunci că si
acumu, altii nu au mai concursu cu nici macara
un’a litera la aceste întreprinderi literarie.

     Asi dîce, ca un’a din d<5ue: au ca nu voru, au
ca nu potu. — A dîce: ca nu potu, ar fi unu ne-



       *) Prea adeveratu si inca multu, ceea ce s’ar vedea mai
bine atunci, candu dn. Cipariu s’ar învoi vreodată, câ se i se adaoge
si articlii nesubscrisi la cei subscrisi; atunci s’ar cunosce, catuș j
a scrisu Rev. sa mai virtosu in Fdia si in Gazeta. Red. Tr. ‘d

— 15 —


adeveru neescusabile. A dice: ca nu voru, — e
mai probabile, de nu cumva mai este si unu tertium.

      Redactiunea presente nu se afla in stare mate-
riale, de a promite reinuneratiuni din venitulu acestei
folie, spre a’si câștigă cbrespondenti; — ăr’ de a pro-
mite din alte venituri, inca nu ne vine la socotăla.

      Remane dar’, că său redactiunea de acumu se
mai remania inca, nu sciu pana candu, robu inlantiatu,
oblegatu de a scrie pre totu anulu aprăpe de 100
căle manuscrisn, compușii si decopiatu cu un’a mana
singura, seu urinduise in urma de atat’a ostenăla, se
pună păn’a diosu.

      Amu mai potă se adaugemu la acestea si alte
motive mai multe si dorerăse, inse cele de mai susu,
credimu a fi de ajunsu pentru a justifică afirmatiu-
nea năstra: — ca dîlele acestui organu suntu nu-
merate.*)

      Dn. Alesandru Romanu că proprietariu, editoriu
si redactoriu alu „Federatiunei“ scrie inNr. 180 acestea:
„Luasemu adeca "in consideratiune starea Înain-
tata a diurnalisticei străine, repedea succesiune a evi-
neminteloru mari, necesitatea de a fi infonnatu iute
si mai adeseori publiculu romanescu, precumu si ne-
cesitatea de a deșteptă gustulu la cetire, deșteptarea
interesarei publicului nostru la intemplarile dîlei, dar
mai alesu la cele ce privescu interesele năstre poli-
tico-natiunale; pornisemu „Federatiunea" de patru ori
in septemana, sperandu a o pote face in viitoriu diuariu
de tdte dîlele; — inse cu dorere trebue se o martu-
risescu, ca m’am insielatu; esperiinti’a au dove-
ditu, ca n’avemu acestu publicu, ca gustulu la
cetire si interesarea pentru caus’a năstra cea
santa nu s’a generalisatu inca astfeliu, că se
păta sprigini unu diuariu de tăte dîlele. Gene-
roșii fundatori ai diuariului romanescu din Vien’a inca
au justificatu acăsta părere, au constatatu acestu tristu
adeveru prin deficitulu ce au resultatu din socotelele
publicate după anteiulu anu alu diuariului loru.“

      La acesțpa vine „Albin’a“ si așterne publicului
romanescu urmatoriulu contu-curentu, pe care nu
avemu cuvente de ajunsu, pentrucă se’lu recoman-
damu in luareaminte a tuturora romaniloru, cati sciu
citi si scrie.

„Spesele si venitele Albinei/

      „Candu nainte cu trei ani se intemeih acăsta făia,
iluștrii fundatori i dedera unu programu, celu mai
liberalu si mai democraticu, ’i puseră unu pretiu ne
mai pomenita de micu, ’i deschiseră pung’a loru pră
gener<5sa, si asia o recomendara atentiunei, controlei,
imbratiosiarei publicului romanu.“

     Organu alu natiunei, pentru națiune, „Albin’a“
nici n’a avutu, nici n’a urmatu alte interese, decatu
ale natiunei. In asta privintia nu părta nici o frica


      *) Bine, acele motive nu se spunu pentru astadata; ele
inse sunt comune si altoru redactiuni, de aceea credemu ca le
voru spune altii.                                      Red. Trans.


ca ar potă fi condemnata de veri-o judecata romana
onesta si drăpta. Dar ar dori, că națiunea prin ea
insasi se se studieze si se se cunăsca din tăte pun-
tele de vedere.

     A fostu in Nrulu 72 din ²/ₗ₄ luliu 1867, candu
chiaru numai pentru a multiumf curiositatea celor’a
pre carii ’i interesăza, publicaramu resultatulu bilan-
tiei năstre pe primele 12 lune ale esistintiei acestei
foi. In dîlele trecute o foia natiunale din Pest’a pro-
vocă la datele acelei publicatiuni; acăst’a ne face a
continuă punendu in vederea onoratului publicu ro-
manu bilanti’a năstra pana la finitulu anului ce espira,
fiinducă, cumu amu dîsu si atunci, n’avemu nici catu
de mica causa d’a face din speriintiele si datele no •
stre vr’unu secretu, d’alta parte avemu mare tre-
buintia se ne cunăscemu noi insine pre noi si pote-
rile năstre, că se scimu cu ce poteri dispunemu in
lupt’a cea mare pentru esistinti’a natiunale.

     Ne vomu servi si astadata de cifre generali si
rotunde, dai’ catu se păte de esacte.

     Recapitulamu aci, ca spesele Albinei pre cele
d’anteie douaspredieee luni, adeca dela 1. Aprilș 1866
pana la 31. Martin 1867, au fostu in totalu 9950 ff.
v. a., ăra venitele din abonamente si inserate 5750 fr.
v. a., prin urmare ca dnii fundatori au adausu o
subventiune de 4200 fr. v. a.

     Incependu acumu dela 1. Aprile 1867 pana la
31. dec. 1868, adeca pre unu timpu de unu anu si
trei patrarie, său pe 21 de lune, datele năstre suntu
urmată riele:

I. Spesele:

     1)      Tipografi’a, sub care rubrica vine: tipariulu,
charthi’a, timbralii, adresele si anunciurile 9500 fr. v. a.*)

     2)      Redactiunea, sub care rubrica vine: redac-
toriulu, colaboratorii si corespundentii, localitatea re-
dactiunei cu cancelari’a si tăte recuisitele si post’a
4650 fr. v.

     3)      Speditfunea, adeca speditoriulu si marcele
poștali 3200 fr. v. a.

     Va se dîca, spesele in totalu 17,350 fr. v. a.

II. Acoperirea loru:

     a) Din abonamente intre 700 si 820 (danduse
catra acestea gratis si in schimbu pana la 100 ecs.),
b) din inserate, împreuna 10,350 fr. v. a., c) din
partea domniloru fundatori in chipu de subventiune
7000 fr. v. a., adeca, că mai susu sum’a de 17,350 fr. v. a.

     Va se dîca, de doui ani si trei patrarie, de candu
esiste „Albin’a,¹¹ a contribuitu la susutienerea ei pu-
bliculu romanu 16,100 fr., ăra iluștrii fundatori 11,200
fr. v. a.

     Adeca costulu întregii alu Albinei de 33 de lune,
de candu esiste ea, este sum’a de 27,300 fr. v. a.

     Damu voia, ba provocamu pre totu adcveratulu


       *) In decursulu timpului pretiulu tipariului si alu charthiei
ni s’a urcatu cu apropo 15^1.


3*

— 16 —


natiunalîstu, care se precepe Ia combinatiuni după
astfeliu de date si esperiintie, a’si face reflecsiunile
sale libere si a ni le comunică si nda — fia pentru
publicare, său macaru numai pentru cunoscintia pri-
vata?' —

      Amu mai putea reflecta pe o. publica inca si la
numeruluj abonatiloru Magazinului pedagogicii din
Nasaudu; se ne indestulamu inse as ta dat a cu infor-
matiunile trase din susu citatele trei foi periodice,
lasandu că in urmatoriele 15 dîle se binevoiesca a
medita fiacare lectoriu asupr’a loru.



        Edificiaie de palisade si locuitorii loru.

(Din istori’a culturei omenesci.*)

Capu I. Introducere.

      Astadi, candu sciintiele, artele si instrumentele
technice au ajunsu la culmea desvoltarei loru, nu ne
mai putemu miră, dăca audimu de întreprinderi, cari
la prim’a vedere ni se păru inposibile, ca geniulu o-
menescu totuși le realisarea cu cea mai mare acura-
tetia &i măiestria. Amu vediutti, cum in secolulu no-
stru s’au infiintiatu telegrafi’a si drumurile de feru,
aceste ddua triumfuri colosali ale geniului umanu,
care sunt destinate a apropia si a statori comunica-
tiuni de ori si ce natura, intre popdrale cele mai de-
părtate ale lumei vechi si ale celei noua. Ele sunt
pionarii si transplantatorii culturei si ai civilisatiunei,
in acele regiuni ale lumei necunoscute, care inca se
afla in statulu naturei. Si totu aceste inventiuni ne-
pretiuite sunt, cari astadi ne punu in stare de a cu-
ndsce aceea ce se intempla in Chin’a si in Australi’a,
in Amerfc’a si in desierturile Africei, intr’unu tempu
relative totu atatu de scurtu, că si acela ce ne este
necesariu spre a cundsce evenimentele popdraloru Eu-
ropei ndstre. Cu unu cuventu, prin ajutoriulu sciin-
tieloru si alu inventiuniloru ne apropiemu cu pași
rapedi spre cundscerea si espldtarea întregului si alu
marelui Cosmos.

      Acăsta stare a lucruriloru inse n’a esistatu de-
candu este lumea. Nu, ca-ci au fostu unu tempu,
unde genulu umanu avea a se lupta cu elementele
si cu fiarele selbatice pentru egemonia asupra acestui
pamentu, precum astadi inca se lupta omulu in pă-
durile secularie ale Americei si in desiertulu Zaharei
in Afric’a centrala. Era unu tempu, candu omulu
inca abia esitu din lăganu, nu cunoscea multe din
cele mai trebuintidse lucruri ce aveau se’i servăsca
de nutrementu si de aperare. Astadi ne uimimu con-
templandu palaturile si tdte acelea edificia pompdse
si grandidse, ce ne făcu se admiramu geniulu ome-
nescu; dara fdrte rarii cugetamu la acelu periodu


      *) Discursu estrasu din caidurile de colegiu, scrise după
propunerile în acesta materia, a multu stimatului meu dn. prof.
la acad. jur. din Sibiiu Ferd. Zieglaucr si impartasitu romanesce
cu învoirea sa.


alu istoriei desvoltarei ndstre, unde omulu inca afara
de lemnu si de pătra, de focu si de apa, nu cunoscea
alte elemente, pe care se le fia putută supune fortiei
geniului seu. Pentrucă se ajungemu in desvoltarea
ndstra materiala si inteligenta, acolo unde suntemu
astadi, au fostu necesariu, că globulu nostru atatu in
sinulu seu, catu si pe suprafati’a sa se fia supusu la
revolutiunile cele mai mari ale elementeloru, din care
se compune totu asia si geniulu omenescu. Noi seim,
ca partea cea mai mare a Elveției odata a fostu totu
numai munți uriași de ghiatia si nea eterna, pana ce
apoi incetulu cu incetulu binefacatoriulu foenu (ven-
tulu ce vine din Afric’a), fiiu alu cuptoriului numitu
Zahara, au topitu parte mare a aceloru munți, Scimu
si atata, ca partea cea mai mare a pamentului nostru
a fostu acoperita de mare, ceea ce ni se adeveresce
prin straturile, din care este elu formata si prin scoi-
cele de mare, cate se afla in sinulu muntiloru.

     Dupace premiseramu acestea, ne intdrcemu spre
a contempla si a admira diligenti’a, constanti’a si per-
severanti’a unui poporu, alu cărui nume au disparutu din
istoria, care ne a lasatu numai suvenirele locuintie-
loru si ale obiecteloru, cu care elu s’a servita inainte
de acăsta cu secoli nesciuti pana acuma.

Capu II. Descoperirea edificialoru pe palisade
(Pfahlbauten).

     In ern’a anului 1854 ap’a lacului dela Ziirich se
retrăsese fdrte tare dela tiermuri. Locuitorii fdrte do-
ritori de a castiga terenu planu catu se pdte mai
multu in aceste regiuni muntdse, începură a sapa,
pentrucă cladindu unu murii, se pună apei unu ob-
staclu tare si traitoriu. Astfeliu sapandu, ei descope-
riră o mulțime de obiecte nemetalice, era mai tardiu
mai multi pilaștri, carii avea o grosime de 12 poli-
cari (1 urma) si erau asiediati intr’o ordine simetrica.
Acăsta descoperire se facă la satulu Obermeilen, de
unde apoi se facil cunoscutu societatei de anticitati
din Ziirich, care si trimise indata pe presiedintele seu
dr. Ferd. Keller Ia fati’a locului spre cercetare mai
acurata. Dn. Keller recunosch indata, ca aicea avea
de a face cu locuintie omenesci, care fuseseră clădite
in lacu. Mai inainte de acăsta se aflasera dejă in
laculu dela Sembach 52 de pilaștri si alte obiecte.

     Scirea acăsta se respandi fdrte iute in tdta Eu-
rop’a, după care începură a sapa in Irlandi’a, Scoti’a
si Savoia. In Elveti’a se aflara inse cele mai multe
locuintie de acestea; numerulu statiuniloru aflate pana
acuma se urca la 140.

     Obiectele ce se aflara in diferitele stațiuni sunt
formate din petra, din bronzu si din fieru, din care
causa apoi si stațiunile se impartu in stațiuni de petra,
de bronzu si de fieru. Conformu acestei împărțiri
se crede, ca stațiunile curatu de pătra sunt cele mai
vechi, cele de bronzu, cele de mediulocu, ăra cele de
fieru, cele mai noua. Unii credu, ca acăsta ar fi nu-
mai o distinctiune de rangu, adica, ca cei mai seraci
se voru fi servitu numai cu obiecte de pătra, clas’a

— 17 —


a dou’a numai cu de bronzu, era cea mai avuta cu
obiecte de fieru. Lacurile unde s’au facutu descope-
ririle cele mai mari sunt: laculu Boden, laculu Pfe-
fiker, laculu Wauvil, laculu dela Ziirich, laculu dela
Meilenburg si laculu dela Genev’a.

Capu III. Figur’a locuintieloru.

     Pilaștrii batuti in fundulu lacului erau groși in
diametru de 3—4—8—10" si, cumu se dîce roma-
nesce, vindecati in masa de pdtra scobita in adencime
de cate 2 seu 3 policari.

     Pilaștrii erau lungi de 8—12" si la capetulu cu
care erau batuti in apa, seu ascuțiri, seu arși, sen
cumu se dice, păliți prin focu. Distanti’a paralela
către șirurile de pilaștri era de l'/₂', adica 18 poli-
cari. Batuti in fundulu lacului ei ajungeau numai
pana la suprafati’a apei; numai aceia erau mai lungi,
cari avea se pdrte coperisiulu colibei. Nici o coliba
sdu casutia de acelea nu mai esista, au remasu inse
conservatu pavimentulu. Colib’a era rotunda sdu ob-
longa si avea o lungime de 24' si o latîme de 15'.
De regula ele erau situate dela ostu spre vestu. De
păreți le serveau parii, ce erau inpletiti asemenea
garduriloru ndstre, care apoi erau imbracati si pe
dinaintru si pe dinafara cu unu stratu de lutu. Po-
dinele erau din scânduri seu din bârne, ale caroru
intrespatiuri erau infundate cu lutu seu cu arundine,
papura, rogozu, studiu; preste totu apoi era intinsu
unu stratu de lutu, dra preste acesta sabur’a seu ni-
sipulu de casa. Coperisiulu era erasi de bârne aco-
perite cu paie, papura seu scdrtia de arbori. Locurile
de repaosu, adica paturile, erau de muschiu si de piei
de animale. Intr’unu angbiu se află vatr’a seu focu-
lariulu, ce era făcută de o pdtra lata. Afara de acdsta
chilia apoi mai aveau si cate o camarutia, unde ’si
pastrau nutrementulu si materialurile, din care lucrau.
Cate o suta patrudieci de astfeliu de locuintie formau
unu satu, o comuna, ale cărei strade erau puse in
legătură cu singuraticele locuintie prin poduri. Di-
stanti’a acestora sate pe suprafati’a apei, dela tier-
mure, era diferita; cate odata erau in comunicatiune
cu tiermurile numai prin unu poduletiu, pe care deca
le amerintia vreunu pericolu, ilu stricau, era de alta-
data distanti’a era de 1000—4000 de pași. La ast-
feliu de distantie apoi locuitorii voindu se ajunga la
tiermure, se serveau de nisce barce simple, construite
din unu singura trunchiu de pomu.

Capu IV. Obiectele aflate.

     Obiectele ce s’au aflatu in diferitele stațiuni, după
materiale din care sunt fabricate, se impartu in obie-
cte ale periodului curata de petra, ale periodulu de
bronzu si ale periodului de fieru.

     Obiectele periodului de petra sunt: o mulțime
nenumerata de dalte, ciocane de diferite forme, se-
curi si o mulțime mare de verfuri de darde, de săgeți
si de lănci. Este memorabila, ca in stațiuni de pdtra
nu s’au aflatu nici macara unu cuiu de feru, totulu


este de petra si inca de cremene, care in Elveti’a nu
se afla de locu, ci trebue se o aduca din sudulu
Franciei. Din acestea se pdte conchide, ca locuitorii
acestora stațiuni au purtatu unu negotiu de schimbu
cu poporale vecine, dandule ei instrumentele lucrate
pentru materialulu bruta si pentra alte trebuintidse,
de drece bani na aveaa.

      Pre langa acdst’a apoi s’au mai aflatu o mare
cantitate de fragmente de vase de lutu si vase în-
tregi, care, de si locuitorii aceia nu cunosceau stru-
gulu olăritului, totuși acelea vase formate cu man’a
au o forma catu se pdte de simetrica. Form’a vase-
loru este fdrte curidsa, la gura sunt fdrte largi si la
fundu se termina intr’unu verfu conicu. Se vede ca
ei bagau acestea vase in pamentu in giurulu vetrei,
candu fierbeau in ele. Romanii inca nu cunosceau
glasur’a, dara locuitorii palisadeloru posedea deja se-
cretulu unei glasure de granitu. Vasele ce s’au aflatu
sunt si ornate cu diferite linii, care sunt parte para-
lele, parte verticale, si de multeori că ornamentu se
afla cate o cununa in giurulu vasului, formata prin
apasarea degetului in lutulu inca mdle.

      Ca locuitorii acestora edificia asiediate pe* pila-
ștrii (stîlpi, pociumbi) au fostu de o diligintia fdrte
tenace, ne demustra urmatdrea circonstantia. Omenii
din periodulu de petra nu cunosceau ferulu si totuși
ciocanele si securile loru au găuri fdrte bine sfrede-
lite, pentru că se pdta baga in ele cdd’a de lemnu.
Necunoscendu ei ferulu, cu ce dara gaureau ei pdtra?
de sigura ca erasi cu pdtra. Ei bine, catu tempu
’i trebuia unui astfeliu de fabricantu, pana ce din
petra bruta eră se faca prin instrumente de pdtra
unu ciocanu său o dalta si apoi se le gaurdsca?

      S’au mai aflatu si unu feliu de mdra de grâu,
ce constă din doua petrii, un’a cu dinți, era ceealalta
cu gaurice, pentra că se sparga grauntiele de grâu,
spre a’lu putea fierbe mai usioru.

      Obiectele periodului de bronzu sunt: o multîme
mare de cutîte de diferite forme, pumnarie, arcuri,
săgeți, ciocane, seceri, darde si o multîme nenume-
rata de ornamente, precumu inele de diferite mărimi,
cercei, ace de peru, andrele, bratiarie, lucrate fdrte
frumosu si alte multe obiecte.

      Obiectele periodului de feru sunt totu acelea ale
periodului de bronzu. S’au mai aflatu inca mărgele
de sticla si un’a de ambra (chiclibaru), apoi cateva
obiecte de nefritu, care materialu se afla numai in
Asi’a mica.

      Afara de acestea apoi se mai afla o multîme
mare de paie de canepa si de bastu, bucăți întregi
de pensa si rogojine de paie împletite. La o rema-
sitia forte mare de dse aflate de diferite specii, este
de observații, ca nu s’au aflatu nici unu osn intregu,
ci tdte crepate in ddua; se pare ca pentru acei dmeni,
că si pentra noi, meduv’a a fostu o delicatetia!

      Speciile animaleloru, pe care le au cunoscutii
locuitorii palisadeloru, se suiă la unu numeru de 66,
intre care 10 specii de pesci, 17 sp. de paseri, 36

f

— 18 —


sp. de animale sugatdre, intre care 8 sp. de animale
domestice, care sunt: canele, porculu, calulu, maga-
riulu, capr’a, di’a, ddua specii de vite cornute. Mai
dese inse sunt speciile cerbiloru, ale vaciloru si ale por-
ciloru, dintre care o specie asia numita Sus palustris,
a disparutu dinpreuna cu locuitorii palisadeloru.

      Remasitie de omu s’au aflatu fdrte puține; era
din cate s’au aflatu, se vede, ca acei dmeni au avutu
estremitati lungi in proportiunea corpului, ce era de
o mărime mediulocfa, o putere mare musculdsa si o
elegantia in tienut’a corpului loru.

Capu V. Locuitorii palisadeloru.

      Cine au fostu si de unde au venitu acei locui-
tori ai palisadeloru in Elveti’a, nu ne spune nici-o
cronica.

      Atat’a se pdte constata despre locuitorii statiu-
niloru de pdtra si de bronzu, ca ei au vietiuitu inain-
tea periodului celto-galicu. Despre acei ai statiuniloru
de feru se pdte dîce cu mai multa sigurantia, ca ei
au fostu gali, dedrece acolo s’au aflatu auru, arginta
si monete romane, dintre care un’a este de pe tem-
puluâmperatoriului Tiberiu, era cealalta dela Caligul’a.

      Despre originea si despre caracterulu aceloru
dmeni domnescu mai multe păreri, intre care cea mai
de necrediutu este aceea a dr. Reinhold Pallmann,
care dîce, „ca acei locuitori nu au fostu altu-ceva,
decatu nisce negutiatori masalioti, calatorindu cu fa-
bricatele loru spre nordu, si ca astfeliu acele locuintie
pe palisade nu aru fi fostu ₜ altu-ceva, decatu numai
o stațiune de repausu." Omenii aceia inse aru fi
fostu fdrte nepractici, ddca ei pentru negutiatori’a loru
si-aru fi edificata nisce locuintie atatu de cu greu
zidite, numai pentru câ se staționeze acolo pe cateva
dîle, s6u si septemani.

      Tdte momentele si toti cati s’au ocupatu cu li-
teratur’a acestora edificia pe palisade, sunt in contr’a
opiniunei dn. Pallmann.'

      Nu este probabilu, ca nisce dmeni ce nu cuno-
sceau inca ferulu, se taie mii de mii de arbori cu
securi de cremene, se’i ciopldsca si apoi se edifice
pe densii locuintiele loru cu atat’a greutate, singura
numai pentru câ se staționeze in călătoriile loru in
acele locuintie. Pentru câ se se zidesca unu satu
intregu de 140 de fumuri, totu din astfeliu de lo-
cuintie, se cere mai multu de o viatia de omu. Ei
bine, apoi pe candu zideau acei dmeni stațiunile loru,
cine le aducea materialulu brutu, pentrucâ se’si fa-
brice obiectele, cu cari ei se pare ca au purtatu ne-
gutiatoria? In contr’a acelei ipotese a d-lui Pallmann,
enorm’a cantitate de materialu brutu si de unelte deja
gat’a, ne demustra, ca acei locuitori nu erau nisce
simpli commis-voyageur, negutiatori calatori, ci erau
stabili cu locuintiele si cu familiile loru in acele re-
giuni pe atuncea selbatice.

     Contr’a dlui. Pallmann dr. Mauriciu Wagner opi-
ndza, ca acele locuintie au fostu asilulu de scăpare
alu vreunei seminții in contr’a popdraloru care o in-


cungiurau. Acdsta ipotesa este si mai probabila si
noi inca o subscriemu.

     Nu s’au aflatu nici o inscriptiune, nici unu mo-
numente, care ne ar putea da dresicare deslușiri
despre limb’a, datinele si religiunea, ce voru fi avutu
si profesatu acei dmeni misterioși.

     Despre caracterulu aceloru dmeni putemu dîce,
ca au fostu fdrte diligenti si de unu spiritu inventa-
toriu de tdte acelea ce aveau trebuintia. Ma se vede
din obiectele descoperite, ca damele aceloru locuintie
au cunoscutu si lucsulu de haine si de ornamente.
Ca-ci s’au aflatu bucăți de metasa si ornamente de
tdte formele si de tdte calitatile. Pre langa aceea
femeile inca au fostu lucratdrie, ele tieseau si aveau
grija de familia si de trebuintiele ei.

     Barbatii se vedu a fi fostu nisce dmeni iubitori
de pace, cari se ocupau cu fabricarea diferiteloru
unelte, instrumente, vase si arme, cu care purtau ne-
gutiatoria in părțile cele mai depărtate ale Euro-
pei, de drece s’au aflatu fabricate de acelea din cre-
mene chiaru si in regiunile cele mai depărtate ale
nordului.

     Din ce causa au parasitu acei locuitori ai pali-
sadeloru locuintiele loru, nu se scie de siguru. Im-
pregiurarea insa, ca tdte acelea locuintie au fostu
arse si prefăcute in cenușia, ne aduce la idea, ca
acea seminția atacata de vreun’a alt’a, care era mai
puternica decatu dens’a, neputendu resiste la atacă-
rile inimiciloru soi, a parasitu locuintiele sale cu tdte
tesaurele ce le contieneau^ pentrucâ se scape numai
cu viati’a. Dat’au ei focu locuintieloru părăsite, seu
învingătorii loru, nu se pdte sci. Dara ca ei au pa-
rasitu acele regiuni, putemu conchide de acolo, ca
intre ruinele reaflate nu s’au aflatu, decatu numai
fdrte puține osamente omenesci.

     Nutrementulu aceloru dmeni a fostu fdrte bunu,
ceea ce se vede din marea suma de dse aflate, ce
ne spunu, ca ei mancau totu feliulu de carne fara
deosebire. Vegetatiunea ce le servea loru, erâ fdrte
bogata, ce se vede de acolo, ca ei mancau trei fe-
liuri de pâine.

Capu VI. Scirile cele mai vechi ce le avemu
despre edificia câ celea descrise in capetele
precedente.

     Herodotu in istori’a sa cartea V. capu XVI. ne
relatdza in urmatoriulu modu despre edificia pe pa-
lisade: „Comandantele persianu Megabasus atacă o
seminția, ce locuia in laculu Brasias, ale cărei lo-
cuintie erau zidite pe stâlpi. Ataculu nu ’i succese.
Colibele acelea erau provediute cu vedete. Ei se nu-
treau cu pesci. Fiacare voindu a se insurâ trebuia
se bata celu puținu trei pilaștri in fundulu lacului.
Fiacara insa avea mai multe femei."

     Inca mai inainte de a se descoperi locuintiele
descrise in Elveti’a, s’au aflatu in Irlandi’a, acolo
unde se impreuna ddua lacuri, insule de lemnu, adeca

— 19 —


edificia pe palisade, care s’au adusu in combinatiune
cu acelea din Elveti’a.

     Cronicarii irlandi, cari numescu aceste locuintie
C'ranoges, ne spunu, ca acelea au fostu ascundietdrie
de bandiți, seu refugiulu cate unui aristocrata, in
contra caruia sdu resculatu iobagii lui. Acolo ei apoi
sieddu cu famili’a si cu averea loru, pana seu le vi-
nea ajutoriu de undeva, sdu se impacă cu supusii
loru.

     In tempii mai noi s’au descoperitu edificia pe
palisade si in Itali’a, la laculu Gard’a langa Peschier’a,
in Bavari’a si Meklenburg, alu caroru resultatu au
fostu totu acela alu descopeririloru din Elveti’a.

Capu VIL Conclusiune.

     Edificiale palisadeloru au ajunsu dejă a forma o
ramura a literaturei in istori’a culturei omenesci. Me-
ritulu de a fi introdusu aceste descoperiri fdrte inte-
resante si totudeodata atatu de misteridse in literatura,
si-l’au castigatu dr. Ferd. Keller, carele a scrisu o
carte titulata: „Die keltischen Pfalilbauten und ihre
Bewohner.“ Afara de acesta apoi au mai scrisu dr.
Pallmann, dr. Mauriciu Wagner si E. Dresor.

     Locuintiele palisadeloru dela descoperirea loru
formdza o rubrica prea interesanta atatu in diuarele
periodice literarie, catu si in cele politice, cate se
ocupa si cu literatur’a in sensu strictu.

     Din tdte cate amu disu pana acuma despre pa-
lisadele aflate in Elveti’a, ne putemu convinge despre
ceea ce amu disu la introducere, adeca putemu vedd
si compara comoditatea ndstra de astadi, cu abia
imaginabilele greutati si lupte, care au trebuitu se
le invinga dmenii in tempii cei dintei.

     Obiectele acelea nenumerate, ce s’au aflatu, sunt
puse intr’unu museu alu societatei de anticitati din
Ziirich. Ma chiaru si particularii cati s’au interesata
de aceste descoperiri, au sacrificata sume mari de
bani din cas’a loru propria, pentru de a intreprinde
săpături in diferite locuri, cari au si avutu succese
fdrte bune. Intre acești barbati marinimosi sunt demni
de amintita fabricantulu Suter si bogatulu Schwab
din Bern. Si chiaru astadi, după cum ne spunu tu-
riștii si alti calatori, cari au fostu pe acolo, este de
ajunsu a dă de cateva ori cu sap’a in pamentu, pen-
tnică se dea cineva preste obiecte că acelea mai susu
memorate.

Septembre 1868.             Ieronimu G. Baritiu.



        Seol’a agronomica.

     In dîlele trecute ne veni dela Craiov’a regulamen-
tulu scdlei agronomice, seu cumu se numesce in Ro-
mani’a după terminologi’a francisca, Ferma-scdla.
Sunt aprdpe treidieci de ani, decandu la romani inca se
făcuse cercare mai anteiu iu Moldov’a cu un’a asia nu-
mita ferma-modela, inse fara altu resultatu, decatu
ca mai multi cultivatori de pamentu fusera reflectati prin


acea Întreprindere, cumca pamentulu tierei se mai
pdte cultiva si esploata inca si după alte metoduri,
dra nu numai după celu eredîtu dela Samniti dinainte
cu vreo ddua mii si cinci sute de ani. Alte între-
prinderi mai ndua totu in direptiunea acdsta avura
mai totu atatu resultatu. In dîlele ndstre luarea-
amente a celoru interesati de acdsta parte prea im-
portanta a vietiei ndstre naționale este indreptata
spre scdla dela Panteleimonu (aprdpe de Bueuresci)
si spre „Ferm’a-scdla“ dela Balt’a-verde (Craiov’a).
Regulamentulu acelei ferme consta din 102 articlii.
Doritorii de a se informa despre organisatiunea acelei
scdle ilu voru sci castiga dela Craiov’a prin vreo
librăria; noi ne marginimu a reproduce aici numai:

Programulu resumativu de obiectele studiului teorelicu-practicu.

    I.   Vegetatiunca. Pamenturile. Clim’a.

     1)        Priviri generale asupr’a vegetatiunei, durat’a
vegetaleloru si rodurile diverse de reproducere prin
seminție etc.

     2)       Natur’a pamenturiloru si proprietățile loru fisice.

     3)       Regiunile agricole. Influenti’a climei.

II. Operatiunele generale asupr’a agriculturei.

     4)        Substantiele fertilisante, emendamentele, in-
grasierile.

     5)       Cultur’a pamentulu!; instrumentele de cultura.

     6)        Scurgerea apeloru vatematdre culturei, dre-
nagiulu.

     7)       Irigatiunile si drenagiulu.

     8)       Semanatulu si resaditulu.

     9)       Culesulu, conservarea diferiteloru producte.

     10)       Influenti’a caldurei si a luminei asupr’a ve-
getaleloru; culturile speciale, espositiunea, apararile.

     11)      Curaturile.

     12)       împrejmuirile, drumurile vecinale, carale de
transporta.

     18)      Constructiunile rurale.

  III. Vegetale ce interesdza cultur’a romana.

     14)  Cerealele.

     15)  Legumele.

     16)       Plantele uleudse, tecstile, tinctoriale si indu-
striale.

     17)        Plante furagere, livedi artificiale si naturale,
facerea fenului.

     18)       Plantele cu radecini alimentarii sdu indu-
striale de zacharu etc.

     19)       Plantele părăsite si animalele sdu insectele
vatematdrie recolteloru; rnidiuldccle preservative, des-
gustarea animaleloru vatematdrie de cele folositdrie.

     20)  Vegetalele lemndse, noțiuni generale.

     21)        înmulțirile, pepinierile, altdele, crescerea, plan-
tarea, întreținerea arboriloru si gardurile vii.

     22)       Pomii; conduit’a si tali’a loru. Varietățile
principale cultivate in tidra si de introdusu.

     23)       Arborii cu producte industriale, viile cu fa-
bricatiunea vinului, merii si perii cu fabricatiunea

— 20 —


cidrului, dudii cu fabricatiunea matasei. Prunii cu
fabricatiunea tiuicei etc.

      24)      Plantatiunea, conducerea, esploatatiunea ar-
boriloru destinati a da lemne de constructinni si de focu.

IV.  Animalele domestice. Vitele agriculturei.

      25)       Economia viteloru, noțiuni generale. Lap-
tariile, fabricatiunea diferiteloru brânzeturi (casicavale).

      26)      Speci’a bovina, cavalina, ovina, porcina etc.

      27)      Paserile de curte.

      28)       Vermii de matase; albinele, estragerea mie-
rei si fabricatiunea cerei.

V. Economi’a agricola.

      29)      Capitaluri agricole, arendări, proprietari, me-
telagiuri; pretiulu mosiiloru, cumperatulu si arenda-
tulu unei moșii.

      30)      Asolementele sdu succesiunea cultureloru,
Culturele alterne. Organisarea lucrariloru agricole,
administratiunea rurala.

      31)      Influenti’a diferiteloru circonstantie asupr’a
sistemeloru agricole. Arpentagiu, ridicarea planuri-
loru topografice.

VIL Cultur’a gradineloru.

      32)      împărțirea orticulturei in trei parti.

      33)      Gradin’a de pomi seu livade.

      34)      Gradin’a de verdetiuri seu legumi.

      35)      Gradin’a de plăceri sdu ornamentu.

      36)       Vegetalele părăsite ale planteloru de gradina,
insectele vatematore agriculturei si midiuldcele de a
le destruge.

Program’a stiidielorn elevflorn fabrice!.

      Anulu I. Geometri’a, aritmetic’a. Aceleași lec-
tiuni cu elevii din clasele de agricultura.

      Anulu II. Geometri’a, aritmetic’a, comptabilita-
tea. Idem cu elevii de agricultura.

      Noțiuni de desemna. Fisic’a relativa la mecanica.

      Anulu III. Comptabilitatea. Noțiuni de meca-
nica. Montagiulu si manipularea masîneloru.

      Hygien’a populara (cu elevi din clas’a agricola).
Conferintie practice asupr’a lemnăriei si ferariei.
Programulu analiticu seu detailatu, impartitu pe
trei ani, pentru fiacare cursu teoreticu-practicu pre-
vediutu la capitolulu instructiunei §. II. Divisiunea
cursuriloru din acestu regulamentu se afla depusa in
cancelaria acestei Ferme-Scdle.


     Regulamentulu in capu I. vorbesce despre orga-
nisatiunea ei in genere, dra in urmatdriele capete
intra in specialități. Capu I. tiene:

     Art. 1. Ferm’a-scdla este organisata, cu scopu
a fi folositdre tierei prin ecsemplulu unei culture pro-
fitabile si progresive.

     Art. 2. Scdl’a are de obiecta a formă prin teo-
ria si practica, agricultori buni, instruiti si capabili,
că cu cunoscientiele si esperientiele ce voru dobândi,


se pdta trage din pamentulu ce voru cultivă, un’a
cultura mai posibila, mai inavutîtdre, decatu cea de
astadi; a formă agricultori morali si Îndeletnici, cari
mergendu prin tiera, se pdta imprascia procedurile
culturei celei mai avantagidse.

     Art. 3. Mosî’a pe care este asiediata ferm’a, va
fi cautata astfeliu, spre a servi de modelu in regiu-
nea unde se afla, prin producere de venituri, spre a
acoperi cheltuelile, a plati chiria pamentului si a
trage si unu profita.

     Art. 4. Scdl’a este mărginită intr’unu invetia-
mentu elementariu si practicu, care se demonstrdza
in cultur’a moșiei.

     Art. 5. Cheltuelile invetiamentului se făcu de
catra guvernu in favdrea imbunatatirei agriculturei.

     Art. 6. Mosî’a fiindu un’a esploatatiune rurala,
profitabila, este data in întreprinderea directorelui
scdlei pe termenii de 20 ani, spre a’si putea face o
cultura buna si alte amelioratiuni agricole, avendu a
plati arenda midiulocia de pogonu, in raporta cu
celelalte proprietăți ale Statului, si urmandu casciu-
rile de plat’a arendei regulata.

     Art. 7. Arendasiulu-directore face pe contulu seu
tdte acareturile necesarii esploatatiunei Fermei intr’unu
modu sistematicii, aprobata de ministeriu; heresteao’a
trebuintidsa i se da din pădurile statului de catra gu-
vernu, si tdte aceste acareturi si îmbunătățiri, ce va
face directorele-arendasiu pe moșia, după 20 de ani
remanu ale proprietatiei.

     Art. 8. Arendasiulu-directore face ministeriului
un’a dare de sdma anuala de tdte lucrările si îmbu-
nătățirile făcute.

     Art. 9. Ministeriala orenduesce un’a comisiune
pe fiacare anu de barbati competenti, spre a studiă
starea lucrariloru. Ministerialii este in dreptu la casu
de abatere constatata, a face observatii arendasiului-
directore.

     Art. 10. Ministeriala nu pdte departă pe aren-
dasiulu-directore, decatu după trei comisiuni anuale
de ancheta, asupr’a veri-imei abateri, si atunci oble-
gandu pe succesorulu seu a’i face despăgubirea de
acareturi si altele ce va fi facutn cu midiuldcele ca-
pitalului seu.



            Ddnii abonati si lectori ai acestei foi sunt
rugati, că in comunele, cercurile si tînuturile, in care
se afla ddloru, se binevoiesca a informa pe alti do-
ritori de a se abona, că pretiulu de abonamentu se’lu
trimitia deadreptulu la on. Comitetu alu asociatiunei
in Sibiiu, alaturanduse adresele scrise catu se pdte      ■

mai ecsactu, de unde apoi se inaintdza incdce cu          *

tdta precisiunea. Numai reclamatiunile se se îndrepte
la Brasiovu nesigilate si nefrancate catra: „Espe-
ditiunea fdiei Transilvani’a/'                            (

     Pe creditu nu ne este ertatu a fiice espeditiuni '
din acdsta fdia.                               Red.

— 21 —


Nr. 281 — 1868.

Protocolul» siedintiei lunarie a comit, asoc. trans. rom.
tienute la Sibiiu in 3. Noembre c. n. a. c. sub presidiulu Nev.
dn. vice-presicd. loanu Hannia, fiindu de facia ddnii membrii II.
sa dn. consil. aulicii lacobu Bolog’a, 11. sa dn. consil. gub. Pav.
Dunc’a, dn. senat. Petru Rosc’a, dn. căpitănii in pens. I. Bradu,
dn. adv. dr. loanu Nemesiu, dn. parochu si prof. Zacharia Boiu,
dn. căpitănii in pens. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu, dn.
secret. II. I. V. Rusu, dn. redact. si bibliot. asociat. Nic. Cristea
si du. adv. dr. Dem. Racuciu (ni. supl.).

      §. 145. Dn. capitanu si cassariu alu asociat. C.
Stezariu presentăza conspectulu despre starea cassei
asociat, pre tempulu acestei siedintie, din care con-
specta se vede, cumca cass’a asoc. — după subtra-
gerea speseloru de pana acumu pre a. c. alu asociat,
de 920 fr. 99 cr. — are in proprietatea sa sum’a de
39,289 fr. 34% cr.

      Se iea spre sciintia.

      §. 146. Totuodata dn. cassariu alu asociatiunei
intrăba pre comit.: deca banii aflători in auru si ar-
gintii^ carii iacii 7 galbeni si 97 fr. 50 cr. in argintu,
potu se se schimbe si eloceze spre a fructifică.

      Asupra acestei întrebări escanduse o mica dis-
ensiune, comit, la propunerea dlui dr. Nemesiu, de-
cide: că banii aflători in metale se se schimbe in
bancnote si se se eloceze in cass’a de păstrare de
aici, spre a aduce procentele obvenitdrie.

      §. 147. Dn. cassariu mai presenteza unu con-
spectu despre interesele obvenitdrie cu 1. Noembre
a. c. după couponii obligatiuniloru de stătu, cari in-
terese făcu sum’a de 25 fr. 30 cr.

      Se iea spre sciintia.

      §. 148. Dn. consil. gub. Pavelu Dunc’a refereza
in privinti’a concurseloru intrate la stipendiulu asoc.
de 100 fr. destinatu pentru unu juriștii afara de pa-
tria. Arata ca la acestu stipendiu au intratu doue
concurse, si anume alu lui C. Coti, juriștii in alu
IV-lea anu la universitatea regia din Pest’a si alu lui
luliu Hocmanu, juriștii in alu II-lea anu la academi’a
regia din Sibiiu. Dn. referințe pre bas’a documente-
loru produse propune, că cestiunatulu stipendiu se
se confereze concurentelui Const. Coti cu atatu mai
vîrtosu, cu catu ca dinsulu mai concursese odata
pentru acestu stipendiu, dar nepotendusi atunci pro-
duce testimoniul u scol, pre seni. II. a. scol. 186 ⁷/₈,
stipendiulu s’a dechiaratu de liberu, publicanduse de
nou concnrsu • acum inse a produsu tdte documentele
recerute, din care se vede a merită cerutulu stipendiu.

      Comitetulu luandu la esaminare documentele am-
biloru concurenti, se afla indemnatu cu unanimitate
de voturi a primi propunerea dlui referințe alu co-
misiunei si respective a decide: că susu mentionatulu
stipendiu de 100 fr. v. a. se se confereze tenerului
concurente Const. Coti.

      §. 149. Totu dn. consil. P. Dunc’a mai refereza,
ca la ajutoriulu de 25 fr. v. a. destinatu pentru unu
invetiacelu de meseria, inca s’a insinuați! unu concu-
rente, anume loanu Avramu, invetiacelu de pantofariu
in Sibiiu. In legătură cu acdst’a dn. vicepres. arata,


ca domni’a sa inca a primitu unu atare concnrsu
pentru ajutoriulu menționații, dela unu altu invetia-
celu de pantofariu, totu din Sibiiu, anume dela Nic.
Ghidu; deci hianduse din partea comit, la esaminare
documentele ambiloru concurenti, si escanduse disen-
siune asupra asemnarei numitului ajutoriu, dn. cons.
P. Dunc’a face propunerea, că acela se se confereze
invetiacelului loanu Avramii; din contra dn. consil.
aulicu Iac. Bolog’a face propunere a se conferi ce-
luialaltu concurente, anume Ini Nic. Ghidu, din mo-
tivulu, ca acest’a fiindu acumu invetiacelu de 4 ani,
precumu arata documentulu produsu, e aprdpe de a
se face sodalu, prin urmare ar ave mai mare nece-
sitate de unu atare ajutoriu, cu atatu mai vârtoșii, cu
catu ca trecerea dela statulu de invetiacelu in sta-
tulu de sodalu este impreunata si cu drecare spese.

     Nascenduse asupra acestoru propuneri disensiuni
mai îndelungate si unii membrii ai comitet, descope-
rindu’si opiniunile si motivele sale intr’o parte seu
alt’a, in urma presidiulu punendu la votare propu-
nerea dlui referințe, se decide cu maioritate de 5 con-
tra 4 voturi, socotinduse aici si votulu vicepresiedin-
tehii: că cestiunatulu ajutoriu de 25 fr. se se dea in-
vetiacelului de pantofariu loanu Avramii.

     §. 150. Secret. II. presenteza o cerere a soda-
lului de cosiocariu Nic. Vestemianu, carele se rdga,
că se i se elibereze solvirea ajutoriului de 50 fr. a-
placidata in siedinti’a comitet, din 6. Octobre a. c. si
înainte de împlinirea conditiunei puse din partea co-
mitet., că adica se producă mai anteiu atestatu demnu
de credintia, ca a intratu in cehulu respectivii, ca-ci
densulu incercandnse a intră in cehulu respectivu, a
datu de unele piedeci neprevedinte, acaroru delaturare
neatarnandu dela elu cugeta, ca numai prin intreve-
nirea deregatoriiloru mai nalte se va potă efeptui.

     Secret. II. considerandu, ca suplicantele a pro-
dusu dela resp. magistrata licenția de a’si potă purtă
liberu profesiunea sa, face propunere, că asemnatulu
ajutoriu se i se esolveze si inainte de a documentă
intrarea in cehulu respectivu.

     Din contra dn. consil. lacobu Bolog’a tienendu
la conclusulu comitet, adusu in siedinti’a din 6. Oct
a. c. (cu ocasiunea aplacidarei ajutoriului de 50 fr.
v. a.) propune, că aplacidatulu ajutoriu se nu se eli-
bereze, resp. se nu se solveze, pana candu suplican-
tele nu va împlini conditiunile puse de comitetu.

     După o disensiune mai lunga, presidiulu aflan-
duse indemnatu a pune la votu resp. propuneri, cu
maioritate de 5 contra 3 voturi, se decide: a se primi
propunerea dlui consil. Iac. Bolog’a, prin urmare ro-
garea susu menționatului suplicante Nic. Vestemianu
a se respinge, si totu odata a se îndreptă intr’acolo,
că folosinduse de sfatulu barbatiloru priceputi in a-
tari lucruri, se încerce mai anteiu pre caii legali asi
realisă intrarea sa in cehulu resp. si atunci produ-
cendu documentulu recerutu, i se va liberă numai
decatu solvirea aplacidatului ajutoriu.

     §. 151. Secret. II. perlege o scrisdre a dlui


                                          4

— 22 —


secret. L Georgie Baritiu ddto. r⁵/₃ Oct. Nr. 27. a. c.,
prin care dsa isi esprime multiamit’a sa ferbinte pen-
tru remuneratiunea asemnata pentru redigerea fdiei
asociat., atatu comitetului, carele a facutu propunerea
resp., catu si onorabilei adunari generale dela Gherla,
carea a binevoitu a acceptă propunerea comitetului.
Totuodata se esprime, ca recunosciinti’a, cu care l’a
onoratu adunarea generala din Gherl’a, o primesce
numai că o indulgintia fratidsca din partea connatio-
naliloru sei, cum si că unu indemnu de incuragiare
pentru viitoriu. Mai incolo susu numitulu domnu se-
cret. I. incunosciintiăza, ca decisiunea adunarei gen.,
relativa la subvenționarea fdiei asociatiuni, o ia spre
sciintia cu acea observare din parte’si, ca preste pre-
liminariulu speseloru așternute in 25. luniu a. c. nu
se va trece nici in anulu viitoriu, fara pdte numai in
acelu casu, candu de o parte sar arată unu numeru
mare de abonati, dr de alta parte aru incurge spre
publicare manuscripte fdrte bune, in totu casulu inse
fara de voi’a prealabila a onoratului comitet, nu se
va abate dela preliminariulu deja statoritu. Mai cere
o anțicipatiune de 226 fr. v. a. că spese pentru eda-
rea fdiei pre 3 luni 1. Oct. — 31. Dec. a. c., cum si
pentru platirea unui conto de charthia. In urma se
rdga a i se respunde la unele puncte din raportulu
seu din 25. luniu a. c.

     Comitetulu decide, că acea parte din scrisdrea
susu citata a dlui secret. L, in care se copriude mul-
tiamita espresa comitet., cum si adunarei generale,
cum si impartasirea relativa la observarea prelimina-
riului statoritu pentru edarea fdiei asociat., se se ia
cu plăcere spre sciintia; dr incatu se atinge de ce-
rut’a anțicipatiune de 226 fr. v. a. pentru edarea fdiei
pre 3 luni, aceea se se asemneze la cass’a asociat.

     §. 152. In legătură cu susu mentionat’a scri-
sdria a dlui secret. I. (§. 151) fiinduca in aline’a din
urma a aceleia, se rdga a i se respunde la unele
puncte din o alta charthia a sa din 25. luniu a. c.,
presidiulu poftesce pre secret. II., că totuodata se dea
cetire si acelei charthii, care cetinduse si aflanduse,
ca punctele resp. atingu numai formatulu fdiei asoc.,
cum si cualitatea charthiei, ce ar fi după opiniunea
dlui secret. I. a se procură pre anulu viitoriu: deci
presidiulu pune mai anteiu la disensiune a) punctulu
relativu la formatulu fdiei asoc. si anume întrebarea,
ca afla comitet, cu cale, că fdi’a asociat, pre an. viit.
1869 se dsa in formatu quartu, dr nu octavu, după
cum proiectdza si dn. secret. I. ? si b) punctulu re-
lativu la cualitatea charthiei si anume, ca afla com.
cu cale, că pentru an. viit. pentru edarea fdiei asoc.,
se se procure charthia mai frumdsa si mai buna, si
anume de 13 punți Nr. 6?

     Comitetulu luandu la pertractare obiectele co-
prinse sub a) si b), după o scurta disensiune, decide:
că fdi’a asoc. pre an. viit. se dsa in formatu 4°, si
pentru edarea acelora se se procure charthi’a de cua-
Jitatea cea mai buna de 13 punți Nr. 6 cu pretiulu
de 140 fr. 40 cr. v. a. indigitatu si din partea dlui


secret. I. in resp. sa scrisdria, la care se i se si re-
spunda in acestu intielesu.

     §. 153. In legătură cu conclusulu precedente
(§. 152) dn. consil. aulicu Iac. Bolog’a considerandu
de o parte, ca se apropia finea anului curente, cu
care totuodata espirdza si terminulu abonamenteloru
la fdi’a asoc., de alta parte vediendu si aceea, ca nu- j
merulu abonatiloru la acdst’a fdia pre an. curente fh |
preste așteptare micu, propune, că pentru imbracio- !
siarea acestei foi periodice cu unu interesu mai viu
se se faca unu apelu caldurosu catra onor, publicu
romanu. Propunerea dlui consil. priminduse cu plă-
cere, se decide: a se rogă insusi dn. propunetoriu,
că se formuleze conceptulu resp. si apoi alu presentă <
in siedinti’a prosima, că asia inca in lun’a viitdria de
tempuriu, se se pdta publică in fruntea fdiei asociat.

     §. 154. Se referdza o scrisdrea a presiedintelui
societatiei „Transilvania" din 10. Oct. Nr. 117 a. c.,
pre langa care trimetiendu documentele originali ale
aceloru teneri, carii au concursu la stipendiale acelei
societăți, totuodata se rdga, că pre viitoriu atari do-
cumente se se asterna numai in copia.

     Se iea spre sciintia,

     §. 155. Se presenteza o charthia a inalt. gu-
bernia regiu trans. din 2. Oct. a. c. Nr. 20,071, pre
langa care se impartasiesce comit, asoc. unu estrasu
despre progresulu teneriloru foști stipendiati ai asoc.
pre semest. II. an. scol. 186 ⁷/g, anume alu lui Andreiu
Cosm’a si Ed. Nemesiu, ambii ascultători de drepturi
in an. IV-lea la universitatea regia din Pest’a.

     Se iea spre sciintia

     §. 156. Se mai referdza, ca dn. Visarionu Ro-
manu a predatu pentru museulu asoc. unele anticui-
tati dăruite din partea dlui asesoriu dr. loanu Maniu.

     Se iea spre sciintia.

     Cu aceste siedinti’a comitetului inceputa la 4 dre
după amiadi, se inchiaia la 7 dre sdr’a.

     Datulu că mai susu.

loanu Hannia mp.,
vicepresiedinte.

Nr. 292- 1868.

Protocotulu siedintiei estraord. a com. asoc. trans. rom.
tienute in 17. Noembre e. n. a. c. sub presidiulu Rev. dn. vice-
presiedinte loanu Hannia, fiendu de facia dd. membrii ai comit,
n. sa dn. consil. aulicu Iac. Bolog’a, II. sa dn. consil. de finantia
Petru Mânu, dn. senatoru Petru Rosc’a, dn. adv. dr. loanu Ne-
mesiu, dn. par. si prof. Zach. Boiu, dn. prof. loanu Popescu, dn.
secret. II. loanu V. Rusu, dn. redact. Nic. Cristea si dn. adv.

dr. Demetriu Racuciu.

     §. 157, Rev. dn. vicepres. loanu Hannia aduce
inainte, ca acesta siedintia estraordinaria a comitet. ,
s’a aflatu indexnnatu a o conchiamă singura din a- !
celu motivu, că se aduca la cunosciinti’a comitetului
o corespondintia, carea ataca ondrea comit, si e cua-
lificata a aduce in retacire opiniunea publica facia
chiaru si cu asociatiunea.

     Arata si da cetire acelei corespondintie publicate


I. V. Rusu mp.,
secret. II.

— 23 —


in fâi’a „Federatiunea“ Nr. 153 a. c., in carea se cu-
prindă unele câ aceste:

     „La stipendiale asociat, nu mai concurge nime,
pentruca o mulțime de teneri bravi cu testimoniu
de precelentia si totuodata seraci, totudeauna s’au re-
ieptatu. In urma yediendu tenerii, ca la comit, asoc.
nu se ieau in consideratiune nici testimoniale de emi-
nentia, nici cartea de seracia, ci singuru numai con-
fesiunea si orb’a patronare de nepoti, sdu patrioti, s’au
desperatu de totu de asociatiune. Eta unde amu a-
junsu cu asociatiunea etc.“ inchiaindu cu: „dovada ca
comitet, nu are consciinti’a misiunei sale.“

     Deci poftesce pre dd. membrii comitetului, câ
luandu sciintia despre numit’a corespondintia, se se
consulteze si se delibereze asupr’a modalitatiei de a
refrange atari aserțiuni nefundate, resp. calumnii im-
prastiate in o fdia publica.

     Dn. consil. aulicu Iac. Bolog’a face propunerea,
ca comitet, prin unu respunsu demnu de positiunea
si misiunea sa si a asociatiunei atacate in publicu,
si totuodata câ dovada despre drdpt’a si nepartial’a
procedere a comitetului la împărțirea stipendialoru,
se publice totu in fâi’a „Federatiunea" intregu co-
prinsulu protocolului comitet, asociat, relativu la im-
partirea stipendialoru asociat, pre an. cur., dr cu for-
mularea, resp. redigerea respunsului se se incredin-
tieze presidiulu asociatiunei.

     Dn. dr. Nemesiu propune, câ nu numai conce-
perea, dar chiaru si esecutarea menționatului respunsu,
se se concredea presidiului asociat, fara de a se face
in numele comitetului. Propunerea dlui dr. Nemesiu
e sprijinita si din partea dlui dr. Racuciu.

     Luanduse la disensiune matura si Îndelungata
ambele propuneri, si membrii comitetului descoperin-
dusi opiniunile sale, comitetulu cu majoritate de 8
contra 2 voturi decide: a se primi in totu coprinsulu
propunerea dlui consil. aulicu lacobu Bolog’a.

loanu Hannia mp.,                 I. V. Rusu mp.,

     vicepresiedinte.                   secret. II.


        C 1 i o.

        Series Vajvodarum Transilvaniae.

(Continuare).

1273 Nicolaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fej6r Cod. Dipl.
      Tomo V. Voi. II., Tomo VI. Voi. II. et Tomo VII. Voi. V.

1273 Joannes Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. II.

1274 Nicolaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. II., T. VII. Voi. V. et T. VII. Voi. II., item T. VI.
      Voi. I. et T. VII. Voi. IV.

1274 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. II. in nota.

1274 Matthaeus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. D. et T. VII. Voi. V. Vide Miriszlo Comitatus Albae-
      Inferioris.

1274 Wgrinus Vajvoda Transilvanus. Fej6r C. D. T. VII. Voi. IV.

1275 Wgrinus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. II.

1275 Nicolaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. II. — 1275 jam Vajvoda et Judex Curiae ibid.


1275   Matthaeus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. II. et T. VII. Voi. II. item T. VII. Voi. III.

1275   Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejir C. D. T. V.
      Voi. II. Vide Szeredai „Series Episcoporum. “

1276   Matthaeus Vajvoda et Comes de Zonuk. C. D. T. I.

1276   Matthaeus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V-
      Voi. II. Vide Thorda.

1276   Ugrinus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. V.
      Voi. II.

1277   Nicolaus Vajvoda et Judex Curiae. Fej6r Cod. D. T. V.
      Voi. n.

1278   Vajvoda et Comes de Zonuk filius magni Mauritii. Fej6r
      C. D. T. V. Voi. II. et Dipl. Suppl. Vest. Comit.

1279   Nicolaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejir C. D. T.VU.
      Voi. II.

1279 Fintha Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejir. C. D. T. V.
      Voi. II. — NB. ante 1279 quondam Lentulus Vajvoda
      vixit sub Bela IV. FejAr C. D. T. V. Voi. II.

1281 Nicolaus Vajvoda ex stirpe foemineal Arpadiana. Fej6r.
      C. D. T. VIL Voi. III.

1281 Pous Vajvoda. Siebenb. Quartal-Scbr.

1282 Rorandus Vajvoda Transilvanus ejusque frater. Fej6r Cod.
      D. T. V. Voi. III.

1284 Rorandus Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. FejSr
      C. D. T. V. Voi. m.

1284 Rolandus Vajvoda Transilvanus. Suppl. C. D. T. I.

1284 Matthaeus Vajvoda Transilvanus, Comes de Zettin (fors
      Trencsin) et de Zonuk. Fejer C. D. T. VII. Voi. II.

1287 Rorandus Vajvoda et Comes de Zonuk. Siebenb. Quartal-
      Schrift V.

1288 Rorandus Vajvoda et Comes de Zonuk. Reg. Arch. T. II.

1288 Lorandus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fej6r T. V. Voi.
      III. Vide Szeredai „Series Episcoporum. “

1288   Ladislaus Vice-Vajvoda. Fejer C. D. T. V. Voi. III.

1289   Mopis Vajvoda Transilvanus. Fej&r C. D. T. V. Voi. III.

      Vide Szeredai „Series Episcoporm.“

1289 Populi Capituli Albensis eximuntur a jurisdictione Vajvo-
      dali. Vide Szeredai Notit. Capit. Alb.

1289 Vajvoda habuit proventus ex salis transporta Alvintzensi
      et Vajvodarum directioni subfuisse videntur res salinares.
      Diploma apud Szeredai Not. Cap. Alb., aliud de 1328
      ibidem.

1290   Rolandus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejdr Tomo VI.
      Voi. I., de hujus Rolandi familia vide Fejdr C. D. T. IV.
      Voi. I. in Nota.

1291   Rolandus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer C. D. T. IV.
      Voi. I. Vide Szeredai Not. Cap. Alb.

1291 Transilvania vocatur Ducatus. C. D. T. I.

1291 Andreae Privilegiales, vi quarum jobbagiones Eppatus Al-
      bensis a jurisdictione vajvodali eximuntur. Orig. in Arch.
      Albensi Cista Capit. fasc. I. iunuit Eder in Sieb. Quartal-
      Schrift II.

1291 Ladislaus Vajvoda. Diploma apud Szeredai Not. Cap. Alb.

1292 Ladislaus Vajvoda Transilvanus. | q p p yp yQj y

1292 Rolandus alias Vajvoda           j ‘

1295   (ante) Georgius Vajvoda. Suppl. C. D. T. I.

1296   Stepbanus Dux. Reg. Arch. T. III.

1296   Rorandus Vajvoda. Reg. Arch. T. II.

1296   Rorandus Vajvoda et Comes de Zonuk. Siebenb. QuartaL
      Schrift V. Vide Gy.-Văsârhely Comitatus Kolos.

1297   Rorandus Vajvoda. Suppl. C. D. T. I. — Hujus filius
      fuit Candnicus Albensis et ADiaconus de Telegd. 1357.

1297 Rorandus Vajvoda. Suppl. Cod. Dipl. Tomo III.

1299 Georgius de genere Borș Vajvoda. Sieb. Quartal-Schr. V.

1301 Rolandus Vajvoda. Fej6r C. D. T. VIII. Voi. I.

1301 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk, ibid.

1303 Nicolaus Vajvoda filius Mauritii Comes de Ugocsa et Mar-
      maros., Fej6r Cod. Dipl. T. VIII. Voi. I.

— 24 —


  1304 Petrus et Laurentius Vajvoda. Fejfir T. VIII. Voi. I. et
       Sieb. Quartal-Schrift VI.

1304 Thomas Vajvoda. Vide Bisztricium.

  1306 Ladislaus Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk frater
       Petri Eppi Transilvani. Eejdr C. D. T. VIII. Voi. I. —
       Szeredai „Series Episcoporum“ et Sieb. Quartal-Schr. VI.

  1307 Nicolaus Vajvoda filius Mauritii et alter Nicolaus Vajvoda.
       Fejer T. VIII. Voh I.

  1307  Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Siebenb. Quartal-
       Schrift VI.

  1308   Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Siebenb. Quartal-
       Schrift VI. et Fejer. Cod. Dipl. Tomo VIII- Voi. I.

  1309  Nicolaus filius Laurentii quondam Vajvodae. Fej6r C. D.
       T. VIII. Voi. I.

1309   Andreas Vajvoda. Suppl. C. D. T. I., (ante) 1324.

1309   Ladislaus Vajvoda. Suppl. C. D. T. I.

  1310   Ladislaus (Apor) Vajvoda. Suppl. Cod. Dipl. Tomo I.,
       anno 1315 jam mortuus.

  1310   Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer Cod. Dipl.
       T. VIII. Voi. L, Sieb. Quartal-Schrift VI. et Dipl. Suppl.
       I. Vest Com.; Katona VIU-, Friedvalt-Miner.

1311   Ladislaus Vajvoda. Sieb. QuartaLSehr. VI.

1313 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Eeg. Arch. T. II.

1313 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk. Eeg. Arch. T. III.

  1313 Ladislaus Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk, cu-
       jus filii Ladislaus et alter Ladislaus. C. D. T. I.

  1313 Ladislaus Vajvoda et Comes de Zonuk et ejus filii uter-
       que Ladislaus. Fejer C. D. T. VIII. Voi. I.

1313 Ladislaus Vajvoda ibid. C. D. T. I.

1314 Chellus Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. I.

1314 Chelii Vice-Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

  1314 Ladislaus Vice-Vajvoda Transilvanus. Fejer C. D. T. VIII.
       Voi. I.

1315 Ladislaus Vice Vajvoda Transilvanus. C. D. T. I.

  1315 Nicolaus Vajvoda Transilvanus. Suppl. C. D. T. L, (ante)
       1324.

  1315 Nicolaus Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. Cod.
      D. T. I.

1315 Ladislaus Vajvoda. Fejdr C. D. T. VIII. Voi. I. et jam
      mortuus.

1315 Nicolaus Vajvoda ei Comes de Zonuk. Ibid. et Siebenb.
      Quartal-Schrift VI.

1316 Stephanus Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. C.
      D. T. I.

1316 Petrus Vice-Vajvoda Transilvanus. Fejer C. D. T. VIII.
      Voi. I.

1317 Thomas (postea) Vajvoda Transilvanus et Comes de Zo-
      nuk. Fejdr T. VIII. Voi. II.

1319 Memoria Ladislai, qui 1313 et 1315. Vajvoda crat qua
      Eebellis. C. D. T. I.

1319 Thomas nondum fuit Vajvoda Transilvanus, nam in litte-
      ris apud Fejer C. D. T. VIII. Voi. II. occurrit: „Magister
      Thomas filius Farkasii Comes Orodiensis, Barciensis, Sir-
      miensis, Judex Cumanorum, Castelanus de Hoznui et de
      Solum.“ Combina ibid. T. VIII. Voii. II.

1319 Nicolaus Vajvoda. Vide Szirmai Szathmăr.

1319 Thomas Vajvoda et Comes de Zonuk. Siebenb. Quartal-
      Schrift VI.

1320 Deșii Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. C. D.
      Tomo I.

1320 Deseu Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. Fejer
      C. D. T. VIII. Voi. II. et Diploma apud Szeredai „Noti-
      tia Capit. Alb.“

1320 Douscha Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. Sieb.
      Quartal-Schrift VI.

1321 Thomas Vajvoda Transilvaniae. C. D. T. I.

1321 Dousa Vajvoda. Vide Szirmai Szathmăr I.


1 1321 Dousa Vajvoda et Judex per 5 Comitatus. Fej6r C. D.
       T. VIII. Voi. II.

1321 Dawsa Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. Fejer
       C. D. T. VIII. Voi. II.

1321 Chelleus Vice-Vajvoda. Fejer C. D. T. VIII. Voi. II. _

1321 Thomas Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. Fejer
       C D T. VIII- Voi. II. Vide Csicsd.

1321 Filii Ladislai Vajvodae. Fejer C. D. T. VIII. Voi. II.

1322 Thomas Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. Fejer
       C. D. T. VIII. Voi. II.

1322 Thomas Vajvoda Transilvanus. C. D. T. I.

1322 Memoria Ladislai Vajvodae qua Eebellis. C. D. T. I.

1322 Ladislaus vajvoda Eebellis. Eeg. Arch. T. III., ejus frater
       Joannes 1322.

1323 Thomas (Zechen). Eeg. Arch. T. III.

1323 Thomas filius Farkasii Vajvoda Transilvaniae et Comes de
       Zonuk. C. D. T. I., Thomas hic fuit anno 1319 Comes
       Bachiensis, Sirmiensis et Orodiensis et obtinuit multa bona.
       Ibidem.                                           ’

1393 Thom-is ('Farkas') Vajvoda Transilvanus et Comes de Zo-
       nuk. Fejer C. D. T. VIII. Voi. II. (pe 25 pagine). Vide
       Sieb. Quartal-Schrift VI.; item Fejer T. VIII. Voi. V. et
       T. X. Voh VII.

1324 Thomas filius Farkasii de Zechen Vajvoda. Eeg. Arch.
       T. III. ejus filius Konya 1364.

1324 Thomas Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk et de
       Cibinio. C. D. T. I.

1324 Thomas filius Farkasii Vajvoda Transilvanus ct Comes de
       Zonuk obtinet bona infidelis Nicolai de Talmăcs, ejus me-
       rita recensentur, fuit antea Castellanus in Lipua de Hoznos,
       ac Judex Cumanorum. C. D. T. I.

1324 Thomas Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. Fejdr
       C. D. T. VIII- Voi. V., item T. VIII. Voi. II. (pe 18
       pagine).

1324 Thomas Vajvoda Transilvanus, Comes de Zonuk et de Ci-
       binio. Ibid. T. VIII. Voi. II. Vide Cibinium et Siebenb.
       Quartal.-Schrift VI.

1324   Thomas filius Farkasii. Suppl. C. D. T. I.

1325   Thomas filius Farkasii. Suppl. C. D. T. I.

1325   Thomas Vajvoda et Michael Vice-Vajvoda. C. D. T. I.

1325   Thomas Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. Fej6r
       C. D. T. VIII. Voi. II. et T. XI.

1325   Thomas Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

1326   Thomas Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. Fejer
Cod. D. T. VIII. Voi. V., item T. VIII. Voi. III. —
Exempla, quod Thomas Vajvoda Transilvanus fuerit una
et Comes Comitatus Szolnok exterioris, signanter anno 1326
apud Fejer C. D. T. VIII. Voi. III.

1327   Thomas Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer T. VIII. Voi.
      V. possidet: Szichen. Vido Benko Dipl. Transilvaniae,
      item Fejăr T. VIII. Voi. III.

1327 Thomas Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk filius
      Magistri Farkasii. Ibid. T. VIII. Voi. III.

1328   Thomas Vajvoda Transilvaniae et Comes de Zonuk. Cod.
      D. T. I.

1328 Non occurrit Thomas Vajvoda, sed Demetrius Magister
      Tavernicorum, fuit Comes de Zonuk.

1328   Thomas Vajvoda et Comes de Zonuk. Fejer Cod. Dipl.
      T. VIII. Voi. III. (pe 7 pagine). Vide Szeredai Dipl.
      Notit. Capit. Alb., item Fejer T. VIII. Voi. IV.

1329   Thomas filius Farkasii. Suppl. C. D. T. I.

1329   Vajvoda Transilvanus et Comes de Zonuk. C. D. T. I.

1329   Michael Vice-Vajvoda. Suppl. C. D. T. I.

1329   Thomas Vajvoda. Eeg. Arch. T. II.

1329   Thomas Vajvoda Transilvanus. Fejer C. D. T. VIII. Voi.
      V. et T. VID. Voi. VI., item T. VIII. Voi. III.

(Va urma).


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu sccretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Riimer & Kamner.