TRANSILVANIA. F(5i ’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- l tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. ' Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abonâza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta s6u prin dd. colectori. y Nr. 19. Brasiovu 15. Septembre 1868. Alllllll I. ₖ Despre medicina cu respectu la poporulu romanescu. (Continuare). Se lamurimu acest’a si mai apriatu. Ddca in vreo parte a trupului nostru intra unu trupu strainu, de ecs. o tidndara in degetu, vedemu ca loculu acel’a incepe se rosidsca, se in- caldiesce, se imfla, incepe a durd, cdce (pnroidza), sparge si cu puroiulu tiendar’a ese afara, apoi incita durerea, se des- imfla, se despoie pelea vechia si se preface alt’a ndua. Cine a facutu tdte acestea? Puterea vindecatdria a naturei, ce jdca in trupulu omenescu. Ea adeca, că se scape partea intinsa, mana o multîme de sânge intr’acolo si produce o reactiune prin imflare, durere si puroire, prin care apoi lapada afara trupulu strainu'; atunci apoi incita de a mai lucra asupr’a acelei parti. Se pdte intempla inse, ca corpulu acel’a se stra- bata in vreo parte a trupului atatu de afundu, incatu puterea vindecatdria a naturei este silita a intrebuintia reactiunea cea mai mare, inse si atunci sdu fdrte cu greu, sdu nici-decatu nu pdte scdte acelu trupu strainu. Si eata aci este de lipsa de aju- toiiulu nostru, care va stă in atat’a, ca rosiati’a si imflatur’a (inflamati’a) prea mare o vomu stemperă cu cârpe muiate in apa rece, prin care se va inlesni si puroirea, plesnirea si scur- gerea; de va cere trebuinti’a, vomu da ajutoriu că se dsa si trupulu strainu mai lesne si mai curendu, si asia sprijinindu puterea vindecatdria a naturei si redicandu obstacolele, ce aru impedecao in lucrare, amu facutu totu. Despre puterea vindecatdria a naturei a vorbitu marele — 442 — Hufeland inca in alu 90-lea anu alu secuiului trecutu, candu dîce: „Totu acele puteri si legi ale trupului organicu viu, prin care se formăza bălele, sunt prin care ele se redica, se stra- forma, se domolescu si se restituesce ărasi ecuilibriulu.“ Era renumitulu fisiatru Rausse vorbindu in contr’a mediciloru, carii dîcu, ca lecurile silescu trupulu că se’si recâștige sanetatea, dîce: „Organismulu omenescu este unu capu d’opera perfecta; elu nu se bolnavesce din capriciu si prostia, ci numai din sil’a fisica, deca i se impedeca conditiunele secretiunei (stărcerei) si nutritiunei (hranirei), ori deca intra in elu materii eterogene (străine); si deca lecurile l’aru pută sili a se face sanetosu, atunci organismulu omenescu ar fi câ unu copilu destramatu, capriciosu, care in cerbici’a sa s’ar infuria asupra sa insusi si care ar trebui silitu prin veninu, că se fia ferice, adeca sane- tosu. Nu, Domni mei, nu e organismulu animalu unu co- pilu destramatu si prostu, care se aștepte sila la fericirea sa prin marionetii eruditiunei medice, prin veninuri, ci elu este unu perfectu capu d’opera alu creatiunei, elu este in privinti’a propriului seu bine unu intieleptu infalibilu; elu care pricepe a se edifica atatu de minunatu din embrione (coltiu) pana la cea mai inalta perfecțiune a formei, elu cunăsce fara indoiela si midiulăcele de a’si vindecă bălele, si numai după ce este inveninatu in contr’a instinctului seu cu forti’a prin lăcuri si plăceri (voluptăți), isi perde capacitatea de a’si alege midiulă- cele spre total’a sa vindecare independente si securuț inse si atunci elu are inca neinsielatori’a putere de a’si intocmi tăte functiunele si acțiunile vitali asia, ineatu se păta amană măr- tea catu se păte mai departe/' — „ Natura, “ dîce Paracelsus, „isi are mediculu propriu in sine insasi, acel’a vindeca ce mai este bolnavu. Se scie dara oii ce medicu, ca in trupu este celu ce vindeca in elu. Dăca inse mediculu cugeta ca elu este celu ce vindeca acolo, apoi se insiăla elu pe sine insusi si nu cunăsce propri’a sa arta.“ Noi scimu prea bine, ca numai acel ămeni, pe carii ’i*' a inzestratu natur’a cu unu trupu virtosu si sanetosu si carii vietiuescu conforniu legiloru ei celoru nestramutabili, potu avă instinctu justu si ageru, care se’i conducă intru conservarea trupului propriu. Civilisatiunea aduse cu sine inca si fatalitatea, că cei mai pucini ămeni se păta vietiui conformii legiloru naturei; inse si aici creatoriulu a ingrijitu, pentruca ămeniloru lea datu minte, adica ceva mai sublimu, mai spiritualii. Si dăca omulu prin — 443 — dobândirea acestui daru inaltu nu s’aru face mai procopsită decatu mum’a sa natur’a, care de multu nu’lu mai indestu- lesce si pentru aceea omulu face cu ea procesu scurtu, ’i in- tdrce spatele, nu asculta de vocea ei, nu urmdza legiloru ei, ci pretinde a si domni preste ea, a o disciplina mai departe, ddca ar suge si elu nutrementulu seu nemidiulocitu din pep- tulu ei, precumu făcu alte făpturi, si nu l’ar refusă, pentru ca ea ’i da numai producte crude, pe care trebue se le faca bune de mancatu prin ferbere, frigere, dospire, destilare s. a., firesce ca nici civilisatiunea nu ar fi asia stricatdra si natur’a nu ar mai/Hractă pe omu că pe unu fiiu vitregu incarcandu’lu cu unu balastu de băle. Cere dara trebuintia, că pe langa tdta civilisatiunea se ne intdrcemu drasi la mam’a ndstra la natura si se ascultamu cu atatu mai multu de vocea ei cea santa, cu catu sciintiele na- turali, multiamita geniului timpului, ne dau o inviatiune cu- viintidsa, cumu se facemu noi acdst’a. Trupulu nostru este supusu unei continue asia numite neparliri, adeca elu scdte din sine necontenitu părțile stri- cate si se renoesce din sânge, respective din midiuldcele nu- tritdrie pe care le mancamu. Acestu procesu se numesce schim- barea materiei. Elu este cea mai inalta lege a vietiei ndstre trupeșei. Dela regulat’a decurgere a acelui procesu depinde sanetatea. De aceea se pdte dîce cu totu dreptulu, ca schim- barea normala a materiei este sanetatea si impedecarea ei este bdl’a. Natur’a a ingrijitu prea intieleptiesce, că acdsta schimbare a materiei, ddca omulu oricumu traicSce rational- mente, se mdrga regulatu. Ea a datu trupului ddua feliuri de organe că se o sprijindsca: de o parte organe de escretiune (ce storcu afara), de alta parte organe reintregitdrie. Intre cele dintaiu numeramu plamanile, renunchii, matiele curului si la muieri vagaun’a; peste tdte inse pelea din afara. Organele reintregitdrie suntu in lini’a prima organele digestiunei (rejnirei, mistuirei), adeca canalulu care incepe in gura si se finesce in siediutu cu organele sale laterali, adica gâlcile salivali si mu- cdse pancreatea (galc’a foalelui) ficatulu, splin’a, in a ddu’a linia sunt active la reîntregire drasi plamanile si pelea. Midiu- locirea ambeloru acestora activitati ale trapului se face prin cercularea sdu amblarea sângelui. Sângele dara este midiulo- citoriulu principale alu schimbarei materiei. De aci urmdza, ca pentrucă schimbarea materiei se mdrga regulatu si bine pe drumulu seu, se cere că organele a tatii 34* — 444 — cele escretiouali, catu si cele intregitdrie se fiu bune, sa- netdse. Acest’a se pdte efeptui prin invirtosire său întărire. Invirtosirea dara produsa rationalmente se pote consideră că alf’a si omega, adeca inceputulu si finitulu tuturora regule- loru sanetatiei, ba inca si tdta procedur’a medica se pdte basă pe acest’a. In drept’a definitiune si aplicare a conceptului Invirtosiare jace chei’a la intrăg’a si naturei corespundietdria scientia despre sanetate, adeca a Igieniei si despre bdle, adeca a Terapiei fisiatrice său firesci. Dăca amu întrebă ce insemnăza invirtosiarea trupului? Atunci respunsulu nu ar potă fi altulu, decatu ca sub invirto- siarea trapului este de a se intielege multirea pana la super- lativu a intregei puteri de resistentia a lui asupr’a tuturora influintieloru si relatiuniloru telurice (pamentesci) cate lucra asupr’a lui, fia acestea numai influintie atmosferice si ale tem- pesfatiloru, său din lucrarea midiulăceloru nutritdre, său din lips’a acestor’a, său de acele ce se potu esca din comerciulu sociale si din contactulu cu fiintie omogene. Invirtosirea regulata are de scopu pe omulu intregu. Nu vomu potă invirtosia pelea prin slăbirea nerviloru, nici stoma- culu prin a renunchiloru, nici mușchii prin a plumaniloru s. a. Organismulu este viu, elu este unulu si activitatea singurati- celoru sisteme, organe si parti ale sale se incăpcie astfeliu intre sine si,sunt multiferi dependenti unele dela altele, incatu invirtosirea unui organu cu negrijirea altuia in fine s’ar res- buna asupr’a sa insusi si folosulu ce s’ar parea a fi castigatu s’ar intdrce spre mai mare stricatiune. In catu ne voru iertă puterile si in catu onorat’a redac- tiune a acestei foi ne va dă locu in fdi’a acăsta, ne vomu sili se damu cetitoriloru nostrii si prin ei poporului nostru unel^ cunoscintie practice despre invirtosiarea trapului, incependu dela! pele, fiindcă ea este mai latîta preste trupulu nostru si pentru aceea este si mai espusa influintieloru si stricatiuniloru acelora medii tereștri ce impresdra pe omu, adeca a aerului, umedielei, frigului si caldurei. De aci vomu trece la plumani, apoi la stomachu, mușchi, dse, renunchi, organele udului, matie, ânima, creeri, organe genitali si nascatdrie, ale sensuriloru si a. Acăst’a o vomu face după scriptele celoru mai renumiti auctori si fisiatrii ai tempului de facia. — 445 — Mai nainte de ce vomu incepe disertatiunea ndstra despre invirtosirea trupului, fiane iertatu a premite o disertatiune de- spre starea vietiei cu respectu Ia sanetate, bdla si vindecarea ei. Dr. Vasiciu. Archiv’a istorica a României. (Fine). Documentele posteridrie, adeca din secolii XVI, XVII si XVIII, presenta in colectiunea ndstra un’a nu mai pucina im- portântia istorica, de si ele in genere se repdrta deja la ua epoca mai bine cunoscuta si potu fi adunate intr’unu numeru multu mai considerabile. Ne vomu margini de a cita urma- tdrele cateva: I. Discursulu politicu alu lui Luca Carjea din 1523 asupr’a necesității unei lege anti-mohamedane: modelu de elocuentia, de judecata, de logica; II. Documentulu dela Vladislau-Voda din 1524, din care apare ca străbunii nostrii Wâeau dejă a utilisa monastirile pentru fundarea ospitiuriloru pentru sărăci si altoru ospitiuri pentru streini, ddua institutiuni corespundietdrie cu unu gradu inaltu de civilisatiune. III. Documentulu dela Radu-Voda Calugerulu din 1546 despre viteji’a vistiernicului Radu Golescu, fdrte importantu pentru istori’a artei militarie la romani. IV. Documentulu din 1567, prin care ni se desmasca dra- maticele terori ale sufletului lui Alecsandru-Voda Lapusin6- nulu, candu in ajunulu mortii ilu persecutau umbrele victime- loru sale, mai cu sema ale stinsei familia alui Petru-Raresiu. V. Scrisdrea viziriala din 1574, cuprindiatdria de noțiuni pretidse si necunoscute pana astadi asupr’a revoltei lui lona- sicu-Voda celu cumplitu contr’a turciloru. VI. Documentulu din 1577, care descrie curiosulu cere- monialu alu frăției de cruce; un’a din cele mai frumdse si mai vechie institutiuni ale strabuniloru nostrii. VII. Documentulu fara data dela Alecsandru-Voda Mircea cu poetic’a descriptiune a eroismului fratiloru Grolesci si cu detalie de totu none asupr’a invasiunii lui lonasicu celu cum- plitu in Tidr’a-Ronianesca. VIII. Epistol’a din 1627 dela mitropolitulu transilvanii — 446 — Dositeu, din care se descoperă unele deosebite legaturi bise- ricesc! intre romanii din Ardelu cu acei din Moldov’a. IX. Documentulu din 1628 dela Mironu-Voda Barnoski, din care ne convingemu despre anticitatea votului universale la romani! X. Documentulu din 1649 dela Mateiu Bassaraba cu unu viu tablou de desordini, pentru carii poporulu romanu acusâ si despretiuia clerulu monasticu. XI. Autografulu din 1649 alu mitropolitului Dositeiu, prin care ne luminamu asupr’a originei si primeloru studie ale ace- stui mare poetu si ierarchu moldovenescul XII. Sublim’a epopea din 1684 alui Mironu Costinu asupr’a istoriei romane, considerata din punctulu de vedere celu mai unionistu, fara marsiave antipatie locali. XIII. Not’a din 1689 a francesului Neuviile asupr’a aven- tureloru celebrului Nicolaiu Milesco, unu boieru moldovenescu ambasadoru pe langa imperatulu Chinei! XIV. Testamentulu din 1732 alu lui Greorge Petriceico- Hajdeu, celu mai patrioticu monumentu alu dureriloru unui romanu instrainatu! Afara de aceste vomu atrage atențiunea lectoriloru asupr’a unui mare numeru de altele, cari la prim’a vedere se păru a fi de un’a mai mica însemnătate, de si ele arunca un’a viua lumina tocmai asupr’a vietiei intime ale vechiloru romani; noi vorbimu despre scurtele si trecatdriele transactiuni, din carii se lamurescu pretiurile lucruriloru pana si ale celoru mai ordi- narie, precumu buna dra: in 1683 un’a vddra de vinu costa 30 bani, numeranduse 150 bani intr’un’a costanda; in 1650 unu mâru arbore costa 1 leu; in 1636 unu bou costa 6 gal- beni si 15 potroinici, un’a inerția de grâu — 4 potroinici; in 1622 unu calu costa 600 bani, un’a oca de feru — 15 bani, unu foiu de fauru — 1 galbenii; in 1620 un’a dulama de grana cu vulpi costa 4300 aspri, unu calu murgu cu freu si cu siea turcdsca — 4500 aspri, unu cotu de tulpanu 54 aspși; in 1612 unu bou costa 6 zloti, un’a vaca cu vitielu 5 — zloti, unu cojocu — 1 galbenu, un’a zechia tierandsca — 2 zloti etc. Pentru a arata acumu modula, in care colectiunea ndstra pdte si trebue a fi utilisata prin unu studiu comparativu alu documenteloru cuprinse in ea, vomu aborda de pilda cestiunea municipalitatiloru romane: care e originea loru? carii au fostu atributele loru? care fii procedura loru? personalulu si altele? Mironu Costinu afirma, cum ca ungurii si sasii in Mol- — 447 — dov’a, dra ungurii, sasii si serbii in Tidr’a-Romandsca, intro- ducendu carciumele, dedera nascere municipalitatiloru. (Pa- gin’a 168 si 172. Din tdte documentele vedemu, ca municipalitățile romane se compuneau din cate treisprediece membrii: douisprediece purgari si unu capu numitu in Moldov’a sioltuzu, dra in Tidr’a-Romandsca sudtiu sdu judetiu. Aceste numiri justifica afirmatiunea lui Mironu Costinuț căci cuventulu purgaru e ungaro-sasescu*) modificata din cu- ventulu germana Biirger; cuventulu sioltuzu ede asemenea sasescu:**) Schultheiss; cuventulu sudtiu e serbescu; incatu chiaru numai de pe aceste cuvinte se recundsce elementulu saso-serbescu alu municipalitatiloru muntenesci si elementulu saso-maghiaru alu municipalitatiloru moldovene. Documentulu dela Alecsandru-Vodă Iliasiu din 1453 Ge- nariu 12 dovedesce in adeveru sasonismulu municipalitatiloru moldovene: elu numesce lamuritu „Sasi“ pe sioltuzulu si pe purgarii dela Baea. (Pag. 102). Acelasiu documentu probdza, ca municipalitatea, celu pu- cinu in secolulu XV, era autonoma in cerculu proprietatiloru orasienesci: voindu a capeta dela ea vreunu lucru, guvernulu nu poruncea, ci intră in bunavoidla „tocmdla." (Pag. 103). De si cele mai multe documente mentiondza totuddun’a complectulu municipalității in numeru de 13, totuși chiaru sin- gura judetiulu seu sioltuzulu era cate-ua-data indestulatoru pen- tru a representă pe toti colegii’ sei, fiindu numai elu respon- sabile pentru sigilulu municipale, precumu se vede din docu- mentulu din 1665, Maiu 7. (Pag. 79). In afaceri de un’a mare importantia, buna-dra vendiarea vreunei proprietăți orasienesci, catra municipalitatea ordinaria se mai adaugeau alti membrii ad-hoc, si anume preoții si dia- conii domnesci, sdu ver-ua cativa „orasidni betrani," precumu vedemu din documentulu din 1591 Octombre 4 (pag. 105), din acel’a din 1649 Augustu 30 (pag. 106), din acel’a din 1065 (pag. 79) etc. Fiacare municipalitate avea cate unu sigilu propriu, care se intiparea cu fumu; sigilulu Tergoviscei eră unu vulturu bi- *) Ne indoimu. IlvQtoQ in grecesce însemna turnu; in latinitatea evului mediulociu este Burgarius si Burgensis, in franc. Bourgeois. Red. **) In latin, med. Sculdasius, Sculdasio, Scultetus, la longobardi după Paulus Diaconus Schuldaben. Red. — 448 — zantinu, alu Trotusiului unu bratiu cu ciocanu (pag. 105), alu Petrei ua capra (pag. 79), alu Botosianiloru unu păun» etc., in giurulu caror’a se seri ea slavonesce sdu romanesce: „pe- cetea orasiului cutare. “ In Sucev’a pe langa municipalitatea romana figură un’a alta municipalitate armenăsca, precumu arata documentulu din 1669 (pag. 139); nu scimu dăca si armenii din celelalte orasie se bucurau de unu asemenea privilegiu. Sfer’a actiunei municipalitatiloru nu se marginea numai in cerculu propriu alu orasieloru respective, ci si afara din orasie asupr’a intregului teritoriu dependințe sdu „ ascultatoriu,“ in care se coprindeau mai multe sate, precumu se vede din documentulu din 1591 Octombre 4. îndatoririle municipalitatiloru erau: De a apara teritoriulu orasienescu contr’a usurpatiuniloru, precumu se vede din generalitatea documenteloru. De a cerceta si ddca se pdte de a impacă procesele pen- tru viie, case etc., precumu se vede din documentulu din 1679 Aprile 27 (pag. 60). De a certifică sub sigilulu municipale transactiunile de proprietăți intre orasieni, precumu se vede din generalitatea documenteloru. De a tiend unu registru de toti proprietarii orasiului, precumu se vede din documentulu din 1620 Martin 15 (pa- gin’a 131). De a priveghia asupr’a aprovisionarii orasiului in condi- tiuni stricte, cerute de obiceiurile tierei, precumu se vede din documentulu din 1525 Septembre 20 (pag. 57). De a aduna si a respunde fiscului dările cuvenite din partea orasiului, precumu se vede din docum. din 1608—9 (pag. 70). De a forma din orasieni contingentele de dste cerutu in timpu de resbelu, precumu se vede din documentulu din 1665 (pag. 79)., Form’a legala, de si nu totudeun’a urmata, a acteloru emanate dela municipalitate eră urmatoria: „In anulu .... a lunei in a . . dî.“ „In dilele prepiosului si precuviosului domnu alu nostru loanu (cutare) cu mil’a lui D-dieu domnulu tierei (cutare) si in dîlele sioltuzului său judetiului (cutare) cu 12 purgari (fa- cenduse lucrarea cutare), deci noi inscriendu transactiunea in catastifulu orasiului (cutare), deliberamu totu-deua-data acăsta — 449 — scrisdre a ndstra de incredintiare sub cigilulu municipale, fiindu de facia dmeni buni anume (ver-ua-cativa marturi.) Acesta eleganta forma se vede din documentulu din 1620 Martin 15 (pag. 181). Cas’a sioltuzului seu judetiului servia dreptu pretoriulu municipalității, precumu urmdza din documentulu din 1665 Noembre 10 (pag. 79). Lucrările municipalitatiloru se scrieau slavonesce aprdpe pana la jumatatea secolului XVII., totuși se afla acte munici- pale scrise romanesce inca din secolulu precedinte, precumu de pilda este acelu din 1591 Octombre 4. Atat’a deocamdată; documentele ulteridrie ne voru des- coperi mai multe detalie. Credemu ca ne amu realisatu deplinii intentiunea de a justifică intr’unu modu palpabile suprem’a importantia istorica a publicatiunei ndstre. Hajdeu. ' Din actele societatiei „ Transilvani’a “ pentru ajutoriulu studentilorii romani (lin Transilvani’a si părțile ei. (Fine). D. Hajdeu, membru alu comitetului, pronuncia urmatoriulu discursu: „Ddmnele mele, Domnii mei! Priimindu din partea colegiloru mei insarcinarea de a tiene cu ocasiunea solemnității de astadi, unu discursu, m’am silitu a alege o thesa, care se fia intr’o legătură intima cu insusi scopulu societății „Transilvani’a." Mi-ar fi lesne, Domnitorii, de a ve vorbi si eu despre o mulțime de lucruri forte interesante, din punctulu de vedere abstractii alu sciintiei său alu literaturei; mi-ar fi lesne de a merge in urmele distinsiloru oratori ce au ilustratu dejă acăsta catedra: Atlieneului romanu, intretienenduve la rîndulu meu despre Goethe si despre Mirabeau, despre lucsu, despre ani- malele domestice, despre mithologi’a indiana, despre poemele osiane; dar atunci D vdstra ati avă totu dreptulu a me intrebă: Ce au a face tdte acestea cu caracterulu propriu alu asocia- tiunei in numele careia suntemu intrnniti aicea? Asia dar, lasandu la o parte tdte subiectele universale si cosmopolite, bune pentru alte timpuri si pentru o alta specie de adunari, eu me voiu margini, Domnitorii, in discursulu de — 450 — facia, de a atinge pre scurta, tarte pre scurtu, o cestiune cu- rata romanesca (aplause), egalmente importanta pentru tdte provinciele romane, si anume o se me incercu a stadiă im- preuna cu Dvdstra acele midiloce seculari si providențiali, prin cari străbunii si frații noștri au reusitu a conservă naționali- tatea loru atatu pre tiermii rnarei negre, precumu si la acele doue crescete opuse, la Carpati si la Balcani. Romanulu din Macedoni’a, romanulu de pe Dunăre si romanulu din Ardealu, de si puși fiacare intr’o positiune absolutamente diferita, totuși au pastratu de o potriva, cu aceeași persistentia, cu același focu, limb’a, obiceiele, traditiunile, caracterulu, fisionomi’a, in- tr’unu cuventu, t6te elementele, din complecsulu caror’a se for- ntaza unu corpu compactu numitu naționalitate. A cercetă prin- cipalele cause ale acestui fenomenu, ca-ci motivele cele secun- darie si acesorie prin numerulu si prin varietatea loru scapa totud’auna din vederea istoricului, este materi’a discursului meu de astadi. La pdlele muntiloru Balcani esista unu poporu, pre care bulgarii ’lu strimtorescu pre de o parte, albanesii ’lu stringu pe de alt’a, dra grecii ’lu rodu tocmai la inima, si totuși in- cliisu la midiulocu intre aceste trei nemuri atatu de eterogene, elu a remasu pana astadi curata romanescu din tdte punctele de vedere. Modulu prin care acești frați ai noștri, imprasciati nu nu- mai in Macedoni’a propriu disa, ci inca in Epiru, in Thesali’a, in părțile Eladei, au mantienutu totu fondulu si tdta form’a nationalitatii romane, ni se pare la prim’a vedere a fi nu nu- mai unu lucru estraordinariu, ci chiar unu miraculu. In adeveru, Domniloru, sunt preste cinci secoli decandu romanii de preste Dunăre au per^utu cu deseversire orice um- bra de independintia naționale, orice vestigie de libertate so- ciala, orice suveniru de esistentia politica. Sclavi fiscali ai tur- cului si sclavi eclesiastici ai propagandei grece, ei au purtatu si pbrta inca pana in momentulu de facia jugulu unei robie indoite. Acest’a nu este totulu. Unu poporu subjugata se apera cate odata contr’a asimilatiunei străine prin arm’a literaturei naționale. Astfeliu, de esemplu, boemii nu s’au germanisatu cu totulu numai din caus’a avuției monumenteloru literarie. Ei bine, romanii de preste Dunăre nu aveau nici macaru acestu singuru refugiu contr’a influintieloru din afara. Lipsiti de ori- ce literatura, lipsiti de scdle, lipsiti chiaru de alfabetu,' ei erau — 451 — siliti a priimi orbesce cultur’a greca, a careia prima dogma a fostu totud’aun’a: rusinăza-te de a fi romanu. Nici acest’a, Domniloru, nu este iuca totu. Grămădiți pre la strimtdre in munții loru, supusi unei clime aspre si culti- vandu unu pamentu ingrata, Romanii de preste Dunăre adese- ori parasescu cuibulu stramosiescu, cauta unu norocu mai bunu sub cerulu tieriloru depărtate, se asiăza in orasiele cele comer- ciale ale Europei, la Vien’a, la Triestu, la Pest’a, la Marsili’a, la Veneti’a; si apoi asigurandu’si printr’unu negotiu onestu, o staricica independinte, se intorcu in patria aducendu înapoi a- ceeasi inima romanica, dar totudeodata o limba mai stricata, moraluri mai ecsotice, simpatii mai străine..... Precumu ve- deți, Domniloru, sclavi’a politica si spirituala, absenti’a de ori- ce literatura si obiceiulu emigratiuniloru ar fi trebuitu se con- curgă intr’unu modu puternicu a desnationalisă cu deseversire miculu pumnu de romani de preste Dunăre, separati prin munți, prin fluvie si prin ginți barbare de catra frații loru din Mol- dov’a, din Tier’a-Romandsca si din Ardealu. Si cu tdte astea ei nu si-au pierdutu naționalitatea! An- gerulu pazitoru alu românismului transdanubianu a fostu fe- meea. (Aplause.) In calatori’a sa la romanii din Macedoni’a D. Bolintinănu dice: „Femeile singure tienu la nati’a loru. Daca vreodată a- cestu poporu va scapă de a fi contopitu, va avă o limba cul- tivata, o literatura, o istoria, unu nume insfersitu, elu va fi datoriu acest’a numai femeiloni romane.“ Inca pre la incepu- tulu secolului presinte, calatoriulu englesu Martinu Leake, carele cunoscuse deaprdpe pre frații noștri de preste Dunăre, a fa- cutu dejă aceeași observatiune. „Cele mai multe femei, dice elu, nu intielegu nici o alta limba afara de cea romandsca, pre candu toti barbatii vorbescu grecesce.“ Se-mi mai permi- teți, Domniloru, de a ve cită unu esemplu isolatu, care va servi a completă constatările lui Martinu Leake si ale Dlui Bolinti- nenu. Se scie ca celebrulu Coletis, celu mai mare diplomatu alu Eladei moderne in urm’a renascerei din 1821, eră romanu din Macedoni’a. Crescutu printre greci si ajunsu in noulu loru regatu la un’a din positiunile cele mai inalte elu nu se sfiiă de a-si dă in faci’a lumei aerulu unui elinu. Inse Coletis tienea la densulu o sora, care nu sciea o bdba grecesce. Astfeliu se intemplă adesea, ca acea sora intră in camer’a ministrului, tocmai atunci, candu elu vorbiă cuiva despre patri’a lui Pericle si a Iui Epaminonda, si intrerumpendulu de odata printr’o in- — 452 — trebare, ’lu siliă ai respunde romanesce. Coletis a remasu ro- manii pana la mdrte numai din caus’a surorei sale. (Aplause prelungite.) Se fi. fostu dre totu femeea instrumentalii salvarei natio- nalitatii romane in Moldov’a si in Tidr’a-Romandsca ? Nu, Do- mniloru. Mi pare reu de acesta pucina curtenia pentru secsulu frumosu din Romani’a Dnnardna, dar adeverulu mai presusu de tdte! Am avutu si noi femei mari, femei ilustre, femei eroice, că mum’a lui Ștefanii celu mare, că domniti’a Floric’a a lui Miliaiu vitdzulu, că ddmn’a Rocsandr’a a Lapusndnului, că ddmn’a Chiajn’a a lui Mircea-Voda, si mai multe altele, pintre cari ar fi o crima din parte-ne de a nu mentionă pe acea Anet’a Ipatdsc’a, care, intrarmata cu ddue pistdle, incuragiă la 1848 poporulu Bucurescianu la apararea libertatiloru demo- cratice. (Aplause entusiastice.) Dar tdte aceste virtuti indivi- duale, ori catu de sublime, totuși nu putdu avă, decatu numai influinti’a restrinsa si momentana a unoru esceptiuni. Mi se va spune, pdte, ca independinti’a politica a fostu mantuitdri’a nationalitatii romane pre tiermii Dunărei. Da, inse cum dre unu poporu atatu de micu a fostu in stare de a se mantiend atatu de liberu in midiloculu atatoru loviri, din atatea parti, in cursu de atatia secoli? Mi veți spune, Domniloru, ca acest’a se esplica prin viteji’a strabuniloru noștri? Prin minu- nile Cepesiloru, Mirciloru, Stefaniloru, Raresiloru, Mihailoru.... Solutiunea mi se pare a fi cu totulu ilusoria. Au fostu alte popdre totu atatu de brave că si romanii, avendu in fruntea loru pre nisce principi totu atatu de eroici, mai bucuranduse pre deasupr’a de fortificatiunile naturale, cele mai neabordabile, si totuși viteji’a cea mai supra-umana n’a pututu asigura in- dependinti’a loru politica. Albani’a sub Scanderbeg este in acdsta privintia prob’a cea mai apropiata de situatiunea histo- rica a României Dunărene. Astfeliu nu este de ajunsu de a dice, ca naționalitatea ndstra de aice s’a conservatu multiumita independintiei politice, ci trebue se mai cautamn insasi originea raționala a acestei independintie, si numai atunci vomu putd cundsce adeverat’a causa, pentru ca eu si Dvdstra, Domniloru, suntemu romani pana astadi. Positiunea geografica, dta chei’a enigmei. Sub acestu cu- ventu eu nu intielegu munții, pescerile, pădurile, fluviele, pu- stietățile, si tdte celelalte unelte strategice. naturale, cari potu procura unui poporu o scapare trecatdria intr’unu resbelu, dar nu voru fi nici odata in stare de a garanta in perpetuitate in- — 453 — dependinti’a politica a unei tiere. Positiunea geografica a Ro- mâniei Dunărene vrd se dica locusiorulu seu la midilocu intre trei imperie mari, puternice si rivale: d’antaiu Poloni’a, Unga- ri’a si Turci’a; apoi prin schimbarea numeloru, Turci’a, Austri’a si Rusi’a; ddrșu in orice casu, totudeann’a trei, nici mai multu nici mai pucinu; tienendu catesi-trele ochii loru atientati asupr’a tierisiorei ndstre, revuind’o cu lacomia catesi-trele, si astfeliu impedecandu fiecare unulu pre altulu in realisarea visului co- munu. Provedinti’a a mai voitu pe de asupr’a, că aceste trei puteri se nu se pdte impaca nici odata cu scopu de a imparti Romani’a Dunardna in mai multe bucăți, precumu Austri’a, Ru- si’a si Prusi’a impartira in secolulu trecutu regatulu polonu. Prim’a încercare in acestu sensu se făcuse inca la 1494, candu regele Ungariei si acelu alu Poloniei tiennra conferintia secreta la Leutschow, de unde se despărțiră apoi indesiertu, ca-ci fie- care vre se aiba totulu si nici unulu nu se multiumia cu o parte, fara a mai vorbi ca Turci’a n’a fostu consultata. Apoi in timpii moderni Austri’a reuși a sustrage Bucovin’a si o parte din Banatulu Craiovei, Rusi’a răpi Basarabi’a, dar totuși insasi inim’a României Dunărene remase neatinsa, multiumita eterne- loru certe internaționale intre cele trei colosuri invecinate, ca- ror’a le placeau de o potriva gurele Dunărei. Asia dara, precumu femeea salvă naționalitatea romana din Macedoni’a, totu asia positiunea geografica ne servi dreptu scutu in Moldov’a si in Tidr’a-Romandsca. Străbunii noștri din timpii idolatriei negresitu ca ar fi idealisatu aceste ddue mari conclusiuni istorice, dandule locu in religiunea naționala, prin edificarea unui templu in numele dieului Danubiu pre malurile Dunării si alu unui altariu in ondrea dieitiei Venus pre culmea Balcaniloru. In Transilvani’a rolulu femeei si alu positiunei geografice a jucatu cartea. Da, Domniloru, numai invetiatur’a si sacer- dotii sei, sacerdoți in tdta puterea cuventului, ca-ci in cea mai mare parte ei au fostu preoți ai evangeliului, au mantuitu na- ționalitatea ndstra de preste Carpati. Pana la secolulu alu XVI. romanii din Arddlu se bucură si ei, dinpreuna cu sasii, cu se- cuii si cu ungurii, de tdte drepturile civile si politice, in catu nu este de mirare ca romanismuln a traitu pana atunci. Dela secolulu XVI. in josu se incepura, crescendu cu o ’ repeditiune infernala, acele monstrudse persecutiuni judiciare, administra- tive, sociale, cari reduseră, in fine, pre frații noștri din Tran-, silvani’a la trdpt’a legala de nisce dobitdce fara cuventu si fara — 454 — vointia, supuse biciulu unoru stapani venetici. Naționalitatea romana trebuiă se pieră in Arddlu; trebuia se pidra precumu a peritu naționalitatea litvana in Prusi’a, pusa de catra cavalerii teutonici întocmai in aceeași situatiune curatu animala, in care legislatiunea maghiara a pusu pre romanii din Transilvania. Inse ochiulu lui Dumnedieu veghia de susu asupr’a Daciei lui Traianu, si tocmai atunci candu prapasti’a desnationalisarii se deschisese amenintiatdria sub picidrele ardeleniloru, provedinti’a le siopti in taina: „Invetiati carte romandsca si ’ti fi mantuiti!“ (Aplause.) Dela 1560 se incepe mislcarea literar’a naționala in Transilvani’a. Cele d’antaiu cârti tipărite in limb’a romana au vediutu lumin’a la Brasiovu si la Orestia, aprdpe cu unu se- colu înainte de publicatiunile lui Mateiu Basarab’a si ale lui Vasile Lupulu in Moldov’a si in Tidr’a-Romandsca. Estrem’a raritate actuala a psaltirei diaconului Coresi, a Paliei lui Vla- dic’a Tordasi, si a celorlalte tipărituri romane din secolulu XVI., dovedesce mai bine decatu ori-ce alta consideratiune, ca acele cârti au trecutu prin mii de mâini, au visitatu mii de bordee, si in urm’a unei circulatiuni întinse, s’au usatu si au disparutu că acele monete ce nu se odichnescu nici odata in lada. De atunci incdce progresulu invetiaturei in sensulu natio- nalu nu s’a mai intreruptu unu singuru minutu in Transilvani’a, si ajunse in fine in secolulu nostru la o desvoltare atatu de fecunda, incatu frații ardeleni, reversandu in giurule prisosulu abundantiei, ne detera chiar ndue pre Lazaru, pre Laurianu, pre Barnutiu, pre luonu Maiorescu, pre Papiu... (Vii aplause.) Astfeliu, Domniloru, cartea a fostu sublimulu instrumentu, prin care provedinti’a a perpetuata naționalitatea ndstra in Tran- silvani’a, resistandu la tdte lovirile inamiciloru străini si la tdte uneltirile tradatoriloru, fara cari n’a fostu nici odata nici o na- țiune, precumu n’a fostu nici odata nici unu corpu, ori catu de frumosu, fara că se ’lu fi defiguratu din candu in candu cate o buba. Cartea trebue se fie si de acumu înainte prin- cipal’a arma a romaniloru din Arddlu (aplause), in privinti’a careia sabi’a si pusc’a jdca rolulu secundariu alu unui efectu in faci’a unei cause. Societatea Transilvani’a, destinata a re- spandi invetiatur’a printre frații noștri de preste Carpati, este un’a din manifestatiunile acestei trebuintie providențiale. Eta de ce, Domniloru, eu nu me temu a afirmă cu mân- dria, ca acdsta societate o se aiba si ea o părticică la mân- tuirea românismului din Arddlu, ca-ci cartea este mântuire. Se traiesca societatea Transilvani’a! (Aplause prelungite.) — 455 — C 1 i 0. (Continuare). Despre dietele Transilvaniei. Lucrările constituaute- loru si ale corpuriloru legislative dau partea principale si esen- țiala la scrierea istoriei unei tieri. Multu timpu a cursu dis- puta intre politicii si istoriofilii transilvani asupr’a intrebarei, deca marele Principatu alu Transilvaniei s’a bucuratu seu nu, pana la an. 1526, adica pana la catastrofa dela Mohaciu, de legislatiune propria. In an. 1837 adica nainte cu 31 ani com- patriotulu Ludovicu Galu publicase in Clusiu una colectiune prescurtata despre dietele Transilvaniei, cu care voise a proba, cumca acesta tidra dela despărțirea ei de Ungari’a inca’si a- vuse dietele sale. Auctorulu acestei cârti inregistră pe 266 pagine unu mare numeru de diete, ale caroru urme lea desco- perîtu dela 1529 pana la 1834. Inse principalulu si minuna- tulu meritu alu colectiunei comitelui losifu Kemeny sta mai alesu in importanfa impregiurare, ca ne documentdza pentru cateva diete transilvane, care s’au tienutu in periodulu trecutu pana la Mohaciu si anume dela 1256 pana la 1526. Ddca pe unu periodu de 270 ani se descoperiră diete, apoi se pdte in- chiaiâ cu cea mai mare probabilitate, ca s’au mai tînutu si alte diete câ in orice tiera autonoma, ale caroru urme inse au disparutu. Se le vedemu pre tdte in ordine. Extractus ex Indice Codicis Diplomatici 11. Dni Corn. Joseplii Kemdny in 12 Tomos distributi. Anno I. Comitia............... 1256 Comitia seu Synodus in Hungaria. Codicis Diplomatici Tomo 1. pag. 31. 1291 Mense Martio Comitia in Hungaria, bis Comitiis intererunt et Tran- silvani, et refraenabantur Transilvani Saxones p. 87—89, item p. 98 Decretum Comitiale Inaugurale. 1308 Comitia in Hungaria. Pag. 117. 1322 Comitia in Transilvania in Keresztes, ubi Nobiles, Siculi, Saxones et Eppus Transilvanus praesentes. P. 205. 1352 Momoria antiquiorum Comitiorum Budae in Hungaria sub Ludovico Rege celebratorum. Cod. Dipl. Tomo II. pag. 21; liis et ablegati Transilvanorum intererant, ibidem. 1366 Comitia Thordae praesente Ludovico Rege celebrata p. 91, 93 et eodem anno p. 107. 1450 Comitiorum in Transilvania vestigia. Cod. Dipl. T. III. pag. 179. 1459 Aeque comitiorum in Transilvania vestigia. — pag. 252. 1468 Consvetudo (rectius fors Constitutio Transilvaniensis. — pag. 326. 1474 Transilvani mittuut le.gatos ad Mathiam Regem. — p. 401. 1484 „ „ „ „ „ — p. 446. — 456 — 1499 1505 1515 1524 1524 1526 1531 1534 1541 1542 1553 1554 1556 1556 1557 1558 1565 1566 1571 1575 1576 1578 1580 1581 1583 1588 1592 1600 1609 1610 1611 1612 1613 1614 1614 1615 1616 1620 1622 Comitiorum in Transilvania vestigia. Cod. Dipl. T. II. p. 65. Comitia celebrant Siculi. — p. 123. Comitia in Vâsârhely. Supplcmento Cod. Dipl. T. IV. p. 14. Comitia Thordae. — p. 100 bis. Comitia in Vâsârhely. — p. 101. Comitia Enyedini p. 110 et 111, in Medgyes p. 119. Comitia in Trannia. P. 185. Memoria comitiorum. P. 231, 232. Comitia in festo s. Georgii Segesvarini. — p. 310. Comitia Thordae feria IV. post Dominicani Judica p. 349. Nb. Comi- tia in Hungaria 1521 p. 63, 1527 p. 63, 1527 p. 133; Budae ad Dominicam Reminiscere 1527 p. 132; Budae in festo Valentini Mar- tyris 1529 p. 173. Constitutio Regnicolarum citatur. Pag. 454 et 456. Comitia in Transilvania in Civitatibus Saxonicis nonnisi in summa necessitate celebrentur. Suppl. Cod. Dipl. T. VIL p. 96. Comitia Kolosvârini ad festum s. Jacobi. Cod. Dipl. T. V. p. 65 et 66, item p. 303. Comitia Kolosvârini ad festum Catharinae. P. 126. Comitia — p. 26. Comitia Claudiopoli. Suppl. Cod. Dipl. T. VII. p. 149. Comitia. Cftd. Dippl. T. VI. pag. 76. Comitia Albae-Juliae ad festum Nativitatis Mariae. Suppl. Cod. Dipl. pag. 195. Comitia . . Cod. Dipl. T. V. p. 184. „ Claudiopoli in festo S. Jacobi Apostoli. Suppl. Cod. Dipl. T. VII. p. 374, 378, 391. — Nb. Comitia in Hungaria 1551 p. 26 bis., 1552 p. 27, 1555 p. 123. Comitia Kolosvârini ad festum B. Jacobi Apostoli. Cod. Dipl. T. V. p. 228, 229, 231, 247. Comitia Kolosvârini ad festum Georgii, item 1579 p. 332. Comitia Albae-Juliae ante Juniutn. P. 337. (ante) Comitia Kolosvârini sub Christophoro Bathori. Cod. Dipl. T. VIL pag. 400, 401. Comitia. Cod. Dipl. T. V. p. 383. Comitia Medgyesini. Cod. Dipl. T. XI. p. 26. Comitia in Autumno. Cod. Dipl. T. VI. p. 143. Comitia Mediae in Novembri. P. 283, 284. Comitia Claudiopoli in Mayo. P. 475, dto. 26. Apr. Cod. Dipl. T. XI. pag. 164. Comitia Bistriții 25. Marty. Cod. Dipl. T. VII. p. 24, 106, 202, 203. Comitia Cibinii ultima Aprilis. Cod. Dipl. T. VH. p. 203. (ante) Comitia Szerencsiensia. Pag. 49. Comttia babita, horum articuli citantur. Cod. Dipl. T. VIL p. 518. Comitia 17. Januarii. — p. 134. — Reg. Arch. T. III. p. 389. Comitia Mediae Dominica Reminiscere. Cod. Dipl. p. 136. Comitia 27. Septembris. Reg. Arch. T. IV. p. 85. Comitia. Cod. Dipl. T. X. p. 236. Comitia ante Majum. Cod. Dipl. — 285. Comitia Kolosvâr 1. May. ■— 346. — 457 — 1625 1628 1630 1631 1633 1634 1635 1637 1639 1642 1642 1643 1646 1646 1646 1646 1649 1649 1650 1650 1650 1650 1650 1650 1653 1653 1657 1657 1659 1661 1662 1663 1664 1665 1667 1668 1669 1674 1678 1681 1682 1683 1689 1692 1693 Comitia Albae 1. May. — p. 346. Comitia Albae 27. Aprilis. — p. 392. Comitia. Reg. Arch. T. III. pag. 223. Comitia Albae 28. Febr. Codicis Diplomatici pag. 569. Comitia Albae 12. May. Cod. Dipl. Tomo VIII. pag. 57. Comitia Albae Junio. — p. 76. Comitia Albae Junio. — p. 92. Comitia Mediae 1. Marții. — p. 142, 143. Comitia Albae 1. May. — p. 196. Comitia Albae 16. Febr. — p. 230. Comitia Albae articulus 13. P. 415. Comitia circa festum ascensionis. — p. 254. Comitia Albae 10. Marty. — pag. 281, 291, 292, 298. Comitia dto „ „ — pag. 417. Comitia dto 11. Marty. Reg. Arch. T. II. pag. 177. Comitia dto ultima Marty ibidem — p. 153. Comitia dto 23. January. Cod. Dipl. T. VIII. p. 379. Comitia Posoniensia, ubi ablegati Principi» Transilvaniae. P. 387. Comitia. — pag. 400. Comitia Albae ante Octobrim. P. 403. Comitia Martio. — pag. 412. Comitia articulus 4. — p. 412. Comitia. Cod. Dipl. T. IX. p. 272, 273. Comitia. Cod. Dipl. T. X. P. 146. Comitia Albae 15. Januarii. Cod. Dipl. T. VIII. p. 105. Comitia Albae 15. Januarii. Cod. Dipl. T. VIU. p. 456. Comitia Albae. —p. 506. Comitia. Reg. Arch. T. IU. pag. 389. Comitia. Reg. Arch. — pag. 389. Comitia. Reg. Arch. — pag. 389; Comitia in Martio. Cod. Dipl. T. IV. pag. 67. Comitia in Maros-Văsărhely 20. Oct. T. VU. p. 320, T. XI. p. 14. Comitia în N.-Sink 16. Febr. Cod. Dipl. T. IX. p. 59, 68, T- XI, pag. 349. Comitia 10. Sept., item 1678 1. Oct. Reg. Arch. T. IV. pag. 336. Comitia in Văsărhely. C. D. T. IX. pag. 145. Comitia Bistricii 28. Januarii. Cod. Dipl. — p. 128 et 145. Comitia Albae ad 25. Januarii.---------p. 152, item Reg. Arch. T. IV. pag. 112, 113. Comitia Albae. Cod. Dipl. — p. 300. Comitia. Reg. Arch. T. IU. pag. 224. Comitia Albae. Reg. Arch. T. II. pag. 136, item T. III. pag. 389 item Cod. Dipl. T. IX. pag. 266. Comitia Albae. Cod. Dipl. — p. 270, item Reg. Arch. T. III. 389. Comitia Segesvăr Februario. Reg. Arch. T. H. p. 136, 1684 p. 373. 1685 p. 262; item Reg. Arch. T. III. p. 252 et 390. Comitia. Reg. Arch. T. IU. p. 390. Comitia. Cod. Dipl. T. IX. p. 327. — Resolutio ad articulos anni 1692 de 1693 p. 341. Comitia Thordae Octobri. Cod. Dipl. — pag. 362. 35 — 458 — 1694 1698 1701 1702 1703 1704 1706 1714 1719 Comitia Thordae Novembri. — pag. 384. Comitia Albae Aprili — pag. 502. Comitia Albae 7. Januarii. Cod. Dipl. T. VIL pag. 321. Comitia Albae 7. Januarii. Cod. Dipl. T. XI. pag. 35. Comitia Albae 15. Nouemb. Cod. Dipl. T. XII. pag. 48 et 60. Comitia Cibinii 20. Marty. — „ „ pag. 63. Comitia — 26. Febr. — Resolutio Caesarea. — — p. 81. Comitia — p. 137, 139. Comitia in Kolosvăr Januario. Cod. Dipl. T. IX. p. 129, T. XII. pag. 141. 1722 Comitia. Cod. Dipl. T. XII. pag. 153 et 167. 1726 Comitia — „ „ pag. 237. 1728 Comitia Cibinii 10. Apr. — — pag. 303, 236. 1729 Comitia — — p. 314, 315. 1732 Comitia — — p. 343. 1733 Comitia — — p. 334, item Reg. Arch. T. IV. pag. 248. 1737 Comitia — — p. 423. 1740 Comitia — — p. 443. 1757 Comitia — — p. 462. 1781 Comitia — — p. 454. Istoriografii nostrii nu’si voru pregeta a compara acestu catalogu alu dieteloru remasu dela c. Kemdny cu celu citata mai susu alu lui Gal, intitulatu: „Az Erdelyi diaetâk vegzG seinek nyomdokai de curte lacobu Bolog’a, in privinti’a infientiarei de reuniuni tienutali si agenturi comunali, pentru desvoltarea activitatiei asociat, si totu odata poftesce pre membrii comitet, a se de- chiară in acestu obiectu. Conclusu. Dedrace comitetulu, in pertractările sale, relative la punerea in lucrare a numitului regulamentu, a intimpinatu atari greutati, preste cari n’a pututu nici cu ast’a ocasiune trece, fara de a simți lips’a de desluciri dela resp. D. propu- natoriu, dr’ D. propunatoriu din caus’a unei lovituri fatale ve- nite asupr’a pretiutei familie nefiendu in stare nici astadata a se pută presentă la siedintia, asia acestu comitetu se afla in- demnatu a decide: ca obiectulu de sub cestiune se se astdrna procsimei adunari generale, spre pertractare si mai departe dis- punere. §. 91. Secret. II. aduccndu inainte, ca se apropia împli- nirea terminului defiptu pentru concursele, ce voru intră la comitet, asociatiunei in privinti’a celoru 3 stipendia de cate 150—200 galbeni, create din partea societ. „Transilvani’a¹⁴ din Bucuresci, face propunere, că comitet, se binevoidsca a esmite din sinulu seu o comisiune pentru censurarea acelor’a. Conclusu. Comitetulu primindu propunerea secret. II. a- lege de membrii ai comisiunei proiectate pre Ilustr. sale DD. consiliarii Pavelu Dunc’a si Petru Mânu, pre D. senatoriu P. Rosc’a si D. pasochu si profesoriu Zach. Boiu cu insarcinarea de a raportă in siedinti’a cea mai deaprdpe. §. 92. Totu cu ast’a ocasiune secret. II. dă cetire unei — 461 chartii adresate asociatiunei din partea D. redactoriu alu foiei „Romanulu tieranu“ T. Pascalu, dupace incunosciintiaza, ca s’a engagiatu a dă comuneloru rurali unu numeru de esemplaria gratisu din foi’a sa, si dupace totuodata si trimete asociat, cate 10 esempl. din Nr. 1 si 2, cere sprijinirea caldurăsa a comit, pre acestu terenu, tientatoriu la desvoltarea si cultur’a popo- rului, si in urma, recomandandu in atențiunea comitet, progra- mulu foiei sale, cuprinsu in Nr. 1, poftesce a se esamină si apoi a i se face propositfunile, ce se voru află mai capabile pentru ajungerea scopului propusu. Condusu. Din considerarea importantiei obiectului, că co- mitetulu se păta după potentia si impregiurari satisface doren- tieloru si propuneriloru esprese in pretiuit’a chartliia a Dlui redactoriu T. Pascalu, se afla indemnatu a decide, ca aceeași charthia dinpreuna cu Nrii trimesi din „Romanulu tieranu“ si resp. programulu acestei foi se se predea spre cercetare si opi- nare comisiunei alese sub §. precedente. §. 93. Secret. II. insirandu spesele ce le au oficialii asoc. in calatori’a loru la adunarea gener. a asociat., face propunere, că comitet, se binevoicsca a luă mesuri pentru recompensarea acelor’a. Condusu. Comitet, aflandu ca e dreptu si cuviintiosu, că oficialii asociatiunei se-si capete recompensarea cheltuieleloru sale, ce le făcu mergcndu ex ofieio pre la adunările generale ale asociat., decide a se propune si a se recomendă adunarei generale procsime, recompensarea acelor’a cu acelu adaosu, că aceeași adunare generale se binevoiăsca a se ingrigi, că in bugetulu preliminariu pre anulu viitoriu se intre si o rubrica speciala pentru atari erogate. §. 94. Se presentăza testimoniale iuristului dela univer- sitate din Vien’a Georgie G. Rusu despre coloquiele tienute cu resultatu forte bunu in decursulu an. scol. 186 ’/₈ din unele specialități ale scientidoru juridice. Se iea spre scientia. §.. 95. Se presentăza o scrisărf a Dlui profesori Instinuu Popfiu ddto. 7. Augustu a. c., prin care aduce la cunoscienti’a presidiului asociat., cumca domni’a sa are o disertatiune pre- gătită pentru adunarea generale din anulu curente sub titlulu: „Panegiricu asupr’a poetului Andreîu Muresianu," dar manu- scrisulu resp. nu ’lu pote strapune cu acest’a ocasiune, fiendu ca patimindu de băla de ochi nu l’a pututu gată inca. Se iea spre scientia. — 462 — Cu aceste siedinti’a comitet, inceputa la 4 <5re d. amiadi, se incliiîi pre la 6 % bre s6r’a. Sibiiu, in 19. Augusto c. n. 1868. I. Rusu mp. I. Hannia mp. secret. II. vicepres. Ad Nr. 218. 18G8. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, trans. dela siedinti’a comitet, din 4. Aug. c. n. pana la siedinti’a estraordinaria a aceluia tienuta in 19. Aug. c. n. a. c. 1. Prin D. secret, la sectiun. trans. a tablei septemv. si col. asoc. in Pest’a dr. losifu Gala s’a trimesu că tacsa de m. ord.: a) Dela D. profes. si deputata dietala Al. Pomana tacs’a de m. ord. pre an. viit. alu asoc. 186% . . . . . 5 fr. b) Dela D. asesoriu la tabl’a regia si deputata dietale Mateiu Popu Grideanulu tacs’a de m. ord. pre an. cur. 186% . 5 „ c) Dela D. cons. de secțiune si deputatu dietalu I. cavaleriu de Pușcăria tacs’a de m. ord. pre an. cur. 186% . . 5 „ d) Dela D. cons. gub. si deputatu dietale Ilie Macelariu tacs’a de m. ord. pre an. cur. 186% . . . . . 5 „ e) Dela D. advocata si deputatu dietale dr. Avramu Tincu tacs’a de m. ord. pre an. cur. 186⁷/ₛ . . . . . 5 „ f) Dela II sa D. septemviru Georgie Angyal tacs’a de in. ord. pre a. cur. 186% . . . . . . . 5 „ g) Dela D. secretariu la secțiunea tablei septemvirale dr. losifu Galu tacs’a de m. ord. nou pre an. cur. 186⁷/₈ . . . 5 „ Sum’a . 35 fr. 2. Rev. D. vicariu alu Naseudului Gregoriu Moisilu arata cumca celi 40 fr. v. a. administrati — fara consemnatiunea numeloru — cu ocasiunea adunarei gen. a asoc. tienute la Clusiu in an tr. 1867 au fostu tacsele de m. ord. incurse dela următorii Domni: a) Dela D. cancelistu Gregoriu Hangea cd tacsa de m. ord. pre an. 186%, 186%..................................................10 fr. b) Dela D. capitanu pens. Severu Hangea tacs’a de m. ord. pre anii 186%, 186% • '...................................10 „ c) Dela D. asesoriu de sedria Masimilianu Lic’a tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . • • ■ • • . 5 „ d) Dela D. fisicu distr. dr. Stefanu Popu tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . . . . . . . . 5 „ e) Dela D. parochu in Tih’a Moisi Popu tacs’a de m. ord. pre an. 186% . ...........................⁵ » f) Dela D. vicariu Gregoriu'Moisilu tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 „ Sum’a . 40 fr. 3. Prin D. vicecapitanu distr. si col. asoc. loanu Codru Dragusianulu s’au trimesu la asoc. câ tacsa de m. ord. si pentru o diploma 46 fr. si anume: —. 463 — a) Dela D. prot. Petru Popescu tacs’a de m. ord. pre 186% . 5 fr. b) Dela II. sa D. capitanu supr. Ladislau Tamasiu tacs’a de m. ord. pre 186% . • • • • . • • . 5 „ c) Dela D. vicecapitanu loanu Codru Dragusianulu tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . . . . . . . 5 „ d) Dela D. capitanu pens. Basiliu Stanciu Siandru tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . . . . . . . 5 „ e) Dela D. curatoriu basericescu Georgiu Aiseru tacs’a de m. ord. pre an, 186% . . . . . . . . 5 „ f) Dela D. protofiscalu distr. Nicolau Sustai tacs’a de m. ord. pre an. 186% si pentru diploma . . . . . 6 „ g) Dela V. vicefiscalu Samuele Radu tacs’a de m. ord. nou pre an. 186%...............................................5 „ h) Dela D. advocatu Aarone Densiusianu tacs’a de m. ord. pre an. 186%................................................5 „ i) Dela D. asesoriu lovianu Stoi’ca tacs’a de m. ord. nou pre an. cur. 186% ......... 5 „ Sum’a . 46 fr. 4. Domnululu Vasilie Mog’a din Zau pre campia a trimesu la cass’a asoc. că tacsa de m. ord. nou pre an. 186% . . . . 5 fr. (S’a obligatu in 10 ani a plati cate 5 fr. pre fiacare anu). 5. Prin D. negotiatoriu si col. asoc. in Muresiu-Osiorheiu losifu Fiilep s’a trimesu la asoc. că tacse de m. ord. 35 fr. si anume: a) Dela biseric’a gr.-cat. din Muresiu-Osiorheiu pre an. 186% 5 „ b) Dela D. asesoriu la Tabl’a reg. Antoniu Strica pe anu 186% 5 „ c) Dela D. negotiatoriu Danila Moldovanu pre an. 186% . 5 „ d) Dela D. negotiatoriu Georgiu Moldovanu pre an. 186% . 5 „ e) Dela D. negotiatoriu loanu Bărdosi pre an. 186% . 5 „ f) Dela D. negotiatoriu Radu Fogarasi pre an. 186% . . 5 „ g) Dela D. negotiatoriu losifu Fiilep pre anu 186% . . 5 „ Sum’a . 35 fr. 6. Prin D. ascultantu si colectoriu alu asociat. loanu Zacharia s’a trimesu la asociat. 24 fr. că colecte dela următorii Domni: a) Dela Ioane Bonca, teologu absolutu in Fofeldea . . 5 fr. — cr. b) Dela Petru Manoila, invetiatoria prim, in Fofeldea . 5 „ — „ c) Dela Mateiu Alexandru, invetiatoriu in Ilenbacu . . 5 „ — „ d) Dela An’a Zacharia, mărit. I. Bonea in Fofeldea . — „ 40 „ e) Dela losifu Chirtopu jude in Fofeldea. . . . 1 „ 50 „ f) Dela loanu Stoic’a, notariu in Sasagiu . . . 1 „ 50 „ g) Dola Simione Ciocanu din Glimboc’a . . . . — „ 40 „ h) Dela Chiridonu Ganea, economu in Fofeldea . . 1 „ — „ i) Dela Zosimu Chritopu, colectoriu in Fofeldea . . 1 „ — „ k) Dela losifu Neagu, oratoriu . . • • . — „ 50 „ 1) Dela Petru A. Sopa.......................................— „ 40 „ m) Dela loanu M. Chirtopu . . . . . . — „ 40 „ n) Dela loanu lui Zosimu din Fofeldea . . . . — „ 40 „ o) Dela loanu Dragomanii din Cichendeahi . . . — „ 20 „ p) Dela Dragomanu Dragoman din Cichendealu ■ ■ — „ 30 „ 23 fr. — cr. — 464 Transporți! 23 fr. — cr. q) Dela Aronu Chirtopu in Fofeldea . . . — „ 40 „ r) Dela loanu Hidu, notariu in Fofeldea . . . . . —» 50 „ s) Dela Ioane Banea preutu in Cichendealu . . . — „ 40 „ Sum’a 24 fr. 30 cr. Din care suma, D. colectoriu intrebuintiandu 20 cr. v. a. pentru porto poștale, s’a trimesu la cass’a asoc. sum’a de 24 fr. 10 cr. v. a. adeca: douedieci si patru fioreni si diece cruceri v. a. 7) Prin D. jude supr. in pensiune si col. asoc. Gavirla Mânu s’a trimesu Ia asoc. 15 fr. v. a. că tacsa de m. ord. pre an. 186⁷/g si anume: a) Dela D. asesoriu in pensiune Ioane Titiei tacs’a de membru ord. pre an. 186 ⁷/g • • • . . . . . . 5 fr. b) Dela D. asesoriu de sedria in comitatulu Solnocului interioru Andreiu lancu tacs’a de m. ord. pe 186⁷/g . . 5 „ c) Dela D. jude supr. in pensiune Gavrila Mânu tacs’a de m. ord. pre an. 186⁷/g . . . . . . . . 5 „ Sum’a . 15 fr. 8) Au mai incursu deadreptulu la cass’a asoc.: a) Dela D. c. r. capitauu in pensiune loanu Bradu tacs’a de m. ord. pre an. cur. 186⁷/g . . . . . . . . . 5 fr. b) Dela D. proprietariu in Resinari Vis. Romanu tacs’a de m. ord. pre an. 186⁷/g . . . . . . . 5 „ c) Dela D. proprietariu in Câlnicu Georgie Munteanu tacs’a de m. ord. pre an. 186⁷/g . . . . . . 5 „ d) Dela D. Nicolau Solomonu, prof. gimn. in Blasiu, tacs’a de m. ord. pre 186⁷/g . . . . . . . . 5 „ e) Dela D. asesoriu distr. Georgiu Fogarasianu junior tacs’a de m. ord. nou pre an. cur. 186⁷/g . . . . . 5 „ f) Dela D. medicu in Resinari Or. Nicolae Stoi’a tacs’a de m. ord. pre 186⁷/g . . . . . . . . 5 ₙ g) D. asesoriu de sedria in Hadadu Dr. Ioane Maniu tacs’a de m. ord. pre 186⁷/g . . . • • • • 5 „ li) Dela B. sa D. consilariu de curte pens. lacobu Bolog’a tacs’a de m. erd. pre 186⁷/g . . . . . . . 5 „ i) Dela D. advocatu in Sibiiu dr. Demetriu Racuciu tacs’a de m. ord. pe 186⁷/g si pentru diploma . . . . 6 „ k) Dela D. negotiatoriu in Sibiiu Gregoriu Mateiu tacs’a de m. ord. pre 186⁷/g ................................................ 5 „ 1) D. advocatu in Sibiiu dr. Ioane Borcea tacs’a de m. ord. pre aⁿ- 186⁷/g.......................................................5 „ m) Dela D. redactoriu Niculae Cristea tacs’a de membru ord. pre an- 186%........................................ ■ 5 „ Sum’a . 61 fr. Sibiiu, 19. Augustu an. 1868. Dela seeretariulu asociatiunei trank rom. fiditoriii si provcdietoriu: Coinitetulu. — Redactorii! seeretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi'a Riimer & Kamner.