TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. P Acesta •foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- i tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. I Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu întregii. —- Se abonâza la Ș Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta s6u prin dd. colectori. Nr. 21. Brasiovu 15. Octombre 1868. Amilii I. Ad Nr. 233. 1868. ITotocolulu adunarei generale (VIII) a asociatiunei transilvane pen- tru cultur’a si literatur’a poporului romanu. tienuta in Gherl’a la ²⁵/₁₃ si ²⁶/ᵢ₄ Augustu 1868 sub condu- cerea ordinaria a d-lui presiedinte Vasiliu Lad. Popu. SIEDINTI’A II. tienuta la ²⁶/₁₄ Augustu 1868. XV. In ²⁶/₁₄ Augustu deman&i’a după 9 bre adunanduse 6rasi membrii presenti ai asociatiunei dinpreuna cu unu nu- meru frumosu de dspeti in sal’a redutului pentru de a lua parte la a dou’a siedintia a adunarei generale, la dispunerea dlui presiedinte se citesce protocolulu siedintiei precedente prin no- tariulu ad hoc dn. lustinu Popfiu, carele cu pucine modificări aprobanduse se autentica. XVI. înainte de a trece la ordinea dilei, dn. presiedinte atrage atențiunea adunarei la doue lucruri: 1) la unu telegramu adresatu presidiului asociatiunei in Gherl’a si inaintatu prin dn. Horsia, in care junimea romana din Pest’a felicita adunarea si cere binecuventarea ceriului asupr’a lucrariloru ei. La ce- tirea acestui telegramu atatu membrii presenti, catu si ascul- tătorii apretiuindu deplinu interesarea cea viua, ce dovedesce tinerimea din Pest’a la lucrările acestei adunari, erupsera in entusiastice strigări de „se traiesca.“ 2) Mai incolo atrage presidiulu atențiunea adunarei la o scrisdre a bancei generale de asecuratiune reciproca „Transil- vani’a" cu dtu. Sibiiu 7. Augustu 1868 Nr. 23/D. G., prin care — 498 — administratiir’a suprema a aceiași bance se r<5ga de presidiulu asociatiunei, că prin influinti’a densului si anume prin asocia- tiunea transilvana, se binevoiesca a midiuloci, că poporulu ro- manu se partecipe la asiediamentulu acest’a in interesulu seu propriu. Dn. presiedinte recomanda adunarei acest’a institutiune din motivele in acea scrisdre înșirate si in deosebi din scopulu stă- tu tariu alu aceiași bance de asecuratiune, care este: Înaintarea si asecurarea intereseloru patriotice pe terenulu institutiunei de asecurare peste totu, si in specialii de o parte a desdauna pe participanti pentru cașuri de nenorocire ori daune nevinuite, mai nainte stipulate, si de alta parte a efeptui, că capitalele Însemnate ce se aduna prin asecurari, din care pana acumu trageau foldse numai tieri si societari străine, se se conserve, respective creedie pentrn ticr’a ndstra, că cu atari capitale si venitulu loru se se lucreze spre inaintarea economiei naționale prin sprijinirea intreprinderiloru industriarie, meseriarie si agro- nomice. Dn. Elia Macelariu este de părere, că toti cei ce au in- fluintia preste poporu, se sprijindsca in cerculu activitatii loru proprie institutiunea acdst’a cu atat’a mai virtosu, după ce nu- mele intreprindietoriloru si dispusetiunile introdncatdrie ale ban- cei dau destule garantii, că se nu pota incape ceva prepusu de nesiguritate seu insielatiune. D. lustinu Popfiu doresce, că asociatiunea transilvana prin membrii sei se staruiesca a familiarisă poporulu cu asemenea institutiune. Dn. adv. lacobu Brendusianu dice, ca societățile de ase- curatiune mai alesu prin aceea se recomanda înaintea publicu- lui, daca idu mai pueiene °/₀, si adauge, ca dupace societatea „Victoria" numai 2°/₀ primesce după valdrea asecurata, banc’a „Transilvani’a" ddca va scări si dîn percentulu acesta, nu va ave lipsa de alta recomandatiune. Dn. Visarionu Romanu arata deosebirea intre societatea „Victoria" si banc’a „Transilvani’a," pentruca a) banc’a Tran- silvani’a se bascza pe principiulu reciprocității, după care toti cari se voru asecură le acesta banca, suntu membrii si formdza impreuna un’a societate si se ingrigescu si garanteza, că se se desdauneze in cașurile de nenorocire predeterminate, ce se voru intempla intre densii, si asia b) societatea acest’a nu este in- fiintiata prin acrie, ci numai prin asecurarea in vr’unulu din ramii de asecurare, si in urma c) pentruca capitalele acestei — 499 — societăți si venitulu loru se voru intrebuintia spre înaintarea economiei naționale prin spriginirea intreprinderiloru industriarie, meseriarie si agronomice, precumu s’au intrebuintiatu si pana acum’a, danduse împrumuturi pe asemenea scopuri. Neluandu altii cuventulu, dn. presiedinte reasume părerile si propunerea dlui lustinu Popufiu, că adeca asociatiunea tran- silvana prin membrii sei se staruiăsca a familiarisă intre po- poru banc’a de asecuratiune „Transilvani’a," priiminduse de adunare, se ridica la valăre de conclusu. XVII. Dn. presiedinte pune la ordine conformu programei cetirea disertatiunei presentate de dn. Ladislau Vajda. Dn. pro- fesoru Moldovanu se răga, că anteiu se se primesca si se se desbata rapdrtele comisiuniloru delegate in siedinti’a de eri, era cetirea disertatiunei se se pună la sfarsitulu afaceriloru adunarei. Dnu. Elia Macelariu insemncza, ca in disertatiunea dlui Vajda de buna săma se făcu propuneri, carii ar pote trece la comisiunea de 7, delegata pentru desbaterea propuneriloru, căse’si dea parerea la ele, si dreptu aceea se se cetăsca mai nainte disertatiunea. Dn. losifu Vulcanu se răga, că in adunările asociatiunei se se pună pondulu principalii deschilinitu pe disertatiuni, si asia disertatiunea amentita se se cetăsca numai decatu in in- tielesulu propunerei. Dn. presiedinte punendu intrebarea, deca adunarea pri- mesce propunerea dlui losifu Vulcanu, că disertatiunea se se cetăsca numai decatu? adunarea respunse: se primesce. Deci dn. losifu Popu jude sing. luandu cuventulu, da de scire adunarei, ca dn. Ladislau Vajda impedecatu fiindu in starea sanetatii sale, l’a rogatu pre densulu se cetăsca diserta- tiunea aceea, si numai decatu suinduse pre tribuna cetesce di- sertatiunea intitulata: „Cateva cuvente despre necesitatea de a dă espresiune solene a recunoscintiei pentru fun- datorii de scdle etc. si de a conlucra spre ridicarea sta- rei materiale a poporului, apoi face mai multe propuneri in acăsta privintia." Acăsta disertatiune ascultata cu mare aten- țiune si primita in mare parte cu strigări sgomotdse de „se traiăsca," dede ocasiune la o desbatere îndelungata. Dn. presiedinte afla, ca disertatiunea acăst’a contiene mai multe propuneri, peste care adunarea nu păte trece la ordinea dilei, ci trebue se faca disertatiunea objectulu pertractariloru, si este de părere, că adunarea in privinti’a acestei disertatiuni 38* — 500 — se aldga intre urmatdrele alternative, anume: a) câ sdu se se dea disertatiunea unei comisiuni alese din sinulu adunarei, ca- rea inca sub decursulu siedintiei de astadi se desbata propu- nerile si se dea opiniunea meritdria la densele; b) ori se se concrddia comitetului asociatiunei, se referdsca in privinti’a acdst’a adunarei generale a anului viitoriu; c) seu in urma se se alega un’a comisiune statatdria din barbati, carii sunt in coatengere cu auctoriulu disertatiunei, câ densii se prelucre pana la adu- narea generala viitdria unu planu in privinti’a aceloru pro- puneri. Dn. Iustinii Popufiu deschidiendu sirulu oratoriloru opi- ncza, ca din impregiurarea varietatiei si a multimei agendeloru acestei adunari se se concrdda deadreptulu comitetului asocia- tiunei desbaterea propuneriloru dlui Lad. Vajda, si același comitetu se susterna parerea sa meritdria peste densele adu- narei generale viitdrie. Dn. losifu Popu jude sing. numai intr’atatu se abate de catra opiniunea antevorbitoriului, câ lucrulu acest’a se nu se concrddia comitetului asociatiunei, ci unei comisiuni speciale, carea se residdia in Clusiu si punenduse in coatengere cu dn. Lad. Vajda, se referesca la adunarea viitdria in meritulu lu- crului. Dn. Demetriu Coroianu vie. Silvaniei doresce, câ atatu disertatiunea cetită sub adunarea anului trecuta a dlui Lad. Vajda, catu si ast’a de estimpu se se tiparesca deosebi in bro- sinre si se se respanddsca pretutindenea. Dn. presiedinte inse ’lu reflecția, ca asociatiunea are fdi’a sa, intr’acdst’a se se tipardsca disertatiunile, că-ci tipărirea in deosebi a acestora disertatiuni ar casiuna numai spese superflue. Dn. Elia Măcelăriu propune, câ proiectele dlui Lad. Vajda se se primesca de adunare „in principio" si se se publice am- bele disertatiuni in fdi’a asociatiunei transilvane, nefiindu lipsa se se tiparesca in brosiure. Ce se atinge apoi de efeptuirea propuneriloru acelor’a, este de părere se se Însărcineze comi- tetulu a presenta adunarei viitdrie unu proiecta in acest’a pri- vintia. Dn. Georgin Marchisiu din punctulu de vedere ca in di- sertatiunea dlui Lad. Vajda se propune redicarea monumen- teloru in ondrea barbatiloru binemeritati ai natiunei, propune, câ întrebarea infiintiarei monumenteloru a lui Simeonu Bar- nutiu si a mctropolitului Alecsandru St. Siulutiu, se se iea anca astadi la desbatere. — 501 — Dn. vicepresiedinte loanu Hania este de părere, că pro- punerile dn. Lad. Vajda se se primăsca la adunare „in prin- cipi o, “ 6ra incatu se tiene de modalitatea efeptuirei aceloru propuneri, acest’a se se desbata prin un’a comisiune statatdria din barbati, carii suntu in atingere cu dn. propunetoriulu, ca-ci comitetulu asociatiunei si pana acum’a a datu de nesce greu- tăți la atari propuneri, peste care a trece nu’i eră cu putintia, dupace nu eră de facia propunetoriulu, că se dea deslucirile rece- rute. Propune dara se se alăga un’a comisiune de 5 membrii locuitori in Clusiu, carii in coatengere cu dn. propunetoriulu se elucredie unu proiecta in acesta privintia. Adauge apoi, ca la efeptuirea propuneriloru dlui Lad. Vajda se recere inainte de tote unu capitalu mai mare, preste care asociatiunea nu numai ca acum’a inca nu dispune, dar in asemenea cercustari nici după decursulu a mai multoru ani nu va pote dispune, dupa- ce cu durere trebue se aduca la cunoscinti’a adunarei, ca cei mai multi dintre membrii asociatiunei cu tdte ca s’au inscrisu, nu pre platescu tacs’a anuala; apoi cu fdi’a „Transilvani’a" inca s’a insielatu comitetulu in așteptările sale, nenumerandu mai multi de 360 prenumeranti. Se r<5ga in urma de toti membrii ai asociatiunei, se nu pregete a lucra din resputeri la aducerea jertfei pre altariulu literaturei si alu culturei, că se se păta efeptui propunerile cele salutarie. Dn. adv. dr. lacobu Brendusianu socotesce propunerile aceste prea teoretice, din carii pucine se potu efeptui si dreptu aceea este de părere, că adunarea se nu dechiare nici primirea acelor’a in „principio,“ nici neprimirea. Si dupace dd. membrii ai comitetului asociatiunei au cunoscintia destula despre lipsele natiunei, adunarea se concrdda comitetului elucrarea unui proiectu in privinti’a propuneriloru acelor’a, care suntu mai practice si mai usioru se potu efeptui. Dn. Georgiu Popu proprietariu considerau du, ca in desu numit’a disertatiune se afla un’a propunere, care după parerea lui nu sufere amanare, cumu este ajutorirea starei poporatiunei muntiloru apuseni, cei strimtorati de lipsa pentru restringerea lemnaritului si a pasiunaritului, propune, că adunarea se dis- pună colecte in bani si victuale pe scopulu acela. Dn. vicepresiedinte loanu Hania respunde, ca adunarea colecteloru nu este chiamarea asociatiunei. In urma dn. presiedinte, neluandu altii cuventulu, dechiara desbaterea de inchiaieta si reasumendu propunerile, le pune la votu, afara de a dlui G. Popu, despre care observ^za, ca aceea — 502 — nu cade in sfer’a activitatiei asoc., si adunarea prîrnesce cu maioritatea voturiloru propunerea dlui losifu Popu impreunata cu partea antei’a a propunerei dlui Elia Macelariu in intiele- sulu cuventarei dn. vicepresiedinte loanu Hani’a si asia se ră- dică la valdre de conclusu, ca propunerile dn. Vajda „in prin- cipie" se primescu de adunare si se concredu unei comisiuni speciale de 5 membrii cu locuinti’a in Clusiu, că acei’a punen- duse in coatengere cu dn. Lad. Vajda, pe adunarea viitdria se gat^sca unu proiectu in privinti’a efeptuirei aceloru pro- puneri. Cu acestea avii sfersitu desbaterea peste disertatiunea dlui Lad. Vajda, carea se alatura aci sub K. (Va urma.) Raportulu secretariukii II. despre activitatea comitetului asociatiunei transilvane in decursuhi anului 186⁷/₈, (Fine). II. Comitetulu asociatiunei mai are ondre din parte’si cu ast’a ocasiune a așterne onor, adunari generale unele propuneri, a caroru decidere cade in competenti’a aceleia si anume: a) Deciderea asupr’a scrisdrei Reverendisimului dn. proto- singelu Nicolae Popea, prin carea din caus’a slabitei sale sa- netati se vediii constrinsu a resemna de postula de m. ord. alu comitet., cu carele fuse onoratu in adunarea generala dela Clusiu tienuta in a. trec. (Sicd. comitet, din 17. Sept. 1867 § 75). b) Esplicarea mai detaiata resp. modificarea §§-loru 6 si 23 lit. d) din statutele asociatiunei, privitori la priimirea mem- briloru ordinari noui ai asociat., ca-ci precandu § 6 din sta- tute dice, ca totu individualii carele platesce tacs’a prescrisa (de 5 fi. v. a.) e membru ord. alu asociatiunei, totuodata altu §. anume alu 23. lit. d) din statute dice, ca despre primirea membriloru asociatiunei are se decidă adunarea generala; vine dar întrebarea, ca bre competente e comitet, ataroru membrii ord. noui a le dă diplomele respect, inainte de a’i propune adunarei generale spre primire, seu se li se dea diplomele nu- mai dupace s’au propusu si acceptatu mai anteiu că m. ord. din partea adunarei gener.? Stralucit’a adunare generala e ro- gata, că acestu obiecții incredintiandu’lu mai anteiu spre ecsa- minare si opinare comisiunei insarcinande cu desbaterea even- tualeloru propuneri ale comitetului, se aduca vreo decidere de- — 503 — taiata in asta privintia (sied. comit, din 17. Sept. 1867 § 79), spre a se pot4 comitetulu orienta pre viitoriu in respectulu edarei diplomeloru de memb. ord. noui. c) Se presenteza onor, adunari generale proiectulu de bud- getu preliminariu pre an. asociat, viitoriu 186%, carele con- formu p. IX. din program’a acestei adunari se va predă spre ecsaminare si aprobare comisiunei bugetarie alegande din sinulu adunarei. (Sied. comitet, din 4. Augustu a. c. § 79). d) Se presentăza o rugare a tenerului stipendiatu alu aso- ciatiunei, studente la institutulu agronomicu in Ungarisch-Alten- burg, Georgie Vintila, carele din motivulu nepotintiei de a sub- sista cu stipendiulu anuale de 330 fr., cere urcarea aceluia pana la sum’a de 450 fr., care rugare inca ar fi de a se strapune comisiunei budgetarie alegande, spre a se lua in cuvenita con- sideratiune. (Sied. comitet, din 4. Aug. a. c. § 85). e) Se supune onor, adunari generale spre pertractare si decidere concursulu dinpreuna cu documentele recerute ale do- centelui din Boosu, comitatulu Clusiului, Petru Gram’a, carele a concursu la unulu din acele doue premia de cate 25 fr. v. a., destinate pentru aceli invetiatori populari, carii cu ocasiunea presentei adunari generale voru pote dovedi cu documente demne de credintia, cumca au prasitu celi mai multi oltoi. (Sied. co- mitet. din 4. Augustu a. c. § 84). f) Se supune onor.’ adunari generale spre pertractare si mai departe dispunere regulamentulu proiectata de II. sa dn. consiliariu de curte lacobu Bolog’a, in privinti’a infiintiarei de reuniuni ticnutali si agenturi comunali pentru desvoltarea acti- vitatei asociatiunei. Comitetulu a primita in principiu cu plă- cere numitulu proiecta, inse in decursulu pertractariloru sale relative la punerea in lucrare a aceluia s’au ivita atari greutati, preste cari cu atatu mai pucinu a potutu trece, cu catu ca simtienduse lips’a de a primi deslușiri dela resp. dn. propune- toriu, acelu domnu din caus’a unei lovituri fatale venite asupr’a pretiuitei familie în lunile din urma, nu s’a potutu de locu presentă la siedintiele comitetului asociatiunei. g) Comitetulu ’si ia voia a propune si a recomenda on. adunari generale, că se binevoiăsca a dispune recompensarea speseloru de calatoria pentru oficialii asociat., carii ex oftb cauta se se presenteze pre la adunările generali ale asociatiunei si totuodata a ingrigi, că in budgetulu preliminariu pre an. viitoriu se intre o rubrica speciala si pentru atari erogate. h) In urma se mai aduce la cunoscinti’a strălucitei adu- — 504 — nari generale, ca dn. directoriu gimnas. si redactorii! lacobu Muresianu a binevoita a trimite la asociatiune unu ofertu fa- cutu in favdrea literaturei juridice si a latirei cunoscientieloru agronomice intre poporulu romanu in suma de 1602 fr, v. a. in doue obligat, de cate 500 fr., un’a obligat, de stătu din 1854, alt’a obligat, privata intabulata. Obligațiunile impreuna cu banii gat’a s’au predatu numai decâtu la cass’a asociatiunei, scrisdrea resp. pre langa carea s’a trimesu numitulu ofertu priminduse numai cu pucinu inainte de plecarea nostra incdce, nu s’a potutu pertractă din partea comitetului, deci se presen- teza prin acdst’a onor, adunari generale, că pertractand’o se binevoiesca a dispune cele mai incolo necesarie in privinti’a punerei in lucrare a scopului salutariu intentionatu prin acelu ofertu. III. Conformu §lui 23 lit. d) din statutele asociatiunei am onore a aduce la cunoscinti’a onorab. adunari generale numele ace- loru domni membrii noui ai asociatiunei, carii s’au inscrisu că atari in decursulu anului asociatiunei 186%, rogandume, că onorab. adunare generala se binevoidsca a decide despre pri- mirea acelora. Aceștia suntu: 1) Dn. proprietariu in Sasu-Reginu loanu P. Maieriu, ca- rele pre langa sum’a de 105 fr. in obligațiuni urbariale, re- spunsa in anulu trecutu, a mai oferitu in anulu curentu alti 105 fr. in obligat, urbariala, prin urmare satisfaccndu §lui 6 p. 1) din statute, se dechiarâ din partea comitet, de membru fundatoriu alu asociatiunei transilvane. 2) Domnulu maioru c. r. loanu Noacu de Hunyad ase- mene a respunsu in obligațiuni urbariale sum’a de 105 fr., prin urmare conformu §lui 6 p. 2) din statute s’a facutu membru ordinarii! alu asociatiunei transilvane pentru totudăun’a. 3) Comun’a Telciu din districtului Naseudului, inca a respunsu in obligațiuni de stătu din 1854 sum’a de 105 fr., prin urmare conformu §lui 6 p. 2 din statute s’a facutu si acdst’a membru ord. alu asociatiunei trans. pentru totu- d£un’ a. S’au mai facutu conformu susu atinsului § membrii ordinari noui ai asociat, pre an. 186% următorii domni: 4) Domnulu c. r. capitanu in pensiune loanu Bradu cu tacs’a prescrisa de 5 fr. v. a. 5) Dn. c. r. capitanu in pensiune Franciscu Mihailasiu cu 5 fr. v. a. — 505 — 6) Dn- parochu in Vizocn’a Ioane Popu cu 5 fr. 7) Dn. advocatu Georgie Catona cu 5 fr. v. a. 8) Dn. profesoriu de geometria la universitatea din Iași Stefanu Emilianu cu 1 galbenii. 9) Dn. parochu in Mârgâu Alecsandru Fodoru cu 5 fr. 10) Rever, canonicu in Gherl’a Mich. Serbanu cu 5 fr. 11) Dn. parochu romano-cat. in Sighisidr’a Petru Decei cu 5 fr. 12) Dn. secret, la secțiunea trans. a tablei septemvirale in Pest’a dr. los. Galu cu 5 fr. 13) Dn. vice-fiscalu in districtulu Fogarasiului Sam. Radu cu 5 fr. . . . , 14) Dn. asesoriu de sedria in Fogarasiu lovianu Stoic’a cu 5 fr. ; 15) Dn. prop. in Zau depre canipia Vas. Mog’a cu 5 fr. 16) Dn. asesoriu de sedria in districtulu Fogarasiului G. Fogarasianu jun. cu 5 fr. După cum se vede din protocolulu membriloru, asociatiu- nea nostra numera pana acum membrii fundatori 36, dar doui inși din acești prea demni membrii in an. tr. 1867 s’au mu- tata la locuintiele eterne. Unulu fii Escel. sa Alesandru St. Siulutiu, odinidra archi-episcopulu si mitropolitulu Albei-Iulie, carele prin marinimosulu sacrificiu de 2000 fr. v. a. si-a eter- natu scumpa’i memoria si in analele asociat, ndstre. Comite- tulu aduncu miscatu de lovitur’a, ce veni asupr’a bisericei si natiunei ndstre prin pierderea unui dintre celi mai mari si mai demni barbati ai noștri, crediii, ca implinesce numai o datoria a sa, dra facia cu memori’a stralucitiloru sei barbati natiunali, candu la propunerea Esc. sale Dn. presiedinte alu asociat, in siedinti’a sa din 17. Sept. an. tr. dede espresiune simtiemente- loru sale de adunca durere si părere de reu pentru pierderea susuveneratului archipastoriu romanu, repausatu in Domnulu in 7. Sept. a. tr. Celealaltu membru fundatoriu repausatu in Domnulu in an’ tr. fu Dan. Barcianu Popoviciu, parochu gr.- orient. in Resinariu, carele si-a eternisatu memori’a prin ofer- tulu de 210 fr. v. a. Atari sacrificatori, binefăcători si inain- tatori ai culturei romane, voru viă pentru totudeaun’a in me- mori’a posteritatiei recunoscatdre. Er membrii ordinari pentru totudeaun’a, va se dfca, cari au respunsu odata pentru totudeaun’a unu capitalu, ce aduce unu proc. anuale de 5 fr., tacsa prescrisa prin §. 6 din — 506 — statute, suntu pana in presente 29, dr dintre membrii ordin., cari adeca au a respunde pre fiacare anu tacs’a prescrisa prin §. 3 din statute p. 2) au satisfacutu pana in presente pre an. asociat. 186 ⁷/ₛ acestei detorintie pana la inchierea raportului present. numai 97 inși. Deci mi-incliiaiu acestu raportu cu espresinnea ferbintei do- rintie, care o nutresce fiacare fiu adeveratu alu natiunei, că adeca asociat, ndstra fiendu imbracisiata cu căldură de inteli- genti’a si poporulu romanu, se prospereze cu pași îmbucură- tori, spre asi pute împlini cu demnitate misiunea sa cea înalta espresa in §§. 1 si 2 din statutele sale. Gherl’a, in 24. Aug. c. n. 1868. I. V. Rusu mp. secret. II. Institutulu regescu din Franci'a. (Fine.) II. După cele împărtășite pe scurtu in Nr. precedente de- spre Institutulu regescu din Franci’a, dela bunulu lectoriu depende, că se ia amana istori’a tieriloru ndstre dintre anii 1636 si 1816, adica pe unu periodu de 180 ani si se com- pare ddca cuteza, piticulu progresu din acestea tieri cu gigan- ticele progrese ale poporului francescu, apoi se se mire ddca ’i da man’a, cumca pana si inemicii jurati ai Franci ei suntu constrinsi a recundsce superioritatea franciloru si genialitatea loru in tdte direcțiunile, intru care se desvdlta activitatea spi- ritului omenescu. Intr’aceea pentrucă se vedemu si mai lamu- ritu, cumu au sciutu impintena francii activitatea spiritului omenescu si pana la ce mesura au pretiuitu ei productele min- tiei si ale geniului, multu mai nainte de a se inventa espuse- tiunile universali, se enumeramu in ordine premiale, pe care Institutulu reg. alu Franciei le publica, le si numera după im- pregiurari pe fiacare anu. Din venitulu prevediutu in bugetulu statului se făcu ace- stea premia: 1. La academi’a francisca, pentru auctoriulu celei mai bune piese, sdu poetice sdu retorice, a cărei tema (sujetu) se pro- pune intr’o programa cu unu anu mai nainte, 2000 franci. 2. La academi’a reg. de inscriptiuni si litere, pentru celu mai bunu memorialu asupr’a vreunei cestiuni, sdu de filologia sdu de istoria, propusa totu cu 1 anu mai nainte, 2000 franci. — 507 — Ea distribue si trei medalii, fiacare pentru cate unu me- morialu asupr’a anticitatiloru naționali, 500 franci. 3. La academi’a reg. de sciintie, pentru un’a cestiune de sciintia (matematica sdu fisica), 3000 franci. 4. La academi’a reg. de artele frnmdse, se impartu pe fia- care anu mai multe premia mari după impregiurari. 5. La academi’a de sciintiele morali si politice, pentru ddua cestiuni de economia publica sdu de morala, 1500 franci. Din veniturile anuali ale fundatiuniloru private făcute in folosulu natiunei si date in administratiunea Institutului Fran- ci ei, se făcu acestea premia anuali: Premiulu de virtute, 'pentru cate doi juni sarmani, carii in cursu de cate doi ani voru fi facutu lucrurile cele mai fru- mdse de virtute, din fundatiunea numita a lui Montyon, 22,465 franci. Pentru cate unu opu literariu, ce ar avea de scopu a co- rege moral’a, dela același Montyon, pe anu cate 21,940 franci. Premiulu baronului Gobert, pentru celu mai bunu opu de- spre istori’a Franciei, pe anu cate 11,249 franci. Premiulu filologicu alu comitelui de Volney, cate 1515 fr. Premiulu de numismatice alu lui Allier de Hauteroclie, cate 400 fr. Premiulu bar. Gobert, pentru opulu celu mai sapiente si mai profundu alu istoriei francesci, pe anu cate 10,835 fr. Acestu premiu se imparte la cate doi auctori, inse la unulu cate 9635 fr si restulu că accesit. Premiulu Laland, pentru opu astronomicu, cate 635 fr. Premiulu Alliumbert, pentru incuragiarea sciintieloru 150 fr. Premiulu de statistica, alu lui Montyon, 530 fr. Totu alu lui Montyon de fisiologi’a esperhnentala, 895 fr. Erasi alu lui Montyon, premiu de medicina si chirurgia, pentru celu ce va descoperi midiuldcele de a face, că unele arte sdu ramuri de industria se fia mai pucinu stricatidse sa- netatiei omenesci, 44,845 fr. Premiulu Laplace, pentru studentele care va esi cu prim’a eminentia din scdl’a politechnica, 215 fr. Premiulu Alhumbert, pentru incuragiarea arteloru, 150 fr. Premiulu Deschaumes, pentru incuragiarea juniloru archi- tecti, pe anu cate 1200 fr. Premiulu baronului Felix de Beaujour, pentru celu mai bunu memorialu despre pauperismu si cersitoria, se da la cate cinci ani cate 1000 fr. — 508 — Preminlu comitelui Maillă de Latour-Landry, pentru incu- ragiarea unui literatorii! seu artistu june din Franci’a, pe anu cate 1350 fr. Premiulu de Morogues, pentru celu mai bunu opu despre agricultur’a Franciei, său despre pauperismu, de căușele si midiu- Idcele delaturarei lui, se publica pe cate cinci ani odata, 416 fr. Adjudecarea si distribuirea premialoru se face conforma statuteloru fiacarei academii; aceleași statute regulăza si ori care alta activitate a clasei numiteloru academii, din care e compușii institutulu. In respectulu statuteloru votate din nou dela restauratiune incdce si aprobate de rege, este de Însem- nata, ca avenda fiacare academia statutele sale particularie, de si scopulu si spiritulu acelora este identicii, coprinsula inse, său adica cadrulu acelora diferesce multu, era in modula ad- ministratei inca se arata dresicare diferentie. Asia statntele, său cumu le numescu francii, regulamentulu academiei france, votate in 21. luniu 1816 si aprobate in 10. luliu alu aceluiași anu, contienu numai XVII, articli, dintre carii unii se impartu in cate ddua trei alinii si nici unulu in §§-i. Ce e dreptu, limb’a francăsca are nepretiuit’a insusire, pentrucă in cuvente pucine se pdta dice multu; cu tdte acestea citindu cineva sta- tutele academiei francesci cu luareamente, fara voi’a sa vine la parerea, ca membrii academiei au cugetatu a fi nedemnu de barbati matori si sapienti, a voi se preciseze prin regula- mentu cate si mai cate detaliuri, câ si cumu ar face unu re- gulamentu pentru școlari. Regulamentulu academiei regesci de sciintie, aprobatu totu in an. 1816, este si mai scurtu, adica numai de XIII, articli. Din contra academi’a de inscriptiuni si de litere frumdse are unu regulamentu din 16. Maiu 1830 impartitii in XVII. §§-i si subimpartitu in LXX. articli. Re- gulamentulu academiei regesci de artele frumdse, aprobatu in 9. luliu 1816 e impartitu in LXII, articli. Regulamentulu a- cademiei de sciintiele morale si politice are in VIII, titule LVI. articli. Acesta este din 23. Februariu 1833. Secțiunile n’au regulamente, ci membrii loru se invoiescu in lucrările loru ale tracta din casu in casu după impregiurari si după analogi’a lucrariloru sesiunei plenarie. Cea mai mare grija a sectiuniloru scmena a fi, că cu ocasiunea publicarei si adjudecarei premialoru se nu se stracure in lucrările loru nici unu feliu de neregularitate. Tdte societățile academice, cate s’au nascutu succesive in alte staturi europene, au luatu de modele mai multu său mai — 509 — pucinu regulamentele academiiloru francesci. Ceea ce au pu- tutu imita mai pucinu academiile altoru popdra in secolulu nostru au fostu temele, sdu cumu le dicu francii, sugetele de concursu, pe care punu premia academiile francesci. Caus’a acestei neputintie se esplica prea bine din unic’a impregiurare, ca francii au inceputu a cultiva sciintiele si artele mai tem- puriu decatu mai tdte celelalte națiuni, afara de italiani si anglii. Se ilustramu acdsta aserțiune a ndstra cu unele ecsemple: Academi’a reg. de sciintie pusese inca la a. 1844 pentru a. 1847 premiu pentru urmatdrea problema matematica. „A statori ecuatiunile generali ale atmosferei terestre, re- spectandu totuodata rotatiunea pamentului, acțiunea calorifica a sdrelui si puterile atractive ale sdrelui si ale lunci. “ Academi’a de sciintie morali si politice propusese inca totu inainte de 1848, adica in 1846 si 47 urmatdrele țese: „Teori’a ccrtitudinei,“ incatu aceea trebue se se distingă inca si de cea mai mare probabilitate. In strinsa legătură cu acdsta: „Ce este veritatea si ce e realitatea? Care sunt fun- damentele veritatiei? Ce e scepticismulu după Sextus, Huet, Hume et Kant? Care sunt veritatile certe, care trebue se sub- siste in filosofi’a tempului nostru in mani’a atacuriloru _venite asupra loru dela scepticismu?“ Premiu: 1500 franci. „Ecsamenu criticu alu filosofiei scolastice." „Care este inriurinti’a, ce ecserciteza progresulu si gustulu pentru prosperitate asupra moralitatiei unui poporu?" „A cerceta si a descrie in modu comparativu conditiunile de moralitatea poporului ocupatu cu agricultura si de a locui- toriloru ocupati cu industri’a manufaptureloru." Alte diece țese, unele mai interesante decatu altele, s’au pusu in aceiași ani din secțiunile aceleiași academii si mai a- nume din dreptulu publicu si jurisprudentia, din statistica, din istori’a generala si filosofica. De atunci incdce Institutulu Fran- ciei a mai datu si mai da eruditiloru si artistiloru tierei pe fiacare anu ocasiuni dese de a’si aduna tdte puterile geniului loru, spre a medita la deslegarea unui mare numeru de pro- bleme scientifice, tientatdrie nu numai la prosperitatea si fericirea poporului francescu, ci si a omenimei întregi. In siedîntiele publice anuali ale academiiloru se citescu si discursuri seu disertatiuni, inse asia, ca acelea trebue se se su- pună la revisiune prealabile, sdu in o siedintia privata, sdu prin cate un’a comisiune anumita, sdu prin oficiulu (delega- tiunea, comitetulu) academiei. (Vedi art. XI. alu statut, acade- — 510 — miei francesci, art. XXXVIII, alu acad, de inscriptiuni si litere frumdse, art. XLIV, alu acad, de sciintiele morali si politice etc. etc.). După acestea s’ar cuveni se mai observamu, cumca institu- tulu dinFranci’a representa ce e dreptu sciintiele si artele in modu eminente, ca inse acea tiera se mai bucura de un’a mulțime de academii seu societăți de sapienti, pe care numai voindu ale enumera că intr’unu catalogu simplu, ar trebui se implemu cu ele cativa Nri ai acestei foitie; pentruca de ecs. pana la 1848 mai era alte 305 societăți academice si ateneuri, de sciintie, de arte, de agricultura s. a. Din acestea 37 era in Parisu, era celelalte sunt impartite pela tînuturi prin cetatile si orasiele mai de frunte. De atunci numerulu aceloru societăți a mai crescutu. Cu catu omenii sunt mai cultivati, cu atatu ei sunt firesce si mai sociabili si mai toleranti, prin urmarea Ia unu poporu cultivatu societățile se imultiescu pe cale naturala, candu din contra pe dmenii selbatici si semi-selbatici numai cu cea mai mare greutate ii poți aduna si indupleca, pentrucă se se invoiesca intre sine a se asocia si a lucra in comunu si in cugeta curata pentru cate unu scopu mai inaltu, £ra pe unde spiritulu de asociatiune mai este asupritu si detienutu la pa- mentu inca si prin legi, acolo de adeveratu progresu nici vorba nu mai pdte fi. Gr. Baritiu. Epistole agronomice. Epistol’a III. I. Despre cunoscerea panicatului (agronomia). Amice! înainte de a vorbi despre cultivarea pamentulni in specie trebue se invetiamu a cundsce pamentulu, cu care are mai multu de a face agricultoriulu; se scimu care pamentu din ce elemente e compusu, care e mai bunu, care ce plante produce mai bine si care ce natura are, că mai tardiu se poți insuti a judecă, ca pamentulu teu ce plante ar produce mai cu succesu, cum se’lu meliorezi (imbunetatiesci) si cum se’lu cultivezi etc. Pamentulu nostru e compusu din mai multe elemente, cari in diferite locuri se afla in mesura diversa; aci prevaleza unu eleinentu, pre candu dincolo altulu. Noi agricultorii specificamu pamentulu după elementele, cari prevafrza intru insulu. Cate parti se afla din cutare ele- — 511 — mentu in cutare pamentu, le esprimemu după procente (dela suta). Ddca voliesci se afli, cate procente de arena (nesipu) si cate de lutu contiene pamentulu teu, poți afla in modulu ur- matoriu: Lia 1—2 mani din pamentulu respectivii pune’lu in- tr’unu vasu, aci ’lu amesteca cu apa multa si’lu sfarma bine intre mani, pana ce se va amestecă totu bine cu ap’a si va fi fluidu (curgatiosu), mai bine se fia prea multa apa decatu pu- cina. După acea acdst’a o tdrna intră o sticla curata, bine stra- vedietidsa, apoi o scutura mai anteiu si o pune că se se asidze. Astfeliu aren’a curata că mai grea, se asiedia la fundulu sticlei formandu o pătură, preste acest’a se asidza lutulu că mai usioru, formandu alta pătură, care se pdte destinge cu ochii liberi, si chiaru deasupra se va asieză hum’a sdu pamentulu, care s’a formații din corpure animalice si plante sdu gunoiu. Patur’a de huma nu se pdte totudeaun’a distinge bine de cea de lutu. Acumu liai o chartia lunga catu si inaltimea pamentului asiediatu in sticla, acdst’a o imparte in 10 sdu 100 parti egali, cu ajutoriulu carei’a poți mesură cate parti de acestea e nesipulu si cate lutulu si hum’a; ddca impartindu charthi’a in 10 parti (gra- dure), aren’a e 5 graduri de acestea, atunci arena se afla in pamentulu respectivu 50 procente; mai incolo ddca lutulu e de 4 graduri, lutu se afla 40 de procente, dr huma 10 proc. Cate procente de huma se afla in pamentulu cutare, se pdte află altumintea mai securii, după cum vomu vede candu vomu vorbi despre huma iu specie, asia si despre celelalte elemente. Aren’a inse si lutulu se pdte află după cum s’a dîsu, cu secu- ritate; eu cu cate feliuri de pamentu am facutu esperimentulu acest’a, totudeun’a mia succesu fdrte bine. Acum se vorbimu despre speciele de pamentu din punctu de vedere economicu. 1. Pamentulu arenosu (nesiposu). Sub pamentu arenosu intielegemu de comunu pamentulu, in care se afla mai multa arena. Ddca se afla in cutare pa- mentu fdrte multa arena, acest’a e mai pucinu fruptiferu, de drace aren’a curata nu se tiene de olalta, primesce caldur’a cu celeritate, dar asia o si perde numai decatu, asia e si cu ap’a, o primesce usioru si in graba o si pierde. Aren’a fiindu pu- faidsa (rara), se descompunu de graba corpurile organice, pre- curmi de es. gunoiulu, deci pamentulu arenosu se si numesce activii si caldu, fiinduca grabesce descompunerea gunoiului si asia si plantele crescu cu celeritate intru ins’a. Cu catu va — 512 — contien6 aren’a mai pucinu lutu, huma s6u varu, cu atat’a va fi mai pucinu producatdria si la astu casu se numesce ferbinte seu mortu. După marimea fireloru de arena, acest’a se nu- mesce fina, dăca firele suntu fine merunte, er dura, dăca firele suntu mai mari. Cu catu contiene aren’a lutu seu varu mai multu, cu atat’a e mai frnptifera si castiga in valdre, asia e si d6ca jace in locu umedu, pre candu din contra nu are nici o valdre, d6ca jace in locu ridicatu, usucatu si clim’a inca e caldurdsa. D<5ca aren’a contiene 10—20 procente lutu, se nu- mesce arena lutdsa, asia si candu are mai multe procente de lutu pana la 35. Pamentulu arenosn se lucra f<5rte usioru. 2. Pamentulu lutosu (argilosu). Lutosu se numesce pamentulu, candu contiene mai multu lutu (argila), că alte elemente (65—80 procente). Lutulu dela natura e cleiosu, curelosu, primesce multa apa in sine, care o pierde tardiu, deci lutulu e rece dela natura si ap’a nu trece prin elu mai afundu. Deci cu catu contiene cu- tare agru mai multu lutu, cu atat’a e mai rece, retiene ap’a mai indelungatu, se lucra mai cu greu, si deca va contienâ lutulu 20 si mai pucine procente arena, se numesce rece si e forte pucinu producatoriu. Pamentulu de midilocu lutosu cu 65—80 procente lutu castiga in valdre, ddca are o pusetiune mai caldurdsa, mai ridicata si nu umeda. Deca pamentulu lutosu contiene varu, 37—45 procente arena si huma, e fruptiferu si se numesce activu si caldurosu; cu catu contiene mai multa huma, cu atat’a e mai bunu, acest’a se si numesce apoi pamentu de granu, precum vomu vedă. 3. Pamentulu midiulociu. Amestecatur’a de pamentu, in care nici lutulu nici aren’a nu prevalăza, ci ambele se afla in cantitate mai asemenea, se numesce pamentu midiulociu. Fiinduca in acestu pamentu am- bele estreme (natur’a lutului si a arenei) se unescu si se im- bunatatiescu unulu pre altulu, pamentulu midiulociu deca nu e seracu de huma, e celu mai acomodatu pentru vegetarea plan- teloru si se numesce activu, caldurosu. D£ca pamentulu midiu- lociu contiene 6—12 procente huma, se numesce „humosu.“ 4. Pamentulu margosu (m^losu). Marga (lat. merga v. marga ₌ mealu, spoiala) se numesce Împreunarea interna a lutului, s£u a lutului arenosu cu 15 si mai multe procente varu, ce se afla adeseori in pamentu. — 513 — A cest’a se folosesce si spre meliorarea pamentului, după cum vomu vedd la loculu seu; spre acestu scopu o foloseau si romanii celi vechi. Marg’a sdu mdlulu (pre aiurea spoiela) are colori diverse, alba, sura, venetfa, rosieteca, bruneta etc.; ddca se pune in apa se desface in tdte părțile că varulu, prefacunduse in pulbere; acdst’a e o insusire a margei, prin care se pdte cundsce. Pa- mentulu, care in apa nu se risipesce in tdte părțile, nu e marga. Coldrea margei depinde dela alte elemente, cari le mai con- tiene, asia dela feru, resina ori huma. Marg’a, care contiene huma, se albesce in focu. Eu am arsu mdlu venetu in focu si s’a albitu. Pamentulu lutosu sdu midiulociu, care contiene 5—15 pro- cente varu, se numesce margosu sdu mdlosu. Ddca pamentulu margosu nu contiene prea multu lutu, de comunu e produca- toriu, ma pdte fi si fdrte producatoriu. 5. Pamentulu varosu. Ddca in pamentu se afla o mare parte de varu, se nu- mesce varosu. Ddca pamentulu udatu cu vreunu acidu, de ecs. acidu de sare sdu acidu de salitra, fierbe, se infla, e semnu ca contiene varu, cu catu fierbe mai tare, cu atat’a contiene varu mai multu. Pamentulu varosu e activu si caldurosu, produce bine, ddca nu e chiaru prea multu varu, si cu atat’a are mai mare valdre, cu catu va avd o pusetiune mai recordsa, de dra- ce la casu contrariu ardu plantele intru insulu. Ddca varulu e amestecatu cu arena, acdst’a e prea caldu- rdsa, mai fierbinte. 6. Pamentulu humosu. Huma (lat. humus) se numesce restulu animaleloru si alu planteloru putrede, sdu gunoiulu, ori alte cdrpure organice, dupace au putreditu. Hum’a se afla in pamentu cu colore în- tunecata, e pufaidsa, ddca e uda, e că sponghi’a, pordsa, in stare usucata e usidra, primesce fdrte multa apa. Pamentulu. care nu contiene huma, nu pdte fi producatoriu, de drace hum’a pre langa apa, singura e care da nutrementu planteloru. Coldrea cea ndgra a pamentului arata, ca cutare pamentu contiene huma multa; acestu semnu fdrte rare ori insidla. Ddca unu brusiu de pamentu negru ardienduse la focu intr’unu văsu descoperitu se albesce, e semnu ca contiene huma. Cantitatea humei in cutare pamentu se afla mai usioru in 39 — 514 urmatoriulu modu: Lia 100 parti (de es. 100 loti) de pamentu bine usucatu la sdre, fara pietricele si radecini, acest’a ’lu pune intr’unu vasu pre focu, unde ’lu amesteca cu un’a tieve, ma- nunchiu de sticla, pana ce ardienduse se albesce cu totulu pa- mentulu. In acestu modu lium’a ardicndu dispare din pamentu, după acea mesurandu de nou pamentulu arsu, cu catu va fi mai usioru câ înainte de ardere, atat’a huma au fostu in pa- mentulu respectivii. Deci deca s’au luatu 100 loti de pamentu bine usucatu, si după ce s’a arsu s’au aflatu numai 94 loti, atunci in pa- mentulu cu care s’a facutu esperimcntulu se afla 6 procente de huma. Acuma se dicemu, ca pamentulu nu au fostu chiaru fara pica de apa, mai cu soma de au fostu lutosu, ci au mai remasu intru insulu pucina apa, care a fostu chemice împreu- nată cu același, si acest’a numai in focu a pierdut’o. Din asta causa apoi mai putemu subtrage din cele 6 procente de huma inca '/₂ procentu, dar mai multu nu. In acestu modu poți dar afla amice, ca pamentulu teu, sdu celu ce voiesci a’lu cumperă, cate procente de huma con- tiene, seu catu de grasu e? Hum’a cate odata e acra si in acestu casu nu e produ- catoria, si acra e acolo, unde e mnedu loculu si hum’a s’a facutu din plantele celea de apa si umediel’a a inacrit’o. Fiinduca hum’a se preface din corpure organice seu din gunoiu, asia acest’a se afla numai in patur’a deasupr’a a pa- mentului, multu in afundime de o urma, in păduri e mai a- funda, dar pre agrii a rare ori. Pamentulu, care contiene 2—5 procente huma, se numesce bunii, care contiene 5—15 proc., se numesce „humosu“ sdu „prea humosu,“ si e fdrte producătorii!. Spre bucuria nfistra generale ne pdte sierbi, ca mai tdte provinciele locuite de ro- mani se potu laudă multu pucinu cu pamentu ,,humosu“ si „prea humosu,“ pre candu atare pamentu nu se afla in ori si care tidra, dra deca se afla, aceea e numai ici si colea. Afara de aceste specie de pamenturi mai suntu si altele, asia este unu feliu de pamentu acru, care sufere de umedidla si produce nescari erbure sarbede, acre, cari nici ca le manca animaleld; atare pamentu se numesce acru, apatosu, mlas- cinosu, sarbedu. Mai încolo mai suntu si unele pamenture asia numite pietrdsc; acestea si-liau numirea dela pietrisiulu, care ’lu con- tiemi in mesura mai mare sdu mai mica. Cu catu contiene — 515 — cutare pamentu mai multu pietrisin, cu atat'a perde mai multu din valdre, si cu catu pietrile voru fi mai mari, in catu in- greundza cultivarea acelui’a; dr candu pietrile sunt mai menunte, in catu aratrulu le pdte incungiură, nu suntu atatu de dauna- tidse, ma unele de es. cele de varu, suntu chiaru folositdrie. II. Patnr’a snperiora (producători») si inferior» a pamentului. Precum de sine se intielege, pamentulu numai pana la o adâncime anumita contiene hum’a cea nutritdria si mai la vale nu; deci la estimarea pamentului e de a se distinge bine patur’a superidra a acestuia, care contiene multu pucinu, huma, de cea inferidra, care nu contiene huma de locu, va se dica nu e fruptifera. Patur’a superidra pdte se fia mai grdsa seu mai subțire după impregiurari, pdte se fia de aceeași calitate, sdu diferita de cea inferidra. Acestea impregiurari au inse mare in- fluintia la valdrea cutarui pamentu. In siesure si locuri asiediate, de comunu patur’a superidra e mai afunda, mai grdsa că pre dealuri si in locuri ridicate. Aduncimea paturei superidre depinde adeseori dela modulu cul- tivare! pamentului; ddca s’a cultivata pamentulu mai afundu, are pătură superidra mai grdsa, dr din contra mai subțire. Ddca patur’a superidra e de 8—10 policari grdsa, acdst’a e grosime midiulocia; de 6 policari si mai pucinu e subțire, 11—12 policari e grdsa, adunca, si preste o urma e patur’a superidra fdrte adunca, fdrtc grdsa. De sine se intielege, ca cu catu va fi patur’a superidra mai grdsa, cu atat’a va fi pamentulu mai producătorii!, de drace la acestu casu plantele ’si potu întinde radecinele mai afundu in pamentu bunu, si asia producu mai bine si se potu mai indelungatu opune secetei, dr umedidl’a prea multa se scurge mai usioru prin pamentulu raru, pufaiosu, si asia plantele suntu scutite si de umedidl’a prea mare in tempuri ploidse. Mai încolo e de a se luă in consideratiune calitatea fisica a paturei inferidre, care se afla sub patur’a producatdria, su- peridra. Acdst’a după calitatea ei pdte se inaltie sdu se micsio- reze valdrea pamentului; o inaltia, candu insusirele cele bune ale paturei superidre le are si aceea, sdu deca defectele acestei’a le micsiordza prin insusirea contraria; asia de es. deca patur’a superidra e arena si cea inferidra lutu, atunci prin aratu mai adencu lutulu de desubtu se pdte amestecă cu aren’a, si acdsta devine apoi mai favoritdria planteloru, ap’a nu se pdte scurge prin arena in josu, că se sufere de seceta, nelasandu lutulu, — 516 — sdu ddca patur’a superidra e lutu si cea inferidra arena, atunci inca se pdte indereptă lutulu cu aren’a de desubtu, asia si candu de desubtu se afla varu. Se micsiordza valdrea pamentului, candu patur’a inferidra posede in aceeași, sdu inca in mai mare mesura calitatile cele rele ale paturei superidre, de es. ddca sub lutu se afla drasi lutu si mai cleiosu, ori sub arena se afla drasi arena, sdu pe- trisiu. Ddca patur’a inferidra consta din petrii, stanei, mdlu reu, acest’a la tdte impregiurarile e unu reu si micsiordza valdrea pamentului. Patur’a inferidra se numesce calda, ddca consta din arena, varu, pamentu midiulociu sdu margosu; ferbinte sdu setos a, ddca consta din petrisiu, petrii sdu stanei; rece ddca conțiene lutu cleiosu. Blasiu, in Augustu 1868. Stefanu Popu. Clio. (Continuare). In urmarea ferbintiloru certe cate s’au escatu intre partite in diet’a transilvana din a. 184%, se publicase anonimu un’a cărticică despre Cnezîatele romanesci, inse in limb’a magiara, dara in favdrea elementului romanescu. Se spunea, ca manu- scriptulu acelei cărticele ilu cumpărase episcopulu loanu Le- meni dela Blasiu cu cateva sutisidre fiorini. După esirea acelei cârti se escîi alta disputa intre istoricii de buna Credintia si intre cearlatanii istoriei, asupra definitiunei cuventeloru Cnezu si C ne z ia tu. Cunoscătorii dialecteloru slavice sciu, ca Knez in aceleași insdmna principe, duce sdu si boieriți fruntasiu, magnatu (Proceres); se scie inse totuodata, ca la romanii ba- natieni cnezu, chinezii in dilele ndstre insdmna numai primariu, sdu jude comunalii ori birou, precumu ilu numescu pe airea. Se mai afla inse multe cuvente, a caroru semnificatiune in cur- sulu tinipuriloru dresicumu s’a degradata. Se nu mergemu’mai departe: cuventele Domnii si Supanu (Jupanii) ce insemnă odata si ce mai insdmna astadi! Pentru istori’a ndstra este de cea mai mare importantia, câ se scimu, ce au insemnatu in Transilvani’a intre anii 1000 si 1600 Knez si Knezat ori Kne- ziat, numiri împrumutate dela bulgari câ foști aliati, apoi pă- strate si după desfiintiarea imperiului bulgaro-romanescu. Ro- — 517 — manii credu asia, ca Knez a corespunsu după impregiurari la anticele numiri latinești de princeps, proconsul, propraetor, pro- curator- etc. Scrutarea, culegerea, critic’a conferire si esplicare a re- spectiveloru documente ne va spune restulu. Rev. sa dn. ca- nonicu prepositu Stefanu Moldovanu impartasindu inca si ur- matoriulu indice despre cnezi si cneziate, adica destricte roma- nesci cu căpetenii romanești, da istoriciloru altu falinariu in mana. Red. Ex Indice Supplementi Codicis Diplomatici Illustr. Com. Jos. Kemeny. Anno II. Keneziatus. 1366 Kenezii Keneziatus. Supplementi Codicis Dipl. Tomo II. pag. 56. 1398 n n „ „ „ „ n 303, 305. 1404 n n n n » n n 341. 1409 n „ „ „ «402, 403. 1410 n n « n n n n 417. 1431* T) Reg. Arch. Tomo I. p. 98. 1435 n n Supplementi Cod. Dipl. Tomo III. pag. 167. 1439 Kenezii Keneziatus. Suppl. Cod. Dipl. Tomo III. pag. 209 et Nobiles Castrenses 1444 pag. 275, 1447 pag. 285, 292. 1448 Kenezii Keneziatus. Suppl. Cod. Dipl. Tomo IU. pag. 303. 1453 T} n n n „ « Pag- 356. 1453 r> D « « n r, pag. 360 et 371. 1456 n r> „ „ „ Tomo IV. pag. 26. 1476 Ti n Reg. Arch. Tomo H. pag. 245. 1486 n Suppl. Cod. Dipl. Tomo V. pag. 17. 1517 T) Suppl. Cod. Dipl. Tomo VI. pag. 27 Knez seu Villicus pagensis. 1531 Kenezii Keneziatus. Suppl. Cod. Dipl. Tomo VI. pag. 174. 1568 n in Boholcz Sedis Sink. Suppl. Cod. Dippl. Tomo VII. p. 246. 1568 n in Son a Sedis Rupensis. „ „ „ „ p. 246. 1568 in Glimboka Sedis Leschkirch. Suppl. C. D. T. VII. p. 246. 1573 n in Ohaba Comitatus Hunyad. Suppl. C. D. T. VH. p. 345. 1573 yj in Denk Comitatus Hunyad. Suppl. C. D. T. VH. p. 346. 1575 n in Pojana Sedis Mercuriensis. Suppl. C. D. T. VH. p. 379. 1575 in May Comitatus Albae inf. Suppl. C. D. T. VIL p. 379. 1575 in Sz. Jânos-Hegye Comitatus Albae Superioris. Supplementi Cod. Dipl. Tomo VII. 380. 1580 Plures Kneziatus in Comit. Hunyad. Suppl. C. D. T. VII. p. 206. 1589 (Keneziatus) Vajvodatus. Reg. Arch. Tomo IV. pag. 43, 45. Pucine sunt acestea documente, deca’ti va fi scopulu câ se scrii istori’a Cneziateloru, sunt inse de ajunsu, pentruca se te impintene la cercetări mai departe, seu incai pentru că se deplângi perderea celorulalte documente. — 518 — Ex Indice Suppienienti Codicis Diplomatici. 111. D. Corn. Jos. Kcmeny. Arcem, Oppidum et Terram Fogaras respicientia. •A1H1O 1290 Fogaras. S. C. D. T. I. p. 109. 1372 „ „ „ „ T.ILp.161. 1395 „ „ n r n n P* 283.. NB. Dux novae Plantationis Pagi Heviz,ac Dăk, hodie in Comit. Albae Sup. sili, ad Terram Fo- garas pertinebant. 1-130 Fogaras. S. C. D. T. III. p. 117. 1467 „ „ „ „ T. IV. p. 170, 1463 p. 191, 1469 p. 198, 1470 p. 221,1472 p. 249, 1473 p. 275. 1503 Fogaras. S. C. D. T. V. p. 295bis. 1511 „ n n n n n P-392 1519 „ „ „ „ T. VI. p. 65., 1524 p. 101, 1.527 p. 128, 1531 p. 183,1532 p. 189,1533 p. 199, 1541 p. 342, 1546 p. 373, 1548 p. 397. 1553 Fogaras. S. G. D. T. VII. p. 71. Fogaras est: L. Baronatus — 1543 p. 75 et 87, 1558 p. 145, 1561 p. 173, 1566 p. 189, 196, 197, 1567 p. 195. Coutulit Ferdinandus I. Tlio- mae Zalaliâzi Eppo Vesprimieusi ej usque sororibus et Familiae Ke- chethi 1527 p. 243. 1568 Fogaras. Suppl. C. D. T. VII. p. 243, 244, 245; 1569 p. 265, 1572 p. 312. Coines perpetuus Terrae Fo- garas fuit Gaspar Bckes 1573 p. 337. 1580 Fogaras. Arcis Praefectus Cos- nias Horvath Petrichevith. Suppl. C. D. T. VIII. p. 153, 1583 p. 229, 1588 p. 412, 1585 p. 271, 273; 1588 p. 295, 1595 p. 393. 1606 Fogaras. S. C. D. T. IX. p. 49. 1643 ................ „ 117. 1643 Privilegium Cerdonum p. 108, 1730 p. 105. 1657 .................... p. 238. 1695 Fogaras. Suppl. Cod. Dipl. T. XI. p. 248, 249. Fogaras Districtus in Comit. Al- bensi p. 116. Regislri Archivornui, 1511 Reg. Arch. T. I. p. 111 et 129. 1512 „ „ T. I. p. 458. 1525 Reg. Arch. T. II. p. 111, 1535 p. 323, 1540, p. 169, 1566 p. 321, 322, 1567 et 1572 p. 322, 1588 p. 323, 1597 p. 405, hoc anno supr. Capitaneus Balthasar Bathori. — 1618 p. 324, 1628 p. 334, 1631, 1633 p. 324,1640, 1648 p. 325, 1653 p. 326, 1654, 1657 p. 326, 1663 p. 327, 328, 329, 1665 p. 134, 1668 p. 348, 1670 p. 331, 1674 p. 240, 1675 p. 332,1677 p. 333, 1678 p. 333, 1683 p. 344, 1684 p. 137, 1694 p. 336, 1699p. 336,1709 p.336 et 337. 1413 Reg. Arch. T. III. p. 28, 1464 p. 41, 1469 p. 42, 1471 p. 43 bis., 1527 p. 66, 80, 1531 p. 80 bis. et 81, 1541 p. 87, 1553 pag. 81, 1608 p. 341 et 352, 1611 p. 235, 1635 p. 64, 1637 p. 129, 1641 p. 124, 1656 p. 135, 196, 1657 p. 64. 1607 Reg. Arch. T. IV. Capitaneus Gabricl Haller p. 48. 1624 Balthasar Kemeny . p. 73. 1691 Gregorius Bethlen . p. 258. 1607 Capitaneus Gabriel Haller p. 65, 1607 p. 49/ ₁fᵢ„. 1609 p. 121, 1622 p. 260, 1626 1610 p. 214 f p '' p. 300. adde: 1532 p. 154- 1640 Capitaneus Joannes Kemeny. S. Cod. Dipl. T. X. pag. 91. (Va urma). — 519 Ad Nr. 239. 1868. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociatiunei dela 22. Augustu c. n. pana la siedinti’a comitetului asociatiu- nei din 15. Septembre c. n. a. c. 1) Prin domnulu administratorii protopopeseu si colectoru alu asocia- tiunei in Ofenbai’a, Nicolau Fodoreanu, s’a triinisu la fondulu asociatiunei parte că tacsa de membru ordinariu, parte câ colecte, sum’a de 20 fr. 64 cr. respective 70 cr. v. a. si anume: a) dela dn. administratoru protopopeseu si colectoru alu asociat. Nic. Fodoreanu câ membru ord. tacs’a pre anii 186⁵/ₑ si 186⁶/₇ 10 fr. b) dela dn. parochu gr. or. in Salcio’a infer. loanu Danciu câ colecta 1 fr. c) eco- nomulu Vasilie Onea 60 cr. d) curatorulu Michailu Vomvea 50 cr. e) eco- nomulu Elia Dum’a 50 cr. f) crisniculu loanu Butura 30 cr. g) curatorulu f loanu Vomvea 10 cr. li) economulu Craciunu Dragusiu 10 cr. i) econoraulu Gavril’a Dum’a 10 cr. k) prescurariti’a Nastasia Mara 10 cr. 1) economulu Petru Buleandra 10 cr. rn) economulu Vasilie Dum’a 10 cr. n) economulu Demetriu Badiu 10 cr. o) economulu Simeonu Dragusiu 10 cr. p) mai multi, toti din Salcio’a inferiorii 22 cr. q) dn.. parochu gr. or. din Salcio’a super. Michailu Cior’a 2 fr. r) curatorulu Moise Nicolau 20 cr. s) economulu loanu Ispasu 10 cr. t) economulu Vasilie Gogia 10 cr. u) economulu Simeonu Ar- meanu 10 cr. v) economulu Demetriu Stoianu 10 cr. x) economulu Simionu Barstanu 10 cr. y) economulu Ioane Mart’a 20 cr. z) dn. docente Simeonu Cior’a 15 cr. aa) economulu Simeonu Barstanu 20 cr. bb) curatorulu Ioane Mart’a 25 cr. ce) economulu Michailu Panti’a 15 cr. dd) dela economulu Nicolau Panti’a 10 cr. ee) economulu loanu Canasielu 15 cr. ff) economulu Tcodoru Cior’a 10 cr. gg) economulu Petru Cucu 5 cr. hh) economulu Si- meonu Cuca 5 cr. ii) dn. parochu gr. or. din Cior’a de susu loanu Mor- canu 1 fr. 60 cr. kk) economulu Ioane Oglavic 5 cr. 11) dn. parochu gr. or. din LatureniElia Barstanu 40 cr. mm) economulu Teodorii Macario 4 cr. nu) mai multi nenumiti 9 cr. oo) din lad’a bisericei 50 cr. Sum’a totala câ mai susu 20 fr. 70 cr. v. a. 2) Prin d. Aug. Papu protop. si col. asoc. in Belgradu s’au trimișii la asociatiune 15 fr. v. a. si anume: a) dela dn. parochu si protop. onorariu in Stragi’a Clemente Ta- masiu tacs’a de m. ord. pre 186⁶/, si 186% • • ■ .10 fr. b) dela dn. protop. Augustu de Papu tacs’a de m. ord. pre 186⁶/₇ 5 fr. 3) Prin d. canonicu metrop. si colect. asoc. Ioane Fekete s’au trimișii la asoc. câ-tacsa de m. ord. pre anii 186% si 186⁶/₇ pentru d. parochu in Rosi’a (de langa Blasiu) si prot. alu Armen. Basiliu Paulethi 10 fr. 4) Dela dn. protop. Leontiu Leonteanu tacs’a de m. ord. pre 186 % 5 fr. Sibiiu, 15. Sept. c. n. 1868. Dela secretariulu asociatiunei trans. rom. — 520 - CONCURSU la unu ajutoriu de 25 fr. v. a. destinata pentru unit invctiâcelu de meseria, amesuratu conclusului comit, asoc. adusu in siedinti’a dc astadi, se publica prin acest’a de nou concursu cu terminulu pana in 31. Octobre c. n. a. c. Respectivii competitori au de asi așterne la comit, asoc. pana la ter- minulu indigitatu concursele loru provediute cu carte de botezu, cu testi- moniu demne de credintia despre purtarea loru, cumu si despre diligenti’a si desteritatea dovedita in specialitatea de meseria, spre âcarei invetiare s’au consacratu. Sibiiu, in 6. Octobre c. n. 1868. Dela comit, asoc. trans. rom. CONCURSU de drace la unu stipendiu de 100 fr. destinatu pentru unu teneru asculta- toriu de drepturi, afara de patria, in urm’a publicarei concursului din 8. Sept. a. c. n’a competitu, decatu singuru numai unu concurente, alu cărui con- cursu inse, nefiindu provediutu cu testimoniulu scolasticu recerutu, nu s’a pututu luă in consideratiune, prin urmare numitulu stipendiu, conformii con- clusului adusu in siedinti’a comit. de astadi, dechiaranduse de vacante, se escrie pentru acel’a prin acest’a de nou concursu cu terminulu pana in 31. Octobre c. n. a. c. Concurentii la susu numitulu stipendiu pana la terminulu mai susu in- digitatu, au de a’si trimete la comit, asoc. concursele loru provediute: a) cu atestatu de botezu, b) cu testimoniulu scolasticu despre progresulu in studia, si in urma c) cu testimoniu demnu de credintia despre lipsirea midiuldce- loru necesarie la continuarea studialoru. Sibiiu, in 6. Oct. 1868. Dela comit, asoc. trans. rom. Din acesta fdia mai putemu servi cu esemplaria întregi incependu dela Nr. 1. Doritorii a se abona binevoi^sca a se adresa deadreptulu la on. comitetu in Sibiiu. Mai tardiu esemplariale remase leganduse că carte, potu se vina mai scumpe. Mirata din Nr. 19. In Nr. 19 alu foiei asoc. „Transilvani’a" rubric’a: „Publicarea baniloru incursi la asoc." s’au stracuratu unele erori, cari nu potu fi trecute cu vederea, ci trebue indreptate. Acelea erori batatore la ochi suntu urnialârele: a) la pag. 463 p. 5 lit. b) in locu de: „Ant. Strica" se se indrepteze: Antoniu Stoic’a. b) la pag. 464 p. 7 lit. a) la Ioane Tilie tacs’a de m. ord. in locu de: pre an. 186’/g se se îndrepte: pre an. 186%. c) Totu la pag. 464 p. 7 lit. b) in locu de: „Andreiu lancu" se se îndrepte: An- dreiu Francu. Aceste îndreptări se motiveza si din acelu punctu de vedere, câ cass’a asoc. se pota tiene evideuti’a ceruta facia cu membrii asoc., carii platescu tacsele prescrise. Nota. Redactoriulu absentandu siepte septemani in alta liera, corecturele i se trimitea acolo fara manuscripte, era mai in urma nici Jecumu. On. publicu lectoriu va sci apretia acestea inipregiurari. Ked. Editorii! si provedictoriu: Comitetulu. — Redaetoriu secretariulu I. alu asociatiunei. Tipografi'» Riiiuer & Kamner.