TRANSILVANI’A. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Ac4sta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- tiunei, 4ra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se aboneza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu s6u prin posta s6u prin dd. colectori. Nr. 20. Brasiovu 1. Octombre 1868. Amilii 1. Cuventarea de deschidere a dini presiedinte Vasilie Laudislau Popu la adunarea a opl’a a asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu in Gherl’a. Strălucită adunare! Prdstimati Domni si Frați! Astadi e a opt’a 6ra ca s’a intr’unitu adunarea generala a asoaiatiunei trans. pentru literatur’a romana si cultur’a popo- rului romanu. Este a opt’a 6ra D-loru, candu intieleginti’a ro- mana s’a adunatu la unu locu, că se se consulte despre mediu- 16cele intru înaintarea scopului asociatiunei! Ati venitu D-loru dela leganulu lui Corvinu peste cam- pulu panei, peste pratulu lui Traianu, din patri’a lui Dragosiu, dela Muresiu, dela Ternave, din munții apuseni, fortardtia nein- vincibile, aparata de bratiu romanu; ati venitu D-loru din tdte părțile locuite de romani, totu atati martori ai marimei si bra- vurei romanesci, ati venitu si v’ati adunatu in loculu, in a cărui apropriare se intr’unescu Somesiurile, despre a caroru apa canta poetulu: ca ap’a loru e prd rece că de vdcuri diece! in apro- priarea locuriloru acelor’a, unde sunt asiediate mormentele in- dependintiei si libertății natiunei romane in Transilvani’a! Ne-amu adunatu D-loru cu totii, că in sensulu statuteloru aso- ciatiunei se ne consultamu despre modulu inaintarei in litera- tura si in cultur’a poporului romanu! Inse sum convinsu ca fiacare dintre D-vdstre candu a plecatu de acasa a fostu pa- trunsu si de alte simtieminte, nu numai de dorintinti’a de a ajută scopulu asociatiunei, ci mai virtuosu de dorulu de a lua parte la acăst’a unica serbatdre naționala! Nu v’a p.isatu de — 466 — greutățile drumului, nu de spesele călătoriei, ci ati venitu cu bucuria, pentru că respingi de pre altu terenu, baremu pre acest’a se aretati ca tnai suntemu unu poporu aici, care’si iu- besce limb’a, ’si iubesce naționalitatea, ’si iubesce viăti’a sa si nu voiesce a muri! Se aratati, ca in mani’a juramentului de atatea ori calcatu, astadi in o mica depărtare de acelu locu, unde s’a pusa acelu juramentu, s’a pututu aduna fldrea natiu- nei romane, nu că se se jure in contr’a libertății conpatrioti- loru sei, ci că se se consulte despre mediuldcele inaintarei culturei poporului si prin urmare a fericirei patriei, dandu totu- deodata prin presenti’a sa in acestu locu celu mai vederatu testimoniu si semnu alu esistintiei natiunei romanesci, său după cumu a disu marele nostru literatu in cuventarea sa la cea d’anteia adunare generala in Sibiiu, ca: „acăsta adunare e un’a protestatiune mai solena decatu orice juramentu, ca națiunea ro- mana nu vrea si nu va suferi nici-o-data, că se apuna din se- ri’a natiuniloru că romana." Da! D-lom, tocma prin presenti’a ndstra aici pretin- demu, că se ne lașa se traimu, ca precumu individuulu asia si un’a națiune are dreptu de a pretinde, că nimene se nu cuteze a’i răpi ecsistinti’a! Precumu adeca nimene nu are dreptu a răpi viăti’a unui individu, asia nimene nu pdte avă dreptu de a răpi viăti’a ori a impedecă intrebuintiarea mediuldceloru spre susutienerea vietiei unei națiuni, său spre asecurarea ecsi- stintiei ei, care sunt literatur’a si cultur’a ei! Fiindu inse ca precumu individuulu, care nu va intre- buintia mediuldcele spre susutienerea vietiei sale, pdte peri din insasi vin’a sa, asia si un’a națiune, care nu se va ingrigi de castigarea si asecurarea mediuldceloru ecsistintiei sale, pdte se se dea peritiunei; asia dara e de neaparata trebuintia că toti fiii natiunei se conlucre din tdte puterile spre dobendirea acestora mediuldce. Ca de si dreptu, ca in secolii trecuti parte mare nu lumin’a, ci intunereculu a mantuitu națiunea ndstra de perire, astadi inse D-loru! numai lumin’a, numai cultur’a ne pdte mântui; cultur’a si lumin’a trebue se ne dea putere in bratie, că se ne scimu apara viăti’a, si minte si mtieleptiune spre a ne sci conserva si înmulți cele trebuintidse intru susu- tienerea vieții. Acăsta conlucrare fiindu scopulu adunarei ndstre gene- rale, acăst’a fiindu scopulu principale alu intelnirei ndstre aici, spre acestu scopu ve salutu D-loru fratiesce cu unu „bine — 467 — ati venitu,“ Dumnedieu se ajute! Siedinti’a adunarei gene- rale o dechiaru de deschisa! Cuventarea de buna primire a rev. dn. canonicu loanu Anderco. Escelentissime D6mne Preside si prdpretiuita adunare! In decurgerea vietiei omenesci se intretiesu momente, carii atingtîndu cele mai delicate cdrde ale simtiului, escita in tren- sulu si ’lu reimplu de un’a indestulitdre plăcere. Momentele de facia sunt acele, Escel. D. Preside si prd- ven. adunare, carii pre romanii din cetatea Gherl’a si in specie inteliginti’a ei, o au implutu de bucuria, fericitanduse a primi in sinulu seu pre Esc. Vdstra si pre prddemnii membrii ai asociatiunei literarie romane. Si cu adeveratu, candu un’a adunare aldsa că acdst’a ar fi voitu a conveni, singuru din boldulu deleptatiunei si alu petrecerei fratiesci, anca ni s’ar intinde destula ansa spre a ne atesta bucuri’a ndstra; candu inse tendenti’a conflucsului acestui alesu este a lati gustulu spre totu ce e bunu, adeveratu si onestu, a atitia prin imprumutat’a însuflețire iubirea catra sciintie si că unu Farosu a’lu ridică si*a flutura inaintea natiunei ro- mane stindardulu tuturoru cunoscintieloru nobilitatdre de inima, atunci dicu, bucuri’a ndstra e insutitu mai mare. Pentruca ocu- patiune mai mardtia, decatu respandirea sciintieloru, suavitate mai duravera, decatu care resare din înaintare in cunoscintiele literarii, nu se pdte cugeta. De aceea a disu Cicero, ca precumu pamentulu catu de grasu fara cultivare nicicandu nu va aduce frupte, asia nici su- fletulu fara invetiatura nu se va nobilita, de aceea intieleptii Gre- ciei picurii intieleptiunei i-au antepusu butîloru de auru. De aceea si noi prdpretiuimu ostenelele escel. Vdstre si ale multu stimatiloru membrii adunati, carii ati accursu la acestu locu, nu numai spre a ve stimpera setea ce o aveți catra sciintie, ci ati pusu pași ostenitori si pentru aceea, că foculu invapa-, iatu ce’lu nutriti in peptuve de a vedd dulcea națiune înain- tata pe terenulu sciintieloru, se’lu latîti si se’lu atîtiati si intre noi romani locuitori ai acestui tienutu. Primiti dara adunc’a multiamit’a ndstra, ca-ci in albulu inimei Vdstre ati retienutu un’a fdia alba de înscriere si pentru noi fiii aceiași națiune, asiediati pe plaiurile ostnordice ale Car- patiloru. .36* — 468 — Carii altcumu din profundulu inimei ndstre ve uramu, că pre escel. Vdstra, pre toti membrii asociatiunei literarie ro- mane si t<5ta stimat’a adunare, care ne condecora cu fiinti’a sa de facia, bunulu D-dieu, spre glori’a natiunei ndstre, intru multi ani fericiti se ve custe. După ce reverend, canonica isi termină vorbirea sa, pre- siedintele mai vorbi urmatdrele: înainte de a pasf la agendele adunarei, după cumu sunt ele prescrise in programulu comitetului, se-mi fia iertatu a implini un’a prd trista, dara santa datoria catra memori’a unuia din cei mai eminenti barbati ai natiunei ndstre! Inca cateva dile Domniloru! si se va implini anulu de- candu membrulu fundatoriu si totudeodata celu mai mare patronu alu asociatiunei romane trans., celu mai resolutu si mai sinceru barbatu alu natiunei ndstre, celu mai bunu pa- triotu, s’a mutatu din mediuloculu nostru, s’a mutatu dela cele tempurane la cele eterne! Acelu prd zelosu aparatoriu alu causei natiunale, care candu l’a chiamatu națiunea, totudeaun’a a fostu gafa, insusi cu pe- riclitarea sanetatei si a vietiei sale, a intreprinde in cele mai critice tempuri calatorii la metropol’a imperatiei. Acelu mare romanu, care si in or’a mortii era cuprinsu de grigile pentru prosperarea scumpei sale națiuni, neuitandusi a se roga pentru dens’a că Dumnedieu că se o iea sub scutulu seu celu puternicu, pentrucă are inimici multi! Acelu sinceru fiu alu natiunei, care a voitu că si rema- sitiele’i trupeșei se se asiedie intre remasitiele trupeșei ale fiiloru sei sufletesci. Acestu mare si adeveratu romanu, fratiloru, nu mai este in mediuloculu nostru! Mare si nemărginită e perderea lui pentru serman’a ndstra națiune, — mare si nemărginită este si durerea ndstra. — Acestei dureri, Domniloru, se-i damu espresiune viua prin unu in veci amintirea lui! Memori’a lui se ne adoperamu a o perenna prin acea, că spiritulu lui de blandetia, de sinceritate, de zelu pentru totu ce e natiunalu etc., se-lu conservamu intre noi in veci! veci- ni ca pomenirea lui!! — 469 — Nr. 233. 1868. Protocolulu adunarei generale (VIII) a asociatiunei transilvane pen* tru cultur’a si literatur’a poporului romanu. tienuta in Gherl’a la ²⁵/₁₃ si ²⁶/m Augusta 1868 sub condu- cerea ordinaria a d-lui presiedinte Vasiliu Lad. Popu. SIEDINTI’A I. tienuta la ²⁵/ₗ₃ Augusta 1868. I. Conforma programei statorite prin comit, asoc. pentru afacerile acestei adunari generale, membrii presenti ai asoc. dinpreuna cu unu numeru prea frumosu de dspeti romani si străini se adunara in ²⁵/₁₃ Augusta a. c. la 9 <5re dimindti’a in sal’a redatului, adjustata anume spre scopulu acest’a. După salutările si manifestările imprumutate de simtie- mente fratiesci dn. Eli’a Macelariu iea cuventulu si propune a se alege o deputatiune pentru invitarea dlui presiedinte la adunare; ceea ce priminduse, totu la propunerea dlui Mace- lariu, sub conducerea Ilusțritatiei Sale Episcopului dr. loanu Van ce a, se alegu dd. loanu Anderco can., Alecsandru Bo- hatielu cap. supr., Gregoriu Moisilu vicariu, Michaiu Pavelu vicariu, losifu Popu vicecapitanu, Sim. Balintu prot., Andreiu Medanu asesoriu, Petru Rose’a prot., dr. Stefanu Popu, loanu Bugitia prof. si dr. Victoru Mihali prof., carii departanduse, in scurta vivate entusiastice anuntiara, ca dn. presiedinte sosi in mediuloculu nostru. II. Dn. presiedinte ocupandu’si scaunulu, deschide siedinti’a cu o cuventare meduosa, ale cărei pasage inspirate de o fer- binte amdre si nobila mandria natiunala, fusera întrerupte adese de aplause însuflețite. Care cuventare se alatura la protocolu sub lit. A. III. Dn. canonicu loanu Anderco Homorod6nulu luandu cuventulu si salutandu pre membrii adunati ai asoc. in numele romaniloru din Gherl’a, da espresiune viia simtiementeloru cal- durdse, cu care primescu densii pre membrii asoc. in mediu- loculu loru. Se aclude sub B. IV. înainte de a trece la ordinea dilei, dn. presiedinte ’si implinesce o prea trista datorintia, rechiamandu in memori’a asoc. pierderea mare causata natiunei, patriei si acestei asoc. prin mdrtea neobositului aparatoriu alu drepturiloru ndstre na tiunale, a membrului fundatoriu si ornamentului asoc. ndstre transilvane, a Metropolitului Alecsandru Conte Sterc’a Siu- lutiu, si dupace dede in cuvente alese recunoscinti’a meritata — 470 — umbrei lui mărite, ’i orăza cu inima durer6sa amintire eterna, la ce adunarea sub impresiunea celei mai adunci doreri pentru acea pierdere mare, respunde oftandu: in eternu amintirea lui! Acesta cuventare se alatura sub C. V. Ivinduse lips’a a trei notari ad hoc pentru ducerea protocolului si înregistrarea afaceriloru acestei adunari gener., la propunerea dlui presiedinte se achiama de atari dd. lustinu Papfiu, Visarionu Romanu si Victoru Mihali prof., carii ’si au si coprinsu loculu la masa că notari ad hoc. VI. In intielesulu punctului 4 din programa dn. secret. II. loanu V. Rusu cetesce raportulu seu despre activitatea comitetului in anulu espiratu alu asoc. 186 ⁷/₈, adeca dela sie- dinti’a lunaria a comit, tienuta in 17. Sept. 1867 pana la sie- dinti’a aceluia din 19. Augustu 1868, care raportu se alatura aici sub D. VII. Dn. casieru alu asoc, capitanulu Stezariu așterne bilantiulu venituriloru si speseloru anuali si espune preste totu starea materiala a asoc. Se alatura sub E. VIII. In absenti’a dlui Nic. Cristea. bibliotecariulu asoc., dn. secret. II. I. V. Rusu cetesce raportulu despre starea ac- tuale a bibliotecei asoc. Se alatura sub F. IX. Venindn la ordinea dilei esmiterea comisiuniloru si anume: a) a unei comisiuni de 3 inși pentru înscrierea membri- loru noui si încasarea tacseloru; b) a unei comisiuni de 5 inși spre a cerceta socotelele si a raportă in siedinti’a urmatăria; c) a unei comisiuni de 5 inși pentru preliminarea buge- tului pre anulu venitoriu. d) a unei comisiuni de 7 inși pentru desbaterea eventua- leloru propuneri ale comit, asoc., său ale altoru membrii ai asoc., s’au alesu la a) dd. Lazaru Huza not. cons., loanu P. Maieriu, pro- prietariu si Vas. Popu vicenot. comitatense; la b) dd. Stefanu Biltiu can., Nic. Siandoru propriet., Lazaru Baldi propriet., dr. Brendusianu advocatu si Petru Nemesiu concipistu gub.; la c) dd. Macedonu Popu prepositu, Mich. Pavelu vie., loanu Bugiti’a prot., loanu Moldovanu prof. si dr. Stefanu Popu medicu; la d) dd. loanu Anderco canon,, Alecs. Bohatielu cap, supr., Simeonu Balintu prot., losifu Popu vicecapit., Gavrilu — 471 — Mânu propriet., dr. loanu Ratiu advocatu si Andreiu Me- danu asesoriu. Tdte comisiunile aceste voru avă de a raportă in sie- dinti’a II. X. D. Michailu Pavelu, vicariulu Marmatiei, propune in numele romaniloru din Marmati’a si părțile învecinate, a se estinde activitatea asoc. si preste densii, carii inca ’si tienu de datorinti’a natiunala a contribui la înaintarea scopului ei salu- tariu si a se decide, se se tiena adunari generale si in păr- țile acele. Dn. presiedinte opineza a se îndrumă dn. propunetoriu cu moțiunea sa la comisiunea esmisa pentru desbaterea pro- punerîloru eventuali, ceea ce se si primesce. XI. Venindu ordinea la cetirea disertatiuniloru, dn. pre- siedinte face cunoscutu, ca suntu insinuate la presidiu doue operate si anume unu discursu alu dlui lustinu Papfiu sub titululu: „Memori’a^ lui Andreiu Muresianu" si o poesia a dlui losifu Vulcanu intitulata: „Geniulu națiunii/' care, avendu inca tempu de ajunsu, suntu de a se ceti inca in sie- dinti’a acăst’a. Dn. lustinu Popfiu, cărui ’i competia anteiatatea după or- dinea insinuarei, propune a se ascultă mai anteiu operatulu dlui losifu Vulcanu că mai scurtu, ceea ce priminduse după pucine contradiceri, XII. Dn. losifu Vulcanu pasiesce pre tribuna si rostesce poesi’a sa: „Geniulu natiunei,“ carea fii ascultata cu cea mai mare plăcere. Se alatura sub G. XIII. Finindu dn. losifu Vulcanu poesi’a amintita, ascende la tribuna dn. lustinu Popfiu si rostesce discursulu seu: „Me- mori’a lui Andreiu Muresianu,“ care asemenea fii ascultatu cu cea mai viua plăcere. Se alatura aici sub H. XIV. Dn. presiedinte face cunoscutu, ca sub decursulu siedintiei se mai insinuă la presidiu si unu alu treilea ope- ratu alu dlui losifu Popu asesoriu, sub titululu: „Ocupatiunile primitive ale dmeniloru si primele inventiuni cu vreo-cateva deductiuni la poporulu romanu.“ Poftindu adunarea a o asculta si acdst’a inca in siedinti’a de facia, dn. losifu Popu cetesce disertatiunea sa amentita, petrecuta cu atențiune si plăcere. Se alatura sub I. 472 — După acest’a siedinti’a se inchiaia la 1 dra după amiadi, statorinduse tempulu siedintiei II. pre 9 dre de dimindtia a dilei urmatdria. Datu că mai susu. Notarii ad hoc : lustinu Popfiu mp. T Vis. Romanu mp. I. V. Rusu mp., __ . r. secrctariulu II. Dr- V- Mlhah de APsla mP' Basiliu Lad. de Pop presiedinte. Raportulu secretariului II, despre activitatea comitetului asociatiunei transilvane in decursulu anului 186⁷/ₑ, Escelentissime D. presiedinte! stralucit’a adunare generala! I. Comitetulu asociatiunei transilvane romane, conformu §lui 32 lit. g) din statute, are ondre prin subscrisulu secretariu a aduce la cunoscinti’a si apretiarea onoratei adunari generale lucrările sale cele mai importante de pre a. cur. alu asociat. 186 ⁷/₈, carele espircza cu present’a adunare generala. Comitetulu in decursulu an. 186⁷/₈ a tienutu 21 siedintie, din care fura ordinarie său lunarie 12, dra 9 estraordinarie. Comitetulu ’si-a tienutu de o datoria principala, că pre langa alte afaceri curente se se ocupe mai inainte de tdte cu punerea în lucrare a concluseloru adunarei generale tienuta la Clusiu in a. trec. Conformu conclusului numitei adunari p. XXVIII, se luara inca in siedintiele comitetului din 17 si 18 Sept. an. trec, dispositiunile necesarie pentru impartirea stipendieloru si ajutorialoru preliminate pre an. scol. 186 ⁷/₈, statorinduse totu- odata de principiu, că aceli tineri studenti stipendiati ai asoc., carii in anii precedenti se bucurară de vreunu stipendiu din partea asociatiunei, se se lașa si pre an. scol. 186⁷/₈ in usua- rea avuteloru stipendii, dăca le-a meritatu prin progresu si purtare; deci tinerii: Georgie Gerasimu Rusu juristu la univer- sitatea din Vien’a si Andreiu Cosm’a juristu la universitatea din Pest’a remasera si pre an. scol. 186 ⁷/₈ in usuarea stipen- dialoru avute de 100 fr. v. a.; asemene tinerii ascultători de preparandia la Prag’a, Georgie Munteanu si Stefanu Torpanu inca remasera in folosirea stipendialoru sale de cate 300 fr. si 50 fr. bani de druinu, si in urma tinerulu Dionisiu Radesiu — 473 — ascultatoriu de scientiele technice la institutulu politechnicu din Vien’a, se lașa in preavutulu stipendiu de 300 fr. v. a. (sied. comit, din 17. Sept, a. tr. §. 74 p. d). Celelalte stipendia se conferiră pre calea concurseloru publicate in diuarele romane in modula urmatoriu: a) cele doua ajutoria de cate 25 fr. v. a. menite pentru doui invetiacei de meseria, se conferiră lui loanu Piso, invetiacelu de pantofariu in Sabesiu si lui luliu Marcianu, invetiacelu de mesariu in Clusiu; b) ajutoriulu de 50 fr. v. a. menitu pentru unu sodalu de meseria cu scopu de a se face măiestru, se dede lui loanu Bogorinu, sodalu de cismariu in Sibiiu, dupace acel’a mai anteiu a produsu rece- rutulu documentu despre aceea, cumca din partea oo. deroga- toriei politice are voia a’si portă de sine meseri’a sa; c) cele doue stipendia de cate 50 fr. v. a. destinate pentru 2 studenti dela scdlele reale, se conferiră lui los. Macsimu, studente in V.^ clasa la scăl’a reala din Sibiiu si lui Constantinu Popoviciu, studente in II. clasa la scăl’a reala din Brasiovu; d) stipen- diulu de 80 fr. destinatu pentru unu juristu in patria se dede lui Ieronimu Gheagia juristu in an. I. la academi’a regia din Sibiiu, dra celu de 100 fr. destinatu pentru unu juristu afara de patria se dede tenerului Ed. Nemesiu ascultatoriu de dre- pturi in an. IV. la universitatea din Pest’a, si in urma e) cele doue stipendia de cate 330 fr. v. a. destinate pentru doui te- neri studenti la scdl’a agronomica cu scopu de a se pregăti că profesori de agronomia pentru preparandiale din Blasiu si Sibiiu, se dedera lui Georgie Vintila, maturisatu, si Gregoriu Moldovanu, ărasi maturisatu; dara cu privire la acestu din urma nesciinduse ubicatiunea lui, prin urmare neaflanduse la tem- pulu seu, si intre aceea trecundu terminulu prescrisa pentru primirea la vreunu institutu agronomica pre an. scol. 186⁷/₈ : Comitetulu se află indemnatu, că in siedinti’a sa din 12. Dec. a. tr. §. 144 se decidă sistarea si retienerea acelui stipendiu pre a. scol. 186 ⁷/₈ in favdrea cassei asociat. Se intielege de sine, ca tinerii impartasiti cu stipendiale asociatiunei fura indatorati cu finea fiecărui semestru a produce dovedile recerute despre progresulu loru in respectivele specialități de studia, si parte mare din aceli stipendiati si pana acum făcură destulu acestei conditiuni (vedi siedint. comitet, din 5. Noemb. a. tr. §§. 128, 129, 130, 131, 132 si 133). Un’a dintre problemele mai însemnate cu acaroru resol- vire se insarcină comitetulu din partea adunarei generale dela Clusiu, ffi si edarea foiei asociat, prevediuta in §. 33 din sta- — 474 — tutele asociat. Edarea numitei foi fo reclamata de o parte considerabila din inteleginti’a romana. Comitetulu si-a datu fota potentios’a silintia pentru realisarea acelei dorintie si ne- cesitați, reclamate de interesulu literaturei si alu culturei poporului romanu, si dupace D. secret. I. Georgie Baritiu avii bunatatea a se dechiara, ca e determinatu a primi asuprasi redactiunea numitei foi: Comitetulu deveni in placut’a positiune, a pufo pune in lucrare edarea aceleia in Brasiovu, unde e si locuinti’a dlui secret. I., in tipografi’a lui Romer & Kamner. Dorinti’a nu- mai ar fi, câ o atare foia, care după tinerea programului seu are misiunea de a se ocupă cu pertractarea de cestiuni atin- gatorie de interesele materiali si spirituali ale natiunei ndstre, celei atatu de sbuciumate de vitregi’a tempuriloru, — se fia imbracisiata cu tdte caldur’a din partea publicului romanu, a- tatu din punctulu de vedere alu spriginirei materiali, catu si acelei spirituale. Pana acum trebue se marturisimu cu părere de reu, ca nu e spriginita chiaru după dorintia si așteptare, ca-ci numerulu abonatiloru pre an. cur. abia se suie pana la 361, dra elaborate pentru fdia inca au incursu fdrte pucine. Fdi’a asociatiunei sub titululu „Transilvani’a" aparu cu 1. Ian. c. n. a. c., precum e de comunu cunoscuta, se eda de 2 ori pre luna in 8° in cuprinsa de 3 cdle. Numeralu I. se tipări in 750 esempl. si se impartf pre la inteligentii romani in spe- ranti’a abonarei, dra mânerii armatori de regula esira in 500 esempl., din care s’a trimesu cate unu esemplaria de ondre, pre la diuarele romane si pre la diverse institnte literarie si scientifice din patria si afara de patria. Despre perceptele si erogatele numitei foi va binevoi onor, adanare generale a se convinge din ratiotininla cassei asociat, (vedi protoc. siedint. comitet, din 18. Sept. 1867 §. 88 p. 4, din 8. Oct. 1867 §. 96, din 15. Oct. 1867 §§. 99, 100 si 101, din 25. Oct. 1867 §§. 102—114, din 1. Noembre 1867 §§. 115—121). Pre langa cele premise, comitet, conforma misianei sale in siedintiele sale lanarie s’a mai ocnpatu si cu pertractarea altoru afaceri si cestiuni privitdrie la asociat, ndstra, din care de o parte presupunendu, ca acele suntu deja cunoscute din protocdlele siedintieloru lunarie ale comitetului, publicate in totu cuprinsulu loru in fdi’a asociat., de alta parte din respectulu crutiarei tempului, mi voiu luă voia a insirâ aici numai pre cele mai demne de insemnatu si consideratiune. Cu multiumire interna are comitetulu ondre a aduce la cunoscinti’a strălucitei adunarei generale aceea impregiurare im- — 475 — bucuratdria, ca asociatiunea ndstra prin testamentului din 3. Sept. 1867 a dlui loanu Piposiu fostu odinidra controloru la băile erariale din Govasdia deveni ereditori’a unei parti din averea remasa de acestu domnu, mutatu in a. tr. la locasiurile eterne, si ca din partea comitetului s’a si facutu la tempulu seu pre calea resp. tribunalu comitatense, pașii necesari pentru reali- sarea puncteloru din testamentu, atingatdrie de asociatiune. Din testamentulu susu mentiunatului domnu repausatu in Domnulu, impartasitu in copia fidela asociat, din partea tribunalului resp. se vede, cumca asociatiunea are se capete câ legatu din mass’a resp. testatoriu 700 fr. v. a. in obligațiuni de stătu (Staats- schuldverschreibung) din 1. Dec. 1845 cu 3 fr. proc„ apoi in- trdga biblioteca a aceluia, cum si doue bucăți auru (Wasch- gold) in pretiu de 15 fr. Se sperdza, ca acestu esemplu no- bilu si va afla imitatori in atare cașuri si din partea altoru conaționali ai noștri mai favorati de sdrte, in privinti’a starei materiali, ca-ci atari fapte nobile si generdse, facia cu acestu asiediamentu naționale, paladiulu culturei limbei si literaturei naționale, cumu si alu culturei poporului romanu in generale, suntu totu atatea monumente nepieritdrie in analele natiunei (sied. comitet, din 7. Apriliu a. c. §. 40 si 8. luliu a. c. §. 75). Totu cu ast’a ocasiune comitetulu are ondre a aduce la cunoscienti’a si apretiarea strălucitei adunari generale si acea impregiurare imbucuratdria, ca societatea „Transilvani’a“ din Bucuresci, carea si-a defiptu o problema atătu de frumdsa si nobila, problem’a: de a ajută tinerimea romana lipsita de medildce spre a-si putd continuă studiale pre la diverse facul- tăți, afara de patria: a binevoitu a trimete asociatiunei ndstre actele acelei societari, legalisate in tdta form’a si provediute cu propri’a subscriere a presiedintelui si secretariului. Bucuri’a ce o simți comitetulu la ast’a fapta fă mare si petrundietdria, si ne place a credd, ca o voru impartasi intocma si membrii a- cestei strălucite adunari si anume din doue motive, anteiu pen- tru ca acea societate are de scopu ajutorarea tinerimei ndstre, celei atatu de lipsite de medildce, si adou’a, pentru ca con- formu §lui 40 din statutele acelei societari, carea prosperdza cu pași atatu de îmbucurători, in casulu desfientiarei, de carea se ferdsca bunulu Ddieu, asociatiunea ndstra va deveni eredi- tdria preste intreg’a avere a aceleia. Comitetulu deci a crediutu, ca implinesce numai una dato- ria naționale plăcută, candu considerandu obiectulu după tdta imporrimti’a ce o merita si motivata de simtiulu amorei fratiesci, — 476 a decisu a trimete din partesi in numele asoc. ndstre o scri- sdria de multiumit’a cea mai cordiale numitei societăți (sied. comitet, din 12. Maiu si 9. luniu a. c. §§. 54 si 62). S’a pusu prin D. advocatu plenipotentiatu alu asoc. Mat. Nicol’a pașii necesarii pentru esolvirea pretiului unei case da- Buite in favdrea asociatiunei de repausatulu in Domnulu nego- tiatoriu in Abrudu Dion. Telechi si vendute in 1865 cu apro- barea adunarei generale. Din pretiulu acestei case de 320 fr. s’au incassatu in a. cur. in doue renduri 258 fr.; mai restăza a se incassă numai 62 fr. dinpreuna cu proc. obvenitdrie (sied. comitet, din 8. Oct. 1867 si din 9. luniu a. c. §. 61). S’a luatu spre scientia regulata in tdta siedinti’a lunaria raportulu cassei (asociatiunei) despre starea fondului asociat., cum si despre sumele intrate la fondulu asociat, că tacse de m. ord. ori că oferte, care s’a publicatu din siedintia in sie- dintia in fdi’a asociatiunei. S’au revediutu pucinele elaborate intrate pentru făi’a asoc., care s’au si publicatu. (Va urma.) Ad Nr. 234. 1868. Publicarea baniloru incursi ia fondulu asociatiunei că tacse de membru ordin, cu ocasiunea adunarei generale a asoc. trans. tiemita la Grherl’a in 25 si 26 Augustu c. ir. a. c. V. a. fr. 1) Dela dn. Ioane Măcelăria inspectoru cercualu in Mercurea că tacsa pre 186¹ ² ³ ⁴ ⁵ ⁶ ⁷ ⁸ ⁹ ¹⁰ ¹¹ ¹² ¹³/g .......... 5 2) Dela dn. Servianu Popoviciu consiliariu la curtea apelatdria in Si- biiu că tacsa pre 186⁷/g ........ 5 3) Dela dn. Mihaiu Bohatielu v. comite in Gherl’a ci tacsa pre anii 186⁴/₃, ⁵/₍₁, ⁶/?î Vs '. . . ' ‘ ‘ .’ -20 4) Dela dn. Simeone Balomiri jude-regiu in Sasu-Sebesiu in 2 obligațiuni urb. transilv. Nr. 20456 si 27357, faceriduse m. fundatoriu, sum’a de . 210 5) Dela dn. Simeonu Balintu protop. in Roși’a că tacsa pre 186⁷/g in arg. 5 6) Dela dn. Basiliu Popu Harsianu advocatuin Abruducă tacsa pre 186⁷/g 5 7) Dela dn. Michailu Crisianu protopopu in Sasu-Reginu că tacsa pre 186⁷/g 5 8) Dela dn. Alecsandru Bohatielu capitanu supr. in Nasaudu in 2 obligat. urb. Nr. 19168 si 19169, faeânduse m. fundatoriu, in suma de . . 210 9) Dela dn. Ioane Anderco canonicu in Gherl’a câ tacsa pre 186⁷/g . 5 10) Dela dn. losifu Popu vicecapitanu in Siomcuti’a mare că tacsa pre anii 186%, %, %, %, %, ⁷/₈ ...............................................30 11) Dela dn. Andreiu Medanu asesoriu la tribun. Siomcut’a mare că tacsa pre anii 186%, ⁴/₃, %, %, % ..... 30 12) Dela dn. Ioane Colcieru protomedicu inChioaruprel86⁴/₃, %, %, ⁷/g . 20 13) Dela dn. Vasilie Popu protopopu in Santau că tacsa pro 186% . 5 — 477 — V. a. fr. 14) Dela dn. Nicolau Buteanu posesorii in Ercava că tacsa pre 186% 10 15) Dela dn. Aleesiu Onitiu asesoiiu in Sasu-Reginu ea tacsa pro 186% 5 16) Dela dn. Georgiu Popu jude orf. in Basesci pre an. 186% . 10 17) Dela dn. losifu Popu jude cerc, in Ilb’a pre 186% . . .10 18) Dela dn. Alimpiu Barholoviciu protop. in Borsi’a că tacsa pre 186% 5 19) Dela dn. Gavrila Vaida preotu in Sioimosiu că tacsa pre 186% si pentru diploma . . . . . . . . .6 20) Dela dn. loanu Busiti’a prof. in M. Sigetu că tacsa pre 186⁷/ₛ . 5 21) Dela dn. Clemente Hosszu propriet. in Glodu că tacsa pre 186% 5 22) Dela dn. Gavrila Buzur’a parochu si adm. prot. in Bl. Poian’a tacse restante pre 186%, % si pentru diploma . . . .11 23) Dela dn. Vasiliu Hossiu capelanu in Muresiu-Osiorheiu că tacsa pre 186% si pentru diploma ....... 6 24) Dela Ilustr. Sa dn. dr. Ioane Vancea episcopu in Gherl’a tacs’a de membru fundatoriu (in bani gat’a) . . . . . 210 25) Dela dn. Ștefanii Biltiu canonicu in Gherla tacs. pre 186% si ⁷/₈ 10 26) Dela dn. dr. Ioane Ratni advocatu in Tord’a că tacsa pre 186% 5 27) Dela dn. Nicolau Tamasiu preotu in Grindu că tacsa pre 186% 5 28) Dela dn. Simeonu Caianu medicu in Rosi’a mont, că tacsa pre 186% si pentru diploma ........ 6 29) Dela dn. dr. Paulu Vasiciu cons. scol, că tacsa pre 186% . 5 30) Dela dn. Ioane Pamfilie protopopu in Clusiu că tacsa pre 186% 5 31) Dela dn. losifu Popu asesoru in Clusiu că tacsa pre 186% . 5 32) Dela dn. Nicolau Popu parochu in Fenesiu-Sasescu că tacsa pre 186% 5 33) Dela dn. Samuila Popu oficialu percept. in Clusiu că tacsa pre 186% 5 34) Dela dn. dr. loanu Maioru cons. de scdle in Clusiu că tacsa pre 186% 5 35) Dela dn. Grigoriu Chif’a capelanu in Clusiu că tacsa pre 186% . 5 36) Dela dn. Ioane Boieriu preotu in Lechniti’a (Muresiu) tacsa pre 186% 5 37) Dela dn. I. Popu de Boiereni prot. in Cicio-Cristuru că tacsa pre 186% 5 38) Dela dn. Basiliu Porutiu parochu in Almasiulu mare că tacsa pre 186% 5 39) Dela dn. loanu Florianu protofiscalu in Naseudu tacsele pre anii 186%, %, %.................................................................. .15 40) Dela dn. Demetriu Coroianu vicariu in Silvani’a că tacsa pre 186% 5 41) Dela dn. Ioane Angyal advocatu in Simleu că tacsa pre 186% . 5 42) Dela dn. Petru Branu protop. in Satu-mare că tacsa pre 186% . 5 43) Dela dn. Avraamu Dragosiu prot. in Er-Kisfalau tacs’a pre 186% 5 44) Dela dn. lacobu Brendusianu adv. in Bai’a de Crisiu că tacsa pre 186% 5 45) Dela dn. Vas. Acsente asesoriu pens. in Naseudu tacs’a pre 186% 5 46) Dela dn. Alecsandru Bohetielu capitanu supremu in bani . . 10 47) Dela dn. loachimu Muresianu presied. judecat, că tacsa pre 186% 5 48) Dela dn. Florianu Porcius vcapit. in Naseudu că tacsa pre 186% 5 49) Dela dn. Simeonu Tancu preotu in Sil. Giorgiu tacs’a pre 186% 5 50) Dela dn. Grigoriu Hangea cancelistu in Naseudu tacs’a pre 186% 5 51) Dela dn. Grigoriu Moisilu vicariu in Naseudu tacs’a pre 186% • 5 52) Dela dn. Moise Papu parochu in B. Tih’a tacs’a pre 186% . 5 53) Dela dn. Macedonu Popu prepositu in Gherl’a că tacsa pre 186% 5 54) Dela dn. Vasilie Buteanu protofiscalu eoni, in Siomcut’a mare tac- sele pre 186%, %, %,_%, %, % . _■ . ; • . . 30 55) Dela dn. loanu Mihali vicenotariu comitat, in M. Sigetu tacs’a pre 186% si pentru diplom’a ........ 6 — 478 — V- a. fr. 56) Dela dn. dr. Mihali prof. in Gherl’a tacs’a pre 186⁷/g . • • & 57) Dela dn. Simeonu Bocsi’a prot. in Iclodulu mare tacs’a pre 186⁷/g ® 58) Dela dn. Pavelu Michaiu vieariu in Slatin’a (Szigeth) tacsele pre 186%, %, ⁴/a> 7«- %> 7s sî pentru diplom’a . . . .31 59) Dela dn. lustinu Popufiu prof. in Oradea-mare tacs’a pre 186⁷/ₛ (1 galb.) 5 60) Dela dn. Lazaru Huz’a not. consist, in Gherl’a tacs’a pre 186% 5 61) Dela dn. Ioane Muresianu propriet. in Gherl’a tacs’a pre 186⁷/ₛ . 5 62) Dela dn. Demetriu Cosm’a parochu in Fejurdu tacs’a pre 186⁷/ₛ . 5 63) Dela dn. Vasiliu Popu preotu in Ders’a tacs’a pre 186% . . 5 64) Dela dn. Simeonu Ancianu protop. in Surducu tacs’a pre 186⁷/₈ . 5 65) Dela dn. Ioane Bobu de Capolna-Monostoru directoru pensionatu in Clusiu tacsele pre 186%, % ...... 10 66) Dela dn. Petru Anc’a jude procesuale in Santu-Jude tacsele pre anii 186%, %, %, %, %, ⁷/g.........................................30 67) Dela dn. Augustu Munteanu advocatu in Gherl’a tacs’a pre 186% si pentru diplom’a . . . . . . . . . 6 68) Dela dn. Severu Hangea capitanu pensionatu tacs’a pre 186% . 5 Sibiiu 8. Septembre 1868. Dela secretariulu asociatiunei trans. rom. Ad Nr. 234. 1868. i List’a membriloru ordinari noi, cari s’au inscrisu cu ocasiunea adunarei gener. a asoc. trans. tienute la Gherl’a 25. Augustu c. n. 1868. V. a. fr. or 1) Dela dn. losifu Vulcanu redactoru in Pest’a tacs’a pre 186⁷/₈ . 5 — 2) Dela dn. Augustu Horsia rigorosantu in Pest’a tacs’a pre 186⁷/ₛ 5 — 3) Dela dn. Georgiu Crisianu parochu in Sasu-Reginu tacs’a pre 186 % 5 — 4) Dela dn. Eugeniu Crisianu functionariu la curtea de casatiune in Bucuresci că tacsa pre 186⁷/₈ . . . . . .5 — 5) Dela dn. lustinu Crisianu cancelistu in Sasu-Reginu tacs’a pre 18 6 % 5 _ 6) Dela dn. Ioane Cosmuti’a directoru la cartea funduaria in Siom- cut’a mare că tacsa pro 186% . . . . . .5 — 7) Dela dn. Vasilie Fabianu proprietariu in Zsadăny tacs’a pre 186% 5 — 8) Dela dn. Alecsandru Popu esactore districtualu in Miiasiu-mare că tacsa pre 186⁷/g . . . . . • . .5 — 9) Dela dn. dr. Ioane Nichit’a advocatu in Zilah tacs’a pre 186⁷/g 5 — 10) Dela dn. Alecsandru Popu de K. Monostoru jude cercualu in Monostoru tacs’a pre 186% . . . . . . .5 — 11) Dela dn. Alecsiu Hosszu vicenot. in Deesiu tacs’a pre 186% si pentru diploma . . . . • , • . .6 — 12) Dela dn. loanu Tohati vicefiscalu in Deesiu tacs’a pre 186% si pentru diploma . . . • , • • . .6 — 13) Dela dn. Ioane Getie notariu in Mesteacanu că tacsa pre 186% si pentru diploma.............................................. .6 — 14) Dela dn. Demetriu Varn’a profesoru in Lapusiu tacs’a pre 186% si pentru diploma . ■ ■ . . . . . .6 — 15) Dela dn. Vasilie lodi preotu in Baseric’a alba (Marmatia) tacs’a pre 186⁷/ₐ si pentru diplom’a . . . . . . .6 — 16) Dela dn. Mateiu Silvani preotu in Bocsia că tacsa pre 186⁷/g . 5 — — 479 — V. a. fr-cr 17) Pela dn. Rubinu Patitia vnot. in Abrudu tacș’a pre 186% si p. dipl. 6 — 18) Dela dn. Marcu Oetatianu asesorii in Sasu-Reginu tacs’a pre 186% 5 — 19) Dela dn. Elia Cincea vicenotariu si asesorii onor, in Naseudu tacs’a pre 186% si pentru diploma . . . . .6 — 20) Dela dn. loanu Buzura jude procesuala in Mogagia (HollomezfJ) tacs’a pre 186⁷/₈ si pentru diploma . . . . .6 — 21) Dela dn. losifu Bodea preotu in Cs.-Gyorgyfalva tacs’a pre 186% 5 — 22) Dela dn. I- JEfosggH preoiU-in.Mil^ii^ma.m.tacs’a pre 186⁷/₈ si p. dipl. 6 — 23) Dela dn. Grig. Elekesiu protop. in St.-Martinu tacs’a pre 186% 5 — 24) Dela dn. Ioane Balea Chindrisiu preotu in Budesci câ tacsa pre 186% si pentru diploma ) j i ~ 6 — 25) Dela dn. Vasiliu Nyisztor canonicu in Oradea mare câ tacsa pre 186⁷/g si pentru diploma . . . . . . .6 — 26) Dela dn. Dion-Vajda. propr. in Alpretu tacs’a pre 186⁷/g si p. diploma 6 — 27) Dela dn. I. Papiu prof. in Naseudu tacs’a pre 186% si p. diploma 6 — 28) Dela dn. EliaMarcianu propr. in Omanu tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 29) Dela dn. Ioane Kovâcs parochu in lazu tacs’a pre 186% . 5 — 30) Dela dn. Teodoru Szilâgyi preotu in Coseiu tacs’a pre 186⁷/₈ . 5 —- 31) Dela dn. G.Marchisiu preotu inHomoi^odu tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 32) Dela dn. Vasiliu Basti preotu in ^r-Girolt tacs’a pre 186% si p. djpl. 6 — 33) Dela dn. Teod. Popu protop. in Ortelecu tacs’apre 186⁷/₈ si p. dipl. 6 — 34) Dela dn. Vasiliu Popu vicenot. in Gherl’a tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 35) Dela dn. Gavriilu Verticu notariu judecător, in Naseudu tacs’a pre 186⁷/₈ si pentru diploma . . . . . . .6 — 36) Dela dn. Nicolau Popu profes. in Naseudu tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 37) Dela dn. Ioane Cucu jude onor, in Supurulu de josu tacs’a pre 186⁷/g si pentru diploma . . . . . . .6 — 38) Dela dn. Paulu Vella Ventrariu prof. in Oradea mare tacs’a pre 186% 5 — 39) Dela dn. Nicolau Moldovanu profesoru in Gherl’a tacs’a pre 186% si pentru diploma . . . . . . . . .6 — 40) Dela dn. Andreiu Cosm’a rigorosantu din Sz.-Cseh tacs’a pre 186% 5 — 41) Dela dn. Ioane Popu protop. in Vadulu Marmatiei tacs’a pre 186% 5 — 42) Dela dn. Nicolau Bârlea advocatu in Cublesiu in o buc. oblig. urb. Nr. 7589 . . . . . . . . . 52 50 43) Dela dn. Dem. Zdrob’a par. in Pantiechu tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 44) Dela dn. Ioane Szilasi preotu in Suplacu tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 45) Dela dn. Georgiu Tecariu prot. in Bedeanu tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 46) Dela dn. Petru Muresianu notariu onor, sedrialu tacs’a pre 186% si pentru diploma . . . . . . . . .6 — 47) Dela dn. loanu Antal preotu in Mediasiu tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 48) Dela dn. Augustu Szigyârtd notariu com. tacs’a pre 186% . 5 — 49) Dela dn. Gavriilu Borodi propriet. in Corabi’a tacs’a pre 186% 5 — 50) Dela dn. Teod. Gavrusi propr. in Cupsieni tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — 51) Dela dn. Ioane Szeremi preotu in Ruși (Szatmâr) tacs’a pre 186% si pentru diploma . . . . . . . , .6 — 52) Dela dn. loanu Moldovanu preotu in Asculeu-micu tacs’a pre 186% si pentru diploma . . . . . . . . .6 — 53) Dela dn. Mihaiu Lemeni propr. in Gherl’a tacs’a pre 186% si p. dipl. 6 — Sibiiu, 8 Septembre 1868. Dela secrctariulu asociatiunei. — 480 — Institutulu regescu din Franci’a. I. De vreo diece ani incdce se vorbesce si la noi mai multu decatu ori candu altadata despre societari literarie si scientifice, era de siepte ani avemu cu ajutoriulu ceriului unele societari pentru cultur’a limbei si a poporului, avemu si un’a societate academica, născută abia in an. 1867. Pentru că se cumjscemu mai pe usioru si in modu practicii, catu s’a facutu la noi pana acuma in acăsta direcțiune in favdrea literaturei, a sciintieloru si arteloru si care este lung’a cale ce ne mai sta înainte ndua si generatiuniloru urmatdrie, am crediutu ca voiu face publicului nostru unu servitiu impartasindu unele cunoscintie despre unu institutu strinsu scientificu, carele se bucura de renumele celu mai frumosu si celu mai bine meri- tata din tăta Europ’a, ăra acel’a este Institutulu regescu din Franci’a. Spre a ne familiarisa mai bine cu atributiunile si cu activitatea acelui institutu in tdte ramurile lui, ii vomu premite pre scurtu istoriculu după opulu titulatu: Annuaire des sociătăs savantes de la France et de 1’ Etranger. Paris. Institutulu regescu de Franci’a este unu corpu emi- nente, compusu din barbati de scientia, din sapienti, din artiști de renume mare. Pre temeiulu legei statului (artic. XLI. alu legei din 11. Floreal anulu X. :.lu fostei republice) acestu a- siediementu singuru se bucura de prerogativ’a de a se numi Institutu. Elu se desparte in cinci academii, care tdte unite la unu locu pdrta numele de institutu si este prim’a so- cietate de invetiati ai Franciei. Fiacare din acele academii isi are numele seu dela studiale speciali, cu care se ocupa, si adica: -1.‘ Academi’a francăsca; 2? Academi’a regăsea de inscriptiuni si literatura; 3, Academi’a regăsea de sciintie ; ,4. Academi’a regăsea de artele frumdse; ■5. 'Academi’a de sciintiele morali si politice. Acestea cinci academii nu s’au infiintiatu dintr’odata, ci au intrării in activitate numai succesive si numai in mesur’a, in care se simtia necesitatea de a reuni barbati eruditi in cate unu corpu spre a perfecționa limb’a, sciintiele si artele. Eca deci cateva trasuri istorice pentru fiacare academia după or- dinea fundarei loru. — 481 — 1. Academi’a francisca. Dintre academiele, din care se compune institutulu, aca- demi’a francisca s’a fundatu mai anteiu. Originea ei se reduce tocma la mediuloculu secolului alu XVII-lea. Cardinalulu de Richelieu, genialulu ministru alu regelui, aflandu, ca mai multi <5meni literati se aduna in dile anumite la Conrard, carele era protestantu si se amestecă in tdte afacerile politice din epoc’a sa, spre a discută si a’si comunică unii cu altii lucrările, adu- nările loru devenira suspitiăse. Asia Richelieh voindn a’i con- trola mai deaprdpe, sub cuventu ca si elu este omu invetiatUj precum si era, pretindea cu totuadinsulu, că se fia admisu si elu in acea reuniune. De si Richelieu era unulu din miniștrii cei mai poțenti, din cati s’au vediutu vreodată in Franci’a, totuși Conrard si amicii sei ilu respinseră cu tdta constanti’a unoru barbati independenti. Richelieu temenduse a’i lovi dea- dreptulu, apucă pe alta cale mai pucinu periculdsa, elu adica se decise ale cundsce societatea loru oficialmente, prin urmare a’i constitui in societate regulata prin patenta regăsea. Doi ani reluptă reuniunea in contra acelei recundsceri, inse pana in fine totu indesiertu, pentruca patent’a totu esi, la care ei fusera constrinsi a se supune. Acumu inse parlamentulu pa- risianu din partea sa refusă înregistrarea patentei in corpulu legiloru tierei, din causa cumu dicea unii, ca acesta inca era intielesu pe sub mana cu reuniunea barbatiloru eruditi,- din rivalitate, precumu credea altii, pentrucă nu cnmva ndu’a aca- demia curendu său mai tardiu se se prefaca in potestate ndua de stătu sf se arunce umbra preste autoritatea parlamen- tului. In fine parlamentulu inca trebui se se plece la pote- statea absolutistica din acele tempuri. Patent’a fu înregistrata la a. 168€ ; acăsta insarcină pe societate a lucra la perfecțio- narea limbei si ei dete numele de academia francăsca. Totu- odata cardinalulu Richelieu se dechiară pe sine prin subscrip- tiunea regelui de capu si protectorii! alu academiei. Lui Ri- chelieu ei succese in acelu oficiu cancelariulu Săquier; ăra re- gele Ludovicu alu XlV-lea după mdrtea parentelui seu Ludo- vicu alu XHI-lea se dechiară pe sinesi insusi de protectoriu alu academiei. Totu mai bine asia, decatu spargerea si diso- lutiunea reuniunei, disera invetiatii Franciei; ei inse mai avura a se bucura si de o alta impregiurare fdrte favoratdria, ca adica Ludovicu XIV. iubiea sciintiele si artele mai pre susu decatu cei mai multi domnitori europeni din tempulu seu, pre candu unii tocma din contra, persecută sciintiele pe morte. De 37 — 482 — atunci incdce toti monarchii Franciei sunt totuodata si prote- ctori ai academiei francesci. 2. Academi’a regăsea de inscriptiuni si litere. Academi’a regăsea de inscriptiuni si litere s’a fundatu de minisțrulu Colbert in a. 1663. Acesta la inceputu se numiea academi’a mica, pentruca eră compusa numai din patru mem- bri, luati inse si aceia dintre membrii academiei francesci. In an. 1701 preotulu Bignon prin perseveranti’a sa mediulocf la Ludovicu XIV., că acea mica reuniune se fia inaltiata la ondrea de academia proprie disa, că se fia insarcinata a cultiva literele, a esplica manuscriptele antice (paleografia) si a consacra eve- nimentele monarchiei prin inscriptiuni, medalii si embleme. ti. Academi’a regăsea a sciintieloru. Pe acăsta inca o a fundatu Colbert in a. 1666, voindu a imita pe societatea anglicana din Londonu, fundata de regele Angliei Carolu II. si ajunsa mai tardiu Ia unu renume mare. Scopulu acestei societari este, a cultiva si perfecționa sciintiele matematice si cele fisice in tdte ramurele loru. 4. Academi’a regăsea a frumdseloru arte. Acăsta se fundă totu sub Ludovicu XIV. sub nume de academia de pictura si sculptura, cu care se incorporă mai tardiu academi’a de architectura creata in a. 1671. Acăsta academia e compusa din pictori, sculptori, graveri (taiatori in metale), architecti si musicanti-compositori. Dintre pictorii a- cestei academii se alege directoriulu academiei francesci de ar- tele frumdse, fundata in Rom’a totu de Ludovicu XIV. Oficiulu acelui directoriu este, a supraveghiă pe elevii pensionati (sub- venționați) , pictori, sculptori. graveri, architecti si musicanti compositori, cari se tramitu la Itali’a spre a studia acolo pe marii pictori ai acelei tieri, cumu si monumentele antice de sculptura si architectura, de care acolo se afla in tdte părțile. 5. Academi’a de sciintie morale si politice. Acăst’a academia nu ecsistase sub vechi’a monarchia a Bourboniloru, ci ea fii creata in tempulu revolutiunei, dupace se mai resturnase ordinea, adica pre candu insusi Institutulu intregu se stabili. Buonaparte că consulu primariu o suprimă din căușele cunoscute celoru, carii s’au ocupatu cu biografi’a acelui ostasiu pre catu genialii, pre atatu de mare despotu. — 483 — kegele Ludovicu Filipu o restaură in 27. Oct. 1832 la retv mendarea lui Guizot, carele pe atunci eră ministru alu instru- ctiunei publice. Acestea sunt acele cinci ramuri, care representa in Fran- ci’a sciintiele si artele respectate si admirate sub numirea co- lectiva de LgfîTtutyt Sub regimulu vechiu cele patru academii nu aveau nici o legamente intre sine. Revolutiunea francisca sfarmandu si acestea institutiuni paciuite, precumu a sfarmatu pe t<5te cele- lalte, apoi totu ea le reconstitui de nou cu energia multu mai mare, dandule totu odata unitatea, in care se adună tdte pu- terile geniului nationalu francescu. In anulu III. alu republi- ce!, adica in a. 1794 dela Is. Chr. corpulu legislativu decretă in tit. X. art. 298: „Va ecsista pentru intrăg’a republica unu institutu nationalu, insarcinatu a culege inventiunile, a per- fectionă artele si sciintiele. In 3. Brumariu an. IV. (25. Oct. 1795) Institutulu fii impartitu numai in trei clase său aca- demii, adica: 1. Sciintiele fisice si matematice cu 10 secțiuni, adica: matematic’a, art’a mechanica, astronomi’a, fisic’a esperi- mentala, chemi’a, istori’a naturala si mineralogi’a, botanic’a si fisic’a generala, anatomi’a si zoologi’a, medicin’a si chirurgi’a, economi’a rurala si veterinari’a. 2. Sciintiele morale si poli- tice, său după 6 secțiuni, analis’a sensatiuniloru si a ideiloru, moral’a, scientiele sociale si legislative, economi’a politica, istori’a, geografi’a. 3. Literatur’a si artele frumăse cu 8 secțiuni de gramatica de limbile antice, poesia, anticitati si monumente, pictura, sculptura, architectura, musica si declamatiune. In an. XI. Buonaparte suprimă clas’a sciintieloru morale si politice, impartiendu Institutulu numai in dăua clase, precumu se observă si mai susu. După caderea Napoleonidiloru si re- intdrcerea Bourboniloru sub Ludovicu XVIII. Institutulu se re- compuse din nou, inse asia, ca cele patru clase vechi isi re- luara numirile avute mai nainte de revolutiune, ăra academia de sciintiele morale si politice suferi unele prefaceri. Acea re- organisatiune se fece prin decretu regescu din 21. Martiu 1816. De atunci Institutulu regescu alu Franciei abia mai suferi alte prefaceri. Academi’a francăsca se ocupa mai virtosu cu dictio- nariulu limbei francesci si cu ecsaminarea opuriloru impor- tante de literatura, istoria si scîintie, are 40 membrii, tiene sie- dintie inchise in fiacare septemana joi’a, ăra in Maiu un’a pu- 37* — 484 — blica. Academi’a r. de inscriptîuni si litere are totu 40 membrii actuali in permanentia, inse si 10 membrii liberi. Siedintiele inchise se tienu vinerea, cea publica in luliu. Aca- demi’a de sciintie are 63 membrii, adica 27 pentru mate- matica si 36 la sciintiele fisice, apoi si 10 membrii liberi. Academi’a de artele frumdse e compusa din 40 membrii actuali permanenti si 10 liberi. Academi’a de sciintiele mo- rale si politice are 30 membrii actuali permanenti. Tdte 5 academiile, (adica institutulu intregu) tienu in 1. Maiu siedintia publica comuna. Tdte spesele celoru 5 academii le pdrta statulu, carele mai da si cate 10 mii franci spre a se imparti câ premia pe fiacare anu. Preste acdsta Institutulu mai are si unu venitu anualu de 123,291 franci, curgători din legate si fundatiuni private si destinati totu pentru premia./ , (Va urma). Z ...... - , --- tEpistole agronomice. Epistol’a II. Amice! Tdte suntu capace spre perfecționare. Cine stă pre locu si remane totu pre langa cele vechi, acel’a reterdsa. Deci iubite amice, vedi cum e spiritulu tempului, care are de- vis’a „progresu,“ folosesce totu ce e nou si bunu, ddca ti-se recomanda, decide te cu curagiu spre imbraciosiarea agricul- turei si economiei ratiunale, ca numai acdst’a te va mântui intre impregiurarile presente. Eu me adresezu catra tene amice--Că catra unu barbatu bravu si iubitoriu de inaintare, intreprindietoriu, amicu alu pro- gresului, proprietariu mare seu micu, literatu sdu tierdnu, preste totu agricultoriu, sdu folosindume de unu terminu mai generalii, economu, care de securu ești aplecatu a fi partasiu intru esplo- tarea intieldpta a pamentului,- a maicei ndstre comune. Economi’a ndstra de pana acumu, dorere! in tdte părțile e cu multu mai defectudsa si mai pucinu remuneratdria de- catu ne pretende venitoriulu si tempulu de facia. Deci ddca voiesci a economisă asia, incatu ostenelele si spesele se ti-se remunereze, trebue se imbraciosiezi unu altu metodu mai ra- tiunalu intru cultivarea agriloru tei si in economia preste totu. f In epistol’a I. ti amu fostu aratatu, amice, ca prin agricul- itur’a raționala, asia numita schimba tdri a, impreunata cu o — 485 — economia mai buna, depre pamentulu teu poți lua cu 62 pana la 100 procente mai multu venitu curatu decatu pre langa metodulu de acumu de economia. Sub economi’a schimbatdria inse se nu-ti inchipuesci dresicareva calapodu, care totuddun’a si intre tdte impregiurarile trebue se fia unulu si același. Nu, acest’a nu e nici de catu, ci metodulu agriculturei schimbatdria trebue se fia acomodatu impregiurariloru si relatiuniloru locale, după acestea se acomoddza intru tdte agricultoriulu ratiunale, si atunci nu se teme ca’i va succede reu, cea ce au intreprinsu prin metodulu rationalu, precumu au petitu-o multi de aceli’a, carii au mai intreprinsu cate ceva nou pre acestu terenu, fara de a se fi preceputu la lucru. Acest’a e, iubite amice, singurulu midiulocu, prin care pdte scapă economulu de decadenti’a totala si de periclulu care’lu amenintia. Acestu periclu, care nu ne amenintia numai ci, dorere, ne si aflamu intru insulu, precumu ’ti voiu arată in urmatdriele, pucini ’lu observcza dintre noi. La cundscerea periclului, care amenintia cu ruinare totala pre agricultorii noștri, vomu potd ajunge numai, dăca vomu lua in consideratiune stricta relatiunile tempului trecutu si ale celui de facia, de aci apoi se deducemu sdrtea, care ne aștepta pre venitoriu pre langa economisarea cea vechia defectudsa. 1) Se consideramu mai anteiu tdte spesele, carii are a le suportă economi’a ndstra. Dările, spesele comunale, aruncatu- rele după acestea, spesele cu măiestrii, competintiele anuale ale sierbitoriloru si ale dîleriloru, carii tdte s’au urcatu la duplulu si mai multu, facia cu pretiurile de mai nainte, precumu se scie de comunu. Apoi micsiorarea acestor’a nici ca se mai pdte speră. 2) Considerandu lipsele ndstre proprie si ale celoru ce se tienu de noi, aflamu, ca aceste in presente suntu pre de 2—3 ori mai mari că mai de multu, si se totu inmultiescu in locu de a se impucină. 3) Productele agriloru noștri pre langa metodulu de acumu de cultivare trebue se se impucineze totu mai tare din anu in anu. Au nu am auditu eu destuii economi de ai noștri dîcendu: „acumu nici bucatele nu se făcu că mai de multu, s’au reitu (5menii, D-dieu nu ne mai dă si altele." Dă nu dîcu, ca de unde totu liai si nu mai puni nimicu, cauta se se si mai gate dela unu tempu. Apoi gunoiulu ti-lu lași de se putrediesce in ocolu sdu ’lu ardi in locu de a’lu redă pamentului! Vedi dar amice, spesele cari are a le suportă economi’a __ 486 — suntu totu din ce in ce mai mari, si pamentulu produce din contra totu mai pucinu! Intre atari impregiurari cum vei, P⁰^ inaintă, ba cumu vei potd subsistă macaru?! Remanendu tu amice totu pre langa cele vechi, va veni tempulu, dorere, candu ecsecutiunea te va scdte din cas’a si rnosi’a, care au posie- diut’o strămoșii tei, vei fi silitu a parași loculu celu sacru pentru tine, unde ai vediutu mai anteiu lumin’a si frumsetiele naturei, unde teau nutritu cu lapte din pieptulu seu inaic’a ta cea buna, unde ai petrecutu celi d’antei si celi mai dulci ani ai vietiei tale celei inocente! Au patiendu tu acdst’a, nu ti se va frânge anim’a de dorere? Nu vei udă cu lacrimi fierbinți loculu acel’a de care te Idga atatu de dulci si plăcute remi- niscentie?! Judeca cu seriositate aceste cuvente, si te vei con- vinge, ca vorbescu cu tdta sinceritatea catra tene amice! — Intre aceste impregiurari si relatiuni descrise din espe- rienti’a de tdte dîlele, trebue se vina fiacare economu la cuno- scinti’a, ca noi mântuirea si scaparea ndstra numai si numai intru cultivarea mai raționala a pamentului o potemu află, prin care se invetiamu a stdrce din pamentu producte mai multe, diferite si mai bune, fara spese mai mari că pana acumu, si pre langa aceea pamentulu se câștige in puterea sa produca- tdria, se se imbunatatidsca. Că se o pdta face acdst’a economulu trebue se se tiena de urmatdriele regule generale: Noi trebue se stdrcemu ap’a din pamentu, ddc’a e prea multa, se grigimu că se nu’lu spele apele mari ori se’lu inun- deza, se’lu cultivamu totuddun’a la tempulu seu si mai bine că pana acumu, afara de bucate se cultivamu si mai multu nutretiu si alte plante schimbanduse cu bucatele, prin aceea se luamu mai multe producte de pre pamentu, se cultivamu fenatie (riture) si pasiuni, se tienemu si cultivamu vite mai multe, acele se le nutrimu mai bine, se le ingrasiemu, se pro- ducemu gunoiu mai multu si mai bunu, acest’a se’lu folosimu bine si in astu modu prin lucru, schimbarea planteloru si gu- noire sdu meliorare se restituimu de nou acea potere produ- catdria a pamentului, care a produsu-o prin producerea pro- ducteloru mai multe si mai bune. Mai incolo amesuratu locului, tempului si impregiurariloru trebue se impreunamu cu agricultur’a si alte economii asia nu- mite laterale, precumu de ecsemplu: cultivarea pomiloru, vinie- ritu, stuparitu, legumeritu, se cultivamu fragari si viermii de — 487 — matasa, preste totu se folosimu tdte isvdrele, care ne potu aduce venituri curate mai mari. Mai multu! nu trebue se intardiamu nici unu minutu cu introducerea catu mai de tempuria a acestoru re’noiri radicale, se facemu totu ce potemu in asta privintia, ca in economia ddca se neglege tempulu acomodatu sdu se amana, urmdza numai decatu daun’a nereparabila si aeelasi timpu acomodatu se reintdrce numai după unu anu sdu mai tardiu. Precumu se pdrta economi’a, asia e si venitulu. Si fiindu ca e defectudsa si de lapadatu in genere economi’a care se pdrta astadi, asia si venitulu e numai pre diumatate si mai pucinu decatu ar trebui se fia, asia inse nu e iertata se re- mana din căușele amintite. înmulțirea populatiunei si a cerintieloru de tdte dîlele ne admonidza seriosu pre toti agricultorii, o admonițiune acdst’a care resuna din tdte unghiurile patriei. Noi trebue se ajutamu omenimei intregi! Noi trebue se scdtemu din pamentu tesaurî mai multi, de drace se presupune ca acdst’a o si potemu face. Totudeodata fiți bunu si adoptati convicțiunea, ca singu- rulu midiulocu de a inmulti productele in genere e introdu- cerea economiei schimbatdria pre langa o economia de casa corespundiatdria acesteia, chiaru si pre mosiele tierenesci. Prin acdst’a e pronunciata si datorinti’a ndstra comuna, sco- pulu nostru celu mai inaltu. Acel’a e progresulu, care ne provdca pre toti spre împlinirea acestei datorii a ndstre. De drace aduceti-ve aminte, ca noi prin unu atare progresu intru cultivarea pamentului amu produce pre fiacare anu in Tran- silvani’a producte in pretiu de 130—200 milidne fr. mai multu că pana acumu, dra cea mai mare parte a sumei ace- leia ar incurge in pung’a romanului. Deci, ddca ne jace la anima binele comunu, dara mai virtosu binele nostru propriu privatu, ddca voimu se lasamu ceva si urmatoriloru noștri, trebue se ne folosimu de economi’a schimbatdria si ratiu- nala. Va veni tempulu, si nu preste multu, candu economulu cu trei câmpuri va merge a cerși, pre candu celu cu economi’a schimbatdria ratiunala ’si va fundă fericirea sa si a urmatori- loru sei! va pune basa solida binelui comunu alu natiunei si alu patriei sale. Cunoscundu-te eu pre tene amice, aducdndu’mi aminte ca csti stranepotulu braviloru noștri antecesori, carii inainte dc acest’a cu 19 secuii au recunoscuta si an dîsu: — 488 — „Mutatis quoque requiescunt fructibus arva, Necnulla interea est inaratae gratia terrae.“ Cu superbia, voiosu si plinu de încredere ’ti spunu, ca ești aplecatu a introduce economi’a schimbatdria, despre care vorbesce si versulu acest’a alu strabuniloru, numai se scii cumu si in ce modu. In asta privintia eu me voiu încercă după potintia a’ti da unele svature, descriendu’ti pre scurtu calea care ai a o urmă, numai curagiu se ai si zelu intreprindia- toriu. La lucru dar romane si amice! Blasiu, in Augustu 1868. Stefanu Popu. CONSTANTINII BRANCOVANU. Drama in cinci acte. (Continuare). SCEN’A IX. (Ua strada in Constantinopoli). Doctorulu Antoniu Corc’a, unu amicu. (Personagiu mutu). Antonio Corc’a. Ai auditu ua scire? .. . Unu dieu partinitoriu Acdsta mi-a tramis-o: eramu ncrabdatoriu Că se te vediu. Sciu bine ca ai recunoscintia, Spre Domnulu Brancovanu. Esci june de credintia Si de simțiri frumâse. Eu inca-amu invatiatu La Rom’a medicin’a, do dinsulu adjutatu. Vrei se platesci tu nobilu acăsta datoria Acestui omu, scapandu-lu d’a Turciloru mania ? Asculta-me, Pândele; unu Pasia insemnatu D’aici, me chiama astadi; elu langedia in patu. Aici era si altulu. Vorbeau de noua scire, Cum este obiceiulu la bieta omenire, Candu n’are ce se dica, candu sufletul u celu micu Se place se se perdia in vorbe de nimicu. Scii ce dicea? pre Domnulu din tiera Romanesca, Pre protectorulu nostru voiescu se mazilesca. L’au mazilitu chiaru. Lucrulu e pră insemnatoru, Ca-ci totu-d’o-data Port’a illu crede tradatoru. A selu aduca aicea, cu-ai sei, cu-a lui avere, Aici că selu ucidia, ah! der’ te rogu tăcere! — 489 — Se nu mc spuni pre mine la cela ce a disu Acesta scire cruda! Alunga unu tramisu, C’ua carte către Domuulu se fia ’n aperare, Se-si scape a lui viătia, la ori-ce intimplare. Se-i scrii, se-i dai ua scire, asia cum eu ti-amu spusu! Saraca Remania, catu ea era de susu Ua-data, dra-acuma catu e de umilita! Chrestinatatea geme de cei barbari lovita, Europ’a, curtisana perduta in plăceri, Aude si zimbesce la lungele dureri, Cu care barbari’a se scola s’o lovâsca! Europ’a der’ ea vinde si carnea clirestinesea Si sângele acestoru popore ce-au cadiutu, Pre nesce interese nedemne. S’a perdutu In viciu. Simtiuale, la dinsa se gandesce Dor’ din Schitia mare ua stea susu stralucesce Si ne arăta calea in ndptea de periri In care ne arunca amare rătăciri. Ce facemu? Brancovanu e victima lovita De Turci; dăr’ chiaru Romanii pre turculu crudu invita Se le lovesca tiăr’a si drepturile loru, In schimbu c’unu tronu ce cade că netrebuitoru. Sci tu, iubite frate, cati suntu veniti din tiăra, Aici cu bani domni’a la Pârta se o căra? E tirgu de acești omeni! si Pdrt’a arendăza Domni’a la acela ce da mai multu. Lucrăza, Se scape Brancovanu! da-i scire, astadi chiaru Că sein opresci a sârbe alu mortii crudu pacharu. (Finitulu actului l-iu). Actulu II. SCEN’A I. ' (Va sala in palatulu imperiale in Moscova). Caterin’a (singnra). Străină ursităre! eramu ua biăta fata Cu nume Marta Rabe, candu pacea fu ’ncheiata Cu Rusii; eu cadu răba la Bauer; me făcu Tienuta lui. In urma, candu Petru me vediu La gratiăs’a domna de Mencicoff, s’uimesce De fermecele melle. D’aici elu me rapesce,. Acesta mc botăza si vrea că se me iea Socia. De atuncea se ’naltia starea mea; — 490 — In umbra se cununa cu mine; ce ursita! La Prutu, in batalia in care fu sdrobita Oștirea ndstra tota, de fdmea ce-o loviea, Candu mdrtea seu robi’a pre noi ne bantuiea, Avuiu ua cugetare in taina ceru a face, Cu Turcii, prin Vizirulu, unu felu de pactu de pace. I-amu datu eu multe daruri de pretiu ce nu e disu, Blani scumpe, petre rare, chiaru sînulu i-amu deschisul Ddr’ amu scapatu Rusia de prada si robia, A mea încoronare, acumu asceptu se via. Ddr’ lucrulu se amana; adi voiu se-i amintescu, Mai vreamu cev’a a-i cere ... ce lucru? nu gasescu! Ua mdrte, resbunare! pre Brancovanu? dâra! Pre elu voru face Turcii că se-lu arunce-n fdra. Se-lu ucidă ei insusi, la carii ne-a tradatu. Elu si a lui tradare, Vizirului m’a datu. Elu a urcatu in patu-mi p’unu barbaru, trădătorului P’nnn omu ce brau-mi d’auru, nu-i deschise amorulu! Ddr’ Caterina asta-di voiesce-a resbuna Femeia rușinata, si ea va triumfa. Ddr’ Racovitia este acolo . . . elu lucrdza La resbunarea ndstra, ce sufletu-mi turbdza. L’amu scosu din inchisdre, prin midilocirea mea, Va isbuti; tiranulu acela va cadea Amu pusu la cale lucruri, acumu se me gandescu La mine, la acela ce-atata eu iubescu. Moens are nevasta, si ea este frumdsa! Se dice ca iubesce, oh! catu sumu de geldsa. Cu unghiile melle a-i smulge, asiu vrea eu, Totu ce-i frumosu si dulce si dragu in chipulu seu! Cumu asiu dori se pdra! in dureri si in chine! Moens, tu nu scii inca, catu te iubescu pre tine! Pre Mencicoff ilu sterse din cugetarea mea, Asia" pre ceru palesce a nopții dulce stea Candu sdrele resare. Nebuna a mea iubire, De Mencicoff se schimba in ura! a mea gindire. Candu isi rechiama inca, ca l’amu primitu in patu, Si budia-mi cu nectaru-i atatu l’a adapatu! Candu elu me intelnesce, unu zimbetu ridietoru, Lumina a lui budia, e desprctuitoru. Asiu vrea se pdrdia vietia, amu ua idea-amara, Moens, a ta femea voiu face eu se piara. — 491 Intra Moens. Moens. Fi bine cuvintata tu ce imperatiesci, Prin marca ta putere si frumuseți ceresei! De candu lumina-unu sire, nu a lasatu se cadia Din sinulu Iui pre lume ua mai plăcută radia. Caterin’a. Apropiate! spune, cum adi tu me gasesci? Mofins. Frumisa cii lumina! Caterin’a. Nu voiu se lingusiesci. Moens. I a linguși pre s<5re, dicendu-i ca straluce? I-a măguli pre vietia dicendu-i ca e dulce? Caterin’a. A mea poddba asta-di, tu bine ai gasitu? N’admiri tu diadema pre peru-mi auritu? Moens. Ori-care este bolta, sub care se arita Ua stea, se fia-nmbrdsa, senina, azurata; S6u întrunii noru de purpura, si auru răpitorii, S6u palida de umbra ce a resfrantu unu noru. E totu-d6-un’a dulce, frumdsa, rapitire. Caterin’a. Poddba este-ua radia si frumusetiea flire. Moens. Podiba frumuseții, ea este unu scumpu tocu In care diamantulu isi afla alu seu locu. Nu toculu me incanta, dir’ ceea ce ’nvelesce In sinulu lui. Caterin’a. Ua flore stralucesce. Mai multu candu se ari ta in rou’a de câmpii Si ’n radiele de sire, stralucitdre, vii. Politic’a me ’nnica, sumu obosita tare, Voiu se m’adapu de alta simțire, cugetare — 492 — Mai delicata. Afla ea eu me luptu c’unu dorn Amarii; cu sumu gcldsa, eu suferu, simtiu ca moru. Moens. Goldsa? si de cine? Caterin’a. Tu scii, d’a ta femea. Moens. Mai dulce, mai frumăsa, de catu insusi ua diea, 'Fu nu ai ua rivala, aici intre femei. Ca sdrele celu dulce tu farmeci ochii mei! Caterin’a. Gelăsa snmu! (Va urma). Geniulu națiunii. (Decantam de losifu Vulcanii) Eră o lupta mare . . . O lupta ce decurse cu multa ’nversiunare. Doi inimici puternici dedura pieptu cu pieptu, Luptandu fara crutiare, lovindu in sinu direptu. Cumplit’a loru navala facea se se uimăsca, Se tremure de grăza fiinti’a pamentăsca; Si lupt’a loru grozava impluse de fiori Pe bieții moritori, — Ca-ci dinsii de multi secoli traiau in dusimania, Nu cunosceau ei mila, nu nici mărinimia; Luptau fara ’ncetare si 6r urmau luptandu, Si lupta si acuma, nu ’ncăta ei nici candu. Facești dusimani de morte sunt: Dieulu peritiunii Si geniulu națiunii. De mii de ani ei lupta, se frangu, se bătu, s’omoru, Dar geniulu națiunii e totu invingatoriu; V-fJe mii de ani ei lupta, Da ’n ori si care lupta ^Națiunea mea reporta triumfu inaltiatoriu, Si cresce si ’nfloresce că spiculu graneloru; De mii de ani contrarii ne frangu fara de mila, Lovirea loru amara e cruda si ostila, — Dar n’a peri romanulu, eternu va totu trai, Ca-ci are unu geniu candidu, ce totu l’a ocroti. Eră o lupta mare . . . Si dieulu peritiunii in crud’a sa turbare Eră aci aprăpe se iăsa ’nvingatoriu; Er geniulu națiunii statea suferitorii!, — 493 — Si ochii lui se ’mplura d'amare lacrimele, Si faci’a: imbracase o grea si ndgra gele, Dar totu luptă si-atunce cu focu si resolutu, Ca-ci n’a peritu vr’odata pe cine-a sustienutu. Si ce minune mare si fara de parechia! Ca-ci nu se stinse inca sementi’a cea stravechia. iVenise o lupdica, cu lapte de alu ei Nutri cu indurare pe cei doi mitutei; Si dinsii mari crescură si mândru se ’naltiara, Făcură o cetate mai mare catu o tiera, Si geniulu națiunii i aperă mereu, Pe unulu ’lu făcuse indata semidieu, Si spuse cu mandria, ca gintea cea mardtia, Ce dela dieu descinde, nu piere ’n ndgra cotia, Si n’a peritu națiunea, si bratiulu ei nervosu Sfarmă ce-i stete ’n cale, dermă indata josu; Si n’a peritu națiunea, poterea ei cea mare Cresce-a fara ’ncetare, jLuptă cu harbatia, luptă cu focu, luptă, fei cuceri o lume cu spad’a ’n man’a sa, Si-atunci o lume ’ntrăga ■‘vorbiea cu admirare De bratiulu seu potinte, de vitejia-i mare, Si sdrele pe ceriuri in diori candu resariea, Diariă pamentulu dinsei si ’ntrinsulu apunea; Si domnitori poternici, națiuni cu superbia I se ’nchînau cu fala, cu multa bucuria, — Simtieau in pieptu plăcere potendu-o primari, Simtieau o fericire potendu-i a servi. O mare-a fostu atunce națiunea cea stravechia, Dar fi va fi mai mare, catu n’a ave parechia! Trecură secoli, secoli. Ah, inse ce diarimu! Perira tdte, tdte, si nimbulu celu sublimu. Națiunea mare, brava, notă in desfrenare, Se teraiă molaticii in nepăsare mare; Pe bratiulu voluptății stingea cu focu nebunii Facli’a naintarii si-a totu ce este bunu, Si fiii tari că stanc’a se fecera femei, Si leii cei poternici se prefăcură miei, fir geniulu națiunii, privindu caderea mare, Vediendu ucișii moralulu, erupse ’n indignare; Priviea cu întristare, cum creatiunea sa Mereu se micsiora, Si-aceia ce odata o lume ocupara, Plateau tributu că sclavii la gintea cea barbara. Atat’a umilire alu unui bravu poporu Pa geniulu națiunii ’lu face ’nduratoriu, Si 6r s’aventa ’n lupta, din somnii pe toti descdpta, Se merga ’n batalia se lupte lupta drdpta; Si dta ca deodata se scdla mici si mari S’atace pe barbari; — 494 — Si 6ta ca deodata reinviâ ’n națiune Triumfele măreție, bravurele străbune; Cu totii se făcură eroi, precum au fostu, Si lașii in națiune n’avura adapostu. Flecara toti cu totii cu bratie mari si crunte, Făcură o minune, pe riulu mare-o punte, Ruin’a punții grele vorbesce pana adi De-eroii cei viteadi. Trecură riulu mare, descinseră la lupta, La lupta multu grozava, întocmai cum se lupta Pe câmpurile ’ntinse unu tigru cu unu leu, Cum lupta o națiune lovita ’n simtiulu seu; Si lupt’a fu cumplita, si lupt’a fu amara, Si candu se osteniră, de nou se apucara, Si lupt’a fu grozava, — trecură patru ani Candu geniulu națiunii invinse pe dusimani. Barbarii toti perira, in lupta sangerara, Si bravii ocupara a loru desiârta ti6ra, Si tiir’a ocupata lasara fiiloru, Si ei voru aperă-o, ca-ci tiâr’a e a loru. Si cir urinara secoli de lupte mari, străbune, Si st6u’a fericirii apuse ’n peritiune, Si ndptea suferintiei intinse velulu seu Si-acoperi in ment’a-i poporulu semidieu, Domniea întunecime, ah inse colo 6ta O stbua radidsa mi se ivi indata, Si stAu’a respandise lumina ’n sinu si pieptu Natiunea-i dîse ₙmare“ cu stima si respeptu; Dar si lumin’a ast’a cu radie dulci sublime, Se stinse la Sucdva, lasandu întunecime. Si 6rasi fit ’ntunericu, o ndpte lunga, grea, Si dîeulu peritiunii acuși se pr6marea. Da ’n asta n/jpte lunga o singura lumina Si reversă splenddrea tardia, dar senina, Lumin’a se aprinse ’n Calugareni frumosu, Dar tnan’a asasina o stinse ’n Turda josu. Si erasi fu ’ntunericu, o nopte ’ngrozitdre, Nu mai eră sperantia se se ivesca unu sore; Dorerea agoniei ardea, stingea amaru, Si ori ce ajutorintia parea, ca e insedaru. Dar o națiune brava, cu simtiu de libertate, Prin ori ce vijelie si viscoli mari străbate; Nu piere nici odata, eternu ea va trai, Ca-ci are unu geniu candidu ce totu l’a ocroti; Ca-ci simtiulu libertatii-e sementi’a acea, din care Unu cedru naltu resare. Si candu periclulu grdsnicu amenintiă mai greu, Sementi’a libertății produse fruptulu seu, — I 4 — 495 — Si bratiele nervdse grozavii incatusiate Ardeau de libertate, oi dorulu libertății născu de locu minuni Sî insuflă taria ’n betrani, barbati si juni; Din lantiulu servitutii, si din catusie grele Făcură arme, spade, taiandu cumplitu cu ele; _Si lupt’a se încinse la munți si pe câmpii Lovindu pe mii si mii, — Si lupt’a se încinse, curgea fara ’ncetare, Tiranii se ’ngrozira de ’nvingerea cea mare. Dar candu eră se urme triumful u multu doritu, Tradarea cea infama făcu de locu finitu, Si cei ce aredicara stindardulu libertății, Cadiura jertfa cruda toti ai crudelitatii, Si cu dorere mare, sî cu tortura, chinu, In răte sfaramara alu loru ardinte sinu. Si dieulu peritiunii ridea cu bucuria, Credienda, ca ’mperatia-i indata va se via; Er geniulu națiunii plecandu-si fruntea sa De-unu venitoriu ferice mereu se cugetă: „In vanu ori ce ’ncercare, Poporulu meu se stinge, traindu in desbinare. In desbinare densulu s’a stinge, va peri, Unitu in simtiu si cugetu eternu elu va trai!“ Unita ’n simtiu si cugetu, națiunea cea stavechia Va fi mărită ăra, catu n’a avă parechia; Si n’a peri din lume, eternu ea va trai, ,Ca-ci are unu geniu candidu, ce totu l’a ocroti. Ad Nr. 234. 1868. CONCURSU pentru stipendiale preliminate pre an. scol. 186⁸/₉ din partea adunarei gen. a asociat, trans. tienute la Grherl’a in 25. si 26. Augustu c. n. a. c. se publica prin acest’a concursu, cu termi- nulu pana in 1. October c. n. a. c., si anume: 1) Pentru 2 stipendia de cate 100 tr. v. a. pentru ascultătorii de dre- pturi la universități ori academii afara de patria. 2) Pentru 1 stipendiu de 80 fr. v. a. pentru unu ascultatoriu de dre- pturi la vreo academia in patria. 3) Pentru 2 stipendia de cate 300 fr. v. a. pentru ascultători de filo- sofia si profesori de gimnasia. 4) Pentru unu • stipendia de 330 fr. v. a. destinatu pentru unu tineru romanu, carele s’ar consacră studiului agronomicii, spre a fi apoi aplecatu că profesoriu de preparandia. Si in urma 5) Pentru 2 stipendia de cate 50 fr. v. a. destinate pentru gimnasisti. Aspiratorii la susu numitele stipendia voru ave, pana la terrninulu mai 496 — susu indigitatu, asi tramete la comitet, asociat, concursele loru provediute: a) cu atestatu de botezu, b) cu testimoniele scolastice despre progresulu in studia, si in urma c) cu testhnonia demne de credintia despre lipsirea midi- loceloru necesaria la continuarea studieloru. Sibiiu, 8. Septembre c. n. 1868. Dela comitetulu asoc. trans. rom. Ad Nr. 234. 1868. C O N C U R S U pentru doue ajutoria de cate 25 fr. v. a. preliminate din partea adunar. gen. a asoc. tienute la Gherl’a in 25. si 26. Augusu c, n., a. c. pentru doui invetiacei de meseria, se publica prin acâst'a concursu cu terminulu pana in 1. Oct. c. n. a. c. Respectivii cumpetitori au de asi așterne la comitet, asociat, concursele loru, provediute: a) cu testimoniu de botezu, b) cu testimonia demne de credintia despre portarea loru, cum si despre diligenti’a si desteritatea dove- dite in specialitatea de meseria, spre a cărei invetiare s’a consacratu. Sibiiu, in 8. Septembre c. n. 1868. Dela comitetulu asoc. trans. rom. Ad Nr. 234. 1868. CONCURSU pentru unu ajutoriu de 50 fr. v. a. preliminatu din partea a- dunar. gen. a asoc. tienute la Gherl’a in 25. si 26. Augustu c. n. a. c. pentru unu sodalu, carele voiesce a se face maestru, se publica prin acest’a concursu cu terminulu pana in 1. Oct. c. n. a. c. Concnrentii la acestu ajutoriu pana la terminulu mai susu indigitatu au de asi așterne la comitet, asoc. concursele loru, provediute: a) cu carte de botezu, b) cu testimoniu despre invetiarea resp. meserii, din care se se cu- nosca invederatu, deca concurentele ar fi in stare asi purtă de sine meseri’a sa, prin urmare a se face maestru c) in urma adeverintia despre purtarea morale. Sibiiu, in 8. Septembre c. n. 1868.* Dela comitetulu asoc. trans. rom.*) *) Sosindu aceste concurse candu esiea de suptu presa Nr. 19, a fostu preste putintia, că se 6sa in acelu numeru. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii) secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl’a Riiiucr & Kamner.