TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se aboneza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu s6u prin posta s6u prin dd. colectori. Nr. 23. Brasiovu 15. Noembre 1868. Anulu I. Cuventarea Esc. sale dlui presied. Bas. Lad. de Popu, tienuta cu ocasiunea inchiderei adun. gen. a asoc. dela Gherla in 25. si 26. Augustu c. n. a. c. Cu ajutoriulu lui Dumnedieu si prin patriotic’a si fratidsc’a conlucrare a Dloruvdstre amu finitu agendele adunarei gener. din estu anu, si a venitu momentulu Dloru! candu se ne des- partimu si se ne intdrcemu dra la vetrele ndstre, la familiile ndstre! Cu catu ni a fostu mai mare bucuri’a la întâlnire si la petrecerea nostra la olalta, cu atat’a ne e mai mare machnirea si Întristarea, candu vedemu, ca dr trebue se ne despartimu si se ne isolamu. — Ne despartimu Dloru cu durere, durerea a- cdst’a inse se ni o astempere speranti’a, ca la anulu dra ne vomu intalni! înainte de a ne dă man’a de despărțire, iertatimi Dloru, că cu cateva cuvinte se me adresezu catra ilustrit. sa dn. episcopii dr. Vancea, precum si catra prestimatii locuitori ai acestui orasiu, cari cu atat’a am<5re fratidsca si plăcere ne au primitu in mij- loculu loru si neau omenitu! Cu bucuria si cu plăcere a pri- mitu adunarea gener. din Clusiu invitarea parintesca a ilustr. sale dlui episcopu si fratidsca a locuitoriloru romani din Gherla, de a ne adună in estu anu aici; cu bucuria si plăcere amu alergatu noi aici, cu aceeași- bucuria si plăcere ne amu petre- cutu aici; remane dara, că frațiloru noștri de aici, cari ni au facutu dilele petrecerei ndstre aicea asia plăcute, se le esprimamu cea mai cordiale si sincera multiamita, asecurandu’i totudeodata — 546 — ca aceste pucine dile cari le amu petrecuta in midiuloculu loru, totudeaun’a voru fi o dulce si plăcută suvenire in pepturile nostre! Se trăiască ilustr. sa dn. ep. dr. Vancea! se traiesca frații noștri Gherleni! se traiesca toti locuitorii Gherlei! Catra D-vdstra me intorcu acuma prestimati dni membri ai asociat, trans., si ve esprimu cea mai sincera multiamita in numele asociatiunei intregi, pentrucă nu v’ati pregetată ostemfl’a si ati accursu a adauge la lustrulu si a redică decdrea acestei serbatori naționale si ca ati conlucratu la terminarea agende- loru acestei adunari! Ve rogu inse totudeodata, că si in de- cursulu anului venitoriu se nu ve retrageti spriginulu celu sa- lutarii! dela înaintarea scopului asociatiunei! era la anulu se nu ve pregetați ostenel’a a compărea era la adunarea gener.! In fine ve poftescu dloru la toti din totu sufletulu, ca Ddieu se ve pdrte in pace, se ve duca in pace la familiile Dvdstre, pre cari asemenea poftescu se le aflati in pace si sanetate. — Era la anulu se ne intalnimu cu totii in Siom- cut’a mare! La revedere dloru! Se traiesca națiunea romana! Ad Nr. 233. 1868. Protocolulu adunarei generale (VIII) a asociatiunei transilvane pen- tru cultur’a si literatur’a poporului romanu. tienuta in Gherl’a la ²⁵/₁₃ si ²⁶/i 4 Augustu 1868 sub condu- cerea ordinaria a d-lui presiedinte Vasiliu Lad. Popu. CONTINUAREA SIEDINTIEI II. tienuta la ²⁶/₁₄ Augustu 1868 după amiadi la 5 <5re. (Fine.) Nepotenduse găti protocolulu siedintiei de dimindtia, din caus’a angustimei tempului, dn. presiedinte inainte de a trece la ordinea dilei, insciintieza sosirea unui telegramu din Mara- muresiu, in care se trimete salutare adunarei intregi, ce se pri- mesce cu entusiastice strigări de „se traiesca." XXII. Dn. presiedinte conformu programei, pune la ordi- nea dilei desbaterea proiecteloru si motiuniloru, ce s’aru face in privinti’a asociatiunei. Dn. capitanu Stezariu, cassariulu asoc. luandu cuventulu dice, ca inca mai inainte s’a escatu întrebarea in sinulu asoc., ce se se faca cu aceli bani incuri ai asoc., carii nu se folo- sescu spre acoperirea speseloru curente, ci se capitalista pre sdm’a asoc.? ore cum se se eloceze? dupace capitalulu asoc. in asemnatiuni ipotecarie acum de abia aduce 4r/₂ % interes. ? — 547 — S’a rogatu de comit, se’i dea îndrumare, ce ar fi de făcuta? Comit, inse a amenatu lucrulu pana la acesta adunare. Deci avendu asoc. unu capitalu de 18,100 fr. in asemnatiuni ipote- carie, cari pana acum aduceau 5% interesuri, dr dela luniu a. c. incăce numai 4%% aducu, i se pare, ca ar avă mai mare dobenda, ddca acestu capitalu alu asoc. s’ar eloca altu- cum si anume deca s’ar preface in obligațiuni urb. trans., din care cu 70 fr. se cumpără sut’a, detragenduse 7% numai dela interesuri. Dn. preș, provocandu pre membrii că se grăiască la obiec- tulu acest’a, dn. S. Vajda propune, ca pre capitalulu acela se se cumpere proprietate de pamentu. Dn. adv. dr. Iac. Bren- dusianu dice, ca cumperarea proprietatiei de pamentu, in in- teresulu unei asoc. nu se platesce, si vede a fi mai cu scopu, se se iea obligațiuni urbariali. Parerei acesteia se alipesce si Dn. loanu P. Maieru. Dn. vicepres. I. Hanni’a, deslucindu in ce sta asemnatiunea ipotecaria, dice, ca presentanduse cineva cu 100 fr. i se pla- tescu 6% anticipative; acuma inse s’a redusu asemnatiunea acdst’a la 5% plătiți totu anticipative. Dupace inse dela 1. lu- niu 1868 si asemnatiunile ipotecarie suntu supuse dârei de venitu de 20% , de acum înainte se dau mai pucinu de 5% si anume cam 4 % %. Dn. Elia Macelariu e de părere, se se imputernicdsca co- mit. din partea acestei adun., că se iea 20 acțiuni ale bancei ge- nerali de asecuratiune reciproca „Transilvanieisi acestea nu pentru aceea propune, că si cum n’ar fi deplina convinsu, ca capitalulu asoc. ar fi destulu de asecuratu, ddca intregu s’ar preface in acțiuni de acestea, ci pentruca adunarea, necunos- ccndu inca pre deplinu institutiunea cea noua, pdte nu este cu totulu incredintiata, pentru aceea propune, că numai 20 actii se se ia. Dn. preș, e de părere, ca mai securu este se se elocdze banii asoc. in mai multe feliuri de chartii, că ddca asoc. intru un’a ar suferi ceva scădere, in alta parte se aiba castigu. Deci propune, se se eloceze banii asoc. atatu in chartii de stătu, catu si in chartii private. Dn. capitanu Stezariu modifica moțiunea sa in favdrea propunerei dlui E. Macelariu. Dn. adv. dr. I. Brendusianu nu păte primi propunerea dlui E. Macelariu, dupace precum i se pare, banc’a gen. de asecuratiune reciproca „Transilvani’a¹⁴ este espusa falimentului. Dn. V. Romanu reflecta la temerile dlui 42* — 548 — adv. I. Brendusianu, ca singura dn. Francisca bar. de Milius presiedintele consiliului administrativa alu bancei, representa atat’a avere, că actiile fondului de întemeiere se fia asecurate. Apoi §. 4 alu dispusetiuniloru introducatoric ale bancei, apro- bate de inalt. ministeriu de comerciu dice, ca pana la acti- varea societatiei garanteza fundatorii, resp. membrii admini- stratiunei supreme, pentru siguranti’a si bun’a intrebuintiare a sumeloru incurse la fondulu de intemeiare. După activarea societatiei garanteza pentru împlinirea tuturoru obligamenteloru primite facia cu fondulu de intemeiare, societatea intriga. Ne mai luanda altii cuventulu la propunerea dlui presied., adunarea primesce, ca capitalulu asoc. de 18,100 fr. in asem- natiuni ipotecarie, se se prefaca astfeliu, catu pentru 2000 fr. se se cumpere 20 actii dela banc’a de asecuratiune „Transil- vani’a,“ ăr pentru cele 16,000 fi-, se se iea obligațiuni urbar. de Transilvani’a. XXIII. Dn. Gavrilu Mânu cetesce raportulu comisiunei esmise spre esaminarea motiuniloru si a propuneriloru, alaturatu sub N.). Comisiunea 1) la renunciarea dlui protosirtgelu Nic. Popea din postula de membru alu comit, este de părere, ca acdst’a renunciare se se iea spre sciintia, dr pentru întregirea comitet, se se aldga unu altu membru pentru acestu locu va- cantu. Dn. secret. II. loanu V. Rusu doresce, că alegerea mem- brului nou alu comitet, se se temple in intielesulu statuteloru prin voturi. Dn. Elia Măcelăria arata lips’a, că membrulu celu nou, se fia cu locuinti’a in Sibiiu si spre scopulu acest’a propune adu- narei , că pre unu barbatu indemanatecu pre dn. V. Romanu. Dn. vicepresied. I. Hanni’a recomenda atentiunei adunarei impregiurarea aceea, ca fiitoriulu membru trebue se coprendia in comitetu loculu dlui protosingelu N. Popea. Dn. dr. Ratiu comenda pre dn. Vis. Romanu. Intr’aceea respicanduse dorinti’a adunarei de a împlini postulu acest’a prin votisare: Dn. presied. suspinde siedinti’a pre vreo cateva minute, si provdca pre membrii că se’si depună voturile loru in urna. Redeschidienduse siedinti’a dn. preș, incunoscientidza, ca in urna s’au datu cu totulu 78 voturi si propune pre dd. Dem. Coroianu vicariu, los. Vulcanu si profes. loanu Moldovanu de membrii ai comisiunei, cărei se se concredia cumpătarea vo- — 549 — turiloru, care priminduse de adun., se si departăza spre împli- nirea insarcinarei luate de acei membru. 2) In privinti’a intrebarei, <5re pdte comit, estradă mem- briloru celoru noi diplom’a de membru fara incuviintiarea a- dunarei ori nu? adunarea primesce propunerea' comisiunei, ca adeca: comit, asoc. pdte estradă diplom’a membriloru fundatori si ordinari după depunerea capitalului sdu a tacsei anuali, nu- mai decatu; in casulu acel’a inse, candu comit, ar află in con- tr’a cutarui membru nou, vreunu impedimentu din ori si ce privintia, de sine se intielege, ca același are de a aduce unu asemenea casu, înaintea adunarei spre decisiune, carea singura e competente de a decide despre primirea seu respingerea cu- tarui membru. 3) Asemenea primesce adunarea parerea comisiunei, data la propunerea dlui Vis. Romanu de a infiintiă un’a tipografia propria a asoc., că anume comit, se câștige datele necesarie despre venitele si spesele aprosimative ale unei tipografii infiin- tiande, totudeodata se lamureze spesele diverse, ce le are asoc. de solvitu pentru tipărirea scrisoriloru despre afacerile proprie ale asoc. 4) Primesce mai încolo adunarea parerea comisiunei date la alta propunere a dlui V. Romanu, că asoc. pre spesele sale se edea cârti de instrucțiune pentru scdlele populari romane, insarcinanduse comit., că același după cointielegere cu resp. ordinariate, se lucre unu proiectu detaiatu in asta privintia. 5) La propunerea dlui V. Romanu despre tipărirea cata- logului cartiloru bibliotecei asoc. si a obiecteloru, ce compunu museulu aceleia, precum si despre gatirea unui proiectu de- spre modalitatea, cum ar pote folosi membrii asoc. bibliotec’a: Comisiunea este de părere, ca catalogulu se se tiparăsca in fdi’a asoc., ăr in privinti’a folosirei cartiloru, se se însărcineze comit, de a face unu proiectu pana la adunarea viitoria.- Dn. V. Romanu nu este intestulitu cu parerea comisiunei, dupace spre folosirea indemanateca a bibliotecei e de lipsa, că se se tipardsca deosebi unu catalogu după ordinea arangearei bibliotecei. Dn. presied. inse reflectandu pre antevorbitoriulu, ca pre langa starea materiale cea apesatoria a asoc. n’ar dovedi eco- nomisare tipărirea unui asemene catalogu deosebitu, care apoi ar remanea nevendutu, si observandu, ca catalogulu intregu se pdte tipări in unu singuru numeru alu fdiei „Transilvani’a," adunarea primesce parerea comisiunei. — 550 — 6) La ofertele strapuse prin dn. Iac. Muresianu de 1602 fr. in favorea literaturei juridice si a latirei cunosciintieloru agro- nomice intre poporulu romanu, comisiunea este de părere, ca adun, se primdsca ofertele aceste si se le manipuleze in mo- dulu acela, câ dupace asoc. de presentu nu dispune de atari capitale, cu cari ar pote infiintiâ o academia juridica, sdu vreo scdla agronomica, interesurile sumeloru oferite deocamdată se le intrebuintieze, amesuratu intentiunei oferentiloru spre inain- tarea scopuriloru amentite, 6r atunci, candu infiintiarea insti- tuteloru proprie s’ar potd efectul, aceste oferte se se intrebuin- tieze spre acela. Dn. dr. Ratiu e de părere, ca asociat, numai sub condi- tiunea aceea se primdsca ofertele aceste, ca ddca se va potd realisâ infiintiarea unei academii juridice, atunci ofertele aceste se se intrebuintieze spre scopulu acest’a, si dreptu aceea se se intrebe oferentii, bre au voia, câ asoc, numai pana atunci se manipuleze ofertele acestea? Dn. loanu Florianu doresce, câ tdta sum’a acest’a primin- duse de adunare spre manipulare, se se prefacă in obligațiuni de stătu, interesurile ei inca se se adauge la capitalu, si deca mai tardiu se va redicâ un’a academia juridica, atunci sum’a oferita pentru academia se se deriveze spre acestu scopu. Dn. vicepresied. I. Hanni’a considerandu, ca intre ofertele aceste suntu si obligațiuni private, scoterca caror’a cam dea- rendulu casiuna spese asoc., doresce câ celi ce făcu oferte pre sdm’a asoc., se le faca aceste scutite de tdta sarcin’a. Dn. dcputatu Medanu ar primi si obligațiuni private catu de multe pre sem’a asoc. In urma dn. presied. observandu, ca dupace parerea co- misiunei nu lovesce in statutele asoc. si nu se abate dela in- tentiunea oferentiloru, nu este dificultate, pentru care acea părere se nu se pdta primi: adunarea primesce propunerea comisiunei in privinti’a acestoru oferte. 7) Ce se tiene de propunerea dlui cons. lacobu Bolog'a despre infiintiarea reuniuniloru tienutali, comisiunea e de pă- rere , câ comit, luandu deslncirile necesarie dela dn. propune- toriu, se pregatdsca unu planu despre acdsta propunere pana la adunarea venitdria. Acdsta părere din parerea comisiunei, adunarea o primesce, dr ceealalta parte, câ si pana atunci nu- merulu colectoriloru se se inmultiasca după numerulu tractu- riloru protopopesci, si totuodata colectoriloru se se impună, câ totu la trei lune se refereze comit, despre resultatulu colecte- — 551 — loru, acesta parte din parerea comisiunei a datu ansa la dis- ensiune. Dn. secret. II. loanu V. Rusu dice, ca comit, inca mai inainte a insarcinatu pre colectori, că se relationeze despre resul- tatulu colecteloru, luanduse afara inse doui său trei, celialalti de feliu n’au relationatu. Nici nu jace reulu in numerulu celu pucinu alu colectoriloru, dupace comit, la propunerea dlui preș, inca in 17. Sept. 1867 pre langa colectorii de mai inainte a numitu mai multi dd. membrii de colectori ai asoc. Dn. presied. afla caus’a reului in nepasarea si lips’a zelu- lui colectoriloru, zelulu acest’a trebue se se deștepte. Dn. Gavrilu Mânu crede, ca ddca cineva este provocatu de comit., ondrea ’lu oblcga că se respunda, dre primesce său ba deregatori’a de colectoriu; ddca primesce, comit, luandu acdst’a in cunosciintia, pdte se’i impună datorinti’a, că se refereze comit, totu la trei lune despre resultatulu activitatiei sale. Dn. presied. observa, ca la asia ceva s’ar pote numai pro- vocă colectorii, dar nici decum nu li se pdte impune o inda- torire că acdst’a, deci nu partinesce propunerea comisiunei, ca ddca nici macaru un’a data in anu nu referdza colectorii, este convinsu, ca totu la trei lune cu atatu mai pucinu voru referi. Dn. E. Macelariu doresce, că se se laude in adunari co- lectorii, cari au fostu zeloși in ducerea derogatoriei loru. Dn. can. Gregoriu Mihali e de părere, ca cu ocasiunea adunăriloru comit, se raporteze despre activitatea desfasiurata din partea flăcărui dn. colectoriu. Acdsta propunere priminduse de adunare, comit, se in- sarcindza a’si tiend de strinsa datorintia, la fiacare adun. gen. a referi despre toti colectorii in deosebi, carii si cum si-au im- plinitu deregatori’a incredintiata loru, precum si pre acelia ai incunosciintiă adunarei, cari nimicu n’au facutu in interesulu asociatiunei. 8) La propunerea dlui Vicariu Michailu Pavelu făcută in numele mai multoru membrii din comitatele Maramuresiu, Satu- mare si Ugocea, că adunarea se adauge catra statutele asoc. unu §., in intielesulu caruia activitatea asoc. trans. se se estinda si preste comitatele numite, comisiunea e de părere, ca dupace in intielesulu statuteloru, inteligenti’a comitateloru amentite inca pdte intră, si catu va fi intratu unu numeru frumosu că membrii ai asoc., de sine se intielege, ca activitatea asoc. trans. de facto e estinsa si preste tienuturile acele, si cumca membrii din a- cele comitate, precum si poporulu inca se potu impartasi din — 552 — tdte binefacerile acestei asoc., fara se fia de lipsa a adauge unu nou §. la statute. Dn. protop. loanu Popu intre urmările binefacatoria ale asoc. recundsce si aceea, ca tienendusi dens’a in fiacare anu in alte tienuturi adunările sale, romanii din tote părțile se deștepta la un’a mai via interesare pentru acesta asociatiune salutaria, dreptu aceea ar dori se se enuntia, cumca asoc. trans. si in comitatele amentite isi pdte tiene adunările sale. Dn. dr. Ratiu dice, ca in intielesulu statuteloru, defigerea tempului si locului tienerei adun. gen. venitorie depende nu- mai dela adun, g-en.: asoc. totudeauna acolo ’si-va tiene adu- narile sale, unde se va defige că se se tiena, in adunarea cea mai de curendu tienuta. In urm’a acestor’a adun, primesce propunerea comisiunei in asta privintia. — Si cu aceste se fini disensiunea preste raportulu comisiunei, delegata pentru desbaterea propuneriloru. XXIV. Dn. presiedinte provoca pre membrii adunarei, că acelia, cari aru avă voia de a face propuneri, se se grabdsca a le face. Dn. Elia Macelariu cu durere trebue se recundsca, cumca propunerea dlui Gr. Baritiu făcută si primita in siedinti’a III. din 25. Oct. 1867 a adunarei din Sibiiu, că se se recera ma- nuscriptele aloru Sam. Miculu si Georgie Sincai dela ministe- riulu din Vien’a, inca nici pana in diu’a de astadi nu s’a efe- ctuitu; deci propune se se însărcineze comit, a lucră cu dea- densulu intr’acolo, că manuscriptele acele pretiuite, se se pro- cure asociatiunei, si despre resultatulu pasiloru facuti se refe- reze adunarei. Dn. secret. II. loanu V. Rusu respunde dlui Elia Ma- celariu, ca comitet, a cerutu manuscriptele acele, dar nu le-a capetatu. Deci adunarea concrede comit., că se intreprindia pași noui pentru capetarea aceloru manuscripte, si deca n’ar reesi ale dobendi, se starudsca celu pucinu la loculu competente, că ti- parinduse acele, se se redea literaturei naționali. XXV. Dn. can. loanu Anderco machnitu fiindu pentru recel’a membriloru asoc. in depunerea tacsei anuale, propune, că adunarea se enuntia, ca fiacare membru, dupace se insinua, se lega pre ondrea sa romana, ca va remanea credintiosu aso- ciatiunei pana la morte. Dn. Gavrilu Mânu se indestulesce, că obligațiunea acdst’a se se estenda celu pucinu la 6 ani. — 553 — Dn. protop. Sim. Balintu vediendu, cata neplăcere aduce incassarea din anu in anu, mai doresce, că se remana lucrulu cum a fostu. D. protop. Alimpiu Barboloviciu partinesce propunerea dlui can. I. Anderco. Dn. presiedinte nu afla cu cale a sili pre nimene, că se se lege pre onorea sa, ca va remanea credintiosu asociatiunei. Im- pregiurarile private suntu adeseori atatu de grele, incatu pre langa tota bunavointi’a, nu lașa pre unii că se mai păta împlini datorinti’a loru facia cu asoc.; inse e lucru sciutu, ca fiacine este membru ord. alu asoc. deca si pana ce platesce 5 fr. v. a. pre anu; sil’a fisica său morala nu este cu scopu a intrebuintia. Mai bine ar fi se se cetăsca in adun. gen. numele membriloru, cari au contribuitu tacs’a anuala si se se publice in totu anulu in fdi’a asoc. conspectulu membriloru zeloși in implinirea ace- stei datorintie. Acdsta din urma propunere a dlui presiedinte priminduse de adunare, se redica la valdre de conclusu. XXVI. Dn. Sam. Vajda in legătură cu propunerea din sied. III. a adun, din Clusiu, ’si ia voi’a de a recomenda de nou atentiunei adunarei, un’a modalitate usidra de a stringe in totu anulu unu capitalu insemnatu, spre dispusetiunea asoc. Anume, ddca in fiacare comuna romana, totu omulu ar con- feri după capu cate doui său trei cruceri pre anu, spre sco- pulu asoc., capitalulu mai ca ar fi infiintiatu. Este inse con- vinsu, ca multi de stare materiala mai buna, aru conferi si mai multu: colect’a acăsta fdrte pre usioru s’ar potă efectui prin resp. dd. parochi, cari in serbatdrea aratarei Domnului, am- blandu cu crucea din casa in casa, ar potă stringe si ofertulu acest’a, si strapunendu’lu pre calea protop. la respectivele or- dinariate, aceste ar avă bunătate a subministră ofertele in- cass’a comit, asoc. Dn. presied. i se pare, ca dupace aruncături pre pung’a poporului nu se potu face, nici se pdte sili poporulu la ceva contribuire spre scopulu asociatiunei, tdta propunerea dlui S. Vajda se reduce la aceea, ca comitet, se rdge pe ven. ordi- nariate, că se provdce pre resp. dd. parochi la îndemnarea poporului, pentru că se conferăsca din buna voia, catu de catu, din anu in anu, spre sporirea fondului asoc. Ceea ce si priminduse de adunare, se concrede comitet, spre efectuire. XXVII. Dn. Elia Macelariu considerandu, ca din actele adun. gen. a asoc. se afla inca multe esempl. nevendute, care — 554 — făcu numai preste mana in localitatea cancelariei asoc., propune se se impoternicdsca comit, a dărui doue tretine din esempla- riale acelea, pre sem’a aceloru membrii ai asoc., cari atu dori se le aiba. Acesta propunere aflandu resunetu in adunare, se si pri- mesce cu acea adaugere din partea dlui presiedinte, ca dori- torii de a ave esemplarie din acele acte, se se adreseze catra comitetu si portoriulu postalu densii se ’lu supârte. XXVIII. Dn. los. Vulcanu câ referințe alu comisiunei esmise spre computarea voturiloru date la alegerea membrului celui nou alu comitet., incunosciintiâza, ca din cele 78 voturi intrate in urna, 48 s’au datu dlui capitanu in pensiune loanu Bradu, âr 30 dlui V. Romanu; deci dn. preș, dechiara, ca dn. capitanu loanu Bradu este alesu de membru alu comit, asoc. trans. cu maioritatea voturiloru, pre care adunarea ’lu saluta cu strigări de „se traicsca.¹¹ XXIX. Dn. capitanu Const. Stezariu, cassariulu asociat, susterne adunarei unu conspectu sumariu alaturatu aici sub O) despre toti banii intrati in cass’a asoc. trans., cheltuiti si re- masi dela urdirea asoc. pana la adun, gener. din Gherl’a, din care se vede, ca sum’a totala a intrateloru face 46,114 fr. 21 cr., subtragendu erogatele cu 16,136 fr. 62 cr., remane unu restu de 29,977 fr. 59 cr. XXX. La întrebarea dlui presiedinte, ca nu are cineva de cugetu a propune denumirea de membri onorari ai asoc. dintre barbati binemeritati? dd. Gavrilu Mânu si Al. Nemesiu propunendu pre dn. Carolu Torm’a cornițele supremu alu Sol- nocului din laintru, câ pre unu archeologu iscusitu si culti- vatoriu alu limbei romane, adunarea nu’lu primesce. Dn. losifu Vulcanu pre dn. Bogdanu Petriceicu Hajdeu celu teneru, istoriculu ncobositu din Romani’a, care se si primesce de adunare cu unanimitate. Asemenea la propunerea dlui lustinu Popfiu se primesce de membru onorariu dn. Vasiliu Alesandrescu Urechia pentru meritele, ce si-a castigatu facia cu mai multe institute natiu- nale din patria, inavutiendu bibliotecele cu opuri pretiuite. XXXI. La propunerea dlui losifu Popu jude sing. adu- narea respica recunosciinti.a sa cea mai viua comitetului pentru activitatea desfasiurata in anulu decursu. Dn. presied. insusi marturisesce activitatea comit., dupace acdst’a o dovedescu actele asoc., si se bucura de consideratiu- nea, cu carea este adunarea catra ostenelele comitetului; dupace — 555 — inse domni’a sa numai de doue ori a fostu de facia la siedin- tiele comit, si trebilo asoc. preste totu le-a condusn dn. vice- presied. loanu Hanni’a, dreptu aceea doresce, că adunarea a- cestui barbatu zelosu, deosebi se’i rostăsca multiumita, ceea ce se si intempla intre strigări de „se traiăsca.“ Dn. vicepres. loanu Hanni’a este convinsu, ca deca se a- tribuesce comit, si densului in specie, vreo activitate, acăst’a trebue se se multiamăsca mai cu săm’a si impintenarei dlui presiedinte; dreptu aceea propune că se i se oreze din partea adunarei cea mai profunda multiamire. Ceea ce sesi facil, re- sunandn localitatea adunarei de „se traiăsca“ Îndelungate. XXXII. Dn. presiedinte punendu la ordine detiermurirea tempului si alegerea locului adunarei gen. viitorie, incatu pen- tru tempu este de părere, că dupace preotimea cu ocasiunea serbatdrei sântei Măriei este impedecata de a acurge la adu- nari, tempulu adunarei viitdrie se se defiga său inainte, său după decurgerea postului amentitu. Acăst’a priminduse de a- dunare, se decide, că adun. gen. a IX. se’si tiena siedinti’a I. in 10. Aug., ăr siedinti'a II. in 11. Aug. 1869 după cal. greg. Ce se tiene de loculu adunarei viitdrie, dn. presied. in- sciintiăza, ca a sositu in ast’a privintia la adunare unu tele- gramu si s’a insinuatu un’a decisiune. In telegramu comuni- tatea opidana Naseudu se rdga de adunare, că se o onoreze cu presentfa in anulu 1869. In decisiune conferenția membriloru presenti din Maramuresiu, Satu-mare, Ugocea, Chidru, Crasn’a si Solnoculu de midiulocu, insarcinăza un’a comisiune sub pre- sidiulu dlui vicecapit. los. Popu spre a se roga, că adunarea an. venitoriu se se tiena in Siomcut’a mare. Dn. Elia Macelariu cu tdte, ca nu este provocatu din par- tea respectivilor!!, face un’a contrapropunere, si doresce că a- dunarea viitdria, se se tiena in opidulu Dev’a, pentruca in anii acești de pre urma, ambe adunările s’au tienutu in parti mai depărtate de Brasiovu si Sibiiu, si pentruca comunicatiunea va fi mai inlesnita in părțile acele, si in urma pentruca tienen- duse adunarea in Dev’a, mai usioru s’aru înduplecă frații bana- tiani se intre in asociat. Pre langa Siomcut’a pledăza din mai multe motive ddnii vicecapitanu los. Popu, vicariulu Mich. Pavelu, vie. Dem. Co- roianu, protop. Georgiu Marcliisiu si propriet. loanu Cucu. Dn. dr. Ratiu a combinații tdte impregiurarile si a deve- nitu la acea convingere, ca nu este cu scopu, că adun, viitdria se se tiena in Siomcut’a; inse nici propunerea dlui Elia Ma- — 556 — celariu nu o spriginesce, ci alegendu calea de midiulocu, pro- pune câ se se tiena astadata adunarea la Naseudu, dr cei ce pleddza pentru Siomcut’a, se faca bine si se aștepte pana ce adun. gen. va alege cu unanimitate Siomcut’a de loculu adu- narei viitdrie. Dn. vicariu Gregoriu Moisilu dice, ca motivele aduse pre langa Dev’a, militeza si pre langa Naseudu, care inca e con- finiaria cu Bucovin’a si cu Maramuresiulu. Dn. Andreiu Cosma respinge propunerea dlui Elia Mace- lariu, mai multu pondu pune pre vorbirea dlui dr. Ratiu, dai¹ nu o pdte părtini, pentruca nu cundsce impregiurari, cari se pdta impedecâ cultivarea poporului romanu; in urma se r<5ga de celi ce pleddza pre langa Naseudu si Dev’a, câ se mai aștepte pana ce adunarea va votâ cu unanimitate tienerea adunarei la Naseudu sdu Dev’a. Dn. loanu Florianu partinesce propunerea dlui dr. Ratiu. Inchidienduse desbaterea, dn. presied. aduce inainte tdte trele propunerile pentru Dev’a, Naseudu si Siomcut’a: parte din membrii presenti se dechiara pentru Naseudu, parte pentru Siomcut’a. — Observanduse inse, ca multi dintre cei de facia nu suntu membrii ai asoc., dn. presiedinte provdca pre ddn. dspeti se se traga indereptu. Intemplanduse acdst’a, provdca pre ddn. membrii se se despartidsca in doue parti si cei ce stau pre langa Siomcut’a, de loculu adunarei viitdrie, se se insire deadrept’a, dr celi ce stau pre langa Naseudu, deasteng’a presidiului. Fiindu inse cu anevoia a deosebi, pre care lăture sta maioritatea, dn. presiedinte se bucura de rivalitatea membriloru in dorinti’a nobila de a fi fericitati cu presenti’a adunarei, si dispune votisarea nominale. Dn. capitanu Const. Stezariu cetindu catalogulu membri- loru , fiacare dintre celi de facia la audiulu numelui seu, isi depune votulu, si fiindu 34 membrii pre langa Siomcut’a, dr i 28 pentru Naseudu, dn. presied. enuntia, ca loculu tienerei a- ‘ dunărei gen. IX. pre anulu 1869 este Siomcut’a mare. XXXIII. Aratanduse lips’a unei comisiuni pentru verifi- carea protocolului acestei siedintie, la propunerea’ dlui presied. adunarea alege pre următorii ddni, locuitori in Gherl’a: Can. loanu Anderco, vicecom. Micii. Bohetielu, asesoriu A. Nemesiu, not. cons. Lazaru Huza si vicenot. comit. Vasiliu Popu, carii la propunerea dlui loanu Cucu se insarcindza totuodata a re- spicâ magistratului cetatiei libere Gherl’a, multiamit’a cea mai — 557 — adunca a adunarei, pentru rar’a ospitalitate, cu care a imbra- cisiatu cetatea Gherl’a acesta adunare. XXXIV. Terminanduse estu modu agendele acestei adu- nari, dn. presiedinte tienh o cuventare potrivita catra adunare, care se alatura aici sub P). Dice, ca pre catu de mare a fostu bucuri’a tuturora la întâlnire si petrecere la olalta, cu atat’a ni-e mai mare machnirea, candu vedemu, ca dr trebue se ne despartimu; durerea inse nio astempera speranti’a, ca la anulu dr ne vomu intalni. Adresanduse apoi catra Ilustr. sa dn. ep. dr. loanu Vancea si catra locuitorii acestui orasiu, le esprime cea mai cordiale multiamita pentru amdrea fratidsca si plăcerea, cu care au primitu acdst’a adunare in midiuloculu loru. In urma multiamindu in numele asoc. întregi ddloru membrii, cari n’au pregetatu ostendl’a, ci au acursu a redicâ decdrea acestei ser- batori natiunali: i rdga, că si in decursulu anului viitoriu, se nu’si retraga spriginulu dela înaintarea scopului asoc., si espri- mendu’si dorinti’a de a se intalni la anulu cu totii la Siomcut’a mare, isi ia remasu bunu dela adunare, eschiamandu: „se traidsca națiunea romana!" Si asia se inchiaie siedinti’a la 8 <5re sdr’a, dr membrii se departara sub impresiunea celoru mai cordiale sentiemente fra- tiesci, si cu dorinti’a ferbinte de întâlnire la Siomcut’a. Datu in Gherl’a că mai susu. Lad. Basiliu Popu mp. Notari ad hoc: presiedinte. Iustina Popfiu mp. loanu V. Rusu mp. Vis. Roțnanu mp. secret. II. alu asoc. trans. Dr. V. Mihali de Apsi’a mp. S’a cetitu si autenticatu in Gherl’a la 3. Sept. 1868. loanu Andercohomorodanulu mp, Michaiu Bohetielu mp. Lazaru Huza mp. Alesandru Nemesiu mp. Vasilie Papu mp. membrii comisiunei verificatdrie. a « ' £ £ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 '12 '13 i¹⁴ 15 '16 '17 18 '19 20 21 22 23 '24 25 26 27 28 29 30 1 n t i* a t e i adunarea generala din anulu trecutu tienuta in Clusiu in 26, 27 si 28 Augustu 1867 st. n. au remasu in restu ......................... Pe anulu curentu 180⁷/s au intrata: Tacse dela membrii fundatori sî ordinari pe anulu curentu..................... „ restante din anii trecuti dela membrii ordinari........................... „ anticipative pre 186s/₉ dela unu membru ordinariu......................... Interese după obligațiunile împrumutului de stătu............................. „ „ „ metalliques si de loteria............................... „ „ „ urbariale transilvane.............................. „ „ „ urbariale ungurene................................. „ „ asemnatiuni de ale bancei ipotecarie.............................. Pentru diplome................................................................ Pentru cas’a telecbiana din Abrudu venduta.................................... Dela unu concertu tienutu in Clusiu in 27. Augustu 1867 ............. Colecte si oferte au intratu.................................................. Pentru acte de ale adunariloru gen. vendute si anume: 12 ecsempl. din I., 11 ees. din II., 12 ecs. din III., 2 ecs. din IV., 45 ecs. din V. si 59 ecs din VI- Pentru manufacturi vendute de ale espusetiunei din Brasiovu................... S’au cumperatu obligațiuni urbariale transilvane in pretiu nominalu de Prenumeratiuni la foi’a asociatiunei „Transilvani’a au intratu................ Sum’a intrateloru K r o g a t e. Secretariului II. onorariulu anualu........................................ „ „ ajutoriu pentru unu scriitoriu stabilu (că stipendiu) . , „ „ pentru spesele cancelariei.................................. Stipendia pentru juriștii: G. Geras. Rusu in Vien’a, Andr. Cosm’a si Ed.Nemesiu in Pest’a â 100 fr. — 300 fr. si leronitnu Glieja in Sibiiu 70 fr., cu totulu . . Stipendia pentru pedagogii Stef. Torpanu si Georg. Munteanu inPrag’a ă 350 fr. „ pentru techniculu Dionisiu Radesiu in Vien’a............................. „ pentru agronomistulu Georgiu Vintilla in Ungarisch-Altenburg „ pentru studentii in scole reale losifu Macsimu in Sibiiu si Const. Popo viciu in Brasiovu ă 50 fr..................................... Ajutorie pentru sodalulu I. Bogorinu, care s’a facutu maestru de cisme in Sibiiu Ajutorie pentru invetiaceii de meserii Iul. Marcianu in Clusiu si loanu Piso in Sasu-Sebesiu li 25 fr.............................................. Banii gat’a, cu carii s’au cumparatu obligațiunea urb. trans. de sub Nr. cur. 16 Pentru edarea foiei asociat. „Transilvani’a“ ( după prot. purtat deosebifr.699.10 „ procurarea prot. etc. pent. acdsta foia i pana la ultimulululiu a. c. „ 22.96 Spese estraordinarie....................................................... Sum’a erogateloru.................... • • Subtragendu erogatele remane astadi in restu I N T R A T E Asemnatiuni Obligațiuni Bancnote Argintu A n r u de ale bancei de stătu Sum a ipotecarie i n v a 1 u t a austriac a fr. cr. fr. cr. galbeni fr. cr. fr. cr. fr. cr. fr. cr. 2018 55 11 25 4 20 --- 18100 --- 7886 --- 28035 80 490 1 5 315 810 1000 --- 5 --- --- --- ---- --- ■■ ~ 420 1425 --- 5 ---. 5 --- 68 65 50 --- --- --- --- --- --- --- 66 18 19 b 19 310 3% _ --- 310 3% 39 6 39 6 452 50 --- --- --- ---■ --- --- --- --- --- 452 50 20 20 ------ 25§ --- _ --- --- --- --- 1 ■■ --- --- --- 258 --- 247 69 --- 247 69 130 77 --- --- --- --- --- --- --- --- --- 130 77 60 50 --- 60 50 1A la 1050 --- 1050 --- 858 --- --- --- --- --- --- --- --- 858 --- 5924 84% 81 75 5’ 25 --- 18100 --- 9671 --- 33802 59 7. 200 200 _ 100 --- --- --- --- 100 160 _ _ -■ - - - --- - - 160 - 380 380 --- 700 --- --- 700 --- 300 _ --- --- --- --- --- --- --- --- --- 300 --- 330 --- --- 330 --- 100 --- --- ■ --- --- --- --- --- --- --- --- 100 --- 50 --- --- --- --- --- --- . --- --- --- --- 50 --- 50 50 --- 668 50 --- ---■ ‘--- --- --- --- --- --- --- 668 50 722 6 --- --- ---, --- --- _ --- --- 722 6 64 44 --- --- --- --- --- --- --- --- --- 64 44 3825 --- --- --- ■---- --- --- --- --- --- --- 3825 --- 2099 84% 81 75 5 25 --- 18100 --- 9671 --- 29977 59'/a eurentu Intrate Translatura (restulu de dincolo) . Specifieatiunea acestui restu- t a) bani gat’a: In bancnote si arama..........................................................\ In argintu si auru........................................................... b) Asemnatiuni de ale bancei ipotecarie: Seri’a A Nr. 4179 â 10000 fr., seri’a A Nr. 3267 â 5000 fr., seri’a A , Nr. 7252, 7253 si 7254 ă 1000 fr. — 3000 fr., si seri’a B Nr. 6167 â 100 fr., tdte ddto. 21. Fauni 1868, in suma.............................. c) Obligațiuni de stătu: 2 bucăți Metalliques ă 100 fr. — 200 fr. m. e. sdu........................... 2 „ cu sorti de loteria din anulu 1860 Nr. 504 si 1592 a 100 fr. v. a. 2 „ urbariale transilvane ă 1000 fr. 2000 fr.. 4 bucăți a 500, fr. = 2000 fr., 24 bucăți â, 100 fr. 2400 fr., si 2 bucăți â 50 fr. — 100 fr. (Numerii acestora obligațiuni se vedu din conspectulu pur- tatu deosebi) in suma totala 6500 tr. m. c. sdu............................ 8 bucăți urbariale ungurene ă 100 fr. — 800 fr. in. c. sdu................... 10 „ Imprumutulu statului (naționalii) â 100 fr. = 1000 fr., si 26 bu- cati â 20 fr. — 520 fr., in suma 1520 fr. m. c. sdu ■ ■ _ ■ . . . Sum’a cea deasupr’a . B i I a ii t i n. In anulu trecutii 186% au remasu restu....................................... In an. acest’a au intratu venitu curatu după subtrageroa sumei de sub Nr. cur. 28 Totulu cu restulu din anulu trecutu Chieltuielele pe anulu acest’a 186% au fostu după subtragerea sumei de sub Nr. cur. 28...............................................................> Remane restu la adunarea generala a VIII. Alaturandu restulu din an. tr. cu celu de acumu au crescutu fondulu cu . Ofertele si colectele de sub Nr. cur. 13 au intratu: fr. cr. 1) dela inclit’a judecătoria civila a comitatului Solnocu de mijlocii 66 67 2) dela dn. asesoru la sedri’a comit, in Clusiu Leontinu Popu . . 20 — 3) dela economii de ei din comun’a Talmacelu scaunulu Sibiiului . 20 — 4) Prin laudabil’a staruintia a du. colectorii din Nocrichu Ioane Za- haria colecte dela următorii domni din Fofeldea: Ioane Bonc’a teologu absoluta 5 fr., Petru Manoila invetiatoriu 5 fr., An’a Za- haria mărit. I. Bonca 40 cr., los. Chirtopu jude 1 fr. 50 cr., Chi- ridonu G-anea economu 1 fr., Zosimu Chirtopu colectorii 1 fr., loanu lui Zosimu 40 cr., Aronu Chirtopu 40 cr., loanu Hidu not. 50 cr., losifu Niagu oratore 50 cr., Petru A. Sopa 40 cr., Ioane M. Chirtopu 40 cr., Mateiu Alesandu invet. din Ilenboc’a 5 fr., loanu Stoic’a not. in Sasaujiu 1 fr. 50 cr., Șira. Ciocanu din Glimboc’a 40 cr., loanu Banca parochu 40 cr., Ioane Dragomanu 20 cr., Dragomanu Drago- manu 30 cr. din Czichendealu, după detragerea postportului de 20 cr, 24 fO Sum’a 7130 77 I N T H A T E Asemnatiuni Obligațiuni Bancnote Argintn A u r u de ale bancei de stătu Sura ’ a ipotecarie i II V a 1 u t a a u s t •iac a fr. cr. fr. cr. galbeni fr. cr. fr. | cr. fr. cr. fr. cr._ 2099 84*/2 81 75 5 25 --- 18100| --- 9671 29977|59*4 2099 84*4 81 75 5 25 2099 84’4 --- --- --- --- --- 106 75 --- 18100 --- 210 --- 18100 --- --- --- --- --- --- --- 200 1 1 1 6825 --- --- --- --- --- --- --- --- 840 1596 9671 2099 84'4 81 75 5 25 --- 18100 --- 9671 29977(59’4 28035 80 _ _ __. _ _ ____ 5098 29*4 --- ■---■ --- --- --- --- --- •---- 33134 9*4 _ _ 3156 50 --- 29977 59’4 --- --- --- --- --- --- --- --- 1941 79’4 Sibiiu, 21. Augustu 1868. Const. Stezariu, Pentru controlorul capit. in pens. si cassariu alu asoc. trans rom. N. Cristea. Conformu conclusului adusa in siedinti’a II. a adun, gener. a asociatiunei trans., tienuta la Gherl’a in 26. Augustu c. n. punctu XIX., se da prin acdst’a din partea presidiului asociat, absolutoriu dlui capitanu si cassariu alu asociatiunei Const. Stezariu, cu privire la ratiociniulu seu pe anulu 186⁷/₈. Sibiiu, 15. Sept. 1868. Ladislau Basiliu Popu mp., I. V. Rusu, presiedinte. secret. II. alu asoc. trans. 43 — 562 — Acte de ale adunarei generale din 1868. (Fine). Propunerea dlui vicariu Michailu Pavelu. In urm’a consultatei mai multoru membrii ordinari âi a- sociatiunei trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu locuitorii in comitatele Maramuresiu, Satu-mare si Ugocea con- siderandu, ca numerulu membriloru ordinari din comitatele a- tinse cresce din di ce merge, si se imaresce deodata in inte- resulu romaniloru din aceste parti catra asociatiunea transilvana. Considerandu mai departe, ca folosele asociatiunei pre- scrise in §§. 2 si 23 lit. i), sunatorie despre înaintarea litera- turei romane, despre impartirea stipendieloru si premieloru, precum si despre prefigerea tempului si locului adunantiei ge- nerale, suntu de poftitu si intru comitatele sustinse totu in acea mesura, că si in Transilvani’a intru unu modu proportionatu. Subscrisulu din incredintiarea mai multoru membri ordi- nari, isi e libertate de a face urmatdri’a propunere: onorat’a adunare se binevoiesca a adauge catra statutele asociat, unu §. in intielesulu caruia „Activitatea asociatiunei transilvane se estinde si asupra comitat. Maramuresiu, Satu-mare si Ugocea. Gherl’a, 25. Augustu 1868. Michailu Pavelu, vieariulu Maramuresiului. Propuneri pentru adunarea gener. a asociat, trans. rom. tienuta la Gherl’a in 26. Aug. 1868 de catra subinsemnatulu membru alu ep 1. Adunarea generale se decidă in principiu infiintiarea unei tipografii proprie a ei in Sibiiu. Spre scopulu acest’a său se însărcineze pre comitetulu asociatiunei, seu se alăga o co- misiune anume, că pana la adunarea gener. viitorc, seu, dăca s’ar putea, mai curendu, se elaboreze unu proiectil despre mo- dula celu mai inlesnitiosu, prin care s’ar putea realisă acesta decisiune. 2. Adunarea generala se hotaresca edarea pe spesele sale proprie a cartiloru de instrucțiune pentru scolele popularie ro- mane, fara diferintia confesionala (luandu afara cărțile relig.). 3. Se se tiparesca in numeru corespundietoriu de esem- plarie unu catalogu despre tote cărțile bibliotecei asoc. trans,, cum si alu obiectelor» ce compunu museulu asoc., si comit, asoc. se se însărcineze a compune pana la adun. gon. viitdre unu — 563 — proiecta despre modulu, in care membrii asociat, ar putea se folosdsca numit’a biblioteca. Motivarea acestora propuneri subinsemnatulu, ddca se va cere, o va face in siedinti’a de mane. Gherl’a, 25. Aug. 1868. Visărionu Romanu. Discursu tienutu de dn. losifu Popu in adun. gen. din Aug. 1868. Onorata adunare generale! Scopulu asociatiunei ndstre este: „înaintarea literaturei ro- mane si cultur’a poporului romanu. “ Disertatiunea, ce cutesu a o tiend, înaintea on. adun, gen., taie in sfdr’a „culturei popdreloru.“ Miam alesu unu obiectu usioru de pertractatu, dara si usioru de intielesu. Nu astdpte o. ascultatoriu ceva scientificu dela acdsta di- sertatiune; ea este compusa mai multu pentru poporu. Ocupatiunile primitive ale dmeniloru si primele in- ventiuni ale acelor’a, cu unele deductiuni la poporulu romanu, este obiectulu disertatiunei de facia. Materialulu acestei disertatiuni este culesu din presumptiu- nile, ce le au adunatu din deosebitii istorici, despre obiectulu pre-fiptu. Si nici nu se pdte altucum, candu se scrie despre o era, de carea si istoricii cei mai vechi, numai prin traditiuni vorbescu. Câ de cea mai vechia fontana istorica, se servescu scriitorii creștini, de s. biblia. Voiu începe tocm’a cu cea dintaiu parechia de dmeni, carea ne-o pomenesce acdsta carte. Ădamu si Ev’a, cu următorii loru, pucine inventiuni voru fi facutu pana atunci, pana candu se chraneau din abundanti’a frupteloru, ce le intendeau loru fruptudsele si plăcutele tienuturi din acea parte a Asiei, unde vietiuiea; celea mai frumdse frupte cresceau acolo, pentru densii, selbatice. Tdta ocuparea dme- niloru eră, câ se culega fruptele si se le mistuidsca. Inbracamentea loru erâ catu se pdte de simpla, dupace sub clim’a cea calda a Asiei le ajungea simpl’a inbracamente inventata de Adamu, câ celu dintaiu croitoriu, aflandu’si scă- parea, in contra arsîtiei sdrelui, sub umbrele recordse ale ar- boriloru. Multu tempu, pana candu nu s’a inmultitu omenimea, n’a 43* — 564 — trebuita ce cugete omulu la inventiuni pentru nutrire si in- bracare. Primele inventiuni, ce le voru fi facutu dmenii, suntu a- celea d’a se apară in contra animaleloru selbatice, si d’asi le supune poterei sale. Comunicatiunea cu animalele selbatice a datu omului indresnăl’a d’a se apropia de acelea; mintea apoi l’a invetiatu d’a se intrebuintia si de cate unu instrumenta, buna <5ra de o măciucă; elu dă cu cate o măciucă spre a culcă animalulu la pamentu, era lips’a l’a invetiatu de ’si a facutu din pelea aceluia vestmentu. Astfelu aflamu, cumca maciuc’a s’a intrebuintiatu că arma chiaru si in famili’a celoru d’anteiu dmeni, dupace cu maciuc’a a omoritu Cainu pre fratele seu Abelu. Unu esemplu trista acest’a despre aceea, catu de ingraba s’a stricatu natur’a omcnesca. Inmultienduse dmenii, fruptele, ce lea produsu natur’a de sine, nu erau destule, că se’i acopere lipsele; deci au trebuita se cugete ei inșii la midiuldce, prin cari se’si ajute, si in specie la micliuhjce, cari se ajute natur’a in productivitate. — Asia ocurge, că cea dinteiu ocupatiune a dmeniloru, la carea l’a in- dreptatu insusi Ddieu pre omu, candu ’lu scdsa din raiu: I. A g r i c u 11 u r’ a. Natur’a insasi lea aratatu dmeniloru modrulu de a cultivă pamentulu. — Omulu a observata, ca acolo, unde a cadiutu din spice sementia, a crescutu holda si din acest’a s’a formatu spice noue incarcate de sementie; a vediutu, cumca unde eră loculu brasdatu, sementi’a se prindea mai lesne, si cumca na- tur’a ajută crescerea planteloru prin pldia. Omulu a imitata natur’a, a brasdatu pamentulu, a arun- catu sementie in elu, si ce se vedi, holde verdi au resaritu din pamentu, din holda firele de paiu, in verfulu loru cu spice manosc incarcate de greu. O descoperire minunata! Binecu- ventarea acestei descoperiri a fostu atatu de mare, incatu po- pdrele pagane, pline de admiratiune si multiamire, erau de credinti’a, cumca insusi Ddieu a descinsu din ceriu, de a in- vetiatu pe dmeni agricultuv’a. La romani, strămoșii nostrii, nu se rușinau nici cei mai mari beliduci si diplomati, d’a portă cdrnele plugului; ba mar- tora ne este istori’a, ca Cincinatu a fostu dusu dela cdrnele plu- gului la consulatu. Imperatulu Chinei din stravechime, ’si tiene — 565 — de o mare ondre, a portă odata intr’unu anu, in ochii popd- reloru sale, plugulu. Atatu de mare pretiu avea la cei vechi lucrulu, la care indreptase creatoriulu pre cei dintaiu (jmeni. Necadiulu inse a invetiatu pre omu, câ se’si ajute si cu in- strumente. Astfelu elu a vediutu, cumca este fdrte greu, câ se culega cu man’a sementi’a din spice, a fostu mai usioru câ se o scoția prin lovitura, cu o ramura din unu arbore, si eata o inventiune noua in agricultura, inblaciiulu. La unele din popdrele vechi s’au intrebuintiatu si animalele la sfarmatulu spiceloru; in specie la jidovi, ca-ci Moisi a opritu câ se se lege gur’a boului la inblatitu. Inca in tempii cei mai vechi au sdrobitu dmenii grauntiele intre doua petrii. Si pre tempulu lui Moisi se aflau risînitie, pre cari acest’a le consi- deră câ unu instrumenta neincungiurabilu la economi’a casnica, dupace prin lege a opritu opemnorarea acelor’a, ca-ci, asia se dice acolo „acdst’a atat’a ar insemnâ, câ cum ’si ar opemnoră cineva insasi vidti’a sa.“ Maiestri’a, de o intrebuintiâ la macinatu poterea apei, a ventului, in fine si a abdrelui, suntu inventiuni ale tempului mai nou. Morile cu apa se află ici si colea numai pre tempulu lui Isusu Christosu; morile de ventu le cunoscu in Europ’a abia de 790 de ani, dra morile de aburu suntu o inventiune a tem- pului celui mai nou. Agricultur’a ’si a avutu urmările sale binefacatdrie pentru omenime. Prin agricultura si-au castigatu dmenii o locuintia statornica, ca-ci acolo, unde s’au aruncatu sementi’a, erau ne- cesitați câ se aștepte si secerisiulu. Că se aiba si secerisiu, pa- mentulu avd lipsa de cultivare continua, si astfeliu fu omulu necesitată a’si face langa semenaturile sale o colibidra. Acestea de buna sdma la inceputu au fostu si mai simple, decum suntu acele, sub cari ’si afla repausu tieranii nostrii, candu se in- torcu sdr’a incarcati de suddre, fripti de arsîti’a sdrelui si gâr- boviți de lucrulu dilei, dela agrii loru, rescumperati cu sierbi- tutea secularia. Mai multe colibe adunate intr’unu locu, au for- matu celea dintaiu sate, cari prin cultura continua in unele lo- curi s’au straformatu in cetati colosale. Pre Cainu ’lu numesce bibli’a de agricultoriu, si pre elu si de celu dintaiu intemeia- toriu alu unei cetati cu numele Enochu, numita astfelu după numele unui fetioru alu seu. Coadunarea mai multoru dmeni cu locuintiele langa olalta, ia condusu pre densii si la celea dinteiu concepte de dreptu, „despre alu meu si alu teu.“ — 566 — Intru inceputu totu pamentulu a fostu bunu comuna alu dme- niloru. Dupace inse au inceputu dmenii a cultivă fiacare cate o bucata pentru sine, de sine a urmata, cumca acea bucata de pamentu au considerat’o că proprietate eschisiva pentru sine. Conlocuirea mai multoru dmeni de nature deosebite a datu ocasiune la indemnuri Împrumutate si ajutorare in lucru. Intemplarea apoi si lips’a a condusu pre dmeni la una si alta inventiune si a desteptatu in ei aplecarea catra o vidtia so- ciale. Agricultur’a a datu indemnu dmeniloru si spre cultu di- vinu. Tieranulu, care’si sdmena sementi’a, scie bine, cumca pamentulu singuru nu’i pdte aduce frupte, ddca nu’i vine intru ajutoriu ceriulu, cu ploia si cu radiele sdrelui; pre candu vede de alta parte, cumca man’a ceriului prin o furtuna ii nimicesce tdta speranti’a in Ddieu, că in fontan’a tuturora bunatatiloru. Ast’a o afla omulu si astadi, in specie la poporulu nostru ro- manu. Catra Ddieu ’si indrdpta tieranulu romanu cu femei’a si pruncii, rogamentea ferbinte, acolo este speranti’a lui. Do- mnului tuturora aduceau cei vechi, că multiamita de jertfa, fruptele celea mai de frunte. Instrumentele economice au trebuita se fia, pana la intre- buintiarea focului, fdrte simple. Atat’a este constatatu, cumca inca inaintea diluviului au cunoscutii dmenii foculu; bibli’a vor- besce de unu Tubalcain, carele se fia fostu celu dinteiu fauru, unu semnu despre acea, cumca inaintea diluviului s’au prelu- crata metalele. Despre Noe se spune, cumca indata după diluviu a fa- cutu jertfa prin focu. Nu se afla inse nicairea scrisu, cum au venitu dmenii la cunoscinti’a focului. Si despre acdst’a se potu statori numai presumptiuni. Fulgerulu va fi lovita unu ar- bore, acest’a va fi erupta in flăcări, si eata o inventiune noua adusa de intemplare. Mai anteiu se va fi spariatu omulu de acestu fenomenu; curagiulu inse l’a condusu acolo, de s’a inpretenitu cu foculu si la intrcbuintiatu spre scopuri deosebite. Se pdte, cumca la cunosciinti’a focului, pre unele locuri, au venitu dmenii prin alte intemplari, buna dra prin flacar’a ce a dat’o frecarea a loru doua bucăți de lemnu, sdu scîntcije esite din pdtra. La greci a fostu traditiunea, cu/nca Prometeu a luata o facila la mana, s’a aruncata cu ea la ceriu, a aprins’o din sdre si astfelu a adusa flacara cerdsca pre pamentu. Popdrale vechi — 567 — sciau pretiui foculu fdrte, ce se vede de acolo, cumca ii dau o adorare divina. Romanii aveau templu, in carele prin asia numitele Ve- stale consacrau unu focu nestinsu, diu’a si ndptea. Asia ceva aflamu si la perși si la alte popăra. Foculu se va fi intrebuintiatu mai anteiu la gatirea man- cariloru. Popărale de nou descoperite inca se folosescu numai spre acestu scopu de focu. Locuitorii insulei Otohaiti din Au- strali’a sapau in pamentu o gaura, in carea inferbentau prin ajutoriulu focului nesce petrii. Dupace se inferbentau petrile, aruncau carnea pe petrii si asia ’si gateau friptur’a. In Indi’a se intrebuintiă in locu de caldare unu vasu de scdrtia; acest’a se implea cu apa, se aruncă in elu petrii infer- bentate, astfeliu inferbintanduse ap’a, se arunca in aceea carnea si se pregatesce de mancare. Renumitulu caletoriu de mare, portugesulu Magellanu, ca- rele a vietiuitu in seclulu alu 16-lea, a aflatu in un’a din in- sulele Mariane catra amedi dela Chin’a, unu poporu, carele inca nu cunoscea foculu. Facendu elu cu consocii sei unu focu. locuitorii de acolo s’au minunatu si inspaimentatu de acestu monstru, carele mistuiesce lemne; indemnati inse se apropiara atatu de tare, catu luandu’si indresnăl’a au pusu man’a pre omi- nosulu animalu, ăra acest’a frigendu’i cu suflarea sa cea intu- necdsa, s’au inspaimentatu si mai tare de monstrulu celu ne mai vediutu. De celu mai mare folosu s’a aratatu foculu la prelucrarea metaleloru. Suntu tieri, d. e. Spani’a, Brasili’a s. a., in cari in vechime aurulu, argintulu, aram’a si alte metale luceau pre suprafaci’a pamentului, Dar pe tempii acei’a nici nu le sciau dă pretiulu cuvenitu, locuitorii aceloru tienuturi. Din aurulu si argintulu acei’a locuitorii isi taiau cu o pătra cate un’a bucata si o aca- tiau că ornamentu. De aici a remasu de buna săma fierulu, care nu lucesce la ochi, si totuși este celu mai folositoriu dintre metale, multu tempu nefolositu. Intrebuiutiarei fierului are d’a multiami lumea celea mai grandiose inventiuni. In specie agricultur’a a trebuitu se ia cu totulu alta desvoltare, dupace s’au aflatu instrumentele economice de fieru. Ocupa- tiunea celoru dinteiu dmeni inse n’a remasu numai pre langa agricultura, s’au ocupata ei si cu cultur’a viteloru. (Va urma). — 568 — C 1 i 0. Data Ilistoriea Oppiduiu Balâsfalva Comitatns Albae infer. respiclentla In Diplomatario 111. Domini Com. Jos. Kemcny contenta, ex codem Diplomatario . a. 1846 designata. 1271 Balâsfalva Villa Herboldi nominabatur. Cod. Dipl. Tomo I. pag. 47. 1313 „ Terra Blasii. Cod. Dipl. Tomo I. pag. 137. 1317 Martinus et Franciscus Czerânyi de Balâsfalva. C. D. T. I. pag. 165. 1369 Stepbanus Filius Andreae de Balâsfalva. Cod. Dipl. T. II. pag. 264. 1435 Andreas de Balâsfalva. Cod. Dipl. Tomo III. pag. 61. 1454 Georgius et Blasius Cserenyi de Balâsfalva. C. D. T. III. pag. 209. 1475 Stepbanus Cserenyi de Balâsfalva. Cod. Dipl. Tomo III. pag. 408. 1597 Balâsfalva. Registra Arehiv. Tomo II. pag. 337, item pag. 342. 1606 r Albae Inf. Suppl. Cod. Dipl. Tomo IX. pag. 51. 1606 T> Reg. Arch. Tomo II. pag. 343. 1606 Reg. Arch. Tomo IV. pag. 47, 48, 62, 63, 66 bis. 1607 Reg. Arch. Tomo II. pag. 349. 1608 11 Castellum. Cod. Dipl. Tomo VI. pag. 459. 1609 n Castellum. Cod. Dipl. Tomo VI. pag. 483. 1609 n Reg. Arch, Tomo II. pag. 343 et 349. 1610 r Castellum. Cod. Dipl. Tom. VII. pag. 15 et 28. 1610 n Reg. Arch. Tomo II. pag. 349. 1611 n Reg. Arch. Tomo II. pag. 344. 1615 n Castellum. Cod. Dipl. Tomo ATI. pag. 157 et 177. 1615 Reg. Arch. Tomo II. pag. 350 bis. 1617 n Castellum. Cod. Dipl. Tomo VII. pag. 233. 1617 r Reg. Arch. Tomo II. pag. 345. 1619 Cserenyi Wolfgangus de Also-Balâsfalva. Rog. Arch. T. III. p. 361. 1621 Balâsfalv. a Castellum. Cod. Dipl. Tomo VII. p. 302. 1621 Balâsfalva. Reg. Arch. Tomo H. pag. 345. 1630 Cod. Dipl. Tomo VII. pag. 471, 484, 491, 495, 499. 1630 T) Reg. Arch. Tomo II. pag. 350 bis. 1631 n Castellum. Cod. D. T. VII. p. 165, item p. 557 et 558. 1633 n Castram. Cod. Dipl. Tomo VIII. pag. 61. 1637 T) Castram. Cod. Dipl. Tomo VIII. pag. 152. 1637 n Reg. Arch. Tomo II. pag. 350. 1638 Reg. Arch. Tomo II. eag. 345. 1643 n Castram. Cod. Dipl. Tomo VIII. pag. 262. 1646 n Castram. Cod. Dipl Tomo VIII. pag. 279. 1647 r Suppl. Cod. Dipl. Tomo X. pag. 149. 1648 n Reg. Arch. Tomo II. pag. 346. 1649 n Reg. Arch. Tomo II. pag. 354. 1650 r> Suppl. Cod. Dipl. Tomo X. pag. 195. 1657 n Suppl. Cod. Dipl. Tomo X. pag. 238. 1657 Cserenyi Susana Reg. Arch. Tomo III. pag. 337. 1659 Balâsfalva. Reg- Arcl‘- Tomo L pag. 195- 1659 Reg. Arch. Tomo II. pag. 346. 1664 Reg. Arch. Tomo II. pag. 346. 1666 Reg. Arch. Tomo II. pag. 330. 1668 Reg. Arch. Tomo II. pag. 348 bis., item pag. 354. 569 — 1670 1674 1675 1676 1676 1681 1684 1684 1689 1697 1704 1707 Balâsfalva. Reg. Arch. Tomo II. peg. 351. ₙ Reg. Arch. Tomo II. pag. 353. ₙ Reg- Arch. Tomo II. pag. 352 bis. B Reg. Arch. Tomo II. pag. 353 bis. ᵣ Castram. Cod. Dipl. Tomo XI. pag. 279. „ Reg. Arch. Tomo II. pag. 354 bis. B Castram. Cod. Dipl. Tomo X. pag. 68. ₙ Reg. Arch. Tomo II. pag. 137, item pag. 355. „ Reg. Arch. Tomo II. pag. 335. B Reg- Arch. Tomo II. pag. 267. „ Cod. Dipl. Tomo XII. pag. 61 et 62. „ Reg. Arch. Tomo II. pag. 140. (Va urma.) •, CONSTANTINII BRANCOVANU. Drama in cinci acte. (Continuare si intrecurmare). Moens. Amorala prin gelosia mdrc. Oh! gelosi’a face amorala ua viilvdre Ce arde, ce ucide, amorulu aici josu! Dar’ se n’ai nici ua tdma, o sufletu multu frumosu, Ca-ci te iubescu! Femeia in frumuseți alesa, lubescu eu pre femeia, 6r’ nu pre ’mperatdsa. Feme’a me rapesce prin frumuseți ceresci; Scii tu catu de frumdsa si catu de dulce esci? Asia precumu la sdre in diu’a caldurosa, Campi’a se areta, sub pldia scînteiosa; De radie-abia vediute, asia si viati’a mea S’a invelitu de radie, din strălucirea ta! Caterin’a. Vosbesce-mi tu totu astu-felu; vorbirea-ti mc rapesce, Ce Dieu insufla tie, ce buz’a ta rostesce? Moens. Tu! inse spune mie, atatu ferbinte-amoru Va trece elu câ tdte, ce josu in lume moru? Eu insu-mi, cate-ua-data, simtiu gelosia cruda, Ca-mi treera rărunchii cu flacare, cu truda. C aterin’a Tu esci gelosu? îmi place se sciu ca ast-felu esci, Acdst’a dovedesce mesur’a catu iubesci. — 570 — Si cine cste-acela, ce temerile tale Illu făcu obiectu ferice alu ganduriloru mele? Moens. Eu n'amu uritu pre nimeni. Pre Mencicof urescu! Caterin’a Moens! ce dici? d6r’ afla, ca eu nu ilu iubescu! Acesta curtenire, ce crede ca-mi arata E unu midiulocu, prin care unu locu langa tronu cata; Nu ’n anima-mi, câ tine! elu este-unu sufletu micu; lubesce-imperati’a; feme’a nu-i nimicul Feme’a nu-lu iubesce, feme’a este-a ta. Se parguescu pre budîe-i spre a te imbeta, Ai ambrosiei struguri sub tinera suflare, Ce respandesce-amorulu, cerdsca desfătare Acolo este loculu, ce tie pestrezu eu, Loeasiu de voluptate si demnu d’unu Dumnedieu. Moens. Desfatatdre vorbe, ce anim’a-mi rapesce! In tine câ in sdre, candu ochii mei privesce, Se ’neca de lumina, d’ale frumuseții radia, Si altu nimicu in lume nu potu câ se mai vâdia. Caterin’a. lubesci tu a mea mana? Moens. Candu tu o tini pre frunte. Ai dice ghiocelulu in rou’a de pre munte. Caterin’a. lubesci tu a mea gura? Moens. Unu tradafiru frumosu, Ce crâpa si revărsa anteiulu seu mirosu. Caterin’a. lubesci a mea cositia? — 571 — Moens. Scîntei stralucitâre, De geru ce’n aeru drn’a plutescu, tremuratdre. Caterin’a. Cu astu-felu de cuvinte, Moens, m’ai fermecatu; Prin astu-felu de cuvinte tu ddr’ le-ai merita. Suntu ale tale tdte! Moens. Oh! inca nu! si eata De ce de induoiela alu meu sufletu se’mbata!. . . Caterin’a. Astdpta. Celu ce scie in lume a aștepta, Afla-va resplatirea deplina! Iti voiu da Ce-ai meritatu cu pretiulu de cruda sufferintia, Moens, atunci candu mie vei dovedi credintia. Moens. Ce trebue a face? câ eu se-ti dovedescu? Frumdsa-Imperatesa, catu pociu se te iubescu? Vrei vidtia-mi se dau tie? pre cine vrei tu 6re, Câ se omeni? îmi spune, o dragalasia flore? Tu ce rapesci pre cale ai vietiei calatori Câ stelele din ceriuri. Caterin’a. Voiu astadi se omori Rival’a mea, si-amorulu cu degete de crinu Iti va deschide tie intrare-n alu meu sinu. Chiaru in acdsta ndpte! acest’a dovedesce. Amorulu cere jertfa. Ddr’ Petru-aici sosesce. (Imperatulu Petru intra). (Cei dinainte) Petru. Rusi’a se domndsca pre lume un’a data! E cugetarea mare, ce sufletu’mi imbata. Rusi’a e menita de insusi Dumnedieu, Pre lume se domnesca! Riu micu o găsim eu. Riu mare-o lasu; si altii voru face-o fericita; Voru face-o mare-intinsa. Rusi’a e menita — 572 — Se luce că unu sdro pre mandrulu resaritu, A-invietiui Europ’a ce timpii au saracitu. Alle ei mandre valuri se voru versa pre lume, Voru sparge ori-ce stăvili, ce slabii Regi voru pune. La Indii ea va merge, Bizantiulu va răpi. Pre turci si perși prin lupte, va face a slabi. Se intre ’n golfulu Persicu, comerciulu prin Siri’a Se faca se renasca! Se trcca in Indi’a! Pre turcii din Europ’a d’aici a-i departă Creștinii din Turci’a, se-i traga ’n partea sa. Acest’a este planulu, si voiu se-lu punu pre cale De implinire astadi! Caterin’a. Da, gândurile tale Suntu mari că universulu si se voru împlini; D6r’ candu aici in viitia noi D6mne, nu vomu fi. Aceea, ce pre mine me imple de-intristare, E amintirea luptei din Prutu. Voiu resbunare! Asupra celoru omeni, ce-acolo ne-au tradatu. Voiu mortea loru! o D6mne! o ceru neaperatu! Astu tradatoriu e Domnulu din ti6r’a Romandsca. Va perde-a lui domnia; n’asi vrea nici se traesca! Elu ne-a promisu merinde in lupt’a dela Prutu; Pre ale lui cuvinte, bataia-amu inceputu. Nu s’a tinutu de vorba. Oștirea flamandîta, Nu de pagani, de fdme, acolo fu sdrobita. Sdrobăsca-se si vieti’a acelui tradatoriu. Cum s’a sdrobitu armat’a. Iubite Domnitoriu! Petru. Unu omu este-ua insecta. Se fia, se nu fia, Nu face nici ua umbra pre marea mea Rusia. Vulturulu nu sfarama ua frundia ce-a lovitu In aripa-i, ua frundia ce ventulu a smîncitu; Nici leulu nu se’ntorna din cale si nu strica Sub pasu-i ua plapanda fiintia, ua furnica. Caterin’a. Astu omu lovi Rusi’a prin crud’a lui tradare, In sufletu; a lui morte e santa resbunare. Der’ se-lu omdre Turcii, acesta asi dori. Si Turcii-lu voru uccide, ori candu tu vei voi. — 573 — Petru, Se mai gandunu. Ua alta idea me muncesce. Caterin’a (la ua parte). Voiu face eu aeeea, ce elu nu indrasnesce. Voiu resbuna Rusi’a si umilinti’a mea La Turci. Vedeți sumu drepta câ cerulu. Nu sumu rea. (tare). Resbelulu intre Porta cu republic’a mare, Cumu merge? Petru, In acâst’a ai tu vr’ua cugetare? Caterin’a, Nu sumu eu de părere, el Domne, se declari Resboiulu asta-data trufasiloru barbari. De si ei suntu in lupta cu vechi’a Veneția, Der’ timpulu cu priintia nu mi se pare mie. Petru. Pre a Rusiei frunte batai’a dela Prutu, Bataia neferice ce Rusii au perdutu, Se’ngana cu marirea că nuorulu cu seninulu. Ce e mai reu, e inca, ca-ci a facutu crestinulu Se păra-a sa credintia d’acum in sceptrulu meu. Caterin’a. Acăsta batalia faci unu mare reu. Ea cere resbunare; dâr’ timpulu nu priesce: Finantiale suntu slabe; armata ne lipsesce. Astepti, totu ai in lume. (Către Moens). Ei bine, ce-ai ganditu? Moens (către Caterin’a). Vei fi der’ multiamita. Caterin’a. Vei fi dăr’ fericitu. Moens. Me ducu se-i radicu viăti’a! Ei câ se pociu a place Si-a ’mperatf cu dinsa, uccigatoriu m’oiu face.*) *) Crediendu ca cu scenele cale publicaramu din acdsta drama istorica si naționala a dlui Bolintindnu, o amu recomendatu de ajunsu nu numai amaloriloru de arta, ci pu- blicului inlregu, o precurmamu aici. Red. — 574 — i Dela Redactiune. Onorabilulu comitetu alu asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului roma,nu binevoi a incunoscintia pe acestaredactiune prin intimatudin6.Nov. Nr. 287/1868, cumca cu respectu la partea technica a publicarei acestei foi, luan- duse in consideratiune si raportulu din 25. Inniu alu redactiu- nei, s’a decisu, că fdi’a asociatiunei dela 1. lanuariu 1869 in- ainte se se publice in formatu 4°, ăra nu in 8°, precumu ese in anulu acest’a, se se procure si charthia de calitate si mai buna si anume Nr. 6 de 13 punți. Totuodata se aduce la cu- noscintia, cumca on. comitetu considerandu, ca se apropie finea anului curente, cu carele espira totuodata si terminulu abona- menteloru la fdi’a asociatiunei, in siedinti’a sa din 3. Nov. a. c. a decisu a se adresa din nou catra on. publicu romanu cu a- pelulu seu, carele se va si publica in aedsta foia. Acestea pre’nsciintiate in cea mai deplina armonia, care a domnitu si pana acumu, va domni de siguru si de aci nainte intre on. comitetu că organu ecsecutivu alu asociatiunei si intre redactiune, acest’a din partea sa inca se simte indatorata a pre- veni pe on. publicu si mai deaprdpe pre ddnii membrii ai a- sociatiunei, cumca după esirea susu atinsului apelu, va veni si ea spre a justifica in publicu metodulu, pe carele a fostu ne- cesitatu a’lu urma in decursnlu anului la redactarea acestei foi, precumu si pe acela, ce’lu va urma in viitoriu, pre catu timpu va conduce publicarea aceleia. Cu respectu la dorinti’a ace- lora domni, carii ceru, că aedsta fdia se coprinda mai multi articol! populari, si din contra, se nu coprinda de aceia, carii se vedu de ecs. in Archivulu pentru filologia si istoria,*) vomu. aduce catu mai curendu la desbatere meritoria terminulu popularii),“ pentruca se cundscemu cu totii, care in ce intie- lesu ilu luamu si ce definitiune ii dama. Epitetulu „po- pulariu“ este forte relativu; de aceea este absolutu necesariu, că in stadiulu culturei si alu luminiloru, in carele ne aflamu noi toti romanii de tdte clasele si conditiunile, se cundscemu curata si luminata: 1) care scrieri se potu numi la noi popu- larie si 2) care si catu de mare pdte fi publiculu nostru ro- manescu doritoriu si cumparatoriu de scrieri popularie? . . . *) A se ved6 „Transilvani’»¹* Nr. 22 pag. 525, cum si „Federa- tiunea.¹¹ Bibliografia. ¹ ATLANTE GEOGRAFICII după L. BONNEFONT, profesorii la lyceulu Bonaparte, membru ulu socie- tatiei geografice din Parisu etc. adaptatu pentru scdlele romane DIN ORDINEA MĂRIEI SALE CAROLU I., Domnulu romaniloru si adausu de A. Tr. LaiiriaiUl, deeanu alu facultatiei de litere din Bucuresci. 1868. Parisu. Lannee, Bucuresci. Socecu, editorii geografii, librarii! ol 11 curtiei, Rue dela Paix Nr. 8. strad’a Mogosidia Nr. 7. Desemnata de A. Vuillemain. Sapatu in petra de Erhard r Duguay-Trouin. Iniprimari’a Monrocq. Paris. Acestu atlante, celu dinteiu, carele s’a publicata in limb’a ndstra, e compusu din 20 carte si anume: 1) Cosmografia si Planiglobu. 2) Planisferiu. 3) Europ’a. 4) Asi’a. 5) Afric’a. 6) Americ’a boreale. 7) Americ’a australe. 8) Oceani’a. 9) Da- ci’a moderna. 10) Daci’a antiqua. 11) Insulele Britanice. 12) Scan- dinavi’a. 13) Franci’a. 14) Elveti’a. 15) Prusi’a si Grermani’a septemtrionale. 16) Austri’a si Grermani’a meridionale. 17) Rusi’a europdna. 18) Ispani’a si Portugali’a. 19) Itali’a. 20) Europ’a orientale. Cifrele deasupr’a numeloru muntiloru arata inaltimea loru in metrii. Cifrele deasupr’a cetatiloru arata vreunu faptu istoricu. Acestu atlante romanescu s’a tiparitu in 5000 ecsemplaria. M. Sa Domnitoriulu, cu ale cărui spese s’a intocmitu si tipa- ritu acestu opu, de carele romanii nu mai potea se remana lipsiti nici pe un’a di, a binevoitu a dărui că la trei mii ecsem- plaiia pe la tdte scdlele mari si mici, cumu si pe la alte in- stitute de cultura si membriloru societatiei academice. Pretiulu de bolta este 1 galbinu. Cu singura esceptiune de cateva erori tipografice, care din lips’a unui corectoriu romanescu cu ochi ageri nu s’au potutu incungiura, atlantele oferesce nu numai tinerimei, ci si profesoriloru de specialitate avantagele tdte, cate se potu a- stepta dela unu opu geograficu de volumele acestuia. Se intielege ca si acdsta editiune, că mai totu ce ese din man’a francdsca, este eleganta; dra in frunte are portre- tulu Domnitoriului, care inca e nimeritu bine. — 576 — Pentru dictionariulu magiaru-romancscu, la carele se deschisese prenumeratiune in Nrii 7 si 9 ai acestei foi cu 3 fr. 20 cr. legatu usioru si cu 3 fr. 70 cr. legatu tie- penu, facemu cunoscuta domniloru, carii ne intrebara prin epi- stole, cumca 22 cole 8° suntu gat’a si ca tipografii s’au inda- toratu din nou a’lu da gat’a nesmintita pe terminulu prefiptu in contracta, adica in primăvară viitdria. Asia rugamu pe on. publicu si pe dd. librari, câ se binevoiesca a mai fi cu ceva așteptare. Intr’ aceea abonamente se mai primescu la subscrisulu totu cu pretiurile pre’nsciintiate. Aceloru domni, carii ne ceru dictionariulu in fascidre, le respundemu, ca la asia ceva nu ne obligaramu nici odata, pen- truca este in interesulu domniloru cumpărători, câ tocma unu dictionariu (de 38—40 cole tipărite) se’lu aiba dintr’odata in- tregu, era nu in bucatiele supuse adesea perderei celei mai neplăcute. Indata ce cartea intrega va esf de sub tipariu, se va trimite ddloru abonati cu tdta acurateti’a. Cu dictionariu romanu-magiaru inca nu ne amu angageatu catra nimeni, pentrucă trebueamu se finimu mai anteiu cu acesta si se vedemu, cumu va fi primita in publicu. G. Baritiu. Publicarea baniloru incursi la fondulu asoc. dela siedinti’a comitet, din 6. Oct. c. n. a. c. pana la siedinti’a aceluia din 3. Nocmbre c. n. a. c. 1) Dela dn. directoriu de fabrica si secret. I. alu asociat. Georgiu Baritiu s’au primita câ tacsa de m. ord. pre anii asoc. 186⁸/₉ si 18⁶⁹/₇₀, 10 fr. 2) Dela dn. par. in Resinari loanu Drocu tacs’a de m. ord. pre a. 186 % si pentru diploma, 6 fr. 3) Venitu curata dela o petrecere arangiata din partea comit, de primire din Gherl’a, cu ocasiunea adunarei gen., spre În- mulțirea fondului asoc., s’au primita 200 fr. 4) Dela dn. vice- comite in Zarandu dr. losifu Hodosiu s’a primita câ tacs’a de m. ord. pre anii 186⁸/₉ si 18⁶⁹/₇₀, 10 fr. 5) Dela dn. protop. loanu Tieranu tacs’a de m. ord. pre 186%, 5 fr. Sum’a to- tala 231 fr. Sibiiu, 3. Noembre c. n. 1868. Dela secretariatulu asoc. trans. La list’a publicarei baniloru in Nr. 20 pag. 477 si 479 s’au mai stra- ’ ’ curatu următorii erori de tipariu. Pag. 477 p. 14 Ercava in locu de „Er- kâv.-isp. 36 Lechnitia in locu de „Lecbintia;“ p. 49 Sil. Giorgiu in locu de „San-Giorgiu.“ Pag. 479 p. 28 Omanu in locu de „Ormanu;“ p. 43 Pantiecliu in locu de „Panticelu ;'¹ p. 45 Bedeanu in locu de „Becleanu.“ Editoriu si provedietorlu: Comitetulu. — Redactorii! seeretariuhi I. alu asociatinnei. — Tipografl’a Rfimer & Kamner.