TRANSILVANIA. F6i a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. -O,--T------------ₙ-„-- v Acdsta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- (1 j tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei, j J Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. -— Se aboneza la i o Comitetulu asociatiunei in Sibiiu sdu priu posta, seu prin dd. colectori. y W V Tj V V V —v v v—-—v V -Tz- —is Nr. 25. Brasiovu 15. Decembre 1868. Anulu 1. y/ Despre medicina cu respectu la poporulu romanu. II. Despre starea vietiei cu privire la sanetate, la băla si vindecarea ei. Vorbindu despre starea vietiei cu privire la sanetate, la băla si vindecarea ei, avemu mai nainte de tdte se aratamu, ca acesta problema este resolvita de barbati sciintifici din punctulu de vedere alu sciintieloru naturali moderne. O plina de amaratiune, o neplăcută stare a timpului no- stru este si aceea, ca totu ■— si ce e mai bunu si folositoriu — de aru fi chiamatu se redice, se formeze, se intardsca si in- virtosidsca cei mai nobili genuini (muguri) ai popdraloru, se nimicesce prin aceea, ca diferitele clase de dmeni, care din nefericire au inceputu a se forma si la noi romanii, dedate cu spiritulu de caste, de fala, de vanitati, de închinare la au- ctoritati, se separa unele de catra altele, pe candu a loru cea mai santa datorintia ar trebui se fia, că insocite laolalta se’si fundeze atatu prosperitatea propria, catu si comuna, cu zelulu celu mai frumosu, si pe langa aceste se desvdlte mai departe legatuinti’a iubirei crestinesci, a concordei si a umanitatiei, pana, ce voru ajunge tînt’a umanitatiei, adeca fericirea comuna, f Acdsta tînta trebue se fia punctulu de atractiune pentru’ activitatea vietiei ndstre. Cu catu individulu vietiuesce mai fi- resce, adeca cu catu poterile lui trupeșei si sufietesci se des- vdlta in armonia conformu naturei, cu atat’a mai poternicu va fi atrasu de acdsta tînta si cu atat’a mai rapede aldrga catra — 602 — acestu scopu tdte spiritele, asemeni unui sîroiu, (torente) ne- impedecatu. A impedecă acdsta mișcare neîncetata, ar fi cea mai mare injuria, ce ar potea comite cineva in contr’a dumnedieesciloru legi ale naturei. Cultur’a si luminarea, libertatea, dreptatea si adeverulu, suntu falfaitoriulu stindardu ridicatu susu de geniulu omenescu; cine urmdza lui, acel’a isi pre’nsdnma calea, catra nedesecabilulu isvoru (sorginte) a tdta puterea; acel’a va fi si celu mai bunu patriotu si celu mai puternicii sprijinitorii! alu regimului atunci, candu s’ar cere a apară patri’a de ren; acela va fi inse totuodata si omu adeveratu si va nisui a desfasiura acestu stindartu chiaru inaintea ocliiloru lumei, redicandu totu- odata columna totudeaun’a duratdria pentru bravura, a cărei imputerire in dste si scdla nesmintita trebue se aiba de resul- tatu, câ bravulu se fia intieleptu si intieleptulu brava. Greniulu poporului nostru cere dela noi, câ se’i aratamu acestu stin- dartu si se’lu invetiamu cumu se’lu manudsca; se’lu invetiamu cumu se se pretiudsca insusi pe sine si prin acdst’a intreg'a' omenime; se’i aratamu ce e viatia? ce e mdrtea? ce e sa-’ netatea? ce e bdl’a? câ se scie stimă viati’a si se nu aiba frica de mdrte; se scie crutia sanetatea si se se ferdsca de bdle. Ce este viati’a? ce este mdrtea? Viati’a este misicare pur- tata de sufletu, ea se tiene de caten’a creatiunei, ce are punc- tulu de esire in puterea primitiva. Se privimu la genuinele, din care se desvdlta viati’a organica si vomu afla celul’a (o besîcutia) cu simburele ei — o masa fluida, ce produce gaoa- cea sdu trupulu seu din sine insasi; — mai departe vomu ve- dea, cumu se insîra celula la celula; inse de unde vinu sem- nele vietiei ei — misicarea si puterea spre diferite formațiuni? Acdst’a este si remane ascunsu de inaintea ocliiloru nostrii. Totu ce se arata ocliiloru omenești, este trupulu. Sufletulu, că tdta viati’a spirituale, e nevediutu, noi inse ilu cundscemu prin manifestarea puterei lui. Omulu sta pe gradulu celu mai inaltu alu vietiei pamen- tene; trupulu lui cere nutrementu materiale, dra sufletulu nu- trementu spirituale. Precumu trupulu insinua schimbarea ma- teriei lui prin fdme si sete, asia manifestdza sufletulu schim- barea materiei lui, adeca nisuinti’a după perfecțiune prin aceea, ce se simte atrasu a adora o fiintia mai inalta si a’si largi netiermurit’a facultate a cunoscintiei, dra prin îndestularea ace- stora trebuintie se petrunde de simtiemente plăcute si ferici- — 603 — tdrie. Acestea nisuintie ale puteriloru sufletului nostru le nu- mimu legea instinctului. Viati’a "omului este dara o schinteia dumnediedsca, con- crescuta naturalmente cu puterea primitiva, si astfeliu si ea, câ si aceea, pdrta in sine germinele intieleptiunei, alu iubirei, pro- pagatiunei si alu desvoltarei pana la perfecțiune. Astfeliu a implantatu creatoriulu in terenulu vietiei omenesci radecine, din care esu numai surcei (lastari) buni, ddca le cultivamu conformu naturei. Pe acestu drumu se intaresce si facultatea instinctiva, si dîs’a lui Fichte: „omulu nu e nascutu a fi pecatosu, ci câ se afle plăcere la ce e bunu, se faca bine.“ Propasindu viati’a necontenitu in desvoltarea poteriloru spirituali, ea se misica in unu cercu eternu, câ si natur’a dum- nediedsca, ce n’are nici inceputu, nici finitu. Aceea dara ce noi numimu mdrte, este numai o schimbare a formei, o tre- cere dela o viatia la alt’a. Viati’a sufletdsca este dara realulu, dra cea trupdsca midiuloculu spre scopu. Corpulu si sufletulu cu privire la legile naturei suntu destinate a prospera impru- * mutatu, dra candu a ajunsu sufletulu la maturitate, lapeda gadcea din afara, adica corpulu, ce ’si-a produsu insusi, si cu poterea cugetului seu sbdra de ceea parte. Ce este sanetatea? ce e bdl’a? — Viati’a in fiintiele or- ganice primesce nutritdriele sale puteri, tîtiele naturei. Numai este cu potintia a mesteca acelu sucu alu vietiei, ce ne asigura durat Ori’a sanetate si da putere de vidtia nedebilitat’a nisuintia a tiend departe dela corpu orice conturbatiune, prin urmare si bdl’a, prin restituirea ecnilibriului elementeloru. In acdsta nisuintia cundscemu noi prin urmare legile nestrămu- tate ale naturei; pe acelea se basdza cerculu intregei vieți in etern’a sa ordine. Sanetatea in fldrea sa si după opiniunea celoru mai re- numiti medici alopati, se basdza inca pe armoni’a elementeloru vietiei si pe ecuilibriulu partiloru vîrtdse si fluide ale organis- mului. Unde se conturba starea acdsta, acolo se arata bdl’a si mdrtea mai timpuria; prin urmare si vieți’a trupdsca si su- fletdsca se pdte cugeta câ un’a armonica. Sufletulu pentru sine are nisuinti’a a se intari prin atragerea poteriloru spiri- tuali si asia se formdza mintea. Dara fiinduca pe acdsta cale se largesce si facultatea cunosciintiei in legătură cu ingrigirea de corpu, se chiarifica si otielesce si facultatea sensitiva ast- feliu, incatu vomu afla plăcere la ce e bunu si greatia catra 46* — 604 — ce e reu, si asia vomu ajunge la propria dignitate omendsca.— In privinti’a ingrijirei trupului ni se infaciosidza preceptele le- gei naturei. Cu catu acestea se voru observa mai strinsu, cu atatu se voru chiarifica si intari poterile corpului nostru cele fluide si cele ce se producu din ele. Ingrijindu noi de aceste că gradinariulu de plantele sale in florăria, si anume lucrandu asupr’a totalei poteri a trupului prin caldur’a ce o potemu produce pian ap’a rece, organele storcatdrie (secretdre) mole- șite si langedîte in urm’a unei vieți naturei contrarie, voru re- intra in activitatea normala, si anume pelea va midiulocț cal- dur’a si reversarea electricitatiei, prin care sângele se porta re- gulata la tdte părțile corpului, că se le nutresca si se intardsca sistem’a nervdsa; părțile trupului tocite se disolva in atomi si in molecule (parti subtili) si se lapeda afara din corpu; în- tocmirile reffulatdrie in oryanismu restitue ecuilibriulu intre părțile fluide si virtdse, si astfeliu schimbarea materiei purcede regulata si sanetatea ajunge a fi duratdria. In aceste feno- mene fundamentali apare tdta procedur’a vindecatdria firdsca. S’ar parea, ca nu ar fi lucru greu a cundsce bdlele, de dre ce fiescecine se simte capace a recomanda vreunii lecu. * Inse din o astfeliu de supositiune aru resultă insielatiuni dau- natidse; fiinduca multe mii de omeni altfeliu fdrte luminati, ba si insusi medicii pdrta in sine germinele, sdu dejă înflorirea unei bdle mai curendu seu mai tardiu omorîtdrie, si totuși li se pare, ca suntu sanetosi. Ce e dreptu, ca sanetatea si bdl’a suntu unu ce fdrte diferitorii!, inse de multe ori fdrte reu de a se deosebi un’a de alt’a. Si fiinduca noi nu avemu nici unu gradimetru spre a potd mesura bdlele, nu ne remane alt’a, decâtu numai a delucida propriulu punctu de plecare alu bd- lelorn. — Inimicii vietiei ndstre (bdlele) se arata de regula ; jacolo, unde vointi’a omendsca impedeca liber’a inriurire a po- //teriloru naturei asupr’a viului organismu, prin locuintia si nu- trementu nefirescu, si pe langa acdst’a ea perde din vedere si conditiunea principala a vietiei, ce jace asia aprdpe de noi, adeca aceea: ea la locuintia si nutrementu artificiosu se cere si o îngrijire artificidsa a trupului. Ce ar fi de plantele din florarfa, deca gradinariulu nu ar pricepe a le castiga unu cre- scamentu prosperatoriu in florarfa prin aceea, ca intrebuintidza bine nccesariele puteri ale naturei? Gradinariulu măiestru sdu floristulu, că se pdta cundsce din fundamcntu lucrarea poteriloru naturei, se formdza si in- strueza in scdla speciale. Pentru viati'a omendsca nu se afla — 605 — inca nici o «cola, nici o persdna, care s’ar deprinde cu inve- tiatur’a unei îngrijiri artificidse, inse firesci, a vietiei ndstre tru- peșei si sufletesci; educatorii genului omenescu se asemena cu elevii, cari inca nu au priceputa lucrulu de căpetenia alu măie- striei loru. Si ddra viati’a animale si in specie omendsca nu vai fi mai putînu pretidsa decatu cea vegetabile. Noi avemu firesce pentru viati’a sufletesca teologi si pentru, cea trupdsca medici, ei inse pana acum’a nu au potutu dela-/' tura incurcaturele, ce durfcza necontenita pe terenulu teologiei); si alu medicinei. I Teologii ne infaciosieza lumea acdst’a că unu campu alu dureriloru, că valea plangerei, că unu locu plinu de ne- curatienii, in care omulu pentru pecatele sale si ale mosiloru si stramosiloru sei trebue se degenereze trupesce si sufletesce. Si cu adeveratu, luanda in considerare, ca atatu in palatele bogatilorn, catu si in colibele seraciloru domnesce cea mai mare ticăloșia in urm’a bdleloru, de care suntu asupriti aicea părinții, colo copiii, ca la atati’a părinți se rupe anim’a de du- reri vediendu, cumca pruncii sei in vîrsta puternica, speranti’a cea de pe urma a betranetieloru sale, se adencescu in mor- mentu; ca omulu cugetătorii! candu ilu intimpina vreo boia, vine in cea mai mare temere despre alegerea medicului si a Idcului; cugetandu ca pe lenga medici cureza inca si babele, vrajitdrele si pacalele, nu potemu se nu le damu dresicumu dreptu. Lucrulu inse sta cu totulu altmentrea; pentruca ddeab omulu observa legile naturei, isi pdte pregăti nesmintita cea U mai plăcută bucuria de vidtia. In tdte lucrările creatiunei se ¹ nianifesteza numai intieleptiune si in fiacare viatia cundscemu puterea primitiva cu dumnediedsc’a nisuintia a se desvolta pana la cea mai înalta perfecțiune. Medicii se silescu a delatura simptomele bdlei seu pati- mile locali prin sucuri de plante, prin diferite mineralii — ve- nine — si prin lanceta, nu inse a vindecă radecin’a vietiei prin midiuldce acomodate naturei — acru curatu, prdspetu, lumina, apa, căldură, recela, misicare, odichna, electricitate — cumu face floristulu la plantele din florăria. Astfeliu s’au verîtu in tierile cele mai civilisate, unde mai totu omulu intrebuintieza medicina fara privintia la poterea naturei, o învederată dege- neratiune trupdsca, ceea cc nu s’ar fi potutu intempla, deca facultatea cunosciintiei omului s’ar fi inavutîtu inca din verst’a copilaresca in scdl’a popularia. cu adeverat’a sdu rational’a in- fi vetiatura despre îngrijirea trupului si a sufletului, conformii'¹ — 606 — naturei. Pana nu se va intemplă acest’a, nu va incetă nici degeneratiunea trupdsca si sufletesca, pentruca poterile sufle- tesci ajungu la lămurire si invertosire numai atunci, candu trupulu si sufletulu se desvoltă in armonia prin ingrijire con- forma naturei. Căușele nenumerateloru bdle, ale diferiteloru defecte, topi- riloru pe piciore si ale mortiei premature, urmdza din mersulu desvoltarei civilisatiunei. Cei dintâi dmeni au fostu scutiti de atacurile bdleloru prin nestricat’a potere a instinctului si prin aceea, ca ei nu au dusu alta viatia, decatu cea conforma naturei. Cu latîrea civilisatiunei cautau Omenii a’si inmnltî tesau- rulu materiale pentru viati’a pamentena, pe candu fericirea su- fletdsca remase nebagata in sema. Astfeliu se esch, in para- disulu pamentescu o nemărginită aplecare spre plăceri si co- modități — sierpele a totu reului. (5menii in locu de a re- mand pe langa chran’a si beutur’a simpla, precumu ni le imbiiă natur’a, ei au cautatu a’si indestuli fdmea prin mân- cări gătite artificiosu cu totu feliulu de arome si dresuri, Ora setea prin vinu, bere, ceaiuri, rachiuri s. a. Curățirea trupului cu apa prdspeta prin spalare său scăldare s’a facutu unilate- rale, si unde se mai intrebuintidza, acolo se aplica ap’a calda. Asia Omenii s’au dedatu totu mai tare la o viatia nefiresca, pe candu in contr’a vietiei firesci se redich unu prejudetiu, precumu apare si astadi in contr’a apei prOspete. „ĂcOst’a nu o suferiu nici in cisme, necumu in trupu,“ dîcu cei ce pre- tindu a se numi civilisati! Pe langa unu astfeliu de modu alu vietiei, firesce ca viati’a interna a organismului se prea intarîta, pe candu părțile din afara ale lui se molesiescu; o descordare a poteriloru trupeșei si sufletesci, prin urmare si a facultatiei instinctului, este ur- marea cea neincungiurabila. Astfeliu s’a plantatu in omu ger- minele bOleloru, care după aceea a crescutu in totu feliulu de patime si suntu de a se considera că isvorulu defecteloru tim- pului nostru, fiindcă ele, că si palamid’a in semaneturele bune, sugruma surceii cei buni si nu’i lașa se ajunga la înflorire. Si cumu pdte fi acest’a altfeliu! Noi negrijimu, intrebuintiamu reu, maltratamu trupulu nostru in totu modulu putentiosu din singur’a datina, fara că se cundscemu urmările si adeverat’a loru valdre, pe candu sant’a datorintia a ndstra ar trebui *se fia, a privi trupulu că templulu sufletului si a tiend departe — 607 — de elu tdta necuratieni’a, a’lu doici si a îngriji de elu după legile naturei. (Va urma). Epistole familiarie (despre scrierile popularie). I. Brasiovu, 10. Brumariu călind, nou. Domnule consi- liariu! Iti sunt datoriu cu respunsu la epistol’a din 1. Noemb. a. c. Intre interesantele pasage dela finea epistolei dta ai si pre urmatoriulu: „Eu asi fi scrisu in „Transilvani’a" si asi scrie, dara me temu ca nu voiu placea cu astfeliu de materii, si de aceea asteptu se me insciintiezi. E greu, că asia ceva nu se pdte scrie tocmai in limb’a poporului. . . .“ Citindu acestu pasagiu, precumu si celu care urmdza după elu, am trebuitu se presupunu, cumca in momentele candu leai scrisu, ai reflectatu si Dta la toti acei connationali ai nostrii, cari ceru, că buna-dra si in acdsta fdia romandsca se se pu- blice articlii catu se pdte mai populari, in stilu catu mai populariu, insociti de esplicatiunile cele mai popularie. Sub acdsta conditiune apoi ddloru promitu, sdu incai spera, ca cu- tare scriere periodica, sdu si carte, va avea unu mare numeru de abonati si lectori. Ddca pre noi nearu gena asemenea pretensiuni, apoi se intielege de sine, ca nu amu mai scrie nici odata nimicu. Din norocire inse noi ambii luaramu lucrurile si dmenii din alte puncte de vedere, de aceea amu si scrisu si publicatu cate ceva in vidti’a ndstra. Deci me rogu, că se remanemu si pe restulu vietiei cata o vomu fi mai avendu, totu pre langa ma- csim’a vechia si se scriemu pentru aceia, despre carii poți sci din capulu locului, caTe voru citi, dra nu pentru aceia, despre carii unu amicu alu nostru comunu observase înainte cu vreo 24 de ani, ca de li s’ar dărui cârti sdu foi periodice legate in auru, ei aru rade aurulu de pe table, dra cărțile le aru arunca catu colo. Intre alte impregiurari noi amu potd respunde doritoriloru de scrieri popularie fdrte pe scurtu cu fapte complinite, sdu adeca cu unu catalogu bunicelu de asemenea scrieri, care că de ani treidieci incdce, cu catu au fostu compuse in stilu mai „populariu," cu atatu au si repausatu mai curendu, in- tocma asia de curendu, precumu s’a intemplatu si cu acelea, care au fostu sdu compuse sdu traduse intr’o limba prea preste — G08 — mesura înalta, sdu incai asia de intortocata, incatu uneori chiaru auctorii sdu traducătorii loru isi sfarmă capulu, că se pricdpa cea ce au scriau ei inșii. Astadi inse credu, ca suntemu da- tori publicului nostru cu pertractarea acestei cestiuni delicate chiaru aci in fati’a si in audiulu seu, pentrucă se damu oca- siune la mai multi barbati de litere a’si descoperi opiniunile in acestu respecta. îmi place a spera asia ceva cu atatu mai virtosu, ca la alte popdra mai luminate decatu noi s’a datu de multu definitiunea drdpta a cuventului „populariu," prin urmare datorinti’a ndstra se marginesce mai multu intru a o sci aplica la noi insine. Politicii moderni tienu, ca fiacare poporu are legi si re- gimu numai precumu le-a meritata elu, sdu: fiacare poporu merita numai legile si regim ulu, pe care'lu are. Tocma asia se pdte sustiend, ca fiacare poporu are numai atatea si atari producte literarie, pe cate si pe care le pdte suporta si cumu amu dice, mistui, consuma. „Se scrieți mai populariu, pentru-că citindu se ve pricdpa si poporulu.⁴⁴ Inse care poporu domniloru? Acelea cateva mi- lidne de barbati si femei, care in tdta vidti’a loru nici ca au vediutu alte cârti, decatu acelea, pe care citescu si canta preoții si cantarctii in biserica? Acelu poporu se citesca, pe carele nimeni nn l’a dusu la scdla si nimeni nu l’a invetiatu si nu l’a pregătita, pentrucă se pdta citi celu pucinu pe unu calin- dariu cu anecdote si fabule de siediatdre, tiparitu cu slove de cele mari si grdse? Rogu-ve, care scriere se pdte numi popu- laria pentru unu poporu oricare, alu cărui destinu fusese, că se fia detînutu in nesciintia si orbia absoluta si pe care numai geniulu seu celu bunu ilu scapă de perirea totala? Pentru se- cui s’a ingrijitu dela reformatiune inedee in mai multe moduri, pentrucă se’si aiba scdlele loru naționali si preoți invetiati; cu tdte acestea tdte încercările de a funda si sustiend la ei cate o fdia periodica „populația¹⁴ naționala, au suferita unele după altele naufragiu, pana ce in dîlele trecute repausă si cea din urma, care esia in Tergulu Muresiului (M. Văsărhely), care este capital’a loru. Sașii au fostu si in acestu punctu multu mai favorati de sdrte, si totuși nici la ei nu se pdte sustiend nici o foia periodica „popularia⁴, intru intielesulu adoptatu de unii romani; mai tdta lectur’a cata o vei găsi si la „poporulu¹⁴ sa- sescu catu se afla in conditiunea sociala a „poporului¹⁴ roma- nescu, la care reflecteza unii, se marginesce la cate o căite de rugatiune, unu calindariu 32° cu anecdote si invetiaturi, — 609 — cumu se estermina purecii, muscele, omidele, gârgâriti’a etc., la cate unu Eulenspiegel si alte asemenea bagatele. Apoi dre ce lectura „popularia“ voru fi avendu alte popdra ale Unga- riei pe pustele si in valile loru si asia mai departe. Eu crediu domnule consiliariu, cumca după esperienti’a multa pucina ce ne-amu castigatu in vidtia pe campulu lite- raturei naționale, suntemu datori se spunemu dmeniloru nostrii curatu asia, cumca noi nu avemu gustu se scriemu pentru vreunu publica, carele are se se nasca de aici inainte, pentru- ; ca după astfeliu de immortalitate nu alergamu, ci ca noi vomu cauta se scriemu totudeaun’a numai pentru acea parte a na- tiunei, care apucă a invetia ceva carte si care voiesce se mai invetie, adica pentru acei romani si acelea romane, care astadi sunt in stare a sf citi, a si pricepe cele citite, a se si folosi i de ele, a si comunica sciintiele loru prin graiulu viu si in limbagiu, sdu deca vrei, chiaru dialectu populariu la cei din pregiurulu loru, cati nu sciu citi nimicu, ci astdpta că se i le esplice altulu, raru, chiaru, incetisiom si cu multa patientia. Unu redactorii!, unu publicista, că si oricare auctoriu, afara ddra de poeții si de filosofii viitoriului, mai nainte de a pune man’a pe condeiu, va trece prin o revista acurata pe tăta partea publicului, pentru care cugeta elu a scrie si a publica din cu- » noscintiele sale, ăra anume unu redactoriu la o națiune pre- cumu este si a ndstra, va prefira indata dela inceputu list’a abonatiloru cu mare luare aminte, pentrucă se afle din capulu locului, pentru cine scrie, cu cine are a face si prin urmare cumu se'si alega si se’si clasifice materialulu ce’i sta dinainte, apoi in ce felin de stilu se’lu imbrace. Orice barbatu lumi- nății si totuodata practicii, cunoscatoriu de dmeni, aruncandu ochii preste catalogulu abonatiloru oricărei foi periodice roma- nesc! , si conferindu apoi testulu foiei cu sum’a intielegentiei publicului, indata iti va arata, deca redactoriulu isi cundsce publiculu seu, orica ddra elu alege si tiparesce lucruri pentru unu altu publicu, pe care nu’lu are de locu. Unu redactoriu, carele va remanea că si unu maroderu in campulu de bataia, inapoi’a publicului lectoriu, carele va fi ecsistendu la cutare poporu, acela va fi despretiuitu; altulu carele va alerga in fug’a mare, inaintea publicului, acela va fi parasitu, din causa ca dmenii n’au atat’a rabdare, pentrucă se alerge ne’ncetatu alaturea cu elu; dra celu carele va scrie pentru unu publicu ce nu ecsiste de locu, in casulu celu mai bunu va fi conside- rata seu de unu fantastu, sdu că unu imbecila. 610 — A găsi si aplica mesnr’a drdpta, după care se poți de- judeca feliulu si numerulu trebuintieloru spirituali si materiali ale cutarui poporu, seu si numai clase de poporu, inca nu este unu lucru tocma usioru; este inse cu atatu mai anevoia a des- coperi, seu macaru a divina (gâci) gradulu culturei, alu lurni- niloru, facultățile mintiloru, gustulu si aplecările. Aceștia sunt totu atati scopoli, in care pdte se sufere naufragiu zelulu celu mai ferbente, vointi’a cea mai curata. Se intrebe romanii nostrii numai pe invetiatii si publiciștii magiari din Clusiu si pe cei sasesci din Sibiiu si Brasiovu. Ddieule, cate întreprin- deri științifice si literarie, despre alu caroru folosit si chiaru necesitate absoluta intreprindietorii era convinși, s’au prefăcuta in fumu si cetia câ de ani cincidieci incdce, si cate scrieri credințe de forte popularie, după așteptare de dieci de ani, pentrucâ se le cumpere cineva, au calatoritu la boitele, in care se vendu icre si piperiu, seu drasi in morile de charthia, pen- trucâ se se macine din nou! Deca la poporale luminate, la care cdlele tipărite esu pe fiacare anu cu milidnele, din atatea milidne mai mergu unele si la piperiu, ce mirare! Inse la noi! Se remanemu inse totu pre langa scrierile popularie si inca de aci nainte se ne ocupamu mai multu numai cu ale ndstre. Care din betranii nostrii au sciutu se scrie mai populariu decatu Petru Maiorii? Istori’a acestuia despre inceputulu ro- maniloru in Daci’a se tipărise la Bud’a in an. 1812 intr’unu numeru de ecsemplaria prea modestu, paremise un’a miie. Eu inse’mi aducu aminte prea bine, ca după 16—21 ani, adica pe la 1828—31 se mai aflâ unu mare numeru de ecsemplaria a- siediate in bolt’a copileloru sarace dela Clusiu si date in grij’a betranului Alecsandru Catona, fostu tntoru alu nepotiloru lui P. Maioru. Fiinduca nu le cumperâ mai nimeni altulu, dr. Ramontiai, cunoscutulu fundatoriu generoșii, le cumperâ elu si le impartiâ la cate unu studente cu purtări bune. După alti cativa ani fericitulu boieriu Georgie Malinescu din Moldov’a, retiparindu acea istoria, abia fu in stare de a’si scote spesele tipariului in alti cativa ani, âra restulu ecsemplarialoru ilu darul pe la scdle. Forte bine, se daruesca mai alesu cârti bune, ori- cine pdte daruf; numai vine si acilea intrebarea, ca <5re cărțile dăruite se citescu si folosescu mai bine, decatu cele cumpărate. Popularia! Advocatulu Aronu din Sibiiu ar fi pututu riva- lisa in poesi’a popularia nu sciu cu cati alti poeți populari de — 611 — ale altora popdra; pentrucă ce pdte fi mai placutu si mai usioru de intielesu, decatu versificatiunile acelui barbatu demnu de cea mai doidsa memoria a ndstra. Patimile Domnului Chri- stosu, Anulu celu inanosu, Argiru si Elen’a, Leonatu din Longobard’a, sunt acomodate de minune la intielesulu poporului incepetoriu, era din punctu moralu nici moralistulu celu mai rigorosu n’are a le critica. La alte popdra înaintate acestea versificatiuni s’aru afla tipărite in sute de mii de ecsem- plaria; era la noi? Se respunda tipografii si librarii. Pe la a. 1830—36 „Pfennigmagazin“ ilustratu esia in dieci de mii de ecsemplaria* pentru publiculu germana din clas’a burgesiei. La consiliulu unoru literati de frunte, repaus, trans- latoriu din Brasiovu loanu Baracu luă asupra’si traducerea mai multoru articlii din „Pfennigmagazin, dra Rud. Orgidanu primi asupra’si editiunea pe spesele si pe risiculu seu in tipografi’a lui loanu Gott. Acelea traductiuni intretiesute si cu poesidre de ale numitului redactoriu, esira in a. 1837 sub titlulu „Fdi’a duminecer“ Lucru mai populariu nici ca se potea. Edito- riulu inse comise erdrea, ca deschise abonamentu chiaru si numai pe cate unu trimestru. Toti acurgeau la curiositatea aceea; in trimestrulu dintaiu abonatii era preste 800; in tri- mestrulu inse din urma (Oct.—Dec.) remasera ceva preste 150, prin urmare editoriulu păgubi 800 fr. m. c. la acea mica în- treprindere de unu anu. Eca cumu vointi’a cea mai curata fu pedepsita numai pentrucă intreprindietorii cu „Pfennigmagazin’* tradusu se a- dresasera catra unu publicu romanescu, carele pentru asemenea scrieri in adeveru popularie (si inca ilustrate) sdu nu ecsistă de locu, sdu ddca ecsistă, elu in acea epoca se va fi aflandu in nesce cafamitati fdrte mari, iu catu nicidecum nu’i venia gustulu de a se ocupa cu un’a lectura atatu de usidra. Mie mi se pare domnule consiliariu, ca caus’a principala, pentru care cadiuse „Fdi’a duminecei,“ a fostu acesta din urma. In totu casulu atat’a este adeveru, ca nouii intreprindietori si ur- ditori ai „Fdiei pentru minte, inima si literatura¹¹ si ai „Ga- zetei⁴, au invetiatu ceva din pâsulu primiloru intreprindietori, si asia ei nu’si mai cautara publiculu acolo, unde’lu cautase Rudolfu Orgidanu, ci cu totulu airea. Se mai aducu inca numai unu ecsemplu prdspetu de scriere popularia. Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vin- arsu-rachfu, cărticică catu se pdte mai popularia si necesaria cri panea dilei, prelucrata de protopopulu loanu Petricu si di- — 612 — rectoriulu G. Munteanu, editiunea prima dăruită mai tdta, a- ddu’a făcută in anulu acesta, inse fara fondu de a se mai pute darul, costa numai 10 cri v. a.; cu tdte acestea afla dela mine, ca nu o cumpără nimeni! De ar fl conspirată cineva in con- tra ei si mai reu totu nu s’ar vinde. Destulu pentru astadata, ca’mi stete man’a. Se ne vedemu sanetosi. Devotata G. Baritiu. Nr. 237—1868. Protocolulu siedintiei comitetului asociatiunei trans. rom. tienute in 15. Sept. c. n. a. c. sub presidiulu ecs. sale dlui presiedinte Lad. Basiliu Popu, fiindu de facia Rever, dn. vicepresied. loanu Hannia si dintre membrii comitetului; il. sa du. cons. aulicu lacobu Bolog’a, il. sa dn. cons. gub. Pavelu Dnnc’a, il. sa dn. cons. gub. Eli’a Macelariu, il. sa dn. cons. de finantia Petru Mânu, dn. sen. Petru Rosc’a, dn. adv. dr. loanu Nemesiu, dn. prof. si parochu Zachari’a Boiu, dn. I. V. Rusu secret. II., dn. capit. si cassariu alu asoc. Const. Stezariu, dn. prof. si controloru alu asoc. (ui. supl.) Ioane Popescn, dn. redactorii! si bibliotecariu alu asociat, (m. supl.j Nicolau Cristea, dn. advocatu dr. Racuciu (m. supl.) si dn. parochu iu Vizocn’a (m. supl.) Ioane Popu. (Fine.) §. 105. Se cetesce conclusulu coprinsu in p. XXII, din protoc. adun, gener., prin carele adunarea decide, câ capitalulu asociat, de 18,100 fr. in asemnatiuni ipotecarie, se se prefacă astfeliu, catu pentru 2000 fr. se se cumpere 20 actii dela banc’a de asemnatiune „Transilvaniaer pentru 16,100 fr. se se cum- pere obligațiuni urb. trans. Asupr’a modului esecutarei acestui conclusu, escanduse dis- ensiune intre membrii comit., anume in ceea ce atinge cumpe- rarea actiiloru dela banc’a de asemnatiune ,,Transilvania,“ co- mit. la propunerea dlui dr. loanu Nemesiu decide: câ pentru cele 20 actii procurande pre sam’a asoc. cu cele 2000 fr. se se platesca procentele cuvenite după modalitatea prescrisa prin conditiunile statutarie ale resp. bance, dr celilalti bani se se elo- ceze spre a fructificâ, si atatu despre acest’a, catu si despre în- tregii conclusulu resp. alu adun. gen. se se incunosciintieze dn. cassariu alu asoc. cu insarcinarea de a’lu pune in lucrare. §. 106. Se cetescu in ordine conclusele adun, gener. cu- prinșii in p. XXIII, pos. 1—-8 inclusive si anume ad 1) com- binata cu p. XXVIII, adunarea decidendu implerea unui postu vacante la comit, asoc. se alege de membru ord. alu aceluia dn. capitanu in pensiune loanu Bradu. Conclusu. Comit, decide a i se trimete decretulu resp. — 613 — §. 107. ad 2) adun. gen. decide, ca comit, pdte numai decatu estrada diplomele resp. membriloru noui fundatori si ordinari ai asoc., si numai in casulu candu s’ar află vreunu impedimentu in contra vreunui membru, atunci are de a su- pune atare casu decisiunei adun, gener. Acestu conclusu se iea spre sciintia si indreptare spre viitoriu. §. 108. ad 3) adun. gen. insarcinandu pre comit, a pro- cura datele necesarie si spesele aprosimative pentru infiintia- rea unei tipografii, lamurindu totuodata spesele diverse ce le are asoc. cu tipărirea scrisoriloru relative la afacerile ei pro- prie, la propunerea secret. II. se decide: că denuminduse o comisiune spre scopulu ducerei in deplinire a insarcinarei pri- mite, aceeași procurandu’si datele necesarie cu privire la ob- iectulu din cestiune, se elaboreze unu proiectu, carele discu- tenduse in sensulu comit., se se astărna viitdrei adun, gener. De membrii acestei comisiuni se alesera: dn. cons. P. Dunc’a, dn. prof. Zacharia Boiu si dn. red. Nicolau Cristea. §. 109. ad p. 4). Conclusulu adun, gener. privitoriu la aceea, că asoc. pre spesele sale proprie se edea cârti de in- strucțiune pentru scălele pop. si că comit, se se pună in asta privintia in cointielegere cu resp. ordinariate, lucrandu totu- deodata unu proiectu detaiatu in acestu obiectu. Se iea spre sciintia si intocm’a urmare cu aceea, că resp. concluse se se impartasiesca si ven. ordinariate. §. 110. ad p. 5) privitoriu la conclusulu adun, gen., prin care comit, se insarcin^za a tipări in fiji’a asociatiunei catalo- gulu cartiloru bibliotecei asoc. si totuodata in privinti’a folosirei cartiloru aflatărie in acea biblioteca, a elaboră unu proiectu pana la adun. gen. Viităria, comit, dorindu, că cărțile din bi- bliotec’a asoc. se se pota folosi si pana la statorirea regula- mentului indigitatu, la propunerea dlui consil. Ilie Macelariu combinata cu o alta propunere a dlui prof. Popescu, decide: că bibliotecariulu asoc. se se însărcineze cu compunerea unui regulamentu relativu la modalitatea folosirei bibliotecei asoc., dar si pana atunci, că productele literarie si sciintifice aflatdrie in bibliotec’a asoc. se nu remana neusuate din partea aceloru barbati, carii ar don' se le cetăsca, bibliotecariulu se impoter- nicesce, că membriloru asoc. pe langa revere subscrisu de densii, dr nemembriloru pre langa reversy subscrisn de densii si de doui membrii ai comitet., si priveghiarea presidiului conformii §lu 17 din statute le împrumuta spre cetire — 614 — cârti din bibliotec’a asoc. si anume celoru aflători cu locuinti’a in Sibiiu; 6r catalogulu aceloru cârti se se publice in unu nu- meru alu fdiei asoc. §. 111. In legătură cu acest’a dn. hjbliotecariu face pro- punerea, că se i se dea voia a’si procură pre spesele asoc. unu protocolu pentru înregistrarea cartiloru din bibliotec’a asoc. Conclusu. Acesta propunere priminduse, spesele necesarie dupace se va așterne conto resp., se voru asecură din sum’a preliminată pentru spesele estraord. si pentru biblioteca. §. 112. ad p. 6) relativu la conclusulu adun, gener., prin carele se decide, că ofertele strapuse de dn. lacobu Muresianu in favdrea literaturei juridice si a latirei cunosciintîelorrr agro- nomice intre poporulu romanu, priminduse se se manipuleze in modulu acela, că dupace asoc. in presentu nu dispune de atari capitaluri, cu cari ar potă infiintiă o academia juridica, seu vreo scdla agronomica, interesulu sumeloru oferite deocam- dată se se intrebuintieze, amesuratu intentiunei oferentiloru, spre inaintarea scopuriloru amentite, dr atunci, candu infiintiarea in- stituteloru proprie s’ar- potd efectul, acele oferte se se intre- buintieze in favdrea acelor’a; — comit, decide : că conclusulu acest’a se se incunosciintieze resp. oferitori, dr pentru cerceta- rea acteloru si documenteloru, pre langa care s’a strapusu a- cestu ofertu, se se denumăsca o comisiune in persanele ddloru dr. I. Nemesiu, sen. Rose’a si dr. Racuciu, cu insarcinarea de a reportă la comit. Totuodata se decide, ca acești bani se se manipuleze la olalta cu ceealalta avere a asoc. si amesuratu intentiunei esprese de oferentii resp. §. 113. ad p. 7) relativu la conclusulu, prin care propu- nerea dn. cons. aulicu lacobu Bolog’a in privinti’a infiintiarei reuniuniloru tienutali si agenturiloru comunali, se strapune co- ; mit. cu aceea, că cerendu deslucirile necesarie dela dn. propu- netoriu, se elaboreze unu proiectu asternandu adun, gener.; — se decide: a se strapune comisiunei denumite spre acelu scopu inca in sied. comit, din 3. Maiu a. c. §. 58, intreginduse cu alegerea unui altu membru in persdn’a dlui cons. I. Macelariu. §. 114. Er cu privire la acelu conclusu totu de sub p. 7), prin care adunarea indatoreza pre comitetu, că cu ocasiunea adun. gen. vi'rtxjrie se refereze despre toti colectorii in deosebi, carii si cumu si-au împlinita datori’a loru? si a incunosciintia adunarei pre aceli colecwi, cari nimicu n’au facutu, — se decide: că resp. dd. colectori p» calea f<5ieî asoc. se se incu- — 615 — nosciintieze despre acestu condusu, provocanduse totuodata a satisface datorintiei sale de colectori in interesulu asociat. . §. 115. ad p. 8), prin care adunarea primesce propunerea Ivcomisiunei resp. in privinti’a latîrei activi ta ti ei asoc. si preste Marmati’a, Satu-mare si Ungari’a. Se iea spre scientia. §. 116. Se cetesce conclusulu adun. gen. p. XXIV, prin Q care comitet, se concrede a pune pași noui pentru capetarea * manuscripteloru lui Sam. Clain si Sincai, său dăca nu s’ar ca- peta, se staruăsca la loculu competente, că tiparinduse se se ;' redea literaturei natiunali, — se decide: că comit, pre bas’a anteacteloru se se adreseze cu rogarea la loculu competente in sensulu conclusului mentiunatu. §. 117. Se cetesce conclusulu adun. gen. p. XXV, prin care adun, decide, că numele membrilocu, carii au contribuitu tacs'a anuale, se se cetăsca in adun, gen., ăr conspectulu de- spre membrii zeloși ai asoc. se se publice in fdi’a asoc. Condusu. Se iea spre sciintia cu acea adaugere, că in fdi’a asoc. se se publice toti membrii, carii au respunsu tacsele prescrise dela a. 1866 incdce, adeca decandu s’a fostu tiparitu din partea comit, unu conspecta despre toti membrii, carii plă- tiseră sdu remasera in restantia cu tacsele prescrise pre tem- pulu dela urdîrea asoc. pana la finea anului 1865. §.118. Se perlege conclusulu de sub p. XXVI, prin care adun, decide, că comit, se rdge pre ordinariatele romane, că se bipevoiăsca a provocă pre resp. parochi, că se indemne pre poporu a conferi de buna voia catu de catu, din anu in anu, spre sporirea fondului »soc. Condusu. Se iea spre sciintia cu acea adaugere, că a- cestu condusu se se aduca la cunosciinti’a vener. ordinariate ro- mane atatu din Transilvani’a, catu si din Ungari’a. §. 119. Se cetesce conclusulu de sub p. XXVII, prin care adun, decide, că ²/₃ parti din actele asociat, se se dea gratis pre săm’a aceloru membri, cari aru dori se le aiba, avendu inse de a suportă porto poștale. Condusu. Se iea spre sciintia, si secret, se insarcinăza a trimete actele asoc. aceloru dd. membrii, carii se voru adresă la comit, său secret, pentru primirea acelor’a. §. 120. p. XXIX, carele cuprinde unu conspectu alu casei despre tăte perceptele si erogatele asociat, dela prim’a urdîre pana la adun. gen. din Gherl’a. Se iea spre sciintia. — 616 §. 121. Se cetesce p. XXX. despre alegerea membriloru onorari ai asoc. in personele dd. B. P. Hajdeu si Vas. Ales. Urechia. Se decide: a se pune pașii necesari la in. gubernia regiu pentru a dobândi conclusulu aceluia, spre a li se potâ es- pedă resp. diplome. §. 122. Se prelege p. XXXI despre recunosciinti’a cea mai via espresa din partea adun., comit., presiedintelui si vice- presiedintelui asoc. Se iea spre sciintia. §. 123, Dn. adv. si membru supl. alu comitetului dr. D. Racuciu intreba pre comit., câ bre membrii supl. candu chia- mati se infaciosieza la siedinti’a, potu se aiba votu decisiva? si se rdga a se decide in asta privintia. Interpelatiunea dn. dr. Racuciu dede ansa la o discusiune indelungata si infocata, intre unii membrii ai comit.. Dn. se- cret. II. I. V. Rusu câ membru alu comitet, dice, ca dupace conforma §lui 31 din statute, 6 membrii ord. presenti la sie- dintia, potu se aduca conclusu cu valdre, nu afla de lipsa, câ se aiba votu decisivii si membrii suplenti, ca-ci.in atare casa, densalu n’ar vedâ nici o diferintia intre membrii ord. si supl., si ca si altufeliu e de convingere, ca deciderea atarei cestiuni ar cadâ in competenti’a adun, gener. si erâ cu multu mai cu scopu, ddca o atare cestiune se aducea pre tapetu la trecut’a adun, gener., carea erâ singura competenta, după parerea sa, a o decide; deci propune câ se se indrumeze la viitbri’a adun, gener. pertractarea si deciderea asupr’a intrebarei din cestiune. Dn. con sil. si membru ord. alu comit. Ilia Macelariu din contra dice, ca dupace e prevediutu in statute si aceea, ca comit, costa din 12 membrii ord. si unii din aceia neaflanduse cu locuinti’a in Sibiiu, de multe ori nu se potu presentâ la siedintia, e de părere, ca pana la împlinirea mânerului de 12 se potu chiamâ si suplenti si atunci aceia au votu decisivu, de-si recundsce si dsa, cumca după citatulu § din statute, con- clusele comitet, au valdre, deca suntu de facia la siedintia 6 membrii ai comit.; deci propune din parte’si, câ comit, se de- cidă in respectulu intrebarei susu amentite, aduse inainte de dn. m. supl. dr. Racuciu. Dupace mai luara parte la obiectulu de sub discusiune si alti membrii ai comit., descoperindusi opininnea loru, presidiulu pune la votisare deciderea intrebarei: ca deca suntu de facia la siedintiele comit. 6 membrii ord., ore potu lua parte la a- cele cu votu pana la numerulu de 12 si dintre membrii su- — 617 — plenti? sdu ca fiindu de facia la siedintia 6 membrii ord., su- plentii n’au votu in siedintia? Facenduse votisare, se decide cu prioritate de 9 contra 4 voturi: cumca fiindu de facia 6 mem- brii ord., pana la împlinirea numerului de 12 potu fi chiamati la siedintiele comit, si dintre membrii supl.. conchiamarea la siedinție după statute tienenduse de atributele presid. asoc. §. 124. Dn. consil. aulicu si m. ord. alu comitet. lacobu Bolog’a aduccndu înainte, cumca in casulu, candu numerulu membriloru de facia e imparu, d. e. 7 si intemplanduse că vo- turile se se impartia 3 in un’a, 4 in alta direptiune, cumu se ur- meze presidiulu in casu, candu elu ar fi de parerea minoritate!? este elu constrinsu a se alatură maioritatei in contra convin- gere! sale, la care intemplare presidiulu n’ar avd votu, sdu ’si pdte dă votulu cu minoritatea, candu apoi ar stă 4 contra 4 voturi, si atunci nu s’ar potd aduce conclusu; dedrece conclu- sele comit., după statute §.31 vinu a se face prin maioritatea voturiloru? Dn. consil. Macelariu voiesce, că in atare casu, se’si revindece presidiulu asia numitulu: „votam Minervae;“ Esc. sa dn. presiedinte observa, ca presidiulu n’are mai multu, decatu numai unu votu, că verisicare membru alu comitetului, pana candu prin votum Minervae i s’ar revindecă doue, sdu celu pucinu mai multu decatu unu votu. Deci spre incungiurarea acestei greutati, comitetulu, la propunerea dlui consil. Bolog’a-conchide: Presidiulu ₓse se preingrigdsca, că numerulu membriloru ' chiamati la siedintia se fia totuddun’a parechia, 6, 8, 10, 12, / dr la casu neprevediutu, candu adeca ar luă parte la siedintia, / membrii in numeru neparechia 7, 9, 11, atunci sdu se se in- i tregdsca acela pana la parechia, sdu nepotenduse face acdst’a, membrulu celu mai teneru se se retiena dela votu. ' §. 125. Se impartasiesce o scrisdria a dlui advocatu ple- nipotentiatu alu asoc. Mateiu Nicol’a, prin carea cu respecta la provocarea comit, din 9. luniu Nr. 154 a. c. respunde, cumca a pusa pașii necesarii pre calea judecătoriei resp. pentru in- cassarea restului din pretiulu casei telechiane, vendute in fa- vdrea asoc. Totuodata se dechiara multiamitu cu deslucirile primite dela comit, cu privire la scrisdri’a sa din 21. Maiu a. c Se iea cu plăcere spre sciintia. §. 126. Se presentdza conspectulu despre starea cassei / țasoc. pre tempulu acestei siedinție, din carele se vede, ca cass’a l//asoc. are in proprietatea sa sum’a de 31,550 fr. 90% cr. Se iea spre sciintia. 47 — 618 — §.127. Se raportdza despre cărțile oferite pentru biblio- tec’a asoc. si anume: a) Prin dn. ingeneriu prim. Car. Gărtner s’a oferitu cartea intitulata: „Verhandlungen und Mittheilungen des siebenbiirgi- schen Vereines fur Naturwissenschaften. Hermannștadt, XIII. Jahrgang 2 esempl. si XIV. Jahrgang 1 esempl. b) Prin dn. secret. I. G. Baritiu s’a trimesu cartea intitu- lata: „Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vinarsu-rachiu etc. ed. II. de loanu Petricu, protopopu si Gavrilu Munteanu, directoriu gimnas. c) Din partea societatiei studentîloru romani din Vien’a s’a oferitu unu esemplariu din statutele aceleia. Cărțile dăruite se primescu cu multiamita. In urma Esc. sa dn. presiedinte esprimendusi de nou bu- curi’a, ca a potutu conduce acesta siedintia a comitet., conlu- crandu in modulu acest’a ca plăcere Ia inaintarea afaceriloru asociatiunei, siedinti’a comit, inceputa la 10 dre inainte de a- miadi, se inchia pre la 1 dra după amiadi. Datulu că mai susu. L Hannia mp. I. V. Rusu mp. vicepresiedinte. secret. II. 1/ Dispusetiuni introducatorie (transitorii) ale bancei generale de ase- curatiune reciproca „Transilvani’a." Aprobate de inalt. ministeriu reg. ung. de comerciu cu dat’a din 1. luniu Nr. 7649 din 1868 — cu consensulu inalt. ministeriu de finantia si justiția. 1) Fondulu de intemeiare consta din trei sute de mii fiorini (300,000 fr.) v. a., carii se impartu in 3000 actii de cate un’a suta fiorini (100 fr.) v. a. Fondulu acest’a se procura in calea subscriptiunei si servesce spre asigurarea si acoperirea spese- loru preliminarie, a cheltueliloru de organisare si in genere a tuturora speseloru si periclelora resultatdre din organisatiunea, deschiderea si conducerea societatei. 2) La subscriptiune suntu a se depune diece procente ale sumei subscrise si subscriitoriulu trebue se se oblege de a mai plati inca douadieci procente inainte de activarea socie- tății si a mai plati inca si mai departe pana la împlinirea su- mei totale după actiile subscrise. Aceste solviri suplinitdrie voru urmă la provocarea consiliului administrativu in rate lunarie de cate 10% după inceperea activitatii. La solvirea ratei anteie de 10% se da subscribentului unu — 619 — biletu interimalu pe atatea actii, cate a subsemnata. La solvirea celorulalte 20% se estradau insusi actiile provediute cu ade- verirea platii. Solvirile mai tardîe se cuitdza in deosebi. Ddca o solvire ceruta nu se respunde, atunci decadu su- mele deja plătite in favorca fondului de spese alu societății (art. 51 din partea generala), si actiile respective remanu nula, fara de nici o valore. Administratul’’a societarii pdte atunci se emită, in loculu ataroru actii, altele noue. 3) Actiile fondului de intemeiare suna pe numele subscri- bentului si fația cu societatea ele au dreptulu de oblegatiuni cu prioritate. Sumele, carii s’au platitu pe acele, se privescu că unu imprumutu datu societății. După acestu imprumutu se dau 6% interese si afara de aceea se scotu in totu anulu din totalulu venitu curatu 15%, carii se impartu apoi pe actiile fondului de intemeiare că dividende. 4) Pana la activarea societății garantdza fundatorii, re- spective membrii administraturei supreme, pentru siguranti’a si bun’a intrebuintiare a sumeloru incurse la fondulu de inte- meiare. După activarea societății garantcza pentru împlinirea tuturora oblegaminteloru primite facia cu fondulu de intemeiare, societatea intrdga. 5) Replatirea fondului de intemeiare se face prin sortîre anuala de actii. Numerulu actiiloru ce suntu se vina la sdrte, se orientdza după proportiunea câștigului resultatu. Cu tdte aceste se potu sorti pe anu numai atatea actii, că capitalulu actiiloru inca nesortîte si sum’a fondului de garanția stabilita (art. 46 din partea generala) se dea impreuna celu pușinu sum’a primitiva a fondului de intemeiare. Sortiturile se făcu nemidiolocitu după tinerea adunariloru generale ordinarie ale societarii si actiile trase se rescumpara indata. Cu dîu’a sortirei incdta pentru actiile trase atatu intere- sele, catu si dreptulu la castigu. 6) Indata ce s’au subscrisu celu putînu un’a miie de actii la fondulu de intemeiare in conformitate cu articlulu 2. si s’au platitu după același 30% , institutulu pdte se’si incdpa asecu- ratiunea contr’a periclului de focu (secțiunea L). La intrarea altoru un’a miie de actii se pdte începe si despartiamentulu asecuratiunei pe vidtia (secțiunea IL). Despartiemintele de asecuratiune contr’a dauneloru de grandina si transportu (secțiunile III. IV.) se voru pute pune in lucrare numai după — 620 — venirea la infiintiare a întregului fondu de intemeiare. Afara de fondulu de intemeiare se cere pentru începerea lucrariloru in secțiunile singuratice, că pentru fiacare din ele se s’asigureze drecare suma minimala de participări insinuate. Că atare suma minimala este a se privi. Secțiunea I. ramulu focului: a) despartiementulu pen- tru asecuratiuni reale-speciale si mobile, deca. s’a insinuatu pen- tru asecuratiune unu pretiu totalii de obiecte de unu milionu fiorini v. a.; b) despartiementulu pentru asecuratiuni reale-co- munale, deca s’au dechîaratu a luă parte un’a suta comune. Secțiunea II. ramulu asecuratiunei pe vietia: deca s’au imbiiatu, respective insinuatu dechiaratiuni de participare la asecurari cu celu putienu treisute de mii fiorini v. a. Secțiunea III. ramulu grandinei: deca s’au insinuatu unu pretiu totalii de obiecte de un’a suta mii fiorini v. a. spre asecnrare. Secțiunea IV. ramulu transportului: deca iau la so- cietate parte diece membrii admisibili după art. 6 alu deter- minatiuniloru statutarie (case negutiatoresci, speditori si asiedie- minte de transportu ori comunicatiune). 7) Membrii comitetului fundatorii! remanu, in conformitate cu dispusetiunile articliloru 26 pana inclusive 23 ale pârtii ge- nerale, in funcțiunile consiliului administrativu ordinarii! cu t<5te drepturile si obligamintile atribuite lui in puterea statuteloru. întregirile eventuali se voru face prin conclusulu membriloru aflători. Pe timpulu celoru dintei trei arii ai societății esirea de a patr’a parte a consiliariloru administrativi (art. 27 din partea generala) se face prin sdrte. Pentru cei dintei patru ani ai societății alegerea presie- dintelui se face asemene prin consiliulu administrativu. Pretiulu marceloru de presintia ale consiliariloru admini- strativi (art. 41, partea generala) pentru timpulu pana la prim’a adunare generala se defige prin conclusulu consiliului admini- strativii cu privire la estinderea afaceriloru. 8) Pentru periodulu de computu pana la cea dinteia adu- nare generala comitetulu pentru revisiunea socoteleloru se de- numesce totu prin consiliulu administrativu. Subscrisulu consiliu administrativu alu bancei generale de asecuratiune reciproca „Transilvani’a" face prin acest’a cuno- scuta, ca statutele societarii s’au aprobatu de catra inalt. mini- — 621 — steriu reg. ung. de agricultura, industria si comerciu cu de- cretulu din 1. luniu 1868 Nr. 7649, ca prin urmare consti- tuirea consiliului administrativii e dusa in deplinire si ca in curendu va urmă provocarea de impartesire la fondulu de in- temeiare in seusulu statuteloru. De conducătorii alu directi unei generale (director u gene- rala) s’a denurnitu domnulu Adolf Worell. Locurile, unde se potu face subscrieri la actiile fondului de intemeiare, timpulu cu care va incepe primirea de asecu- ratinni, cum si activarea faptica a societății, se voru face iu deosebi cunoscute. Sibiiu, 11. luliu 1868. F. bar. de Mylius, camerariu c. r., presiedinte. L Hannia, protop., I. bar. Bedeus, cons. de trib, urb., vice-presiedinte. viee-presiedinte. Consiliarii administrativi: Tos. Wăchter, dr. de med.; Dan. Czekelius, ingin. super.; Enr. Scbmidt, prof.; losifu Stoss, co- mercianta; Gulielmu Brukner, adv. prov.; Midi. Frid. Herbert, direct, cas. de pastr. din Sibiiu; Ioane Brote, propriet.; I. P. Kapdebo, banchieriu; losifu Kovăcs, consil. de comptabilitate; Gust. Kapp, senat, magistr.; Iac. Bologa, consil. de curte in pens.; Dan. Meltzer jun., propriet.; Vict. Sili, adv. prov., se- cret. consil. administrativii. Programulu bancei gener. de asecuratiune reciproca „Transilvani’a." P a t r i o t i! Patri’a ndstra mai augusta — Transilvani’a — posede mulțime mare de materialu pentru productivitate industriala, ea deschide industriei unu campu manosu. Cu tdte aceste lip- sesce mai tdta productiunea de drecare Însemnătate; de o vidtia industriala abia se afla la noi vreo urma. — De aceea tidr’a acdst’a e supusa in multe trebuintie ale sale speculatiunei străine, intreprinderiloru din afara, cari n’au lipsita nici candu, de a stdrce din asta impregiurare trista totu profitnlu posibila pen- tru sine. Asia Transilvani’a cea seraca de bani espdrta pe totu anulu sume însemnate pentru întreprinderi din tieri străine. In tdte alte parti ale monarchiei se afla întreprinderi, care isi reversa necontenita binecuventarile loru asupr’a economiei popularie; este acolo lucru si comunicatiune destula; acolo tdte clasele poporului suntu ocupate. — Numai Transilvani’a ndstra — 622 — n’are inca parte d’a se bucură de atare stare fericita; din contr’a ea e restrinsa a’si trimite banii sei in afara pentru a- coperirea inmultiteloru trebuintie ce are, fara a i se re’ntărce acei’a pe alta cale. Mai cu săma trebile de asecuratiune costa pe tiăr’a ndstra sacrificii grele, pe caile acestei’a esu in totu anulu sume enorme din tiăra, cari, dăca aru remanea si s’ar intrebuintiă aici, aru pută contribui forte multu la multiumirea trebuintieloru năstre nationalu-economice. Prin adunarea si buna-intrebuintiarea in tiăra a baniloru pentru asecuratiuni s’ar pută celu pucinu pune unu inceputu la infiintiarea unui emporiu pentru comerciu de bani cu puteri proprii, din care apoi ar resultă de sine aven- tulu spre mai bine pe terenulu economiei natiunale si prin care s’ar delatură pedecile acele, cari apasa adi la noi desvol- tarea starei productive si industriarie. Dă, numai unu atare emporiu din puteri proprii ne lip- sesce! Candu acest’a s’ar infiintiă, economi’a naționala dîn Transilvani’a si-aru pută ocupă loculu ce i se cuvine după pu- setiunea tierei si a avuției de materialu crudu. Spre acăst’a suntu de ajunsu contribuirile capitalului micu. Din priviri de aceste de o parte, ăra de alta parte din interesarea viia ce nutrimu pentru economi’a naționala din Transilvani’a, a esitu planulu nostru, de a face unu pasu spre ameliorarea starei descrise; astu modu se nascfi banc’a de ase- curatiune „Transilvani’a,“ alu cărei scopu statutariu este: „înaintarea si asigurarea intereseloru patriotice pe terenulu institutiunei de asecurare preste totu, si in specialu de o parte a desdaună pe participanti pentru cașuri de nenorocire ori daune nevinuite mai nainte stipulate, ăr de alta parte a efeptui, că capitalele insemnate ce se aduna prin asecurari, din cari pana acum trageau folăse numai tieri si societăți străine, se se con- serve, respective creeze pentru tiăr’a năstra, că cu atari capitale si cu venitulu loru se se lucreze spre înaintarea economiei națio- nali prin spriginirea intreprinderiloru industriarie, meseriarie si economice?⁴ Patrioti! Cu intemeiarea acestui insitutu vremu a creă unu bine pentru Transilvani’a; contamu pe participarea, pe spriginirea vă st r a puterăsa! Cu puteri unite ne va succede a contribui la aventulu comerciului, industriei, meserieloru si agriculturei tierei năstre, si prin îndeplinirea mai departe a întreprindere! acestei’a, vomu — 623 — putd se delaturajnu numerdsele pedece, ce stau la noi in caleA creditului. Banc’a de asecuratiune „ Transilvani’a“ se basdza pe prin- cipiele reciprocității, carea după atestatele sciintiei si ale espe- riintiei dă pana acum garantiele cele mai bune. Nu ignoramu resultatele altoru societari de asecuratiune prin acrii din afara; cu tdte aceste nu se pdte negă, ca sco- pulu loru e castigulu actionariloru: garanti’a loru se margi- nesce prin desecarea capitalului de acrii, care nicairi nu sta iu proportiune armonica cu masele de sume asecurate; durat’a loru finesce cu incetarea interesului actmnariloru. Inse societățile întemeiate pe principiulu reciprocității tragu sigurantia si durata din participarea nedesecabila a inembriloru loru, cari suntu si asecuratori, si asecurati intr’o persdna. Banc’a de asecurare „Transilvani’a“ pdrta negdtiele de a- securatiune pentru insusi lucrulu in sine; aici nu absorbii dmeni singuratici castigulu resultatu, ci acest’a e alu membriloru, alu asecuratiloru insusi. Fiacare asecuratu e totuodata si partici- pantu. Fiacare asecuratu inse trebue se aiba scire despre ma- nipulare si votu in administrare. Adunările generale anuale in- dreptatiescu pe fiacare membru a ’si ridică in acele vdcea, spre a descoperi relele si spre a propune îmbunătățiri. La „Transilvania" administratiunea o pdrta asia dicendu insusi membrii, pe candu la societari de acrii sdrtea asecurati- loru ateroa eschisivu dela vointi’a actionariloru. Este usioru deci pentru fiacine a se convinge, ca ce mari foldse suntu îm- preunate cu societățile de asecurare fundate pe principiulu re- ciprocitate!. Mai cu sdma pentru Arddlu e banc’a „Transilvani’a" îm- preunată cu mari foldse: sumele însemnate de bani, cari pana acumu esiau din tidra, remanu aici, si părțile loru disponibile se intrebuintidza spre naintarea industriei, comerciului, mese- rieloru si agriculturei. Cate bunatati se potu creă prin acdst’a? De aceea inca odata, amici ai patriei! uniti-ve puterile vd- stre cu serguintiele ndstre si veți face in curendu esperiinti’a, ca economi’a naționala a patriei ndstre ia unu aventu imbu- curatoriu. Numai o rivalitate gdla a acelor’a, caroru concu- rinti’a. ndstra nu le vine la socotela, pdte se pună la indoidla foldsele, ce noi le oferimu. Nu vomu face parada cu numeri de milidue; inse sumele mai mici ori mai mari, ce ni se voru încrede, le vomu administră onesta si le vomu intrebuintiă pimctuosu spre destinatiunea loru statutaria. __ 624 — Banc’a de asecuratiune „Transilvani’a¹¹’ cuprinde patru râmi de asecuratiunc: 1) Asecuratiuni in contra focului; 2) asecu- ratiuni pe victia; 3) asecuratiuni in contra grandint-i; 4) ase- curatiuni de transporta. Fiucare ramu formeza pentru sine unu despartiementu pro- priu si se administrdza in deosebi. In compunerea statuteloru s’au delaturatu tdte întocmirile acele vechi, cari impedeca mânuirea raționala a negotieloru de asecuratiune si întregului organismu s’a datu o forma, pe care o pdte precepe fiacare omu. In compunere suntu cuprinse tote midiulocele acele, pentru că institutulu se se păta folosi in mo- dula celu mai usioru. Intrebuintiarea capitalului este regulata după principiulu, fcă părțile disponibile ale asecuratiuniloru incnrse se se intdrca in interesulu economiei naționale si cu deosebire se voru luă aici in consideratiune membrii institutului. Intrdg’a conducere sta sub inspectiunea autoritatiei statului. Sibiiu, 11. luliu 1868. Administratul⁻’a suprema a bancei generale de asecuratiuc reciproca „Transilvani’a/¹*) *) De-si administratiunea acestei bance a ingrigitu, că program’a si statutele sale se fia publicate atatu in foile politice ale patriei ndstra Tran- silvaniei, catu si in foi volante si fascidre separate, totuși ne tiennratnn si noi de datorintia patriotica a le reproduce si in «Ma fdia omonimii. cu a- tatu mai vîrtosu, cu catu suntemu convinși, ca deca acea programa si\acelea statute s’aru mai publica inca in diece mii de ecsemplaria, ele totu aru ro- man ea necunoscute, prin urmare si nefolositc de un’a parti' mare a publicului nostru. Unii economi natiunali judecandu după esperientielo proprie cate au facutu, sustienu o tesa fdrte curidsa, ca adica: pentrncă se Îndupleci pe po- poporulu tieranu la reforme economice sanetdse, trebue se ai cu elu rabdarea de cei 40 de ani ai lui Moise. Intocm’a este si cu ide’a asecuratiuniloru reciprdce. Massele poporului pre la noi inca nu o pricepu de locu. Inse înainte cu Ddieu si perseverantia barbatesca! lied. Trans. La Nr. de astadi se adaoge caldurosulu apelu adVesatu de on. comitctu catra toti adeveratii- amici si protectori ai cul- turei, literaturei, prin urmare si acestei scrieri periodice. șpy³' Cursulu anului 1868 se inchieie cu Nr. de astadi. Edltorlu si provedietoriu: Comitotulu. — Reductoriii secretariulu 1. alu asociatiunei- — Tipografi’a RSmer & Kamner. /•>? * V'bij