TRANSILVANIA. F<5i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. 6 Acdsta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- | tiunei, dra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. ¹ s Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abondza la . u Comitetulu asociatiunei in Sibiiu sdu prin posta sdu prin dd. colectori. 0 Nr. 22. Brasiovu 1. Noembre 1868. Amilii L Ad Nr. -233. 1868. Protocolulu adunarei generale (VIII) a asociatiunei transilvane pen- tru cultur’a si literatur’a poporului romanu. tienuta in Gherl’a la ²⁵/₁₃ si ²⁶/ᵢ₄ Augustu 1868 sub condu- cerea ordinaria a d-lui presiedinte Va sil iu Lad. Popu. SIEDINTI’A II. ¹ tienuta la ²⁶/, ₄ Augustu 1868. (Continuare). XVIII. Fiindu la ordinea dilei priimirea si desbaterea ra- portelorn cornisiuniloru delegate in siedinti’a L, dn. presiedinte da locu comisiunei de 3, insarcinate cu incassarea tacseloru dela membrii cei vechi, si inscrierea membriloru noui. Dn. loanu Popu Maieru că referente cetesce numele si ofertele mem- briloru vechi, carii au solvitu restantiele de pre anii trecuti in suma de 221 fr. v. a. Asemenea si numele si ofertele mem- briloru intrati de nou in asociatiune in suma de 1280 fr. 50 cr., care sume prin adunare se strapunu dlui cassariu alu asocia- tiunei. Totu deodata dn. referente aduce la cunoscinti’a adu- narei, cumca numerulu membriloru fundatori ai asociatiunei s’au inmultitu cu trei barbati distinși, anume dn. Simeonu Ba- lomiri, dn. Alecsandru Bohetielu, capitanu supremu, si dn. dr. loanu Vancea, episcopulu de Gherla, si că membrii ordinari nou intrati in asociatiune sunt 50, carii priminduse de adu- nare cu espresiunea cea mai viia a bucuriei, dn. presiedinte le doresce se remana membrii ai asociatiunei catu mai multu tempu, si insarcineza comitetulu se le trimită diplomele de membrii ai asociatiunei. — 522 — Dn. Georgiu Moldovanu, vicerectore se plânge, ca cu t<5te ca inca in anulu trecutu s’a facutu membru alu asociatiunei, pana acum’a inca n’a capatatu diplom’a de membru. Dn. loanu V. Rusu secret. II. respunde, ca diplomele tu- turora membriloru intrati cu ocasiunea adunarei dela Clusiu, s’au espedatu la respectivii colectori, si ddca antevorbitoriulu nu a capatatu diplom’a sa, a trebuita se faca reclamare. XIX. Dn. adv. dr. lacobu Brendusianu, referentele comi- siunei esmise pentru cercetarea socoteleloru duse dela adunarea generala a VIL din Clusiu pana la adunarea presenta, ce- tesce raportul u acestei comisiuni aici alaturatu sub L, din care se vede 1), ca pe langa tdta acurateti’a, totuși s’a aflatu incorectitate intr’aceea, ca pana candu in subpunctulu 10 din punctulu XXVIII, alu adunarei din Clusiu pentru rubric’a spe- seloru neprevediute s’a preliminatu un’a suma numai de 60 fr. v. a., sub acdsta rubrica s’a spesitu cu totulu 64 fr. 44 cr. v. a., prin urmare cu 4 fr. 44 cr. mai multu. Inse la deslucirea data de cassariu, adunarea trece peste acdsta pusetiune, că acei 4 fr. 44 cr. se se inducă in rațiunile anului viitoriu. 2) Ca dupace in subpunctulu 3 alu punctului XXVIII, alu adunarei din Clusiu pentru spesele de cancelaria numai 160 fr. v. a. s’au preliminatu, din carii după aratarea ecsacta a secretariului s’au spesitu 152 fr. 12 cr., si după ce conformu conclusului comitetului din 19. Aug. 1868 § 93 secretariului II. si cas- sariului că deregatoriloru permanenti ai asociatiunei li s’a apla- cidatu spese de calatoria pana in Gherl’a si inderaptu 82 fr. 20 cr., comisiunea acdst’a este de părere, că pentru venitoriu spesele cancelariei se se prelimineze cu 300 fr. v. a. Dn. Petra Nemesiu se r<5ga, că acdsta propunere a comi- siunei se se dea comisiunei bugetarie spre opininne, dra dlui casariu pentru diliginti’a-i neobosita si esactitatea laudabila in ducerea ratiuniloru asociatiunei, se i se rostdsca multiamit’a publica a adunarei acesteia. Partea anteia a propunerei dlui P. Nemesiu priminduse, incatu pentru partea a dou’a, adunarea intrdga cu „se traidsca" sgomotdsa arata recunoscinti’a sa pen- tru ostenelele dlui cassariu. Era dn. capitanu Stezariu, cassa- riulu asociatiunei mândru de încrederea adunarei, multiamesce pentru recunoscinti’a. XX. Duna aceste dn. presiedinte pre vr’o cateva minute intrerumpe siedinti’a cu scopu de a se intielege asupr’a pro- punerei membriloru, din carii va sta comisiunea de 5, insar- — 523 cinat» cu elucrarea proiectului in privinti’a propuneriloru dlui Lad. Vajda. Reasumenduse siedinti’a, dn. presiedinte propune adunarei pre următorii dd. de membrii ordinari ai comisiunei de 5: pro- topopu Pamfilie, secretariulu Porutiu, judele sing. losifu ,Popu, advocatulu Alesie Popu, concipistulu Petru Nemesiu. Era de membrii substituți pre dd. asesoru Popu Leonte si proprieta- riulu Lazaru Baldi, carii se si primescu prin adunare. XXL Dn. presiedinte pune la ordinea dilei raportulu co- misiunei, însărcinate cu preliminarea bugetului pe anulu vii- toriu. Dn. prof. Moldovanu că referente cetesce raportulu ace- stei comisiuni alaturatu aci sub M. Premite insa, ca dupace in proiectulu de bugetu pro 186% pusu de catra comitetu pe mes’a adunarei, sum’a disponibila e calculata după impre giurari intemplatdrie, punenduse in frunte % din banii gat’a, fara de cautare ce feliu de bani suntu acei’a, si venitulu ase- mnatiuniloru ipotecarie luanduse un’a data si diumatate, comi- siunea bugetaria partea acest’a din proiectulu comitetului nu o a potutu lua de basa pentru lucrarea bugetului, ci a facutu proiectulu seu avendu in vedere acoperirea speseloru neincun- giurate ale asociatiunei. Era intru preliminarea speseloru comisiunea a luatu de basa si urmatu intru tdte proiectulu comitetului. Motivandu apoi pusetiunea 1) despre remuneratiunea secretariului IL, se ivesce întrebarea, cetcscase ore mai nainte raportulu intregu, sdu se se desbata indata fiacare pusetiune? ' Dn. lustinu Popufiu observandu, ca pusetiunile potu fi in legătură laolalta, se r<5ga, că mai nainte se se cetdsca rapor- tulu intregu si numai după aceea se se iea inainte pusetiunile un’a după alt’a la desbatere. Ceea ce si priminduse, dn. refe- rente cetesce raportulu intregu. După aceea reluanduse desbaterea pusetiuniloru din punctu in punctu, 1) Adunarea considerandu starea cea apasatdria a asocia- tiunei, pentru astadata votdza numai acei 200 fr. v. a., proie- ctati de comisiunea bugetaria in remuneratiunea secretariului II., recunoscundu insa ca s’au imnultitu afacerile acestui derega- toriu alu asociatiunei, pentru ostenelele lui ’i aduce cu aceste multiamit’a publica. 2) Se primesce mai incolo onorariulu unui juristu aple- catu câ scriitoriu in cancelari’a asociatiunei cu 100 fr. 3) Incatu pentru spesele cancelariei împreuna cu spesele •10* — 524 — de caletoria a secret. II. si a cassariului (vedi p. XIX p. 2), dn. presiedinte propune se se prelimineze 300 fr. Dn. referente profesoru Moldovanu observăza, ca spesele călătoriei nu se potu sci inainte. Dn. canonica Ștefana Biltiu din punctulu de vedere ca este de doritu, că adunarea asocia- tiunei se se tiena si in părțile cele mai depărtate, ăra oficialii amintiti pe spesele loru nu potu se calatorăsca, se răga se se prelimineze si spesele de caletoria. Dn. presiedinte propune, ca dupace nu se pdte sci cata suma se se incuviintieze spre scopulu acest’a, dre n’aru fi mai bine, că se se prelimineze spesele numai pentru cancelaria, ăra oficialii amintiti se capete postliminio reintdrcerea spese- loru făcute cu ocasiunea caletoriei loru? La ce observandu se- cretariulu II. Rusu, ca oficialii se potu afla in atare lipsa de bani, catu se nu păta intreprinde caletori’a, fara a primi bani dela asoc., s’a decisa, că pentru spesele cancelariei se se defiga 200 fr., dra in privinti’a speseloru de caletoria se imputerni-. cesce comitetulu, că se dea anticipatiune oficialiloru amintiti in spese de caletoria. 4) Se primescu mai incolo doue stipendii de cate 100 fr. pentru ascultători de jure afara de patria, 200 fr. 5) Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de jure in pa- tria, 80 fr. 6) Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de politech- nica cu 300 fr. 7) Doue stipendia pentru ascultători de filosofia si pro- fesori de gimnasiu de cate 300 fr., 600 fr. 8) Doue stipendia de cate 330 pentru agronomistî, 660 fr. 9) Doue stipendia de cate 50 pentru gimnasiasti, 100 fr. 10) Doue stipendia de cate 50 fi’, pentru studenti la scăle reali, 100 fr. 11) Ajutoriu pentru unu sodalu, care voiesce a se face maestru, 50 fr. si pentru doui invatiecei de maestria, carii au de a se face sodali, cate 25 fr., sum’a 100 fr. 12) Doue premia de cate 25 fr. pentru aceia, carii pana la adunarea generala procsima voru dovedi, ca au prasitu celu pucinu 200 altoi prinși. La propunerea insa a dlui asesoru Alecsandru Nemesiu, adunarea poftesce, că cei ce voru con- curge la aceste premia, se arate adeverintia din partea paro- chului localu si a protopopului respectivu despre prăsirea cu succesu a aceloru altoi. Si dec’a protopopulu respectivu din intemplare n’ar fi membru alu asociatiunei, atunci se arate — 525 — adeverind’a afara din partea parochului locala, si dela proto- populu celu mai de aprdpe, care este membru alu asociatiu- nei. Sum’a 50 fr. 13) Pentru spese estraordinarie, computandu aci si pluse- rogatulu de 4 fr. 44 cr. din anulu trecutu (vedi mai susu p. XIX), precumu si pentru bibliotec’a asociatiunei, se primescu 100 fr. 14) Ce se tiene de remuneratiunea secretariului I. alu aso- ciatiunei pentru redactiunea fdiei „ Transilvani’a,u adunarea prii- mindu propunerea comisiunei bugetarie, asemndza dlui Georgiu Baritiu un’a remuneratiune de 400 fr. Sciendu insa adunarea, ca acdsta remuneratiune nu este potrivita fatigieloru puse de dlu redactoriu, dra venitele asociatiunei pentru presentu nu idrta asemnarea unei sume mai cuvenite: adunarea rostesce cu acestea recunoscienti’a sa cea mai ferbente dlui secretariu I. pentru ostenelele puse in interesulu binelui asociatiunei. In legătură cu acdst’a, comisiunea bugetaria pentru pro- sperarea fdiei „Transilvani’a" face cateva propuneri, care au datu ansa la o desbatere mai indelungata. Anume a), că adunarea se comende comitetului asociatiu- nei ingrigire deschilinita pentru desvoltarea, înaintarea si la- tirea fdiei „Transilvani’a/' La acest’a propunere dn. vicepresiedinte loanu Hannia dîce, ca comitetulu in interesulu desvoltarei si latirei fdiei ace- steia tdte le a facutu cate numai a pututu. Dn. protopopu Alimpiu Barboloviciu, că se se pdta lati fdi’a „Transilvani’a" e de părere, se se compună aceea intr’o limba mai popularia si se nu se publice in dens’a protocdlele adunariloru si ale comitetului asociatiunei, ci alte lucrări folo- sitdrie poporului. Dn. presiedinte provocandu la § 33 alu statuteloru asocia- tiunei, reflecta pe dn. antevorbitoriulu, ca fdi’a acdst’a este de- stinata pentru publicarea afaceriloru asociatiunei, si pre langa latirea culturei poporului, este menita a inaintă si literatur’a romana; apoi este de insemnatu si atata, ca pana acumu si । pentru aceea nu s’a pututu tipări lucrări folositdrie poporului, pentruca afara de dn. redactoriu nime, sdu fdrte pucini altii au conlucratu la fdi’a acdst’a. Dn. prof. Moldovanu desfasiurandu scopulu comisiunei cu acest’a propunere, dice, ca recomandandu comisiunea ingrigirei comitetului desvoltarea, înaintarea si latirea fdiei „Transilvani’a," de parte a fostu de cugetulu de a învinui comitetulu, ca ddra — 526 — pana acum’a n’ar fi facutu catu a potutu in interesulu fdiei ca-ci sunt cunoscute siedintiele comitetului tienute in objectulu acest’a, precumu si nesuinti’a pusa spre inflorirea fdiei; comi- siunea din contra a vrutn numai a indemna comitetulu, că si pre venitoriu se urmeze in zelulu doveditu facia cu fdi’a aso- ciatiunei. Dn. presiedinte observa, ca adaoganduse la propunerea comisiunei cuventielele: „si de aici înainte,¹¹ aceea s’ar potd primi. Adunarea primesce propunerea comisiunei, modificanduo astufeliu: Adunarea comenda onoratului comitetu alu asocia- tiunei deschilinit’a ingrigire si de aici inainte pentru desvol- tarea, înaintarea si latirea fdiei „Transilvani’a/¹ — Acdst’a preste totu, dr b) in deosebi comisîunea propune, că la casu candu venitele fdiei nu aru fi de ajunsu pentru acoperirea spe- seloru cu tipariulu s. a., foi’a acdst’a se se subvenționeze din bugetulu asociatiunei. Ceea ce fara contradicere se si primesce de adunare. In urma c) comisiunea propune, că adunarea se comende comitetului interpretarea puncteloru b) si c) din § 32 alu sta- tuleloru intru acelu modu, catu libertatea redactoriului, carele după § 16 este seeretariulu I., se nu se restringa, lasandu censurarea articliloru, ce au se intre in fdia, in voi’a redacto- riului. Dn. vicepresiedinte loanu Hannia cu ocasiunea acestei propuneri aduce la cunoscinti’a adunarei, ca nu comitetulu aso- ciatiunei, ci insusi seeretariulu I. că redactoriulu „Transilvaniei,¹¹ candu a primitu sarcin’a acdst’a, a pusu conditiunea, că comi- tetulu se censureze mai nainte toti articlii, si acei’a numai după aceea se vddia lumin’a in fdi’a asociatiunei, luanduse afara ar- ticlii esiti din condeiulu domniei sale. Si cu tdte ca comite- tnlu recnndsce de datorinti’a sa a censura articlii trimiși la fdi’a asociatiunei, că nu cumva prin articlii necorespundietori scopului, se se compromită asociatiunea: totuși a aflatu de bine a eoncrede lucrulu acest’a d-lui Georgiu Baritiu, si aci in faci’a adunarei se rdga comitetulu, că pe langa mulțimea agendeloru sale, se nu fia ingreunatu si cu censurarea articli- loru trainitiendi la fdia, ci adunarea se concrddia lucrulu acest’a dlui redactoriu Georgiu Baritiu. •— Dn. prof. Moldovanu fiindu indestulatu cu deslucirea data de dn. vicepresiedinte si standu aceea, ca insusi redactoriulu a vrutu se se censureze articlii tri- miși la fdi’a „Transilvani’a.,¹¹ in numele comisiunei retrage a- eest’a a trei’a propunere. — 527 — Dn. Visarionu Romanu doresce, că pe langa tdte ca co- misiunea bugetaria ’si retrage acest’a a sa propunere, totuși: dupace e lucru cunoscutu, ca multi pentru aceea n’au trimisu articlii la fdi’a „Transilvani’a,“ pentrucă au. sciutu ca se voru censura de comitetu, dreptu aceea se se esplice § 16 si punc- tele b) si c) din § 32 alu statuteloru camu intr’acestu intielesu: secretariulu I. alu asociatiunei este redactoriulu fdiei asocia- tiunei, pe venitoriu toti articlii pentru acea fdia se trimetu dea- dreptulu la densulu. Redactoriulu inse este datoriu, că articlii a- cei’a, carii densulu ’i va afla ca sunt supusi censurei, se’i tri- mită la comitetu pentru censurare. Asemenea va trimite co- mitetului articlii aceia, ai caroru auctori aru pofti apriatu, că articlii loru pentru vddia mai mare, se se censureze prin co- mitetulu asociatiunei. Dn. losifu Popu jude sing. nu afla nici un’a contradicere intre §§ 16 si 32 din statute, ca-ci in § 16 se dau secret. I. tdte drepturile legate de redactiunea fdiei periodice a asociat., dra iu punctele b) si c) din § 32 se dau comitetului tdte dre- pturile legate de editiunea fdiei. Dn. secret. II. I. V. Rusu nu pdte părtini propunerea dn. V. Romanu, pentrucă §§ii din ce- stiune suntu destulu de chiari, si nu voiesce se se faca vreo modificatiune in densii. Dn. los. Vulcanu dice, ca referentele comisiunei bugetarie, cetindu raportulu comisiunei, acdst’a a facut’o din insarcinarea si in numele comisiunei, si dreptu aceea fara invoirea comi- siunei n’a avutu dreptulu de a retrage propunerea din cestiune. Dara ddca dn. referente totuși o a retrasu, ’si ida voi’a densulu a o susutiend. Dice ca un’a dintre căușele, pentru care are atatu de pucini prenumeranti fdi’a „Transilvani’a" a fostu si impregiurarea aceea, ca cele publicande in fdi’a acdst’a, tre- buid se se trimdtia mai inainte la comit, si prin acdst’a ’si pierddu adeseori totu interesulu, publicanduse acele mai tem- puriu in alte foi. Adauge in urma, ca ddc’a dn. Gr. Baritiu a poftitu se se censureze prin comitetu articlii trimiși pentru fdi’a asoc., acdst’a a facut’o ddra numai pentru economisarea tempului, că se nu se amane publicarea acelor’a. Su sutiene si spriginesce propunerea comisiunei. Dn. Vis. Romanu vede in propunerea sa impacarea opi- niuniloru diferite. Dn. prof. Moldovanu respundiendu dlui los. Vulcanu, dice, ca fiindu mai inainte comisiunea bugetaria reu informata de- spre starea lucrului acestuia, acumu după deslucirile date de — 528 — dn. vicepresiedinte, cu totu dreptulu pdte a’si retrage propu- nerea sa. Dn. presiedinte observa, ca nu se pdte retrage pro- punerea comisiunei prin referentele ei, dar nici ca e lipsa a se retrage, pentrucă intrandu la protocolu si deslucirea data de dn. vicepresiedinte Hannia, intrebarea este complanata de- plinu. Neinsinuanduse altii la cuventu, adunarea primesce pro- punerea dlui los. Vulcanii, că adeca se se susutiena si a trei’a propunere a comisiunei bugetarie, adauganduse, ca in intiele- sulu dechiaratiunei dlui vicepresiedinte, comitetulu nu’si a aro- gatu siesi dreptulu de a fi censorulu articliloru trimiși la re- dactiunea fdiei, ci spre acdst’a a fostu rugatu de insusi dn. redactoriulu, comitetulu insa nici decumu n’are de cugetu a restringe libertatea redactiunei, lasandu censurarea articliloru ce au se intra in fdia in voi’a redactoriului. Comisiunea bugetaria prin referentele seu mai presenta adunarei: 1) Concursulu doc. Petru Gram’a din Boosu, pentru pre- miulu de 25 fr. destinatu pentru prăsirea celoru mai multi oltoi; adunarea insa lașa censurarea documenteloru produse de concurente comitetului. 2) Suplic’a dlui Georgiu Vintila, stipendiatulu asociat, la scdl’a agronomica in Ung.-Altenburg, care cere inmultirea sti- pendiului seu dela 330 fr. la 450 fr.; rogarea acdst’a insa adunarea o respinge. 3) Suplic’a lui Adamu Sirlincanu, studente in III. cl. gimn. pentru unu stipendiu de 50 fr.; adunarea o recomanda consi- derarei comit, cu ocasiunea concursului la stipendia. In urma la propunerea comisiunei bugetarie, adunarea in- credintidza comitetului spre urmare intru facerea proiectului de bugctu pre anii viitori: „indreptariale" propuse in anulu trec, de comisiunea bugetaria si acceptate de adunare, care indre- ptaria se afla tipărite in „ Transilvani’a“ la făi’a 179. Fiindu tempulu cam inaintatu si ne mai potenduse con- tinua siedinti’a, dn. preș, amana siedinti’a pre după amiadi, si provdca pre membrii, că se binevoidsca a se infaciosia la con- tinuarea siedintiei după prandiu la 5 bre. (Va urma.) — 529 — Raportata despre starea cassei cu acluderea raciotiniului. • Prea onorabila adunare generale! După prescrisele §lui 18 din statutele asociatiunei trans. rom. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, am ondre a presentă prea onorabilei adunari generale raciotiniulu cassei acestei asociatiuni despre banii intrati, chieltuiti si remasi in restu, dela adunarea generala a VIL tienuta in Clusiu in 26, 27. si 28. Aug. 1867 pana la acdsta strălucită adun, gener., de impreuna cu protocolulu domniloru membri fundatori, or- dinari si onorari, apoi unu alu treilea protocolu, in care se afla insemnate deosebi după sîrulu urmatu tdte tacsele intrate dela respectivii domni membri, atatu că restantia, catu si pe anulu cur., in rubrice separate. Cu referintia la diurnalulu cassei am de a aduce la cu- nosciinti’a prea onorabilei adunari generale, cumca din stipen- diate preliminate pe acestu anu nu s’au chieltuitu stipendiulu de 330 fr. destinatu pentru unu agronomistu, si cumca din cei 400 fr. preliminați pentru fdi’a asociatiunei esinde, dra nu s’au chieltuitu pana acum nimica, de vreme ce prenumeratiu- nile au acoperitu pana acum spesele edarei foiei asociatiunei „Transilvani’a⁴⁴; dra din contra, cumca sum’a preliminată pentru spese estraordinarie țiu s’au ajunsu, si s’au chieltuitu din ne- cesitate neamenavera mai multu cu 4 fr. 44 cr., susutienen- du’mi datorinti’a a motiva acdsta circumstare mai pe largu, candu va veni acdsta cestiune la ordinea dilei. Facenduse pentru perceptele si erogatele fdiei asociatiunei unu protocolu deosebi, asia am ondre a pune pe mds’a prea onorabilei adunari generate si acestu protocolu, care arata, catu au intratu si catu s’au chieltuitu cu edarea acestei fdie pana in presentu, respective pana la finea lui luliu a. c. . Apoi ce se tiene de depositele, care se afla in cass’a aso- ciatiunei incredintiate casierului asociat, mai de multi ani spre ingrigire si fructificare, si anume: depositulu pentru eternisarea memoriei laureatului nostru poetu Andreiu Muresianu prin ri- dicarea unui monumentu, si altulu alu comitetului natiunalu permanentu, se punu pe mds’a prea strălucitei adunari gener. respectivele diurnale de cassa. Mai pe urma am de a raportă cu tdta umilintia, cumca putienu timpu după inchiaierea diurnalului cassei in diu’a de astadi, si in antea pornirei mele catra loculu adunarei gener. acesteia, an intratu in cassa dela dn. directorii gimn. si redact. S U M A R I U despre toti banii intrati in cass’a asociatiunei trans. romane, chieltuiti si retnasi dela urdîrea asocia tiunei pana la adunarea generala din Gherl’a. _______________ Intrate E r o g a * _*' --- După raciotiniulu Restulu In acestu Spesele așternuta adunarei din anulu anu Sum’a Onorariulu Cancelariei estrnor- Sum’a generale din trecutu au intratu seeretariu- si pentru dinaria Pentru fdi’a Stipendia Premia Ajulâria lui (I. | servitoriu1 asociatiunei fr. cr. fr. 1 cr. fr. cr. fr. | cr fr. cr fr. cr fr. cr fr. cr fr. cr fr. cr fr. cr Brasiovu p. a. 186% 12587 45 12587 45 600 35 51 972 81 1607 81 Blasiu „ 186% 10979 64 9406 19 20385 83 1200 200 215 364 50 2461 76 Hatiegu „ 1863/, 17924 7 5577 42 23501 49 1700 361 120 200 125 173 10 2418 10 Abrudu „ 186% 21083 39 4163 32 25246 71 1660 100 120 200 --- 165 317 54 2602 54 Alb’a-Julia„ 186% 22644 17 3516 93 % 26161 10% 900 100 160 200 150 542 25 1852 25 Clusiu „ 186% 24308 85% 5764 60% 30073 46 1480 60 200 150 207 66 2037 66 Gherl’a „ 186’/. 28035 80 5098 29% 33134 9% 1910 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 i 1 51 1 100 --- 200 160 64 44 722 6 3156 50 Sum’a totala a intrateloru si erogateloru .... 46114 21% _ 9450 _ 561 75 560 _ 1200 --- 1000 51 2642 30 722 6 16136 62 Subtragendu erogatele cu 16136 62 Observare: Pentru foi’a asociatiunei s’au facutu chieltuel a aratata Remane la adunarea generala numai pana la ultiin’a luliu a. c. in an. 1868 unu restu de 29977 59% Sibiiu, 21 Augustu 1868. Constantina Stezaria m. p., capitanu in pensiune si cassariu alu asociatiunei trans. romane. Cr 05 O — 531 Raportulu despre cumuaflarea socoteleloru duse dela adunarea gen. a VII. tienuta in Clusiu pana la adunarea gen. de presentu. Incatu tempulu fisicu a potutu concede, socotelele s’au cercetatu cu aceeași scrupulositate, cu care suntu si duse, si s’a aflatu prin subscris’a comisiune, cumca starea actuala a fondului asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, computati la olalta banii gat’a in charthia, in sunatoriu si in obligațiuni de stătu după valdre nominala, suie la sum’a de 29,977 fr. 59'/₂ cr. v. a. Pre langa tdta intr’adeveru laudabil’a diligentîa si acura- tetia, inse totuși s’a aflatu incorectitate intr’aceea, ca pana candu in subpunctulu 10 din punct. XXVIII alu adunarei generale a VIL tienuta in Clusiu, pentru rubric’a speseloru neprevedinte s’a preliminatu un’a suma numai de 60 fr. v. a., sub acdst’a rubrica s’a spesitu cn totulu 64 fr. 44 cr. v. a., prin urmare cu 4 fr. 44 cr. mai multu. Specialmente mai are subscris’a comisiune se observe si anumitu: e) despre manipulati unea deosebita a fdiei „Transilvani’a," cumca pentru acdsta fdia au incursu din prennmeratiuni 858 fr. si s’au spesatu 722 fr. 6 cr., prin urmare remane câ suma disponibila pentru fdia 135 fr. 94 cr., care inse este indusa intre perceptiunile cassei, prin urmare si acdsta se cuprinde in starea actuale a fondului, accentuata mai susu; si b) despre cei 160 fr. preliminați, in subpunct. 3 alu pun- ctului XXVIII, alu adunarei gener. a VII. tienuta in Clusiu, pentru spesele de cancelaria, cumca din socotdl’a dusa prin secretariatu despre erogarea acestei sume este aratatu cu acu- ratetia, cumca s’au spesitu 152 fr. 12 cr. si au remasu unu restn disponibilu de 7 fr. 88 cr.; dara de drace de alta parte secretariulu alu II. si cassariulu totu in acelea socotele, con- formu conclusului comitetului din 19. Aug. 1868 Nr. 93 si-au specificata pentru calatori’a pana aici si indereptu cn totnln 82 fr. 20 cr., asia dara restulu disponibilu de 7 fr. 88 cr. se se intrebuintiaze pentru acoperirea in parte a specificatiunei acestora doui domni oficiali permanenti, si se li se mai avisdze pentru acdsta data catra acea sumulitia inca un’a suma de 74 fr. 32 fr.; ca-ci specificarea speseloru de calatoria a acestora doui dni oficiali se vede a fi radîmata pre cea mai stricta eco- nomia; dra pentru venitoriu spesele cancelariei se se prelimi- neze in 300 fr., din care suma se fia cu potintia a se acoperi 532 — si spesele de calatoria ale oficialiloru, cari de necese trebue se ia parte la adunările generali, ori unde se voru tiend. Glierl'a, 26. Augustu 1868. Comisiunea esmisa pentru revederea socoteleloru: Stefanu Biltiu, Petru Nemesiu. presiedinte. . Lazaru Bₐ]d; JDr. J.HCObU ±5T6I1Q11S1«1T1Uj referințe. Nicolau Săndor. Raportulu comisiunei esmise pentru facerea bugetului pre 186%. Comisiunea bugetaria dupace s’a constituitu alegundu’si presiedinte pre Rev. D. Macedonu Popu, si raportatoriu pre I. M. Moldovanu, a datu cetire proiectului de bugetu pre 186%, ce in sensulu decisiunei dela Abrudu s’a pusu pre mes’a onor, adunari de catra comitetu. Comisiunea afla, cumca sum’a disponibile in proiectulu aceluia nu este calculata după statute, urmanduse „inderepta- riale“ puse de comisiunea bugetaria in a. tr. si acceptate de adunare. Sum’a disponibile in proiectu e calculata după im- pregiurari intemplatdrie, punenduse in frunte patru cincimi din banii gat’a, fara a cauta ce feliu de bani suntu acelia, si ve- nitulu asemnatiuniloru ipotecarie luanduse un’a data si diumetate. Deci comisiunea bugetaria partea acest’a din proiectulu co- mitetului nu o a potutu lud de base pentru lucrarea sa, ci luandu informatiuni dela dn. cassariu, a facutu proiectulu seu avendu in vedere acoperirea speseloru neincungiurate ale asociatiunei si restringunduse numai la aceste, după ce anula acumu in- chiaietu fu atatu de nepartenitoriu si numerulu membriloru, ce au platitu, este scadiutu la 97. Intru preliminarea speseloru comisiunea a luatu de base si a urmatu intru tdte proiectulu onor, comitetu si alăturatele aceluia. Comisiunea propune urmatdriele spese: 1) Remuneratiunea secretariului II. s’a preliminatu de co- mitetu cu 200 fr., inse comitetulu considerandu înmulțirea a- faceriloru, a comendatu sporirea acestei remuneratiuni. Comisiu- nea afla de justa înmulțirea remuneratiunei secretariului II., inse considerandu starea cea apesatoria a asociatiunei, e de pă- rere, că remuneratiunea aceea se se inmultidsca nesmintitu in casu candu s’ar primi proiectulu pentru infiintiarea comitete- — 533 — loru filiali, la din contra se se aduca multiamita dlui secretariu si onorariulu se remania 200 fr. 2) Onorariulu unui juriștii aplecatu câ scrietoriu in cance- lari’a asociatiunei, 100 fr. 3) Spesele cancelariei, computandu aci si plus-erogatulu din a. tr. 4 fr. 44 cr., cu totulu 200 fr. 4) Doue stipendie de cate 100 fr. pentru ascultători de jure afara de patria, 200 fr. 5) Unu stipendiu pentru unu juristu in patria, 80 fr. 6) Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de politeclmica, 300 fr. 7) Doue stipendie pentru ascultători de filosofia si profe- sori de gimnasiu, de cate 300 fr., cu totulu 600 fr. 8) Doue stipendie de cate 330 fr. pentru agronomisti, 660 fr. 9) Doue stipendie de cate 50 fr. pentru gimnasisti, 100 fr. 10) Doue stipendie de cate 50 pentru studenti la scdle reali, 100 fr. 11) Ajutoriu pentru unu sodalu, carele voliesce a se face maestru, 50 fr. si pentru 2 invetiaceli de măiestria, cari au de a se face sodali, cate 25 fr., sum’a 100 fr. 12) Doue premie de cate 25 fr. pentru acelia, cari pana la adunarea gener. prosima voru dovedi, ca au prasitu mai multi oltoi, inse premiele aceste numai in casulu acela se se adjudece, candu pentru fiacare din ele voru fi celu putienu 2—3 concurenti, 50 fr. 13) Spese estraordinarie si pentru biblioteca, 100 fr. 14) Ce se tiene de remuneratiunea secretariului I. pentru redactiunea fdiei „Transilvani’a," comisiunea afla cu adunca părere de reu, ca venitele asociatiunei pentru presente nu per- mitu asemnarea unei remuneratiuni potrivite fatigieloru puse de dn. redactoriu si cuvenite după fruptulu acelei f6ie. Deci propune, câ se se respice multiamita dlui secretariu pentru în- aintarea scopureloru asociatiunei prin fina, si se i se asemne un’a remuneratiune de 400 fr. In legătură cu acest’a, comisiunea pentru prosperarea fdiei „Transilvania“ ’si lia libertate a face urmatdriele propuneri: Adunarea comenda onoratului comitetu alu asociatiunei ingri- gire desclinita pentru desvoltarea, inaintarea si latirea fdiei „Transilvania" preste totu, cr’ in specie subventiunarea ei din bugetulu asociatiunei in casu, candu venitele fdiei nu aru fi de ajunsu pentru acoperirea speseloru cu tipariulu s. a. Interpretarea puncteloru b) si c) din §.32 alu statuteloru — 534 — intru acelu modu, catu libertatea redactoriului, carele după §. 16 este secretariulu I., se nu se restringa, lasandu censurarea articliloru, ce au se intre in foia, in voiea redactoriului. După acestea comisiunea a cercetata suplicele ce i s’au strapusu: 1) A dlui P. Gram’a, docente in Boosiu, carele cere a i se dă unu premiu de 25 £r. pentru prăsirea oltoiloru, amesu- ratu conclusului din a. tr. Suplic’a e provediuta cu documente, prin care se arata prăsirea aloru 900 oltoi, parte in gradin’a scolei, parte la privati. Comisiunea propune asemnarea premiu- lui de 25 fr. dlui Petru Gram’a, de si nu a probatu, cumca oltoii acelia s’au si prinsu. 2) Suplic’a dlui Georgiu Vintila, stipendiatulu asociatiunei la scol’a agronomica din Ungarisch-Altenburg, care cere in- multirea stipendiului seu dela 330 la 450 fr. Comisiunea din motivele, pentru cari s’au reieptatu si alte- ori astfeliu de cereri, propune reieptarea cererei dlui G. Vintila. 3) Suplic’a lui A. Sirlincanu, studente intru a II. clase gimn. pentru unu stipendiu. Comisiunea propune se se comende considerare! onor, co- mitetu cu ocasiunea concursului. In fine comisiunea ’si iea libertate a propune onor, adu- nari, că „indereptariale" propuse in a. tr. de comisiunea buge- taria si acceptate de adunare, cari indereptaria se afla tipărite in „Transilvani’a" la f. 179, se se incredintieze on. comit, spre urmare intru facerea proiectului de bugetu pre anii venitori. Gherla, 26. Augustu 1868. I. M. Moldovanu, referente. Raportulu bibliotecariului despre starea bibliotecei asoc. transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu. Onorabila adunare generala! Dela adunarea gener. a asoc. trans. pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu din an. tr. pana la acesta de fatia, activitatea privitoria la bibliotec’a asoc. se restringe la primirea uneloru oferte sdu dăruiri de foi periodice si cârti in favdrea bibliotecei. Asia: a) On. redactiune a fdiei bisericesc! „Sionulu," a oferitu unu esemplariu din foi’a sa, dela inceputulu anului pana la tempulu de prin Octomvre a. tr. — 535 — b) Dn. dr. loanu Maniu a daruitu opulu intitulata: Dre- ptalu publicu alu romaniloru, de Sim. Bamutiu. c) Academi’a imperatdsca de sciintie din Vien’a a trimisu, că si in anii trecuti, mai multe tomuri din elaboratele sale scicn- tifice. d) Prin dn. secretariu prim. G. Baritiu primesce bibliotec’a 31 volume de diferite cârti, dăruite de ministeriulu instructiunei publice din Romani’a, publicate dejă in fdia „Transilvani’a." e) Dela secretariatulu reuniunei pentru cunoscinti’a patriei transilvane primi asociatiunea doue brosiure din operatulu a- nualu: „Archiv des Vereins fur sieb. Landeskunde." f) Dn. consiliariu de scdle dr. Pavelu Vasiciu darul unu esemplariu din opulu seu: „Macrobiotica." g) Dn. secretariu guv. Lad. Vajda, unu esempl. din bro- siur’a sea : „Nehăny szd a 1854 junius 24-kdn kibocsâtott t. m. urbdri nyiltparancs commentatiojănak halaszthatlan sziik- sdgessdgdrdl." h) Dn. parochu si prof. Zacharia Boiu, unu esempl. din cartea de cetire pentru scdlele populari partea I. i) Erasi prin dn. secretariu prim, mai primi asociatiunea pentru bibliotec’a sea: Buletinulu instructiunei publice din Ro- mani’a, unu esemplariu, si doue esemplarie actele societatiei „Transilvani’a;" langa care putemu adauge inca si unu esem- plariu din anuariulu generale alu instructiunei publice din Ro- mani’a pre a. scol. 186%. k) Dn. asesoru losifu Popu daruiesce unu esemplariu din „Indreptariu pentru lucrurile pregătitorie la introducerea câr- ti ei funduarie." 1) Dn. prof. loanu Popescu darul unu esempl. din opulu seu „Compendiu de pedagogia." m) Dela dn. loanu Bechnitiu, ascultatoriu de drepturi in Vien’a, s’a primita unu opu (in limb’a italiana) „C^ronni in ; Dacia.“ Dela bibliotec’a centrala din Iași trei cataloge de căr- țile de acolo; doue esemplarie de cârti ce tracteza despre sca- lele satesci si locurile aceloru scdle din Romani’a, trimise de dn. V. A. Urechie, si 9 fascidre dela academi’a imperatdsca de sciintie din Vien’a. n) Dn. dr. I. Nemesiu advocatu daruiesce o colectiune de cârti (72 bucăți) insemnate; așișderea Dn. prof. din Craiov’a Sim. Mihali danii trei fascidre din opulu seu intitulata „Elemente de istori’a naturala.¹⁴ Acest’a e acrescementulu bibliotecei asociatiunei din anulu — 536 — acest’», adaugendu, ca diuariele din anulu trecutu, cari nu au incetatu de a apară, vinu si acum la biblioteca.*) Sibiiu, 21. Augustu 1868. N. Cristea, ________________ bibliotecarii!. Ad Nr. 233. 1868. Raportulu comisiunei esmise de catra adunarea gener. a asociat, trans. pentru cultur’a poporului rom. spre esaminarea motiuniloru si a proiepteloru. 1. S’a cetitu conclusulu comitetului asoc. trans. din sie- dinti’a tienuta in 17. Sept, 1867 Nr. 75 despre renunciarea dlui protosincelu N. Popea dela postulu de membru alu co- mitetului. ad 1. Comisiunea e de părere, ca acesta renunciare se se ia spre scientia, ăra pentru întregirea comitetului se se alega unu altu membru la acestu locu vacantu. 2. Se cetesce conclusulu comitetului asoc. din siedinti’a dela 17. Sept. 1868 Nr. 79 despre o propunere făcută, că § 6 si 23 din statute se se interpreteze, respective se se modifice intr’unu intielesu mai detaiatu, că se se scie, dre comitetulu pdte dă membriloru celoru noui diplom’a de membru fara in- cunoscintiarea adunarei generale a asoc. său nu? Ad 2. Comisiunea luandu in consideratiune, ca § 5 si 6 din statute dau cea mai apriata spresiune despre membrii fundatori, ordinari, corespondinti si onorari, si anumitu § 6 dice in p. 1, „ca membru fundatoriu alu asociatiunei este totu insulu, ca- rele depune asociatiunei odata celu pucinu un’a suma de 200 fr.,“ ear in p. 2. sta „membru ordinariu este acel’a, care e sui juris si se insinuăza si depune la unulu dintre colectorii reuniunei, său odata pentru totudăun’a unu capitalu, ce aduce unu venitu de 5 fr., său pre fiacare anu tacs’a de 5 fr.,“ nu mai incapa nici un’a indoiăla, ca comitetulu asociatiunei pdte a estrada diplom’a unor’a că aceștia numai decatu; in casulu acel’a inse, candu comitetulu ar afla in contr’a cutarui membru nou vre- unu impedicamentu din ori si ce privintia, de sine se intie- lege, ca același are de a aduce unu asemenea casu înaintea adunarei generale spre decisiune, care singura ar fi compe- tinte de a decide despre primirea său respingerea cutarui *) Anulu trecutu din erore s’a pusu si Albin’a, care inse nu a venitu pentru biblioteca nici in anulu trecutii nici in acest’a. — 537 membru, intocm’a precumu adunarea singura e competinte de a primi si pre membrii corespondinti si onorari in intielesulu §lui 23. 3. Se cetesce propunerea dlui Visarionu Romanu despre infiintiarea unei tipografii proprie a asociatiunei. Ad 3. Comisiunea e de opiniune, că se se strapuna acesta propunere comitetului asociatiunei, spre a castiga datele nece- carie despre venitele si spesele aprocsimative ale unei tipo- grafii infiintiande, totudeodata se lamur^sca spesele diverse, ce ie are asociatiunea de solvitu pentru tipărirea scripturiloru de- spre afacerile proprie ale asociatiunei. 4. Se cetesce propunerea dlui Visarionu Romanu despre edarea cu spesele proprie a cartiloru de instrucțiune pentru sculele popularie romane. Ad 4. Comisiunea e de părere, ca acesta propunere se se strapuna comitetului asoc. trans. cu acea provocare, că același după cointielegerea cu respectivele ordinariate, se lucre unu proieptu detaiatu in privinti’a acdst’a. 5. Se cetesce propunerea dlui Visarionu Romanu despre tipărirea catalogului cartiloru bibliotecei si a obiecteloru ce compunu museulu asociatiunei, precumu se se gat^sca si unu proieptu despre modulu, cumu le ar putd acdst’a folosi mem- brii asociatiunei. Ad 5. Comisiunea e de părere, că catalogulu se se tipa- resca in f<5i’a asociatiunei, 6ra in privinti’a folosirei cartiloru se se insarcineze comitetulu de a face unu planu. 6. Se cetesce o scrisdre a dlui redactoriu lacobu Mure- sianu din 16. Aug. a. c., prin care trimise in favdrea literaturei juridice si a latîrei cunoscintieloru agronomice intre poporulu romanu mai multe oferte, parte adunate, parte dela sinesi in suma totala de 1600 fr. Ad. 6. Comisiunea e de acea părere, că aceste oferte on. adunare se le primdsca cu căldură si se le manipuleze in mo- dulu acel’a, ca dupace asociatiunea de presentu nu dispune de atari capitaluri, cu cari ar put6 infiintia o academia juridica, s6u vreo scdla agronomica, interesurile sumeloru oferite deo- camdată se le intrebuintieze amesuratu intentiunei oferentiloru spre inaintarea scopuriloru amintite, dra atunci, candu infiin- tiarea instituteloru propuse si dorite s’ar putd efectua, aceste oferte se se intrebuintieze spre acel’a. 7. Se cetesce propunerea dlui consiliariu aulicu lacobu Bolog’a, despre infiintiarea reuniloru tienutali. 41 — 538 — Ad 7. Comisiunea e de părere, că acdsta propunere se se redă comitetului asociatiunei spre ulteridr’a desbatere in sinulu seu si după luarea desluciriloru necesarie din partea d. propunetoriu, se pregatdsca unu planu despre acesta propunere pana la adunarea viitdria a asociatiunei; dara si pana atunci intru prosperarea asociatiunei, on. adunare se binevoiăsca a decide, că numerulu colectoriloru preste totu se se inmultiăsca după numerulu tracturiloru protopopesci, si totudeodata colec- toriloru se se impună preste totu, că in fiacare trei luni se refereze comitetulu asoc. despre resultatulu colecteloru. 8. Se cetesce propunerea dn. vicariu Michailu Pavelu, că se se adaoge la statutele asociatiunei unu §., că activitatea asociatiunei trans. se se estinda si asupr’a comitateloru Mara- muresiu, Satumare si Ugocia. Ad 8. Comisiunea e de părere, ca dupace in intielesulu statuteloru aprobate, inteliginti’a comitateloru amintite inca pdte intra că membrii fundatori, ordinari, corespondinti si onorari, si actii au si intratu unu numeru frumosu că membrii, de sine se iutielege, ca activitatea asociatiunei literarie romane a Tran- silvaniei de facto e estinsa si preste tienuturile amintite, si cumca membrii din acele comitaturi, precumu si poporulu inca se pdte impartasi din tdte binefacerile acestei asociatiuni in tdta privintia, prin urmare nu e de lipsa, că se se aduca unu §. nou la statute. Gherl’a, in 26, Augustu 1868. Ioane Anderco, Gabriele Mânu, presiedintele comisiunei. notariu. (Voru urma). ' Nr. 23. D. G. Banc’ft generala de asecuratiune reciproca „Transilvani’a."*) Sibiiu, in 7. Augustu 1868. Multu onorate Domnule! Ne luamu voia a ve substerne in alaturare •/. spre sciintia statutele aprobate de catra in. ministeriu reg. ungur, de agri- cultura, industria si comerciu, cu data din 1. luniu 1868 Nr. *) Ne tienemu de prea plăcută datorintia a publica acesta adresa cu atatu mai virtosu, cu catu suntemu convinși, ca asemenea institutiuni in si- nesi salutarie, nici odata nu se potu recomenda de ajunsu poporului. D6ca amu intardiatu cu publicarea, caus’a se se caute numai in absenti’a îndelun- gata a redactoriului. Red. — 539 — 7649 ale bancei generale de asecuratiune reciproca „Transil- vani’a³ cu resiedinti’a administraturei supreme in Sibiiu, cum si sub publicatiunea relativa in privinti’a constituirei consiliului administrativu. Convinși fiindu, ca multu onoratu domni’a vdstra nutriti unu interesu viu catra institutiunile menite a inainta economi’a naționala in patria si ca sunteti gata a dă totu concursulu Dvdstre la sprijinirea loru: ne permitemu mai departe a adaoge aci ceva despre intentiunile subscrisei administraturi in privinti’a menționatului institutu. Transilvani’a posede mulțime mare de materialu pentru productivitate industriala, ea deschide industriei unu campu ma- nosu. — Si cu tdte aceste i lipsesce mai tdta productiunea de drecare insemnatate, de o vidtia industriala abiă se afla la noi vreo urma. De aceea tidr’a acdsta e supusa in multe trebuintie ale sale speculatiunei străine, intreprinderiloru din afara, cari n’au lipsitu nici candu de a stdrce din asta impregiurare trista totu profitulu posibilu pentru sine. Asia Transilvani’a cea se- raca de bani espdrta pe totu anulu sume insemnate pentru in- treprindeii din tieri străine. In tdte alte parti ale monarchiei se afla întreprinderi, cari si-revdrsa necontenita binecuventarile loru asupr’a economiei populare; este acolo lucru si comunicatiune destula; acolo tdte clasele poporului sunt ocupate. — Numai Transilvani’a ndstra n’are inca parte d’a se bucură de atare stare fericita. Mai cu sdma trebile de asecuratiune costa pe tidr’a ndstra sacrificia grele: pe calile acestei’a esu in totu anulu sume enorme din tidra, cari, ddca aru remanea si s’aru intrebuintiă aici in tidra, ar putea contribui fdrte multu la multiumirea trebuintie- loru ndstre nationalu-economice. Prin adunarea si buna intre- buintiarea in tidra a baniloru pentru asecuratiuni s’ar putea celu pucinu pune unu inceputu la infiintiarea unui emporiu pentru comerciu de bani cu puteri proprii, din care apoi ar resultă de sine aventulu spre mai bine pe terenulu economiei naționale Dă, numai unu atare emporiu din puteri proprii ne lipsesce! Candu acest’a s’ar infiintiă, s’ar delatură la noi multe pedeci, cari apasa adi asupra desvoltarei starei productive si in- dustriarie; economi’a naționala din Transilvani’a si-ar putea o- cupă loculu ce’i se cuvine după pusetiunea tierei si a avuției de materialu crudu. Ecsperimentele practice dovedescu, ca spre acdst’a sunt deajmjsu contribuirile capitalului micu. Din priviri de aceste a esitu planulu nostru de a face — 540 — unu pasu spre ameliorarea starei descrise si in estu modu st nascii banc’a de asecuratiune „Transilvani’a," alu cărei scopu statutari u este: „înaintarea si asigurarea intereseloru patriotice pe tere- nulu institutiunei de asecurare preste totu, si in specialu de o parte a desdaună pe participanti pentru cașuri de nenorocire ori daune nevinuite, mai nainte stipulate, era de alta parte a efeptui, că capitalele însemnate ce se aduna prin asecurari, din cari pana acumu trageau foldse numai tieri si societăți străine, se se conserve, respective creeze pentru tier’a ndstra, că cu atari capitale si cu venitulu loru se se lucreze spre înaintarea economiei naționale prin spriginirea intreprinderiloru industriarie, meseriarie si agronomice. Subinsemnat’a administratura suprema a acestei bance de asecuratiune recomanda tuturoru autoritatiloru tierei si preste totu tuturoru amiciloru patriei institutulu acest’a spre ajutorare si spriginire posibila; cu puteri unite ne va succede a aduce pe calea apucata servicii folositdrie patriei. In deosebi insa ’si permite subscris’a administratura a re- comandă atentiunei multu onoratei Domniei Vdstre banc’a de asecuratiune „Transilvani’a“ cu rugare, că multu on. d-v6stra se binevoiti a esoperă atatu pe calea publicisticei romane, catu si in alte direcțiuni prin vădi’a deosebita, la care v’ati sciutu aventă prin merite frumdse pentru tidr’a ndstra si națiunea, alu cărei fiiu sunteti, că si poporulu romanescu, care cu deo- sebire are trebuintia d’a se familiarisă cu asemene institutiunj, se participe din tdte puterile la asiediamentulu acest’a in inte- resu comuna patrioticu si in interesulu seu propriu chiaru. Ai multu onoratu Domniei Vdstre plecati servi administratur’a suprema a bancei generale de asecuratiune reciproca „Transilvani’a." r Pentru direcțiunea generala Pentru consiliulu administratiunei Worell mp. Milius mp. Clio, (Fine). C a s t r â. In Rcgistris Archivorum et in Supplementîs Codicis Diplomatici Iii. Domini C. Jos. Kemeny commemorata. 1. Adorjăn Castr. Coinitatus Biliar. 1699 Reg. Arch. Tomo IU. p. 67. 2. Almăs (Nagy) Castr. Coinitatus Kolos. 1424 Reg. Arch T. IU- p. 93, 1534 Rog. Arch Tomo III. pag. 71. — 541 3. Bâlvânyos. Castr. Comitatus Szolnok inter. 1361 Suppl. Codicis Dipl. Tomo II. pag. 1, 1424 Reg. Arch. Tomo HI. pag. 93, 1466 Suppl. Cod. Dipl. Tomo IV. p. 139 et Tomo V., 1534 Reg. Arch. Tomo III. pag. 71 et 1537 Reg- Arch. T. III. pag. 165. 4. Bănfi-Hunyad. 1397 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. p- 299. 5. Bethlen Castr. 1607 Reg. Arch. Tomo III. p. 352, 1620 p. 363, 1631 p. 212, 1632 p. 368, 409 bis., 421. 6. Bisțricium. 1466 Suppl. Cod. Dipl. Tomo IV. p. 139. 7. Csehvdra alias Szilăgy Cseh. 1351 Reg. Arch. Tomo III. pag. 140, 1393 p. 141, 1440 p. 165, 1599 p. 149, 1647, p. 317, 1648 p. 318, 1678 p. 82, 1696 p. 2000. 8. Cșicsd. 1387 Reg. Arch. Tomo III. p. 132 et Suppl. Cod. D. T. V. 9. Csucs, Castr. Comitatus Zarand. 1610 Reg- Arch. Tomo III. pag. 150, 156, 409. 10. Fiatfalva, Castr. Sed. Udvarhely. 1635 Reg. Arch. Tomo III. p. 375. 11. Gerend, Castr. 1547 Reg. Arch. Tomo II. pag. 175, 1554 Reg. Arch. Tomo II. p. 192. 12. Gorg6ny, Castr. 1412 Reg. Arch. Tomo IV. p. 94. 13. Gyogy, Castr. 1468 Seg. Arch. Tomo III. pag. 42. 14. Hâtzeg, Castr. 1398 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 303. 15. H61tv6ny, Castr. 1377 Suppl. Cod. Dippl. Tomo II. pag. 193, 1462 Suppl. Cod, Dipl. Tomo IV. pag. 91. 16. Kecsk6s, Castr. 1366 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. p. 75. 17. Kolcs, Castr. (Kolcz) in Comit. Hunyad. Suppl. Cod. Dipl. T. V. — 18. Kohalom, Castr. 1334 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 264. 19. Kristyor, Castr. Comitatus Zarand. 1599 Reg. Arch. Tomo HI. p. 153. 1610 p. 150, 156. 20. Kukollovâr, Castr. 1506 Reg. Arch. Tom. II. pag. 206 et Suppl. Cod. Dippl. Tomo V. 21. Landstrop, Castr. T369 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 126. 22. Lfitha (L6tav4r). 1405 Suppl. Cod. Dippl. Tomo II. pag. 365, 1441 Reg. Arch. Tomo IV. p. 105. 23. Mărvânyko, Castellum. 1441 Rog. Arch. Tomo II. pag. 95. 24. Mihald. 1368 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. p. 105. • 25. Orșova. 1368 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 105. 26. Radna, Caștram. 1440 Reg- Arch. Tomo IV. pag. 93. 27. Sdîygo, Castram Comitatus Szolnok int. 1618 Reg. Arch. T. III. p. 147. 28. Salko, Castram. 1322 Reg. Arch. Tomo IU. p. 13, 1324 Reg. Arch. Tomo III. p. 14. 29. Sârkăny, Castram. 1466 Suppl. Cod. Dipl. T. IV. p. 139. 30. Sebesvâr, Castram. 1368 Suppl. Cod. Diₚₚl. Tomo II. pag. 105. 31. Sz.-Gyorgy, Castram. 1461 Reg- Arch.^Tomo IV. pag, 111. 32. Sz.Alihâlykove, (Castram S. Miehaelis). 1469 Reg. Arch. Tomo II. p, 42 et Suppl. Cod. Dipl. Tomo V. 33. Sz.-Miklos Castram). 1441 Reg. Arch. Tomo IV. pag. 104. 34. Sidovăr, Castram. 1368 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag- 105. 35. Solymos Castellum. 1319 Reg. Arch. Tomo III. pag. 29. 36. Solynako „ 1384 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 229. 37. Szotyor ₙ 1466 Suppl. Cod. Dipl. Tomo IV. pag. 139. 38. Talmăcs Civitas C. Claustram. 1369 Reg. Arch. Tomo III. pag. 19. — 542 — — Possessio 1319 Eeg. Arch. Tomo III. pag. 29. Castrum Regale 1457 Supl. C. D. T. IV. p. 30, 44. 39. Temesvâr. 1369 Suppl Cod. Dipl. Tomo II. pag. 105. 40. Thordavar Castrum. 1313 Reg. Arch. Tomo IV. pag. 241. 41. Toroczko „ — Suppl. Cod. D. T. V. — 42. Torcsvâr „ 1377 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 193. 43. Tbvis „ 1466 Suppl. Cod. Dipl. Tomo IV. pag. 139. 44. Ujvâr, (Maros) Castrum. 1390 Reg. Arch. Tomo III. pag. 22, 1620 p. 363 bis., 1649 p. 386. 45. Valko, Castrum Comitatus Kraszna. 1553 Reg. Arch. Tomo III. pag. 185 et 421. 46. Vărhegy, Arx Sed. Hâromszdk. 1601 Reg. Arch. T. III. p. 153, 154. 47. Vingarth. 1560 Reg. Arch. Tomo II. p. 236. 48. Zolnok. 1381 Suppl. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 209. R a La cea casa mare, Cu ferești in edrc Multe buti do tdte Se lovescu in cdte, Buti mari, ne’ncepute De cate cinci sute,¹) S’altele mai mici De-o suta si cinci. La cea casa mare Cu ferești in sdre, Vinu-’i bunu si rece, Multu vinatiu se trece Câ’lu vinde Raditi’a, Rad’a crisimariti’a Si’lu bdu cazaclii²) Negustori de vii. Er’ unulu din ei Capitanu Matei, Cazacllu batranu Si cu mdrtea ’n si nu, La Rad’a cată, Din sufletu oftă S’apoi cuventă: „Rado, Radisidra, Mîndra viisidra! le-me tu pe mine, Ca te-oiu ticnd bine (Ta. Si ti-oiu da eu tie Ruble chiaru o mie, Papuci in badii Aduși din Indii,³) Blana lunga, mdle, Cu samuru in pdle, Si unu asternutu, Cu auru tiesutu.“ Rad’a mi’lu videa Si îi respundea: „Capitanu Matei, Me vrei, nu me vrei, Catu ești de bogatu, Nu’mi-i fi barbatu, Ca’ti e barb’a sura Si n’ai dinți in gura. Barbatu oiu lua, Care s’a afla Dunarea se ’ndte Redicandu din cdte, In picidre standu, Buzduganu purtandu.“ Nime nu s’afld, Care cuteză, Din cei cazaclii Negustori de vii. 15r’ unu argatielu, ') Adica fiacare bute era de 500 vedre. O Cazaclii se numescu unii negustori din Rusi’a, carii cumpără in totu țnulu vinu dela Odobcsci si’lu ducu peste Prtitu. ³) Adica din Indi’a. — 543 — Tineru, voinicelu Pe locu s’apucă, De se încercă, Dunarea trecea, Si 6r’ se ’ntorcea Din căte ’notandu, In pictore standu, Buzduganu purtandu. Rad’a ’nveselia Si astufeliu graia: „Vin’ voinicule, Argatielule! Pe tine te vreu Barbatu se te ieu, Ca’i o dîcatăre De insuratăre: Cine bate Dunarea⁴) Nu mi’lu bate muerea!“ J i a n ii 1 ii. N’ati auditu de unu Jianu, Nu'mi fi dusimanu si’mi fi frate, De unu Jianu, de unu OltiSnu, De nu vrei unu glontiu ’n spate. “ De unu hotiu de capitanu, Dar podariulu se gandea Care ambla p’in păduri Si cu lene se ’ntindea. Cu douisprediece panduri, Daca vedea si vedea Cu ghiebe si cu poturi? Jianu rostulu nu’si perdea. Elu i6 miei dela ciobani, Elu se arunca in notu Armăsari dela mocani, Cu sufletu, cu calu, cu totu. Fara plata, fara bani! Calu ’n apa se lupta, Si pîndesce la strimtori, Er’ Jianulu cuventa: De despăe negustori, „Decatu se me rogu de prostu, Si totu prinde la boeri Că se d6 podu in rostft, De’i curatia de averi! Mai bine cu murgu ’n notu, Toti de densulu ca fugea, Ca si elu e puiu de Oltu. Toti de elu se jaluia, Decatu se me caciuleș.cu, La Domnulu, la Caragea. Mai bine se haiduescu! Domnulu potera-adună, Hai voinice murguletiu, După hoți elu o mană, Nu mai face perulu eretiu, lîr’ Jianu ’ntielcgendu Hai la Slatin’a ’n judetiu, Cele ce’i treceau p’in gandu, Unde gazd’a ne-om află Se ’ndrumia spre Oltu fugendu. S’amendoui ne-om resnflă!“ Candu la Oltu, Oltu ’i imflatu, Candu la gazda elu sosia, Ca la munte l’a plouatu: Ce vedea si ce-audia? „Mei romane, mei podaru, Poter’a gazd’a legă, Trage podisic’a de caru, De Jianu o întreb^. Se me treci la cel’a malu „Haide &■’ murgule, hai, Cu vităzulu astu de calu. Hai la munte susu, .pe plai, Trage podulu mai deadreptu, Se scapamu de chiu.de vai!“ Pan’ nu’ti punu unu glontiu ’n peptu, Fugea murgulu catu fugea, ’) Din cuprinsulu baladeloru: Paunasiulu Codriloru, Vidr’a si Rad’a, se p6te do- bândi o idea ecsacta de caracteriilu femeeloru românce. Ele sunt vesele, glumetie si au o plecare mare pentru voinici. Unu omu vrednicii, care rupe mîti’a in doua, după pro- verbulu poporalu, platesce multu in ochii româncei, si fia catu de saracu, elu e preferiți! unui avutu nevrednicu. — Romanulu asemene isi arata simțirile lui in urmatdrea dicala: Mai bine cu unu voinicu la paguba, decatu cu unu misielu Ia castigu. — 544 — Dar potir’a ’lu ajungea, pe Jianu, mi’lu prindea Si’lu ducea la Caragea. Vai! sermanulu voinicelul Saracutiu, amaru de Clu! Ca-ci pe locu mi’lu judecară, Cu lantiuri mi’lu incarcara Si ’n ocna mi’lu aruncara. Le-a lasatu si a fugitu. La Jiu pe unde-a umblau, Cate fete s’a ’nsielatu După elu de s’au luatu, Cu copii totu le-a lasatu. La Oltu, prin ori care locu, Cate le-a luatu la jocu, Le-a lasatu plangendu cu focu, De-au remasu far’ de norocu. Note. Jianulu eră de nemulu seu boeru. Elu a hotitu că.si Bojoru, pe la in- cepululu vecului XIX. si sia seversitu dilele la Tergoviste, fiindu ertatu de gubernu. Unu altu cantecu alu Jianului suna asia: „Colea, maica, ’n Fagetielu S’a ivitu unu voinicelu Pe-unu calu vînetu porumbelu. Me ducu, maica, după elu.“ — „Nu te duce, fat’a mea, Ca’i pati rușine grea. Celu voinicu cu calulu micu, lancu Jianulu ii dîcu. Elu pe cate le-a iubitu, Pe tdte le-a ainagitu, Se vede, ca Jianulu că si Bojoru avea mare prestigiu in ochii feteloru, si ca eră nu numai far’ de averi, dar si de inimi fecioresc!. (Din baladele lui Vasile Alecsandri). Nr. 251. 1868. INCUNOSCIENTIARE. Dupace adunarea gener. a asociat, trans. romane tienuta la Gherl’a in 26. Augustu c. n. a. c. prin conclusulu seu de sub p. XXIU. pos. 7 a in- sarcinatu pra comitetu, că cu ocasiunea adunarei generali viitdrie se refereze despre toti colectorii asoc. in deosebi, carii si cum si-au implinitu datori’a loru ? si a iucunoscientiă adunarei pre accli colectori, carii nimicu n’au fa- cutu: subscrisulu comitetu deci, in necsu cu decisiunea sa din 15. Sept. c. n. a. c. §. 114 se simte datoriu a aduce prin acăsta la cunoscienti’a p. t. dd. colectori ai asoc. trans., susu atensulu conclusu alu adunarei gen., poftindu’i totuodata si din parte’si a satisface după potentia datorintieloru sale in in- teresulu prosperarei asociatiunei. Sibiiu, in 22. Sept. 1868. Dela comitetulu asoc. trans. rom. I. V. Rusu mp. I. Hannia mp. secret. II. vicepres. A dou’a editiune din „Infricosiatele stricatiuni ale benturei de viiiarsii-racliiu.” Invetiaturi mantuitdre, culese si reproduse in romanesce de loanu Petricu, parochu si protopopu de legea resaritena, si Gavriilu Munteanu, profe- soru si directoru alu gimnasiului romanescu din Brasiovu, au esitu de sub tipariu. — l-a editiune esita la a. 1854 s’a petrecutu de multu. Astadi se simte din nou lips’a acelei cărticele, care oriunde a petrunsu, mai alesu la glote, a folositu in modulu celu mai salutariu. — Pretiulu numai 10 CP. v. a., si se pdte trage deadreptulu dela tipografii Romei & KamUCP in RpaSÎOVU. Editorii) si provedictorlii: Comitetulu. — Redactorii! seeretariulu I. alu asociatiunei. — îi|iogi'afi’ii lliimer & Kaunier.